You are on page 1of 15

Capitolul I.

CELULA
1. Afirmaţiile corecte privind celula sunt: A. Este unitatea de bază morfofuncţionala a organizării materiei vii B. Poate exista doar singură C. Poate exista singură sau in grup D. Forma sa este legată de funcţie E. Are iniţial formă globuloasă 2. Forma celulelor: A. Este legată de funcţia lor B. Este iniţial globuloasă C. Ulterior se poate modifica D. Ulterior se modifică obligatoriu E. Nu se modifică ulterior la nici o celulă 3. Dimensiunile celulelor: A. Variază indiferent de specializarea lor B. Variază şi in funcţie de varstă C. Media se considera 20-30 microni D. Sunt identice la toate tipurile de celule E. Sunt cuprinse intre 150-200 microni la fibra musculară striată 4. Părţile componente principale din structura celulei sunt: A. Lizozomii B. Membrana plasmatică C. Citoplasmă D. Hialoplasma E. Nucleul 5. Plasmalema : A. Inconjoară celula B. Este alcătuită doar din proteine C. Este alcătuită doar din fosfolipide D. Separă structurile interne ale celulei de mediul extracelular E. Conferă forma celulei 6. In structura plasmalemei: A. Se găsesc, in principal, fosfolipide şi proteine B. Se găsesc numai glicoproteine si glicolipide C. Fosfolipidele sunt astfel dispuse, incat porţiunea lor hidrofobă formează un bistrat D. Miezul hidrofil al stratului fosfolipidic restricţionează pasajul transmembranar al moleculelor hidrosolubile şi al ionilor E. Componenta proteică realizează mecanismele de transport transmembranar 7. Proteinele din structura membranei celulare: A. Realizează funcţiile specializate ale membranei B. Se pot afla doar pe faţa internă a membranei C. Se pot afla doar pe faţa externă a membranei D. Se pot afla pe faţa internă şi externă a membranei, precum şi transmembranar E. Nu sunt uniform distribuite in cadrul structurii lipidice 8. Structura membranei celulare : A. Cuprinde, in principal, fosfolipide şi proteine B. Cuprinde, ataşate pe faţa externă, şi glucide puternic incărcate negativ C. Are o distribuţie uniformă a proteinelor in cadrul structurii lipidice D. Constituie modelul mozaic fluid E. Cuprinde, ataşate pe faţa externă, şi glucide puternic incărcate pozitiv 9. Prelungirile citoplasmei unor celule, acoperite de plasmalemă : A. Sunt numai temporare B. Pot fi temporare şi neordonate de tipul pseudopodelor (hematii) C. Pot fi permanente de tipul pseudopodelor (leucocite) D. Formează microvilii epiteliului mucoasei intestinului E. Formează corpusculi de legatură care solidarizează c elulele epiteliale 10. Citoplasma : A. Este un sistem coloidal cu structură simplă B. Este un sistem coloidal cu structură complexă C. La nivelul ei se desfăşoară principalele funcţii vitale B. Faza dispersată este apa C. Mediul de dispersie este reprezentat de miceliile coloidale 11. Citoplasma celulei : A. Se numeşte hialoplasma B. Conţine numai organite celulare comune tuturor celulelor C. Are o parte nestructurată (organitele celulare) şi o parte structurată (hialoplasma) D. Are o parte structurată (organitele celulare) şi o parte nestructurată (hialoplasma) E. Mediul de dispersie este apa 12. Organitele comune tuturor celulelor sunt: A. Reticulul endoplasmatic B. Neurofibrilele C. Miofibrilele D. Mitocondriile E. Ribozomii 13. Nu sunt organite comune: A. Ribozomii B. Miofibrilele C. Mitocondriile D. Lizozomii E. Centrozomul 14. Referitor la organitele comune următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Reticulul endoplasmatic rugos prezintă pe suprafaţa externa, ribozomi B. Reticulul endoplasmatic neted leagă plasmalema de nucleu C. Reticulul endoplasmatic neted este o reţea de citomembrane D. Reticulul endoplasmatic neted are rol in excreţia substanţelor celulare E. Reticulul endoplasmatic rugos este un sistem format din macro şi microvezicule

Are rol in diviziunea celulară D. Conţin si proteine histonice şi nonhistonice D. Este poroasă B Este dublă. Lizozomii: A. Se află sub membrana celulară B. Nucleul: A. Este o soluţie coloidală cu aspect neomogen C. Prezintă ribozomi pe foiţa internă E. Reticulul endoplasmatic neted : A. Au rol in excreţia unor substanţe celulare C. Sunt granule bogate in lipide B. Sunt corpusculi sferici B. Reprezintă sediul fosforilării oxidative 15. Ribozomii reprezintă sediul sintezei: A. Este o parte constitutivă principală a citoplasmei B. Este un sistem circulator intracitoplasmatic C. Aparatul Golgi B. Este situat in apropierea nucleului B. Aparatul Golgi: A. Se formează la sfarşitul diviziunii celulare B. Membrana nucleară : A. Se găsesc in interiorul nucleului D. Rol in diviziunea celulară 20. Are rol important in metabolismul glicogenului E. Este unic in hepatocite D. Sunt organite celulare comune B. Are de obicei forma celulei C. Reprezintă sediul fosforilării oxidative E. Sunt echivalenţi ai ergastoplasmei pentru celula nervoasă E. Rol in sinteza de proteine 22. Sediul fosforilării oxidative E. Ergastoplasma 21. Mitocondriile : A. Reprezintă sediul sintezei proteice D. Au rol in sinteza de proteine şi colagen D. Conţine material genetic 27. Prezintă membrană externă şi internă separate de un interspaţiu C. care leagă plasmalema de stratul intern al membranei nucleare B. Au formă sferică B. Ribozomii: A. Conţin şi cantităţi mici de lipide şi ioni de Ca şi Mg . Proteinelor D. Aminoacizilor E. Pot fi ataşaţi de membrana externă nucleară E. Prin cromatină se formează cromozomii la sfarşitul diviziunii celulare 30. Miofibrilele sunt elemente contractile din sarcoplasma fibrelor musculare B. Se situeaza in apropierea nucleului D. Centrozomul este prezent in neuroni 25. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la organitele comune tuturor celulelor : A. cu structură trilaminată C. Glicogenului 18. Prezintă perete de structura trilaminară de natură lipidică D. Controlează metabolismul celular C. Sediul fosforilării oxidative cu eliberare de energie este reprezentat de : A. Este un sistem canalicular. Este un sistem membranar B. Acizilor graşi B. Au rol in transportul transmembranar 26. Lipseşte in hematia adultă D. Au rol in sinteza de proteine C. Este o reţea de citomembrane D. Cuprinde intotdeauna numai un nucleol E. Lipseşte in celulele sangvine E. Cromozomii : A. Sunt prezenţi şi in celulele fagocitare (hematii şi macrofage) 23. Reprezintă sediul sintezei proteice 19. Dictiozomii intervin in excreţia unor substanţe celulare C. Lizozomii C. Foiţa externă se continuă cu citomembranele reticulului endoplasmatic 29. Este intotdeauna unic in celulă E. Are in celulă poziţie centrală sau excentrică 28. Conţin cantităţi mici de glucide şi ioni de Ca şi Na E. Prezintă o reţea de filamente subţiri formate din granulaţii fine de cromatină D. Desmozomii E. Mitocondrii D.E. Are rol in sinteza proteică 24. Este constituit din macrovezicule şi din cisterne rotunde C. Conţine un centriol sferic C. Centrozomul: A. Corpusculii Nissl: A. Conţin enzime hidrolitice C. Carioplasma : A. Prezintă pe suprafaţa externă. Mitocondriile prezinta in interior matricea mitocondriala E. Conţin in matricea mitocondrială sisteme enzimatice care realizează fosforilarea oxidativă E. Lizozomii: A. Ribozomii joacă rol direct in sinteza glucozei D. Au dimensiuni care variază intre 150-250 nm 17. Are rol in excreţia unor substanţe celulare E. ribozomi 16. Nucleul : A. Lipidelor C. Conţin enzime hidrolitice D. Sunt organite celulare comune B. Are numai poziţie centrală in celulă B. Sunt răspandiţi in intreaga hialoplasmă C. Prezintă două foiţe separate prin spaţiul perinuclear D. Sunt alcătuiţi numai din ADN şi ARN ribozomal C.

Difuziune B. Osmoza D. Transferul impotriva unui gradient de concentraţie 35. Transportul transmembranar vezicular: A. Molecule nepolarizate (liposolubile) B. Se realizează activ care necesită cheltuială energetică B. Difuziune facilitată C. Sunt necesare proteine membranare transportoare B. Reprezintă difuziunea apei (solvitului) dintr-o soluţie B. Transport activ primar prin pompe E.Transportul pe calea veziculelor prin pinocitoză D. Osmoza : A. Prin intermediul proteinelor transportoare. Trasportul pasiv nu necesită energie 33. către cel cu soluţie mai concentrată E. Difuziunea B. Nu sunt necesare proteine membranare transportoare E. Este o categorie specială de transport B Se realizează prin endocitoză şi exocitoză C Se realizează prin captarea materialului extracelular in vezicule formate prin invaginarea membranei nucleare şi transferat intranuclear D. Include procese pasive: difuziunea. Intervine gradientul de concentraţie intre două soluţii de o parte şi de alta a membranei D. Difuziunea şi osmoza sunt mecanisme de transport prin membrană ce nu necesită cărăuşi E. Membrana nu permite pasajul ionic liber 36. Constă in trecerea apei din compartimentul cu soluţie mai concentrată. Membrana celulară asigură schimb bidirecţional de substanţe C. Reprezintă forţa care trebuie aplicată pentru a favoriza osmoza 39. Următoarele afirmaţii sunt false: A. Se realizează prin eliberare de energie furnizată de ATP D. Difuziunea şi osmoza sunt mecanisme de transport prin membrană ce necesită cărăuşi 32. Prezenţei intracelulare a moleculelor nedifuzibile incărcate negativ C. Hormonii steroizi D. Necesită proteine transportoare D. Membrana celulară prezintă permeabilitate selectivă B. Membrana celulară : A. Potenţialul de membrană este rezultatul: A. Osmoza C. Bioxidul de carbon. Asigură transportul transmembranar de etanol şi hormoni steroizi 40. Asigură transferul gazelor respiratorii: 02 şi C02 E. Presupune o membrană mai permeabilă pentru moleculele de solvit decat pentru cele de solvent D. Este proporţională cu numărul de particule dizolvate in soluţie C. Necesita consum de energie E. Este proporţională cu concentraţia moleculelor de solvit D. Hormonii proteici C.31. Se realizează prin mecanisme care utilizează proteine transportoare B. Proteine transportoare . ureea E. Transportul activ prin membrane include: A. Pot difuza transmembranar: A. către cel cu soluţie mai diluată 38.energie . Trasportul pasiv nu necesită energie D. Constă in trecerea apei din compartimentul cu soluţie mai diluată. cu apariţia curenţilor electrici D. Se consumă energie C. Permeabilităţii selective a hialoplasmei B.ATP E. Reprezintă o barieră in difuziunea moleculelor nepolarizate E. Și a activitatii pompei Na+/K+ D. Reprezintă forţa care trebuie aplicată pentru a preveni osmoza B. Permite un schimb bidirecţional de substanţe nutritive şi produşi ai catabolismului celular C. Se realizează prin captarea materialului intracelular in vezicule care vor fuziona cu membrana celulară iar conţinutul lor va fi eliminat din celulă E. Glucoza 37. Distribuţiei inegale a sarcinilor de o parte şi de alta a membranei celulare . Permite un transfer ionic. Transportul transmembranar activ : A. Pentru a se produce este necesar ca membrana sa fie semipermeabilă C. transportul transmembranar se realizează prin: A. Mecanismele de transport prin membrană: A. Referitor la difuziunea transmembranară : A. Presiunea osmotică : A. osmoza şi difuziunea facilitată C. Transportul pasiv este reprezentat numai prin osmoză 34. Se realizeaza prin osmoză C. Forme particulare de exocitoză sunt fagocitoza şi pinocitoza 42. Tranport pasiv (cotransport) 41. Activităţii pompei Na+/Mg+ E. Prezintă permeabilitate selectivă pentru toate moleculele şi toţi ionii B. Poate fi primar şi secundar E.

Platoul D. Potenţialul de acţiune al neuronului se desfăşoară în următoarele faze : A. Are o valoare medie cuprinsă intre -70 mV şi . Nu depinde de moleculele nedifuzibile localizate intracelular C.potenţialul prag B. Are o valoare medie cuprinsă intre – 65 mV şi .85 mV E. indiferent de intensitatea stimulului E. Presupune menţinerea relativ constantă a concentraţiei intracelulare a ionilor de Na+ D. Alegeti afirmaţiile corecte privind perioada refractară absolută: A. Este modificarea definitivă a potenţialului de membrană C. Celulele nestimulate electric generează potenţiale de acţiune C. Se deschid canalul de K+ şi K+-ul intră in celulă D. Proprietăţile speciale ale celulelor sunt: A. Nu permite obţinerea unui nou potenţial de acţiune.43. Pragul B. Este diferit in funcţie de tipul de celulă D. Cuprinde numai panta descendentă a potenţialului de acţiune E. Panta ascendentă C. Presupune lipsa producerii de impulsuri electrice la nivelul membranei B. Are o valoare apropiată de potenţialul de echilibru pentru Ca+ D. Potenţialul de acţiune nou obţinut are o amplitudine mai mare decat in mod normal D. Potenţialul membranar de repaus : A. Se poate iniţia un al doilea potenţial de acţiune C. Se activează pompa de Na+ şi K+ E. Se inactivează canalele pentru Mg+ B. Despre potenţialul de acţiune se poate afirma că: A. Valoarea potenţialului de membrană ajunge la un nivel critic . Perioada refractară absolută este ultima fază a potenţialului de acţiune E. Secreţia endocrină E.85 mV C. prin canale membranare specifice E. Contractilitatea musculară C. In prezenţa unui stimul se menţine constant 45. Se desfăşoară in trei faze 47. Sinteza proteică B. indiferent de intensitatea stimulului C. Pe parcursul perioadei refractare relative : A. Se realizează prin funcţionarea pompei de Na+ şi K+ B. Este modificarea temporară a potenţialului de membrană B. Cuprinde numai panta ascendentă a potenţialului de acţiune D. Nu se poate obţine un nou potenţial de acţiune. Se deschid canalele de Na+ şi Na+ -ul iese din celulă C. Panta descendentă E. Potenţialul de acţiune : A. In absenţa unui stimul se menţine constant 44. Metabolismul celular D. Secreţia exocrină . Perioada refractară absoluta 48. Creşte permeabilitatea membranei pentru Na+ 51. Presupune obţinerea unui nou potenţial de acţiune la intensităţi mici ale stimulului B. Principiul de bază este identic pentru toate tipurile de celule D. Valoarea lui se datorează activităţii pompei Na+/K+ E. Respectă legea „totul sau nimic" 46. Potenţialul membranar de repaus : A. Se datorează inactivării canalelor pentru K+ 49. Se datorează unor curenţi electrici care apar la trecerea ionilor. Potenţialul de acţiune nou obţinut are o viteza de apariţie a pantei ascendente mai mare 50. Este modificarea temporară a potenţialului de membrană B. Sub acţiunea unui stimul de valoare prag: A.

