GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA

Prin definiţie glicoliza este conversia glucozei în piruvat, cu producere de ATP şi NADH. Glicoliza este foarte intensă în creier, muşchi, ficat, rinichi, iar pentru anumite tipuri de celule, eritrocite, neuroni, spermatozoizi ea este principala sursă de energie. Gluconeogeneza este sinteza glucozei din precursori neglucidici cum ar fi, piruvatul şi lactatul; glicerolul; intermediarii ciclului citric; 18 aminoacizi codificaţi genetic numiţi şi aminoacizi glucoformatori. Aceşti precursori pot fi transformaţi într-un metabolit comun oxalacetatul, care este materialul de pornire al gluconeogenezei hepatice.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA
Lactat Glicerol Ala Cys Gly Ser Thr Trp O H3C C O C Glucozã O CH 2
-

DOAP

Piruvat OO Asp Asn C O C
-

C

O O Oxaloacetat Malat O C O Phe Tyr
-

Acetil-CoA

Citrat

O CH CH Fumarat Succinat C O
-

Izocitrat O C O O C O
-

CH 2 CH 2 C O Cetoglutarat O C O
-

O CH 2 CH 2 C Succinil-CoA Ile Met Val SCoA Arg Glu Gln His Pro

Propionat

. şi în homeostazia glicemiei. Intensifi carea gluconeogenezei determină intensificarea conversiei aminoacizilor gluconeogenetici circulanţi. Glicoliza şi gluconeogeneza. precum şi din glicerolul rezultat în urma lipolizei hormon dependente.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Gluconeogeneza poate avea loc în principal în două organe. din precursori cum ar fi lactat rezultat din glicoliza anaerobă. Efortul fizic prelungit consumă rapid rezervele de glicogen hepatic şi muscular. ficatul şi rinichii şi intensitatea ei depinde de condiţiile metabolice. care pot fi de origine alimentară. ceea ce face necesară intensificarea gluconeogenezei în ficat. joacă un rol important în energogeneză. În condiţii normale ficatul asigură 85-95% din necesarul total de glucoză. în intermediari ai ciclului citric cât şi degradarea acizilor cu număr impar de atomi de carbon în propiaonat.

6-P2 H 2O ADP Aldolaza DOAP http://youtu.be/O5eMW4b29rg NAD++Pi Gliceraldehid-3-P dehidrogenaza NAD++Pi Triozofosfat izomeraza Gliceraldehid -3-P NADH+H + NADH+H + 1.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Pi Glucozo6-fosfataza Glucoza AT P Hexokinaza 1 G-6-P H 2O ADP Fosfogluco izomeraza Pi Fructozodifosfataza F-6-P AT P Fosfofructo kinaza 2 F 1.3-difosfoglicerat ADP ADP Fosfoglicerokinaza AT P AT P 3-fosfoglicerat Fosfogliceratmutaza 2-fosfoglicerat Enolaza GDP+CO2 PEPCK Fosfoenolpiruv at ADP Piruvat kinaza 3 GT P Oxaloacetat ADP+Pi Piruvat carboxilaza AT P Piruv at 3 AT P+CO 2 .

ficatul conţine glucokinază. Astfel este prevenită creşterea postO O este H de Hglicemie 42intracelulară a acesteia apropiată permiţând ca adevăratul substrat nu esteO ATP ci complexul ATPMg prandială a glicemiei în circulaţia sistemică. relativ sinteză creşte şi în dieta bogată în glucide şi la C N ca răspuns N C este mult mai mică.reacţiei O P O P hepatocitului O P O CH2 este 2+ O ioni glucozei prin membrana facil. Întrucât Mecanismul este de tipul în potrivirii induse. G-6-P fiind transportul apoi . care acţionează în toate celulele din ţesuturile secreţia de Cu alte cuvinte. enzimă reglatoare a glicolizei. bogată înînseamnă glucide excesul de glucoză convertit de GK în N O O O N mare decât glucozei sânge. necesită Mg deoarece convertită în glicogen. concentraţia care nu inhibă glucokinaza. ca şi alte kinaze. enzimă Hexokinază (HK). cărei afinitate pentru glucoză nespecifică. glucozo-6P. specifică a insulină. H 2+ Mg glucokinaza (GK) să controleze înH mod direct nivelul glicemiei. concentraţia Hexokinaza. OH OH .GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA CH2OPO 3 CH2OH O H +ATP Mg 2+ H O H H + H H + ADP + H OH H OH H hexokinaza OH OH HO HO H H OH OH Glucoza Glucozo-6-fosfat 2- NH 2 Pe de altă parte glucokinaza este o enzimă inductibilă a cărei În loc de hexokinază. atunci când dieta este CH C la HC este ceea ce că este semi -saturată oD concentraţie mai extrahepatice care conţin  D glucoză sau  manoză.

. care acţionează după mecanismul de tip acidobazic.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA CH2OPO 3 O H H H OH H OH HO H OH Glucozo-6-fosfat 2- fosfoglucoizomeraza CH2OPO 3 O CH2OH H HO H OH HO H Fructozo-6-fosfat 2- Enzima este fosfogluco izomeraza (PGI) a cărei activitate depinde de pH.

G-6-P poate proveni nu numai din glucoză ci şi din glicogen.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA CH2OPO 3 O CH2OH 2+ Mg H HO H OH fosfofructoHO H kinaza Fructozo-6-fosfat 2- CH2OPO 3 O CH2OPO 32H HO H OH + 2- ATP ADP+H HO H Fructozo-1. Este activată alosteric de AMP şi fructozo-2. ceea ce reduce rolul HK în controlul glicolizei.6-difosfat Enzima este fosfofructokinaza (PFK1) care joacă un rol central atât în reglarea glicolizei cât şi a gluconeogenezei.6-P2 şi este inhibată alosteric de ATP şi citrat. . în special în muşchiul scheletic. PFK1 este mai importantă decât hexokinaza datorită rolului jucat de G-6-P în metabolismul glucidic.

triozofosfaţii: dihidroxiaceton fosfat (DOAP) şi gliceraldehid-3-P (GA-3-P).6-P2 şi un radical de lizină prin care se facilitează ruperea legăturii C(3)-C(4). .6-difosfat CH2OPO 3 Glicerinaldehid 3-fosfat Clivajul aldolic rupe F-1.6-P2 între C(3) şi C(4) rezultând doi compuşi cu schelete identice.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA CH2OPO 3 C HO H H C C C O H aldolaza 2- CH2OPO 3 C HO O 2- OH OH 2- Dihidroxiaceton fosfat CH2 O H H + C C OH 2- CH2OPO 3 Fructozo1. Enzima. aldolaza A catalizează reacţia după un mecanism de tip acido-bazic. De asemenea aldolaza catalizează formarea temporară a unei baze Schiff între gruparea carbonil a F-1.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA HO CH2 C O triozofosfat 2. respectiv acid generalizat. GA-3P. . Enzima reacţiei de interconversie este triozofosfat izomeraza (TPI) a cărei activitate depinde de pH şi ca şi în cazul fosfogluco izomerazei în centrul activ al TPI sunt doi radicali de aminoacizi având funcţii de bază generalizată. care poate proveni şi din DOAP.izomeraza H H C C O OH 2- CH2OPO 3 Dihidroxiaceton fosfat CH2OPO 3 Glicerinaldehid 3-fosfat Numai unul din triozofosfaţi continuă pe cale glicolitică.

