Tema: 12 Lucrarea solului. 12.1 Aratul – lucrarea de bază a solului. 12.2 Diferenţierea arăturii după adâncime. 12.

3 Argumentarea ştiinţifica a arăturii cu plug cu antetrupiţă. 12.4 Perioadele şi metodele de efectuare a arăturii 12.1 Aratul – lucrarea de bază a solului. Prin arat se înţelege lucrarea de tăiere, desprindere, comprimare, întoarcere, deplasare laterală, mărunţire, amestecare şi afânare a unei fâşii de sol de la suprafaţă, numit brazda. Arătura este lucrarea solului efectuată cu consum maxim de energie in tehnologia de cultivare a culturilor. Volumul de pământ ridicat, răsturnat şi mobilizat anual prin arătură se ridică la 3-4 mii tone/ha. Calitatea arăturii depinde de o serie de factori, printre care amintim: construcţia plugului, însuşirile fizice ale solului, clima şi mersul vremii, starea culturală a solului, adâncimea arăturii etc. - Cormana este piesa cea mai importantă a plugului de care depinde în mare măsură calitatea arăturii. Cormanele utilizate la pluguri pot fi împărţite în trei categorii: cilindrice, elicoidale şi intermediare; cele din urmă pot fi culturale şi semielicoidale. Cormanele cilindrice nu răstoarnă complet brazda, dar o mărunţesc bine. Din această cauză este folosit mai rar, putând lucra satisfăcător numai solurile afânate, nisipoase, neînţelenite. Cormanele elicoidale răstoarnă brazda foarte bine, cu aproape 1800, dar nu o sfarmă. Sânt indicate pentru solurile grele şi pentru încorporarea cît mai bune a masei vegetale. În acest caz, sfărmarea brazdelor se face prin lucrări de completare cu maşini ajutătoare, cum ar fi de exemplu grapele cu discuri. Cele mai mult folosite sînt cormanele intermediare. Cormana culturală este cilindroidală, dar aripa ei terminală este răsucită elicoidal, fapt pentru care răstoarnă mai bine brazda decât una cilindrică. Dă rezultate bune pe solurile bine lucrate şi curate de buruieni. - Asupra calităţii arăturii influenţează şi starea de ascuţire a fierului lat. - Calitatea arăturii este determinată de umiditatea solului. Solurile nisipoase se lucrează bine la umiditatea între 12-30 % relatată la masa absolut uscată a solului. Solurile argiloase la umiditatea între 20-22%. - Solurile care se află într-o stare culturală bună, fertilizate şi lucrate raţional anii precedenţi, se lucrează bine şi uşor, în timp ce solurile aflate într-o stare culturală rea se lucrează greu. Solurile acoperite cu o mirişte înaltă sau cu buruieni mari şi numeroase se ară mai greu, arătura fiind de calitate inferioară. Interesează nu numai gradul de acoperire, ci şi natura plantelor de la care provin resturile vegetale. - Pentru a se împiedica formarea hardpanului, adâncimea arăturii trebuie să difere de la un an la altul. Daca se ară mereu la aceeaşi adâncime, solul se bătătoreşte la acea adâncime şi cu timpul se tasează aşa de tare ca stopează pătrunderea apei şi rădăcinilor. - Arătura trebuie să se execute în agregat cu grapa stelată sau cu colţi pentru a mărunţi bulgării rezultaţi prin arătură şi pentru a nivela terenul lucrat. Dacă, de exemplu, arăturile de vară nu se fac în agregat cu grapa stelată, mai târziu bulgării nu se pot mărunţi cu uşurinţă şi necesită eforturi mai mari, care în acelaşi timp contribuie la ridicarea costului lucrării. 12.2 Diferenţierea arăturii după adâncime. În republica Moldova este acceptată următoarea clasificare a lucrării de bază după adâncimea la care ea se efectuează.  Lucrarea superficială 14-16 cm; 16-18 cm,  Lucrarea la adâncimea obişnuită 20-22 cm, arătura efectuată la această adâncime se numeşte etalon,  Lucrarea la adâncimea medie 25-27 cm,  Lucrarea adâncă 28-30, 30-32, 33-35 cm,  Lucrarea de semidesfundare 40-45 cm,  Lucrarea de desfundare ≥ 50 cm.