Sunt formate din celule care indeplinesc in organism aceeaşi funcţie sau acelaşi grup de funcţii D. Referitor la ţesutul glandular: A. In cordoane celulare (adenohipofiza) E. Glandele exocrine pot fi: A. Cilindric neciliat 6. Epiteliul traheal D. Tiroida 8. Cilindric simplu 1 2. Nekeratinizat E. Epiderma 7. Epiteliul pluristratificat cubic si cilindric se găseşte în: A. Se intalneşte in bronhiole C. Adipos C. Glandular D. Este de tranziţie 10. Epiteliul traheal D. In cordoane celulare (tiroida) B. Mucoasa bronhiolelor C. Mucoasa bucală B. Poate fi de acoperire. Epiteliul glandular este de tip endocrin şi exocrin D. Privind ţesuturile. Nervos E. Mucoasa bucală B. Epiderma B. Tunica medie a vaselor limfatice D. semidur sau fluid 4. glandular şi senzorial C. Selectaţi răspunsurile corecte cu privire la ţesutul epitelial: A. Pluristratificat E. Este un ţesut epitelial B. Epiteliile se clasifică funcţional in trei categorii E. Este format din celule cilindrice ciliate şi neciliate B. Tunica internă a vaselor sangvine şi limfatice este de tip: A. Poate fi numai de tip endocrin 1 4. Epiteliul pseudostratificat cindric ciliat şi neciliat se găseşte în : A. Cilindric ciliat C. Pavimentos pseudostratificat E. Muscular D. Sunt formate din celule diferite C. Canalele glandelor endocrine E. Cilindric ciliat D. Mucoasa intestinală E. Cubic simplu B. care din afirmaţiile urmatoare sunt adevărate: A. Pavimentos pluristratificat keratinizat C. Mucoasa intestinală B. Selectaţi afirmaţiile corecte privind epiteliul pseudostratificat: A.Capitolul II : ŢESUTURI 1. Simplu B. Pluristratificat de tranziţie 13. Folicular (tiroidă) C. Pseudostratificat C. Uroteliul este un ţesut epitelial: A. Folicular (paratiroide) D. De tip compus (tubulo-acinos) . In cordoane celulare (tiroida) C. Mucoasa bronhiolelor C. Mucoasa intestinală E. Epitelial B. Tunica internă a vaselor limfatice D. Osos 3. glandele endocrine sunt de tipul: A. Este prezent in glandele endocrine D. După aşezarea celulelor secretorii. Se intalneşte in trahee E. Epiteliul simplu cubic se găseşte în : A. Tipuri fundamentale de ţesuturi sunt: A. acinos) 15. Mucoasa bronhiolelor C. Epiderma este un epiteliu de acoperire: A. Au celulele unite intre ele prin „substanţă fundamentală" 2. Poate fi moale. Mixt (pancreas) D. Pavimentos simplu B. De tip folicular B. Simplu (tubular. Keratinizat E. Epiteliul de acoperire poate fi: A. Senzorial 5. Mucoasa bronhiolelor C. De tip simplu (tubular. Canalele glandelor exocrine E. acinos) E. Canale ale glandelor exocrine 11. Poate fi de tip endocrin D. Poate fi de acoperire şi senzorial B. Pavimentos simplu D. Canalele glandelor endocrine 9. Au celulele unite intre ele prin „substanţă de ciment" E. Pavimentos pluristratificat keratinizat C. Este un ţesut senzorial C. Sunt sisteme organizate de materie vie B. Poate fi de tip exocrin E. Epiteliul simplu cindric ciliat şi neciliat se găseşte în : A. Pavimentos simplu B. Cilindric ciliat D.

Ţesut trabecular 27. Cartilajele traheale B. Se mai numeşte ţesut osos haversian B. Se găseşte in pavilionul urechii externe 25. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul muscular : A. Ţesutul osos nu este ţesut conjunctiv E. Tunica interna a arterelor şi venelor B. Alegeţi variantele false: A. Cartilaje laringiale E. Numite neuroni. Nervoase (neuronii) E. Transformă stimulii in produşi de secreţie C. Este de tip neted (muşchii scheletici) D. Este ţesut conjunctiv moale B. Splina B. Este prezent in discurile intervertebrale 26. Formează epifizele şi interiorul oaselor scurte şi late D. Este prezent in tunica internă a vaselor sangvine E. Ţesutul reticulat este ţesut conjunctiv 31. Ţesutul cartilaginos hialin se găseşte în : A. Ţesutul nervos este alcătuit din celule : A. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul reticulat: A. Se găseşte in epiglotă E. ligamente. Aponevroze C. Formează diafizele oaselor lungi E. Splina 23. Caracteristicile tesutului conjunctiv lax sunt: A. Este o varietate de ţesut conjunctiv semidur B. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul adipos : A. Se află in diafiza humerusului 28. Ligamente C. Ţesut haversian D. Celula glială face parte din ţesuturile conjunctive B. Celule gliale (nevroglia) . Sunt formate din celule sub forma de foliculi 17. Ţesut fibros C. Este o varietate de ţesut conjunctiv semidur B. Ţesut moale 18. Se găseşte in tendoane. Este neted de tip cardiac B. Se găseşte in jurul unor organe (rinichi.16. Este de tip striat visceral C. Sunt formate din celule epiteliale specializate care intră in structura organelor de simţ B. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul cartilaginos fibros: A. Organitele specifice ale fibrei musculare sunt miofibrilele şi ribozomii E. Neurofibrile B. ochi) D. aponevroze 19. Sunt formate din celule sub formă de coloane D. Ganglioni nervoşi D. Este localizat in muşchi B. Ţesut semidur E. Ţesutul fibros este localizat în : A. ochi) D. pseudostratificat sau pluristratificat C. Ţesutul muscular se imparte in: striat. Se găseşte in diafizele oaselor scurte şi late 29. neted şi striat de tip cardiac 30. Care din afirmaţiile privind epiteliile senzoriale sunt corecte : A. Se mai numeşte ţesut osos compact B. Ţesutul osos cuprinde: A. Se găseşte in structura hipodermului D. Se găseşte in diafizele oaselor lungi E. Alcătuieşte cartilajele costale C. Este prezent in meniscurile articulare E. Este localizat in ganglionii limfatici şi splină C. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul cartilaginos elasic: A. Se mai numeşte ţesut osos spongios C. Hipoderm 22. Ţesutul conjunctiv se clasifică în : A. Se găseşte in epifizele oaselor lungi D. Ţesutul conjunctiv moale elastic este localizat în : A. Epiglota 24. Tendoane şi aponevroze E. Nervoase (celule gliale) C. Se găseşte in ganglionii limfatici şi in splină C. Cartilajele costale D. Este o varietate de ţesut conjunctiv semidur C. Ţesutul osos trabecular : A. Ţesut dur B. lipsite de ribozomi D. Intră in structura tendoanelor şi a aponevrozelor E. Formează diafiza oaselor scurte C. Ţesut hialin E. Selectaţi afirmaţiile corecte cu privire la ţesutul osos compact: A. Ţesut elastic B. Intră in constituţia discurilor intervertebrale D. Formează tendoane şi aponevroze C. Intră in constituţia epiglotei D. Ochi D. Tunica medie a arterelor şi venelor E. Este un ţesut conjunctiv moale 20. Fluid D. Este localizat in hipoderm 21. Ţesutul fibros leagă diferite organe D. Este localizat in ganglionii limfatici şi splina B. Ţesutul epitelial de acoperire poate fi simplu. Ţesut de susţinere C. Intră in structura segmentului intermediar al organelor de simţ E. Discurile intervertebrale C. Leagă unele organe E. Este situat in jurul unor organe (rinichi.

Neurilemă B. Reticul endoplasmatic 14. Fiecare centru nervos este separat în două compartimente funcţionale: A. Multipolari D. Sistemul nervos somatic reglează: A. Neuronul este format din: A. Activitatea musculaturii scheletice B. SISTEMUL NERVOS 1. În funcţie de numărul de prelungiri neuronii sunt: A. Coarnelor laterale ale măduvei spinării E. Reticul endoplasmatic D. Coarnelor posterioare ale măduvei spinării D. Pseudomultipolari 10. Corpi tigroizi 15. Bipolari C. Ganglionilor spinali C. Sistemul nervos vegetativ reglează: A. Corpul neuronului este format din: A. Incluziuni pigmentare C. Organitele specifice ale neuronului sunt reprezentate de: A. Stelată E. Piramidală C. Sistemul nervos B. Sistemul musculoscheletal E. Activitatea musculaturii viscerale E. Musculatura B. Sistemul circulator 2. De asociaţie B. Mitocondrii B. Excretor E. Respiraţia E.Capitolul III. Ribozomi C. Neuroplasma conţine: A. Neuronii au formă: A. Corpi Nissl D. Col B. Incluziuni vasculare B. Pseudounipolari E. Compartiment motor D. Circulator C. Neurofibrile E. Toate enunţurile sunt adevărate 11. Mai groasă 16. Nucleu D. Cap 12. Activitatea cardiacă 3. După funcţie neuronii pot fi: A. Activitatea musculaturii viscerale B. Mitocondrii D. Activitatea glandelor exocrine D. Activitatea glandelor endocrine E. Neuronii stelaţi se găsesc la nivelul: A. Prelungiri D. Hexagonală B. Neuronul reprezintă unitatea morfofuncţională a sistemului: A. Nucleul neuronilor conţine: A. Compartiment senzitiv B. Compartiment de excreţie E. Ribozomi E. Neuroplasmă C. Corpi tigroizi C. Toate răspunsurile sunt adevărate 5. Activitatea glandelor endocrine D. Axonul este o prelungire: A. Activitatea musculaturii scheletice C. Activitatea glandelor exocrine C. Respirator D. Extremităţi E. Mitocondrii . Motori D. Ribozomi B. Sistemul endocrin C. Motor B. Funcţia ficatului D. Toate răspunsurile sunt adevărate 6. Compartiment vascular C. Tuturor formaţiunilor mai sus descrise 9. Scurtă E. Sferică 8. Sistemul endocrin reglează în principal: A. Nevroglie 13. Ovalară D. Unică B. Lungă C. Majoritatea funcţiilor organismului sunt realizate de: A. Nervos 7. Coarnelor anterioare ale măduvei spinării B. Funcţiile metabolice C. De integrare C. Receptori E. Sistemul nervos şi sistemul endocrin D. 1-2 nucleoli E. Funcţia psihică a creierului 4. Unipolari B. Multiplă D. Teaca de mielină E. Corp C.

Este egal cu cel al neuronilor B. Neuromusculară D. Din punct de vedere al mecanismului prin care se face transmiterea. Sinapsele sunt de următoarele tipuri: A. Este de 10 ori mai mic decat numărul neuronilor E. Arcul reflex este alcătuit din: A. Axoaxonică C. Microglia E. Trofic D. Niciuna din variante 32. Fanta sinaptică D. Axosomatică E. sinapsele pot fi: A. Un răspuns al centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare D. Conductibilitate D. De protecţie C. Toate variantele sunt adevărate E. Axonul se ramifică în porţiunea terminală în: A. Actul reflex este: A. Neuroneuronală C. Nevrogliile au rol de: A. In anumite regiuni din creier 30. Vasculare B. Multiplicare 24. Toate variantele sunt false 25. Fanta postsinaptică E. Muşchiul neted C. Apărarea centrilor nervoşi E. Neurilemă E. Mecanismul auxiliar de funcţionare a sistemului nervos B. Astrocitul C. Este mai mic decat cel al neuronilor D. In anumite regiuni din oase E. Miocard B. Troficitate C. Fanta presinaptică B. Centrii nervoşi D. Nucleul 19. Calea eferentă E. De la neuron la nevroglie B. Vesibulare E. De la neuron la muşchi C. Dendritele sunt prelungiri ce conduc impulsul nervos: A. Conexiunea funcţională intre un neuron şi o altă celulă B. Axodendritică B. Incluziuni pigmentare D. Receptorii sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale: A. Mitocondrii B. Gustative B. Dendrodendritică D. Chimice E. În axoplasmă se găsesc: A. Conducerea impulsului nervos: A. Sinapse electice sunt în: A. In ambele direcţii 18. De la muşchi la nevroglie E. La nivelul axonilor mielinizaţi permite viteze mult mai mari C. Musculare C. Auditive D. Receptorul B. Toate variantele sunt corecte 27. Musculoneuronală 26. Nici o variantă nu este corectă 28. Pericarioni D. Nevroglii C. Secretorii . Sinapsa este: A. Electrice D. Neurovasculară E. Dendrite B. Excitabilitate B. Sinteza tecii de mielină E. Celula postsinaptică 29. La nivelul axonilor amielinici este condus intr-o singură direcţie B. Stomac C. Salivare C. La nivelul dendritelor este in dublu sens D. Spre corpul neuronului D. Neurofibrile E. Butoni terminali 20. Terminaţia presinaptică C. Nevroglia este de mai multe tipuri: A. Calea aferentă C. Inmulţirea neuronilor 23. Toate variantele sunt false 31. Suport pentru neuroni B. Mecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos C. Numărul nevrogliilor: A. Depăşeşte de 10 ori numărul neuronilor C. Pericarionul 21.17. Celula nervoasă are proprietăţile de: A. Toate variantele sunt adevărate E. Celulele ependimare D. Este egal cu numărul axonilor 22. Sinapsele chimice sunt alcătuite din: A. Celula Schwann B. Vezicule ale reticulului endoplasmatic C.

Limfă C. Toate variantele de mai sus E. Totalitatea structurilor din sistemul osteoarticular care participă la actul reflex respectiv E. Muşchii netezi B. In nicio variantă de mai sus 34. Neuroni motori B. Gaura occipitală C. Vertexul B. Niciuna din variantele de mai sus 35. Neuroni vegetativi C. Lombară D. Fotoreceptori E. Nivelul subcortical C. Conţin dispozitivul somatosenzitiv B. La nivelul receptorului are loc transformarea energiei stimulului în: A. Toate variantele de mai sus E.ului sunt subdivizate in coarne anterioare. Toate variantele sunt adevărate 46. Dendritele neuronilor senzitivi motori E. Reacţie de răspuns B. Impuls nervos D. Nervii sacrali E. Formează comisura cenuşie C. Coccigiană 42. Are aspectul literei H D. Nicio variantă nu este adevărată E. Substanţa neagră B. Părţile laterale ale ≪ H ≫ . Reacţie de apărare C. Substanţa albă C. Axonii neuronilor ce pleacă din ele formează rădăcina ventrală a nervilor spinali 47. Muşchii striaţi 39. În functie de provenienţa stimulului. Sunt mai subţiri decat cele posterioare D. Este dispusă sub formă de cordoane E. Toate variantele sunt false 44. Meningele spinale sunt: A. Al treilea neuron al căilor ascendente D. Toate variantele sunt false 43. Următoarele anunţuri despre coarnele anterioare ale măduvei spinării sunt adevărate: A. Nervii cervicali B. Prin centrii unui reflex se întelege: A. Vertebra lombară L2 E. Glandele endocrine C. Sistemul nervos central are următoarele nivele funcţionale majore: A. Conţin patru tipuri de neuroni somatomotori E. Sacrală E. Vertebra cervicală C7 D. Primul neuron al căilor senzitive (protoneuronul) . Sange B. Toracală C. Chemoreceptori D. Principalii efectori ai reflexelor sunt: A. Coada de cal este formată din: A. Pia mater C. Proprioceptori B. Coccigele 40. Nervii toracali C. Dendritele neuronilor de asociaţie 38. Totalitatea structurilor din sistemul endocrin care participă la actul reflex respectiv 36. Al doilea neuron al căilor senzitive (deutoneuronul) E. LCR D. Glandele exocrine D. Coarnele posterioare conţin: A. Nivelul măduvei spinării B. Dura mater D. Arahnoida B. Sunt cel mai bine dezvoltate in regiunea dilatarilor C. Muşchiul cardiac E. Canalul ependimar conţine: A. Dendritele neuronilor senzitivi vegetativi B. Măduva spinării este formata din: A. Limitele măduvei spinării sunt: A. Nivelul cortical D. laterale şi posterioare 45.33. Interoceptori C. Nervii lombari D. Totalitatea structurilor din sistemul muscular care participă la actul reflex respectiv B. Substanţa cenuşie D. Substanţa cenuşie: A. Toate variantele sunt adevărate 41. Cervicală B. Este constituită din corpul neuronilor B. Toate variantele sunt adevărate E. Nicio variantă de mai sus 37. Calea eferentă reprezintă: A. Axonii neuronilor vegetativi D. Toate variantele sunt adevărate E. Totalitatea structurilor din sistemul nervos central care participă la actul reflex respectiv D. Intumescenţele măduvei spinării sunt în regiunea: A. se deosebesc: A. Axonii neuronilor motori somatici C. Totalitatea structurilor din sistemul vascular care participă la actul reflex respectiv C.

Se găsesc in piele B. Este formată din neuroni dispuşi in reţea E. Axonul lui se proiectează in nucleii bazali 60. Spinobulbar medial 55. Se găsesc in pereţii organelor interne 53. Corpusculii Ruffini 61. Aria motorie II C. Se găseşte in substanţa albă C. Protoneuronul căii sensibilităţii dureroase se găseşte: A. Fisura mediană anterioară D. Sunt terminaţii nervoase incapsulate E. Simpatici preganglionari C. Deutoneuronul căii tactile grosiere se află in cornul posterior al măduvei spinării B. Pe secţiune transversală. Se găseşte in centrul măduvei B. Următoarele afirmaţii sunt false: A. in aria somestezică II E. Corpusculii Meissner E. Şanţul median posterior B. Se găseşte in trunchiul cerebral B. Substanţa reticulată a măduvei spinării: A. Axonul lui pătrunde pe calea rădăcinii posterioare in măduvă E. Toate enunţurile sunt adevărate 49. Discurile Merkel C. Axonul deutoneuronului căii tactile grosiere trece in cordonul anterior opus E. in aria somestezică I D. Axonul protoneuronului căii kinestezice formează fasciculele gracilis şi cuneat C. Parasimpatici preganglionari D. Axonul celui de-al treilea neuron al căii kinestezice se proiectează in lobul occipital . Dendrita ajunge pană la nivelul receptorilor D. Comisura cenuşie E. Terminaţiile nervoase libere D. In toate ariile enumerate mai sus 56. Corpusculii Paccini D. Simpatici postganglionari B. la nivelul măduvei spinării se disting următoarele elemente: A.48. Protoneuronul căii sensibilităţii tactile fine şi kinestezice se află in ganglionul spinal B. Coarnele laterale conţin neuroni vegetativi: A. Protoneuronul căii tactile grosiere: A. In telencefal E. Substanţa albă a măduvei spinării: A. Se află intre coarnele laterale şi posterioare B. Este prezentă şi in interiorul canalului ependimar 50. Este dispusă sub formă de coarne C. Este mai bine individualizată in regiunea cervicală D. Se găsesc in muşchi D. Pentru sensibilitatea kinestezică. Axonul deutoneuronului căii tactile grosiere trece in cordonul anterior de aceeaşi parte C. Discurile tactile Merkel 57. Spinocerebelos posterior C. Este alcatuită din fascicule descendente E. In măduva spinării B. Aria somestezică II E. Corpusculii neurotendinoşi Golgi B. Al treilea neuron al căii kinestezice se află in talamus E. Axonul deutoneuronului căii tactile grosiere trece in cordonul lateral de aceeaşi parte D. Sensibilitatea termică şi dureroasă este condusă prin fasciculul: A. Spinotalamic anterior D. Parasimpatici postganglionari E. Şanţul median anterior C. Sunt terminaţii nervoase libere C. Al treilea neuron al căii sensibilităţii termice şi dureroase se proiectează pe scoarţa cerebrală în: A. Calea sensibilităţii tactile grosiere are receptorii reprezentaţi de: A. In trunchiul cerebral C. Aria somestezică I D. Aria motorie I B. Al III-lea neuron al căii tactile grosiere: A. Terminaţiile nervoase libere E. Este alcatuită din fascicule ascendente D. Deutoneuronul căii kinestezice se găseşte in bulb D. receptorii sunt: A. Se găseşte in talamus C. Spinocerebelos anterior B. In diencefal D. Axonul lui pătrunde pe calea rădăcinii anterioare in măduvă 58. Corpusculii Meissner B. Axonul deutoneuronului căii tactile grosiere alcătuieşte fasciculul spinotalamic anterior 59. Este alcatuită din fascicule de asociaţie 51. Comisura albă 52. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Spinotalamic lateral E. In ganglionul spinal 54. Are dendrita lungă C. Axonul lui se proiectează in scoarţa cerebrală. Se află in ganglionul spinal B. Receptorii căii sensibilităţii termice şi dureroase: A. Corpusculii Ruffini C. Axonul lui se proiectează in scoarţa cerebrală.

