MIRCEA ELIADE “ LA TIGANCI”

Dupa parerea lui Eliade, exista doua paliere ale existentei: SACRUL / PROFANUL. - de ex. In basme – cele doua spatii( al oamenilor si celalalt taram) – intre ele apare de obicei o granite, un obstacol cu functie de demarcare - de analizat situatia din “ Tinerete fara batranete…” - Eliade afirma, insa , ca adesea Sacrul e camuflat in Profan. St.Borbely :” viata omului e adesea aparent banala , marunta , dar in plasa de pulbere marunta , in interstiţiile banalului , in plasa de pulbere calpă a cenusiului cotidian se ascund semnele celeilalte lumi, ale lumii sacrale...” Eliade- in “Memorii”: “ Existenţele banale ma atrageau .Imi spuneam ca , daca fantasticul sau supranaturalul sau supraistoricul ne este cumva accesibil, nu-l puteam intalni decat camuflat in banal.” In consecinta , personajele lui Eliade nu cauta situatii existentiale exceptionale , ci asteapta intruziunea sacrului in profan , asteapta sa descopere o poarta care se deschide subit catre un labirint.” Ca urmare , apar simboluri care inchid un sens ascuns , o hierofanie , pe care il/o incifreaza ca si cum zeul nu s-ar arata in mod direct oamenilor , ci doar prin intremediul unor semn indirecte. Desigur , omul ce intalneste acest simbol nu e sigur de adevarul/corectitudinea descifrarii , de modalitatea corecta de decodare sau de folosire ; deci, va trai adesea stari de confuzie. Ex. Zapaceala lui Gavrilescu – isi uita servieta , nu-si gaseste portofelul , etc. In momentul revelatiei , intreg planul realitatii e afectat : el nu e omis : e drept ca Bucurestiul isi urmeaza cursul firesc al existentei , doar Gavrilescu este “aruncat pe un alt circuit “, dar tot orasul e marcat de semne ale apropierii de sacru: caldura , mirosul innebunitor de nuc; in plus, toti par sa aiba stari de confuzie( si batranul din tramvai uita). Mai mult, se poate constatat chiar o identificare bizara a personajelor intre ele: toti uita , batranul il recunoaste cu greu pe G, G insusi se identifica cu colonelul Lawrence tot repetandu-i vorbele, arsita fiind la fel de puternica viata si povestea ajung sa se confunde sau chiar sa se intrepatrunda debusolant , devina un tot OBS! Functia aceasta a caldurii execsive se regaseste in mitologia indiana, dar si in “ Caldura mare “ de Caragiale, fara sa aiba semnificatii simbolice, afecteaza profund luciditatea si comportamentul oamenilor! Evolutia lui G.in acea zi este, totusi , marcata de elemente simbolice: • Legatura lui cu Otilia Voitinovici care sta pe strada Preoteselor! • Replica incarcata de simboluri si mesaje ascunse a taxatorului :” Avem timp, ca n-am ajuns inca la tiganci” ( anticipand replice babei cu privire la timp );de aici ar rezulta ca gradina tigancilor ar marca un fel de rascruce, de bifurcatie pe axa timpului De altfel, gradina tigancilor e definita de calatorii din tramvai intr-un mod bizar, sub semnul unei ambiguitati intentionate: - sunt pomeniti si “ei” si “ele”( IELE?) – aspect ce ar putea marca o regresie temporala spre androginia esentiala a nasterii si a mortii - oamenii se comporta ca si cum ar banui ca este vorba de ceva erotic ; puitem vorbi chiar de sugestia vaga a unei ambiguitati terminologice: bordei / bordel Atentie! Chemarea tigancii de la poarta nu are , insa , conotatii erotice si nici nu promite asa ceva!( avem un erotism ideal, epurat, ca in romanul”Nunta in cer “) De vina pentru decodarea in sens erotic a spatiului pare sa fie simbolistica general acceptata a nucului , asociata erotismului si / sau fertilitatii feminine In textele fantastice ale lui Eliade putem identifica doua tipuri esentiale de aventuri fantastice : 1 -

dar ignora faptul ca aceasta fericire isi va schimba “sensul”.va fi tarat in aventura neobisnuita) . numele acestui inger se traduce ca “Eroul meu este Dumnezeu” sau “ Sunt viteazul lui Dumnezeu”) + sufixul banal “-ESCU”.E superficial. de tip CALL (presupune ca eroul sa fie ispitit.dand vina . Arhanghelul Luminii. prietenos . Numele: Gavrilescu< GAVRIL -( Gabriel.adica are ideea ca se faureste pe sine.a doua oara. ca in legendele cu sirene) In “La tiganci” apar ambele tipuri: . Gavrilescu apare la inceputul nuvelei ca un om modern.1.cum este in legenda Sf.lipsa de experienta ii face vulnerabili in aceasta categorie intra si G. La inceputul nuvelei.Glodeanu :”Un Orfeu ratat .Omul areligios e definit printr-o serie de negari si refuzuri ( ex.cand intra intaia oara la tiganci. Existenţă artistica pura + patimile cotidiene sub zodia pacatului umilitor ( Semnul sevitutii sale este servieta cu partituri – numai atunci cand se elibereaza accidental?! De ea poate iesi din rutina. a carei existenta e dominata de logica dublului “: -a. aventura. eroii lui Eliade pot fi descrisi ca fiind: a.se considera SUBIECT si AGENT al istoriei.Borbely : “artist camuflat. accepta relativitatea realitatii si chiar se indoieste uneori de sensul existentei .”Nu. poarta cu sine o “mostenire “ si nu-si poate aboli trecutul. dar e obsedat in continuare de realitatile de care s-a lepadat. in tramvai nu are un comportamnet tocmai civilizat)+ devine arogant si agresiv atunci cand considera ca este luat peste picior . din ritmul lui cotidian c.E meschin. mariajul cu Elsa pt. femeia rutinii cotidiene 2 . ademenit. refuzand orice legatura cu transcendenţa . tiganci apelativul”domnisoarelor”-cel putin pana se enerveaza)’ . Eliade definea astfel un asemenea om ( profan): . de ce nu-si mai gaseste locul intr-o lume complet schimbata).are pretentiide educatie ( foloseste pt. de tip QUEST (cautare .dricar. respingand ideea ca ar fi doar un muzicant + vrea sa intre in contact cu oamnei culti ( studentii pe care i-a intalnit in statie) + obsedat de fraza colonelului Lawrence . G. pe care pana la urma si-o va insusi .iubirea eterica + Elsa – iubire casnica banala. ca a prins intramvai un loc la fereastra. pe care le-a refuzat. ca isi construieste singur viata. cand revine cu ajutorul vizitiului. G.respinge transcendenţa . predispus la tot felul de calcule marunte ( totul. E chemat. ispitit de fata de la poarta .este locvace ( vorbaret) la modul caragialian.confunda iubirea si compasiunea ( in cazul primei intalniri cu Elsa) Isi ignora mediocritatea . Iubeste doua femei : H. o face in mod voit si constient ( vrea sa i se explice ce s-a intamplat. nu nemtoaica”). MEDIOCRI – ( oameni fara insusiri si fara un destin).DAR ! are defecte de comportament si de conversatie: ( tipa la fete cand e nervos. chiar si vama la intrarea in sacrul si chiar gradina cu nuci e evaluat in pretul unei lectii de pian!) = analog.definind un antierou cenusiu al vietii banale b. urmand apoi sa-si caute drumul spre padure. INITIATI – ( savanti sau intelectuali )-cunosc anumite carti sau din traditii populare si deslusesc semnificatia aventurii pe care o traiesc b. un veleitar ce incearca sa compenseze esecurile prin refugiul in reverie” St. puternic cufundat si ancorat in profan OBS! In “Sacrul si profanul”. In raport cu aceste intamplari. “ profesor”. mai ales . fiind el insusi produsul acestuia ( “pentru pacatele mele am ajuns profesor de pian”) .Indiferent ce ar face. niste favoruri marunte .se simte norocos doar pt.Graal) 2.are pretentii de om cult – se defineste prin termeni ca “ artist” . pe imprejurari pentru ratarea lui Gh. Nu vede dincolo de limitele lumii sale ( ex.

o corecteaza pe baba cu privire la timp. E reversibila: el va rata prima initiere pentru ca ii este frica si pt. lgandu-l si mai puternic de profan . spatiu cu trasaturi labirintice ( cum e si normal. A intrat in cercul fatidic al caderii . G. a trece cu bine dincolo. agitatiei zilnice in care fusese captiv pana atunci. topindu-se intr-o stare impersonala.. trebuia s-o iubesti!”) ELEMENTE DEFINITORII PENTRU NUVELA FANTASTICA 1. Iar ratacind in prezent isi rateaza iar viitorul! Acest fapt poat avea legatura si cu alegerea lui gresita:bea prea multa cafea desi a fost prevenit. urmand sa fie reprimit atunci cand va fi pregatit. apa uitariin. Va intra de doua ori si in labirint ( I-e atras.n. deci depaseste intr-un anumit fel nivelul marunt al grijilor cotidiene . legaturile. insa aceasta corectie nu se poate face decat in lumea de dincolo Ex. Fat-Frumos are parte de vesnicie numai atat timp cat isi sterge toate amintirile) Se poate observa ca fetele din bordei se tem de ratacirile sale in trecut. faptele sale ii apar ca etape ale destinului sau. avand si cosmarul propriei inmormantari . total nediferentiata. in legendele romanesti despre strigoi. dar chinuita de experiente. tramvaiul. care in sens magic si religios il reintoarce pe om intr-o stare nediferentiata. ca nu s-a eliberat de trecutul sau ( In “ Tinerete fara batranete…” .Cata vreme e insetat. d. cauta) – OBS! Experienta lui G.Din pacate . daca aici trebuiesa aiba loc o initiere si o trecere din viata in moarte. omul ramane o larva subumana. la un nivel ideal. g isi va rata si moartea si va ramane un timp “INTRE”. spatiu bizar.deci opereaza cu logica profanului in spatiul sacru. adica acolo unde i s-ar cere sa aiba alte repere. CONCLUZIE: Ratacind intrecut a ratat prezentul. alt comportament!) Sorin Alexandrescu – e firesc sa apara aceste amintiri. pentru ca acest blocaj le impiedica sa-si implineasca menirea. iar asta –i da un fel de hiperluciditae. Spatiul sacru. E un visator care a ratat sistematic esenta vietii salein favoarea unor fantasme !( v. carciuma . pt. g are o revelatie: isi vede existenta ca pe un intreg. G.. dar potolirea ei ar trbui sa insemn depasirea istoricitatii a suferintei. de “samanta”.]. el nu reuseste si sa se integreze in planul in care sunt fetele( dovada fiind faptul ca adesea conversatia lor pare mai degraba un dialog intre surzi) In consecinta din cauza reveriilor. de aceea ar fi trebuit sa bea din apa Lethe OBS! ELIADE :”Apa. in loc s-ao ridice la o incandescenta daimonica. Analog in Miorita . setea sa este o expresie simbolica a suferntelor ce caracterizeaza existent umana . ajutandu-l in acelasi timp sa se nasca din nou. cu cateva locatii mai bine definte : casa lui Gavrilescu. II-. etc. desi a incurcat din nou numararea usilor si a deschis una la intamplare OBS! In general.SPATIUL – dublu: Sacru si Profan Spatiul profan . dar o recupereaza pe Hildegard (ii e menit s-o gaseasca. Replica fetei : “ Nu trebuia sa visezi . al.. nu GHICESTE fat.probabil Bucurestiul interbelic. G. are o poarta si o zona de “vestibul” in care vegheaza asemenea lui Cerber fata de la poarta si baba. adica-i curma experienta si durerea[. ALEGE. al fragmentarii . adica isi depaseste ultimele etape ale conditiei umane.!!! e ceea ce i se va intampla lui G-care nu-si mai gaseste rostul. cerand vama celor care intra) .. eliberat de greutatea prezentului. apa aceasta il potoleste pe om. G. Are senzatia ca iubeste simultan pe cele doua femei si isi va fragmenta existenta prin iubire. ramane capiv profanului. amorfa .. amintindu-si propria viata. insa . dar nici nemurirea!” . atemporal ( calatorii din tramvai afirma ca-l stiui dintotdeauna) .Supravietuirea aceasta nu este nici moartea adevarata .acestea sunt atributele labirintului!) 3 .OBS! G. G.Borbely:”G rateaza initierea . Elsa . E redat vietii. destinul intervine pentru a corecta greseala. fiindca atunci cand timpul este anulat Memoria se transforma: G se simte din nou fericit si tanar. motul moare cu adevarat.pare un spatiu decupat din restul lumii ( inconjurat de un zid. radacinile in spatiul profan in care a revenit ! .} Numai dupa ce s-a adapat[ cu apa lethe.Gradina Tigancilor. concentrandu-si toata forta interiaora intr-o singura si corecta directie!Abandonand-o pe Hildegard pt. formelor vietii ( de ex. atfel.zona centrala este bordeiul fetelor.

unidirectional. cel putin. draperii si paravane il segmenteaza diferit. G incepe sa cante melodii nemaiauzite.pamantul ( trupul negru) ovreica – apa( are un voal verde-albastrui) tiganca – focul ( are parul rosu) Hildegard.e Caron ( luntrasul ce duce sufletele celor morti) Fetele.G pare sa nu-l mai recunoasca 3.multiple intrepretari simbolice: Iele – danseaza hora in jurul lui G provocandu-i stari de confuzie f.curge in alt ritm.faptura ideala. TIMPUL – dublu. Personajele – oamenii obisnuiti .aerul. Puternica PARCE ( zeite ale destinului in mitologia greco-latina) Muze ( in prezenta lor. astfel incat.personajele fantastice: Baba + fata de la poarta – functie de Cerber Vizitiul –dricar. dupa fiecare esec +somn( confuzie). dupa alte regul sau chiar stagneaza(“A stat ceasu”) caci el e de fapt nemurirea 4. fara o calauza. dar si anterior: o multitudine de oglinzi. Timpul profan – curge netulburat . deci sa compuna) Asociate cu stihii – grecoaica. in ritmul sau ( G lipseste 12 ani. desi a petrecut putin timp in labirint-sau. asa a avut el senzatia) Timpul sacru.- aspectul labirintic e mai evident atunci cand G rataceste in el.marcat de oprirea ceasuui la ora 3. aproape decorporalizata ELEMENTE SIMBOLICE Ceasul oprit la ora 3 Cafeaua / apa ( Lethe) Cifra 3 Proba ghicitului ( ca in basme nucul • • • • 4 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful