P. 1
Colectia dezastre naturale - Incendii si inundatii

Colectia dezastre naturale - Incendii si inundatii

|Views: 2,291|Likes:
Published by Tomescu Dragos
Dezastre naturale
Dezastre naturale

More info:

Categories:Types, Research, Science
Published by: Tomescu Dragos on Jun 02, 2009
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/02/2013

pdf

text

original

inaintea construirii bara;ului de

la Assuan, pe fluviul Nil, in
Egipt, fluviul provoca inundafii in
fiecare an, irigind solul. Gnd
inunda/iile se retrageau, salul
raminea acaperit de un strat
fertilizator natural, care a;uta la
dezvoltarea culturilor. Timp de
secole, agricultura de pe malurile
Nilului s-a bazat pe aceste
inundafii anuale, necesare
culturilor de orz, griu ovaz.
ELEMENTE
S
tirile despre incendii
se
pe prima paglna a zlOre­
, lor. Gnd un incendiu s(apo
de sub (ontrol, aprinzind tot
(e-i iese in (ale, sau dnd un
riu iese din mateo, revorsind
de apo asupra stro­
zilor dodirilor din jur, (onse­
dntele pot fi dezastruoase.
ne-om dezvoltot mijlooce eficienle de
opiirore, nu pulem conlrolo inlensitoleo
ocestor forte naturale. Un incendiu
poote izbucni in urmo unui fulger sou a
lovei incondescente ce erupe dintr-un
vulcan. 0 inundotie face porte din
morele circuit 01 opei in nolurii (vezi
p. 10), care distribuie opo pe inlreogo
plonetii. Alit incendiile, cit inundotiile I
pot fi devostotoare pot couzo pierderi
de vieti dar, cum vom
vedeo, ele pot oduce mori beneficii
mediului, founei florei siilbotice
precum oomenilor.
A TE
(U INUNDATIILE
in unele regiuni ale lumii,
oamenii nu au de ales. Ei
trebuie sa se
eventual, (u inundaJiile
(onstante. Toro ceo moi ofeclolo de inundo)ii esle
Bonglodesh, fiindco ceo moi more porle 0 )arii esle 0
voslii ampie inundobi lii, sl riibiilulii de Irei mori
fl uvi i· Gonge, Bra hmopulro (Jomuno) }i Meg hno.
Toroesle de osemeneo lovi la odeseori de ale un
cicion (urago n), co re poole pravoco vo luri de furtuno
urio}e inundo)ii ole cooslelor.
(URATAREA TERENURILOR CU AJUTORUL FOCULUI
inca din perioada antico, oamenii toiau ardeau mid suprafe,e de padure penlru a cultiva
ulterior terenul. Gnd solul devenea preo sorae, olegeou 0olto supralat6,
10s1nd podureo so creoseo 10 loe pe veehiul teren
Acest tip de agriculturo este cunoscut sub numele de
olternore a cu lturil Oi este Inca practicat de
ull ele popoore din zOll ele foresti ere.
FOCUL VITAL
Din cele mai vechi limpuri, focul a fast imporlant penlru
supravie,uire. Focul do col duro Ii poole Ii folosillo golit. In mulle locuri,
locul reprezento 0 porte importonto aceremoniilor religioose unii oomeni
i se rugou ca unei surse de colduro ?i lumina.
lie 0
Ina
LlSABONA, 1755
Cind un culremur exlrem de pulernic a lovil
Lisabona, din Portugalia, in 1755, acesla a pravocal
ulterior aliI incendii, cil inundatii. Lo c1teva minute dupa
cutremur, trei vol uri urio?e ou pornil pe fluviul Tajo ou inundot cea
mai more porte a zonei joose aoro?ului . Intre timp, lumlnorile Ii
sobele Indnse au ap rins ruinele clodi rilordevostote.
J
SAN FRANCISCO, 1906
Oamenii din San Francisco sint cu
desele zguduiri ole piimintului pe care calcii. lnso
cutremurul care i- atrezi t pe oomeni dinsomn indimi neoto
zil ei de 18opri lie 1906afost moi mult decit 0 simplo
zguduire. Acestoadurot minute in$irsia dus10 dorimoreo
clodiril or pretuti ndeni inoros. Pemosuro ce
oomenii uimiti de ce se intimploisi poroseouin
fuga casele siseIndreptou spre imprejurimile
necunoscute, 0 nouo omenintorea devenit
evidenta: focurile provocote de
nenumarotesobe incinse, retele
electri(e souconducte de gaze
(onductelede opo, necesore
In luplo (u focul, fusesera $i ele
distruse in limpul culremurului $i
oomenii nD preo oveou ce
face, decil so priveosco
orosul core a ors limp
de Irei zile si douo
nopti.
VIOLENTA PAMiNnJLUI
, .
..............................................................
L
a mare adincime, sub paJii nOJtri, Pamintul
se afla intr-o continua miJcare. Fisuri docniri
puternice ole scoorfei terestre, sub presiunea rocii
topite de dedesubt, se manifestO 10 nivelul solului sub
forma cutremurelor a erupfiilor vulconice. Mit
cutremurele, cit vulcanii pot provoco incendii
inundafii. Cutremurele pot provoca valuri numite
"tsunami", core se abat cu 0 forfa devastatoare asupra
zonelor de coastO (vez; p. 8). Incendiile sint consednfe
indirecte ole cutremurelor, adeseori provocote de
distrugerea conductelor de gaz sou de sobe indnse, core
aprind ruinele din jurullor. Vulcanii arunca in aer lava
incandescenta, core poate aprinde vegetafia se poate
intinde pe 0 arie extinsa. Vulcanii pot, de asemenea,
provoco inundafii valuri de noroi mortale, alcatuite din
gheafa topitO, pietre, numite "lahar".
AMENINTAREA
Oeasupra oraJului
Statelor Unite aie Ameridi,
unul dintre numeroJii yukllli
Melropolo si oltecilevo OfO$e mai
sint construi tedeopolriva pe
veneou cindvodinsprevulcan and
noroi sint numile lahar. Ele opor
un vulcan ce erupe se omeslecil,
lope$le de pe ghetorii vulconului
AMENINTAREA VALURILOR DE NOROI
Deasupra Seattle, din nord-vestul
Statelor Unite aie Americii, se allii virlul Rainier,
unul dintre vulcani din lan,ul cascadelor.
Metropola ii alte citeva oraie moi mici din opropierea vulcanului
sint construite deopatrivo pe romoiitele volurilar de naroi care
veneau cindva dinspre vulcan cind ocesta erupea. Volurile de
narai sint numite lahar. Ele apar otunci cind cenuio ii roea de 10
un vulcan ce erupe se omesteco, eventual, cu gheato core se
tapeite de pe ghetorii vulconului lormind 0 moso de naroi ce se
paote deploso cu viteze
inspoimintotoare.
ALASKA, 1964
De-a lungul coastelor Alaskiii, in Statele Unite ale Americii, se
aflii rii sucite ruple, ca rezultat al unui cutremur major
care a lovit Alaska la 27 martie 1964. Mi1corile pamintului ou
devastat peiso jul de-a lun gul co ostelor AlaskoL 0 jumatote de ora du pa
cutremur, primul din mai multe tsunami a lovit coosta . Aceste valuri ma sive
aveou mai mult de 8 m inalrimecind ou atins rarmul, ajungind pinain nordul
Californi ei
Foe GHEATA
Cind vulcanul islandez
Grimsviitn a inceput sii
erup ii in 1996, oamenii
de din intreaga
lume au manifestal un
interes deosebit pen­
tru acest fenomen.
Ero 0 eruprie neobi inuito,
deoorece Grim sviitn se
0110 su b0enorma co loto
de gheota numita
Vatnaiokull. Cum tempe­
rotu rile inole ale eruptiei
au topit gheoto de
deosupro, tooto lumea se
Oitepto 10 inundorii mosi­
ve. Laincepu tul lui
noiembrie, opele au porn it
in cele din urmo, porcurgind
48 de km pe sub col oto de
gh eota inointeso ioso 10
suprafo ta. Putereo inundatiilor a
losat de-a lungul cimpiei de pe
coosto sudico 0 Islondei roci urioie ii
blocuri de gheato inolte de 9 m. Acest tip
de inundotii se numelte i6kulhloup, un cuvint
islondez core inseomno "inundatii pravacate de ghetari"
.f
ofurl una impre­
siononla brazdeoza
cerul w fulgere in
Tucson, Arizona,
Slolele Unile ale
Americii. Nu loole
fulgerele provooca
(owri, dar focurile
provocole de fulgere
sinl mull mai
in mulle regiuni ole
lumii decil in allele.
(ercelalorii au calculal
ca fulgerul esle cauzo
a oproximoliv 65%
rlin incendiile parluri/or
din veslu/ Slale/or
Unile ole Americii, dar
provooca numai
aproximoliv 8% rlin
incenrliile din
Auslralia.
FO(UL DRAGONULUI NEGRU
in nord-esful (hinei se afla padurea Hinggan.
Prin mijlocul padurii frece fluviul Dragonul
Negru (Amur). Timp de secole, fulgerele au ors,
piidurile, liisindcico trice ocoperi te opoi de noi liistori. Insii
in(endiul core a izbumi t 10 6moi 1987 apornit de 10
muwri de )igiiri core au oprins (ombustibil ul viirso!. fowl
afost riisplndit rapid de vinturi puterni(e In ciudo
incercii rilor de 0-1(ontrolo, in(endiul nu 0 putut fi stins
pinii 10 12 moi . EI 0 distrus oproximotiv 20% din rezervele
de piidure ole Chinei, aucis moi mult de 200 de oomeni
oliisot in urmii 50000 de oomeni faro odiipost.
INCENDllLE:
DECE
IZBUCNESC?
C
ele doua principale cauze ale
incendiilor din mediu sint
fulgerul activitatea umana. In
medie, pomintul de
100 000 de ori in fie(are zi, dar nu toote
o(este fulgere sint couzo in(endiilor. In
zonele rurole, oomenii sint (ei core provoo(o (ele moi
mulfe in(endii o(eosfo moi ales din couzo neglijentei.
Aruncoreo unui (hibrif oprins sou a unui de tigoro
nesfins poote oveo urmori cotostrofole, dar un l1umor
surprinzOtor de in(endii sint deliberate. In unele locuri, un
in(endiu poote in(epe foro vreo (OUZO imedioto, evidento.
A(eosto este combustie spontono poote IIporell
0(010 unde existO 0 confifote mare de vegetotie US(lItO SIlU
putredo, (are produce (olduro.
6
livilalea umana. in
plimintul de
zi, dar nu toate
incendiilor. in
provoaco cele mai
din cauza neglijentei.
aunui de tigaro
dar un numor
. in unele locuri, un
imediato, evidento.
spontano poate aporeo
de vegetatie uscoto sa u
A PROVOCA UN INCENDIU
Majoritatea incendiilor din mediul rural sint provocate de
neatenJie. Multi oomeni nu reolizeozo pericolul simplului gest de 0
orun co 0 tig9ro so uun chibrit nestinse printre plonre usco re sou
pericolul reprezentor de un foc de toboro lo so r nesfin sso u corenu