Sensibilitatea conştientă E. centrii encefalici exercită control motor voluntar şi automat asupra musculaturii scheletice E. Fasciculul spinotalamic lateral E. Fasciculul gracilis B. Fasciculul spinocerebelos ventral străbate numai bulbul şi pe calea pedunculului cerebelos inferior. Motilitatea involuntară semiautomată D. Sunt sub formă de terminaţii libere E. In pereţii organelor D. Fasciculele extrapiramidale ajung in final. Fibrele strioreticulate la substanţa neagră C. Fasciculele spinotalamice D. Se proiectează difuz pe scoarţa cerebrală 66. Corticohipotalamice B. Al treilea neuron al căii interoceptive: A. Fibrele striorubrale la nucleul roşu D. In trunchiul cerebral C. Din fasciculul piramidal se desprind fibre: A. Selectaţi afirmaţiile adevărate privind calea sistemului extrapiramidal: A. Are origine in trunchiul cerebral E. puntea şi mezencefalul şi pe calea pedunculului cerebelos mijlociu. Trei neuroni C. Are origine in hipotalamus D. Are origine in cortexul cerebral 67.62. nigrospinal şi reticulospinal B. Fasciculele olivospinale C. Are origine in nucleii bazali B. Fasciculul piramidal direct . Mai mult de cinci neuroni 71. Fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul. Calea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării este constituită din: A. Aria motorie suplimentară D. Niciun fascicul enumerat mai sus 74. Corticonucleare D. In niciuna din ariile enumerate mai sus 68. ajunge la cerebel E. Sunt sub formă de corpusculi lamelaţi 65. Fibrele fasciculului piramidal se comportă diferit la nivelul bulbului: A. Fasciculul gracilis B. Calea sistemului piramidal: A. Motilitatea voluntară B. În cornul anterior al măduvei spinării se găsesc următoarele fascicule: A. Fasciculul cuneatus C. Fasciculul spinocerebelos incrucişat 63. Işi are originea in etajele corticale şi subcorticale B. 75% nu se incrucişează la nivelul bulbului 69. Doi neuroni B. Toate fasciculele enumerate mai sus E. In muşchii scheletici B. 25% nu se incrucişează la nivelul bulbului E. Fibrele strionigrice la nucleul roşu B. Fasciculele vestibulospinale D. ajunge la cerebel B. Fasciculul piramidal (corticospinal) are origini corticale în: A. Receptorii căilor sensibilităţii interoceptive se găsesc: A. Cerebelos fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai bulbul şi pe calea pedunculului mijlociu. Motilitatea involuntară automată C. Toate fibrele mai sus enumerate 70. Aria premotorie C. Căile extrapiramidale din trunchiul cerebral spre măduva spinării sunt: A. Prin căile ascendente. Fasciculele rubrospinal. ajunge la cerebel D. Fasciculul spinocerebelos ventral străbate bulbul. Controlează numai motilitatea involuntară automată D. Are origine in talamus C. Se află in talamus B. Aria motorie secundară E. Căile extrapiramidale ajung la nucleii bazali şi prin eferenţele acestora ajung la nucleii din mezencefal astfel: A. Fasciculul spinocerebelos ventral D. In pereţii vaselor C. Cinci neuroni E. ajunge la cerebel 64. Fibrele strioreticulate la formaţiunea reticulată 73. In ganglionul spinal E. Fasciculul spinocerebelos dorsal străbate numai bulbul şi pe calea pedunculului cerebelos inferior. Corticospinale E. 50% se incrucişează la nivelul bulbului C. Sensibilitatea inconştientă 72. puntea şi mezencefalul şi pe calea pedunculului cerebelos superior. in neuronii motori din cornul posterior al maduvei 75. In măduva spinării D. Fasciculul spinocerebelos direct E. Controlează motilitatea involuntară automată şi semiautomată C. Calea sistemului piramidal are: A. Corticotalamice C. Fibrele strionigrice la substanţa neagră E. 25% se incrucişează la nivelul bulbului B. Aria motorie B. Calea sistemului extrapiramidal controlează: A. Următoarele enunţuri sunt adevărate: A. ajunge la cerebel C. Fasciculul cuneat C. Patru neuroni D. 75% se incrucişează la nivelul bulbului D.

Encefalul cuprinde: A. Trunchi D. 1 coccigian 78. Cerebelul D. Senzoriali .III. VII şi X E. Sunt nervi senzitivi D. Fac parte din sistemul nervos central C. Tuse. Rădăcina anterioară B. pupilar de acomodare şi fotomotor E. IX E. Nervii spinali sunt: A. Au originea reală in celulele bipolare din mucoasa olfactivă B. strănut C. Senzoriali . Trunchiul nervului spinal este format din unirea celor două rădăcini D. Emisferele cerebrale 85. meningeală.conţine fibra preganglionară mielinică E. Motori . Conduc informaţii legate de miros E. Legea generalizării .conţine fibra preganglionară mielinică B. Reflexele miotatice sunt polisinaptice D. VI. Salivator. ventrală. Punte D. Legea simetriei D.III. II şi IX B. Cu diencefalul D. Nervii spinali conectează măduva: A. Albă . III B. Ramurile ventrale ale nervului spinal formează: A. Ramurile nervului spinal sunt in număr de cinci. Sunt in număr de 12 perechi D. Nu au dispoziţie metamerică E.conţine fibra preganglionară amielinică C. Ramuri E. A tuturor reflexelor de mai sus 87. Măduva prelungită C. Cardioaccelerator şi cardioinhibitor D. Cenuşie . Măduva spinării B.V. ventrală şi dorsală E. Albă . Reflexul miotatic constă in contracţia bruscă a unui muşchi C. dorsală şi ventrală 88. De clipire. Plexul lombar E. 12 toracali C. Plexul cervical B.I. Legea localizării B. Sunt nervii optici B. Perechea I de nervi cranieni: A.I. VII D. lacrimal. IX şi X 89. 7 cervicali B. Măduva spinării are două funcţii . Metencefal 86.conţine fibra postganglionară amielinică 82. Legea iradierii E. Fac parte din sistemul nervos periferic B.reflexă şi de conducere B. Conduc informaţii legate de văz 91. de vomă B. Sunt compuşi din axonii celulelor bipolare din retină C.conţine fibra postganglionară mielinică D. Plexul toracal D. Sunt nervi senzoriali C. Rădăcina posterioară prezintă pe traiect ganglionul spinal B. Ramurile nervului spinal sunt in număr de două. VII. comunicantă albă şi cenuşie 80. Nervii cranieni: A. Micşti . Cu receptorii B. Niciunul din aceste elemente 79. V C. Următoarele enunţuri sunt adevărate: A. Rădăcina anterioară conţine axonul neuronilor motori C. Perechea II de nervi cranieni: A. Legea bilateralităţii C. Formează nervul oculomotor E. Formează nervul trohlear 83. La nivelul măduvei spinării se inchid şi reflexe vegetative 84. Nervii spinali sunt formaţi din: A. 5 lombari D. Albă . Trunchiul cerebral este format din: A. Micşti . Cenuşie . dorsală. 1 sacrat E. Plexul brahial C. XI şi XII D. Reflexele nociceptive sunt reflexe de apărare E. X 90. Nervii cranieni sunt: A. Plexul sacral 81. Cu efectorii 77. Mezencefal E. Au două rădăcini. Ramura comunicantă: A. Rădăcina posterioară C. II şi VIII C. Trunchiul cerebral C. Cu emisferele cerebrale E. Legile lui Pfluger sunt formate din: A. de deglutiţie. Măduva spinării B. Următoarele afirmaţii despre nervul spinal sunt adevărate: A. Cu trunchiul cerebral C.76. Următorii nervi au în structura lor şi fibre parasimpatice preganglionare: A. Sunt compuşi din axonii celulelor multipolare din retină D. masticator. Trunchiul cerebral este sediul reflexelor somatice şi vegetative: A. IV. Diencefalul E.

Deutoneuronul se găseşte in nucleul solitar din bulb D. Fibrele senzoriale culeg excitaţii gustative din 1/3 anterioară a limbii D. Girul hipocampic se găseşte in lobul temporo-occipital C. Nervul hipoglos este un nerv motor C. Au originea reală in nucleul motor al trigemenului din bulb C. Afirmaţiile următoare cu privire la emisferele cerebrale sunt false: A. Nervul accesor inervează muşchii faringelui 99. Fibrele senzitive se distribuie la pielea feţei E. Originea reală se află in nucleul nervului oculomotor şi in nucleul accesor din mezencefal C. Hipotalamusul reglează unele acte comportamentale 103. Fibrele parasimpatice ajung la glandele sublinguale şi submandibulare E. Nervul vestibulocohlear este nerv mixt E. vizuale si auditive C. Fibrele motorii inervează muşchii masticatori 95. Este separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului C. Următoarele afirmaţii cu privire la cerebel sunt false: A. Extirparea cerebelului duce la: A. Putem spune despre emisferele cerebrale că: A. Lobul frontal este situat inainte de şantul central B. Sunt partea cea mai voluminoasă a sistemului nervos central B. Ocupă fosa posterioară a craniului D. Următoarele afirmaţii sunt adevărate: A. Sunt nervii glosofaringieni B. Talamusul este staţie de releu pentru toate sensibilităţile B. Nervii vagi: E. Fibrele parasimpatice se distribuie organelor din torace şi abdomen E. Ocupă fosa mijlocie a craniului B. Sunt nervi micşti B.92. Afirmaţiile următoare sunt adevarate: A. Perechea a IX-a de nervi cranieni: A. Fibrele parasimpatice merg la muşchiul sfincter al irisului şi la fibrele circulare ale muşchiului ciliar 93. Nervii oculomotori: A. Fibrele parasimpatice ale facialului inervează glanda parotidă D. Originea aparentă este in şantul preolivar 98. Următoarele afirmaţii cu privire la cerebel sunt adevărate: A. Originea aparentă este pe faţa anterioară a mezencefalului D. Astazie E. Substanţa cenuşie se găseşte la exterior 101. Pierderea cunoştinţei D. Nervul accesor este un nerv motor B. Originea aparentă este intre tuberculii cvadrigemeni. Sunt legate prin comisuri C. pe faţa posterioară a mezencefalului D. bulbară şi spinală D. Şanţul hipocampului este situat pe lobul temporo -occipital B. Nervii trohleari: A. Emisfera stangă este mai dezvoltată la dreptaci 104. Lobul parietal este situat sub scizura laterală C. Conţin in interior ventriculii laterali. Inervează motor muşchii faringelui C. Subtanţa cenusie situată in profunzime formează nucleii bazali (corpii striaţi) D. Originea aparentă a nervului facial se găseşte in şanţul bulbopontin C. Nervul abducens este motor B. Nervii trigemeni: A. Metatalamusul reglează termoreglarea E. Nervul hipoglos are originea reală in nucleul din bulb E. Atonie 102. Șanţurile adanci delimitează lamelele(foliile) C. Faţa medială prezintă şanţul corpului calos E. posterior si floculonodular D. Fibrele motorii merg la muşchiul oblic superior E. Metatalamusul este releu al sensibilităţilor vizuală şi auditivă D. Este legat de punte prin pedunculii cerebeloşi inferiori 100. Sunt nervi motori B. La nivelul lobului orbital se remarcă şanţul olfactiv 105. Astenie C. Originea reală in nucleul nervului din mezencefal C. Fibrele inervează muşchiul oblic superior E. Lobii cerebelului sunt: anterior. Este format din emisfere cerebeloase şi vermis E. Toate afirmaţiile de mai sus sunt adevărate 94. Talamusul este centrul de releu al sensibilităţii olfactive. Lobul posterior se mai numeşte şi paleocerebel E. Sunt nervi senzitivi B. Emisfera stangă este mai dezvoltată la stangaci E. Afirmaţiile următoare cu privire la feţele emisferelor cerebrale sunt false: A. Următoarele afirmaţii sunt false: A. Nervul accesor are două rădăcini. Ameţeli şi senzaţie de vomă B. Fibrele simpatice ajung la glandele sublinguale şi submandibulare 97. Suprafaţa sa este brăzdată de şanţuri paralele cu adancimi diferite B. I si II D. Substanţa albă inconjoară ventriculii cerebrali I si II . Ramura vestibulară a nervului VIII se indreaptă spre nucleii vestibulari din bulb 96. Au originea reală a fibrelor motorii in nucleul ambiguu C. Se mai numesc şi pneumogastrici B. Substanţa alba inconjoară ventriculii cerebrali III si IV E. Au originea aparenta pe fata anterioara a bulbului D. Lobul temporal este situat deasupra fisurii laterale D.

