You are on page 1of 6

Tu ştii ce se ascunde în spatele numelor apelor României?

Mureşul, un prinţ sau o fată a mării, Dâmboviţa, o fecioară sortită lui Bucur, iar Marea Neagră, botezată de înaintaşii lui Suleyman Magnificul 13 aprilie 2013, 14:44 citesc mai tarziu download pdf print article ArticolComentarii 5Galerie foto deCoresponden ți „Adevărul”Devino fan +3 (3 voturi) citeste totul despre: apele romaniei dunare olt mures dunare jiu bistrita moldova de unde vin numele apelor romaniei suleyman magnificul marea neagra some aries prut murighiol 76 share 1 inShare 36 Live Aboneaza-te la newsletter Abonare 1/9Dunărea este singurul fluviu din Europa care curge de la vest la est Mii şi mii de kilometri de râuri străbat România, iar cele majoritate izvorăşte din Munţii Carpaţi. Coboară iute la câmpii, multe dintre ele sfârşind înghiţite de Dunăre, altele de Siret, Prut, Mureş, Olt sau Jiu. Legendele din spatele numelor acestor ape sunt fabuloase şi pline de mister. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ Preşedintele Traian Băsescu a fost implicat într-un accident la podul ... Povestea Oltului, râul despre care se spune că s -a născut din lacrimil... FOTO VIDEO Inebolu, locul unde Marea Neagră atinge adâncimea maximă PUBLICITATE Rin Grand Residence http://www.rgr.ro/oferta -primaverii/ La Rin Grand Residence ai mixul perfect dintre confort si stil in apartamente de la 29000 €! Dunărea Dunărea este a doua ca lungime dintre fluviile Europei (după Volga), fiind singurul fluviu european ce curge de la vest la est. Izvorăşte din munţii Pădurea Neagră, Germania, sub forma a două râuri numite Brigach şi Breg, ce izvorăsc de sub vârful Kandel (1.241de metri) şi se unesc în oraşul Donaueschingen (la o altitudine de 678 de metri) în curtea castelului Fürstenberg. Numele german al fluviului este Donau. Dunărea curge către sud -est pe o distanţă de aproximativ 2.860 de kilometri, până la Marea Neagră. La vărsarea fluviului în Marea Neagră s -a format Delta Dunării. Dunărea este un important drum fluvial internaţional, curgând prin 10 ţări (Germania, Austria, Slovacia, Ungaria, Croaţ ia, Serbia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina) şi are afluenţi în alte şapte ţări. Trece prin patru capitale de stat: Viena, Bratislava, Budapesta şi Belgrad. Încă din antichitate, Dunărea avea mai multe nume: Istros / Istru / Hister / Danaistru, pentru sectorul inferior, în scrierile greceşti şi Danubius în cele latino -romane.Pe teritoriul României, Dunărea are 354,1 kilometri, malul drept, şi 1,050 de kilometri, malul stâng. Denumirea dată de romani „Danubius“, adică Zeul fluviilor, a fost mai târziu preluată de alte popoare, şi modificată, devenind Donau în limba germană, Dunaj în limba slovacă, Duna în limba maghiară, Dunav în limba croată, Dunav; Дунав în limba bulgară şi limba sârbă , Дунай (Dunai) în limba ucraineană, pentru ţările riverane, şi Danube în limba engleză şi limba franceză şi Tuna în limba turcă. Numele din limba română, Dunărea, deşi este înrudit cu numele latin, nu poate fi derivat din acesta folosind schimbările fonetice normale. S-a încercat o explicaţie printr-un nume intermediar, Donaris, dar acesta nu este găsit în niciun document antic, fiind o reconstrucţie a lingviştilor moderni. Dunărea la Baziaş Caraş -Severinul este locul în care Dunărea sărută pământul ţării şi, tot aici, Nera face o impresionantă deltă la vărsarea în fluviu. Zeu antic şi de temut, „drum fără pulbere“, graniţă între popoare şi totodată leagănul unei civilizaţii. Pe toate acestea le însuşeşte Dunărea, cel mai lung fluviu al Uniunii Europene. Fie că l-au numit Phison, Istru, Donaris sau Dunăre, oamenii l-au iubit şi respectat. Fluviul le aducea hrană, îi purta pe apele sale sau pe gheţurile iernii, dar era şi un duşman de temut atunci când nu era respectat, milioane de vieţi pierzându -se în apele lui. Baziaş, un micuţ sat sârbesc ce aparţine comunei Socol, este locul prin care marele fluviu intră în ţara noastră şi, tot aici, bănăţenii vin vara la scăldat şi plajă, condiţiile fiind aproape ca la mare. Cunoscut pentru prima dată sub numele de Mataes, râu norocos, a căpătat de-a lungul timpului diferite denumiri, de la un popor la altul, astfel, fenicienii spunându-i Phison, iar grecii Istros. Romanii l-au denumit Danubius până la Porţile de Fier, păstrând vechea denumire de Istros sau Ister, de la Porţile de Fier până la vărsarea în Marea Neagră. În România, numele de Dunăre, vine de la o formă prescurtată, Duna(cea)-rea. Întreaga istorie a neamului nostru este legată încă din antichitate de legendarul Istru, Phison, Danare, Donaris, Danubiu, Rio Divinia sau Dunăre, denumiri purtate de -a lungul timpului, leagănul formării multor popoare, culturi şi civilizaţii. Dunărea la Cazane şi legenda grotei săpată de apele fluviului Pe teritoriul judeţului Mehedinţi, Dunărea are un curs de 182 de kilometri începând de la vărsarea pârâului Poloşeva în vest până la Drincea, în sudul judeţului. Cu siguranţă cel mai spectaculos sector al Dunării este cel al Cazanelor Mari şi Cazanelor Mici. Se presupune că Defileul „Porţile de Fier“ provine dintr -o veche strâmtoare marină, care făcea legătura între Lacul Panonic, din Vest, şi Lacul Pontic, ce ocupa actualul spaţiu al Câmpiei Române. Cu timpul, apele fluviului au săpat în şisturile cristaline, granite şi calcare cel mai spectaculos defileu european. Conform unei alte ipoteze, defileul s-ar fi format prin captarea de către un râu, ce curgea spre Lacul Pontic, a unei Dunări vechi, ce curgea spre Lacul Panonic. Peştera Veterani, odinioară sanctuar al lui Zamolxis Un loc cu totul magnific din Defileul Dunării îl întâlneşti după confluenţa cu pârâul Plavişeviţa, unde bătrânul fluviu intră în cel de-al treilea sector de îngustare, Cazanele Mari, flancat de abrupturile calcaroase ale Ciucărului Mare (316 metri) şi ale vecinului său sârbesc, Veliki Strbac (768 de metri). Pereţii Cazanelor Mari au înălţimi de peste 200 de metri, iar lăţimea medie a albiei este de 150 de metri. În pereţii Ciucărului Mare se deschid mai multe guri de peşteră, dintre care două sunt mai importante, Gura Ponicovei şi Veterani. La peştera Veterani nu poţi ajunge decât pe apă. Cunoscută şi sub numele de „Peştera lui Veterani“, „Peştera din Pînza Curii“ sau „Peştera Piscabara”, grota, situată la o înălţime de circa 70 de

şi Mureşul. Borcea. Mureşul se bucură de o bogată istorie cu caracter religios. Şi a plecat împăratul la război. Se pare că braţul. cu o lungime totală de 173 de metri şi o lăţime de 40 de metri. Numai că. lacul. fost botezat după numele unui boier. dar nu s -a mai întors niciodată. aceştia au botezat lacurile Deltei Dunării după anumite caracteristici care le definesc. Mama s -a bucurat de gândul lor bun. În spatele fiecărui nume se regăseşte câte o legedă. se umflă ca un bour negru cotropind pământurile. dar nu a reuşit. Teritoriul municipiului Călăraşi este udat de apele braţului Borcea care se desprinde din albia Dunării în amonte de oraş la circa 9 kilometri – Ostrov . da: denumirea vine de la mirosul de stricat pe care această apă în emană atunci când nivelul scade. Specialiştii spun că apele sărate. denumiri care mai de care mai ineresante. are o istorie încărcată de evenimente. iar pe celălalt Olt. de la „Fata mării“ la „Râul cu spini“ Râul Mureş izvorăşte din Muntele Hăşmaşul Mare şi străbate Transilvania de la un capăt la celălalt. Pe unul îl chema Mureş.Ch. parc natural protejat cu triplu statut: Parc Natural. Provenind din latinul Maris. şi Oltul. În jurul fluviului s au creat numeroase legende: vara şi toamna îşi ia tributul de vieţi omeneşti. (cu 4 secole înainte de crearea „Drumului Mătăsii“). Numele bălţilor din deltă au fost date tot de către localnici. primăvara. De aceea au mers la mama lor. fiind al doilea râu al României.şi are o lungime totală de 99 de kilometri până la unirea sa din nou cu Dunărea.. din cauza firilor lor diferite. ale căror începuturi se pierd în negura mileniilor. Mureş. pe când erau copiii mici. braţul Dunării la Călăraşi. într-un hrisov din 1 iunie 1541.metri deasupra apei. fiind mai degrabă sub stăpânirea coloniilor de cormorani şi a egretelor. De altfel. Şi Oltul a luat-o spre sud. Brăila este însă judeţul a încă două ape mari: Siretul şi Buzăul. domnitorul Radu Paisie declină proprietatea şetrarului Borcea asupra satului Crăceani (Crăceni). un drum nu costă mai mult de 15 lei de persoană. Lacul Nebunu. al municipiului Călăraşi. cartierul cu acelaşi nume