You are on page 1of 22

U.S.A.M.V.

BUCURESTI

ECONOMIE RURALA
Prof.Univ.Dr. ION DONA

Capitolul I Agrcultura- Ramura a productiei materiale
1.1 Agricultura ca ramura biologica a productiei materiale; Particularitatile agriculturii 1.2 Rolul agriculturii in dezvoltarea economica
1.2.1. Complexitatea problematicii privind originile si destinatiile sectoriale ale surplusului economic 1.2.2. Teoriile industrio-centriste si cele agrocentriste in dezvoltarea economica 1.2.2. Revizuirea problematicii agrare in lumea contemporana

1.3 Functiile agriculturii; Contributia agriculturii la dezvoltarea economica 1.4 Raportul industrie-agricultura, echilibru esential in dezvoltarea romaneasca 1.5 Dezvoltarea durabila a agriculturii

ramura a productiei materiale Trasaturile de baza ale agriculturii: . .participarea organismelor vii ale plantelor verzi la transformarea energiei radiante solare in energie potentiala .Se poate afirma ca procesele din agricultura incep si se incheie acolo unde incep si se incheie procesele biologice. .desfasurarea activitatii organismelor vii sub controlul omului.Agricultura . Numai in momentul in care activitatea organismelor vii se desfasoara sub actiunea dirijata a omului. se poate vorbi despre agricultura. determinate de prezenta organismelor vii. transformand produsele acestora din daruri ale naturii in produse ale muncii omenesti.

asigurand pe aceasta cale o eficienta ridicata a exorturilor de produse agricole . insa aceasta desprindere si existenta a tuturor celorlalte ramuri sunt conditionate de existenta agriculturii ca singura furnizoare de mijloace de subzistenta vitale pentru acea parte a societatii ocupata in celelalte ramuri • Actiunea favorabila a factorilor biologici face ca la orice nivel de capitalizare ponderea bunurilor si serviciilor consumate in agricultura sa fie mai redusa decat in alte ramuri ale economiei nationale • Produsele agroalimentare au o defacere sigura pe piata mondiala.Importanta agriculturii comparativ cu celelalte ramuri ale economiei nationale • Este singura ramura de productie capabila sa acumuleze energie cu ajutorul muncii. aflata intr-o continua penurie. in timp ce toate celelalte ramuri consuma energie • Agricultura a constituit ramura principala a productiei materiale din care s-au desprins celelalte ramuri. favorizand in majoritatea cazurilor cresterea preturilor produselor agricole pe piata mondiala.

Pamantul este principalul element al capitalului agricol. spre deosebire de celelalte ramuri ale economiei nationale. dar valoroase. 3. functionand concomitent atat ca obiect al muncii. 7. 4. Procesul economic de reproductie se impleteste organic cu procesul natural de reproductie. la obtinerea bunurilor materiale participa plantele si animalele ca obiecte si mijloace de munca In agricultura. activitatea de productie este direct influentata de conditiile naturale pedoclimatice O alta particularitate a agriculturii consta in neconcordanta dintre timpul de munca si timpul de productie In sectoarele principale ale agriculturii– productia vegetala si cea animala – nu exista o concordanta intre momentul si durata de avansare a cheltuielilor de productie si momentul si perioada de recuperare a acestora Alaturi de productia principala se realizeaza insemnate cantitati de produse secundare. 5. 2. utile si importante pentru eficientizarea productiei agricole in ansamblul ei. voluminoase greu transportabile. . 6. cat si ca mijloc de munca In agricultura alaturi de pamant.Particularitatile tehnice si economice ale agriculturii 1.

Teoriile economice referitor la rolul agriculturii A Teoriile industrializarii In fosta Uniune Sovietica. au loc schimbari institutionale. ramuri ale caror activitati situate in aval si in amonte sunt semnificative. etc II – Cresterea proceselor de productie agricola prin raspandirea inovatiilor ‘’munca intensiva’’ si ‘’ economisire de capital’’ III – caracterizata printr-o tehnologie ‘’munca intensiva’’ si ‘’ economisire de capital’’ C Teoriile agrocentriste Pretind ca buna sanatate a unei economii depinde intodeauna de buna sanatate a agriculturii .trei etape istorice in evolutia agriculturii: I – Preconditiile de dezvoltare agricola. a acceslui pe piata de consum. a accesul la informatie. se intuieste importanta schimburilor interindustriale in intelegerea fenomenului de industrializare B Industrializarea agriculturii. ameliorarea structurii funciare. economistul Akulenko(1928) acorda prioritate “ramurii motoare” ale economiei.

reproductia de ansamblu a formarii sociale este dominata de reproductia unui anumit mod de productie: feudalismul. modul de productie colonial.Lumea contemporana si problematica agrara Coexistenta formelor capitaliste in industrie si precapitaliste in agricultura ridica probleme referitoare la identificarea cauzei: fie este vorba de o tranzitie inadecvata de la un mod de productie la altul sau de o tranzitie blocata de confruntarea celor doua moduri de productie si dominatia unuia asupra altuia. Au fost identificate trei faze: -in prima faza capitalismul nu este dominant. dar el utilizeaza sisteme de raporturi de productie ale modurilor dominante pentru reproductia sa -in a treia faza capitalismul nu mai are nevoie de a utiliza raporturi de productie ale modurilor de productie dominante . etc -in a doua faza capitalismul este dominant.

dezvoltarea si improspatarea periodica a rezervelor de stat. taxe. Sursa de valuta. . 6. Furnizoare de locuri de munca. Sursa importanta de creare a acumularilor generale ale statului prin sistemul de impozite. Indeplineste o importanta functie ecologica. 3.Functiile agriculturii 1. 5. etc. 7. Participarea nemijlocita la crearea. 4. 8. Agricultura constituie o piata de defacere. 2. Participa la satisfacerea nevoilor de bunuri de larg consum si pe calea aprovizionarii cu materii prime agricole a industriilor prelucratoare cum sunt industria alimentara si usoara. Furnizoare de produse agroalimentare pentru consumul intern al populatiei.

stabilirea cantitatii de produse agricole necesare a se vinde pentru a se putea cumpara un produs industrial . Se pot utiliza in acest sens doua metode: -calcularea ‘’foarfecelui preturilor’’ .Raportul industrie-agricultura Industria asigura modernizarea tehnologica a agriculturii.Practica mondiala arata ca pe baza dezvoltarii industriei. modernizarea tehnica a agriculturii ducand la cresterea puternica a productiitatii muncii. indeosebi a celei producatoare de mijloace de productie moderne pentru agricultura. are loc o adevarata explozie agricola. In acesta privinta raporturile dintre preturile din industrie si agricultura pot oferii o imagine concludenta. Aprecierea corecta a raportului dintre industrie si agricultura se poate realiza numai in conditiile asezarii relatiilor dintre cele doua ramuri pe principii economice. creaza conditii pentru valorificarea superioara a productiei agricole. ajungand chiar sa depaseasca ritmul de crestere a productivitatii muncii in industrie.

Acest indice trebuie sa tinda spre 1. luand in considerare aceiasi perioada de referinta. intre cele doua categorii de preturi.agricultura. pentru ca in caz contrar va avea loc cresterea preturilor produselor agricole de 3-4 ori pentru a putea asigura o eficienta eonomica minima acestei ramuri a economiei natioanale. echilibrate. respectiv 100% in cazul existentei unui echilibru intre preturile din cele doua ramuri ale economiei nationale. aici apare absolut necesara adoptarea de masuri de asigurare a unor raporturi echitabile. Stabilirea cantitatii de produse agricole necesare a se vinde pentru a se putea cumpara un produs industrial. .Calcularea ‘’foarfecelui preturilor’’ ca raport dintre indicele preturilor produselor agricole si indicele preturilor produselor industriale pentru agricultura.

5 1702.7 13428.4 18539.1997 .3 67.7 6590.2 30108.6 37.2 4417. Lazar si colaboratorii.9 9842.0 Sursa: T.2 1401.2 2757.5 12585.9 65.7 50.0 19535.Foarfecele preturilor in perioada 1990-1996 Specificare Indicele preturilor produselor agricole Indicele preturilor produselor industriale cumparate de agricultori „‟ Foarfecele preturilor‟‟ 1991 1992 1993 1994 1995 1996 642.8 67.0 73.

2. Specificul tranzitiei in agricultura Romaniei 2.1.4. Impactul tranzitiei asupra economiei romanesti. Evolutia principalelor agregate macroeconomice in perioada de tranzitie la economia de piata 2.2.2. Evolutia istorica si sociala a agriculturii pana in 1918 2.1. aspecte conceptuale ale procesului de privatizare 2.2 Evolutia agriculturii romanesti dupa 1945 2.2.3 Tranzitia la economia de piata in agricultura Romaniei in perioada postdecembrista 2.1.4 Locul agriculturii in perioada de tranzitie la economia de piata 2.2.3. Evolutia agriculturii in Romania (dupa 1989) 2.2.1 Evolutii si mutatii in agriultura Romaniei pana in 1945 2.1.3. Evolutia postbelica a agriculturii in Romania in perioada comunista 2. Aspecte generale ale contextului macroeconomic de dezvoltare al Romaniei 2. Evolutia istorica si sociala a agriculturii in perioada 1918-1945 2.4.3.1.4.Capitolul II Evolutii si mutatii in agriultura Romaniei 2. Dimensiunea reala a locului si rolului sistemului agroalimentar in economie .1.

1875.care au fost sortite esecului. inregistrand un nivel scazut al investitiilor. Propietarul. practicand modalitati de cultivare strict traditionale si apeland in proportie mica la utilizarea unor metode moderne. devenit propietar de pamant.Reforma agrara din 1864 nu a avut efectul scontat pentru taranul roman. Infaptuirea reformei agrare din 1918-1921 a constituit un moment insemnat pe calea dezvoltarii agriculturii romanesti.Evolutia agriculturii in Romania pana in 1989 Bazale agriculturii noastre se pun in ultimele trei decenii ale secolului trecut si in primele decenii al secolului nostru. in caz contrar terenul ramanea in mare parte nelucrat. . trecerea de la marea propietate feudala la gospodaria mijlocie taraneascaa starnit interesul taranului pentru a folosi pamantul mai bine. 1903. 1880. Activitatea agricola a anilor 1930-1935 se desfasura pe principii extensive si nerationale. 1884. el fiind constrans sa accepte conditii de arendare impuse de arendas. nu avea inventarul si capitalul necesar pentru exploatarea pamantului. Acelasi lucru s-a intamplat si cu celelalte legi cu inmact funciar. a folosirii pesticidelor. nu avea alta solutie decat arendarea. 1872. etc. in absenta capitalului si activului de exploatare. incepand cu cea din 1866 si continuand cu legile din anii 1868.

In aceste conditii se dovedea necesara rezolvarea imediata a unor importante probleme tehnico-economice. cu o pondere de 5.1% in comertul mondial cu grau. Si totusi. avand o pondere de 37.In privinta exportului. . Cultura graului ocupa locul IV in Europa si pe plan mondial in privinta suprafetei cultivate. locul IX in Europa si in lume in privinta productiei obtinute daca ne referim la perioada 1935-1939. Romania detinea in acea perioada locul I in Europa. agricultura Romaniei detinea un loc important in agricultura europeana in primul rand si cea mondiala in al doilea rand. chiar daca incepand cu 1935 si-a recapatat pozitia anterioara crizei din 1929-1933. prin suprafetele cultivate si productia obtinuta.2% in comertul european cu acest produs si locul II in lume. se mentineau dezavantajele.

In perioada postbelica. suprafata de 1 109 000 – scopul declarat al reformei fiind marirea suprafetelor arabile ale gospodariilor taranesticare aveau mai putin de 5 ha. fapt ce a adancit dezechilibrul dintre agricultura si celelalt sectoare ale economiei natioanle. crearea de noi gospodarii taranesti pentru muncitorii agricoli fara pamant. in cadrul economiei nationale s-au format adanci dezechilibre sectoriale. a fost expropiata din suprafata de 1 468 000 ha teren agricol apartinand propietarilor cu peste 50 ha.In martie 1945 in tara nostra este adoptata legea pentru infaptuirea reformei agrare ( Legea 187). . dezvoltarea unei industrii caracterizate printr-o serie de deficiente a fost asigurat prin accentuarea obtinerii surselor de acumulare din agricultura. dintre oras si sat si a contribuit la criza economica si sociala a sistemului comunist din Romania.

dar si o serie de efecte negative: faramitarea propietatii( 4. asociatiile de familie. Aplicarea Legii fondului funciar prin recontituirea si constituirea propietatii pamantului a avut o serie de efecte pozitive. numarul total al parcelelor rezultate se estimeaza la circa 18-20 milioane.Evolutia agriculturii in Romania dupa 1989 Revolutia romana din decembrie 1989 a marcat profund spatiul rural romanesc. in vederea asezarii ei pe sistemul economiei de piata. au disparut unitatile agricole socialiste. locul lor fiind luat de noile tipuri de exploatatii. etc. schimbandu-se radical organizarea economico-sociala a agriculturii. societatile agricole. au avut loc modificari de esenta in structura propiatatii funciare. ca de altfel intreaga economie romanesca. gospodariile individuale. Agricultura este prima ramura din economia nationala care demareaza acest proces. . Pentru trecerea economiei romanesti la economia de piata este in mod obiectiv necesara privatizarea. prin adoptarea Legii fondului funciar.7 milioane de exploatatii agricole) si parcelarea excesiva a terenului.

3 din Legea 36/1991) Total forme organizate de exploatatii Nr total 15829 (4231) 4089 Suprafata agricola (ha) 1.1994 Tipul de exploatatie Asociatii simple din care cu Agromec-urile Societati agricole (conform art.913 39.252 4 20.092 (629227) 1.01.564 Sursa: Ministerul Agriculturii si Alimentatiei 1.874 (281.977.300 3.589. 5 din Legea 36/1991) Societati comerciale (conform art.916.975 447 .Stadiul organizarii exploatatiilor agricole la data de 31.559 Nr total familii sau asociatii 797.876 Exploatatii in curs de organizare 333 (17) 110 382 107.831.431) 752.

Masuri tactice: . apa pentru irigat. in vederea creerii premiselor aplicarii tehnologiilor avansate. -asigurarea posibilitatii de valorificare a produselor agricole la preturi remuneratorii. -acordarea de facilitati mergand pana la gratuitate in aprovizionarea cu pesticide.PRINCIPALUL OBIECTIV PE TERMEN SCURT al restructurarii agriculturii romanesti rezida din crsterea rapida a productiei agricole in vederea satisfacerii cerintelor de consum ale populatiei si scaderea importurilor de produse agricole. stimuland producatorii agricoli sa vanda statului produsele agricole. care sa garanteze obtinerea de venituri stabile de catre producatorii agricoli si mai ales de profit. carburanti.acordarea de credite pe termen scurt cu dobanda redusa pentru productia tuturor categoriilor de exploatatii agricole si rambursarea lor prin produse. -repunerea in functiune a sistemelor de irigatii si in acelasi timp subventionarea cheltuielilor legate de aductiunea apei. .

inscris pe coordonatele dezvoltarii europene in general. -Diversificarea cooperarii tuturor formelor si tipurilor de exploatatii agricole private cu societatile comerciale aflate in aval si in amonte de agricultura.PRINCIPALUL OBIECTIV PE TERMEN LUNG il constituie dezvoltarea agriculturii ca un sistem unitar. -Orientarea invatamantului agronomic spre pregatirea de specialisti capabili sa rezolve ansablul problemelor tehnice cat si economice pe care le ridica trecerea la noile structuri agrare. aplicarea Legii arendei. pentru inscrierea acestei ramuri intr-o economie bazata pe principiile economiei de piata prin finalizarea aplicarii Legii fondului funciar. a Legii privatizarii. etc. -Orientarea cercetarii stiintifice agricole fundamentale si in special aplicative catre rezolvarea problemelor agriculturii romanesti. precum si in vederea practicarii unui sistem de agricultura modern. -Stimularea crearii de explatatii agricole viabile. . Directii de actiune: .Intarirea proprietatii private in agricultura. performant. -Asigurarea unor credite de lunga durata cu dobanda redusa. amplificate de noile dimensiuni ecologice ale dezoltarii durabile. capabil sa valorifice la maxim resursele materiale si umane in vederea realizarii eficiente a principalelor sale functii. de dimensiunile teritoriale corespunzatoare. pe baza prevederii legilor care asigura cadrul juridic si institutional al noilor structuri agrare din mediul rural. care sa permita utilizarea eficienta a mijloacelor tehnice si aplicarea tehnologiilor moderne. coroborata cu exploatatia privatfamiliara.

0 1994 79. 1. 18.USD Nr.1 90. Crt. 100 100 - 64.000 8. 2.1 63. 2409 -3927 -1106 -1921 -1128 -411 6.1 61.3 1276 1. 8.7 62.8 189 929.223.3 85.493 19.9 1992 75.000 7.319 17.4 100 1991 82. Somerilor Rata somajului. Indicatori PIB Productia industriala PRODUCTIVITATEA MUNCII INDUSTRIALE Productia agricola-mii tone Soldul balantei comerciale mil.lei Cursul sccimb lei/$ 1989 100 - 1990 94.3 833.4 3334 53 87 1450.306 12.3 317.9 71.1 - 100 70.2 77. 9.4 60. 12.5 508 232. 11.% Datoria publica externa mil.705 10.Evolutia principalilor indicatori macroeconomici in economia romaneasca in perioada 1989-1994 Nr.3 4.228 15.1 460 1. 10.173 19.0 44. USD Formarea bruta de capital Consumul final al polulatiei Masa monetara mld.8 1967 Sursa: anuarul statistic al Romaniei .925 10.6 2807.164.9 3560 63.4 2354 48.183 5. 3.3 1993 76.3 35 357. 7.6 88.7 60.

UM Valori Milioane ECU(1995) % 22. BERD .E.) -folosirea fortei de munca Rata datoriei externe brute PIB Rata exportului de bunuri si servici PIB Stocul investitiilor straine directe %(1995) %(1995) % % Miliarde ECU 19.0 -valuarea adaugta bruta(V. sources nationales.4 25 27 1.Principalii Indicatori ai structurii economice (toate datele caracterizeaza anul 1996) Specificare Populatia PIB pe locuitor -in % din media Partea agricultirii in: U.A.B.9 34.6 4100.0 24.1 ECU/ locuitor 50 Sursa: Services de la Commission.

7 35.3 5.8 5.5 26.4 0.4 5.I.6 34.7 18.4 25.6 13.7 40.7 21.5 0.3 33.4 0.4 18. al Romaniei (%) Ramuri Industrie Agricultura Silvicultura Constructii Servicii 1989 1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 46.6 0.5 6.B.8 33.3 4.2 35.7 35.4 0.2 40.6 20.5 36.9 5.6 0.3 4.5 0.2 34.8 36.3 18.5 0.1 6.Structura principalelor ramuri in P.4 0.5 6.9 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei (1998) .9 33.6 19.4 34.5 37.3 19.9 33.2 18.