Exemple de rezolvare

Problema 3
Pentru consola cu seciune ptrat executat din oel cu
tensiunea admisibil
adm
o = 150 MPa având schema static i
încrcrile din fig. 3.3.2, a se cere: a) s se traseze diagrama forelor
tietoare T i diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se
dimensioneze grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze
diagrama unghiurilor de rotire u ; d) s se traseze diagrama
deplasrilor pe vertical u (diagrama sgeilor). Modulul de
elasticitate al materialului MPa 10 1 , 2 E
5
· = .
Rezolvare
a) Calculul reaciunilor
Suma momentelor tuturor forelor fa de punctul A
¿
= · = · ÷ · ÷ · + · = . Fa 12 M 0 a 3 F 2 2a 3F 0 R M ; 0 M
A A A ) A ( i
.
Suma momentelor tuturor forelor fa de punctul C
a 3 / ) Fa 3 Fa 12 ( R 0 a F 3 a 3 R M 0 M
A A ) C ( i
+ = · = · + · ÷ · =
¿
,
Fa 5 R
A
= .
Ecuaia pentru verificare ( suma proieciilor tuturor forelor pe
verticala) 0 F 5 F 5 F 2 F 3 R
A
= + ÷ = + + ÷
b) Trasarea diagramelor eforturilor T i M.
Împrim grinda în sectoarele AB, BC, CD. Alegem originea

a) Fig.3.3.1 b)

coordonatelor în punctul stâng extrem A al grinzii, orientm axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Calculm fora transversal (tietoare) T i momentul
încovoietor M într-o seciune arbitrar cu abscisa X. Fora tietoare T
într-o seciune este suma proieciilor pe normala la axa barei a forelor
1
Fig.3.3.2

din stânga seciunii (sau celor din dreapta). Momentul încovoietor M,
într-o seciune transversal , este suma momentelor forelor din stânga
seciunii (inclusiv cupluri) , luate faa de seciune (sau a celor din
dreapta). Cele dou eforturi sunt pozitive când au sensurile indicate pe
fig. 3.3.1, a (1-1 este seciune unde se calculeaz eforturile).
Alctuim funciile de variaie ale eforturilor T, M în cele trei
regiuni.
Sectorul AB, a 2 x 0 s s (fig. 3.3.1,a)
F 5 R ) x ( T
A
= = .
2
Fx 5 Fa 12 x R M ) x ( M
A A
+ = · + ÷ = .
Dup cum se vede din aceste ecuaii, fora tietoare este identic
în toate seciunile sectorului, de aceea diagrama T are forma unui
dreptunghi; funcia M(x) este funcia liniar. Pentru a construi graficul
ei e suficient s se obinem dou puncte - la începutul i la finele
sectorului: pentru x = 0 (seciunea A) M(0) = 12Fa;
pentru x = 2a (seciunea B) M(2a) = Fa 2 .
Conform acestor date construim diagrama M pe sectorul AB.
Ordonatele pozitive ale diagramelor T i M se pun de la axa în jos
(diagrama M se construiete pe fibrele întinse).
Sectorul BC, a 3 x a 2 s s (fig. 3.3.3)
Fig.3.3.3

F 2 F F 5 F 3 R ) x ( T
A
= ÷ = ÷ = .
) a 2 x ( F 3 Fx 5 Fa 12 ) a 2 x ( F 3 x R M ) x ( M
A A
÷ ÷ + ÷ = ÷ ÷ · + ÷ = .
pentru Fa 2 ) a 2 a 2 ( F 3 a 2 F 5 Fa 12 M(2a) a 2 x ÷ = ÷ ÷ · + ÷ = = ;
pentru 0 ) a 2 a 3 ( F 3 a 3 F 5 Fa 12 M(3a) a 3 x = ÷ ÷ · + ÷ = = .
Sectorul CD, a 4 x a 3 s s (fig. 3.3.4)

Fig. 3.3.4
3
0 F 2 F 3 F 5 F 2 F 3 R ) x ( T
A
= ÷ ÷ = ÷ ÷ = .
0 Fx 5 Fa 12 Fx 5 Fa 12 ) a 3 x ( F 2 ) a 2 x ( F 3
Fx 5 Fa 12 ) a 3 x ( F 2 ) a 2 x ( F 3 x R M ) x ( M
A A
= ÷ + + ÷ = ÷ ÷ ÷ ÷
÷ + ÷ = ÷ ÷ ÷ ÷ · + ÷ =
.
Diagramele de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.3.2, b i c.
În seciunea B se produce un salt egal cu fora 3F, obinând dou
valori ale forei tietoare, corespunztoare seciunii din stânga i a
seciunii din dreapta punctului B, în care este aplicat fora 3F.
Bara este solicitat la încovoiere, seciunea periculoas fiind
seciunea (A), în care se dezvolt moment maxim Fa 12 M
max
= .
c) Dimensionarea grinzii
În fig. 3.2.2, b i c sunt reprezentate diagramele de eforturi. Se
observ c seciunea periculoas este seciunea (A), în care se
dezvolt momentul încovoietor maxim, în valoare absolut#, M =
12Fa.
Condiia de rezisten la încovoiere
adm
1
1
W
M
o s ,
în care
1
W reprezint modulul de rezisten axial al suprafeei
seciunii transversale.
Formula de dimensionare se scrie
a
1
1
M
W
o
=
3 3 6
6
3
adm adm
max
1
cm 800 m 10 800
10 150
10 10 12 Fa 12 M
W = · =
·
· ·
=
o
=
o
=
÷
114
Pentru seciunea ptrat
3
3
1
cm 800
6
b
W = =
cm 16,87 800 6 b
3
= · = .
Momentul de inerie axial al seciunii transversale a grinzii va fi
4
4 4
11
cm 5 , 6747
12
87 , 16
12
b
I = = =
4
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orientm axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Fig. 3.3.5

Pentru calculul deplasrilor pe vertical notat u i unghiurilor
de rotire notat u vom aplica relaiile lui V. Marina:
EI
AB
M
A B
O
÷ u = u ,
EI
S
) x x ( u u
B
MAB
A B A A B
÷ ÷ · u + = .
Din fig. 3.3.5 avem:
a
3
2
Fa a Fa 2
2
1
a a 2
2
1
Fa 4 a 2 Fa 2
a
3
4
a 2
3
2
Fa 10 a 2 Fa 10
2
1
3
2
3
2
2
2
1
2
1
= ç ÷ = · · ÷ = O
= · = ç ÷ = · ÷ = O
= · = ç ÷ = · · ÷ = O
unde
i
O sunt ariile diagramei momentelor încovoietoare pe intervale
(din fig. 3.3.5),
i
ç sunt distanele dintre centrele de greutate ale ariilor
i
O i axa vertical dus prin seciune unde se calculeaz deplasarea
pe vertical.
Unghiul de rotire în seciunea A este nul deoarece ea aparine i
reazemului, 0
A
= u .
Unghiul de rotire în seciunea B:
5
( ) = = ÷ ÷ ÷ =
O + O
÷ =
O
÷ u = u
EI
Fa 14
Fa 4 Fa 10
EI
1
EI
0
EI
2
2 2 2 1
AB
M
A B
rad. 0,0099
) mm ( 10 5 , 6747 ) mm / N ( 10 1 , 2
) mm ( 10 ) N ( 10 14
4 4 2 5
2 6 4
=
· · ·
· ·
=
unde
2 1
AB
M
O + O = O este aria diagramei momentelor încovoietoare
pe intervalul AB (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în seciunea C:

= =
÷
÷ =
O
÷ =
O
÷ u = u
EI
Fa 15
EI
Fa
EI
Fa 14
EI EI
Fa 14
EI
2 2 2
3
2 BC
M
B C
rad. 0106 , 0
) mm ( 10 5 , 6747 ) mm / N ( 10 1 , 2
) mm ( 10 ) N ( 10 15
4 4 2 5
2 6 4
=
· · ·
· ·
=
unde
3
BC
M
O = O este aria diagramei momentelor încovoietoare pe
intervalul BC (fig. 3.3.5).
Unghiul de rotire în seciunea D
EI EI
Fa 14
EI
3
2 BD
M
B D
O
÷ =
O
÷ u = u .
Din comparaia relaiilor pentru unghiurile de rotire ale
seciunilor C i D rezult rad 0106 , 0
EI
Fa 15
2
C D
= = u = u .
Diagrama de variaie a unghiului de rotire al seciunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.3.2, d.
f) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Deplasarea pe vertical în seciunea A 0 u
A
= (seciunea este
situat pe reazem).
Deplasarea pe vertical în seciunea B:
EI
S
) x x ( u u
B
MAB
A B A A B
÷ ÷ u + = ,
6
unde diferena coordonatelor
A B
x x ÷ prezint distana dintre
punctele B i A, egal cu 2a metri;
B
MAB
S este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa
vertical dus prin seciunea B (fig. 3.3.5).
=
ç O + ç O
÷ =
ç O
÷ · + =
EI EI
a 2 0 0 u
2 2 1 1
AB
M
B
= =
|
.
|

\
|
· ÷ · ÷
EI 3
Fa 52
a Fa 4 a
3
4
Fa 10
EI
1
3
2 2
mm. 23 , 12
) mm ( 10 5 , 6747 ) mm / N ( 10 1 , 2 3
) mm ( 10 ) N ( 10 52
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Deplasarea pe vertical în seciunea C:
EI
S
) x x ( u u
C
MBC
B C B B C
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
B C
x x ÷ prezint distana dintre
punctele B i A, egal cu a metri;
C
MBC
S este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa
vertical dus prin seciunea C (fig. 3.3.5).
. =
ç O
÷ u + =
EI
a u u
BC
M
B B C
=
ç O
÷ u +
EI
a u
3 3
B B
= =
|
.
|