Substanţa albă a emisferelor cerebrale prezintă următoarele caracteristici: A. Ventriculul III si IV D. Elaborarea lor se face pe baza apariţiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorului vizual sau auditiv şi ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut C. Sediul proceselor psihice superioare 110. Alcătuit din şase straturi celulare C. Ventriculii laterali C. Neocortexul este : A. D. Elaborarea lor se face pe baza apariţiei unor conexiuni intre centrii corticali ai analizatorului olfactiv sau auditiv şi ariile corticale vegetative stimulate de excitantul absolut D. I. Se sting dacă stimulul condiţional nu este intărit din timp in timp 113. La ambele sisteme intre fibra preganglionară şi cea potganglionară se eliberează acelaşi mediator chimic: noradrenalina. Ventriculii creierului sunt formaţi din : A. Inclus in sistemul limbic B. In cazul sistemului simpatic fibra preganglionară este scurtă iar cea postganglionară este lungă D. Excitaţia se manifestă numai prin iniţierea unei activităţi C. Funcţiile senzitive se realizează prin segmentele periferice ale analizatorilor C. Repetare 112. Alcătuit din opt straturi celulare E. V.comisurale şi de asociaţie D. Paleocortexul este: A. Precesiune C. In cazul sistemului parasimpatic sinapsa intre fibra preganglionară şi cea postganglionară se face in ganglionii juxtaviscerali şi intramurali E. Toate elementele mentionate mai sus 107. Putem afirma despre procesele de excitaţie şi inhibiţie corticală următoarele: A. Ganglionii latero-vertebrali sunt legaţi cu nervii spinali prin ramuri comunicante C. Inhibiţia este un proces pasiv D. 115. Fibrele de asociaţie leagă o regiune dintr -o emisferă cerebrală cu o altă regiune din cealaltă emisferă cerebrală. Alcătuit din cinci straturi celulare B. Recesiune D. Structurile implicate in controlul funcţiilor motorii sunt cortexul motor si hipotalamusul 111. La baza activităţii sistemului nervos vegetativ stă reflexul B. Alcătuit din trei straturi celulare E. Sistemul nervos vegetativ prezintă următoarele caracteristici: A.P. Este formată din fibre de proiecţie si comisurale C. următoarele: A. Parasimpaticul cranian foloseşte calea unor ner vi cranieni II. Fibrele comisurale formează corpul calos. Sistemul nervos vegetativ controlează activitatea cortexului C. 109. Se inchid la nivel cortical B. Funţiile motorii controlează numai motilitatea involuntară E. Sediul proceselor psihice afectiv – emoţionale şi al actelor de comportament instictiv.106. Apeductul mezencefalic E. Asociere B. Se pot afirma despre căile sistemului nervos vegetativ. Este situată la exterior B. Situat intr-o zonă restransă pe faţa laterală a emisferelor cerebrale C. fornixul (trigonul cerebral) şi comisura albă anterioară E.VIII. Este formată din fibre de proiecţie. plexuri vegetative mixte. 108. Situat intr-o zonă restransă pe faţa medială a emisferelor cerebrale D. Funcţiile senzitive se realizează prin segmentele corticale ale analizatorilor B. Cu privire la reflexele condiţionate putem spune: A. Alcătuit din şapte straturi celulare D. . Inhibiţia internă se mai numeşte şi necondiţionată 114. Funcţiile associative realizează percepţia complexă a lumii inconjuratoare D. XI B. Următoarele afirmaţii despre funcţiile neocortexului sunt adevărate: A. prin: A. Inhibiţia externă se mai numeşte şi condiţionată E. Centrii sistemului parasimpatic sunt in nucleii parasimpatici din trunchiul cerebral cat şi in măduva sacrală S2-S4. Odată aparute răman toata viaţa E. Orificiu interventricular B. Centrii sistemului simpatic sunt in coarnele anterioare ale măduvei toracale şi lombare superioare E. Dominanţă E.Pavlov a descoperit posibilitatea încărcării excitanţilor indiferenţi cu semnificaţii noi şi transformarea lor în stimuli condiţionali. Stau la baza tuturor activităţilor nervoase B. SNV formeaza la nivelul diferitelor viscere.

Următoarele efecte ale stimulării SNV asupra cordului şi vaselor de sânge sunt adevărate : A. Următoarele afirmaţii sunt false: A. Efectul stimulării parasimpaticului asupra arborelui bronşic produce constricţie B. Efectul stimulării parasimpaticului asupra pancreasului este de stimulare a secreţiei exocrine C. Efectul stimulării parasimpaticului asupra irisului duce la dilatarea pupilei B. Efectul stimulării simpaticului asupra vaselor de sange produce dilataţie in cateva teritorii vasculare D. Efectul stimulării parasimpaticului asupra vaselor sangvine produce dilataţie in cateva teritorii vasculare E. Componenta simpatică activează organismul pentru aparare şi luptă D. Efectul stimulării simpaticului asupra ficatului este de stimulare a glicogenolizei B. Exista fibre postganglionare care eliberează alte substanţe precum monoxidul de azot E. Efectul stimulării simpaticului asupra cordului duce la creşterea forţei de contracţie C. Stimularea simpatică a splinei nu are niciun efect D. Stimularea simpatică asupra tractului gastrointestinal inhibă mişcarea intestinală 120. Următoarele efecte ale stimulării SNV sunt false : A. Următoarele efecte ale stimulării SNV sunt false : A. Efectul stimulării simpaticului asupra glandelor mucoase din plamani duce la creşterea secreţiei C. Următoarele afirmaţii sunt adevarate: A. Efectul stimulării parasimpaticului asupra tractului urinar este de relaxare a sfincterului vezical intern E.116. Efectul stimulării parasimpaticului la nivel ul cordului este de scădere a conducerii electrice 119. Efectul stimulării parasimpaticului asupra glandei lacrimale duce la scăderea secreţiei D. Efectul stimulării parasimpaticului asupra cordului duce la creşterea frecvenţei bătăilor cordului B. Stimularea parasimpatică a plămanilor nu produce niciun efect E. Efectul stimulării simpaticului asupra sfinterelor produce inchiderea acestora D. Efectul stimulării simpaticului asupra muschiului ciliar este de relaxare(pentru vederea la distanţă) C. La capătul periferic al fibrei postganglionare parasimpatice se elibereaza acetilcolina B. Efectul stimulării simpaticului asupra tractului urinar este de reducere a debitului urinar şi a secreţiei de renină . Distribuţia fibrelor postganglionare in cazul SNV parasimpatic se face in intreg organismul C. Efectul stimulării simpaticului asupra glandelor salivare duce la scăderea secreţiei – determină secreţie salivară vascoasă 118. Efectul stimulării simpaticului asupra cordului duce la creşterea frecvenţei bătăilor cordului E. Medulosuprarenalele nu sunt prevăzute cu inervaţie parasimpatică 117.