de astăzi. acesta măsurând 761 de kilometri. Sit Ramsar şi Sit Natura 2000. Oltul a tot . documentele care s au păstrat amintesc pentru prima dată de o aşezare aici. la tanti Elvira“ s-a născut datorită Dunării. dar s-a şi întristat. Se spune că era odată un împărat şi o împărăteasă care aveau doi băieţi. orice ar fi.. sub denumirea de Maris. Menţionat de Herodot încă din anul 484 î. Iar de la plânsul mamei lor. Balta Mică a Brăilei. portul brăilean fiind locul în care se stabilea preţul cerealelor pentru Europa. turistul poate pătrunde în această lume mirifică. în anumite momente. la cotul Borcei. această denumire ar veni de la culoarea pe care o capătă. Mureşului i s-a făcut dor de fratele lui şi s-a întors şi el spre miazăzi. Împărăteasa a aflat de separarea fraţilor şi mult s-a supărat şi a plâns. Lacul Sărat sau Murighiol Lacurile din Delta Dunării au primit. altul liniştit. că se duc în lume. Mureşul este o atracţie turistică deosebită şi pentru Arad. ce semănau la c hip. Romanii considerau că apa râului este una extrem de bogată. dar cu firi foarte diferite: unul era aprig şi tulburat. s-au şi certat. au dorit să -l caute pe tatăl lor. dar nu l-a mai ajuns din urmă pe Oltul cel năvalnic. în secolul al XVI-lea. de la mirosul de materii descompuse Te-ai întrebat vreodată dacă denumirea „Împuţita“ are corespondent în realitate? Din câte spun localnicii deltei. Murighiol. Aşa cum apare menţionat în Istoria Călăraşiului. Deşi zona încă este virgină. Fluviul Dunărea şi râurile care străbat teritoriul judeţului Brăila au o mai mare importanţă în definitivarea reliefului. cât şi în scop strategic. mergând cu vaporaşul sau cu şalupa până la Chiriloaia. scrisă de Pompei Samarian. în dreptul localităţii Giurgeni. un nume de fată care înseamnă „a mării“. Legenda celor doi fraţi: Mureş şi Olt Alte legende vorbesc despre faptul că numele râului Mureş ar veni de la copilul unui împărat. aflat pe vârf de munte. a devenit port înfloritor în perioada interbelică. satul Măgureni de mai târziu. iar Mureşul spre nord. Specialiştii spun că ar fi vorba despre „materii sub formă coloidală în stare de descompunere pe care le -ar conţine apa“ şi că„fenomenul biologic de descompunere se datorează sulfo -bacteriilor“. ca lungime. O apă cu un nume predestinat să fie purtat de meleagurile noastre. de tip cloruro-sulfatic. de-a lungul anilor. A încercat să-i caute şi să-i unească. faleza şi înghiţind podeţe sau diguri. afluent al Dunării. poate i-or da de urmă. cerând binecuvântare de drum. Încă din perioada antichităţii. pe care armata romană s-a străduit să o obţină pentru a avea un avantaj asupra sistemului defensiv al Regatului Dacic.890 de kilometri pătraţi. Crescând băieţii mari. Aşa au promis flăcăii. În urmă cu mulţi ani. iarna „fierbe“ sau se transformă în patinoar. Datorită Dunării. s-au prefăcut în două râuri. să nu se despartă pe drum. Ea le-a dat binecuvântare şi i-a rugat să meargă împreună. Brăila. Brăila a cunoscut mărirea. Puţini ştiu povestea din spatele denumirii râului Mureş. plecând în calea lor. sunt caracterizate de o mare diversitate a zooplactonului şi a fitoplanctonului. pe care localnicii o vor povesti oricărui turist care ajung prin zonă. În timpul războaielor daco-romane controlul Mureşului a constituit una din manevrele militare-cheie. împărăteasa. La numai patru kilometri de oraş se află cea de-a doua deltă a Dunării. Împuţita. botezat de un boier la 1541 Cu toate că descoperirile arheologice dovedesc continuitatea de locuire încă din neolitic. Până şi legenda „La noi la Brăila. Din câte spun localnicii. lacul violet Denumirea vine din limba turcă: lacul Murighiol se traduce drept lacul violet. expresia latinească „stella maris“ (steaua mării) face referire la Fecioara Maria. râul Mureş a fost o cale navigabilă foarte intens folosită atât pentru traficul comercial. devenind o adevărată autostradă a zonei de la Nord de Dunăre. după Dunăre. îndată ce au părăsit palatul. Mureşul are o suprafaţă hidrografică de 27. oraşul care a înflorit datorită Dunării Numele şi renumele Brăilei su nt legate de fluviul Dunărea. Denumiri de legendă: de ce se numesc astfel Gârla Împuţita. ca acum. dătătoare de viaţă şi astfel i -au acordat o importanţă aproape religioasă.