\
|
· ÷ ÷ · +
EI 3
Fa 96
3
a 2
Fa
EI
1
a
EI
Fa 14
EI 3
Fa 52
3
2
2 3
mm. 58 , 22
) mm ( 10 5 , 6747 ) mm / N ( 10 1 , 2 3
) mm ( 10 ) N ( 10 96
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Deplasarea pe vertical în seciunea D:
EI
S
) x x ( u u
D
MCD
C D C C D
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
C D
x x ÷ prezint distana dintre
punctele D i C, egal cu a metri;
D
MCD
S este momentul static al ariei
7
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul CD fa de axa
vertical dus prin seciunea D (fig. 3.3.5). Deoarece pe intervalul CD
M= 0
D
MCD
S = 0. Deci.
= u + = a u u
C C D
= = · +
EI 3
Fa 141
a
EI
Fa 15
EI 3
Fa 96
3 2 3
mm. 17 , 33
) mm ( 10 5 , 6747 ) mm / N ( 10 1 , 2 3
) mm ( 10 ) N ( 10 141
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Diagrama de variaie a deplasrii pe vertical a seciunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.3.5, e.
Observaii utile în construcia diagramelor deplas#rilor.
1) În seciunea unde se anuleaz momentul încovoietor unghiul de
rotire u este maxim sau minim, u ¬ = 0 M este
max
u sau
min
u .
2) Efortul 0 M < , unghiul de rotire u este cresctor.
3) Efortul 0 M > , unghiul de rotire u este descresctor.
4) Când momentul încovoietor este cresctor convexitatea curbei
unghiurilor este îndreptat spre valorile u + ale diagramei unghiurilor
de rotire iar când momentul este descresctor – spre valorile u ÷ .
5) În seciunea unde se anuleaz unghiul de rotire u deplasarea pe
vertical (sgeata) este maxim sau minim, u 0 ¬ = u este
max
u sau
min
u .
6) Unghiul de rotire 0 < u , deplasarea pe vertical este descresctoare.
7) Unghiul de rotire 0 > u , deplasarea pe vertical este cresctoare.
8) Când unghiul de rotire este cresctor convexitatea curbei
deplasrilor pe vertical este îndreptat spre valorile u ÷ ale
diagramei deplasrilor pe vertical iar când unghiul de rotire este
descresctor – spre valorile u + .
Problema 4
Pentru o grind simplu rezemat, din oel cu tensiunea
admisibil
a
o = 150 MPa, cu seciunea transversal ptrat, încrcat
ca în fig. 3.4.1,a se cere: a) s se traseze diagrama forelor tietoare T
i diagrama momentelor încovoietoare M; b) s se dimensioneze
grinda, pentru F = 10 kN, a = 1 m; c) s se traseze diagrama
8
unghiurilor de rotire u ; d) s se traseze diagrama deplasrilor pe
vertical u (diagrama sgeilor); e) formulai concluziile care rezult
din compararea celor dou scheme de rezemare din probleme 3 i 4.
Modulul de elasticitate MPa 10 1 , 2 E
5
· = , tensiunea admisibil
MPa 150
a
= o . Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul
2.1.1.
Rezolvare
a) Calculul reaciunilor
Suma momentelor tuturor forelor fa de punctul A
¿
= · = · + · ÷ · ÷ · = F 3 R 0 a 4 R a 3 F 2 2a 3F ; 0 M
D D ) A ( i
.
Suma momentelor tuturor forelor fa de punctul D
¿
= · = · ÷ · + · · = F 2 R 0 a 4 R a F 2 2a 3F ; 0 M
A A ) D ( i
.
Ecuaia pentru verificare ( suma proieciilor tuturor forelor pe
verticala trebuie s fie egal cu zero)
0 F 3 F 2 F 3 F 2 R F 2 F 3 R
D A
= + ÷ ÷ = + ÷ ÷ .
b) Trasarea diagramelor eforturilor T, M
Alctuim funciile de variaie ale momentului încovoietor
i ale forei tietoare în cele trei regiuni.
Sectorul AB, a 2 x 0 s s
Fa 4 M(2a) a, 2 x
0 M(0) 0, x
2Fx x R ) x ( M
; F 2 R ) x ( T
A
A
= =
= =
= · =
= =
Sectorul BC, a 3 x a 2 s s
F F 3 F 2 F 3 R ) x ( T
A
÷ = ÷ = ÷ =
Fa 3 M(3a) a, 3 x
Fa 4 M(2a) , a 2 x
) a 2 x ( F 3 2Fx ) a 2 x ( F 3 x R ) x ( M
A
= =
= =
÷ ÷ = ÷ ÷ · =
Sectorul CD, a 4 x a 3 s s
F 3 F 2 F 3 F 2 F 2 F 3 R ) x ( T
A
÷ = ÷ ÷ = ÷ ÷ =
0 M(4a) a, 4 x
Fa 3 M(3a) , a 3 x
) a 3 x ( F 2 ) a 2 x ( F 3 2Fx
) a 3 x ( F 2 ) a 2 x ( F 3 x R ) x ( M
A
= =
= =
÷ ÷ ÷ ÷ =
= ÷ ÷ ÷ ÷ · =
9
Diagramele de eforturi T i Msunt reprezentate în fig. 3.4.1, b i
c Bara este solicitat la încovoiere, seciunea periculoas fiind
seciunea (B), în care se dezvolt moment maxim Fa 4 M
max
= .
Fig.3.4.1
c) Dimensionarea grinzii
Pentru dimensionare se scrie:
3 3 6
6
3
adm adm
max
1
cm 267 m 10 267
10 150
10 10 4 Fa 4 M
W = · =
·
· ·
=
o
=
o
=
÷
unde
1
W este modulul de rezisten axial ( caracteristica geometric a
seciunii transversale)

10
Pentru seciunea ptrat
6
b
W
3
1
= , unde b este latura ptratului.
Rezult m c 7 , 11 267 6 W 6 b
3
3
1
= · = · =
Momentul de inerie axial al seciunii transversale a grinzii va fi
4
4 4
11
cm 1560
12
7 , 11
12
b
I = = =
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire u
Fie originea coordonatelor în punctul A. Orientm axa X în
lungul axei grinzii spre dreapta.
Unghiul de rotire în seciunea A vom calcula din condiia c
deplasarea pe vertical în punctul D este nul. Aplicm relaia lui
Marina pentru calculul deplasrilor:
0
EI
S
a 4 u u
D
MAD
A A D
= ÷ · u + =
Luând în consideraie c 0 u si 0 u
D A
= = obinem:
0 ) (
EI
1
a 4
4 4 3 3 2 2 1 1 A
= ç · O + ç · O + ç · O + ç · O ÷ · u
) (
aEI 4
1
4 4 3 3 2 2 1 1 A
ç · O + ç · O + ç · O + ç · O = u ,
unde
i
O este aria diagramei momentelor încovoietoare pe un interval,
i
ç este distana dintre centrul de greutate al ariei
i
O i axa vertical
dus prin punctul D unde se calculeaz deplasare(fig. 3.4.2).
Din fig. 3.4.2 avem:
a
3
2
a
3
2
Fa
2
3
a Fa 3
2
1
a
3
5
a a
3
2
Fa
2
1
a Fa
2
1
a
2
3
a a
2
1
Fa 3 a Fa 3
a
3
8
a 2 a 2
3
1
Fa 4 a 2 Fa 4
2
1
4
2
4
3
2
3
2
2
2
1
2
1
= · = ç = · · = O
= + · = ç = · · = O
= + · = ç = · = O
= + · = ç = · · = O
11
Fig. 3.4.2

Unghiul de rotire în seciunea A va fi:
=
|
.
|

\
|
· + · + · + · = u a
3
2
Fa
2
3
a
3
5
Fa
2
1
a
2
3
Fa 3 a
3
8
Fa 4
aEI 4
1
2 2 2 2
A
= =
EI 4
Fa 17
2
rad, 013 , 0
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 4
) mm ( 10 ) N ( 10 17
4 4 2 5
2 6 4
=
· · · ·
· ·
Unghiul de rotire în seciunea B:
= = ÷ =
O
÷ =
O
÷ u = u
EI 4
Fa
EI
Fa 4
EI 4
Fa 17
EI EI 4
Fa 17
EI
2 2 2
1
2 AB
M
A B
rad. 00076 , 0
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 4
) mm ( 10 ) N ( 10
4 4 2 5
2 6 4
=
· · · ·
·
=
unde
1
AB
M
O = O este aria diagramei momentelor încovoietoare pe
intervalul AB (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în seciunea C
=
|
.
|

\
|
+ ÷ =
O + O
÷ =
O
÷ u = u
2 2
2
3 2
2 BC
M
B C
Fa
2
1
Fa 3
EI
1
EI 4
Fa
EI EI 4
Fa
EI

