You are on page 1of 23

PSIHOLOGIE MEDICALA CURS NR.

5 Tipuri psihologice si boala Tip de personalitate A Multa vreme lumea medicala s-a intrebat daca exista o legatura intre tipul de personalitate si diferite boli ale societatii moderne. Aceast lucru a interesat deopotriva medicii si psihologii care in cele din urma au ajuns la concluzia ca personalitatea si tipul comportamental pot fi asociate cu anumite afectiuni. Unele tipuri de personalitate sunt capabile sa reziste la imbolnaviri sau chiar sa opreasca evolutia unor maladii grave. Exista si cealalta extrema - tipuri de personalitate predispuse la anumite boli. Psihologia ne influenteaza sensibilitatea si predispozitia fata de boala si stiind acest lucru, putem gasi solutii pentru a ne pastra sanatatea. Optimismul si atitudinea pozitiva sunt recomandari comune in diferite ghiduri de sanatate cand vine vorba de vindecarea unei boli. Se spune insa ca oamenii permanent ingrijorati pot sa faca ulcer, ca durerile de cap pot fi cauzate de un caracter ostil, ca bolnavii de cancer au tendinta sa-si reprime sentimentele si asta le dauneaza, ca infarctul este cauzat de suprasolicitarea atat de caracteristica personalitatii „workaholice”. Tipul A de personalitate desemneaza acei oameni pentru care cariera a devenit o obsesie. Persoanele cu acest tip de personalitate sunt caracterizate de tendinta de a munci non-stop, de dorinta de afirmare si promovare. Sunt persoane nelinistite, agresive, nerabdatoare, aflate in permanenta sub presiunea timpului si sub stresul indatoririlor de servici. Pentru ca sufera de boala numita "graba" sunt ingrijorate sa nu iroseasca timpul inutil. Oamenii cu aceast profil psihologic sunt ostili in trafic, anxiosi atunci cand pierd autobuzul si agitati cand trebuie sa astepte. Se rotesc fara noima si de multe ori se poarta ca si cum situatia cu care se confrunta ar fi o problema de viata si de moarte. Deseori viata personala trece pe locul doi, cariera fiind principala lor ingrijorare. Pentru aceasta frecvent stau peste program sau isi iau de lucru acasa. Sunt persoane rapide si perfectioniste pentru care viata se desfasoara intr-o singura directie: achitarea de sarcinile de servici, obtinerea recunoasterii lor profesionale, promovarea in cariera. Sunt intr-o continua competitie cu ei insisi si cu persoanele din jur iar succesele celorlalti sunt o sursa sigura de furie, frustrare si stres. Aceste tip de personalitate, desi poate face dintr-o persoana angajatul ideal, predispune la grave probleme de sanatate. Tipul A de model psihologic si comportamental a fost descris de doi medici cardiologi care nu au putut explica incidenta crescuta a bolilor coronariene prin factorii de risc primari (fumat, hipertensiune, colesterol crescut) la persoanele pana in 50 de ani. Tipul A de personalitate a fost desemnat ca fiind primul cu un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare de American Heart Association, National Heart si de Blood Institute. Cei care apartin acestei categorii sunt primii pe lista bolilor cauzate de stres precum ulcerul, tensiunea arteriala si atacurile de cord. Progresul societatii moderne ne cere tuturor sa fim competitivi si eficienti astfel ca riscul de a deveni obsedat de munca este foarte ridicat pentru fiecare dintre noi. Granita dintre normal si patologic, dintre atitudinea corecta fata de munca, ambitie, devotament si comportamentul obsesiv este foarte delicata iar trecerea in situatia extrema a persoanei “workaholice” poate fi deseori insesizabila. Iata cateva boli care sunt asociate cu anumite tipuri de personalitate: 1

Infarctul este, dupa cum am spus mai sus, caracteristic tipului de personalitate A, care desemneaza persoane suprasolicitate intelectual, supuse in permanenta stresului. Artrita se considera ca apare cel mai probabil la persoane deprimate sau care isi reprima emotiile, perfectioniste si incapabile sa-si exprime furia. Studiile psihologice arata ca boala este clar asociata cu depresia, anxietatea, ostilitatea si introversiunea. Astmul - Multi astmatici afirma ca, adesea, crizele se produc in conditii de stres. Cercetarile au confirmat ca astmul este clar asociat cu anxietatea si ca bolnavii au de asemenea tendinta sa fie ostili si deprimati. Migrenele - Aproape ca nu exista om pe care sa nu-l doara uneori capul, dar milioane de oameni au dureri de cap insuportabile, paralizante. Analizele au scos la iveala ca migrenele sunt in stransa legatura cu anxietatea si depresia, nu insa si cu ostilitatea. Desi multi specialisti sustin ca durerile de cap au de-a face si cu furia excesiva, problema nu a fost studiata in amanunt niciodata. Un lucru e cert: cei suferinzi de dureri de cap nu prea par sa fie oamenii cei mai fericiti, relaxati si impliniti. Ulcerul - S-a crezut multa vreme ca ulcerul apare mai ales la persoanele excesiv de energice si care isi fac prea multe griji, dar descoperirile recente acuza mai ales ingrijorarea si mai putin energia excesiva. Studiile de ultima ora sustin faptul ca ulcerul se asociaza cu anxietatea cronica, cu depresia si cu o personalitate introvertita si apare mai degraba la persoanele melancolice sau flegmatice, decat la cele colerice sau sangvine. TIPOLOGIILE MORFOLOGICE Criteriile de ordin morfologic, bioconstitutional au fost identificate si utilizate pentru prima data de Hippocrate. El a folosit notiunea de tip corporal, determinat de: -aspectul constitutional exterior -raportul dintre tesutul musculos si cel osos -dintre cutia toracica si abdomen A delimitat: -tipul corporal ftizic -caracterizat prin aspect scheletic, fragil, alungit, temperamental rece, calculat, tacut, reflexiv; medical predispus la tuberculoza -tipul apoplectic -aspect musculos-obez, statura mijlocie sau mica, temperamental jovial, afectuos, impulsiv, instabil, emotional, necontrolat; medical, predispus la tulburari circulatorii si digestive. Criteriile de ordin morfo-constitutional au revenit puternic la sfarsitul sec. 19, inceputul sec. 20 (primele 3 decenii) datorita dezvoltarii antropologiei fizice si a cercetarilor asupra raselor. S-a pus in evidenta faptul ca, in interiorul unui tip rasial, exista o variabilitate notabila a indivizilor, de unde s-a dedus posibilitatea de a determina morfotipurile. De sistematizarea si inventarierea lor se ocupa morfotipologia. Autorii din perioada contemporana nu s-au oprit la simpla identificare si clasificare a tipurilor morfologice, ci au procedat la stabilirea unei legi corelative si chiar cauzale intre aceste morfotipuri si trasaturile (temperamentale) ale P, realizandu-se astfel clasificarea temperamentelor dupa criterii bioconstitutionale.

2

sistem osos fragil. medical. picnic-ciclotim 2. In acest ultim caz. obezitate.Punctul de plecare al acestor tipologii a fost observatia sistematica efectuata asupra sb.constitutie verticala. Tipul picnic-ciclotim D. umeri apropiati si ingusti. Astfel. fata moale. a sesizat o corespondenta intre: -simptomatologia psihocomportamentala -aspectul bioconstitutional extern.. tipurile delimitate se asociaza cu predispozitii psihopatologice diferite: 1. 3. umeri lati si bazin ingust D. paloarea fetei.K.v. clasificarea lui E. dezvoltare robusta a sistemului osos si muscular. mai putin individualizat.d. Tipologia lui E.Tipul atletic-vascos constitutie fizica proportionata. morfologic se caracterizeaza prin: constitutie orizontala. nas lung si ascutit. cutie toracica plata (turtita). a ajuns la ideea elaborarii unei tipologii pe criterii morfologice. muschi si oase subtiri (aspect scheletic). piele intinsa. trasaturi feminine la barbati si masculine la femei. adulti sanatosi. iar uneori si asupra celor care prezentau difetite tulburari patologice. abdomen voluminos. cap mic si rotund. s-a pornit de la ipoteza ca maladia realiza o exagerare a tipologiei normale si oferea posibilitati de observatie privilegiate. atletic-vascos ca accesoriu este mentionat tipul displastic -reuneste numeroase varietati dismorfice 1.d.p. 3 tipuri principale: 1. el a obtinut 6 tipuri temperamentale: 3 .p. va ajunge in final sa cuprinda 3 tipuri principale ai un tip accesoriu. tulburari de natura schizoida (schizofrenie) 3. predispune la tulburari maniaco-depresive 2. epilepsie Pe baza combinatiilor in interiorul tipurilor morfologice picnic si astenic. si studiind bolnavi psihici. Kretschmer (medic psihiatru german) Desfasurandu-si activitatea in cadrul clinicii de neurologie a universitatii din Tubingen (19131926). 2.Structura corpului si caracterul" (1921) Limitata la inceput la 2 tipuri principale.v. trunchi cilindric. Tipul leptosom (sau astenic)-schizotim . idee ce si-a gasit finalizarea in lucrarea . leptosom (astenic)-schizotim 3.

timpi de reactie mari) T schizotimice 1. somatoton -ectoderm constitutia ectomorfa T. logic. diferentelor fiziologice (in metabolism si functionarea endocrina) si diferentelor psihologice in diverse alte sfere decat cea emotionala. comune omului si animalelor. controlat) 2. sensibil. simtul umorului. obtuz. Hipomaniac (dispozitie euforica. irascibil. cerebroton Pavlov a pus in corespondenta tipurile generale de sistem nervos.K.T flegmatic (calm. energic) 3. adaptabil la situatii noi. pornesc de la aceleasi criterii morfologice. interiorizare. idealism. comunicativitate exagerata) 2. delicatete. T melancolic (interiorizat. dupa gradul de dezvoltare a celor 3 foite embrionare: -endoderm constitutia endomorfa T. imprudent) 4. lent. sociabilitate. indolent) E. sistematic. visceroton -mezoderm constitutia mezomorfa T. tacut.3 ciclotimice si 3 schizotimice. lenes. · SHELDON. toleranta) 3. a incercat sa arate ca tipologia sa -care se definea initial prin structura morfologica si predispozitia catre anumite psihoze -corespundea.K. tendinta de dominare in relatile interpersonale. Sintonic (spirit realist. praguri senzoriale ridicate. dar au clasat atleticii intr-o pozitie intermediara. T coleric (rezistent. circumspectie) 2. comunicativ. adaptabil. hiperactiv. cu cele 4 temperamente stabilite in antichitate. impulsiv. rece. Hiperestezic (nervozitate. saturatie si plictiseala rapida la monotonie. nervos. Schizotimic (intermediar. Anestezic (rece. nesociabil. calm. mobilitate. delicat) 4 . sociabil. T sangvinic (vioi. inaccesibil pasiunilor. Astfel: 1. T ciclotimice 1. rezistent la stres si frustratii) 3. inertie. iritabilitate. Toate verificarile experimentale au confirmat diferentele intre picnic si leptosomi. Greoi (lentoare. de asemenea. pragmatism. retras. vioi. Multe alte clasificari ale temperamentelor facute inainte sau dupa E.

Iung a descris caracteristicile psihice individuale in functie de orientarea preponderenta inspre lume sau inspre sine. construindu-si un bogat univers interior. reuneste trasaturile celorlalte 3 Carl G. gandire abstracta si profunda. pentru persoane si obiecte. adaptativi) gr.consonanta" cu mediul extern. Extrovertitii mostenesc un system nervos puternic. El a adoptat varianta prelevarii de esantioane din diferite aspecte ale comportamentului unei personae. spre lumea sa launtrica. comunicativ. Clasificarea pune in corespondenta fiecare grupa sanguina cu un tip temperamental distinct. A ii corespunde T armonic (cautarea permanenta a armoniei cu anturajul lor. Intermediar: intre cele doua categorii este ambivertul. Distinctia intre introversiune si extroversiune o facuse inca Jung. Astfel: gr. delimitand astfel extrovertitul si introvertitul. sang. doar ca Eysenck a aratat ca indivizii se distribuie de-a lungul unei axe introversie-extroversie. Introvertitul nu cultiva relatiile sociale. hotarare. independenti de variatiile ambiantei) gr. sang.Clasificarea potrivit grupelor sanguine Medicul francez Bernard Montain (1992) a elaborat o noua tipologie fiziologica a T. punand intrebari despre comportamentul obisnuit. AB -T complex (dificultati in gasirea unui echilibru satisfacator. manifestand tendinte de izolare si anxietate. sang. Eysenck a stabilit ca exista doua dimensiuni fundamentale ale personalitatii. bazata pe grupele sanguine. traind in ritmul propriu. sang. cu initiativa. Unul dintre cei mai de seama reprezentanti ai acestui gen este Hans J. iar introvertitii au un sistem nervos delicat. Introvertitul: isi canalizeaza energia spre propriile idei. care imprumuta caracteristici si de la extrovertit si de la introvertit. neputandu-se dezvolta si realiza decat in aceste conditii) gr. Eysenck.. unele persoane reactionand mai puternic la evenimentele stresante decat altele.Are un deosebit simt practic si se adapteaza usor unor noi conditii de viata. rezervata. este o fire contemplativam. Extroversiunea este determinata de starea generala de excitatie a cortexului cerebral. B -T ritmic (slab sensibili la mediu. A doua axa corespunde nevrozismului desemnand atat instabilitatea emotica cat si hiperactivitatea. Nevrozismul se explica pe baza modului in care sistemul nervos raspunde la stres. extroversiunea si nevrozismul. O -T melancolic (se afla intotdeauna in . cei mai multi avand atat tendinte introverte cat si extroverte. despre care aminteam mai sus. • • Extrovertitul: este animat de interesul pentru lumea exterioara. • Atentia psihologilor asupra modului cum oamenii pot fi comparati intre ei si de aici grupati in anumite clase cu caracteristici commune a conturat un gen aparte de abordare a personalitatii: abordarea nometetica. Persoanele cu reactii mai 5 . Dispune de o buna atentie interioara. lipsita de incredere de sine. este sociabil.

Daca de pilda. Se pierde din vedere. Eysenck a adaugat o a treia dimensiune. “oameni care nu iartă şi nu uită”. Personalitatea demonstrativă (sau isterică) se distinge prin capacitatea de a uita tot ce nu îşi doreşte să îşi amintească. Eysenck a incercat sa puna in relatie factorii din teoria sa cu tipologiile vechi. autonomia. introvertiti stabili sau extrovertiti stabili. logic. ale lui Hippocrate si Galen. Meticulozitatea şi ataşamentul faţă de rutină. impulsivitatea. astfel încât duc la idei fixe obsesive. Mai tarziu. Ei vor fi definiţi de cei din jur drept “ranchiunoşi”. Sunt incapabili de a lua decizii pentru că vor ca cele mai mici amănunte să fie luate în calcul (este metoda acestor indivizi de a controla anxietatea). factorii secundari sunt: dinamismul. Personalitatea hiperperseverentă se distinge prin perseverenţa anormală a afectelor. o persoana s-a lasat la un moment dat prada maniei. aportul socialului in modelarea temperamentului. Un om rabdator va fi considerat flegamtic. Extroversiunea si nevrozismul sunt interdependente.). Ei refulează (inhibă) tot ce nu corespunde cu proiecţia lor despre sine. iar activismul optimist va fi pus pe seama sangvinicului. bucuria. în organizaţii pot fi benefice pe anumite poziţii: hiperexacţii nu agreează schimbarea locului de muncă. viaţa să nu aducă surprize. opozitia fata de practicile sociale si lipsa de constiinta. capacitatea de a se simţi vizat sau jignit extrem de uşor. chibzuinta si responsabilitatea. firele de păr ca primejdii potenţiale pentru sănătate. Afectele care persistă timp îndelungat pot ajunge să domine gândirea. ipohondria si vinovatia.Consecinţele vor fi susceptibilitatea extremă. afectele odată declanşate se estompează: la hiperperseverenţi. astfel încât ajung să performeze un rol cu totul străin de ceea ce sunt ei de fapt. La personalităţile medii. Lauda de sine se conjugă cu activitatea în sprijinul modului în care ar dori să se definească. deci vor fi angajaţi fideli. indiferenta fata de altii. Ei doresc ca totul să fie previzibil. astfel încât pe termen scurt ei pot convinge anturajul despre autenticitatea rolului pe care îl joacă. insensibilitatea. Adaptabilitatea excesivă precum şi tendinţa de autocompătimire sunt alte trăsături ale personalităţii de acest tip. expresivitatea. Hiperperseverenţii sunt dornici de prestigiu personal (prestigiul sau realizările grupului nu înseamnă mare lucru pentru ei.lente si mai slabe tind spre stabilitate. teama. de asemenea. care în mediul casnic pot deveni o povară. disponibilitatea de asumare a riscurilor. Fiecare factor principal este compus din cativa factori secundari. sociabilitatea. 6 . microbii ca agenţi patogeni etc. Dezvoltă adesea obsesii (exemplu: praful ca “inamic”. obsesivitatea. ele se estompează mult mai încet iar ecoul lor este mai profund. Pentru nevrotic. Pentru extrovertit. Dispozitiile nostalgice sunt atribuite firilor melancolice. factorii secundari sunt: respectul de sine. intr-un mod simplificator. care are drept caracteristici: singuratatea. Personalitatea hiperexactă (acum denumirea cunoscută este obsesiv-compulsivă) este reprezentativă pentru persoanele care doresc ca totul să se desfăşoare după o ordine anume. ca un factor distinct. oricum nu sunt personalităţi de grup). Estimarile asupra temperamentului sunt de multe ori realizate in functie de gradul de impresionabilitate pe care il au anumite situatii asupra noastra. Pot exista introvertiti nevrotici sau extrovertiti nevrotici.imediat apare tendinta de a o eticheta drept colerica. deci de a minţi cu seninătate. psihoza. nonconformismul.

Personalitate exaltata Principalii doi factori subsumaţi acestei dimensiuni sunt impresionabilitatea tendinţa de a reactiona intens atât la evenimente pozitive.Dependentul are mai degrabă tendinţe defensive (nevrozism) este mai puţin sociabil (extraversiune)mai puţin ambiţios (conştiinciozitate)şi mai puţin deschis spre experimentare şi explorare(deschidere). Aceasta determină o capacitate scăzută de adaptare la situaţiile sociale. ambiţia (conştiinciozitate) şiexplorarea (deschidereala nou) par a face din hipertimic angajatul şi coechipieru lideal. această dimensiune prezintăcorelaţii puternice. e şi prin configuraţia de corelaţii pe care le stabileşte cu celelalte dimensiuni analizate. o intensificare a conflictelor interpersonale (atunci când apar) şi deci o istorie fluctuantă la locul de muncă. Demonstrativ. Totuşi. 7 . Fiind un individ al extremelor. lăsat pradă entuziasmului său debordant. cât şi cu autodeprecierea. face să nu fie găsiţi des în funcţii înalte sau în poziţie socială bună. pozitive. asociată cu vorbirea scăzută. Cu toate acestea. care îl poate deturna de la obiectivele iniţiale.deşi interiorizarea valorilor grupului de care apar ţine o face în mod artificial. cu o capacitate de control emoţional mult mai slabă.este uşor captivat de obiective noi şi interesante.optimism. cu dorinţa de a acţiona”. pe care o investeşte aparent în îmbunătăţirea permanentă a relaţiei cu ceilalţi. hipertimicul este plin de energie. chiar dacă dispoziţiile sunt schimbătoare. câ tşi negative şi exteriorizarea comportamentelor vizibile a trairilor afective. Hipertimicul este o prezenţă benefică. cu factorul autodepreciere şi negative cu factorul stima de sine. fiind un generator de dinamism îngrupul din care face parte. Persoanalitate hipertimica .Personalitatea nestăpânită se manifestă prin dominarea anormală a comportamentelor de către impulsuri. din nevoia de conformare. atât timp cât este tempera tşi ajutat să stabileascăîn mod realist priorităţile. f ăra intenţia de teatralitate a demonstrativului. orientat spre inovare şi comunicare. fiind un bun sprijin în motivarea şi dinamizarea angajaţilor. Aşacum era aşteptat. prin caracteristicile sale descriptive(„un surplus de energie. În ce priveşte stima de sine. delegându-şi responsabilitatea în decizii pentru a se simţi acceptat. pare a fidimensiunea cea mai benigăca manifestare. cu reacţii hipersensibile la orice eveniment la care participă. o combinaţie de veselie.Corelaţiile pozitive cu sociabilitatea (extraversiune). Gândirea lentă şi uşor greoaie. Exaltatul îşi manifestă zgomotos reacţiile afective. Personalitatea dependenta cel mai adesea se supune opiniei generale.exaltatul oscilează între explozii de bucurie şi adevărate drame provocate de incidente minore Aceastăcapacitate de a tr ăi emoţii atât de diverseşi deintense îl pot obosi. încazul exaltatului întâlnim în exclusivitatesituaţiaambivalentăa coincidenţei corelaţiilor pozitive atât cu infatuarea. relaţiile de cuplu tind să fie constante.

pe care fiecare membru al echipei să o respecte .. . .Nu te considera răspunzător pentru comportamentul pacientului: e l e s t e s i n g u r răspunzător pentru faptele sale. Acţiunea de îngrijire 8 . şi dacă nu ai timp în acel moment spune-i când o să ai timp şi ai grijă să fi prezent atunci. . cere unui alt asistent să preiaîngrijirea respectivului pacient: analizează împreunună cu c o l e g i i c o m p o r t a m e n t u l pacientului şi vezi în ce măsură şi în ce mod se poate realiza o schimbare . de exemplu cu ajutorul exerciţiilor de relaxare. Scopurile îngrijirii Pacientul să consume suficient lichid şi hrană. din timp.Vorbeşte cu pacientul despre experienţele sale şi stimulează-l să-şi exprime emoţiile.Nu începe lupta despre cine are dreptate.Încearcă să câştigi încrederea pacientului. .Dacă pacientului i se dau medicamente administrează-le după prescripţii şi urmăreşte cum reacţionează pacientul şi în ce măsură observi efecte secundare. fără ocolişuri. .Ascultă-l. greutatea corpului devenind stabilă.Dacă ai probleme cu anumite comportamente ale pacientului.creează pentru aceasta un mediu liniştit şi confortabil şi oferă-ţi sprijinul la nevoie. . spune-i-o sub forma unui mesaj personal.A S P E C T E L E U N U I P L A N D E Î N G R I J I R E P E N T R U P A C I E N Ţ I I C U U N COMPORTAMENT DEPRESIV Problema de îngrijire 1.sau discutând cu el despre posibilitatea apariţiei acestui sentiment..În cazul în care nu te împaci prea bine cu un pacient.Încearcă să stabileşti împreună cu pacientul cauza care îi provoacă teama şi cum ar putea să o stăpânească într-o manieră pozitivă. .Ia pacientul în serios.Discută cu ceilalţi în sensul unei abordări comune. . deci fără poveşti lungi. .Nu lăsa pacienţii deosebit de anxioşi singuri: prezenţa ta poate da p a c i e n ţ i l o r u n sentiment de siguranţă .Discută împreună cu pacientul despre momentul de apariţie a fricii şi cum poţi opri temporar acest sentiment. cu cuvinte simple şi mesaje scurte. ASPECTELE UNUI PLAN DE ÎNGRIJIRE PENTRU PACIENŢII CU UN COMPORTAMENTUL NEVROTIC . efort corporal.ABORDARE IN CAZUL PACIENTILOR PSIHICI TULBURARILE NEVROTICE ANXIOASE Ai grijă să rămâi calm şi să nu pari ameninţător: frica poate fi transmisă u ş o r ( e “contagioasă”).Consumă pacientul suficient lichid şi hrană? În caz contrar situaţia ar putea duce la deshidratare sau pierdere în greutate.Limitează pe cât posibil factorii excitanţi din jur care ar putea amplifica teama. . .Nu lăsa partenerul să-ţi observe prejudecăţile ci discută-le cu colegii: d i s c u t a ţ i ş i nereuşitele cu colegii .Limitează-te la comunicarea cea mai elementară: clară şi concisă. . .Exprimă-ţi clar dorinţa şi posibilităţile: stimulează-l să participe la activităţile de grup pentru a preveni izolarea.O b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e c u a t e n t i e t r e b u i e s ă f i e d i s c u t a t e r e g u l a t c u m e m b r i i e c h i p e i multidisciplinare.

.Pacientul nu este deloc sau aproape deloc în stare să se îngrijească igienic..Să serveşti pe cât posibil mesele împreună cu pacientul..l s ă s e r i d i c e d i n p a t ( s ă f i e i n c l u s î n t r . structurat).. să se ceară familiei să aducă băuturi suplimentatre).O f e r ă ... Acţiunea de îngrijire .Să întrebi pacientul despre urină.S ă s e f o l o s e a s c ă t i m p s u f i c i e n t pentru aceasta.În caz extrem preia activităţile de îngrijire. băuturi în frigider.Să menţii pe cât posibil echilibrul între mâncare şi băutură.A p e l e a z ă eventual şi la alte terapii prin act ivitate (terapie creativă. terapie prin muzică etc). Problema de îngrijire 2.Pacientul are probleme cu somnul (adoarme greu.Nu-l lăsa pe pacient să stea mult în pat în timpul zilei. ceea ce face să numai aibe senzaţia de guraăuscată şi de sete Acţiunea de îngrijire . să nu-l laşi să stea toată ziua în pat.Să se stabilească un contact cu pacientul prin întreprinderea unor activităţi împreună cuacesta. adică să se spele (zilnic) şi să se îmbrace cuhaine curate.. terapie p r i n mişcare. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil să se îngrijească..Să se ofere un laxativ de comun acord cu un medic.Să oferi pacientului destulă mişcare..Pacientul are gura uscată şi o senzaţie de sete.Să menţii o listă a satisfacerii nevoilor fiziologice (defecare).u n p r o g r a m structurat de zi)..Să se apeleze la nevoie la o dieteticiană.Pacientul este constipat. Problema de îngrijire 4. doarme agitat.. ţine cont de posibilităţile pacientului în acel moment).9 ..l s ă t e r m i n e s i s t e m a t i c activitatea. Scopurile îngrijirii Reglarea tranzitului intestinal Acţiunea de îngrijire . s t i m u l e a z ă .Să se însoţească pacientul în activităţile sale zilnice.Să se creeze condiţii ca pacientul să poată să-şi clătească gura şi să bea (să se ofere celenecesare de băut.Pacientil primeşte deseori somnifere.Să inventariezi dorinţele pacientului.i a c t i v i t ă ţ i . structurate (acestea să fie incluseîntr-un programorganizat)..Să se ofere un laxativ de comun acord cu o dieteticiană. doar dacă bolnavul simte nevoia. scaun. Problema de îngrijire 3.P r e î n t â m p i n ă t e n s i u n i l e o f e r i n d o s t r u c t u r ă c l a r ă ( l a s ă . se scoală devreme) pentru că stă mult în pat în timpul zilei sau este “prizonierul” propriilor stări depresive. ai grijă ca să le ia. Scopurile îngrijirii Normalizarea ritmului somn/veghe Acţiunea de îngrijire .Pacientul este agitat pentru că este “hărţuit” de gânduri şi sentimente depresive Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil să se concentreze asupra activităţilor sale şi să-şi manifeste(exprime) sentimentele şi ideile (chiar şi pe cele cu caracter depresiv Acţiunea de îngrijire . Problema de îngrijire 6. să s e programeze timp suplimentar în programul zilnic structurat. şi observă efectul . Scopurile îngrijirii Bolnavul să consume suficient lichid şi să-şi clătească gura regulat .Să se controleze săpămânal greutatea corporală... ia-ţi timp suficient.. într-un program zilnic. pentru că funcţionarea globală este î n c e a t ă ş i d ă posibilitatea de a se lega un contact mai strâns cu pacientul.. Problema de îngrijire 5.Totul să se organizeze structurat. de mai multe ori pe zi.Dă-i posibilitatea pacientului să-şi dea seama că poate să facă ceva.Să se ofere pacientului cantităţi mici de lichid şi hrană. să se încerce a se lega neforţat o discuţie..Pacientul să fie stimulat zilnic să se spele / îmbrace .Să se ofere pacientului în mod regiulat de băut şi să fie stimulat să bea. să se facă o plimbare zilnică (introdusă în planul zilnic.

orele de ceai/cafea.Bolnavul nu este în stare să lege sau să întreţ ină relaţii pentru că nu se m a i s i m t e valoros şi nu vrea să fie o povară pentru altul.Să se asiste vizitele familiei şi să se observe atăt reacţiile pacientului căt şi ale familiei.La nevoie să se ceară sfatul unei dieteticiene în legătură cu o dietă consistentă. ş i s ă s e î n c u r a j e z e c o n t a c t u l f a m i l i e i c u pacientul. chiar prezenţa ta poate fi un s e m n a l . să nu existe nimic secret despre asta..Bolnavul trebuie să devină capabil să-şi exprime ideile/sentimentele suicidare.Să se discute sinuciderea cu pacientul. de exemplu tendinţa de a se izola etc. să nu fie evitat. îngrijire în secţia închisă şi să te informezi regulat despre starea acestuia.. să se observe efectul acestora. Acţiunea de îngrijire .Vezi mai departe capitolul despre sinucidere... lasă-lsă participe la mese. Scopurile îngrijirii .S ă s e r ă s p u n d ă l a î n t r e b ă r i l e f a m i l i e i ..Să se ofere hrană şi lichide de mai multe ori pe zi: aceasta pentru a preveni iritabilitateaşi manifestările agresive în caz de insistenţă.În cazul pericolului acut de sinucidere să se ia măsurile adecvate.Să se facă discutabile ideile şi sentimentele suicidare ale pacientului. sprijiniţi-vă în cadrul echipei. Problema de îngrijire 8..Dacă pacientul nu se exprimă în legătursă cu sinuciderea se urmărească activitatea sa nonverbală. Problema de îngrijire 7..Preantampină ca pacientul să se izoleze complet de activitatea (socială) de grup. Acţiunea de îngrijire . Scopurile îngrijirii Pacientul trebuie să devină capabil de a întreţine relaţii şi contacte cu alţii şi de a-şiconsidera contribuţia ca fiind valoroasă.Apreciază care este efectul discuţiei despre idei/sentimente.Să se consulte doctorul dacă se dau sedative.Pacientul să fie supravegheat consecvent la mese şi să bea ceai şi cafea. r e c u n o a ş t e p r o p r i u l s e n t i m e n t d e n e p u t u n ţ ă d a r n u ... să se creeze condiţii pentruaceasta ..Pacientul bea şi mâncă cintinuu..D a c ă b o l n a v u l i a a n t i d e p r e s i v e s ă f i e ţ i n u t s u b o b s e r v a ţ i e p e n t r u c ă a t u n c i c â n d activitatea sa se intensifică (primul simptom care cedează în depresie) dar dispoziţia esteîncă melancolocă pericolul de sinucidere este mare. ASPECTELE UNUI PLAN DE ÎNGRIJIRE ÎN FAVOAREA UNUI P A C I E N T C U COMPORTAMENT MANIACAL Problema de îngrijire 1..Pacientul nu-şi acordă timp suficient să bea lichide şi să mănânce ceea ce face să fieslăbit fizic..Să nu se confirme sentimentele pacientului prin a-l evita. Dacă pacientul se cufundăşi mai mult prin aceasta în depresia lui nu continua discuţia ci stimulează-lîn activităţiconcrete... nu se poate înfrîna .Bolnavul are idei de sinucidere spunând (sau nu) că vrea să-şi ia viaţa.Să se ţină contact regulat cu pacientul. ceea ce face să nu se mai simtă epuizat fizic. Scopurile îngrijirii Bolnavul dobândeşte un comportament alimentar normal şi consumă hrană suficientă şivariată precum şi lichide.În cazul sensibilităţii exagerate la excitanţi să se ia mesele împreună cu pacietul în afaragrupului (în cazul îngrijirii separate ) Problema de îngrijire 2..Controlează dacă se iau medicamentele..Familia să fie implicată pe cât posibil în îngrijirea directă... implică eventual ceilalţi pacienţi în îngrijirea lui(să se includă aceste lucruri într-un program structurat de zi). mânîncă din lada de gunoi etc 10 . Acţiunea de îngrijire .Să se noteze balanţa hidrică şi hrana ingerată.l l ă s a s ă t e a t r a g ă î n sentimentele sale depresive sau către contactului .Trebuie create condiţii care să împiedice încercarea de sinucidere.

Să i se acorde îngrijiri izolat în situaţiile de nelinişte extremă..Să-l atenţionezi când are “fuga de idei” şi să încerci să-l readuci la subiectul discuţiei.Corectează pacientul în ce priveşte atitudinile sale din viaţa de zi cu zi.Pacientul are un ritm de zi/noapte tulburat.În cazul încare bolnavul este izolat să i se dea ocazia de a se duce regulat la WC. Acţiunea de îngrijire .Oferă-i activităţi concrete (programul de zi )... Problema de îngrijire 6. doarme puţin sau deloc şi-i deranjează peceilalţi bolnavi. A se administra eventual medicamente. observândefectul...Observarea continuă a schemei de hrănire. reacţi onează latoate excitaţiile şi este haotic în contactele cu ceilalţi.. Acţiunea de îngrijire . Problema de îngrijire 4..Pacientul nu-şi acordă timp suficient pentru a se îngriji sub aspect igienic şi neglijeazăacest lucru Scopurile îngrijirii Bolnavul îşi modifică în bine comportamentul legat de îngrijirea igienică.Pacientul nu-şi poate menţine firul gândirii (prezintă “fugă de idei”).Să se afle motivul neliniştii de pe timpul nopţii.Să se ofere un program zilnic clar structurat şi în cazul îngriji rii neizolate. eventual îngrijire izolată.Observă comportamentul pacientului în grup.Bolnavul trebuie să devină capabil să se controleze. Problema de îngrijire 5. mustră-l pe pacient. Acţiunea de îngrijire .Să se mănânce şi să se consume lichide împreună cu pacientul.Pacientul să fie stimulat de a lua parte activ la activitatea de îngrijire.Să i se ofere un program structurat de activităţi..Pacientul trebuie îndrumat zilnic la spălat etc.. Scopurile îngrijirii ..Să se preia eventual gestionarea acestei probleme.Pacientul să fie lăsat să doarmă separat....A se supraveghea pacientul pentru ca să nu fugă . Scopurile îngrijirii Reglarea ritmului zi/noapte.S ă s e s u p r a v e g h e z e p a c i e n t u l a t u n c i c â n d s e m ă n â n c ă î n g r u p . ia-l separat dacă se creează tensiune în relaţie cu ceilalţi pacienţi.În caz că transpiră excesiv să i se ofere posibilitatea de a se spăla de mai multe ori.. p e n t r u a p r e v e n i eventualele situaţii nedorite. cum ar fi consumarea mâncării celorlalţi bolnavi. într-un mediu lipsit de factori excitanţi(un loc de spălat separat). a se observaefectul acestora.. Scopurile îngrijirii Bolnavul se poate concentra şi poate menţine contactul cu ceilalţi . conceput în mod răspunzător.Să se mănânce cu el într-un mediu lipsit de factori iritanţi (separat).A se administra medicamentele la nevoie.- 11 .Scopurile îngrijirii Bolnavul îşi ameliorează comportamentil alimentar.Dacă e cazul. să nu mai fie turbulent şi să aibe uncomportament organizat. Problema de îngrijire 3..Să fie îndrumat direct în executarea programului respectiv.. eventual să se discute cu pacientul pentru a afla temerile/tensiunile sale. consumă cantităţi normale de hranăşi lichide şi într-o manieră adecvată..A-l lăsa pe pacient să participe treptat şi dozat la activitatea în grup şi să se observe efectul..Pacientul este haotic în comportament şi turbulent. Acţiunea de îngrijire . ţinânându-se contde acest lucru în programul zilei. Acţiunea de îngrijire .A se noteza mijloacele şi măsurile luate.Să se prezinte porţii adaptate şi adecvate.Preîntâmpinaă ca pacientul să se odihnească prea mult în timpul zilei.Nu negocia cu pacientul abordarea aleasă. astfel încât să nu-i mai deranjeazăepe ceilalţi bolnavi...Pacientul să fie îngrijit iziolat într-un mediu lipsit de excitanţi.Să i se explice clar ceea ce trebuie să facă..

înjură. oferăfamiliei informaţii despre abordarea aleasă şi adu argumente. dacă este posibil.Pacientul intreprinde acţiuni cu urmări negative pentru e x i s t e n ţ a s a ş i c e a a familiei/relaţiei sale (de exemplu tranzacţii financiare). spune ce este tolerat şi ce nu. explică-i ceea ce faci. la nevoie predă îndrumarea pacientuluiunui coleg.Pacientul reacţionează agresiv la cei din jur.. Problema de îngrijire 10. dă-i ocazia seă reacţioneze.Sondează-i gândurile şi planurile prin discuţii.Leagăşi întreţine o relaţie jovială cu pacientul în timpul îngrijirii intensive . el are sentimentul că este împiedicat deceilalţi Scopurile îngrijirii Bolnavul se linişteşte..Pacientul nu poate să discute problemele (din trecut) într-o manieră realistă. dozează vizita şi vezi da-că trebuie însoţit vizitatorul.... indică-i clar graniţele.Îndepărteazăl pe pacient din grup dacă nu poate fi corectat (îngrijire izolată).Dă-i pacientului posibilitatea da a-şi exterioriza ideile/sentimentele.. Acţiunea de îngrijire .Verifică reacţia pacientului la acest comportament . Problema de îngrijire 9. Problema de îngrijire 8..) . ce vrea să spună prin asta? (întreabă-l .Fixează graniţe clare .Observă comportamentul pacientului şi vezi cu ce se ocupă. Scopurile îngrijirii Bolnavul trebuie să devină capabil excesele sale şi consecinţele acestora.Observă cum decurge vizitafăcută de alţii.. dacă izolarea duce numai la mai multă frică şitensiune. menţine contactul cu bolnavul.Protejează pacientul vorbind despre comportamentul său .Apreciază-ţi propria forţă de stăpânire de sine. nu-l irita din cauza comportamentului său neclar/bizar 12 . observă ceea ce spune şi face). observă bine efectul .Stabileşte reguli cu familia despre administrarea banilor etc.Însoţeşte vizitatorul.Să se ia eventual măsuri juridice (punereasub interdicţie).Caută contact. nu mai reacţionează agresiv şi devin capabil să discute civilizatnemulţumirile sale Acţiunea de îngrijire .Ia pacientul în serios.Discută cu pacientul motivele agresiunii sale. mai ales dacă există o şansă de ascaladare a conflictului.. Problema de îngrijire 7. îndrumă vizitatorul atunci când e x i s t ă tensiuni. satabileşte regulidespre telefon etc.C a u t ă s ă a f l i c a r e este cauza comportamentului său .. vorbeşte cu el. are un c o m p o r t a m e n t asocial etc) Scopurile îngrijirii Pacientul işî modifică în bine comportamentul astfel încât relaţia lui cu persoanele dinmediu se ameliorează. dozează acest lucrudupă starea în care se află. d ă explicaţii... Acţiunea de îngrijire .Preîntâmpină escaladarea comportamentului pacientului distrăgându-i atenţia la timp..Observă dispoziţia.. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil de discuta problemele sale într-o manieră realistă şi contribuie lacăutarea unei soluţii pentru respectivele probleme probleme..P o a t e c ă i z o l a r e a t e m p o r a r ă e s t e n e c e s a r ă d a c ă s i t u a ţ a d e v i n e p e r i c u l o a s ă p e n t r u pacient şi cei din jur.Crează reguli clare despre vizită. semnalează eventuala trecere spre comportament depresiv.Preîntâmpină ca el să intreprindă astfel de acţiuni (nu numai în secţie. Este posibil ca a douaoară să ţină cont de aceasta. despre sentimente de ruşine)Înformează-i (la nevoie) pe ceilalţ pacienţi despre comportamentul b o l n a v u l u i .Pacientul prezinta manifestări necuvenite(umblă gol. nu o continua. Acţiunea de îngrijire .Discută cu el consecinţele unor astfel de acţiuni .Observă situaţiile în care pacientul este agresiv şi discută cu el.

plimbări etc). nu-l goni. dacă dispoziţia este depresivă şi pacientul este activ . dozează numărul acţiunilor ce trebuie întreprinse. Acţiunea de îngrijire . Acţiunea de îngrijire . inventarizează împreună cu el problemele dintrecut şi implică pacientul direct în alegerea unui tratament ulterior... Problema de îngrijire 2.Observarea evntualei apariţii a unor efecte secundare ale medicaţiei psihotro ..Pacientul are tremurături şi tonusul muscular este crescut dând impresia de rigiditate caurmare a medicaţiei psihotrope.observate..Semnalează ideile şi sentimentele pe care le exptimă.Să se controleze care este cauza senzaţiei de sete...Să se consulte eventual doctorul.S ă s e i n f o r m e z e d o c t o r u l d e s p r e e v e n t u a l e l e e f e c t e s e c u n d a r e a l e m e d i c a ţ i e i psihotrope . A S P E C T E L E U N U I P L A N D E Î N G R I J I R E P E N T R U P A C I E N Ţ I I C U COMPORTAMENT PSIHOTIC Problema de îngrijire 1..Pacientul bea şi/sau mănâncă puţin sau deloc ca urmate a trăirii psihotice..Oferă-i timp sificient.La nevoie să se ofere bolnavului mai multe lichide .Să se îndrume pacientul în ce priveşte întreţinerea propriei stări de igienă.Pacientul prezintă constipaţie sau o cantitate redusă de scaun.A se oferi în mod regulat mâncare şi băutură..Să se afle cauza problemei prin observare sau printr-o discuţie cu pacientul.Implică poacientul direct la realitatea activităţii. Scopurile îngrijirii Normalizarea tranzitului intestinal.Să nu se insiste cu mâncarea dacă pacientul este suspicios.Semnalează din timp tensiunile.Să se facă plimbări cu pacientul. Scopurile îngrijirii Bolnavul are un comportament alimntar satisfăcător.. raportează-le pe m ă s u r ă c e bolnavul capătă mai mult simţ al realităţii.Vezi prelucrarea planului de îngrijire din cap.Pacientul să fie stimulat să facă nai multă mişcare (sport.A se observa suplimentar a pacientul în faza de trecere de la comportamentul maniacal la cel depresiv şi invers ... Scopurile îngrijirii Bolnavul devine mai atent în c priveşte igiena sa.Lasă bolnavul să facă... atunci pericolul de sinucidere este mare.Poate este nevoie să se dea atenţie îngrijirii de mai multe ori pe zi. Acţiunea de îngrijire .Să se ofere hrană variată.Să se implice pacienul la alcătuiraea meniului .. Problema de îngrijire 11. Problema de îngrijire 3. a epuizării şi aerului pre uscat .. pe cât posibil.. totul singur. Acţiunea de îngrijireA se observa/motivele pentru care nu bea/mănâncă.Pacientul să fie stimulat să-şi clătească gura şi să consume mai multe lichide.La nevoie să se mănânce cu pacientul în caz ce surescitare (iritabilitate) a acestuia..Pacientul este/se manifestă suicidar. Problema de îngrijire 4. Acţiunea de îngrijire .2 al acestui modul.Să nu se insiste prea mult dacă prin aceasta se creează o stare de tensiune . Scopurile îngrijirii Bolnavul nu mai are senzaţia neplăcută de sete şi gură uscată permanent. Scopurile îngrijirii Bolnavul renunţă la încercările de sinucidere şi devine capabil să vorbească despre ideileşi gândurile sale suicidare ... Problema de îngrijire 5.Pacientul are gura uscată şi senzaţie de sete ca urmare a med icaţiei p s i h o t r o p e . 13 .Observă dacă bolnavul ia într-adevăr medicamentele şi efectul acestora .Bolnavul nu se îngrijeşte suficient de bine din punct de vedere igienic sau deloc.

.Pacientul se manifestă agresiv pentru că se simte ameninţat şi/sau anxios. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil să-şi stăpânească sentimentele de agresiune.. urmărindus e atitudinea şi mişcarea pacientului .Observă modul în care decurge vizita.Îi sugerăm pacientului cum tar rebui să se simtă sau să gândească.Pacientul este hiperactiv şi manifestă un comportament haotic ca urmare a fricii şi aneliniştii interne. pacientul să nu fie abordat cândaşti singur. Scopurile îngrijirii Ameliorarea comunicării cu cei din jur. să aigrijă de propriile tale limite. Acţiunea de îngrijire .Să se ofere eventual medicamente împotriva efectelor secundare şi să se observe efectul. familia nuştie prea bine cum să se comporte în astfel de situaţII Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil să relaţioneze cu familia într-o manieră degajată.Pacientul să fie informat despre eventuale efecte secundare ale medicaţiei psihotrope. Acţiunea de îngrijire .Este importantă o evaluare permanentă a activităţii asistentului şi efectul acesteia asupra pacientului ..Consultă doctorul în legătură cu efectele terapiei şi eventuala adaptare a acesteia. caută să-i distragi atenţia.Să conştientizezi efectul contactelor dintre vizitatori şi pacient pentru tine însuţi. Acţiunea de îngrijire ..Să se înceapă eventual îngrijirea într-o cameră de izolare.S ă s e î n t o c m e a s c ă un program structurat de zi în concordanţă cu p o s i b i l i t ă ţ i l e pacientului.Îndrumarea să fie făcută de o singură persoană...Să se acţioneze clar şi sever în caz de violenţă fizică.Să se implice eventual un îndrumător de activităţi .Caută contactul cu pacientul şi nu-l evita. cauza constând dintr-oc o m u n i c a r e d e f e c t u o a s ă c a u r m a r e a t u l b u r ă r i l o r d e p e r c e p ţ i e ş i g â n d i r e ( d e l i r ş i halucinaţii)..În caz de nelinişte pe timpul nopţi încearcă să afli cauza.Îndrumă familia.El nu este în stare să se controleze sau manifestă tendinţa de izolare . acest program fiind orintat spre activităţi legate de viaţa reală. Problema de îngrijire 7.Trebuie să rămâi corect în această relaţie..S ă s e observe efectele secundare ale folosirii medicaţiei psihotrope.Să se spună clar pacientului care sunt limitele..Să se afle cauza tendinţelor agresive şi să nu se evite contactul cu pacientul pe motivulcă este agresiv...Să se ofere îngrijire într-o secţie cu pacienţi puţini.Nu încerca să-l convingi că ai drepate sau că el nu are dreptate . Acţiunea de îngrijire .S ă se propună evntual modificarea terapiei medicamentoase ( altă d o z a r e . Scopurile îngrijirii Bolnavul se linişteşte şidevine capabil să intreprindă activităţi într-un mod ordonat..Scopurile îngrijirii Dispariţia simptomelor extrapiramidale neuroleptice..- 14 ... firească. să se caute pasibilităţile prin care efectele secundare ale medicamentelor psihotrope pot fi înlăturate...Să sesupravegheze administrarea medicaţiei ş să se observe efectele acesteia...Pacientul nu este în stare să stabilească o relaţie în mod real.Asistă comunicarea dintre pacient şi familie.Pacientul provoacă în timpul vizitei tensiuni şi sentimentul că nu este înţeles. Problema de îngrijire 8. Acţiunea de îngrijire ... nu evita o discuţie. Problema de îngrijire 9..Nu continua să vorbeşti cu pacientul pănă devine confuz.Să se raporteze doctorului.Să fie separat la nevoie..Caută puncte de legătură pentru o discuţie în probleme concrete. a l t e medicamente) Problema de îngrijire 6.Primeşte vizitatorii într-un loc liniştit.Pacientul să nu meargă la culcare neliniştit.

să se identifice din timp ivireaintenţiilor lui de agresivitate. având în vedere faptil că uită şi este dezorientat. să se prevină escaladarea ASPECTE ALE PLANULUI DE ÎNGRIJIRE ÎN FOLOSUL PACIENŢ ILOR C U DEMENŢA Problema de îngrijire 1. implicare în gospodărie etc... Scopurile îngrijirii Reglementarea ritmului vefge/somn.Să se ofere ACR/terapie de validare ( vezi paragraful 10).Pacientul este incontinent pentru urină/scaun.În cazul în care uită.Să i se reamintească mereu pacientului posibilităţile de mişcare.Să se consulte un doctor în cazul în care problema alimentaţiei este rezultatul efectului secundare al medicamentelor. să se indice pacientului orele de masă/ceai sau cafea ... Problema de îngrijire 3. Scopurile îngrijirii Bolnavul are un comportament alimentar adecvat.Pacientul nu mai este în stare să se îngrijească pe sine deloc sau parţial .Să se utilizeze la nevoie mijloace de ajutorare (WC adaptat. Acţiunea de îngrijire . scutece etc.Oferă pacientului ziua destule activităţi ( după posibilităţile sale ).Să se consulte un doctor pentru a se stabi li o eventuală cauză fizică.Să se adapteza hrana de comun acord cu o dieteticiană (dietă.Î n l e g ă t u r ă c u t u l b u r ă r i l e d e m e m o r i e ş i d e z o r i e n t a r e .Modelul de hrănire al pacientului este perturbat. prezenţa ta il poate calma .Să se însoţească pacientul la sala de mese..Pacientul are un ritm de zi/noapte deranjat..Pacientul să fie însoţit eventual la WC şi să se ofere sprijinul necesar pentru a-l putea folosi.).. Scopurile îngrijirii Pacientul intreprinde diverse şi multiple activitaţi. încearcă să afli motivul sau cauza care se află la baza (in)activităţii unui pacient...Observă reacţiile pacientului .Ţine cont de obiceiurile pacientului ( să facă duş sau nu).Pacientul nu este în stare să îşi asigure de unul singur un regim suficient de mişcarefizică şi folosire utilă a timpului. Problema de îngrijire 2. Acţiunea de îngrijire . să se ofere acti vităţi: gimnastică pentru bătrâni..Să se intreprindă la nevoie activităţi împreună cu pacientul.Şă se îndrume pacientul în îngrijirea sa zilnică. t r e b u i e s ă s e a t r a g ă a t e ţ i a pacientului să meargă la WC.Să se ţină sub observaţie comportamentul pacientului. Acţiunea de îngrijire . să se administrezeeventual medicamente. face sufici entă mişcare fizică şi-şifoloseşte timpul util. deoarece noaptea este agitat neputând sădoarmă din cauza fricii şi a confuziei.Explică pacientului clar despre acţiunea medicamentelo Problema de îngrijire 5. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil ( eventual cu îndrumare permanenetă) să se îngrijeasă total sau parţial.C o n s u l t ă d o c t o r u l p e n t r u e v e n t u a l a a d m i n i s t r a r e d e m e d i c a m e n t e ( s e d a t i v e s a u somnifere).. Acţiunea de îngrijire . Acţiunea de îngrijire .In cazul tulburărilor de 15 .Întrabă referotor la motivele neliniştii şi încearcă să calmezi pacientul printr-o discuţie. plimbări .Rămâi lângă pacient când este în pat.. Scopurile îngrijirii Pacientul devine continent.Pacientul să fie ajutat să bea şi să mănânce dacă el nu (mai) poate... fracvenţa meselor etc.Pacientul să fie stimulat să se îngrijească.Pacientul trebuie stimulat să facă mişcare . Problema de îngrijire 4. .Să se implice un îndrumător de activitate ..)..

bolnavul devine capabil să menţinărelaţia cu familia.Nu-l lăsa pe pacient să aibe articole de fumat (se pot produce incendii). Acţiunea de îngrijire.Ascultă întrebările şi sentimentele familiei.Ia în serios lumea trăirilor pacientului. Scopurile îngrijirii În limitele posibilităţilor (impuse de patologia sa).Pacientul are pierdere de décor Scopurile îngrijirii Pacientul este protejat în asemenea năsură încât poate trăi cu ceilalţi în situaţia sa Acţiunea de îngrijire ..Fi conştient de faptul că pacientul nu este în stare să se îngrijească în toate privinţele. din cauza p r o b l e m e l o r d e comunicare cauzate de starea de confuzie şi de tulburările de memorie. Acţiunea de îngrijire ...Oferă pacientului ocazia să se exprime ..... să lege şi să întreţină contacte .Fi conştient de pericolul de sinucidere (mai ales în faza incipientă a demenţei).Este bine să asculţi cu atenţie.Pacientul este dezorientat şi amnez 16 ..Vezi ce consecinţe periculoase poate avea comportamentul pacientului . prin acţiuni făcute împreună cu pacientul. Acţiunea de îngrijire . Problema de îngrijire 6.l î n activităţi (vezi activităţile la 5). Problema de îngrijire 11.Dacă pacientul este tensionat atunci e bine să-i distragem atenţia i m p l i c â n d u .Dacă există pericol de cădere nu lăsa pacientul să facă duş sau baie singur... în limitele salae.Nu forţa discuţia . Problema de îngrijire 9.. arată-i că-i dai atenţie. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil de a discuta pe tema sentimentelor legate de situaţia sa .Observă şi reţine reacţiile pacientului . Acţiunea de îngrijire . informează-i pe ceilalţi la nevoie despre situaţia lui.În caz de tensiuni serioase poate fi necesar să se evite contactele cu ceilalţi pacienţi. lasă-l să spună ce-l preocupă.Întreabă-l dacă vrea să vorbească despre situaţia sa.. nu porni de la ideea că oricum nu se poate face nimic.Informează familia despre situaţia pacientului şi despre consecinţele acesteia..Dă familiei indicaţii privitoare la contactul cu pacientul (vezi 6)..Inventariază întrebările şi problemele bolmavului. .Caută contactul cu pacientul .Asistă contactul atunci când este vorba de întrebări/tensiuni... Problema de îngrijire 7. Orice acţiune ai alege.Pacientului îi este greu să lege şi să întreţină contacte.Recomandă eventual familiei să ia legătura cu doctorul. săţi cont de modul de viată/stilul de viaţă specific al pacientului .Încearcă să clădeşti contactul.În relaţia dintre pacient şi familie apare neînţelegere şi tensiune.activitate să se introducă fizioterapia. multe dintre probleme pot fi totuşi soluţionate .. Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil.Intreprinde la timp activităţi de îngrijire (atât din punct de vedere fizic. răspunde la nevoia lui de contact...Pacientul nu-şi poate exprima uşor/sau deloc sentimentele legate de situaţia sa .Observă cum decurg contactele dintre pacient şi familia sa . Problema de îngrijire 10.. psihic cât şisocia Problema de îngrijire 8. Scopurile îngrijirii Bolnavul nu este un pericol pentru sine şi ceilalţi.Gestionează eventualul comportament agresiv (vezi capitolul despre agresiune).Îndrumă pacientul în contactele cu ceilalţi bolnavi.Contenţionează pacientul în cazul în care poate să cadă de pe scaun sau din pat .Pacientul nu este în stare să garanteze propria sa securitate şi cea a altora.

discută-le cu un coleg şi reformulează-le. P r i n a c e a s t a d e l i r u l n u s e spulberă şi contactul va deveni mai dificil..Pacientul bagatelizează problemele legate de băutură sau folosirea s u b s t a n ţ e l o r psihotrope.Nu-l atinge fără motiv...Lasă-l pe pacient să găsească soluţii pentru problemele sale..Confruntă cu comportament patologic (bagatelizare/raţionalizare).Caută contact regulat.Poartă discuţii..N u c o n t r a z i c e i d e i l e d e l i r a n t e ş i n u d i s c u t a d e s p r e e l e . c u m a r f i r â s u l s a u v o r b i t u l î n s i n e s a u o p r i r e a î n mijlocul propoziţiei..unanime. Acţiunea de îngrijire .F i a l e r t l a s e m n e d e h a l u c i n a r e ..Scopurile îngrijirii În limitele posibilităţilor..Ajută-l la nevoie să se orienteze. acesta este un început pentru a câştiga încrederea cuiva.Confruntă-l cu contradicţiile la nivel de conţinut şi la nivel de implicare.. Îndrumă spre activităţi orientate spre o relaţie. pacientul este răspunzător pentru elşi deci şi pentru vindecarea sa.P U N C T E L E S P E C I F I C E D E A T E N Ţ I E Î N Î N G R I J I R E A P A C I E N Ţ I L O R PSIHIATRICI CRONICI (SCHIZOFRENI).. prietenoasa este cel mai puţin ameninţătoare. Acest lucru poate indica trăirea halucinaţiilor având ca urmare o reacţie agresivă. Prin asta previi frustrarea ca urmarea nereuşitei sau a scopurilor prea pretenţioase şi In acelaşi timp îl stimulezi să continue.Pune întrebări în caz de neânţelegere.Pacientului îi este sete ca urmare a folosirii alcoolului sau are gura uscată ca urmare afolosirii substanţelor psihotrope. Prin asta îl aduci în “realitate”. nu râde fără rost.Terapie de validare .Atitudinea pasivă.Antrenamente de orientare spre realitate (ACR).. nu fi misterios.Acest lucru măreşte sentimentul propriei valori şi este un stimulent pentru a-l repeta.P r e â n t â m p i n ă u n e l e m e n t d e c o m p e t i ţ i e î n a c t i v i t ă t i .Lasă-ţi prejudecăţile la o parte. fii precaut cu asta.Fă-l răspunzător pentru problemele sale. cum ar fi sport. .Să se întocmească o schemă de zi structurată. Pacienţii anxioşi şi suspicioşi. oferă-I atenţie pozitivă şi arată-I că-l accepţi şi-l apreciezi. Problema de îngrijire 2..Prejudecăţile sunt o barieră între tine şi pacient. bolnavul devine capabil să-şi amintească diverse situaţii deviaţă sau să se orienteze.Manifestarea sentimentelor sale îl pot ajuta să-si rezolve propria problemă. Pe scurt preântâmpină suspiciunea. neutrală. antrenament de muncă şi dezvoltare profesională.Fă distincţie între fapte şi sentimente. unde se află şi cine eşti..Vorbeşte clar şi tare ca să te poată înţelege.. încearcă să transfere vina problemei sale asupra altora.. Încrederea îl va ajuta să-şi învingă frica...Sprijină pacientul în activităţile pentru care se teme sau care-i par dificile. Ş i a c e s t a p o a t e m ă r i suspiciunea.Fă ce spui şi respectă promisiunile. Scopurile îngrijirii Pacientul înţelege gravitatea situaţiei sale.. Încearcă să previi acest lucru.Dacă pacientul este supărat pe tine.Ascultă activ.Fixează scopuri care se pot realiza în termen scurt. pot simţi atingerea ca pe o ameninţare.Să se aranjeze terapii de sprijin. 17 . nu te apăra. Acţiunile de îngrijire . APECTELE UNUI PLAN GENERIC ÎN FOLOSUL P A C I E N Ţ I L O R C U U N COMPORTAMENT DE DEPENDENŢA Problema de îngrijire 1.....Exprimă-ti aprecierea pentru comportamentul pozitiv. spunându-i cât e ora. nu te lăsa înşelat şi nu admite aspecte pe carenu le poţi respecta.Prin asta măreşti sentimentul propriei sale valori. manipulează.Foloseşte tehnicile terapeutice cum ar fi “Mi-e greu să-mi imaginez”.Să se discute despre pacient în cadru multidisciplinar şi să se stabileasă înţelegeri clare.

Problema de îngrijire 8.Să se dea la nevoie laxative. Acţiunile de îngrijire .. sevraj).La nevoie pacientul să fie Insoţit la WC Să se stimuleze igiena dând atenţie spălării mâinilor.. Problema de îngrijire 7... îngrijirii igienice a c o r p u l u i .De comun acord cu doctorul să se dea medicam ente pentru a se limita simptomele dedezintoxicare (abstinenţă.Să se ofere hrană laxativă.Scopurile îngrijirii Dacă este posibil pacientul să fie lăsat să rezolve singur problema..Să se implice la orele de masă ceai/cafea. schimbării hainelor etc.Pacientul are o stare generală alterată din cauza sevrajului .Să se dea pacientului ocazia să se spele. Scopurile îngrijirii Dispariţia senzaţiei de greaţă şi a nevoii de a vomita. Acţiunile de îngrijire .Observaţii/întrebări referitoare la motivul pentru care nu mănâncă.Pacientul trebuie să-şi achimbe hainele. Problema de îngrijire 6.De comun acord cu doctorul să se dea medicam ente pentru a se limita simptomele desevraj. la nevoie ajutat. suc de mere. Scopurile îngrijirii Reglarea tranzitului intestinal. Problema de îngrijire 5.Pacientului îi este greaţă şi trerbuie să vomite.Să se raporteze doctorului modificările patologice legate de emisia de urină sau scaun.Să se ofere destule lichide sub formă de ceai. eventual să li se ofere apă.... să-şi rezolve singuri problema.De comun acord cu doctorul să se dea medicam ente pentru a se limita simptomele desevraj. Ea dispare de la sinedupă un timp..Pacienţii care pot merge.Să se dea pacientului un vas în care să poată vomita.Pacientul transpiră abundent.. de exemplu pâine neagră cu brânză. Acţiunile de îngrijire .Să se observe bine scaunul (să se ţină o evidenţă). cum ar fi neliniştea. tărăţe. de exemplu exerciţii fizice. la nevoie ajutat...Uneori situaţia pacientului este aşa de gravă încât acesta este alimentat prin perfuzie (parenteral) sau sondă gastrică. Acţiunile de îngrijire . f r i c a .Pacienţilor care stau în pat să li se ofere apă. Scopurile îngrijirii Starea bolnavului se ameliorează Acţiunile de îngrijire 18 .. durerea etc. legume.Să se raporteze doctorului modificările de scaun şi urină.. şi în acest caz se notează balanţa hidrică.Să se noteze balanţa hidrică în cazul pierderii serioase de lichid şi să se ofere lichid prin perfuzie.S ă s e r e d u c ă sau să se înlăture factori care deramjează. Problema de îngrijire 3.. supă.Să se implice bolnavul în alcătuirea hranei “consistente”. Problema de îngrijire 4. Scopurile îngrijirii Dispariţia transpiraţiilor Acţiunile de îngrijire .Pacientul mănâncă puţin sau deloc şi/sau consumă hrană nesănătoasă purile îngrijirii Bolnavul consumă suficientă hrană consistentă..Pacientul trebuie stimulat să facă mişcare..Să se ofere mâncare şi băutură la ore regulate.Pacientul este constipat.Să se ia eventual măsuri de protejare a hainelor şi lenjeriei de pat..De comun acord cu o dieteticiană să se ofere hrană care constipă.Pacientul are diaree Scopurile îngrijirii Reglarea tranzitului intestinal Acţiunile de îngrijire ..

(vezi si capitolul despre sinucidere) Problema de îngrijire 16.Ascultă ce spune. Scopurile îngrijirii Pacientul ştie ce s-a întâmplat Acţiunile de îngrijire .Pune-l într-un mediu lipsit de excitanţi.u n p r o g r a m d e z i s t r u c t u r a t .Pacientul se simte singur... Problema de îngrijire 18. Scopurile îngrijirii Dispariţia simptomelor psihotice. consultă-l pe cel care tratează şi de comun acord dă imedicamente anxiolitice.Întreabă-l ce-l preocupă..Dacă anxietatea nu încetează.(vezi capitolul despre singurătate) Problema de îngrijire 15... De comun acord cu doctorulsă i se dea medicamente pentru a se limita simptomele de sevraj.Lasă-l să urmeze un program structurat de zi.Se iau măsuri pentru ca bolnavul să nu se rănească. Acţiunile de îngrijire . aspiraţia)..Spune-i ce s-a întâmplat când se trezeşte.Discută numai lucruri concrete şi fi sincer în contactul cu el..Lasă-l să scrie sau să deseneze gândurile/emoţiile dinainte de a adormi.(vezi şi capitolul despre anxietate) Problema de îngrijire 13.În caz de neclaritate pune întrebări până afli ce vrea să spună.Pune-i capul într-o parte.acţiilor punând u pernă între membre... cum etc. c u :respectarea orelor de odihnă/activitate..Ia-ţi timp suficient pentru o disciţie... Scopurile îngrijirii Bolnavul devine capabil să-ş exprime sentimentele. ai grijă să nu intre şi mai mult în confuzie. zgomot).Caută contactul cu pacientul.Fă legătura dintre criză şi împrejurările de apariţie.Oferă-i un pahar cu lapte cald. întreabă-l la ce se gândeşte. confuz.. Scopurile îngrijirii Crizele de epilepsie dispar.. Problema de îngrijire 9.Discută la nevoie sentimentele tale de neputinţă. Acţiunile de îngrijire .De comun acord cu doctorul să se dea medicam ente pentru a se limita simptomele desevraj.sau materiale solide. stai lângă el şi leagă o discuţie.Elimină stimulanţii puternici (lumină.Continuă întrebările: cum vrei să o faci.. Acţiunile de îngrijire ..... Scopurile îngrijirii Bolnavul îşi schimbă comportamentul. la nevoie discută puţin despre asta.Împiedică muşcarea limbii.Pacientul face crize de epilepsie.unde..Pacientul are un ritm deranjat de veghe/somn.Ai grijă să fie supravegheat de un asistent.Să se ţină sub abservaţie din cauza riscurilor ce însoţesc simptomele de sevraj. Problema de îngrijire 17..Pacientul este psihotic.Lasă pacientul să doarmă.Să se observe pacientul (înainte şi după criză).Cere curioşilor să plece.Ascultă-l pasiv şi activ..Desfă-i hainele strânse.Mută bolnavul întrun mediu liniştit... lasă-l să facă unduş fierbinte înainte de a se culca..Foloseşte cele spuse de el...Pacientul prezintă frecvent crize epileptice..Înlătură lumina supărătoare sau zgomotul iritant .. decomun acord cu medicul. Acţiunile de îngrijire ..Împiedică pacientul să se rănească în timpul contr.Dacă nu vrea să vorbească oferă-i un alt moment..Vorbeşte cu el despre ideile de sinucidere.Nu vorbi prea mult. nu-l evita..Eliberează căile respiratorii (pentru a preveni asfixia.Acţiunile de îngrijire . un tratament antiepileptic. Scopurile îngrijiriiNormalizarea ritmului nictemeral.S ă s e s t i m u l e z e a c t i v i t ă ţ i l e d i n t i m p u l z i l e i p r i n t r ..În caz de incontinenţă ajută-l să se spele şi să se schimbe.De comun acord cu doctorul să se dea medicam ente pentru a se limita simptomele desevraj..Pacientul manifestă comportament suicidar.Arată-te regulat.Se instituie.Întreabă doctorul eventual dacă 19 .

Bolnavilor schizofreni. pentru familia sa. boala are in marea majoritate a cazurilor o evolutie cronica. boala debuteaza ades in adolescenta sau in perioada adultului tanar. La pacientul schizofren. Ea stabileste diagnosticul de nursing.. observam ca pacientul tolereaza prezenta asistentei si discuta despre dificultatile de neincredere in ceilalti. marcata de recidive. sa aiba o atitudine prietenoasa. sa lase la o parte prejudecatile. Abordarea pacientului cu schizofrenie este una dintre cele mai complexe probleme. pe un fond de deteriorare functionala graduala. isi alege obiectivul pe care il urmareste. perturbandu-i existenta. interventiile la care recurge si face evaluarea rezultatelor obtinute.. interferand cu formarea personalitatii. a relatiilor de grup social. incurajam pacientul sa urmareasca situatiile sociale in care el se simte bine. cu desavarsirea pregatirii scolare si profesionale.trebuie administrate şi alte medicamente . la internarea in spital. Evaluare: • la evaluarea rezultatelor obtinute. sa-l trateze ca pe o persoana nu ca pe un bolnav. oferirea unei sperante pacientului prin cresterea increderii lui fata de ceilalti. perturbarea stimei de sine. atat in timpul puseului. la iesirea din spital. asociata cu incapacitatea de a avea incredere in altii si de a avea relatii cu ei. deoarece: • • • • • • schizofrenia afecteaza pacientul pentru intreaga lui viata. sa caute un contact regulat cu pacientul oferindu-i atentie pozitiva si aratandu-i ca-l accepta si-l apreciaza. cu formarea familiei. asistenta de psihiatrie le intocmeste foaia de nursing in care consemneaza cu mare atentie nevoile speciale ale acestor bolnavi in functie de prioritati. boala afecteaza indirect viata familiilor pacientilor .Ajută pacientul să-şi descarce tensiunilu întro manieră nedăunătoare.Ai grijă ca pacientul să se odihnească suficient. 20 . modul in care vor incerca sa discute despre neincrederea ce o au in celelalte persoane. să doarmă şi să mănânce. In vederea obtinerii compliantei terapeutice in schizofrenie. Interventii : • • • • stabilirea unui dialog cu pacientul. pentru sistemul de asigurare a sanatatii: aceasta boala duce la o degradare socio–profesionala.. sa-i arate incredere. prin simptome negative si defectuale. care sunt o bariera intre ea si pacient. prin simptomele pozitive. cat si in remisiune. asistenta trebuie sa colaboreze cu pacientul. este o boala costisitoare pentru pacient. Obiectivele pe care le urmarim la acesti pacienti sunt: • • modul in care acestia vor incerca sa aiba contact cu ceilalti si sa tolereze apropierea aratata de asistenta. constituie o problema de importanta majora.Evită folosirea substanţelor dăunătoare cum ar fi alcoolul şi psihotropele. observand mecanismele de interactiune sociala si participarea pacientilor la diferite activitati. sustinerea pacientului cu ajutorul cuvintelor si a prezentei noastre in timpul activitatilor.

sa inceapa o conversatie cu membrii echipei terapeutice si cu ceilalti. efectele secundare ale acestuia. reuseste sa comunice gandurile si sentimentele de o maniera clara si logica. invatam bolnavul sa aiba o dieta corespunzatoare. intocmita de asistenta. Schizofrenia. La bolnavii schizofreni.O alta problema majora a acestor bolnavi o constituie deficitul de igiena personala (baie. gasim persoane dispuse sa ajute pacientul. cunoaste importanta lui si efectele medicamentelor Foaia de nursing. planul de tratament. pieptanat) . Obiectiv: • pacientul si familia vor discuta planuri de tratament. Evaluare: • pacientul reuseste sa discute despre planul de tratament. Comunicarea cu pacientul este clara. Obiectivul nostru este ca pacientul sa incerce sa se faca inteles de ceilalti. Evaluare: • observam ca pacientul discuta clar. Interventie: • asiguram baia pacientului si imbracamintea curata in fiecare zi. vom invata pacientul despre importanta luarii medicatiei. in perioadele de remisie se recurge la terapia suportiva care ajuta la prevenirea sau amanarea recaderilor. Lipsa de cunostinte in ceea ce priveste reteta de medicamente. gandiri incoerente. 21 . Evaluare • la evaluarea rezultatelor pacientul are o igiena corespunzatoare si dieta adaptata necesitatii lui. ilogice. imbracat. Obiectivul urmarit este ca pacientul sa aiba o igiena corporala corespunzatoare si o alimentatie adecvata. afectarea interactiunilor sociale legate de alterarea proceselor gandirii au drept rezultat. Interventie: • vom determina familia si pacientul de a se conforma planului de tratament. vorbim de realitati concrete. avand tendinta la cronicizare. precum si incapacitatea exprimarii clare a gandurilor. felul in care este urmarit si simptomele care apar trebuie raportate medicului sau comunitatii. va reflecta evolutia starii pacientului pe toata perioada internarii lui in spital si va veni in intampinarea medicului in vederea orientarii conduitei terapeutice.

intr-o atmosfera de acceptare si securitate. dezvoltarea capacitatii de a se ajuta pe sine si pe ceilalti (pacientul nu este singur. • • • Numarul participantilor la grup este de 6-7 pacienti. vizionari filme) activitati de antrenare a abilitatilor sociale si vocationale. sunt altii sa-l ajute).La nivelul sectiilor de Psihiatrie I-II Brasov. trebuie supravegheat in continuare. corective. cooperarea. in fortele proprii. pacientul cu schizofrenie. starea pacientului la sfarsitul activitatii de grup. indiferent de metoda si tehnica folosita. in legatura cu tratamentul de sustinere si pasii necesari in urmarirea comportamentului acestuia. ambianta. unde sunt inregistrate rezultatele activitatii de grup. participarea fiecaruia. 22 . In grupul de suport. feed-back-ul pacientului. posibilitatea de cunfruntare. respectul fata de ceilalti. care constau in : • • • activitati in grupuri de suport activitati recreative (jocuri. Activitatea suportiva de grup. obtinerea de informatii cu privire la modalitatile de tratament. ascultarea. comunicarea. Nu exista limitari in ceea ce priveste sexul. etc. Scopul terapiei suportive este : • • • redobandirea abilitatilor sociale (relationare interumana mai usoara) dobandirea unui sentiment de participare la viata colectiva intelegerea situatiei pe care o traverseaza. care au mai mult de o internare intr-o sectie de psihiatrie. La grupurile de suport sunt admisi toti pacientii cu diagnosticul generic de "schizofrenie". Durata intalnirii fiind de 60 minute. se desfasoara activitati de terapie suportiva a pacientilor cu schizofrenie. agentul terapeutic principal fiind grupul insusi. este eficienta si activa numai daca exista o opinie de grup si daca grupul are un anumit grad de autonomie fata de terapeut sau echipa terapeutica. Grupul se sprijina pe comunicare verbala. dezvoltarea capacitatii de a stabili raporturi sociale castigarea de experiente emotionale. Participantilor la grupul de sustinere li se intocmeste o fisa "sinteza-caz". Ritmul de intalnire este de doua ori pe saptamana. asistenta urmareste: atmosfera. mobilizandu-si fortele adaptative. in ceilalti. Rezultatele obtinute de pacient constau in : • • • • • inocularea sperantei in viitor. categoria de varsta sau evolutia afectiunii pacientului. La externare. Pacientilor li se explica ca participarea la grupuri face parte din tratamentul de care beneficiaza in spital. In acest sens asistenta are rolul de a instrui familia si pe cei apropiati pacientului.

schizofrenia ramane boala psihica care produce cele mai mari perturbari in viata pacientului si a celor apropiati.In ciuda eforturilor depuse de echipa terapeutica. Acest subiect ramane deschis pentru cercetarile ulterioare. 23 . persoanele apropiate. familie. tocmai pentru a putea gasi o cale de a ajuta acest gen de pacienti redandu-i societatii.