este oprins in mod co respun zoror. 0 olroca uzo 0 incendii lor 0
reprezinro scinrei le oruncore de diferire ogregore ­ de rotile rrenurilor
core ruleozo pe sou de echipomenrul lolosir de componiile de
exploorore 0 lemnului. Se estimeozo co oproximotiv 25% dinrre roote
ince ndiile izbucnie in poduri sinr inrentionore.
Un lac de tabara
trebuie lacut pe
stinca sau pe
pamintul gal
pentru ca
vegetafia din jur
sa nu ;0 lac. in
unele zane de
piidure este
pos;bil sa lie
interzise lacur;le
din cauza riscului
mare de a
produce incendii.
7
INUNDATII
SEZONIERE
Inundafiile nu par
sa intrerupa cursul
normal al viefii in
Varanasi, in nordul
Indiei. Varonosi se 0110
pe Gange ii strozile
oroiului sint odeseori
pline de opo in timpul
musonului de vara.ln
Asio de Sud exista douo
perioode ole musonului.
Musonul de iorno aduce
vreme fierbinte ii
uscoto, iar in timpul
musonului de varo cod
ploi toren)iale, core
umllo riurile ii produe
inundo)ii in mod
regula!.
LYNMOUTH, 1952
Lynmouth, in
Devon, Anglia, se afla la
gurile de varsare a doua
riuri, West Lyn East Lyn,
care coboara spectaculos
4SO mde-a lungul unor
defileuri inainte
de a ajunge in mare. Ploaia
din 15 august 1952 a lost uno
dintre cele mai puternice
Imegistrate vreodato In Mo rea
Britanie Ii ambele riuri au ieiit
curind din matco. in timpul nop)ii,
un zid de apo de aproximativ 9 m
a lovit oroiul, dorimind cosele in
drumul sou, impingind maiinile in
more ii aduc1nd bloeuri uriaie pe
plaia Aeeste inundotii bruite au
ueis eel pu)in 34 de oameni.
8
TSUNAMI
Acest desen reprezinta un tsunami pe punctul de a lovi un sot de pe coasta, ca urmare a
unui cutremur de pe 'undul oceanului. in mqlocul oceanului, un tsunami se rapid, dar
este greu de detectat, ajungind abia la 1m inallime. Atunci cind ajunge in ape mai pulin
adinci, tsunami devine mai lent valul devine tot mai inalt. Cele mai mari tsunami pot
ajunge chiar la 2S m.
INUNDATIILE:
,
DE CE!PARl
C
e sint inundatiile? Acestea apar
cind apa se ridico deasupra nivelului
ei normal se revarso pe diferite
terenuri, care nu sint in mod
acoperite de apo. Apo poote proveni de 10
torente rluri sou, de-o lungul coostei, de 10
more. Rlurile ies din motdi din moi multe motive.
Cele moi couze slnt plooio sou zopodo
gheoto topito de pe crestele muntilor. in zonele de
coosto, furtuni mosive, co urogonele, pot ridico
voluri orunclnd mori contitOti de opo
osupro uscotului. Inundotiile pot oporeo In urmo
olunecorilor de teren, 0 ruperii borojelor, 0
cutremurelor octivitotii vulconice. Adeseori, 0
combinotie de moi multe probleme duce 10
inundotii. Inundotiile sint cele moi
periculoose, deoorece slnt violente se Inlimplo pe
odeseori faro
vreun overtisment.
UN VAL (ATASTROFI(
Ruperea unor baraie, care a
eliberat cantitati mari de apa, a
fost adeseori cauza unor mari
inundatii. inso In cozul cotoslrofei (ore
o lovit 0 vole olpino In 1963, bOlojul nu 0
(edot. Boro jul Voiont ovea 258 de metri
fusese constr uit 10 (opotul unei voi In
nord-estulltoliei . Oeosupro lui se ridicou
pontele obrupte ol evlrfului Toe In
noaptea de 9o(tombrie, dupo 0 ploaie
mare, pantele instobi le ole muntelui au
alunecot In rezervor, trimi!lnd un vo l
mosiv de 99 mpesle morgineo borojului .
In nu moi putin de 15 minute, o(est vol
urio? 0 cuprinslntreogo vole, u(igind
2600 de oomeni .
l1li sat de pe coastii, ca urmare a VALURI DE FURTUNA
l1li tsunami se rapid, dar
Soldatii alandezi aduc sad de nisip pentru a incerca so opreosca opo care
AhIIId citHl ajunge in ape ma; pUf;n
inundii regiunile ioose de pe coosto olondezii in 1953. in luno ionuorie 0 o(elui on, coostele olondeze
itaIt. Celt ma; mar; tsunami pot
(ele din estul Angliei ou fost lovite de fu rtuni puternice. Spre vln tul pu terni( 0 mi ncis cu 0 moree foo rtelnolto
In noopteo de 31 ionuorie, mo reo s-o ridicot deosupro diguril or (e protejou pomlntul cosele din OIando. Volul de furtuno 0
inundot moi mult de 100 000 de hectare de ferme olondeze cu opo soroto $i 1 500 de oomeni ou murit.
9
i
'
SEMNE
AVERTISMENTE
D
aca vrem so salvam vieti este
important so avem sisteme eficiente de
avertizare pentru a-i anunta pe oameni
cind cum pot aparea incendii sau inundatii. In acest
ALERTA (U PRIVIRE LA
URAGANE
Aceastii imagine transmisii prin
satelit a uraganului Andrew
aratii forma specificii, de
cu un "ochi" in centru, a norilor
uraganului. Uraganele mari aduc ploi
toren!iale )i vlnturi puternice. Docolovesc
zonele de coasto, ele pot produce valuri
uriaie )i voluri de furtuno. Folosind
imagini transmise prin sotelit,
meteorologii urmoresc uraganele )i
lncearco so vodo unde vor lovi data
urmotoore. Daco un uragan puternic
omeninto soloveasca 0 zona dens
populata, regiuni lntinse pot fi evacuate.
I
Apo code pe piimint ­
sens, prognoza meteo este 0 prioritate. Ast(izi, meteorologii pot
prezice cu acuratete cum va fi vremea In urmotoarele citeva zile.
Cercetotorii incendiilor folosesc aceste informatii Impreuno cu
propriile lor de specialitate pentru a evalua posibilitatea
apariliei unui incendiu. Daco un incendiu aInceput deja, ei studiazo
anumiti factori cum ar fi temperatura, directia viteza vlntului pen­
tru astabili modulln care se va comporta focul. Hidrologii
tii In problemele cauzate de apol folosesc ei informatii meteoro­
logice. Cu toate acestea, nu este so prevezi exact unde va avea
loc 0 inundatie. In timp ce 0 ploaie torentialo poate trece foro ur­
mori Intr-o anumito zona, In aita, 0 simplo rupere de nori poate
produce 0 inundatie brusco. Hidrologii folosesc refe­
ritoare la fiecare zona In parte pentru a evalua riscul unei inundalii.
./ >.J
sub forma plo;; ,; / ----­ J
ziipezii
Vaporii de apii
din oceane,
lacur; ,; riur; se
evaporii ,; se
riicesc pentru
a forma nor;
(ICLUL APE I iN NATURA
Toatii apa de pe Piimint trece printr-un cidu continuu in cadrul ciiruia se ridicii de 10 suprafa,a Piimintului in atmosferii, se rii­
se condenseazii se reintoarce 10 suprafa,a Piimintului sub forma ploii ziipezii. Apoi, apo se evapora imediat In atmosfera, este
dusa de rluri spre mare sau se infiltreaza in pamint. 0 parte ingheata, intrind in compozilia ghetarilor sau acolotelor de ghea!o. Poate dura mii de ani, dar toato
aceasta apa va aiunge so se evapore cindva din nou in atmosfera, unde se va condensa din nou )i va cadea iara)i pe Pamint. Astfel ciclul se repeta la nesfir)it.
AVERTISMENTE PENTR
Statele Unite ale Americii au UI
organizat actualizat de prev
condus de centrul Meteorologic
Oceanic and Atmospheric Admi
Informolia provine de la Centrul Meteorolo[
la 13 centre de prognoza a debitului riUli
centre pregotesc aprognoza0 inundotiil(
birourilor de prognoza 0 vremii. Doca est
legoturo cu inundo!iile este tronsmi s10 rD
cotre poli!ie Ii alteogen!ii . Multe olte
meteoro­
unde va oveo
trece fara ur­
de nori poote
refe­
unei inundotii.
Vopon; de opa
din oeeane,
hleu,; riur; se
evapora se
rifeese pentru
a forma nor;
in atmosferii, se rii­
evaporo imediot in otmol/ero, elte
Poote duro mii de oni, dar tooto
Aslfel cicl ul Ie repeto 10 nel/ir)i t.
AVERTISMEN TE PENTRU INUNDATII
Statele Unite ale Americii au un sistem foart e bine
organizat actualizat de prevenire a inundaJiilor,
condus de centrul Meteorologic National 01 National
Oceanic and Atmospheric Administration (NOAA)
Inlormofio provine de 10 Centru lMeteorologic Nojionol )i elte tronlmilo
10 13 centre de prognoza 0 deb itului riurilor. Hid rolog ii de 10 ocel te
centre pregot elc0 prognoza 0 inundofiil or coreelte tronlmilaopoi
birouril or de prognoza0 vremii. Do co elte necelor, overtilmentul in
lego turo (U inundotiileelle Iransmi l la radio, televi ziune, in ziore, de
dilre polifi e )i aile ogentii. Mulle ailetari au lilleme limilare.
Acest tip de
.. instrumen! pluvial
. - r. este foloslt pentru
""" ... '­
. ,1 masurarea
;r: cantitiitii de ploaie
ciizutii.
Instrumentele
0 scalii
Igradatii, care
aratii nivelul apei.
Inltrumenlele mai
lint altlel
agregotului relpecliv
penlr u0 oflo ultimo
.cotO . Aile ogregole
lololelc undele rodio,
in Statele Unite ale Amer;e;;, un avert;sment de ;nundati; sau inundafii este
transmis atunei eind exista pos;bilitatea unui potop. Aeeste avert;smente sint ma;
serioase inseamnii ea se inundafii in lona respectiva oamenii
trebuie sa meargii imediat intr-o lona mai inalta.
PERICOL DE INCENDIU ASTAzl
NU MODIFICATI PANOUL FARA PERMISIU NE
Un panou de alerta pentru ineendii din Statele Unite ale Amerieii
avertizeaza in legiiturii ell pericolul reprelentat de ineendi; intr-o
'num;ta regiune. Panoul arata ea aeeasta reg;une este intr-un pericol
de ;neend;u foarte mare. Riseul de ineend;u este evaluat prin eolee­
tarea de informafii din dilerite surse releritaare '0 vreme (tem­
'eratura, vint, ploi) eantitatea de "material eombust;bil
U
existent
'e teren intr-o anumita zona preeum gradul 01 IJCestu;a.
MARILE SE RIDICA
Unii oameni de prevad co nivelul
marii soar putea ridica astfel incit so inunde
multe zone de coasta so lase unele insule,
cum ar fi Maldivele, in mod permanent sub
apa.lncolzi reo globolii poole couza lopirea calolelor
VREME
EXTREMA
8
a fost un an
199

mcendillor
inundatiilor. Valurile de
colduro au proyocat secete in
multe po rti ale lumii, dudnd
la incendii masive in podurile
din Asia de Sud-Est de pe
Amazon . In Florido, Stotele
glaciare de 10 Polul Nord Po lul Sud, conlilO)i de
opii fiind osnel deversole in miiri oceone.
Unite ole Americii, mii de oomeni
ou fost evocuoti din cosele lor din couzo incendiilor din poduri. In
limp, ploile torentiole ou dus 10 inundotii teribile in Bonglodesh Chino,
unde moi mult de 2500 de oomeni s-ou inecof. In cele din urmo, urogonul
Mitch 0 devostot Hondurosul, uciglnd moi mult de 10 000 de oomeni.
Toote oceste evenimente ou focut onul 1998 eel moi distrugotor din
punctul de vedere 01 dezostrelor noturole, ior oome nii de prevod
situotii similore pentru onii core yin . Multi ued co unul din motivele
numorului de inundotii incendii In secolul 01 XX-leo este
Incolzireo generolo 0
globului. 0 doto cu oceosto Incolzire, existO moi
multo energie pentru funclionoreo cidului opei In
noturo (vez; p. 10) 0 oltor sisteme dimotice, (ore
genereozo temperoturi extreme, ploi vlnturi.
MITCH PROVOACA UN ADEVARAT DEZASTRU
La septembrie 1998, s-a format un
uragan in sudul Marii Caraibelor. EI afOSI numil Milch si a
ojun ssii fie eel moi dezoslruos urogon din Coroibe de 10 uragonu l
Gi lberl, in 1988. Lasfirsil ul lu i oclo mbri e, Mi lch a lovil Hondu rasul,
in Americo Cen trolii, provocind inundo)ii si voluri de norai
colaslrofole. La 2 noiembrie, mai mull de 10 000 de oomeni au
muril in Honduras.
AFI PREGATIT
Vara lui 1993-1994
a fost extrem de
fierbinte uscata
in Australia. Nu a
plouol so ptomini de
zile Ii temperoturi le ou
deposit in mad obisnuit
.. media. Tooteacesteo au
constituit un rise ridicot de
ince ndii si in ia nuorie 1994 au
incepu t prime le incend ii ale
orbust ilo r. Incend iil es-au intins in NeVI So uth Wales si amenintau periferi a
orosu lui Sydney. TOIUsi a buno orga nizore si pregiit ire au im piedico t dezast rul
lotal si, in mod uimilo r, door pa tru oameni si-au pierdut viola.
Daca aceste situafii
tendinfa sa se repete, cum
oameni de aceasta
proasta pentru milioanele de
locuiesc in zonele cu riscuri mari
Bangladesh esle una din zonele cele
populate din lume. Pesle 80% din
med iu rura l si isi cistigo vi o)o din
esen)iol pent ru supravie)uireo lor, dar ei se
obisnui l wri swlunui cicion, 01
inundo)ii lor provocote brusc de un riu
Vara lui 1993·1994
afost exlrem de
fierbinte uscatii
in Auslralia. Nu a
plouat soptomlni de
zi le temperoturile ou
In mod obilnuit
.medio. Toote ocestea au
csnstituit un risc ridicot de
incendii li In ionuorie 1994 au
inceput primele incendii ale
South Wales li omeninlau peri feria
pregoti re au impiedicot deza strul
pierdut viala.
ATE CO NFRUNTA CONTINUU CU RISCUL
,
Daca aceste situafii extremale vor avea ...'
tendinfa sii se repete, cum prevad mulfi '
oameni de aceasla consl jluie 0 vesle
proastii pentru milicanele de oomeni care
locuiesc in zonele cu riscuri mari de inundafii
Bangladesh este uno din zonele cele moi sorace li den s itt
populate din lum e. Peste 80% din populotie locui elte in =:I+I_I:liil!!!!!.1!!!
mediu rurol li ili ciltigo viola din ogricuituro. Pomintul este
esentiol pentru supravieluirea lor, dar ei se conflUnto in mod
cu riscul unui cicion, al unei furt uni so u01
POLllARE VULCANICA
Gazele care provoacii inciilzirea
globalii sint cunoscule sub numele
de "gaze de sera" provin din
poluarea aerului de ciitre industrie,
noxe produse de sau de
natura Eru pind, vulcanii ridico in
aer nori ur iali de cenu lo li gaze core pot
alec to vremeo pretutindeni. (eolo tore 0
plutit in oer dupo 0 moreeruptie din Islondo,
in 1783, a redus lumina soloro ce otingeo
supralala pomintului. Rezultatul a lost
loometea }i nilte ierni extrem de reci in
Islanda. Moi recent, cenUlo produso in eruptia
din 1991 a virfului Pinatubo, din Filipine, a
olectot li eo vremeo la nivel global.
iN SERA
De ce se
Piimintul? (eo moi plauzibilo
explica)ie pore so fie aceea co
temperoturile cresc in urmo
electului de sero . (oldura li
lumina soorelui sint vitale pentru
viala de pe Pomint.lnso a cr el tere
a nivelurilor onumitor ga ze in
atmosfera terestro lace so se
acumul eze mai multo colduro -Ia
lei cum energio caloridi se
ocumuleozolntr-o sera - iar moi
multo energie cal orico inseom no
temperaturi mai mari.
inundaliilor provocate brusc de un riu ielit din motco.
IJ
,
I
I
I
pm
SUDUL FRANJEI
Aid exista un rise mare de
ineendii in timpul verii
fierbinti ~ i useate. Un vinl
, Aia
uscol, cunoscul sub numele de
unul
mistral, bole de obicei dinspre
nord, coborind prin voi cu vilezii Ie
foorte more fovorizind ostlel
creal un
rii spindireo incendii lor.ln fiecore
aer ca 0
on ou locinlre 2000 Ii 3000 de
incendii In regiune, mo joriloleo ,
mai mari
fi ind couzole de negli jenlo umana.
avut loc in
in 1997, mai mull de 20 de (partea inc
milioalle de oomelli dill
afectat ~ i p
Illdollezia, Malaysia 1i
Sillgapore au fosl
Singapore.
tralafi pelllru diferi­
incendiile D
Ie boli cauzate de
illcelldii, cum ar fi
aslmul sau broll1i­
ta, ill urma curafarii
padurilor. Ma1tile ASIA DE SUD-EST
de bumbac IIU COliS li­
in odombrie 1997, strazile din lambi,
luiau 0 prolecfie
Sumatra, erau pline de fum din eauza
illdeajulls de efec­
ineendiilor, majoritatea provoeate de marile
livaimpolriva
intreprinderi grabite sa eurete padurile ea
fumului acid.
sa pregateasea terenul pentru a planta
arbori tineri ~ i palmieri de ulei Deli
curo)oreo lerenului cu ojulor ul locului esle
oliciol inlerzi sii in mojoriloleo zonelor,
legeo esle odeseori ignorolii,
deoorece locul esle ceomoi
ropidii Ii moi iehinii
melodii de a (ura)o
regiu ni mo ri
de leren.
'-.
1997, striizile din jambi,
erau phne de fum din cauzo
majoritatea provocate de marile
griibite sii curete piidurile ca
terenul pentru a planta
arbori tineri Ji palmieri de ulei. oeii
wnitoreo terenului cu ojulorul fo cu lui este
ofi ciol interzisa in mojori loteo zonelor,
legea esle odeseori ignorolo,
deoorece focu lesle ceo mai
ropido )i moi ieftina
metoda de 0 curoto
PUNCTE FIERBINTI
............................................. 1....
I de Sud-Est 0 fost in onul 1997
unul dintre pundele (ele mai fierbinti
Ie lumii. Fo(urile din Indonezia au
creat un nor de fum, (are 0 ramas in
aer (a 0 (ea!a groasii deasupra unei regiuni
mai mari dedt Europa. Cele moi teribile incendii ou
ovut loc In podurile tropicole din Sumotro Kolimonton
(porteo indoneziono 0 insulei Borneo). Inso fumul i-a
ofectot pe cei din Indonezio, Moloysio, Brunei
Singopore. In ciudo previziunilor referitoore 10 seceto,
incendiile ou izbucnit In moi iunie, iar plno In
septembrie ele de sub control In multe locuri. In
fumul produs de focuri , vizibilitoteo era om de scozuto
Incit vopoorele sou se ciocneou. Fumul 0 fost, de
osemeneo, couzo unui ovion de posogeri In Sumotro, 200 de
oomeni fiind Door otunci clnd ou Inceput ploile de sezon, In
noiembrie, s-ou stins In focurile fumul s-o dispersot.
SUD-ESTUL AUSTRALIEI
Eucaliptul se aprinde loarte
deoarece scoarta sa
contine uleiuri
inflamabile De
osemeneo, di n el cod
mul le frunze ii ([engi
usco le co re reprezinlo
un combuslibil
excelent penlru
incendii. AuSlrolio de
Sud·Esl esle uno din
regiunile cele moi
expuse 10 incendii
din lume.ln limpul
verilor lungi, vinturi
fierbinti )i uscole bOI
dinspre inleriorul
de)ertic 01
conlinentului . Chior)i in
timpul iernii ploua destul
de putin. Aceosto inseomno
co mediul este in generol
uscot, ior incendii le izbucnesc )i
se rospindesc destul de u)or.
VESTUL STATHOR UNITE ALE
AMERI(II
in 1988, 0 meta prelungita a uscat
cea mai mare parte a vestului Stotelor
Unite ole Americii. Avind in vedere co onul
onterior fusese )i el secetos )i coderil ede zopodo
subli milele norma Ie, riswl unui incendiu
devenise destul de more in moi 1988. Pr imul
incendiu din Parcul Notional Yellowslone 0 fost
provocol de un ful ger 10 24 moi )i a losl slins
curind de ploai e. Au urmol insa olle incendii, de
lungo du rota. Pina 10 sfir)itul anul ui 1988, fowl
dislrusese oproximaliv 320 000 de heclore din
porcul noti onoL
ARDE PADUREA
jungla omazonionii constituie ceo moi more piidure tropicola
de pe Pamint, dar, 10 lei co in Indonezio, morile componii au
ors mori suprolete de piidure pentru a curato rapid terenul in
vedereo folosirii sale in ogricultura. Imoginile tronsmise prin sateli l
ole Americii de Sud ii ojulo pe oomenii de so monilorizeze rilmul in
core pod urea Irapicolo dispore. Deexemplu, s-oesti mot co, in 1987, moi mull
de 200 000 de km
1
de podure ou fosl dislru)i de incendii.
IS
ALUPTA IMPOTRIVA '­
UNUI INCENDIU
I
ncendii,e pot produce pagube
proprietatilor private mediului. Ele
pot ameninta, de asemenea, viata
umana. Aceste amenintari inseomna ca in multe
parti ale lumii guvernele cheltuiesc multe
milioone de lire pe detectarea stillgerea
incendiilor. Detectarea rapida a unui incendiu,
o BARIERA iN CA LEA FOCULUI
inainte sa se poaHi extinde, este 0 prioritate.
obarierii in calea focului esfe un coridar
Echipamentul de inalta tehnologie, cum or fi un
lung deschis infr-o piidure. Di5lrug7nd
"scanner" cu raze plasat intr-un avion,
copocii $i eliminind toot e(elelolt e moteriole din
respectivo zona, incendiul ramine faro combust ibil. ajuta mult 10 detectarea incendiilor. Insa in
Borierele trosote In coleo fo cului los6 cicotrice
multe locuri eel mai bun mod de a detecta un
odlnciin teritoriu si din oce05t6 COUZD ele sint
folosite door In cozul unOI incendii mori.
illcendiu il reprezillla inca ochii uillani, care
urmaresc imprejurimile dintr-un post de paza.
Odala incendiul observal, pompierii pol intra in actiune. Apa spuma sint
cu ajutorul elicopterelor avioanelor. Buldozerele curata lungi de
pamint care pot actiona ca bariere in colea focului. Din avioane sint, de asemenea,
porn pieri ( numiti "smokejumpers" de 10 cuvinlele: smoke =fum; jump =
a sari) In zone izolate pentru a lupta impotriva incendiilor) .
t ---
Pompierii din California apo de la sol din aer pentrll apre'leni extinderea
fOCl//lli peste drllm. cOIle ferate, rillrile lacllrile precllm ,i zonele stincoase
ac/ioneazo deopotri'lo ca bariere in calea focll/lli. Stropirea '1egeta/iei CII apo de ambele
porti ale barierei scade posibilitatea de rospindire a incendill/lli.
I6
--
Acest ov;on oluncii letoldonl; de culoole ­
substonle folosite pentru 0 incet;n; riispind;reo
focului intl-o piidure_
APA ARUNCATA DIN AVIOANE SAU
ELiCOPTERE
Pentru a stinge un fac, pompierii trebuie sa
. elimine cele trei elemente esentiale care
favorizeaza un incendiu: caldura, oxigenul
combustibilul Ooco se olUnco opo peste un foc, se poote
micio ro temperatura substontelor core ord. Avioonele ii
elicopterele slnt folosite in ocest sens. Unele ou rezervoore
co re sint umplJte cu opo inointe de decolore, oltele slnt
echipote cu di spozitive de olimentore cu cupe pot
Ii de
zburo deosupro morii sou a unui loc, unde iii pol reumple
ineo,
rezervoorele cu 0
"SMOKEJUMPERS" (POMPIERII PARA­
DIN AVIOANE SAU ELiCOPTERE)
Uneori, singura cale de a face foto unui foc dintr-un
loc solbotic indeportot este de a ajunge ocolo pe
(oleo aerului. Pompierii numiti "smokejumpers" sint Poroiutoti .
In zono respectivo. Munco lor este extrem de periculooso ii
presupune un ont renoment riguros. Ei Irebuie so poort ecu ei
echi poment de solvo re ii de stingere 0 focului precumii propri ile
porolute. Adeseori, sint nevoiti so piece pe josdin zona respectiva,
. dupo stingereo incendiului, corlnd inapoi un rucsoc cu echipoment
cintari nd pina 10 50 kg.
I7
SEMINTE DURE
Unele plante, (a a(eastii Protea,
produ( seminJe (U un dur,
(are au nevoie de (iildura fo(ului
pentru a se des(hide. Ac este sem inle
po t romlne mulli ani In sol doo r otun ci
clnd Inve li iul lor crap osomlnlo din interio r
poote sO-Ii Inceo po germino!io ii ereltereo.
DupAUN
INCENDIU
F
OCU' face parte din via,a
a plantelor
animalelor de milioane de
ani. Multe plonte s-ou odoptot 10 foc,
scoorfo sou frunzele lor puHnd rezisto 10
colduro . Altele ou nevoie de foc pentru co
sernintele lor so gerrnineze . Focul poote
fertilitoteo solului prin interrnediul
unor substonte nutritive (cum or fi poto­
siul, rnagneziul, colciul fosforul) obtinute
din vegetotio orso. un foc foorte
puternic poote so distrugo substontele nutritive din sol. In foto focu­
lui , onirnolele nu por so intre In ponico, ci Inceorco so coute refugii.
Cu toote ocesteo, un foc ce se ropid poote ucide unele
onirnole. Ceo rnai more
omenintore pentru
mojoritoteo onimolelor
este aschimbore sub­
stontiolo 0 hobitotului .
Ooco un onimol se
bozeozo pe un singur
tip de hrono, core este distrus
de foc, otunei ocel onimol poole
so nu suprovietuiosco.
SECRETELE ARBORELUI
SEQUOIA
sequoia depind de fo( pentru a
se dezvolta Fo ra foe, orbuitii din jur tind so
tina umbro lostorilor de sequoia ii Ii Im pi edico
so creosco. Un foe va distruge ar buitii
concuren/i, crelndu-le orborilor sequoia moi
mult spo)iu Ii lumino. Sequoia este bine odop­
tot pen tr u a fa ce fora focu lui. Are rodocini
odlnci, co re rezisto distrugerilo rprovocote de un
in ce ndiu 10 ni velul solu lui. Seoorlo so grooso
protejeozii de foe porteo vie a tr unehiului mosiv,
iar 10 ramurile Inolte nu preo ojunge niei un foe.

PINII FOCULUI
Unele plante au nevoie de
foe pentru (a semin,ele lor
sa germineze. Multe tipuri de
pin, cu noscu)i sub numele de "pini
oi focului ", producsemin)e core
rilmln Inchise In conuri do toritil
unei subston)eviscoose numitil
rti}inil . In timpul unui incendiu,
copocul motur poote Ii di str us, dar

w
conu rile cod pe pilmint }i ril}ino se
tope}te, lilsind sil intre mii de
semin)e in solul de curind fertili zot

" de fo c. "Pinii focului" pot fi
intilni)i In multe tilri unde existii
ri scul izbucnirii unor incendii, co
ocest pin lodgepole din Americo
de Nord.
SUPRAVIETUITORII
DIN YELLOWSTONE
in Paml Na,ional
Yellowstane sint
aproximativ 30 000 de
elani aproximativ
240 au pierit in
in(endiile din 1988.
Mojoritoteo au murit din
couzo fumului, cind focul s-o
ril spindit prin tot porcul din
couzo vin tul ui puterni c. Multe
onimole, cum or fi ur}i i sou
vulturii au intrat in
po re imediot dupil incendii
pen tru a se hroni cu codovrele
onimol elorucise de foc.
I9
(ercetOtorii continuo so lucreze 10 tehnologio pentru detectoreo
incendiilor prin sotelit, dor sistemele de detectore troditionole
por so dovedeosco mai multo acurotete in prezent.
OCHI DE VULTUR
Posturile de observare avertizare a ineendiilor reprezintii principala
metodii de a deteda ineendiile in multe loeuri. Unele tumuri de observatie
sint dotate cu cam ere tv prin co re se observa co nti nuu peisajul de dedesubt, trimitind
imagi nea 10 0 baza centrala. este adeseo ri difici lsa stabili m dife renta
dintre fu m ceata pe un ecran tv, lentila comerei devenind un detecto r
de incendii mai putin efico ce decit ochiul uman. Posturilede observore a
incendiilor sint ad eseori pline de voluntori, coreanunta ori ce
incendi u10 un sedi ucentral prin intermed iul
radioului. Acest centru din Oregon, in vestu l State lor
Un ite ole Americii, nu ma i este fol osit co un post
de observatie, ci afost
ren ovat pentru a fi
fo losit de
pentru ca mpi ng.
Focul pOGte
un eori vegetatiei oHate in
ei potcrea 0 borierii in
de osemenea fo losit
terenurilor
:YELLoWsToNE, \
APARE 0 POLEMlci
Dupa ineendiile din Pareul Yellowstone, din
, 988, unii experli au spus ea ineendiile nu j
ar fi izbuenil eu alila forla sau ar fi pUlul
fi chiar prevenile daca faeul ar fi fosl
permis in Yellowslone in ullimii ani.
Cereelalorii au sus!inul ea inlerzieind foeul ,I
in pare limp de mulli ani, malerialele J
eombuslibile se inmullisera, a;ungind la un ;
nivel perieulos de oceell incendiile din I
, 988 S-IIU dovedil deosebil de
devlIsloloore. Echilibrul dinlre evolulia
, nOlurala II focului eonlrolul acesluill ,
Irebuie IUIII in consideralie de toli exper!ii \
din diferile parli II/e lumii 1i po/emiclI
referilollre IlIlIcellsla lema se eXlinde. •
PREvENIRE
INCENDllLE
e
el mai bun mod de a opri un incendiu este sa nu-I laJi sa
izbucneasca. AJa cum am vazut, cele mai multe incendii
din mediul inconjurator sint provocate de oameni fie din
neglijenta, fie in mod accidental. A-i foce pe oomeni de
pericolul unui incendiu constituie un pos more spre reducereo numorului
de incendii; educorea oomenilor pentru 0 foce foto incendiilor 0 doto ce
ocesteo izbucnesc este in egolo mosurii importontii. Pompierii stropesc
dodirile cu spumii pentru 0 incereo sii Ie protejeze de extindereo focului
din piiduri; spumo este folosito pentru 0 lupto direct impotriva
fliieorilor. Eo nu este toxieo se descompune ulterior foro a afecto
mediul. (ereetOtorii folosesc soteliti dototi cu senzori cu pentru
odetecta coldura senzori de lumina pentru 0 inregistra fumul olte
semne de foe. (u toote acesteo, norii limiteazo actiuneo ocestor senzori,
core devin 0 surso de informotie pe care nu ne putem bozo in totolitate.
este sii nu-llaJi sa
eele mai multe incendii
de oameni fie din
de
r;educerea numarului
incendiilor 0 data ee
Pompierii stropesc
de extinderea focului
direct impotriva
ulterior faro aafeeta
senzori cu pentru
ainregistra fumul alte
acfiunea aeestor senzori,
De putem bozo in totalitate.
pentru detectarea
de detectare tradifionale
in prezent.
iKencliiJor reprezintii principala
Iocuri. Unele tumuri de observolie
continuu peisajul de dedesubt, trimilind
odeseori dificil so stobilim diferenlo
tv, lennlocomerei devenind un detector
o(hiulumon. Posturile de observore 0
plinede voluntori, core onunla orice
sediucentral prin intermediul
centrudi nOregon, in vestul Stotelor
nu mai este lolosit ca un post
de observolie, ci 0 lost
lenovot pentru 0 Ii
lolosit de
pentru camping.
A LUPTA iMPOTRIVA FO(ULUI (U AJUTORUL FO(ULUI
Focul poate fi folosit ca 0 armii impotriva focului. Pompierii dou lac
uneori vegetoliei oAote in coleo unui incendiu. Arzind in mod controlot a mi(a orie de ocest tip,
ei pot creo a boriera in coleo focului, core losa incendiul principol lora combustibil. Focul este
de osemeneo folosit pentru prevenireo unol posibile in(endii viitoore. Acest tip de foe este
cunoscut subnumele de incendiu progromot. EI lo(e porte din plonurile de odministrore 0
terenurilor pentru 0 line sub (antral moteriolele combustibile.
AUTOPROTECTIE
Dacii locui,i intr-o zonii
amenin,afii de incendii sau
sinte,i confrunta,i cu un incendiu
in piidure, sinf multe lucruri pe
care Ie pute/i lace pentru a vii
proteia. Urmeazii aiei citeva
instruc,iuni adresate celor ce
locuiesc in zonele amenin,ate de
incendii din Australia.
a Redu(erea malerialelor
(ombuslibile esle vilalii. Asigurali­
vii (a frunzele (iizule, firele inalte
de iarba Ji laslarii us(ali sinl
(uriilali in mod regulal. (reali 0
barierii impolriva fo(ului lalii de (el
pulin 2 melri in jurul proprieliilii
voaslre.
aAsigurali-vii (ii aveli rezerve
de apii fiirii a Ii nevoili sa apelali 10
apa din (ondude. Paslrali apii inlr­
un rezervor sau inlr-un bazin de
inol.
a Verifi(ali-vii e(hipamenlul­
mai ales s(iiri Ji furlune. Asigurali­
vii (ii furlunul pe (are i1 aveli ajunge
in loale piirlile (asei.
a Asigurali-vii prole(Iia
personalii. Veli avea nevoie de
(iimiiJi (U mined lungi panlaloni
fungi (onfe(Iionali din fibre nalurale
(bumba( sau fina, de exemplu;
fibrele (onfe(Iionale de om, (um ar
fi polieslerul sau nailonul, se lopes(
Ji ard pielea), (izme de piele
rezislenle, miinuJi, o(helari piilarii
(U bor larg.
MARELE MISSISSIPPI
De-a lungul fluviului Mississippi au
lo( inundatii fre(vente, dar (ele din
1993 au fost in mod special
devasfafoare Mulle cose cu doua eloje ou
fosl inundole plna 10 vlrfu l
Mississippi ore 0 lungime de 3 780 km. EI
din locu i llosco, Minnesolo, se
vorsa In Golful Mexicului. Impreuna cu ofluen!il
sa i, cuprinde 0 zona de 3,2 mi lioo ne de km2,
ee include 31 de slole omericane doua
pr ovi neii conodiene.
FUNCTE UMEDE
U
na din zonele cele mai umede ale lumii, in anul
1993, a fost valea fluviului Mississippi, din
Statele Unite ale Americii. Dupa 0 primavara umeda,
furtunile verii au ad us mai multo ploaie In regiunea vest­centrala a
Statelor Un ite ale Americii oceste furtuni au devenit persistente. luni de
zile au cazut ploi, vara devenind
ceo mai umeda InregistratO In state
co Minnesota, Illinois Iowa. !ntre
lunile aprilie iunie, Iowa a fost
inundata de 0 cantitate de ploaie
egala cu ceo pe core 0 de
obicei In decursul unui on 'ntreg.
Ploile au ridicat nivelul fluviului
Mississippi 10 un nivel record .
Inundatiile au Inceput In Minnesota, In iunie, de-a lungul verii au
,naintat ,n oval. fermele de-a lungul fluviului Mississippi
slnt protejate de diguri de pamlnt, proiectate so opreasca
revarsoreo apelor chiar In timpul unor inundotii (vezi p. 24). !nsa
pe toota lungimeo fluviului, apa oruncata peste dig uri s-o ridicat cu
mai mult de 6 mefri. Distrugerile couzate proprietalilor terenurilor
au fost estimate 10 10 miliarde de dolari americoni.
INUNDAT
Frumosul Vene,ia, din Ifalia, esfe
unul dinfre (ele mai deosebife din
intreaga lume. esle eonslruil pe
oproximoliv 120 de mid insule In mijloeul unei
logune, 10 exlremiloleo nordi ea 0 Marii Adrioliee. In
loe de slra zi, ore co nole. Nueste de mirore
deci ea onum ile pa rti ole sinl inundole In
fieco re on de moree ino lre }i de fu rluni.
"SUFERINTA (HINEI"
Fluviul Huang Ho (Fluviul Galben) are 0
lungime de 5 440 km, izvorind din Muntii
Himalaya sfriibiifind 0 cimpie infinsii din
nordul (hinei pentru a se viirsa apoi in Morea
(hinei de Esf EI esle eunoseul )i sub numele de
"Suferin)o Chinei" deooreee, de-o lungul seco lelor,
inun do)ii le sal eau uei s mi liaone de oomeni. Seeole de-o
rlndu l, ehinezii s-ou slraduif sa eo nlroleze fluviu l conslrui nd
diguri din crengi de solcie, kooliong (un lip de sorg),
nui ele, pielre, nisip ea ramizi.
ale lumii, in anul
Mississippi, din
Dupa 0 primavara umeda,
regiunea vest-central aa
persistente. Luni de
TARllE DE JOS
De mai mult de 700 de ani, olandezii au tonstruit
intiirituri diguri pentru a opri valurile de furtunii,
care puleau sii inunde coastele ioase
Majaritatea terenurilor agricole af latede-a lungul
coastei olandeze au fast obrinute prin asonorea unor zone aflate
sub nivelul apei, numite "poldere". Aceste terenuri se 0110 lie 10
nivelul morii, fie sub acest nivel Ii trebuie protejate prin diguri.
INUNDATIIlE iNTR-O lUME iN CURS DE DEZVOLTARE
oameni din Dhaka, Bangladesh, se deplaseazii cu aiutorul unei biird de lemn, numite "nouka",
protejindu-se, intr-o oarecare miisurii, tu umbrelele impotriva ploilor musonice. Inundariileconstituiecele mai
frecvente dezast re naturale core alecteozo rorile In curs de dezvoltore ole lumi i. Aceste tori nu au bonii necesari (e trebuie chel tuiri
pentru plonuri costisi toore de prateqie Impotrivo inundoriilor )i mulre dintre zonele lor de c1mpie inundobilo Ii de coosto sint dens
populate. Aceosto inseomno co 0 inundorie sou un delon pot oveo odeseori un impact foorteputernic acolo unde 10vesL
2J
i
l
l
CASE PLUTITOARE
Oamenii din
Iquitos, Peru, triiiesc
de-a lungul unuia dintre
cele mai mari fluvii din
lume, Amazonul . Iquitos
S8 oAo 10 poo lele Anzilor si
oceosto porte a fl uviu lui es te
expuso 10 inundo!ii lnso
orosullquitos se ridi co si se
loso 10 loc 0doto cu opele
umflote de inundo!ii Cosele
construite din trestie si stuf
sint ridicote pe plute lungi,
plosote Intr-un co t 01
Auviului, unde opo este mai
mica .
CULTIVAREA OREZULUI
Fermierii din Bangladesh folosesc 10 maximum inunda,iile, care
fac parte din via,a a tiirii Orezul orenevoie de opo pen tru
ocreste si se dezvolto eel moi bineIn cimpiile inundobil e si in deltele riurilor.
Inundoti ile sezoniere din Bangladesh Ie permit fermierilor so obrino Irei recolte
de orez pe on . Cu toote ocesteo, inundotii severe sou neostepta te pot devosto
terenurile cu ltivo te, dezrodoeinind si distruglnd plantele, losind si ca ntitoti
!!!! '!'l _ uriase de aluvi uni pe aeeste terenuri.
CONSTRUIREA DE DI GU RI
De cind triiiesc oameni de-a lungul fluviilor, construiesc diguri pentru a se proteia impotriva inunda,iilor. ln State Ie Unite
ale Americii, aceste diguri se numesc "levees". Primul astfel de di g a fost co nstruit de-a lu ngu l fl uviului Mississippi, In 171 8, pentru0 proteio orosul New
Orl eo ns. Deot unci, lupto pentru 0 co ntrolo cu rsul fluviului 0 co ntinuot, dar di g uri Ie produc Si ele unele probleme. El e pot opri oposo inu nde un on umi t lac, dor
pot provoco inundorii si moi mo ri in olto porte.
Cind apare 0
inunda!ie intr­
ozona fara
diguri, apele
se deplaseaza
lent.
Pamintul neamena;at absoarbe
apa formind habitaturi umede
foarte bogate.
in timpul inunda!iilor,
apele depoziteaza
aluviuni, imbogafind solul.
Apa poate trece peste cNguri,
distrugind terenurile cultivate
mai pu/in prote;ate.
Digurile constroite pentru prote;area
a culturilor pot provoca
inunda/ii in amonte.
A1
AJ
U
niil
am,
par
terenuri a
inundabile
Intreaga lUI
stanfele nu
fiilor, subst
sisteme vit(
secolelor, 0
riurilor, ei
impotriva
pamint
in Britania,
ecluzelor'
ciMPIE INUNDABILANATURALA APA OPRITA DE DIG URI

loloses( la maximum inundaJiile, (are
itii a Jiirii. Orezul are nevoie de apo pentru
ine In cimpii le inundobile ii In deltele rlurilor.
Ie permit fermierilor so obtino trei recolte
inunda!ii severesaunealteptote pat devasto
Ii distruglnd plontele, loslnd Ii contito!i
inundaJiilor.ln Stotele Unite
in 1718, pentru a proteio oralul New
pot opri opo so inunde un onumit loc, dar
Dlgurile conslTuite pen/ru pro/ejarea
a cuI/uri/or po/ provoca
inundall' in amon/e.
pamlnt pentru aIl'Icerca so conlroleze cursul nestOplnit 01 fluviului Huang Ho (Fluviul Galben) .
In Britania, romanii au construit diguri pentru a proteja anumite porti ale coastei. Construirea
ecluzelor Impotriva inundatiilor, a barajelor rezervoarelor continua Plna astOzi.
CASA MOBILA
Unii dintre aomenii core locuies( in voleo fluviului Mississippi au avut mult de suferit de pe urmo inundoJiilor. Du pa cele din 1993, multe
comunito!i ou hotarlt so se lndrepte spre zone moi sigure Ii moi lnolte. Cu loote ocesteo, ocest tip de solu!i eeste posibil door In !oril e bogote, undeexisto destul e
fonduri pentru a plati creorea de noi 0iezori Ii unde densitateo Populo!iei nu este preo more, ostlellncit so poato Ii gosH terenulliber necesar unor astlel de mutori .
ATE OBISNUI CU
,
AMENINTAREA
U
nii oameni au trait dintotdeauna sub
ameninfarea inundafiilor, deoarece 0
parte insemnata a celor mai bune
terenuri agricole ale lumii se afla in cimpiile
PROTEqlA iMPOTRIVA VALURILOR
inundabile. La fel co 111 Egiptul antic, agricultorii din
DE TIP "TSUNAMI"
Intreaga lume se bazeoza din vechi timpuri pe sub­
Acestea sint plod de beton
stantele nutritive depozitate de fluvii In urma inunda­
aparJinind digurilor de protejare a coastei
din Japonio. Jo ponio a suferil de pe urmomultor
tiilor, substante care fertilizeoza solul. Fluviile slnt
tsunami distrugoloore de-o lungul istori ei sale. Aceste
sisteme vitale pentru transport comert. De-a lungul
ti puri de dig ur i aiuto 10 absorbireo energie ivolului, core
secolelor, oamenii construit In apropiereo or introoltlel pe uscol, di struglnd numeroase clodiri.
rlurilor, ei Incercind Intotdeauna so se protejeze
Impotriva omenintarii inundatiilor. Cu 2 500 de ani In urma, chinezii construiau Intarituri din
:lJ
Dill! 0 lNUNDATIE
,
C
e se intimplo dupo (e apeIe au sdizut
-' oamenii in(ep so se intoaHa la (asele
terenurile lor distruse de inundafii? Primo
ceo moi devostotoare consednto 0 inundotiilor este
pierdereo de vieti Corpurile pot fi purtote de
ope 10 mori distonte; este posibil co unele nid
so nu fie gosite. Ronitii trebuie evocuoti
Ingrijiti. Apoi poote Incepe opemtiuneo de
curotare 0 teritoriului . Putereo inundotiilor
dOrimo odeseori cosele din temelii. De
osemeneo, opele poarto cu ele contitOti
de noroi urit mirositor, ((]re poote ocoperi tot
ce se vede, odotO opele retrose. 0 oito
problemo este oceeo co opele nu slnt curote in
timpul inundotiilor ­ opele potrund In
sistemele de conolizore, rospindind reziduuri
prin cose pe strozi crescind riscul unor boli
olemeie lace curafenie dupa
inundafiile care au devastat 0 mare
parte a coastei olandeze in 1953.
Teribila murdarie lasata de inundafii se
poole vedea destul de clor in oceas/a
1010gralie. Moi mult de 70 000 de
oameni au fast evacuafi din zona in
timpul acestor inundafii 1i mai mult de
400 000 de c1adiri au lost dislruse de
lorfa apelor.
((] holem,
molario
dizeneterio.
CULTURI DISTRUSE
Agricultorii privesc terenurile
dislruse, in Honduras, dupa
tiirile produse de uraganul Mitch
J998 Vin luri le au dislrus vegelo)iasi
ploi le lo ren)iole ou provocol valuri
uriole de noroi Ii inundo)ii. Mai
de jumiilole din lerenurile
in Honduras ou fosl dislruse de
furlunii. Orgonizo)iile de j
au oferil hronii penlru moi mull
jumiHole de mi lion de oo meni,
in pericolul de a muri de inoni)ie.
oltii priori lole a fosl dislribu)io
semin)elor, osrielincillerenurile sO fi e
cu ra)o le Ii rep lonlole 10 limp penl ru 0
cullurile necesore in viilorul sezon.
CULTURI DISTRUSE
Agricultorii privesc terenurile
distruse, in Honduras, dupii devas­
tiirile produse de uraganul Mitch in
1998 Vinturile au di strusvegetaJia
plaile torenJiale au provocat voluri
uria?e de noroi ?i inundalii . Mai mult
de jumotate din terenurile cultivote
in Hondurosau fost distruse de
furtuno. Organizoliile de ajutarare
au aferit hrono pentru mai mull de 0
jumotate de milion de oameni, olloli
in peri colul de a muri de inanilie. 0
alto prior itate a fast distribulia
semi nlelar, asrielincit terenurile 50 fie
curolate ?i replantote 10 timp penlru aoferi
cull uril e necesare in viitorul sezon.
APA CURATA
Copiii obfin apii potabilii dintr-un camion
dupii inundafiile care au lovit Dhaka, in
Bangladesh, in 1998. Aceste inundotii ou fost cele
mai dislrugotoare din istoria Bangladeshului Ii ou loso t
In urmo lor milioane de oameni faro odopost . Pentru
guverne ?i argonizoliile de ajutorore uno din primele
prioriloli este de 0 se osiguro co oomenii ou occes lo
rezerve de apo curato. Urmotaoreo priaJitate este de a
elibero ?i curola fintinile ?i de a se asi guro co ele nu au
fast wntominate de reziduuri le aduse de inundOlii.
- --- -- - - - - ­
HONDURAS, 1988
Capitola Hondurasului, Tegucigalpa,
a fost devastatii de inundafiile
provocate de uraganul Mitch. Mai
mult de 10 cm de pprecipitalii pe orii
au ciizut in momentul maxim 01
furtunii. Un martor ocular i1i descria
neputinfa in momentul in care
"casele citorva vecini au fost luate
de ape. Coso aflatii in ;osul casei
noastre era plinii de noroi pinii 10
stre1ini. Am din propria noastrii
casii ... cind moM de sub noi a
inceput sii se sfiirime... Multi dintre
salvatori 1i-au privit apoi propriile
case inundate sou luate de
,. "
j
SALVAREA OPERELOR DE ARTA
"Arno a din matcii!" Acesta era
strigiitul ce putea fi auzit in toatii
Florenfa in noaptea de 4 noiembrie
1966. Dupo a plaaie tarentialo, riul Arna a
inundolin cele din Ulmo port ea islori co aoro?ului .
Apele s-au ridicalla 6 melri, pravoc1nd distrugeri
insemnale multor mon umente islorice importante,
unar opere de orto Ii sculpturi. Uno dintre
principolele probleme a wnsliluit-o petrolul core 0
lncepul 50 se prelingo din sislemele de lncolzire
cenlrolo poluind lot ce-i ieieo In co le. in
biblioleco, moi mult de un milion de corti - unele
dOlind din perioodo Renallerii - ou fosl ocoperile
de noroiul gros omeslecol cu pelrol. Voluntorii ou
fost nevoili so poarte mOili de gaze penfru 0
rezisto mirasului leribil 01 reziduuril or ?i 01 produ­
selor de pielorie purlote de ope. Experlii au coutol
prin milul depus penlru0 gosi frogmenlele cOlule
ole unor fresce importonte; de osemenea, ou
curololli restourol piclu ril e. Eforlul inlernolionol
urio? 0 ojulollo solvoreo mullar opere de arto.
27
URMARIREA VALURILOR
Dupii un tsunami care a lovit Hawaii in
1946, s-a hotiirit infiintarea unui sistem
de avertizare in regiunea Pacificului. Acest
sistem este cunoscut ocum sub numele de Sis/em
de overtizore impotrivo fenomenelor de tip
tsunomi, 26 de no!iuni colaborind 10 coleaareo de
dote l i 10 trimitereo de avertismente. Sistemul
foloselte sateliti li senzori in intreaga zonti a
Pacificului, core olerteazti centrele metearalogice
do co apare un tsunami. (u taate acestea,
averti smentele impotriva unor tsunami nu au
intotdeouna efectul seontot. Dupo avertismentul din
1964 referitor 10 un tsunami, mii de oameni s-au
indreptat rapid spre plojele din Son Francisco pentru
aprivi fenomenul.
PREvENIRE )
lNUNDATllLE
,
C
e precoufiuni pot fi luote impotrivo incendiilor
care or fi solutii1e ce ne-or do
speronte pentru viitor? Pretutindeni in lume,
meteorologii hidrologii foloses( e(hipoment de inolta
tehnologie pentru 0 monitorizo (ursurile opelor ploile.
Dotorita dispozitivelor de (er(etore 0 ploii montote in
ovioone sou soteliti (er(etatorii pot obtine ocum informotii
moi exo(te despre o(este fenomene. Rodorul meteo este de
/
osemeneo folosit (ombinot cu informotii obfinute (U oju­
torul dispozitivelor de 10 sol, ostfel in(It pot fi oferite infor­
motii (omplete pentru zone extinse. Toota O(eosta informo- I
fie este prO(esota (U ojutorul unor (omputere performonte. ,
Pentru 0 (ontrolo cursul riurilor protejo coostele,
nOfiunile bogote, dezvoltote, construies( odeseori
sisteme (om plicate de boroje, rezervoore diguri, (hior
do(a schemele (e cuprind (eo moi inolta tehnologie pot
in eventuolitoteo unor inundotii extrem de puternice.
Borierele riimin in pGzi!ie
orizontalii, pe fundul
miirl;, pinii eind apare 0
moree mai inaltii eu eel
pUlin , metru decit cele