Vâlcea. Olteţ. iar exploatarea s -a mutat de la râul Someş şi afluenţii săi la zăcămintele din munţi. Au sădit pomi cu roadă dulce. „amestecat“. mai ales că până la începutul secolului trecut din apele Someşului Mare se scotea aur prin spălarea nisipului. Legenda spune că demult. Rhabon. voinic şi frumos. De-a lungul anilor. trei tineri au fost transformaţi în stană de piatră de Vâlva Comorii Legenda spune că . Dar. râul apare într-o hartă cu actuala denumire. la vreme. potrivit legendei care este povestită în special în mediul rural. Unul dintre râurile care au dezvoltat şi populat zona care avea să formeze judeţul Bistriţa-Năsăud este Someşul. spătos. izvoare sau alte toponime. unde trăia liniştit. Regina sperase ca această călătorie să fie punctul de pornire al împăcării între cei doi fii. certurile şi bătăile copilăreşti dintre cei doi fraţi s -au acutizat şi au devenit tot mai violente. în vreme ce Jiu era tăcut. Arpaş sau Cârţişoara. la Islaz. Someşul: legenda marelui voievod Gelu Românul Mitologia face nenumărate referiri la legende ce ar explică numele unor forme de relief. De altfel. Acidava. dar s-a înşelat. de-a lungul văii romanii au construit o linie de fortificaţii . Castra Traiana. unul dintre cele mai importante râuri din România.alergat printre stânci. cu românii lui. mai ales că aceştia i-au promis că vor sta nedespărţiţi pe toată durata expediţiei. războinic iscusit şi viteaz mare acest Tuhutum.Limes Alutanus . unde metalele preţioase au început să fie apreciate şi căutate. Prima denumire a râului a fost Rhabon. pe o porţiune de aproape 50 de kilometri. curgând liniştit. în locul celor arse de năvălitori. printre care Lotru. la câmpie. Povestea încearcă să se apropie de realitate prin modul în care Oltul a fost şi este în continuare văzut ca un râu tumultos şi greu de „îmblânzit“. Oltul era ambiţios. Făgăraş. Când au crescut şi erau tocmai buni de însurat. El ar fi avut un frate în persoana lui „Jiu“ şi. S-au apucat şi au arat iar pământul şi l-au semănat. dar lacom de bogăţii. De -a lungul timpului. Stolnicul Cantacuzino a întocmit prima hartă în care râul figurează sub numele de Jiu. pe teritoriul căruia se formează. În perioada dacică era cunoscut sub denumirea daco -getică de Alutus. dar nu numai. adică ţara lui. fapt ce a dus la apariţia a numeroase legende. au alungat pe acei năvălitori. are o lungime totală de 615 kilometri şi se varsă în Dunăre lângă Turnu Măgurele. Cea mai cunoscută şi mai des întâlnită legendă despre râul Olt este cea în care este menţionat alături de un alt mare râu al ţării. Strămoşii noştri dădeau aurul la schimb pentru animale şi cereale. multe zone din Transilvania au fost populate datorită goanei după aur a strămoşilor noştri.ce cuprindea castrele: Romula. cu sfetnicii si oştenii săi. Crişurile. râul străbate Defileul Oltului sau Valea Oltului. legenda este puţin diferită. Este şi cazul râului Someş. Râul de aur al dacilor Denumirea râului Someş vine din cuvântul dac Samus şi printre semnificaţiile găsite de istorici se numără adjectivele „agitat“. În anul 1700. Covasna. În perioada de formare a statului dac. Au construit iar case şi cetăţi. de care se leagă legenda populară a viteazului Gelu Românul. Îi conducea un general de-al lor. iar după aceea sub cea romană de Aluta. cei doi se certau şi se băteau cu orice ocazie. Colectează aproape 80 de afluenţi. Gelu. Aurul din Ardeal ajungea în ţările din sud şi sud-vest. Oltul. în partea ţării noastre care se numeşte Transilvania. Buridava. Oltul: Alutus sau Aluta Cu o lungime de peste 600 de kilometri. cu grâu bun. Gorj şi Dolj. Oltul este unul din cele mai mari râuri care străbat România. Sfântu Gheorghe. au venit asupra ei cu armele s-o cuprindă. străbate trei judeţe: Hunedoara. Era înalt. Astfel. Voievodatul lui se întindea pe valea râului Someş. Numai că regele nu s -a mai întors din expediţie şi nici altcineva dintre cei care plecaseră cu el. Între judeţele Sibiu şi Vâlcea. cei doi erau firi extrem de diferite. con siderat cel mai lung defileu din ţară. orgolios şi mereu pus pe harţă. Râul a stat la baza dezvoltării a numeroase aşezări din Ardeal. în secolul a II-a d. denumirea râului a fost înlocuită cu Gilfil sau Gilpil. cum rar se vede. oamenii au încercat să îşi explice geneza râului Olt. iar Mureşul a luat-o în altă direcţie. Jiul. Cetatea de piatră unde sta Gelu se înălţa pe malul Someşului. iar Gelu îl conducea cu multă pricepere. Se numea Gelu. Oltul ar fi fost băiatul unui rege din Carpaţii Răsăriteni. Din acest motiv. Primul document în care este schiţat cursul râului aparţine lui Claudius Ptolomeus din Alexandria. Om straşnic. a apelat la cei doi fii pe care i-a rugat să plece să îl caute pe rege. Sibiu. Regina. trăia un voievod vestit. iar pe Olt sunt aproape 30 de lacuri de acumulare. Potrivit istoricilor. prima denumire a Jiului Jiul. aflând vecinii că voievodatul sau ţara lui Gelu Românul ajunsese a fi bogată în roade. îngrijorată de soarta soţului şi crezând că a fost luat prizonier. împreună cu soţia şi copiii.H. Nu de puţine orice. Trece prin oraşele Miercurea Ciuc. În scurtă vreme cererea a crescut exponenţial. Olt şi Teleorman. deşi semănau ca două picături de apă. Primele însemnări legate de Jiu provin de la Herodot. Pentru a-i mai domoli. Era nevoie de asemenea ajutor căci era foarte mult de muncă pentru că multe sute de ani ţara fusese prădată şi pârjolită cu foc de o samă de popoare venite din pustietăţi. De aceea românii îl iubeau ca pe un frate mai mare şi ca pe un părinte. Braşov. pe nume Tuhutum. Şi toţi îl ajutau să gospodărească bine voievodatul. Oltul izvorăşte din munţii Hăşmaşul Mare şi străbate nu mai puţin de 7 judeţe. Vecinii îi spuneau Gelu Românul. respectiv Harghita. regele a poruncit să se construiscă pe un munte din apropierea cetăţii două t urnuri – pentru fiecare fiu al său. Astfel. Râmnicu Vâlcea şi Slatina. fraţii se luptau între ei până nu se mai putea ridica de la pământ sau până nu erau plini de sânge. Aşa apare în primele referiri importante despre cursul de apă pe care le fac istoricul Strabon şi Pliniu cel Batrîn. regele a trebuit să plece la o luptă cu unul dintre duşmanii care se apropiase periculos de hotarele regatului. rezervat şi închis în sine. spumegând. între şesuri. râuri. frate cu Jiul Dacă în Transilvania se spune că Oltul ar fi fost fratele Mureşului. „învolburat“. Alutela(Arutela).

şi. Cea mai cunoscută legendă o găsim în lucrarea „Descrierea Moldovei“. animalul de moartea căruia se leagă denumirile unui râu şi a unei regiuni Istoricii au păreri diferite când vine vorba de etimologia râului Moldova. în vechime. Evenimentul este plasat de cronicari la mijlocul secolului al XIV-lea. Denumirea provine din limba slavă şi poate fi tradusă ca „apa repede“. fiind al doilea mare afluent al Siretului. numele râului Timiş ar putea veni din limba dacă: thibh -isjo (în traducere mlaştinos). Buhuşi şi Bacău pentru a se vărsa în Siret. la 9 kilometri în aval de Bacău. înspăimântaţi. spre locul minei de aur. în câmpie. Bătrânul a murit în chinuri. legenda căţelei Molda. numit de moldoveni zimbru. au scris şi ei despre râul Prut numindu-l Porata. şi pe care o iubea foarte mult. Conform dicţionarului etimologic al lui Kiss Lajos. i-a închis şi i-a bătut. Are o lungime de aproximativ 164 de kilometri şi curge prin judeţele Alba şi Cluj. la confluenţa a două braţe Arieşul Mare şi Arieşul Mic. Râul Arieş se formează în zona localităţii Mihoeşti din Alba. S-a spus. apa repede ce „ferăstruieşte“ Carpaţii Orientali Cu o lungime de 288 de kilometri. Până atunci. Numele său provine de la cuvântul aur. Dimitrie Cantemir. în care se spune că numele râului ar proveni de la cel al căţelei lui Dragoş Vodă. ajunse la poalele munţilor. că numele Bega pentru râul care traversează Timişoara a apărut în scripte doar în 1728. Bistriţa îşi croieşte un drum de 216 kilometri. apoi trece prin oraşele Bicaz. un flăcău bălan. râul Bistriţa ocupă locul 13 în ierarhia reţelei hidrografice. în „Descriptio Moldaviae“. trecută în pronunţie greacă sau latină. doar. dar nu a divulgat secretul cel mare. Au rătăcit ei aşa. un alt râu de aur Râul Arieş este cea mai importantă apă curgătoare care izvorăşte din Munţii Apuseni. cei trei ti neri nu s-au mai înţeles în privinţa drumului de urmat. Dimitrie Cantemir scrie în cunoscuta lucrare că Dragoş a pornit un marş peste munţi. Râurile înfrăţite din Banat: cum şi-a căpătat Bega numele Cele mai importante ape curgătoare din judeţul Timiş sunt Bega şi Timişul. de asemenea. prefăcându-l în stană de piatră. căreia-i zicea Molda. numele său fiind tradus în vremurile vechi ca „râul cu apă furtunoasă“. râul cu apă furtunoasă De râul Pr ut. Dar după un timp. râul Arieş a reprezentat o sursă importantă de aur pentru locuitorii zonei. că. lângă oraşul Cîmpeni.între Baziaş şi Drobeta-Turnu Severin . este un râu de munte şi are cel mai lung curs montan dintre toate râurile României. care scoate în evidenţă bogăţia apelor sale în acest metal preţios. iar în maghiară cu Aranyos. care sărise în apă după f iara . Dar locul unde se afla aceasta nu -l ştia decât Criş-cel-Bătrân şi cei trei fii ai săi. râul era denum it Auratus. Feciorii. să poată răzbuna moartea bătrânului lor tată. iar cele două râuri împărţeau la un moment dat acelaşi nume. „Pe drum dădu din întâmplare peste un bou sălbatic. Bistriţa. La sosirea slavilor de nord. după decantarea nisipului. de autorii antici. împreună cu aproximativ trei sute de oameni. cum o numea geograful Simion Mehedinţi. daco -getică.podoaba apelor moldovene“. au apucat-o spre miazăzi. însoţiţi de soldaţii de pază. se leagă numeroase legende şi scrieri ale istoricilor. Piatra Neamţ. O parte a teritoriului străbătu t de Arieş se numeşte şi Ţara Moţilor. În cele din urmă. pe când oamenii şi uriaşii trăiau împreună. În perioada romană Timişul a fost numit Tibisis sau Tibiscus. apa era cu 30% mai uşoară decât apa celorlalte râuri moldoveneşti. Tot Dimitrie Cantemir face şi o analiză a apei Prutului şi susţine că. adică „aur”. Dar în clipa în care vrut s-o arate soldaţilor. Mijlociul. În latină. Denumirea este. ca aceştia să nu poată găsi niciodată comoara. au hotărât să destăinuie locul şi să scape cu viaţă. a ieşit din baie Vâlva Comorii l-a fermecăt. în aval de Luduş. . cu mari bogăţii naturale şi culturale. mai întâi. dintr -un mic circ glaciar situat sub vârful Gargalău (2. însă. Arieş. Acesta a fost preluat de maghiari prin Temes. cele două ape curgătoare mergând în paralel prin Câmpia de Vest şi apropiindu-se destul de mult în anumite puncte. după aproximativ 164 de kilometri. Arieş este echivalent cu Aureus. jos. La fel a făcu şi cu ceilalţi doi fraţi ai săi. Prut. ca Ptolemeu sau Ammianus Marcellinus care. trăia un crai lacom după aur care a auzit că în munţii dinspre răsărit ar fi o mină de aur foarte mare.demult. fratelui mai mic i s -a părut. acest râu era cunoscut drept Timişul Mic. de germani prin Temesch şi de români prin Timiş. dar şi căţeaua. oştenii se împărtăşeau cu apă din Prut înainte de a pleca la luptă. În latină. Au pornit ei spre soare -răsare. unde săgeţile îl uciseră. fiecare arătând altă cale.. se opreşte asupra Prutului şi aminteşte. ceilalţi doi drumul bun ar fi mai la miazăzi. un băieţandru oacheş. Fiind iute din fire.ţia apelor sale în acest metal preţios. însoţiţi de soldaţii craiului. şi mezinul. Râul Bistriţa izvorăşte din Munţii Rodnei. multe zile şi nopti în căutarea băii de aur. Dacă Dunărea . adică apă furtunoasă. în Mureş. După trei zile şi trei nopţi de mers istovitor. Puţin ştiu. Se varsă. Pe lângă această menţiune impresionant circula şi o glumă: „Dacă apa din Prut este aşa de bună. iar pământul călcat de picioarele lui apă curgătoare. a lui Dimitrie Cantemir. fratele cel mare s -a supărat pe ceilalţi doi şi a pornit val-vârtej încotro gândea el că e bine. străbate Carpaţii Orientali. Feciorul cel mare zicea că trebuie ţinut drumul spre răsărit. Craiul a pus soldaţii să-i prindă. de ce moldovenii preferă vinul?“. feciorul care apucase spre miazăzi a dat în munţi peste comoară. Când căţeaua lui de vânătoare. după Herodot. Moldova.ferăstruieşte relieful muntos „numai“ pe o lungime de 144 de kilometri. totuşi că fratele cel mare a avut dreptate şi a luat-o şi el spre soare-răsare. cu paşi nesiguri. acest cuvânt a fost folosit ca şi Tamiş. de la arany.159 de metri). înspre răsărit. De mii de ani. Bistriţa. Dragoş plecase în marş alături de căţeaua lui de vânătoare numită Molda. Roznov. tot gonindu-l. o regiune rustică pitorească. doar v-a afla de la ei unde este comoara. se repezi întărâtată asupra fiarei. bourul se azvârli într-un râu. desigur. de la 1850 m altitudine. după râul Bârlad. însoţit de o parte dintre soldaţii craiului. unul dintre cele mai mari din România.

numele apei avea să fie schimbat în „Helibachia“. Dragoş fu cel dintâi care numi acest râu Moldova. şi se varsă în Siret. marea cea luminoasă. „locul c u catran“ Râul Doftana a dat. Otomanii au văzut-o altfel: Karadeniz. pe care o traversează în lung. Romanii i-au adaptat numele: Pontus Euxinos sau Marea Sciţiei. Cei doi termeni s -au contopit în timp. Întru pomenirea acestei întâmplări. dar care se considera un om bogat pentru că avea o comoară de fiică. care se află acum la Vatican. Cristina . ci despre o metaforă care se referea la apa care. Buzău. în româneşte praf. Nuanţele apelor se asortează însă cu poziţionarea de la Nord şi de la Sud: Marea Neagră este de un intens albastru închis. deoarece tatăl fetei era prea bătrân pentru a mai putea face faţă unei asemenea drumeţii. Mugurel Manea. în timp ce Marea Mediterană este azurie. asemănătoare firelor de praf. Munţii Ciucaş. foarte mulţi ani. râul Prahova a fost mai întâi Prahoviţa. Anii au trecut peste cei doi îndrăgostiţi şi într-o noapte. formă a vechiului -aios (greco-latin). Dat fiind că marea este situată la miazănoapte de Turcia. există mai multe ipoteze lansate de-a lungul vremii de istorici. mai târziu „dofteana“. după numele seminţiei sale şi luă ca stemă a noului său principat capul bourului“. ciobanul care a venit în Bucureşti. Dâmboviţa s -a hotărât să îl conducă pe prinţul necunoscut spre locul în care dorea să ajungă. în cădere. În apropiere de pădurea în care trăiau cei doi. cu aproape două milenii scurse de la prima pomenire a sa într-un document. Râul Ialomiţa izvorăşte din Bucegii dâmboviţeni. Corina Macavei. Vechea denumire în limba greacă veche a râului Buzău a fost Mousaios (Μουσαίος). botezată de înaintaşii lui Suleyman Magnificul Grecii au alintat-o Pontos Eoxeinos – apa cea primitoare. Ionela Stănilă. Doftana. După numele noului râu a apărut şi denumirea regiunii istorice Moldova. Este vorba despre o corespondenţă între guvernatorul Sciţiei şi Sfântul Vasile cel Mare. Frumoasele poveşti care au dat numele râurilor Prahova şi Doftana: „praful apei“. povestea fascinantă de dragoste dintre prea frumoasa fecioară şi ciobanul Bucur Povestea celei mai importante ape curgătoare care străbate Bucureştiul a început în urmă cu mulţi. Acesta se plângea de faptul că este urmărit de mai mulţi hoţi şi că nu ştie cum ar putea să scape de aceştia. dar şi ezoterişti consideră Ialomiţa unul dintre cele mai sacre râuri din ţară. După câteva clipe l -a întrebat pe tatăl Dâmboviţei dacă doreşte să-i arate drumul sper vârful muntelui în care era pădurea. un punct comun. pedepsit prin înecare de goţii care se opuneau creştinării localnicilor. Alin Ion. A emis ipoteza că denumirea derivă din radicalul trac Buzes. Bucur. însă. se transforma în picături mărunte. un diminutiv care provine din slavul „prah“. Vasile Pârvan considera că numele Buzăului vine de la forma tracică Bouzeos. care însemna însuşirea unui loc cu păcură. un substantiv care numea un loc cu păcură. Marea Neagră. Încă disput ate în unele cazuri. Claudia Untaru. legendele vorbesc despre faptul că era apa preferată a marelui zeu dac Zamolxe. privitoare la martiriul Sfântului Sava Gotul. Ramona Găină. şi se varsă în Braţul Borcea al Dunării. Marea Neagră. Intră în judeţul care îi poartă numele în zona Dridu. Despre originea numelui. originile acestor denumiri au. Alexandru Ramadan. „locul cu catran“ Prahova. Dâmboviţa şi ciobanul se cunoşteau din copilărie şi odată cu trecerea timpului s-au îndrăgostit unul de celălalt. fu luată de undele repezi. în zona localităţii Vlădeni. singura apă curgătoare din România în care a fost martirizat un creştin Principala apă curgătoare care străbate judeţul Buzău are o istorie bogată. despre praful propriu -zis. transcris greşit (Μπ se pronunţă B în greceşte. iar locului unde se precuseră acestea îi dădu numele de Roman. ajungând să creadă că legătura lor este ursită de divinitate.fugărită. la rândul său. Puţini sunt cei care cunosc şi legendele legate de apele Ialomiţei. Toate acestea deoarece. marea de la miazăzi. Râul Buzău izvorăşte din Carpaţii de Curbură. apare într-o epistolă religioasă în care era relatat martiriul Sfântului Sava. iar albia s -a are o lungime de peste 400 de kilometri. Dâmboviţa. cel de la care a derivat actuala denumire. la uşa tăietorul de lemne a apărut un prinţ. scrie Cantemir în „Descrierea Moldovei“. a contribuit şi la formarea râului Dâmboviţa. marea cea întunecată. Buzău. prin care era cerută mutarea în Capadocia a rămăşiţelor pământeşti ale martirului Sava. Izvorând din munţii Gârbovei. râul parcurge aproximativ 50 de kilometri până la „întâlnirea“ învolburată cu râul Prahova. cu catran. Ialomiţa. „doftana“. Nu este vorba. Doftana. ci pentru a o localiza geografic. De aici adjectivul slav „deguteana“. o tânără sprintenă şi frumoasă pe care o chema Dâmboviţa. Mai multe surse istorice precizează că prima atestare documentară a râului Buzău apare într-o scrisoare din anul 374 după Hristos. înzestrat de zeul Zamolxe cu puteri curative Istorici. Acest argument este susţinut de vechiul nume al Mării Mediterane – Akdeniz. limba slavă din care şi -au tras seva „botezului“. Numele Mouseos (Mousaios). spre sud de Câmpina. ori în textul antic a fost omis π). tată şi fiică. Lingviştii români au explicat etimologia cuvântului „Doftana“ prin originile slave din cuvântul „deguti“. pentru că mama acesteia murise cu ani în urmă. Claudia Petraru. atunci când dragostea dintre doi tineri a fost încercată cu probe ca de basm. Plecând de la forma grecească Μουσεος (Mouseos). La acest articol au contribuit: Cristian Franţ. era o câmpie unde îşi ducea existenţa un cioban vestit. însă. Bărbatul o crescuse pe fiica lui fără niciun fel de ajutor. iar astăzi denumirea apei este „Ialomiţa“. al cărei afluent devine. este posibil să fi fost denumită astfel nu pentru culoare. pe lângă frumuseţea poveştilor. După cum ne-a explicat istoricul ploieştean Dorin Stănescu. la care s -a adăugat sufixul -eu. Cricovul Sărat şi Teleajenul sunt cele mai importante râuri din judeţul „aurului negru“. numele uneia dintre cele mai pitoreşti localităţi din Prahova. Bucur. râul sacru al României. Denumită de vechii daci „Naparis“. Legenda spune că într -o pădure din ţara noastră avea casă un tăietor de lemne foarte sărac.

Ionuţ Balaban. Dorin Ţimonea. Dana Mihai. Vali Silaghi. Ionuţ Benea. Olimpia Filip.Cicău.ro/ml70q5 . Remus Florescu. Sînziana Ionescu şi Florina Barbu. Cristina Răduţă. Iulian Bunilă. Mădălin Sofronie. Citeste mai mult: adev.