12
rad. 0099 , 0
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 4
) mm ( 10 ) N ( 10 13
EI 4
Fa 13
4 4 2 5
2 6 4 2
÷ =
· · · ·
· ·
÷ = ÷ =
unde
2 1
BC
M
O + O = O este aria diagramei momentelor încovoietoare
pe intervalul BC (fig. 3.4.2).
Unghiul de rotire în seciunea D
= ÷ = ÷ ÷ =
O
÷ ÷ =
O
÷ u = u
EI 4
Fa 19
EI 2
Fa 3
EI 4
Fa 13
EI EI 4
Fa 13
EI
2 2 2
4
2 CD
M
C D
rad. 0145 , 0
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 4
) mm ( 10 ) N ( 10 19
4 4 2 5
2 6 4
÷ =
· · · ·
· ·
÷ =
Luând în consideraie c unghiul de rotire în seciunea B are
semnul plus iar în seciunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC seciune (fie coordonata acestei seciuni x
*
) unde unghiul
de rotire se anuleaz. Pentru acesta alctuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC. Unghiul de rotire în seciunea cu coordonata x* va
vi (fig. 3.4.3):
Fig. 3.4.3
EI EI 4
Fa
EI
3 2
2 Bx
M
B
x
- -
O + O
÷ =
O
÷ u = u
-
-
. (3.4.1)
Egalm expresia (3.4.1) cu zero
0
4
Fa
0
EI EI 4
Fa
3 2
2
3 2
2
x
= O ÷ O ÷ ¬ =
O + O
÷ = u
- -
- -
-
(3.4.2)
Momentul în seciunea cu coordonata x
*
:
- - - - - -
÷ = + ÷ = ÷ ÷ = Fx Fa 6 Fa 6 Fx 3 Fx 2 ) a 2 x ( F 3 x R ) x ( M
A
.
13
Înlimea triunghiului cu aria
-
O
3
:
Fa 2 Fx ) Fx Fa 6 ( Fa 4 ) x ( M Fa 4 KL KN NL ÷ = ÷ ÷ = ÷ = ÷ =
- - -
.
Calculm ariile:
= ÷ ÷ = ÷ = O
- - - -
) a 2 x )( Fx Fa 6 ( ) a 2 x )( x ( M
*
2
2 2
Fa 12 ) x ( F Fax 8 ÷ ÷ =
- -
.
= ÷ ÷ = ÷ = O
- - - -
) a 2 x )( Fa 2 Fx (
2
1
) a 2 x ( NL
2
1
3
) Fa 4 Fax 4 ) x ( F (
2
1
2 2
+ ÷ =
- -
Substituim
- -
O O
3 2
si în expresia (3.4.2) pentru
-
u
x
:
÷ ÷ ÷ ÷ = O ÷ O ÷
- - - -
) Fa 12 ) x ( F Fax 8 (
4
Fa
4
Fa
2 2
2
3 2
2
0 a 41 ax 24 ) x ( 2 0 ) Fa 4 Fax 4 ) x ( F (
2
1
2 2 2 2
= + ÷ · = + ÷ ÷
- - - -
a 063 , 2 x =
-
Deci, în seciunea cu coordonata x = 2,063a = 2,063 m. unghiul
de rotire se anuleaz.
Diagrama de variaie a unghiului de rotire al seciunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, d.
e) Trasarea diagramei deplas#rilor pe vertical#
Pentru calcularea deplasrilor aplicm relaia lui Marina.
Deplasarea pe vertical în seciunea A = 0 (este situat pe
reazem).
Fig. 3.4.4
14
Deplasarea pe vertical în seciunea B:
EI
S
) x x ( u u
B
MAB
A B A A B
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
A B
x x ÷ prezint distana dintre
punctele B i A, egal cu 2a metri;
B
MAB
S este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul AB fa de axa
vertical dus prin seciunea B (fig. 3.4.4).
=
ç
'
O
÷ u + =
EI
a 2 0 u
1
AB
M
A B
=
ç
'
O
÷ u =
EI
a 2 u
1 1
A B
= = · · ÷ ·
EI 6
Fa 35
a
3
2
Fa 4
EI
1
a 2
EI 4
Fa 17
3
2
2
mm. 81 , 17
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 6
) mm ( 10 ) N ( 10 35
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Deplasarea pe vertical în seciunea C:
EI
S
) x x ( u u
C
MBC
B C B B C
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
B C
x x ÷ prezint distana dintre
punctele B i C, egal cu a metri;
C
MBC
S este momentul static al
ariei diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BC fa de axa
vertical dus prin seciunea C (fig. 3.4.4).
=
ç O
÷ u + =
EI
a u u
BC
M
B B C
( ) = ç O
'
+ ç
'
O ÷ u +
3 3 2 2 B B
EI
1
a u
= =
|
.
|

\
|
· + · ÷ · +
EI 4
Fa 17
a
3
2
Fa
2
1
2
a
Fa 3
EI
1
a
EI 4
Fa
EI 6
Fa 35
3
2 2
2 3
mm. 97 , 12
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2 4
) mm ( 10 ) N ( 10 17
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Calculm valoarea extrem a deplasrii pe vertical, care va fi în
seciunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x = 2,063a) (fig.
3.4.3).
15
= ÷ ÷ · u + =
-
- -
EI
S
) a 2 x ( u u
x
MBx
B B max

= ÷ ÷ · u + =
-
-
EI
S
) a 2 a 063 , 2 ( u
x
MBx
B B
=
ç O + ç O
÷ · u +
- -
EI
a 063 , 0 u
*
3 3
*
2 2
B B
+
÷
· ÷ ÷ ÷
·
+ =
-
- -
2
a 2 x
) Fa 12 ) x ( F Fax 8 ((
EI
1
EI 4
063 , 0 Fa
EI 6
Fa 35
2 2
2 3
= ÷ · + ÷ +
- - -
) a 2 x (
3
2
) Fa 4 Fax 4 ) x ( F (
2
1
2 2
÷
·
+ =
EI 4
063 , 0 Fa
EI 6
Fa 35
2 3
+
÷
· ÷ · ÷ · ÷
2
a 2 a 063 , 2
) Fa 12 a 063 , 2 F a 063 , 2 Fa 8 ((
EI
1
2 2
= ÷ · + · ÷ · + ) a 2 a 063 , 2 (
3
2
) Fa 4 063 , 2 Fa 4 a 063 , 2 F (
2
1
2 2 2
= = ÷ · + ÷ +
- - -
EI
Fa 84 , 5
) a 2 x (
3
2
) Fa 4 Fax 4 ) x ( F (
2
1
3
2 2
mm. 83 , 17
) mm ( 10 1560 ) mm / N ( 10 1 , 2
) mm ( 10 ) N ( 10 84 , 5
4 4 2 5
3 9 4
=
· · ·
· ·
=
Diagrama de variaie a deplasrii pe vertical a seciunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.4.1, e.
e) Concluziile.
Tabelul 3.4.1