Pentru 0 ridieo borierele, LAGUNA
aerul eomprimot vo pompo
DpD afarii borierele se
vor ridicD 10 suprDfD/ii.
VENETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fost inundatii timp
de 101 de zile. Acesta afost eel
mai teribil on inregistrot vreodotti.
Venetia este omen into to de do uti
mori probleme : ridicareo nivelului
mtirii co urmore ainctilzirii globole si
scufundoreo oralului. Ani de zile,
oomenii de $tiinto li politicienii au
incercot so goseasco ceo mai buno metodo de aproteja Venetia. Unul dintre
plan uri se numelte proiectu/ Moise. EI or presupune fixarea a79 de boriere
pe fundul morii 10 intrarea in laguno Aceste bariere se pot ridica in cozulin
core 0 mOlee moi Inolto dedt ceo normolo. Totul i multi sint Ingrijoroti
din couza efeetului pe core aceosto boriero I-or ovea osupro founei florei
din laguno. 0 alto problemo couzata de boriero, co li de alte lucrari de
pratectie acoastei, este aceeo co apa pe care 0 retin ele se paate revtirsa in
alteptirti ale coostei, couzind ocola inundo!ii li mai mori.
penlru 0 monitoriza
inunda/iile. Aeeastii
imagine din solelil
prezinla zono St.
Louis din Stotele
Unite ale
momentul
moxim al
inundDliilor
eDuzote de
Mississippi
Missouri. Zonele
VE NETIA iN PERICOL
in 1996, Piata San Marco din
Venetia a fast inundato timp
de 101 de lile. Aceslo afosl cel
moi leribil on inregislrol vreodolo.
Venetia esle omeninlolo de douo
mori probleme: ridicoreo nivelului
morii co urmore aincolzirii globole
scufundoreo Ani de zile,
oomenii de polili cienii au
melodo de aproleio Venelio. Unul di nl re
EI or presupune fixoreo 0 79 de boriere
Acesle boriere se pol ridico in cozulin
ceo normolo. TolU ji mulli sinlingriiorali
boriero I-or oveo osupro founei florei
de boriero, co ji de aile lucro ri de
pe core 0 relin ele se poole revorso in
inundotii ji moi mori.
pentru a monitoriza
inundalii1e_ Aceastii
imagine din satelit
prezintii zona St.
Louis din Statele
Unite ale
mamentul
maxim 01
inllndaliilor
cauzate de
Mississippi
Missouri. Zanele
olbastre negre aratii cit
de extinse all fast inllndalii1e.
BARIERE ALE iNALTEI
TEHNOLOGII
Multe tori au investit in solutii
oferite de inolto tehnologie
pentru °proteio locuri
importante impotrivo inundotiilor
lncepind cu 1983, Londra esle proleiala
de volurilede furl una, osemeni celui core
a lovi t eslul Angliei in 1953, de caIre
ecluzo de pe Tomiso.ln mod
oceosla boriera slain pozitie orizontolo pe
fun dul fl uvi ul ui.ln cazul unui perical,
boriero se ridico ostfel incil so oiungo 10
16 metri inollime deosupro olbiei
fluviului . Esle nevoie de aproximoliv 30 de
minute penlru a ridico campl el parli le.
29
l
MITURI ALE
POTOPULUI
Miturile potopului apor
in toote culturile lumii.In
oeeste povestiri, potopul este
odeseori trimis de zei pentru o-i
pedepsi pe muri torii de pe
Pomint pen truroutoteo lor. In
povestireo biblico 0 lu i Noe, pe
orca sint oduse cite 0 pereche
din fiecore specie de piisiiri sau
animale aliituri de familia lui
Noe. Vechii bobi lonieni
spuneou povesteo lui Enlil, core
trimisese un more potop pentru
o reduce 10 tocere popoorele
lumii. Povest ireo hinduso 0 lui
Monu leloteo zo co Monu 0 fast
averti zot de un co trebuie
so construiascii 0 corobie. Gnd
avenit potopul, atras
ca rabio Monu 0 fost so lvo t.
10
Aztecii din America Centrala credeau ca in trecut lumea
fusese distrusa de foc de opii. Aceasta stotuie it
reprezintii pe zeul ploii, Tloloc. Atit azteni, cit
din America de Sud se rugou zeilor focului.
DE
TI
D
ed
au
in ul
mis povesti
Inelele de ale
inundatii.In anul in care 0 ovut lac
sin t moi lorgi dedt cele
incendiului. 0 inun dolie poote ofecto
de loe ,; de opa. Aceosta slatu;e it
zeul plo/i, Tloloc. Atit aztec;i, cit ,i
I-*a de Sud se rugou ze;lor locuM.
DESCOPElURFA
.TRECUnJLUI
D
e dnd locuiesc oameni pe pamint,
au existat intotdeauna incendii
inundafii. Popoorele onti(e ne-ou trons­
mis povestiri pline de forto, numite mituri, prin
(are Incer(ou so expli(e o(este fenomene natu­
rale terifionte. Oomenii de de ostozi au dote
despre in(endii inundotii din Anti(hitote dotorito ves­
tigiilor orheologi(e. Un strot de huma moloz oflot 10
o onumita odlndme poote indica foptul (a 0(010 au
avut lo( inundotii (U mii de ani In urmo. Un strot de
funingine poote indi(o izbucnireo unui in(en­
diu In ve(hime, (are po ate fi dotot (U destul de multa
iprecizie. Copadi pot oferi ei informotii utile. Atit
inundotiile, cit in(endiile pot laso cicotrice pe (opoci
ocesteo se observa In inelele de ole o(estora.
Aceste cicotrice pot fi folosite pentru a data inundotiile
I in(endiile, ior lehnico respe(tiva se
I dendrocronologie.
DENDROCRONOLOGIE
Inelele de ale unui capac pot spune pavestea unui incendiu sau a unei
inundatii. In onulln care 0 avut loe un incendiu, inelul poote fi mai ingust, ior in anii core urm eazo in elele
PHOENIXUL
Povestea phoenixului vine din mitalogia
greaco. Unii scriitori reloleozo (0 oceoslo poso re
viu co lora to or fi trait 500 de ani, oltii co or fi trOit
12 95 4de ani. In momentul sale, eo ordeo
pe un rug de crengi oromote. Din se ridieo
un nou phoenix, tlnor si la fel de frumos. Tinorul
phoenixduceo cenuso totiilui so uIn orosul
Heliopolis (Orasul Soa relui), di nEgi pl.
slnt mai largi dedt ce le obisnuite din couzo conti totii moi mori de substonte nutritive din solin urmo
incendiului. 0 inundo)ie poaleofeeto copocul otund clnd rez iduuril eduse de ope se izbesc de co po c, ronind lemnul
viu de sub Aceste cicotrice se observo In inelele de crestere. .' ,
INUNDATII iN VECHIME
Unele dintre cele mai vechi
civilizatii de pe Pamint s-au
dezvoltal in cimpia Tigrului a
Eufratului, intr-o zona numito
Mesopotamia (lrakul de astozi)
Popoorele din oceosto lono ou trecul
prabobil prin multe inundofii.ln 1929,
soptiturile orheologi ce din orasul anti cUr
au scos 10 iveolo un strat gros de humo 10
more adincime. Acest slral de 3 metri
indica faptul co ocum mu lt e mii de oni
avusese loc 0 inundotie, nivelul apei
ridic1ndu-se, probobil, la 7,5 metri.
IRAK, 1929
POTOPULLUINOE
Arheologul responsabil cu
sapaturile in ora1u/ antic Uruk era
, un britanic, Sir Leonard Woolley.
4 Dupa exam;narea stratulai gros de
• huma depozitat in urma inunda,iei,
el a seris: "Am descoperit astlel
inunda,io 10 care se relera
povestirea despre potopullui
Noe". Pentru popoarele antice
conlruntate cu acest potop trebuie '
sa Ii parut co ,i cum potopul a
acoperit in intregime pamintul.
JI

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->