. În agrotehnica contemporană următoarele particularităţi sunt considerate priorităţi ale arăturii adânci: ♦ În rezultatul arăturii adânci se creează condiţii favorabile pentru creşterea mai intensivă a sistemului radicular.3 Argumentarea ştiinţifica a arăturii cu plug cu antetrupiţă. . fizico-chimici şi biologici. particularităţile lui tehnologice vor fi diferite de cele ale straturilor inferioare. Aceasta se datorează următorilor factori: 1. Acest strat este o perioada mai îndelungată umed ceea ce favorizează procesele de sinteza a materiei organice şi formarea structurii solului. Printr-un număr mare de cercetări sa stabilit ca stratul de sol lucrat în timpul perioadei de vegetaţie se diferenţiază în straturi diferite după proprietăţi conform proceselor ce se petrec. o parte din seminţele de buruieni încorporate în sol îşi pierd capacitatea de germinare.Adâncimea arăturii este o întrebare destul de importantă. sunt deplasate la suprafaţa sau mai adânc în sol. in procesele aerobe.porumbul. . Indirect constă în faptul că larvele. 2-3 lucrări la adâncimea obişnuită. hidric şi ca rezultat productivitatea plantelor. Stratul de sol situat mai jos de 8 cm se deosebeşte de primul şi are următoarele particularităţi: 1. 3. este mai tasat. Acest strat mai des se umectează şi se usucă. seminţe de buruieni. . Aici pătrunde o cantitate mai mică de O 2 deoarece el este folosit de stratul superior. Stratul arabil de o grosime mare contribuie la sporirea fertilităţii efective a solului. 1-2 lucrări superficiale.a. Arătura poate avea un efect direct asupra dăunătorilor sau indirect. care pătrunde mai adânc. deoarece duce la mărirea permeabilităţii şi capacităţii solului pentru apă. ♦ În sol adânc afânat mai bine decurg procesele microbiologice şi ca rezultat se acumulează o cantitate mai mare de substanţe nutritive accesibile. În stratul de la suprafaţă are loc mineralizarea mai intensivă a materiei organice. deoarece de ea în mare măsură depinde proprietăţile fizice ale solului. 2-3 lucrări medii. Stratul de la suprafaţă conţine mai multe rămăşiţe organice. deoarece este mai bine aerat. ♦ Arătura adâncă este mijloc de combaterea a buruienilor mai ales a celor perene. Rezultatele cercetărilor ştiinţifice în această direcţie arată că adâncimea efectuării arăturii se află în corelaţie pozitivă cu recolta plantelor de cultură în caz când nu se aplică îngrăşăminte. 1-2 fără lucrarea de bază. adâncimea lucrării solului va fi diferită şi va consta din 2-3 lucrări adânci. ♦ Arătura adâncă este mijloc favorabil de acumulare şi păstrare a umidităţii în sol. 4. 12. În condiţiile Moldovei reacţionează pozitiv la arătura adâncă aşa culturi cum sunt: . În acest strat are loc deteriorarea mai intensivă a structurii solului. umiditatea de obicei este mai mică. Într-o rotaţie. . Stratul de la suprafaţă cu grosimea de până la 10 cm este supus mai intensiv acţiunii factorilor externi. ce are loc sub influenţa factorilor mecanici. 2. Ea fiind executată cu plug cu antetrupiţă şi cu întoarcerea bună duce la nimicirea fizică a multor dăunători.tutunul. ♦ Arătura adâncă este mijloc de combatere a dăunătorilor şi provocatorilor de boli. Acest strat este mai bogat în rădăcini ale plantelor şi se mărunţeşte mai rău. aici se petrec mai des procese anaerobe. cuibarele ş. regimul de nutriţie. 2. cuprinzând o suprafaţa mai mare de sol şi plantele sunt mai bine îndestulate cu apă şi substanţe nutritive.sfecla pentru zahăr.legumele.cartoful. pot fi lipsite de substanţe nutritive şi pier.

Această metodă de executare a arăturii se foloseşte în special pe terenurile în pantă. După metodele de efectuare arătura se clasifică în: Arătura în lături (la margini sau în două parţi). În acest strat se acumulează o cantitate mai mică de substanţe nutritive. rapiţă de toamnă. pe teren ne lucrat şi formează a doua coamă. În aşa cazuri se va efectua discuitul în două direcţii la maturizarea fizica a solului şi apoi semănatul. iar în final va rezulta un singur şanţ.4 Perioadele şi metodele de efectuare a arăturii După perioadele de executare arăturile se clasifică în: Arăturile de vară se execută după recoltarea culturilor timpurii(mazăre. Agregatul întră în lucru la marginea din dreapta parcelei. pe marginile parcelei rămân deschise două rigole. Arătura netedă sau într-o singură parte. primăvara nu se recomandă de efectuat arătura. Deci la arătura la cormană rezultă tot trei denivelări ca şi la arătura în lături dar. Din punct de vedere a calităţii . cartofi de vară. pe cealaltă margine a parcelei. Arăturile de primăvară sânt contraindicate pentru condiţiile din ţara noastră. Se ară la cormană parcelele cu număr fără soţ şi în lături parcelele care au număr cu soţ. 4. Aceste arături se execută atât pentru culturi de toamnă cît şi pentru cele de primăvară. la marginea tarlalei. În continuare se va efectua brazda a treia lângă brazda întâi. fără şanţuri şi coame. supuse eroziunii. Antetrupiţa se reglează la adâncimea de 8-10 cm şi care lucrează 2/3 din mărimea corpului de bază. Pentru a reduce numărul denivelărilor. ea este de 8-10 cm. până se ajunge la marginile laterale ale parcelei. în aşa fel ca brazda a doua rezultată să cadă peste prima brazdă. cînd solul nu este acoperit de zăpadă şi când nu este îngheţat deloc sau numai la suprafaţă. În felul acesta se va forma la mijloc o creastă. În caz când solul nu a fost lucrat toamna şi nici în ferestrele de toamnă. a patra lângă a doua şi aşa mai departe. Agregatul efectuează prima brazdă la mijlocul parcelei. Daca adâncimea arăturii este mai mică de 18-20 cm atunci antitrupiţa nu se utilizează. În acest caz.3. La arătura în lături. Pentru realizarea acestei arături se foloseşte plugul reversibil prevăzut cu două trupiţe. În felul acesta plugul va răsturna brazdele numai într-o singură parte a parcelei. Arătura la cormană ( la mijloc). etc. una răstoarnă brazda la dreapta şi alta răstoarnă brazda la stânga. Aceste arături se pot efectua în ferestrele iernii. dar superioare arăturilor de primăvară. floarea-soarelui. unde aruncă brazda tot spre dreapta. pe suprafaţa parcelei se formează trei denivelări: două coame la marginile parcelei şi o rigolă la mijlocul parcelei.). Arătura de toamnă se execută după premergătoare târzii (porumb. Raportul favorabil dintre porozitatea capilară şi necapilară favorizează capacitatea pentru apă şi aer ceea ce duce la petrecerea rapidă a proceselor microbiologice din sol şi ca rezultat la ameliorarea regimului de nutriţie a solului. Arăturile de iarnă se execută în situaţii extreme. Arătura efectuată cu plugul cu cormane şi antetrupiţă mai poartă denumirea de arătură culturală. în acest caz la mijlocul parcelei se formează o creastă. seminţele de buruieni. răsturnând brazda spre dreapta. De aceea lucrarea solului se va efectua diferenţiat. sola se va impărţi în mai multe parcele egale ca lăţime şi se va alterna arătura la cormană cu arătura în lături. condiţiile din toamnă sînt foarte nefavorabile ( secetă sau precipitaţii excesive). în funcţie de rotaţia stabilită în cadrul asolamentului. pe teren ne lucrat. deoarece pământul rezultat de la ultima brazdă cade în interiorul parcelei. iar la capăt agregatul se deplasează în gol şi începe a doua cursă în sens invers. Arătura mixtă sau combinată. Lucrarea acestui strat este mai calitativă deoarece umiditatea lui este aproape de cea optimală. pentru culturi de toamnă sau de primăvară.). Adâncimea la care se reglează antetrupiţa nu depăşeşte adâncimea arăturii în genere. schimbul dintre cele două trupiţe făcându-se la capătul la capătul tarlalei. . unde arătura se execută de – a lungul curbelor de nivel. În felul acesta prima brazdă rezultată la arătura în lături va acoperi rigola rămasă deschisă la marginea parcelei arată la cormană. îngrăşămintele. Arătura efectuată cu plugul cu antetrupiţă îmbunătăţeşte proprietăţile solului precum ar fi raportul dintre porozitatea capilară şi necapilară. 12. pentru aceasta se foloseşte plugul cu antetrupiţă. formându-se astfel o coamă. sfeclă etc. cereale de toamnă. se încorporează în sol resturile organice. realizând o arătură uniformă. iar pe margini rămân doua rigole. Lucrând astfel agregatul nu are de parcurs curse în gol. aceste arături sînt inferioare arăturilor de toamnă. cartof.