Problema 3
Problema 4
M
max
(kN)
120 40
u
max
(mm)
33,2 17,8
A (mm
2
)
285 137
A
i
/A
4
A
3
/A
4
=2,1 A
4
/A
4
=1
In tabelul 3.4.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s
judecm despre faptul care din schemele de rezemare sunt raionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel M
max
este momentul
maxim care apare în bara; u
max
este deplasarea pe verticala maxim a
seciunilor grinzii; A
i
este aria necesar a seciunii transversale.
Valorile din ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de
rezemare dat este mai grea decât grinda cu schema de rezemare din
problema 4. Dup cum se vede din tabel, mai raional este schema de
rezemare din problema 4, care implica micorarea de trei ori a
momentului maxim, de dou ori a deplasrii maxime pe vertical i de
dou ori a greutii grinzii (A
3
/A
4
=2,1) fa de grinda rezemat ca în
problema 3.

Problema 9
Pentru o grind încrcat conform fig. 3.9.1, a cu seciune
ptrat executat din oel cu tensiunea admisibil MPa 150
adm
= o , se
cere: a) s se ridice nedeterminarea static; b) s se traseze diagrama
forelor tietoare T i diagrama momentelor încovoietoare M, dac
Fa M = ; c) s se dimensioneze bara, pentru F = 10 kN, a = 1 m; d) s
se traseze diagrama unghiurilor de rotire u ; e) s se traseze diagrama
deplasrilor pe vertical u (diagrama sgeilor); f) formulai
concluziile care rezult din compararea celor trei scheme de rezemare
din probleme 3, 4 i 9. Modulul de elasticitate MPa 10 1 , 2 E
5
· = .
Datele necesare pentru rezolvare sunt date în tabelul 2.1.1.

Rezolvare
În fig.3.9.1, b, c i d s-au trasat: diagrama
) 1 (
M - pentru cazul
când asupra barei acioneaz reaciunea R
D
; diagrama
) 2 (
M - pentru
cazul când asupra barei acioneaz fora concentrat 2F; diagrama
) 3 (
M - pentru cazul când asupra barei acioneaz fora concentrat 3F;
diagrama forelor transversale T; diagrama momentelor încovoietoare
M.

17
Fig. 3.9.1
18
a) Ridicarea nedetermin#rii statice
Problema este o singur dat static nedeterminat. Alctuim
ecuaia de deplasare. Din condiia c sgeata în reazemul D este nul
folosind relaia lui Marina obinem ecuaia:
EI
S
a 4 u u
D
MAD
A A D
÷ · u + = .
Deoarece · = = u = 0 S avem 0 u si 0 = , 0 u
D
MAD D A A
0 S
3 3 2 2 1 1
D
MAD
= ç · O + ç · O + ç · O =
0 a
3
10
Fa 6 a 3 Fa 9 a
3
8
a R 8 S
2 2 2
D
D
MAD
= · ÷ · ÷ · = .
F
64
141
R
D
= .
b) Trasarea diagramelor forelor t#ietoare i ale
momentelor încovoietoare
Alctuim funciile de variaie ale eforturilor T, M în cele trei
regiuni.
Sectorul CD:
a x 0 s s ;
F
64
141
R T
D
÷ = ÷ = ;
x F
64
141
) x ( M · =
Fa
64
141
= M(a) ; a x
0 ) 0 ( M ; 0 x
=
= =
Sectorul BC:
a 2 x a s s ;
F
64
13
F 2 F
64
141
F 2 R ) x ( T
D
÷ = + ÷ = + ÷ = ;
) a x ( F 2 x F
64
141
) a x ( F 2 x R ) x ( M
D
÷ · ÷ · = ÷ · ÷ · =
; Fa
64
141
= M(a) ; a x =
19
Fa
32
77
= M(2a) ; a 2 x =
Sectorul AB, a 4 x a 2 s s
F
64
179
F 3 F 2 F
64
141
F 3 F 2 R ) x ( T
D
= + + ÷ = + + ÷ = ;
). a 2 x ( F 3 ) a x ( F 2 x F
64
141

) a 2 x ( F 3 ) a x ( F 2 x R ) x ( M
D
÷ · ÷ ÷ · ÷ · =
= ÷ · ÷ ÷ · ÷ · =
. Fa
16
51
= M(4a) ; a 4 x
; Fa
32
77
= M(2a) ; a 2 x
÷ =
=
Luând în consideraie c momentul încovoietor în seciunea B
are semnul plus iar în seciunea A are semnul minus vom determina pe
sectorul AB seciune (fie coordonata acestei seciuni x' ) unde
momentul se anuleaz. Pentru acesta alctuim expresia general a
momentului pentru sectorul AB i egalm cu zero. Momentul în
seciunea cu coordonata x' va vi:

= ÷ ' · ÷ ÷ ' · ÷ ' · = ' ) a 2 x ( F 3 ) a x ( F 2 x R ) x ( M
D
a
179
512
x 0 ) a 2 x ( F 3 ) a x ( F 2 x F
64
141
=
'
· = ÷
'
· ÷ ÷
'
· ÷
'
· =
Distana dintre seciune unde momentul se anuleaz i captul
grinzii din stânga este: a
179
204
a
179
512
a 4 x a 4 = ÷ =
'
÷
Diagrame de eforturi sunt reprezentate în fig. 3.9.1, e i f.
c) Dimensionarea barei
Momentul încovoietor are cea mai mare valoare în seciunea din
încastrare unde . Fa
16
51
M
max
=
Modulul de rezisten necesar, din condiia de rezisten la
încovoiere, (inând seama de momentul maxim i tensiunea
admisibil): este:
20
3 3 3
2
3 3
adm adm
max
nec
cm 5 , 212 mm 10 5 , 212
) (N/mm 150
) mm N ( 16 / 10 10 10 51 16 Fa 51 M
W
= · =
=
· · · ·
=
o
=
o
=
Latura b ce definete dimensiunile seciunii transversale ptrate
va fi:
6
b
W
3
x
= , m c 84 , 10 5 , 212 6 W 6 b
3 3
x
= · = · =
Momentul de inerie axial al seciunii transversale a grinzii va fi
4
4 4
11
cm 1152
12
84 , 10
12
b
I = = =
d) Trasarea diagramei unghiurilor de rotire u
Aplicm relaia lui Marina.
Unghiul de rotire în seciunea D:

( ) = O + O + O + u = u ·
O
÷ u = u
3 2 1 A D
AD
M
D A
EI
1
EI
=
|
.
|

\
|
· ÷ · · ÷ · · + = a 2 Fa 6
2
1
a 3 Fa 6
2
1
a 4 a R 4
2
1
EI
1
0
D
= =
|
.
|

\
|
÷ ÷ ·
EI 8
Fa 21
6 9
64
141
8
EI
Fa
2 2
rad. 011 , 0
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 8
) mm ( 10 ) N ( 10 21
4 4 2 5
2 6 4
=
· · · ·
· ·
=
Unghiul de rotire în seciunea C se exprim prin unghiul de
rotire în seciunea D:
EI
CD
M
D C
O
÷ u = u
unde
CD
M
O este aria diagramei momentelor încovoietoare pe inter-
valul CD (fig. 3.9.1, b).
21
=
|
.
|

\
|
· · ÷ = u a a R
2
1
EI
1
EI 8
Fa 21
D
2
C
= =
|
.
|

\
|
· ÷
EI 128
Fa 195
64
141
2
1
8
21
EI
Fa
2 2
rad. 0063 , 0
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 128
) mm ( 10 ) N ( 10 195
4 4 2 5
2 6 4
=
· · · ·
· ·
=
Analog vom determina unghiul de rotire în seciunea B.
EI
BD
M
D B
O
÷ u = u ,
unde
BD
M
O este aria diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul
BD (fig. 3.9.1)
=
|
.
|

\
|
· ÷ · · ÷ = u a Fa 2
2
1
a 2 a R 2
2
1
EI
1
EI 8
Fa 21
D
2
B
= ÷ =
|
.
|

\
|
÷ ÷
EI 32
Fa 25
1
32
141
8
21
EI
Fa
2 2
rad. 0032 , 0
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 32
) mm ( 10 ) N ( 10 25
4 4 2 5
2 6 4
÷ =
· · · ·
· ·
÷ =
În seciune cu coordonata a
179
512
x =
'
unde momentul de
încovoiere se anuleaz unghiul de rotire u
'
are valoare extrem (se
calculeaz aria diagramei din stânga):
EI EI
0
EI EI
x A
M
x A
M
x A
M
A
x A
M
A
' ' ' '
O
=
O
+ =
O
+ u = u
'
·
O
÷ u
'
= u
unde
x A
M
'
O este aria diagramei momentelor pe intervalul x A ' (se
calculeaz aria diagramei din stânga, fig. 3.9.2)

22
Fig. 3.9.2

= ÷ =
|
.
|

\
|
· · ÷ = u'
EI 1432
Fa 2601
a
179
204
Fa
16
51
2
1
EI
1
2
rad. 0075 , 0
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 1432
) mm ( 10 ) N ( 10 2601
4 4 2 5
2 6 4
÷ =
· · · ·
· ·
÷
Luând în consideraie c unghiul de rotire în seciunea B are
semnul plus iar în seciunea C are semnul minus vom determina pe
sectorul BC seciune (fie coordonata acestei seciuni x*) unde unghiul
de rotire se anuleaz. Pentru acesta alctuim expresia general a rotirii
pentru sectorul BC i egalm cu zero. Unghiul de rotire în seciunea
cu coordonata x* va vi (fig. 3.9.3):

( ) = O + O ÷ u =
O
÷ u = u
* Dx
2
* Dx
1 D
* Dx
M
D * x
EI
1
EI
Fig. 3.9.3

23

0 ) a * x ( ) a * x ( F 2
2
1
* x * x R
2
1
EI
1
EI 8
Fa 21
D
2
=
|
.
|

\
|
÷ · ÷ ÷ · ÷ = .
0 ) a * x ( F *) x ( R
2
1
8
Fa 21
2 2
D
2
= ÷ + ÷
0 ) a * x ( F *) x ( F
128
141
Fa
8
21
2 2 2
= ÷ + ÷
a 67 , 1 * x 0 a 464 * ax 256 ) x ( 13
2 2
= ¬ = ÷ + .
Deci, unghiul de rotire în seciunea cu coordonata x* = 1,67a
este zero (fig. 3.9.1, g).
Diagrama de variaie a unghiului de rotire al seciunilor în
lungul axei barei este reprezentat în fig. 3.9.1, g.

f) Trasarea diagramei deplas#rilor
Fie originea coordonatelor în punctul D. Orientm axa X în
lungul axei grinzii spre stânga. Aplicm relaia lui Marina.
Deplasarea vertical a punctului D = 0 (este situat pe reazem).
Deplasarea vertical a punctului C
EI
S
) x x ( u u
C
MCD
D C D D C
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
D C
x x ÷ prezint distana dintre
punctele D i C, egal cu a metri;
C
MCD
S este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul CD.
=
ç O
÷ u + =
EI
a 0 u
CD
M
D C
= · · ÷ · a
3
1
a R
2
1
EI
1
a
EI 8
Fa 21
2
D
2
= = · · · ÷ =
EI 128
Fa 289
Fa
64
141
6
1
EI
1
EI 8
Fa 21
3
3
3
mm. 33 , 9
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 128
) mm ( 10 ) N ( 10 289
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
24
Deplasarea vertical a punctului B
EI
S
) x x ( u u
B
MBD
D B D D B
÷ ÷ u + = ,
unde diferena coordonatelor
D B
x x ÷ prezint distana dintre
punctele B i D, egal cu 2a metri;
B
MBD
S este momentul static al ariei
diagramei momentelor încovoietoare pe intervalul BD.
Fig. 3.9.4
145
=
ç
'
O + ç
'
O
÷ u + =
EI
a 2 0 u
2
BD
2 1
BD
1
D B
= · · ÷ · a
3
1
a R
2
1
EI
1
a
EI 8
Fa 21
2
D
2
= = · · · ÷ =
EI 128
Fa 289
Fa
64
141
6
1
EI
1
EI 8
Fa 21
3
3
3
mm. 33 , 9
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2 128
) mm ( 10 ) N ( 10 289
4 4 2 5
3 9 4
=
· · · ·
· ·
=
Calculm valoarea extrem a deplasrii verticale, care va fi în
seciunea unde unghiul de rotire se anuleaz (pentru x* = 1,67a).
( )
=
|
.
|

\
|
÷ · ÷ ÷ · · · ÷
÷ · = ç O + ç O ÷
÷ · + = ÷ · u + =
) a a 67 , 1 (
3
1
) a a 67 , 1 ( F 2
2
1
a 67 , 1
3
1
) a 67 , 1 ( R
2
1
EI
1
a 67 , 1
EI 8
Fa 21
EI
1
a 67 , 1
EI 8
Fa 21
0
EI
S
a 67 , 1 u u
2 2
D
2
* x
2
* Dx
2
* x
1
* Dx
1
2 * x
* MDx
D D * x
25
= =
|
.
|

\
|
· ÷ · · · ÷ · · =
EI
Fa
77 , 2
3
1
67 , 0 67 , 1
3
1
67 , 1
128
141
67 , 1
8
21
EI
Fa
3
3 2
3
mm. 45 , 11
) mm ( 10 1152 ) mm / N ( 10 1 , 2
) mm ( 10 ) N ( 10 77 , 2
4 4 2 5
3 9 4
=
· · ·
· ·
=
Diagrama de variaie în lungul axei barei a deplasrii pe
vertical a seciunilor este reprezentat în fig. 3.9.1, h.
f) Concluziile.
Tabelul 3.9.1

Problema 3
Problema 4
Problema 9
M
max
(kN)
120 40 32
u
max
(mm)
33,2 17,8 11,4
A
i
(mm
2
)
A
3
=285 A
4
=137 A
9
=117
A
i
/A
9
A
3
/A
9
=2,4 A
4
/A
9
=1,2 A
9
/A
9
=1
In tabelul 3.9.1 noi prezentam rezultatele generale ce permite s
judecm despre faptul care din schemele de rezemare sunt raionale
pentru grinda dat si care nu. În acest tabel M
max
este momentul
maxim care apare în bara; u
max
este deplasarea pe verticala maxim a
seciunilor grinzii; A
i
este aria necesar a seciunii transversale.
Valorile din ultimul rând arat de câte ori grinda cu schema de
rezemare dat este mai grea decât grinda cu schema de rezemare din
problema 9. Dup cum se vede din tabel, mai raional este schema de
rezemare din problema 9, care implica micorarea de patru ori a
momentului maxim, de trei ori a deplasrii maxime pe vertical i de
2,4 ori a greutii grinzii (A
3
/A
9
=2,4) fa de grinda rezemat ca în
problema 3.

26

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful