P. 1
Limba Si Literatura Romana Subiectul I Var1-30

Limba Si Literatura Romana Subiectul I Var1-30

|Views: 6,336|Likes:
Published by szcsab1

More info:

Published by: szcsab1 on Jun 01, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/11/2014

pdf

text

original

Limba si literatura romana Subiectul I var1

1.iarna-gerul,promoroaca,turturi gheata 2.rolul semnelor de punctuatie este de a delimita clar cele 2 ideii din fraza 3.0,tu gerule naprasnic,vin'indeamna calul meu 4.tema:natura,iarna .motivul gerului 5pronumele personal la pers 1 alternand spre diferentiere cu persoana 3 6.neagra lunca-epitet in inversiune sugereaza amortirea naturii,neputinta acesteia de a se apara de gerul naprasnic. 7.este plasat la inceputul fiecrarui catren pt a sugera mai puternic,pt a accentua ideea de rece de inghet de amortire a naturii.Este accentuata taria acestuia,puterea sa de a stapani intreaga natura. 8.in ultima strofa este prezent motivul literar gerul si redata reflexia eului asupra imposibilitatii atingerii idealului in conditiikle in care gerul isi pune amprenta atata asupra intregii naturi cat si asupra animalelor mai exact asupra cailor. Ideea poetica din ultima stofa sugereaza dorinta eului liric de a avea calul puterile gerului.Prin personificarea ''gerul da aripi''se atribuie insusiri umane elementelor naturii(gerul)transformand intr-o fiinta atotputernica,epitetul''campul luciu''realizeaza o imagine descriptiva vizuala a campului,al anotimpului iarna.Invocatia retorica ''O! tu gerule naprasnic''are rolul de a exprima dorinta gerului de ajutor. 9.expresivitatea textului redata prin figurile de stil si imaginilor artistice

Limba si literatura romana Subiectul I var2
1 mister=taina parfum=mireasma2 Cratimile permit pronuntarea in a doua silaba a cuvintelor a pronimelui personal si respectiv a prepozitiei n in acelas timp la al doilea cuvant marcheaza elidarea vocalei.3 A calca stramb.A calca in gropi.4 fosforeaza=straluceste stancie=stanca5 Vulcanul batran Etna cu lava stinsa-n frunteIn baie azurie Sicilia se scalda6 In Vulcanul batran exista epitetul batran care creeaza o imagine vizuala si sugereaza vechimea milenara a vulcanului Etna.7 fosforeaza in contextul poetic are sensul de straluceste licaresteadjectivul stancie creeaza o imagine vizuala si exprima imaginea aspra a Carybdei care impresioneaza prin stancile ei.8 Poetul surprine atmosfera stenica a portului Syracusa. Expresivitate versurilor este data de figurile de stil. Primul vers contine o metafora dorm valurile marii prin intermediul careia se sugereaza liniste din port urmeaza o imagine vizuala realizata de epitetul (baie) azurie si metaforele baie, se scalda acestea exprima starea de bine.

Limba si literatura romana Subiectul I var3
"Priveghetoarea si magarul"de G.Alexandrescu 1. a-i intra pe o ureche a sta pe o ureche A nu avea o ureche muzicala A scapa prin urechile acului 2.Rolul virgulei este acela de a marca o apozitie 3 canta si tacere 4.Valoarea expresiva a adjectivului nenorocita este acela de indurerata ,trista, nefericita. 5. imagini artistice: Imagine vizuala "ca un aspru judecator/Capul pleostise, sau radicase/ Cate-o ureche,-n semn de favor" Imagine auditiva: "Nenorocita privighetoare/Canta-n padure a ei durere"

6. Comparatie: "un magar mare [...] ca un aspru judecator" inversiune: "aspru judecator" 7 Titlul este foarte important in cadrul orcarei creati literare , aflandu`se in stransa legatura cu textul respectiv , putand sa dea informatii cititorului despre intreg textul Titlul "Privighetoarea si magarul" de Grigore Alexandrescu ne duce cu gandul raortul dintre cele 2 personaje: magarul si privighetoarea. 8. ultima strofa reprezinta morala fabulei, acest lucru fiind chiar mesajul poetic: fiecare se naste cu anumite calitati si trebuie sa isi cunoasca limitele si sa accepte masura lucrurilor, fara sa invidieze pe ceilalti sau sa incerce sa ii imite. Privighetoarea nu doreste sa urmeze sfatul magarului, constienta fiind de propria valoare si de talentul ei 9. Textul prezentat poate fi incadrat in genul epic datorita existentei actiunii, personajelor. Gandurile si sentimentele personajelor sunt exprimate in mod indirect, prin faptele si gandirile lor, dar si prin actiunile la care participa.

Limba si literatura romana Subiectul I var4
1.campul semantic al naturii:raul,pestera,stanca,munti,iarba 2.punctele de suspensie din strofa a patra sunt folosite tocmai pt a da o oarecare continuitate versului, a ideei citate,au rolul de a atrage atentia asupra spuselor sale si reprezinta o pauza de gândire a personajului sugerând astfel si o stare emotionala. 3.ceasul mortii/vietii;a-i suna ceasul;in al 13-lea ceas;in ultimul ceas 4.noaptea,natura; motivul inserarii, motivul turnului (face legatura intre spatiul real si cel imaginar, oniric) 5.Ascultati..!Marea fantoma face semn..da o poruncaTransilvania-l aude ungurii se inarmez 6.suflarea care trece ca prin vene un fior-comparatieComparatia de mai sus releva ideea ca asemenea cum un fior trece prin vene asa si ''pantre iarba se strecoara o suflare'' 7. Verbele la prezent introduc cititorul in actiunea textului, dand senzatia ca faptele se petrec in acel moment, ca in final verbele la perfect compus sa marcheze trecerea timpului, si sfarsitul acelor intamplari. 8. poetul se adreseaza direct Oltului personificat printr-un substantiv in vocativ, aducand in primplan ideea ca raul a fost de-a lungul istoriei martorul unor evenimente crancene, a cunoscut faptele eroice ale neamului romanesc, atunci cand a dat piept cu 'puternice legioane' dusmane. Oltul cunoaste 'virtutile mari' dar si 'faptele cumplite' care au marcat istoria noastra. Intrebarea retorica din final ofera prilejul de a configura chipul lui Mircea cel Batran, ctitorul Manastirii Cozia. 8.Oltul, simbol al maretiei si gloriei treqtului, devine personifikt, un element al invoktiei poetice, realizate prin forme de pers a II. Interogatia retorik arata admiratia poetului pt qrajul eroilor de alta data, poetul opunand romantic prezentul si trecutul. Gloria trecutului este exprimata prin 2 epitete:virtuti mari, fapte cumplite". 9.poezia se incadreaza in lirism subiectiv intrucat sunt prezente marcile eului liric evidentiate prin pronume de pers 1 "ma"..etc.lirismul subiectiv este exprimat si prin prezenta figurilor de stil"noaptea iese"..etc,care sugereaza perceptiunica a poetului asupra realitatii.

Limba si literatura romana Subiectul I var5
Mulţumire – Ioan Alexandru 1) Omonimia cuvântului „luni” Luni am programare la doctor. De pe Pământ, pământenii văd o lună, de pe Jupiter, jupiterienii ar vedea douăsprezece luni. Şi au

trecut luni de când nu l-am mai văzut. 2) Precizează rolul cratimelor din versul „Cuvine-se adânc să-ţi mulţumesc” Cuvine-se Cratima se foloseşte pentru a realiza inversiunea verbală. Să-ţi (mulţumesc) Cratima se foloseşte pentru a marca în scris rostirea împreună a două cuvinte alăturate conjuncţia „să” şi pronumele personal „ţi”, cazul dativ şi marchează totodată elidarea vocalei iniţiale „î” de la pronume. 3) Transcrie un vers care conţin doi termeni derivaţi cu prefixe Strămoşi (stră+moşi) Nenăscuţi (ne+născuţi) „Pentru strămoşi şi pruncii nenăscuţi” 4)Menţionează două teme/două motive literare, prezente în poezie. În poezia „Mulţumire” putem recunoaşte tema recunoştinţei şi motivul pelicanului (simbol al jertfei lui Isus) 5) Precizează două mărci lexico-gramaticale prin care se evidenţiază prezenţa eului liric în text Eul liric se evidenţiază prin verbul „ a mulţumi” la persoana întâi, conjunctiv, (să-ţi mulţumesc), adjectivul pronominal posesiv „mea” din sintagma „ziua mea de-nmormântare.” 6) Explică semnificaţia unei figuri de stil, identificate în prima strofă În prima strofă identificăm o metaforă: „Şi pentru nori, aceste flamuri sure Ce se târăsc pe culmi şi ocolesc din miazănoapte” Prin această metaforă se descrie un obiect concret (norii) prin alt obiect concret (flamuri sure). Prin aceste figuri de stil, eul liric redă mişcarea înceată a norilor aşa cum ar fi urmărită de pe pământ, adunând ca pe un răboj fiecare zi trăită. 7)Motivează folosirea repetată a cuvântului „şi” la începutul versurilor. Folosirea conjuncţiei copulative „şi” în mod repetat la începutul fiecărui vers creează un efect cumulativ. Nici un element nu este mai important decât celelalte enumerate, toate având aceeaşi importanţă. 8)Comentează, în 6-10 rânduri, strofa a patra prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Simbolurile mistice intră firesc în poezia lui Ioan Alexandru interferându-se cu simbolurile personale într-un text ce se dezvoltă pe linia imnului religios. Eul liric mulţumeşte Dumnezeirii pentru puritate şi candoare (zăpezi, crini, pelicani), pentru sfinţenie ( busuioc), pentru uitare şi amintiri, şi mai ales pentru ziua de înmormântare fiindcă a putut fi părtaş la atâtea frumuseţi. Predomină enumerarea, întreaga poezie fiind o trecere în revistă a frumuseţilor fără de care scânteia divină nu s-ar fi aprins în sufletul poetului. 9)Prezintă semnificaţia titlului în relaţie cu textul poeziei date. Pentru Ioan Alexandru este specific prinosul de mulţumire, ofranda, care are pentru poet o semnificaţie aparte. Crinii, izvorul, via fluturii, busuiocul, stâna sunt concepte poetice în jurul cărora se construiesc structurile imnice. Poemele se construiesc pe baza oximoronului (uitare – aducere-aminte; spaimă – lumină). Stările acestea contradictorii se potenţează reciproc. Tonul imnic se învecinează cu tristeţea. Ca şi Cristos, creatorul de frumos trebuie să ia asupra sa toate păcatele lumii, să fie singur şi neînţeles, penitent de bunăvoie în valea plângerii (în vatra asta stinsă şi străină).

Limba si literatura romana Subiectul I var6
1. inocenta; raza 2 marcheaza disparitia vocalei"u" reducand nr de silabe din vers si pastrand masura si ritmul 3. a-i trece cheful a trece prin minte a trece cu vederea 4. tema naturii motivul florilor, toamnei 5 o fata subreda si pala troienele de flori bogate 6. sa spuie - sa spuna a tale brate obosita-ale tale brate obosite

7 metafora "mandra lui betala" sugereaza frumusetea razelor de soare kre cuprind chipul tinerei, lumina palida de toamna fiind un element simbolist. Epitetul "blanda, candida vestala" fixeaza imaginea fetei asociata cu inocenta, cu puritatea

Limba si literatura romana Subiectul I var7
1.caisii, zarzarii, prunii 2. Apostroful marcheaza absenta vocalei "a", consecintele elidarii acestui sunet fiind pastrarea ritmului si a masurii versului. 3.invesmantati, prefacut 4.tema naturii,care nu mai reprezinta un decor, un spatiu protector ca in poezia romantica,ci are rolul de a exprima starile sufletesti ale eului liric.elementele naturii devenind astfel simboluri(ex:simbolul pomilor) 6. Metafora " imprastie in aer dantul acesta ritmic de fantome " sugereaza clatinarea pomilor la impactul vantului , un dans artistic , ritmat , magic , sugerat de substantivul "fantome" 7.Titlul poeziei reprezinta simbolic leganarea pomilor infloriti peste care trece suflarea vantului de primavara 8. Ultima strofa este cea care se rupe de magicul bal al pomilor , lucru care este prezentat in restul poeziei . Totul se termina , o data cu inceperea unei noi zi , cand pomii vor fi ceea ce au fost intotdeauna : doar niste caisi , zarzari , pruni : banalii pomi din fata casei ". Catrena este expresiva prin bogatia figurilor de stil si imagini artistice . Poetul cultiva epitete " albii cavaleri " , personificari " despodobiti de -atatea gratii " .Regasim imaginea artistica senzoriala "ce- i stiu de -atatea primaveri", imagine care plaseaza tabloul de natura in timp . 9. o caracteristica a simbolistilor ar fi predispozitia pentru culori "roze gesturi", "haine albe", "albii cavaleri" si folosirea simbolurilor, de exemplu simbolul dansului, simbol a carui semnificatie este exprimata indirect prin expresiile”leganari abia simtite,ritmice”,”se clatina”,,”se-nclina” dar si direct prin expresiile”dantuitorii”,”dantul”,”pas usor de menuet” ce sugereaza leganarea pomilor in adierea vantului.

Limba si literatura romana Subiectul I var8
1. Ieri am semanat graul Omul rau seamana pe unde trece rautate. 3. trup si suflet, copil de suflet, a lua sufletul(cuiva) 4 patrundeti intelese si neintelese 5 mea, porniti 6. epitetul triplu in inversiune "pustnicii tineri, tristi si delicati" are rolul de a accentua faptul ca noua generatie nu mai apreciaza valoarea artei poetice:"pastrava-vor intr-un sicriu de carte". Poetul ii considera pe tineri saraci fara aceasta arta, fapt sugerat prin adjectivul "pustnici". adjectivul "tristi" accentueaza faptul ca numai arta poate conferi fericire omului, si-l poate inalta mai presus de problemele cotidiene. 7. Verbele la imperativ au rolul de a marca dorinta intensa a eului lyric 8. prima strofa : - monolog liric adresat ( sb. "stihuri" in cazul vocativ , vb. "schiopatati" "zburati" la modul imperativ) -indemnurile sunt adresat de creator versurilor ceea ce ii confera poeziei caracterul de arta poetica -prezenta eului liric prin marca specifica adj. pronominal "mea" - ipostaza a creatorului -comparatia " (...)schiopatati in aerul cu floare / Ca pasarile mici de catifea sugereaza fragilitatea versurilor , creatiei aflata in stare incipienta . 9. In aceasta opera eul creator trebuie sa trudeasca, sa munceasca pentru a crea o opera care sa

dureze in timp. el se insipra din sufletul suferind dar pentru a crea stihuri sre nevoie de sudoarea fruntii si nu de insipiratie. eul liric creaza poezii care vor fi intelese sau nu in funcite de atitudinea citirorului (patrundeti intelese si neintelese/in suflete de prieteni si straini). tot ce conteaza e ca sulfeul cititorului va fi miscat cand le va auzi (si semanati cu noapte cand va naste/sfiala si indoleli unde-ti cadea.)

Limba si literatura romana Subiectul I var9
1. sinonim - a infrange antonim - a cruta 2. Virgulele din primul vers delimeteaza substantivul si adjectivul aflate in cazul vocativ de restul versului. 3 a visa cu ochii deschisi 4. vb la gerunziudin prima strofa exprima o actiune continua,sugereaza vesnicia durerii si a oboselii,pe care o simte mica zburatoare,prin folosirea vb zacand,dormind,au valoare onomatopeica 5.interogatie retorica : Cine-o sa vie,trupul tau de-afara Sa-l caute si-n jur sa sufle cald ? verb persoana I singular : iubesc 6. "Usoara zburatoare" este un epitet in inversiune dar si o metaforea, ilustrand modul in care este vazuta albina in viziunea poetului:mica delicata, firava, exprimand in mod direct sentimentele fata de mica vietate, 7. Esta in deplina concordanta cu ideea centrala a poeziei. Substantivul "lumina" simbolizeaza cunoasterea absoluta , aparand in aceasta poezie conditia nefericita a omului de geniu, neinteles de societatea ostila, superficiala. poezia poate fi considerata o arta poetica, potul exprimandu-si propria conceptie despre poezie si menirea lui in lume. 8.In strofa a IIIa persista prezenta eului liric ,poetul adresandu-se direct micii zburatoare care ,imprudenta, dorind sa duca la stup tezaurul de ceara, s-a prabusit din inaltimea vazduhului.Apoi,retoric se intreaba cine o va mai readuce la viata.Prin aceste procedee autorul isi exprima direct sentimentele fata de conditia sacrificiului facut in numele artei. 9. Arghezi se incadreaza in modernism cu aceasta poezie, deci trasatura principala este ambiguitatea. Aceasta este realizata printr-o multitudine de metafore ca de ex "tezaurul de ceara". Intreaga poezie poate fii considerata o metafora, albina fiind de fapt creatorul insetat de absolut.

Limba si literatura romana Subiectul I var10
1)cuvintele, buzele, vocea 2) Cratima marcheaza folosirea formei conjuncte a pronumelui "-le" asezat dupa verbul la imperativ"huleste"-cratima marcheaza elidarea vocalei initiale "e" a pronumelui personal"ele" 3)Le vezi?Au cazut, s-au sculat. 4)forma "is" are forma literara "sunt"; "destele"=degetele 5)Prezenta eului liric este evidentiata de forma pronominala posesiva"mele", si de verbul "vezi"(pers a-IIa sg.) 6) "umbla prin mocirla cu stele"= imag vizuala dar si motrica"is / Bolnave de ras"= imag auditiva 8) In al doilea catren se resimte prezenta eului liric , la fel ca in celelalte doua. Strofa prezinta incercarea poetului de a-si gasi inspiratia , "prin mocirle cu stele" , martisorul fiind simbolul unui inceput , a unei creatii noi. Textul este expresib prin bogatia figurilor de stil si a mijloacelor

artistice. Primul vers cuprinde aceeasi idee ca si celelalte 2, regasim aceeasi personificare "s-au stricat cuvintele mele". Repetitia obsedanta a substantivului "cuvinte" sugereaza laitmotivul poeziei, motivul central. Alte figuri de stil intalnite sunt : metafora "mocirle cu stele ", epitetul "salcii...verzi".Imaginea artistica predominanta este cea vizuala. Astfel , poetul isi exprima sentimentele si propriile idei , cu ajutorul mijloacelor artistice si a figurilor de stil .

Limba si literatura romana Subiectul I var11
1.ingrosat, desfrunzeste 2. ritmul, cratima are rolul de a pune in evidenta pronuntarea in aceeasi silaba a anui verb cu o alta parte de vorbire 3. vin rosu este mai bun decat cel alb.priviti, vin baietii de la fotbal. 4."stau in tarmu-albastru-al raului de soare""pasarile negre suite in apus" 5.a fi= apare in text sub forma de "fu"=sugereaza un trecut mai apropiat 6.natura si moartea 7."pasari negre ..ca frunza bolnava"= comparatie= negrul de la cul pasarilor si deasemenea frumza bolnava sugereaza moartea care este chiar si una dintre motivele poeziei 8..prin titlul"Niciodata toamna" poetul coreleaza acest anotimp cu apropierea mortii si il percepe ca pe ultima si de aceea poate cea mai frumoasa perioada a vietii lui.In acest sens el reia cuvintele din titlu si ni le explica in continuare: "Niciodata toamna nu fu mai frumoasa/Sufletului nostru bucuros de moarte. 9. caracteristici moderniste in poezia de fata-estetica uratului:”Stau in tarmu-albastru-al raului de soare/Din mocirla carui aur am baut.-sintaxa dezarticulata:”Pasarile negre suie in apus/Ca frunza bolnava –a carpenului sur/Ce se desfrunzeste,scuturand in sus/Foile-n azur.-limbaj cu semnificatii neobisnuite:”Si cu ochii-n facla plopilor cereasca/Sa-si ingroape umbra-n umbra lor,in ses.

Limba si literatura romana Subiectul I var12
1 . neputinta-slabiciunepovata- sfat 2."..."- ceva nesfarsit, sprijina ambiguitatea& nehotararea lui, nota de speranta in sufletul autorului 3. fata asta e un inger.mihai a primit un pumn de a vazut numai stele 4. "nu cer", "au purces,""vorbeau","statu"sunt la indicativ dar autorul le pune la timpuri diferite 5.tema :relatia cu divinitateamotivul ingerului 6."mie","tai"","tu"7.sent dominant = "robul tau"=de supus al lui dumnezeu si deasemenea tristetea autorului. predomina atitudinea de negare, tagada a divinitatii 8 comenteaza folosind fig de stil si imagini artistice 9.lirism de tip subiectiv= "tu le vorbeai", "nu mi ai trimis"

Limba si literatura romana Subiectul I var13
1.a pleca la drum, a pleca la vanatoare 2.de-abia= cratima leaga doua parti de propozitie diferite, pfera un tempo rapid al rostirii si nu in ultimul rand mentine constanta masura poeziei" 3.maria a primit un semn de la dumnezeu.umbra lui cristi e colorata 4."voiam sa pleci, vroiam sa ramai", "De ce-ai plecat? De ce-ai mai fi ramas?" 5.Interogatia retorica "de ce-ai plecat? de ce-ai mai fi ramas?" este o figura de stil ce consta in doua intrebari adresate fiintei iubite de la care nu se asteapta raspuns. Interogatia are rolul de a transpune in registru poetic sentimentele puternice traite de eul liric, dar mai ales de indignare, solitudine la observarea plecarii iubitei. 6.tema iubirii, motivul umbrei, naturii 7.lirism subiectiv "te am rugat". "vroiam sa pleci" 8. Ultima strofa a poemului debuteaza cu repetitia verbului la indicativ imperfect "vroiam" ce denota dorinta contradictorie a eului liric. Inca de la inceput se observa dominatia ideilor antitetice, contradictorii ce scot in evidenta nehotararea eului poetic. Acesta este nesigur de hotararea pe care a luat-o ("te-am rugat sa pleci") si isi pune la indoiala "gandul cel dintai". Dilema sa se intensifica pe parcursul poeziei atingand punctul maxim la sfarsitul ultimei strofe. Autorul isi exprima aceasta nesiguranta maxima printr-o insiruire de intrebari retorice: "de ce-ai plecat? de ce-ai fi ramas?" In ceea ce priveste versificatia, rotmul trohaic, rima imbratisata si masura de 9-10 silabe ofera o nota de originalita stilului arghezian.

Limba si literatura romana Subiectul I var14
1. soldatul a fost lasat la vatra.bunica face o paine pe vatra deliciosa. 2.liniuta de pauza se face intre un discurs direct cu un discurs indirect 3. aripi de plumbapa de plumb 4.plumb de iarna, ninge gri 5."mi-am zis". "si am oftat" 6.tema singuratatii, a solitudinii motivul plumbului 7."si pe lume plumb de iarna sa lasat"personificare"zarea grea de plumb"metafora

Limba si literatura romana Subiectul I var15

1.sumbru-negru,intunecat;orizont-zare; 2.elidarea vocalei,,i,, si pastrarea ritmului,masurii si muzicalitatii; 3.,,in amurgul vietii,,;,,amurg de toamna,,; 4.,,campia alba,,;,,copacii rari si ninsi,,; 5.tema naturii,motivul iernii al melancoliei; 6.Metafora:,,amurg de iarna,, are rolul de a reda expresivitate poeziei si de accentua ideea poetica; 7.Bacovia este un poet simbolist,si se foloseste de figurile de stil pentru a-si exprima starile si sentimentele,pentru a reda muzicalitate poeziei.In versurile sale intalnim starea de dezolare...epitetul ,,copacii rari si ninsi,, arata o imagine a iernii,poetul fiind dezorientat si trist k iarna s-a navalit asupra naturii. 8.Titlul este cuvantul cheie al poeziei,de la el se desprind toate ideile poetice,prezinta o anumita parte a zilei,in anotimpul iarna,poetul surprinzand natura in amurg. 9.motivul citadin al orasului si targului provincial a carei monotonie si viata mediocra provoaca nevoia de evadare spirituala in taramuri misterioase.Folosirea cromaticii in expunerea starilor sufletesti,,campia alba.

Limba si literatura romana Subiectul I var16
1. carbonizate=arse,descompuseparfum=iz,miros urat 2. Linia de pauza marcheaza o corespondenta intre intre versul 2 si 3 al ultimei strofe si are un rol explicativ. 3. Focul ardea cu scantei puternice. 4. moarte=sicrie,vestminte,funerare,mangal 5. tema mortii,motive cromatice( negru),motivul ploii,motivul obiecteleor funerare( sicrie,vestminte) 6. "carbonizate flori"=epitet si inversiune 7. in strofa a II a apar:- epitete: "scantei de vis"-metafora: "noian de negru"-personificare: "amorul fumega"-intreaga strofa abundeaza in imagini vizuale si apare si o imagine olfactiva ("parfum de pene arse")

8. Cuvantul "negru" este la origine un adjectiv dar in aceasta poezie are rolul de substantiv comun,simplu.Tema principala fiind cea a mortii,culoare negru este nuanta care desemneaza cel mai bine aceasta stare. 9. Apare sugestia,Bacovia fiind un poet simbolist.Apar de asemenea in poezie sifoarte multe simboluri.Poetul ilustreaza conditia poetului damnat( blestemat)sa traiasca intr-o lume in care nu este inteles si in care singura senzatie pe care o are este aceea a apropierii mortii inevitabile.

Limba si literatura romana Subiectul I var17
1. frunza, galbena 2. elidarea vocalei "i"legarea a doua cuvinte pronuntate fara pauza pt mentinerea masurii versului 3. „a tăia frunze la câini”; „câtă frunză şi iarbă”; 4. Rămâi, şi nu mai plânge, - imag. auditivă – Adio, pică frunza – imag. vizuală; 5. pronume personal: eu, mă, mi..; adrsarea directă, imperativă (la persona a II-a): rămâi, mai stai, punctele de suspensie: Şi frunza de ce pică... 6. Ca funcţie expresivă, punctele de suspensie sugerează neîncheierea semantic-afectivă a unui enunţ, deschiderea lui către continuarea gândului sau a unei stări sufleteşti; funcţie substitutivă, înlocind o replică mută semnificând absenţa răspunsului; Linia de pauză- marchează adresarea directă, nota de tristete, melancolie si solitudine din sufletul poetului 7. Şi s-a pornit iubita Şi s-a pierdut în zare – Iar eu în golul toamnei Chemam în aiurare... Strofa a doua prezintă tristeţea poetului dată de plecarea iubitei care îi provoacă o stare de „aiurare”; metafora „golul toamnei” – sugerează golul lăsat în sufletul lui, plecarea iubitei; primele două catrene prezintă, într-o notă de tristeţe regertul plecări, iar ultimile două catrene consecinţa plecării iubitei.. 8. Titlul anticipă tema si ideea poetică (Pastel – tablou din natură...un tablou trist, de toamnă (pică frunza...); spre deosebire de pastelurile lui Alecsandri, Bacovia ne prezintă un pastel in care accentul nu cade pe cadrul exterior; acesta insă se reflectă în sufletul poetului; imaginea toamnei e asociată cu plecarea iubitei care provoacă o stare de tristeţe „mai stai de ma alintă” 9 elemente simboliste: apare sugestia („pica frunza”- sugerează tristeţea,) Bacovia fiind un poet simbolist. Apar de asemenea in poezie si multe simboluri (toamna, plânsul, frunza ), cromaticul („galbenă”) in expunerea starilor sufletesti;

Limba si literatura romana Subiectul I var18
1 tina; 2. meditatie poetica 3. luna mai e preferata mea.; bunicii foloseau un instrument numit mai pt bate rufele. 4. ploaia; muzica5 pron j vb pers I; fraze interogative si exclamative? 6.epitet "grele"(tatangi) sugereaza apasarea sufleteasca ? 7.refren ce da muzicalitate

8. strofa reia motivul ploii sugerand disolutia si monotonia- nici mkr cele mai puternice sentimente umane( iubirea si ura) nu mai ies in relief, fapt subliniat de comparatia......Revenind obsedant in lirica bacoviana. muzica nu este niciodata motiv de bucurie, nici macar cantata de un copil- sugerat de epitetul "muzica trsita";atmosfera inchisa; elem de versificatie( masura de 8 9 silabe; rima imbratisata) ofera originalitate 9 expresivitatea e data de fig de stil

Limba si literatura romana Subiectul I var19
1 lumina - noapte 2 cratima din punct de verede morfologic leaga 2 parti de vorbire diferitedin punct de vedere stilistic ajuta la mentinerea ritmului si a masurii, asigurand anumite efecte eufonicedin punct de vedere sintactic marcheaza elidarea unui sunet; 3 el a facut piatza (sensul de cumparaturi)umbra amintirilor i se citea in ochi 4 "tristele becuri cu pala lumina""cainii pribegi prin canale" 5"tristele becuri"-epitet personificator ce sugereaza slaba intensitate a luminii asociat cu tristetea, cu intunericul, cu senzatia de moarte(va puteti lega de explicatia asta...nu este perfecta dar...) 6 prezenta eului liricfolosirea cuvintelor cu sens conotativprezentarea in mod direct a sentimentelor eului lirc 7com 8 titlul este emblema textului poetic, prefigurand imaginarul poetic de factura simbolista.verbul la gerunziu sugereaza cufundarea in suferintza,iar in plan cromatic sugereaza presentimentul mortii. 9starea generala de tristete, plictis a eului liric...de spleenprezenta simbolurilor(piata, becurile)

Limba si literatura romana Subiectul I var20
1)Menţionează câte un sinonim pentru sensul din text al cuvintelor cunună şi gravă cunună=diademă gravă=solemnă 2)Explică rolul utilizării virgulelor în versul „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând Virgulele se folosesc pentru izolarea vocativului 3)Scrie două expresii/locuţiuni care să conţină cuvântul inimă a avea tragere de inimă pentru … după voia inimii 4)Ilustrează, prin alcătuirea a două enunţuri, omonimia cuvântului „unde” Să spui unde şi când să ne întâlnim. Oare în vid se propagă unde sonore? 5)Transcrie două structuri lexicale care conţin imagini artistice vizuale „Să te înalţi mai gravă în cadrul tău de-azur” „Iar, umedă, pe frunte apasă greu tiara” 6) Explică semnificaţia unei figuri de stil identificate în strofa a doua a poeziei În strofa a doua identificăm o metaforă („seara descinde friguroasă în inimă şi gând”). Această figură de stil semnifică umbrele nesiguranţei din inimă şi gând care cuprind fiinţa slăvitei Sore (în text „soră” semnifică soaţă, iubită). 7. Prezintă semnificaţia titlului, în relaţie cu textul poeziei date Cununa include nu numai valorile capului, culme a trupului omenesc, ci şi valorile a ceea ce se află mai presus de cap, constituind un dar venit de sus. Forma ei circulară indică perfecţiunea şi participarea la natura cerească, al cărei simbol este cercul. Coroana simbolizează demnitate, putere, accesul la un rang şi la nişte forţe superioare. Cununa exprimă ideea de înălţare, de iluminare; întruchipează starea spirituală a iniţiaţilor. Slăvita soră se pregăteşte pentru cununia cu Somnul/Hypnos – ceea ce constituie

intrarea în lumea viselor ori în neant. Eul liric o pregăteşte pe slăvita Soră pentru o cufundare ritualică în apă, pentru o imersiune regeneratoare. Pentru aceasta, i se împleteşte o cunună. Faptul că poate fi împletită semnifică ideea că aceasta este din materie vegetală. 8. Justifică încadrarea textului în lirismul de tip subiectiv, prin evidenţierea a două caracteristici prezente în text. Poezia se încadrează în lirismul de tip subiectiv. Lirismul subiectiv se defineşte prin mărci lexico-gramaticale ale eului liric reprezentate de verbe la persoana întâi singular („am împletit”), verbe la persoana a doua singular („să te înalţi”, „să-ţi umbrească”, „să atingi”), adjective pronominale posesive, persoana a doua singular („încumetarea ta şovăie”). Adresarea directă prin invocaţie retorică accentuează subiectivismul poeziei. „Atunci, slăvită Soră, zoreşte mai curând 9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu: expresivitatea, ambiguitate, sugestie, reflexivitate) Ambiguitatea Poetul recurge la simboluri şi imagini ale căror semnificaţii le înţeleg doar cei familiarizaţi cu limbajul ermetic al poeziilor lui Ion Barbu. Astfel sintagma Acordul Pur este o construcţie lexicală barbiană care presupune echilibrul contrariilor, ideea de centru, de mijloc al cercului şi semnifică Tărâmul Fericiţilor. Ambiguitatea, ca şi caracteristică a limbajului poetic, apare pregnant în ultima strofă unde cuvântul „aşteaptă” apare de două ori, dar fiecare dintre ele are alt subiect. Primul se referă la îmbrăţişarea care aşteaptă să o adoarmă pe slăvita Soră, cu multă gingăşie, ca o dezmierdare. Acolo în marea cea limpede, slăvita Soră trebuie să aştepte cununia cu somnul şi cufundarea în unde. Ambiguitatea textului este subliniată şi omonimia cuvintelor unde (adverb- „spre malurile unde de mult îmbrăţişarea…”) şi cuvântul unde (substantiv – „Să te cununi cu somnul şi-n unde să te pierzi”)

Limba si literatura romana Subiectul I var21
1)Scrie câte un sinonim pentru sensurile din text ale cuvintelor „roi” si „necuprinse.”Roi =multitudineNecuprinse =nesfârsit 2)Motiveaza scrierea cu majuscula a substantivului „Pamânturi”, în textul poetic datScriind cu majuscula cuvintele obisnuite, menite comunicarii cotidiene , poetul le transforma pe acestea în semne cu putere absoluta, în cuvinte înnobilate. 3)Alcatuieste câte un enunt în care cuvintele frunte, respectiv nume sa aiba sens conotativ.Iar nasul se asaza întotdeauna în fruntea bucatelor.De atunci îi merse numele ca poate învinge pe oricine. 4)Mentioneaza doua teme/motive literare prezente în poezieÎn poezie sunt prezente motivul soarelui si tema ciclicitatii viata-moarte 5)Transcrie doua marci lexico-gramaticale prin care se evidentiaza prezenta eului liric în textul dat.Textul abunda în marci lexico-gramaticale acre evidentiaza prezenta eului liric: verbe la persoana întâi (sunt, port, desfasur, însusesc, alerg) si pronume personale la persoana întâi (mi-e pieritoare, îmi însusesc, croindu-mi) 6)Explica semnificatia unei figuri de stil identificat în prima strofa.În prima strofa identificam o metafora (sunt numai o veriga). Eul liric se substituie acestei verigi fragile, cu unitate pieritoare, dar din care rasar o multitudine de existente, de noi vieti. Este vorba despre ciclicitatea viata/moarte, în care moartea este exprimata explicit „adevaratul” ei nume fiind unduire – termen preluat din fizica. Compararea existentei cu procesul periodic de propagare a unei unde este de o mare frumusete poetica prin sugestiile declansate. 7)Interpreteaza sensurile opozitiei între existente si morti, din ultima strofa a poezieiNu cred ca este vorba de o opozitie totala între existente si morti. Viata este actiune, elan si integrare în

unitatea panteista a naturii. La viata nu se poate ajunge decât prin moarte. Dialectica vietii si mortii poate fi interpretata ca o sinusoida. Golurile ar corespunde mortii, iar culmile – vietii. 8)Comenteaza în 6-10 rânduri penultima strofa a poeziei, prin evidentierea relatiei dintre ideea poetica si mijloacele artistice.Elanul vital strabate apele eterne (apa fiind generatoare de viata si generatoare de moarte în acelasi timp), îsi însuseste esenta celor care au murit si alearga ager si mereu înnoit, ca un fior subtil. 9)Prezinta semnificatia titlului, în legatura cu textul datPoetul concepe viata ca un elan frenetic care strabate întreaga natura. Viata si moartea formeaza împreuna legea eternelor reîntoarceri. Existenta este redusa la o simpla veriga dintr-un lant infinit; adevaratul sau nume este ondulare, adica trecere efemera de la o stare la alta stare la fel de scurta.

Limba si literatura romana Subiectul I var22
1. scumpa=dragaarunca=trimite 2. este enumeratie 3. stoluri "fara numar" 4.tema iernii( al anotimpului inghetat)motivul timpului 5. plumbul "meu"= meu este adjectiv pronominal posesiv"ma" poarta= ma este pronume personal,pers I,sg,forma neaccentuata 6. "crusta argintie"= epitet cromatic"ostiri de nori alearga"=personificare(v-am dat o idee dar voi formulati o fraza frumos alcatuita) 7. aici gasiti voi 8. -este o mica descriere,in care fulgii sunt personificati-apar epitetele: "fulgii sovaielnici", "cerul vanat"-metafore: "stropi de piatra scumpa" 9. Expresivitatea denota din asocierile neasteptate de cuvinte,din modificarile semantice induse,din constructiile topice neobisnuite si din figurile de stil sau a simbolurilor.

Limba si literatura romana Subiectul I var23
În ceaţă – Ion Barbu 1)Transcrie din textul dat, două cuvinte aparţinând aceleiaşi familii lexicale tristeţi trist 2)Motivează întrebuinţarea liniilor de pauză în cea de-a doua strofă. Structura „cât de rar” constituie o construcţie incidentă care exprimă o apreciere a eului liric, o precizare a acestuia, şi se desparte de restul propoziţiei prin linii de pauză. Ele marchează totodată o schimbare a intonaţiei şi pune în evidenţă o atitudine afectivă a eului liric.

3)Marchează prin subliniere silaba accentuată de cuvântul blestemul (Căci blestemul căzuse … /În gândul meu şi-n tine) Bléstemul 4)Menţionează două teme/motive literare prezente în poezie În poezie sunt prezente tema dragostei şi tema imposibilităţii de a crea o punte de legătură, pe plan real, între sufletele îndrăgostite. 5)Precizează valoarea expresivă a utilizării adverbului „mai” în versul „Nici sufletele noastre nuşi mai puteau răspunde” Îndrăgostiţii intraseră sub stăpânirea unei unde care le tăia practic orice posibilitate de comunicare, atât la nivel verbal, cât şi la nivel mai subtil, sufletesc. Adverbul „mai” potenţează această stare. 6)Explică semnificaţia a două figuri de stil diferite identificate în prima strofă. În prima strofă remarcăm o comparaţie. Între cadrul exterior şi cel interior se creează o paralelă: afară ploua ( a se observa verbul „prăvălise” care exprimă o acţiune în forţă a elementelor naturii) dar şi în interior, în cugetul eului liric, cade neîntrerupt (verbul a cădea este la imperfect, timp ce exprimă o acţiune de durată) o bură (ploaie însoţită de ceaţă) de tristeţi, care pare asemănătoare cu o bucată de seu rânced, sugerându-ne senzaţia de repulsie pe care o avem faţă de substanţele unsuroase, cleioase. (un sinonim pentru repulsie este scârbă, iar acesta din urmă are şi semnificaţia de „tristeţe”, amărăciune). O altă figură de stil este metafora „o bură de-nnoptate tristeţe” care întăreşte această senzaţie de cleios, unsuros. 7) Exprimă-ţi opinia în legătură cu alternanţa timpurilor verbale în textul dat. Verbele la imperfect profilează acţiuni şi stări nefinalizate, dar care exprimă permanentizarea senzaţiei de nesiguranţă, de confuzie sufletească. Verbele la timpul mai mult ca perfectul este un timp al rememorării şi subliniază sentimentul de tristeţe şi nostalgie. 8)Comentează, în 6-10 rânduri, ultima strofă prin evidenţierea relaţiei dintre ideea poetică şi mijloacele artistice. Îndrăgostiţii se zbat fantomatici, într-o lume tulbure şi imprecisă. Separaţi de imensităţi interioare, ei se opresc „ca doi arbori singuratici şi desfrunziţi” (comparaţie). Momentul acesta de repaus este o cumpănă, o răspântie, a cărei durată este subliniată pe de o parte de timpul verbului „a sta” (perfectul compus( cât şi de repetiţia acestuia. Ei sunt traversaţi de o undă nefastă, blestemată, care cunoaşte un singur sens (pe unda ne-nturnată a Orei). 9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de exemplu expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. Expresivitate Poetul descrie un tablou de iarnă ceţoasă şi neguroasă (e sfârşit de februarie –Făurar), punând în lumină paralelismul dintre codrul natural şi cel interior prin comparaţia inedită din prima strofă. E atât de multă tăcere în acest cadru (linişte puhavă – personificare) încât paşii nu mai trezesc decât foarte rari ecouri. Cadrul natural devine cu adevărat infernal. Hoarde de duhuri, stoluri de destine îşi împletesc zborul întrun ritual înfricoşat. Deosebit de expresivă este personificarea : „Biruitor pustiul scurma” desigur e vorba despre un pustiu sufletesc, care scurmă neliniştit ca un imens animal iritat.

Limba si literatura romana Subiectul I var24
1. pamant,cer

2. Este o invocatie retorica sau o chemare la adresa lumii inconjuratoare,procedeu prin care autorul da poeziei o nota expresionista. 3. Fata blonda a pus inima tuturor pe jar. 4. O tema specific blagiana este trupul vazut ca o inchisoare si mai ales tema filozofica. 5. rima alba si fara un ritm stabil 6. Valoare expresiva a verbului la conjunctiv este data de marcile afective pe care le exprima in contextul stilistic( atitudini si trairi subiective). 7. "insumi" are rolul de a pune in evidenta persoana la care se refera,respectiv punerea in evidenta a eului liric. 8. Enumeratia in general,are rolul de a evidentia atitudinea poetului si starile lui sufletesti si reprezinta o puternica coordonata expresiva. 9. Autorul adopta o atitudine de admiratie fata de lumea inconjuratoare.

Limba si literatura romana Subiectul I var25
1. se desteapta= adormanotimp= ? 2.Linia de pauza are rolul de a atrage atentia cititorului asupra trairilor afective ale eului liric si confera o frumoasa nota de expresivitate. 3. icoana, al comorii 4. tema iubirii, tema filozofica,tema timpului infinit 5. "ca-n rana"=comparatie"stravechiului verde copac"=epitet dublu 6. Folosirea verbelor si a pronumelor la pers a II a creeaza accentuarea unui subiectivism al poeziei prezente. 7.Cuvantul poveste ar reprezenta un antonim al cuvantului moarte,deoarece povestea ar putea reprezenta in viziunea blagiana viata insasi,vazuta ca un basm in care personajele principale sunt oamenii si care intr-o coordonata filozofica ar desemna foarte bine ideea potrivit careia "povestea este viata insasi". 8. In ultima strofa apar:- imagini vizuale: " lava patrunsa de luna"- comparatie sugerata in primele doua versuri ale ultimei strofe, redata de faptura care cu schimbul devine atat odihna cat si furtuna.

9. Titlul este un substantiv comun,simplu si reprezinta si cuvantul care domina intreaga poezie blagiana. Poetul isi simte sufletul invadat de puterea iubirii,gasind in ea modalitatea prin care existenta capata sens.Blaga este si filosof si potrivit lui,existenta nu este posibila decat prin existenta iubirii.

Limba si literatura romana Subiectul I var26
1 surasul-zambetulpalpaire-miscare 2linia de pauza izoleaza o constructie incidenta de regenta ei,accentuand dramatismul trairii locutorului 3 vb si pron la pers I :isi, sarut ,adun 4 tema naturii,tema filozofica a tristetii metafizice 5 cultivarea versului alb,si tehnica ingambamentului 6 vb au valoarea prezentului etern potentand vesnicia naturii si a sentimentelor 7 titlul-subst ce repr motivul fundamental al intregului discurs liric.De asemenea titlul accentueaza ideea starii de spirit a locutorului care se simte solitar,stare generata de raceala fiintei iubite. 8 cea de-a 3 strofa evidentiaza aspiratia locutorului spre absolut,dar si spre implinirea sentimentului de iubire,idee accentuata de o gama variata de fig de stil:epitetul"maini tomnatice" etc.de asemenea prin suita de pron la pers a 2 a,strofa imbraca forma unui monolog liric de tip adresat 9.imag artistice:o gama variata de fig de stil,metafore,comparatii

Limba si literatura romana Subiectul I var27
1. soarta=destin,ursitaa creste=a se inalta,a accede 2. Virgulele desemneaza o repetitie prin care poetul atrage atentia celui care citeste asupra mesajului transmis prin intermediul acestei poezii. 3. I-a iesit in drum exact cand se astepta mai putin. 4. tema filozofica,tema destinuluimotivul mortii( al marii treceri) 5. casa "mea"=adjectiv pronominal posesivsa umblu=verb la conjunctiv prezent,persoana a I a,singular 6. rima alba si ritm liber 7. Enumeratia ampla realizeaza o expresivitate aparte...etc 8. In discursul liric poetul foloseste verbe la indicativ prezent si conjunctiv prezent. 9. Poetul dedica intreaga poezie cititorilor reusind sa le transmita acestora dorintele si trairile sale.etc (depinde de interpretarea fiecaruia)

Limba si literatura romana Subiectul I var28
1. nestavilita= navalnica,impetuoasa a cutreiera= a hoinari,a colinda 2. Ghilimelele sunt folosite pentru a arata interventia eului liric in poezia data. 3. In coltul camerei au fost asezate doua fotolii rosii. Coltul cainelui a fost rupt in urma unei dispute inversunate. 4. "nestavilita nebunie"=epitet "dulcea sete"= epitet si inversiune in acelasi timp 5. "mi-am plamadit"=pronume personal,pers I singular,forma neaccentuata "vartejul meu"= adjectiv pronominal posesiv 6. rima alba,ritm instabil 7. In viziunea lui Blaga pana si in iad se poate gasi un colt de rai,gandindu-ne la faptul ca iadul ar putea insemna viata insasi,cu bune si cu rele, iar raiul o bucatica de fericire in acest imens tumult de necazuri numit viata. 8. Interogatiile retorice este folosita cu scop expresiv si consta in formularea unei intrebari de la care nu se asteapta raspuns. 9. Titlul este o expresie in limba latina si inseamna "iata omul".Blaga foloseste aceasta expresie pentru a prezenta conditia umana in raport cu trairile sufletesti pe care omul le are cu privire la aceasta.etc.

Limba si literatura romana Subiectul I var29
"Zi de septemvrie", Lucian Blaga 1. toamna,frunza,ramura,pamant 2. Este scris cu majuscula pentru a evidentia anotimpul care marcheaza intreaga poezie.Septembre constituie un fel de "protagonist",in jurul caruia este concentrata intreaga poezie. 3. L-am sunat imediat ce am ajuns acasa.Clopotele bisericii au sunat trist si indelung intreaga dupa-amiaza. 4. "am fi"haraziti=verb la conditional optativ,pers a I a,plural"sa trimitem"=verb la conjunctiv prezent,pers a I a,plural 5. Tema poeziei este a anotimpului melancoliei si tristetii,a anotimpului belsugului si nuantele de caramiziu al frunzelor,tema toamnei. 6. "pamantu-si trimite cocorii"=personificare 7. Exclamatiile desemneaza trairile puternice ale poetului in fata culorilor toamnei,anotimp pe care poetul il descrie intr-un mod aparte. 8. Mijloacele artistice sunt:-epitetele: "ramura goala"-metafora: "extazica boala","lemnoasele membre"-imagine auditiva( in ultimul vers)-imagine vizuala( in primele doua versuri ale ultimei

strofe) 9. Expresivitatea este data de figurile de stil,de imaginile vizuale si auditive...etc.

Limba si literatura romana Subiectul I var30
1.timpul:ceasul,durata,clipele 2.Substantivul "cuvant"este scris cu majuscula deoarece semnifica esenta omului,cuvantul il diferentiaza de celelatle regnuri.Este totodata scris cu majuscula pt al individualiza. 3.Isi asculta inima Nu-si asculta parintii. 4.Motivul timpului, 5.Prezenta versului alb si a monorimei 6)Explică valenţele stilistice ale utilizării indicativului prezent, în text. Pentru a ilustra faptul că doar prezentul este real, că timpul nu are decât o realitate – clipa – poetul foloseşte indicativul prezent. Indicativul, după cum se ştie, exprimă o acţiune sigură şi considerată ca reală. 7)Evidenţiază relaţia dintre titlu şi conţinutul poeziei. Conţinutul poeziei se referă la modul de a percepe timpul nu cu un ceas care măsoară secunde, minute, ore ci cu un ceas psihologic sau chiar filozofic. Eul liric va percepe timpul nu numai din punct de vedere al omului ci şi din punct de vedere al altor regnuri (vegetal şi mineral). Poezia este o meditaţie aupra trecerii implacabile a timpului, asupra ireversibilităţii acestuia. 8)Comentează paralelismul sintactic pe baza căruia este structurat textul dat. Textul poeziei este structurat pe baza unui paralelism sintactic în ritm simetric, enumerativ. Există trei situaţii pentru acţiunea de „ascultare” a ceasului, şi alte trei pentru acţiunea de „aruncare” a acestuia. Se ascultă cu urechea dreaptă şi se aude bătaia clipelor din viaţa proprie, se ascultă cu urechea stângă şi se aude bătaia clipelor din viaţa celuilalt ( a iubitei) – stânga fiind partea din corp în care e aşezată inima – dacă se ascultă cu osul frunţii se măsoară durata/vechimea universului. Dacă doreşte să se sustragă trecerii implacabile a timpului, omului nu-i rămâne decât să arunce ceasul în diverse medii distructive care îl vor trimite înapoi pe scara evoluţiei mai întâi în ipostaza de copac, apoi în ipostaza de piatră, de la organic la anorganic. Aruncat în neant, ceasul întâlneşte memoria morţilor, fiindcă lumea de dincolo este lumea veşniciei, iar omul devine Cuvânt şi cunoaşte timpul divin, infinit. 9)Ilustrează una dintre caracteristicile limbajului poetic (de ex. expresivitate, ambiguitate, sugestie, reflexivitate), prezente în textul dat. Expresivitate Geo Bogza posedă capacitatea de a evoca imagini vii care îi impresionează pe cititori. Timpul se lasă perceput cu simţul auzului, apoi cu un os al craniului – fruntea – simbol al fiinţei gânditoare. Aruncat simbolic în apă sau în foc, elemente de bază ale Universului, în concepţia vechilor greci, el devine pe rând copac sau piatră, trece de la organic la anorganic. Aruncat în neant, timpul este ascultat cu memoria morţilor, iar omul devine Cuvânt, devine asemenea Divinităţii, pregătit să creeze lumea de la început, poate o nouă lume supusă altor legi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->