You are on page 1of 6

Ghicitori de sărbători Clinchete din ei răsună, Cine te iubeşte ştie Mii de sunete adună Cel mai mult pe-această

lume (clopoţei) Cine-i creşte pe copii Şi-i învaţă cele bune? Cu beteală colorată (Mama) Într-un an, răsare-odată!. (steaua) Nu e fruct, da-i ca o pară Nu e zmeu da-l tragi de sfoară Se mănâncă de Crăciun Nu e om da-l tragi de limbă E dulce, pufos şi bun. Şi stă agăţat de-o grindă! (cozonacul) (clopoţelul) Ce-i rotund şi colorat, În brad, iarna atârnat ? (globuleţul) Merg copii cu ea prin case Şi are numele de astre. (steaua) Când e vremea friguroasă, Care om nu intră-n casă? (omul de zăpadă) Mama şi bunica-l face Îl frământă şi îl coace Cu stafide, nuci sau mac, Aţi ghicit! E…(cozonac) În biserică, în casă Pe perete sau pe masă, Ne rugăm, privind la ele Căci ne ocrotesc de rele (icoanele) Cui îi spui tot ce-ai pe suflet Şi îi ceri să-ţi dea un sfat, Să te-ndrume, Să te-nveţe Cum să scapi De-orice păcat? (duhovnicul) Sentimentul cel mai sfânt Din cer şi de pe pământ (Dragostea) Fiecare zilnic spune Domnului o… (rugăciune) Numai bine îţi aduce Ştii că se numeşte… (Cruce) Sunt din ceară de albină De le-aprinzi aduc lumină! (lumânările) E din lemn de mare har Stă pe masă în altar. (Sfânta Cruce) Face slujbe pentru toţi, Pomenind pe vii, pe morţi, Învăţându-ne prin toate Iubire pentru aproapele. (Preotul) Au trăit pe această lume Simplu-n post şi rugăciune. Cine-i caută-i găseşte În icoane şi în fresce. (Sfinţii) O icoană pe o cruce Aşezată la răscruce (Troiţa) 1

Aţi ghicit! E… (Cozonac) Şapte sunt la număr toate Şi ne scapă de păcate Sau de boală. dreptate-ţi face După ce ai fost furat Şi îndată îţi întoarce Ceea ce ţi-a fost luat. (Sf. Între ei mereu să fie Doar pace şi armonie. (Sfintele Taine) Taina-n care omul spune Câte a făcut pe lume! (Spovedania) E trimis de Dumnezeu E ocrotitorul tău. nuci şi mac. mândră mănăstire Loc de pace şi tihnire Sfânt locaş brâncovenesc Pe pământul oltenesc. în casă Pe perete sau pe masă Ne rugăm privind la ea Căci ne ocrotesc de rele (Icoana) Cui îi spui tot ce-ai pe suflet Şi îi ceri să-ţi dea un sfat Să te îndrume. dar e moartă! Că în Ţara Sfântă ştie Cine-i bun la geografie Şi-o zăreşti din depărtare Fiindcă e atât de…mare! (Marea Moartă) În sus. Totdeauna ţi-e aproape Şi în zi şi-n miez de noapte Te va însoţi mereu Şi la bine şi la greu! (Îngerul păzitor) 2 . să te-nveţe Cum să scapi de-orice păcat? (Duhovnicul) Sentimentul cel mai sfânt Din cer şi de pe pământ! (Dragostea) Mama sau bunica-l face Îl frământă şi îl coace Cu stafide. Domnul Sfânt Şi-a ales loc de mormânt? (Putna) Mare. Mina) Care-i animalul blând Pe care Domnul stând În cetate a intrat De mulţimi întâmpinat? (Asin) La culcare când se duce Fiecare-şi face… ( Sfânta Cruce) N-are nimeni aşa soartă N-a fost vie. sau de rele Mântuindu-ne de rele.Care-i sfânta mănăstire Loc de-aleasă pomenire Unde Ştefan. este… (Hurezi) Care taină îi uneşte Pe cei doi şi îi sfinţeşte. Trebuie să-l vizitezi! Cred că ştii. (Cununia) Dacă-l rogi.

albă şi pufoasă Pentru câmp e haină groasă (Zăpada) . Nu-s nici zahăr nici fidea. Veşnic verde şi frumos (Bradul) 3 Cu cât se lungeşte cu atât se scurtează (VIAŢA) Cad din cer pe casa mea.? (Moş Crăciun) Are ace multe... (Zilele săptămânii) Ce se pune pe cărbuni Peste tot cu ea afumi Cu mireasma ei sfinţită Şi pe diavoli îi goneşte? (Tămâia) Pentru sfânta lor credinţă Au sfârşit în umilinţă În teamă şi în tortură Chinuiţi cu multă ură. (Brad) Albă ca şi ceaţa Moale ca lâna Uşoară ca pana Piere ca spuma (Zăpada) Fără oase sunt născut Din carne şi piele sunt făcut Cap am.E deschisă orişicui. Cu copiii zboară! (Sania) Moale. cărunţilor Stă voinicul cel ţepos. Este verde ca de jad Nu e greu.. Este „Casa Domnului” (Biserica) Ce-i la margine de drum Le vezi oriunde te duci Aşezate la răscruci. Cine-i.. mic şi mare Sunt aduşi de-a sa chemare. (Troiţa) Chiar de nu-ţi mai aminteşti Ţi-a zâmbit întâia dată Tu mereu îi mulţumeşti Căci te-ajută viaţa-i toată. Sunt chiar. Dar când ajunge-afară. (Sfinţii Mucenici) La nevoie e vădit Dacă-i sincer şi cinstit! (Prietenul) Sus pe coama munţilor Munţilor. Iar la slujbă. cine-i. (Mama) Dacă cineva îl bate Se aude de departe. dar n-am picioare Când cald.. multe Arici nu-i şi stă la munte. (Clopotul) Şapte fraţi sunt prinşi în horă Şi îi ştii pe toţi prea bine La biserica ne ducem Când al şaptelea revine.. Dansează ca la paradă. este un. (Fulgii de zăpadă) Cu sacul plin de jucării Şi aşteptat de copii An de an vine-n Ajun. când rece O lume-ntreagă cu mine petrece (Cârnatul) Ce nod cu gura se înnoadă Şi cu mâinile nu se deznoadă? (Cununia) Când nu e zăpadă Doarme în ogradă.

(Îngâmfatul) Am doi fraţi 4 . dar nu vorbeşte. Şi aprins. spunând poveşti Flori de gheaţă pe fereşti. (Păstorii) Te transportă fără cai Nu-i maşină. (Iarna) Baba iarna pe la case A prins ace luminoase (Ţurţurii) Are foi şi nu e pom.Este om. nici tramvai Şi-n ea numai iarna stai! (Sania) A venit baba din munţi Peste râuri. Îţi vorbeşte ca un om. nevoie mare. făcând punţi. (Cartea) La stat Nu-i înalt Dar la nas N-o să-i ajungi Nici cu scări din cele lungi Prieteni puţini are Că-i măreţ. La zăpadă se topeşte! (Omul de zăpadă) Cântec de iarna Vesteşte-o taină! (Colindul) Primii care-au cunoscut Că Mesia S-a născut. Şi cu cât o îndrăgeşti Tot mai mult o foloseşti.

(Cocoşul) Cine ştie o crăiasă. (Bastonul) El acasă te aşteaptă Bucuros şi dă din coadă Ţi-e prieten adevărat Te-ntâmpină cu-n lătrat (Câinele) Lângă sobă se cuibăreşte Mieunând prieteneşte După şoareci e-nnebunită Şi-i prinde-ntr-o clipită Prietenia ţi-o arată Dând raită prin covată?? (Pisica) 5 . La coadă secere. Dar mereu îi îngrijesc Prieten bun ei mă numesc (Bocancii) La cap pieptene.Cu sfori legaţi Şi-n picioare încălţaţi. Cu ele prietenă este Şi atunci când norul nu vineri Împreună le stă bine (Luna) Din pădure l-a luat Şi bunicului l-a dat În el se va sprijini Şi prieteni buni vor fi. La trup pepene. Între stele locuieşte. răşchitoare De ştii să-i vorbeşti. Prieten bun îi eşti. Toată noaptea luminoasă. La picioare.

Sărbători şi zile sfinte. prin câmpii. de-a fost greu. Timp de rugăciune Şi de fapte bune! postul . Roagă-te lui …! La icoane se anină O fărâmă se lumină! Candela Pe masă mama pune Doar fructe şi legume Şi ne mai serveşte Uneori şi peşte. Cel mai tare şi mai tare Şi te-nvaţă şi te creşte Şi doar binele-ţi doreşte? Cine îţi aduce-aminte Zilele când să posteşti. E singura pe care-o bei În prag de sărbătoare! În mijloc de Bucureşti. Ţi-a zâmbit întîia dată. Praznicele-mpărăteşti. dreptate face După ce ai fost furat Şi îndată ţi se-ntoarce Ceea ce ţi se-ntoarce 6 Şi-s atât de-apropiaţi. lângă pod. să se-nchine. oare. Să le meargă-n viaţă bine. Vin în vizită copii. Fiindcă-aroma ei sfinţeşte Şi pe diavoli îi goneşte! Ceea ce ţi-a fost fost! Agăţată de perete Ruga ta spre cer s-o-ndrepte! De-a fost bine. oare. La nevoie e vădit De e sincer şi cinstit! Mircea Domnul o zideşte Şi aici se odihneşte. Căci te-ajută viaţa-i toată. Unde. Chiar la umbra codrului. surori şi fraţi! Din cele Şapte Taine sfinte Câte creştinul are. Inima de sfoară-i arde Trupul unsuros îi scade! Lumânarea Ia să-mi spuneţi voi acum Ce-i la margine de drum? Le vezi oriunde te duci Aşezate la răscruci! Dacă-l rogi. E pe malul Oltului. le găseşti? Chiar de nu-ţi mai aminteşti. Tu mereu să-i mulţumeşti. Că-s părinţi. Pe colină. Cine ştie îmi va spune! Când au toţi acelaşi nume? Pot să fie doi sau trei. Cine te iubeşte. Ce locaş sfânt întâlneşti Cu nume de voievod? Mrea Radu Vodă sau Sfanta Toita Sfântul care predica Şi pe toţi îi boteza În apa râului Iordan Aţi ghicit? Este…! Ce se pune pe cărbuni? Peste tot cu ea afumi.Sunt pe dealuri. Să se roage.