3-DPG). poate fi otrăvită de acidul iodacetic. - glicerat .3-DifosfoGlicerinaldehid O P glicerat 3-fosfat O O este C o reacţie exergonică furnizează Oxidarea aldehidei care cu energie liberă sinteza din compusul H legăturii C OHmacroergice O super-macroergic 1.3 difosfoglicerat (1.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA H H C C O OH 2- gliceraldehid-3-fosfodehidrogenaza O H C C OPO 3 OH 2- 2CH2OPO 3 O CH2OPO 3 O + + NAD +Pi NADH+H 1.3-Difosfogrupei tiol-enzimelor. prin urmare. O P CH2O Enzima este gliceraldehid-3-P dehidrogenaza (GA-3-P-DH) care. prin urmare enzima aparţine 1.prin alchilare a unui O radical de Cys din structura GA-3-P-DH.

produce fosforilarea ADP.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA O H C C OPO 3 OH 22- fosfoglicerat kinaza O H C C O OH 2- CH2OPO 3 1.3-Difosfoglicerat Mg ADP 2+ CH2OPO 3 ATP 3-Fosfoglicerat În această transformare reversibilă compusul macroergic 1. reacţia numindu-se fosforilare la nivel de substrat. Enzima care catalizează această reacţie este fosfoglicerat kinaza (PGK). unul din domenii conţinând centrul de asociere a substratului ADP Mg iar celălalt domeniu conţine al doilea centru. . cel de asociere a substratului 1. Prin asocierea substraturilor cele două centre se apropie permiţând substraturilor să reacţioneze.3-DPG. Conformaţie ei este bilobată.3DPG.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA - O H C C O OH 2- fosfoglicerat mutaza O H C C O 2- OPO 3 CH2OPO 3 3-Fosfoglicerat CH2OH 2-Fosfoglicerat Enzima care catalizează această reacţie este o fosfoglucomutază (PGM). În stare activă aceasta are o grupare fosforil în centrul său activ. Prin disocierea 2.3-difosfoglicerat (2. .3-DPG de enzimă aceasta din urmă se dezactivează deoarece rămâne în stare nefosforilată. rezultând produsul 2-fosfoglicerat (2-PG). esterul difosforic jucând rolul unui primer al PGM.3-DPG). În următoare etapă acest intermediar refosforilează enzima care se regenerează.3-DPG pentru regenerarea mutazei active. În prima etapă ea transferă fosforilul la substrat (3-PG) pentru a forma intermediarul difosforilat 2. Prin urmare sunt necesare cantităţi catalitice de 2.

3 DPG în 3-PG sub acţiunea unei fosfataze. .GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Gliceraldehid-3-fosfat GAPDH 1. ceea ce anulează beneficiul energetic (ATP) creat de glicoliză în eritrocit. Ea constă în conversia 1.3-difosfoglicerat fosfataza difosfoglicerat mutaza O H C C O 22- OPO 3 CH 2OPO 3 2.3-Difosfoglicerat În eritrocite există două enzime care realizează o "buclă metabolică" corelată cu glicoliza.3-DPG. Această buclă elimină reacţia de fosforilare la nivel de substrat.3-DPG în 2.3-Difosfoglicerat PGK 3-Fosfoglicerat PGM 2-Fosfoglicerat Pi 2. necesară sintezei 2.3-DPG sub acţiunea unei mutaze şi în transformarea 2.

sunt inhibate de ionul de fluorură. .enolaza O H C C CH2 O 2- OPO 3 OPO 3 +H2O CH2OH 2-Fosfoglicerat Fosfoenolpiruvat Enzima.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA O H C C O 2. Astfel se produce cel de-al doilea compus super-macroergic al glicolizei. fosfoenolpiruvatul (PEP). Pentru formarea complexului enzimă-substrat este absolut necesară prezenţa cationilor bivalenţi Mg2+ sau Mn2+. Se pare că toate enzimele care necesită drept activator ionii de Mg2+. determinând rearanjarea atomilor. o enolază catalizează eliminarea apei. Fluorura inhibă activitatea enolozei probabil prin formarea fluorofosfatului de magneziu (compus insolubil).

Etapa a doua constă în tautomerizarea enolpiruvatului în piruvat. Enzima este piruvat kinaza (Pyr-K). cea de-a doua având loc neenzimatic. . În condiţii fiziologice reacţia este puternic exergonică. În prima etapă. gruparea fosfat de pe fosfoenolpiruvat este transferată ADPului care se transformă în ATP. Mecanismul reacţiei implică două etape. adică este ireversibilă. care de fapt catalizează numai prima etapă.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA O H C C CH2 O 2- OPO 3 piruvat kinaza O C C O - O Fosfoenolpiruvat ADP+H + ATP CH3 Piruvat Aceasta reacţie este tot o fosforilare la nivel de substrat.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA O C R N H+C H C NH 2 O NADH O - O C R +N O - O + H C OH CH3 Piruvat C NH 2 O NAD + Lactat CH3 O C C CH3 Piruvat O - O piruvat decarboxilaza H C CH3 O alcool dehidrogenaza H H C OH CO2 Acetaldehida NADH CH3 NAD + Etanol .

. Parcurgerea în sens invers a acestor 3 reacţii necesită un echipament enzimatic specific gluconeogenezei. din cele 10 reacţii ale glicolizei. În condiţii fiziologice.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA În pofida simetriei celor două conversii (glucoză ↔ piruvat) parcurgerea în sens invers nu este identică cu parcurgerea în sens direct a ei. trei sunt ireversibile 1. 3. 10. în timp ce parcurgerea în sens gluconeogenetic a celorlalte 7 reacţii utilizează aceleaşi enzime ca şi glicoliza datorită reversibilităţii lor.

strict GDP carboxilazã necesar gluconeogenezei în faza ei citosolară.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA membrana mitocondrialã CITOSOL Pyr MATRIX MITOCONDRIAL + Pyr PEP nu furnizează NADHpiruvat Dacă precursorul citosolar. se parcurge CO2 PEP-CK calea malat. ADP+Pi GTP OA OA NADH NAD + H ATP+CO 2 NADH malat DH malat DH NAD MALAT MALAT + . Este cazul precursorilor piruvat şi alanină.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA NAD CITOSOL + LACTAT membrana mitocondrialã MATRIX MITOCONDRIAL Dacă poate furniza NADH în citosol. se NADH parcurge caleaPyr PEP este calea al cărei precursor Pyr ATP+CO 2 gluconeogenetic este lactatul H+ piruvat carboxilazã lactat DH precursorul OA ADP+Pi GTP CO2 PEP-CK PEP PEP GDP .

enzimă Mg2+ dependentă. Activatorii alosterici ai fructozo-1. care. Fructozo1. face ca reacţia ocolitoare chiar să genereze energie liberă. Bypass-ul gluconeogenetic este posibil datorită prezenţei fructozo-1.6-difosfatazei.6-difosfatazei sunt inhibitori ai PFK1 şi invers activatorii alosterici ai PFK1 sunt inhibitori ai fructozo-1.6P2. .6. în condiţiile arătate.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Această reacţie este a doua reacţie tipic gluconeogenetică care ocoleşte reacţia glicolitică 3.6-difosfatazei.difosfat este principala enzimă reglatoare a gluconeogenezei al cărei control alosteric se face prin activare de către citrat şi prin inhibiţie de către AMP şi F-2.

Ea este localizată în reticulul endoplasmatic al hepatocitelor fiind absentă în muşchi sau în creier.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Este a treia reacţie gluconeogenetică care ocoleşte reacţia glicolitică. Enzima hidrolitică este glucozo-6-fosfataza Mg2+ dependentă. Muşchii şi creierul sunt principalii consumatori de glucoză sintetizată de ficat şi rinichi . ceea ce face ca gluconeogeneza să nu se poată produce în aceste ţesuturi.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA În condiţii anaerobe. piruvatul rezultat în glicoliză se transformă prin decarboxilare oxidativă în acetil CoA. NADH şi FADH2. adică atunci când are loc fermentaţia lactică. Echivalenţii reducători (NADH şi FADH2) în lanţul de oxidare biologică se vor transforma în ATP . în care NAD+ se reface reacţia globală este: C6H12O6 +2(ADP+Pi)→2C3H6O3+2ATP Bilanţul energetic net: 2 moli ATP/mol glucoză. care în ciclul citric se transformă în dioxid de carbon şi apă cu eliberare de ATP. În condiţii aerobe.

pe calea decarboxilării oxidative se transformă în acetil CoA: 2C3H4O3+2CoASH+2NAD+→2CH3COSCoA+2(NADH+H+)+2CO2 Acetil CoA va fi degradat în ciclul citric al cărei reacţii globale este: 2CH3COSCoA+6NAD++2FAD+2(ADP+Pi)→6(NADH+H+)+2FADH2 +2ATP+6H2O+4CO2+2CoASH Echivalenţilor reducători prin fosforilare oxidativă sunt transformaţi în ATP: 10 moli NADH x 3 = 30 moli ATP 2 moli FADH2 x 2= 4 moli ATP Total: 34 moli ATP/mol glucoză .GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Glicoliza: C6H12O6+2(ADP+Pi)+2NAD+→ 2C3H4O3+2ATP+2(NADH+H+) Piruvatul rezultat din glicoliză.

adică internalizarea NADH se face prin această navetă (muşchi scheletic. creier) ea produce conversia NADH+H++FAD→NAD++FADH2 Prin aceasta echivalenţii reducători care intră în lanţul de oxidare biologică sunt: 8 moli NADH+H+ +4moli FADH2/mol glucoză. . Bilanţul energetic general este 36 moli ATP/mol glucoză.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Dacă se utilizează navetei glicerol-3-fosfat.

Dacă internalizarea în mitocondrie a NADH se face prin această navetă (ficat.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Considerăm utilizarea navetei malat-aspartat. rinichi. . miocard) bilanţul energetic general al oxidării unui mol de glucoză este: 2 moli ATP (glicoliză) + 2 moli ATP (ciclul citric)+34 moli ATP = 38 moli ATP/mol glucoză.

6-P2 - Citrat ATP + .GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA + PFK1 F-2.6-P2 AMP F-6-P F-1.6-P2-aza F-1.

GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA F-2. Cele două activităţi enzimatice fac parte dintro proteină bifuncţională.6-P2.6P2] ↓→ → F1.6-P2 sub acţiunea F-2. glicemia ↓ [glucagon] ↑ AMPc ↑ PK+ EB-P F2. este un reglator al cărui nivel celular depinde de nivelul sanguin al glucagonului.6-P2-azei. numită tandem enzimatic ale cărei activităţi enzimatice depind de nivelul glucagonului.6-P2 se sintetizează prin fosforilarea F-6-P sub acţiunea PFK2 şi se retransformă în F-6-P prin hidroliza F-2.6P2-aza+ [F2. F-2.6P2-aza+ gloconeogeneza + glicemia ↑ .

. Cortizolul (hidrocortizonul) activează gluconeogeneza (hiperglicemiant) prin stimularea proteolizei musculare care are drept rezultat eliberarea aminoacizilor glucoformatori. De asemenea acest hormon reprimă enzimele gluconeogenetice.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Intensitatea fluxului glicolitic în ficat este influenţată de insulina prin inducţia glucokinazei şi a enzimelor-cheie ale glicolizei în unele ţesuturi extrahepatice.

Acetil-CoA inhibă complexul Pyr-DH încetinind formarea ei însăşi din Pyr şi stimulând gluconeogeneza prin activarea Pyr-carboxilazei.GLICOLIZA ŞI GLUCONEOGENEZA Un punct de control specific gluconeogenezei este constituit de cuplul PyrDH/Pyr-carboxilază. de reacție [acetil-CoA] ↓ . În consecinţă excesul de Pyr se transformă în glucoză [NADH+H+] ↑ CK↓ [acetil-CoA] ↑  Pyr Carboxi + [OA] ↑ gloconeogeneza + G↑  Pyr DH – inhib. NADH se acumulează şi inhibă ciclul citric. Excesul de acetil-CoA se creează atunci când fosforilarea oxidativă se încetineşte. ceea ce determină acumularea substratului ciclului. În acest important nod metabolic Pyrcarboxilaza necesită acetil-CoA ca efector alosteric pozitiv. Ca o consecinţă a acestei reglări biosinteza glucozei din piruvat are loc numai atunci când există un exces de acetil-CoA care depăşeşte necesităţile ciclului citric. prod.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful