ANEXĂ - Exemple de calcul

Nota:Pentru exemplele de calcul 1...4s-au utilizat eforturile secţionale şi secţiunile rezultate din analiza structurală şi dimensionarea structurii din BIR a unei clădiri cu regim de înălţime P+20, amplasată într-o zonă seismcă cu ag = 0,24g şi Tc = 1,6 s, la care a fost folosit sistemul structural „tub in tub” şi la care s-a considerat un factor de comportare de bazăq0 = 5. Perioada proprie fundamentală de vibraţie a structurii esteT1 =2,3 s. În exemplele 1…4 este tratat calculul elementelor cadrelor interioare. Pentru exemplele de calcul 5 şi 6 s-au utilizat eforturile secţionale şi secţiunile rezultate din analiza structurală şi dimensionarea structurii în cadre din BIR a unei clădiri cu regim de înălţime P+14, amplasată într-o zonă seismică cu ag = 0,12g şi Tc = 0,7 s.

Exemplul 1: Calculul unei grinzi de cadru în clasa de ductilitate înaltă
1.1 Date de intrare h = 800mm - înălţimea secţiunii transversale a grinzii. b୵ = 400mm - lăţimea inimii grinzii. • Date geometrice şi încărcări

g=34,6KN/m - încărcarea permanentă uniform distribuită pe grindă q=10,09KN/m - încărcarea variabilă uniform distribuită pe grindă

Fig. 1.1 Schematizare grindă cu reprezentarea zonelor critice Armatura longitudinală - Otel BST 500S, clasa C: fyk = 500N/mmଶ f୷ୢ = fyk 500N/mm2 = =434N/mm2 γs 1,15 • Caracteristicile materialelor

Beton clasa C60/75: ݂ck =60 N/mm2 ; fctm=4,4 N/mm2 ; fctk=3,1 N/mm2

Armatura transversală - Oţel BST 500S ,clasa C

fcd =

fck 60N/mm2 f 3,1N/mm2 = =40 N/mm2 ;fcd = ctk = =2,07N/mm2 γs 1,5 γs 1,5

Eforturi de proiectare

În figura de mai jos este prezentată diagrama de momente încovoietoare,asociată unui sens de acţiune a forţelor seismice, pentru un ochi de cadrusituat la etajul la care momentele în grinzisunt maxime. Diagrama de momente încovoietoare asociată sensului opus de acţiune a forţelor seismice este antisimetrică. NEdi,inf =NEdk,sup =10207KN; NEdi,sup =9564KN; NEdk,inf =10860KN

MEdb+ =270KNm - momentul maxim pozitiv din grinda dintre nodurile i si j. MEdb-=642KNm- momentul maxim negativ din grinda dintre nodurile i si j. V=74KN - forţa tăietoare la limita dintre zona critică şi zona de câmp.

Fig.1.2 Diagrama de momente încovoietoare pentru un ochi de cadru

A-2

1.2 Acoperirea cu beton a armaturilor • Acoperirea cu beton a barelor longitudinale

Acoperirea cu beton a barelor de armătură se determină conform SR EN 1992-1-1.Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1, tabel 4.3N), deci clasa structurală este 3. Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1, tabel 4.4N): cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0 cmin dur =10mm

∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi

cmin = max൛cmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mmൟ = maxሼ28mm;15mm;10mmሽ =28mm cnom =cmin +∆ctol =38mm - valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.

cmin b = φ୫ୟ୶ = 28 mm

d1 =d2 =cnom +φsl /2=52mm≅ 55mm - distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară, respectiv inferioară a secţiunii. d=h-d1 =800mm-55mm=745mm - înălţimea utilă a secţiunii grinzii. • Acoperirea cu beton a armăturii transversale

cef etr =cnom bl -φetr =38mm-8mm=30mm

cmin etr = max൛cmin b ;cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add ;10mmൟ = maxሼ8mm;10mm;10mmሽ =10mm

1.3 Dimensionarea armăturii longitudinale •

cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20mm<cef etr = 30mm, deci acoperirea etrierilor este suϐicientă. Dimensionarea armăturii la moment pozitiv

Se consideră sectiunea T dublu armată beff =bw +4·hf +4·hf =2000mm, conform P100-1, paragraful

5.3.4.1.1. (2), pentru grinzi care reazemă pe stâlpi interiori.
fck-50 60-50 =0,8=0,775 400 400

λ=0,8η=1-

fck-50 60-50 =1=0,95 200 200

A-3

M୉ୢୠା = 270KNm െ Momentul de proiectare egal cu momentul rezulat din calculul static. Beton clasa C60/75→εcu2 =2,9·10-3 Oţel S500→εsy1 =2,175·10-3 deformaţia specifică la curgere a armăturii comprimate εୡ୳ଶ ݀ଵ

Fig. 1.3. Secţiune T dublu armată solicitată la moment pozitiv

εୱ୷ଵ

x

εsy1 x-d1 = ՜ εcu2 · x-εsy1 · x=d1 · εcu2 εcu2 x x= d1 ·εcu2 λ·d1 ·εcu2 0,775·d1 ·2,9 →λx= = ؆ 3d1 εcu2 -εsy1 εcu2 -εsy1 2,9-2,175

MEdb+ 270·106 KNm Se presupune că λx<3·d1 →As2nec = = =901mm2 → se aleg 2φ20+2φ22As2 =1388mm2 (h-d1 -d2 )·fyd 690mm·434N/mm2 • Dimensionarea armăturii la moment negativ

Se consideră secţiunea dreptunghiulară dublu armată

A-4

5· 434 4.= As1 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd=2210mm2 ∙ 690mm·434N/mm2 = 662KNm VEd = Mid +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0 + l0 2 • Determinarea forţei tăietoare de proiectare ψ0 =0.procent de armare la partea superioară a grinzii. d· bw 745mm·400mm As1 2210mm2 = =0.1m Mid =MRbi ·γRd ·min(1.procent de armare la partea inferioară a grinzii.44 % mai mic decât procentele efective.47% .Fig. Secţiune dreptunghiulară dublu armată solicitată la moment negativ MEdb-=642KNm-Momentul de proiectare egal cu momentul rezultat din calculul structural MEdb642·106 KNm Se presupune că λx<3·d2 ՜As1nec = = =2143mm2 →se aleg 2φ28+2φ25As1 =2210mm2 (h-d1 -d2 )·fyd 690mm·434N/mm2 bw ·λ·x·η·fcd+AS2 ·fyd-AS1 ·fyd→λ·x= (AS2 -AS1 )·fyd ൫2210mm2 -1388mm2 ൯·434N/mm2 = =23mm<3*55→λx<3·d1 400mm·0. 1.5· ·=0. d·bw 745mm·400mm fctm fyk ρ'= Procentul minim de armare este ρ௠௜௡ =0. 1.74% .95·40N/mm2 bw ·η·fcd deci relaţile de calcul considerate la începutul calculului au fost corecte.4 . ρ= As2 1388mm2 ∙100= ∙100=0. ∑ MRci )=416KNm·1.4 = 0.4.4 Dimensionarea armăturii transversale MRb+ = As2 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd=1388mm2 ∙ 690mm·434N/mm2 = 416KNm MRb.2·1=499KNm ∑ MRbi A-5 .l0 =8.

s ·s 318*103 N·120mm Asw = = =131mm2 z·fywd ·cotθ 0.150mm.9·745mm·0.6(1)=0.456 250 250 1·400mm·0.094)⋅400⋅745⋅2.124% fyk 500 ρw.456·40N/mm2 =2446KN 2 ඥfck √60 ∙100=0.5şi VEdmax<(2+ζ)bwdfctd→calculul la forţa taietoare se face conform SR EN:1992-1-1 • Dimensionarea armăturii transversale în zonele critice Pentru elementele cu armături transversale de forţă tăietoare.min =0.09KN/m)8.4·10.max = Pentru zonele critice de la capetele grinzilor( lcr =1.6KN/m+0. VEdmax = Mid +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0 499KNm+795KNm (34. αcw =1 pentru structuri fără precomprimare Din condiţii de ductilitate locală →s= min ൜ hw .1m Mjd +Mjd (g+ψ0 ·q)∙l0 499KNm+795KNm (34.8mm2 ՜ ‫ ܏܍ܔ܉‬φૡ/૚૛૙‫ ܝ܋ ܕܕ‬૝ ‫ܑܚܝܕ܉ܚ‬ 4 fck 60 )=0.150mm.6dbl ൠ =min{168.1·m + = + =318KN 2 l0 2 8.6(1VRd.max = 131mm2 =32.08· ∙100=0.Mjd =MRbj ·γRd ·min(1.9d.094 VEdmax 318KN VEdmax = 318 kN < (2+ζ)bwdfctd = (2-0.1·m + =+ =-3KN l0 2 2 8.08· A-6 .9·745mm*434N/mm2 n=4→Aφw = ν1 =0.6KN/m+0.09KN/m)8.5·h ) se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală θ=45° iar braţul de pârghie al forţelor interne z=0.120mm}=120mm 4 VRd.2·1=795KNm ∑ MRbj VEdmin =ξ= VEdmin -3KN = =-0.07 = 1175 kN ξ=-0. rezistenţa la forţă tăietoare VRd este cea mai mică dintre valorile de mai jos: VRd.094>-0.1m ∑ MRcj )=662KNm·1.4·10.s = Asw ·z·fywd ·cotθ s αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd cotθ+tgθ VRd.

248→ s n 2 200mm VRd.00124∙100 50.124% 2∙233∙10ଷ N θ = 0.52*(100*0.5 n=2→Aφw = 64mm2 =32mm2 ՜ se aleg φૡ/૛૙૙‫ ܝ܋ ܕܕ‬૛ ‫ܑܚܝܕ܉ܚ‬ 2 A-7 .c ≥νmin ·bw ·d = 0.06° → cotθ = 2.0047<0.513 VRd.5∙arcsin( ) cotθ+tgθ α୵ ∙ b୵ ∙ 0.c =[0.035·k3/2 ·fck 1/2 =0.51 ∙ 13N/mm2 Aφw bw ·ρw.ef = n·Aφw 4·50.9 ∙ d ∙ ν1 ∙ fୡୢ ρw.12·1.forţa tăietoare din încărcări gravitaţionale la limita dintre zona critică şi zona de câmp VEdmax = Mid +Mjd 499KNm+795KNm +ܸீௌ = +74KN=233KN l0 8.c =[CRd.c ·k·൫100·ρl ·fck൯3 +k1 ·σcp ]·bw ·d cu o valoare minimă VRd.18 = =0.9·745mm*434N/mm2 ∙ 2.max = αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd 2VRd ՜ θ=0.42% s·bw 120mm·400mm Dimensionarea armăturii transversale în zona de câmp Vୋୗ=74KN .18 0.c =(νmin +k1 ·σcp )·bw ·d 1 CRd.12 γc 1.ρw.1m • Se verifică forţa tăietoarea capabilă a grinzii fără armatură transversală: VRd.52<2 d 750 Asl 1388mm2 = =0.3mm2 ∙100= ∙100=0.0047*60MPa)1/3 ]·400mm*745mm=163KN νmin =0.3mm2 = = =0.s ·s 233*103 N·200mm Asw = = =64mm2 z·fywd ·cotθ 0.5 1 ∙ 400mm ∙ 0.min 400mm·0.9 ∙ 745mm ∙ 0.c = 0.min =0.02 bw ·d 400mm·745mm NEd =0 pentru grinzi →σcp =0 VRd.5 k=1+ඨ ρl = 200 200 =1+ඨ =1.513·400mm·750mm=154KN < 233‫ܰܭ‬ Deci forţa tăietoare nu poate fi preluată de secţiunea de beton fără armătură VRd.5 ∙ arcsin ቆ ቇ = 7.

120ሽ 4 →distanţa de la faţa reazemului pîna la primul etrier<50mm →minim 2 bare 2φ14 continue pe toată lungimea grinzii la partea superioară →s=120mm = min ൜ Fig.175mm. Armarea grinzii(secţiune transversală lângă reazem) A-8 .0046şi ρ=0.0044<ρ'=0.6dbl ൠ = minሼ200.24dbw .175. Verificarea poate fi considerată îndeplinită dacă sunt îndeplinite următoarele condiţii (paragraful 11.5· fctm 4.7TC q0 -valoarea de bază a factorului de comportare.2.5· =0.0074 fyk 500N/mm2 →dw =8mm>6mm hw .1. 1.5 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală Pentru a satisface condiţia de ductilitate în regiunile critice ale grinzilor de cadru trebuie ca: µφ ≥2·q0 -1=2·5-1=9 pentru clădiri cu T1 ≥ 0.5.4N/mm2 =0.1(2) din ghid): →As2 ≥ As1 →1388mm2 > 2210/2 = 1105mm2 2 →ρmin =0.192.

07 N/mm2 fcd= = γs 1.1N/mm2 =40 N/mm2 .inf =10860KN MEdk.inf =NEdk.2) NEdi.2 Acoperirea cu beton a armăturii • Acoperirea cu beton a barelor longitudinale Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004.1 N/mm2 fck 60N/mm2 fctk 3.Otel BST 500S.4N): cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0 cmin dur =10mm cmin b = φ୫ୟ୶ = 25 mm A-9 .inf =272KNm NEdi. fctm=4. Otel BST 500S Beton clasa C60/75 • Eforturi rezultate din analiza structurală (vezi fig. fctd= = =2. clasa C Beton clasa C60/75: fck=60 N/mm2 . tabel 4.1 Date de intrare bୡ = 1000mm .sup =436KNm MEdi.inf =247KNm • MEdk. 1. hୡ = 1000mm .4 N/mm2 .Exemplul 2: Calcul stâlp de cadru în clasa de ductilitate înaltă 2.sup ==9564KN MEdi.sup =425KNm Caracteristicile materialelor fyk = 500 N/mm2 Armatură longitudinală .3N).5 2. deci clasa structrală este 3. tabel 4.sup =10207KN. fctk=3.Oţel BST 500S: fyd= fyk 500N/mm2 = =434N/mm2 γs 1. Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1. NEdk.15 Armatură transversală .5 γs 1.înălţimea secţiunii transversale a stâlpului.lăţimea secţiunii transversale a stâlpului.

01·1000mm·950mm=9500mm2 → se aleg 24φ25 Aef = 11760mm2 bc ·d Nota:Pentru a exemplifica metoda simplificată de calcul.0029 =0. d1 =d2 =cnom +φsl /2=48mm≅ 50 mm . • Acoperirea cu beton a armaturii transversale cef etr =cnom bl -φetr =35mm-12mm=23mm cmin etr = max൛cmin b .10mmൟ = maxሼ25mm. εcu2 εcu2 +εyd Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este: ξb = = 0.01→As min =0.95 m·0.01 ρmin = As =0.175·10-3 − deformaţia armăturii la curgere.cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add .10mmሽ =25mm ∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi cnom =cmin +∆ctol =35mm .distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioara.valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.44 A .0029+2.30 < 0.775 şi η=0.01·bc ·d=0. 2. NEd 10860 kN = =0.95⋅40 N/mm2 Forţa axială normalizată este : νd = De asemenea. respectiv inferioară a secţiunii.10mm.3 Dimensionarea armăturii longitudinale εyd = E = S fyd 434 N/mm2 2·105 N/mm2 =2.175∙10-3 0. nu se vaţine cont în calculul iniţial de armaturile intermediare şi se va utiliza blocul rectangular de compresiuni.3 <λxb = 0.10mmሽ =12 mm cnom etr =cmin etr +∆ctol =12mm+10mm=22 mm<cef etr =23mm→aleg d1 =d2 =50 mm d=h-d1 =1000mm-50mm=950 mm . Datorită numărului mare de armături intermediare.cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add .4 Ac ⋅ηfcd 1m⋅0.10 .57 Din condiţii de ductilitate locală rezultă un coefcient minim de armare ρ = 0.10mmൟ = maxሼ12mm.cmin = max൛cmin b . Pentru betonul de clasă C60/75 (fck >50MPa) parametrii blocului rectangular sunt λ=0.10mm.95. λx = νd = 0.775⋅0.înălţimea utilă a secţiunii. în calculele ulterioare se vor utiliza momentele capabile obţinute cu un program de calcul care tine cont de aportul armăturilor intermediare şi de confinarea betonului.57 = 0.

5·x)= 2 10207·103 ·900 269 +1000·269·0.inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )= 3430·434·900 N 10207·103 N = =269mm>3·55mm=165mm bc ·η·fcd 1000mm·0. 2.95·40N/mm2 N·(h-d1 -d2 ) +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0.1 Secţiunea stâlpului solicitată la moment încovoietor şi forţă axială • Metoda simplificată NEdi.inf =NEdk.11 .sup =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )=3430·434·900N·(h-d1 -d2 ) +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0.Fig.95·40(950 )=4906KNm 2 2 NEdk.inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )N 10860·103 N = =285mm>5·50mm=150mm bc ·η·fcd 1000mm·0.5·x) = 2 9564·103 ·900 251 +1000·251·0.sup ==9564KN N 9564·103 N = =251mm>3·50mm=150mm Presupunem λx>3d1 → λx= bc ·η·fcd 1000mm·0.95·40(950 ) = 5088KNm 2 2 NEdi.inf =10860KN Presupunem λx>3d1 → λx= MRdk.5·x) = 2 A .95·40N/mm2 N·(h-d1 -d2 ) +bc ·λ·x·η·fcd ·(d-0.95·40N/mm2 MRdi.sup =10207KN Presupunem λx>3d1 → λx= MRdi.

0 0.0 12.sup =9564K A .0 Edi.12 .0 12.95 φy 0.0 2400.0 1600.95·40(950 )=5203KNm 2 2 • Rezulatele obţinute cu un program de calcul secţional Edi.0 Moment-Curvature 4800.0 Curvature (rad/km) (8.488) 8.inf = 5568KNm µφ = φu 8.0 4.0 1600.0 4.954 = ൌ 9.0 10.0 0.0 800.0 800.sup =10207K Moment-Curvature 4800.0 0.0 6.0 2400.175) 8.0 MRdi.0 10.=3430·434·904- 285 10860·103 ·900 +1000·285·0.0 Moment (kNm) 3200.900 .0 6.0 0. 5568.0 4000. 2366.0 Moment (kNm) 3200.0 2.inf = Edk.900 2.954 .0 4000.0 Curvature (rad/km) (0.

0 0.0 0.0 Moment (kNm) 3600.954 ൌ 9.0 10.295) 8.sup = 5449KNm µφ = φu 9.0 12.0 12.0 2.0 0.0 1600.0 12.0 Curvature (rad/km) (0.0 4000.0 MRdk.0 Edk.0 4000.0 0.0 MRdi.0 Moment-Curvature 4800.0 10.0 4.0 2400.0 Moment (kNm) 3200.Moment-Curvature 4800.0 0.0 4.850 = ൌ 10.0 Moment (kNm) 3200.95 0.623) 8.850 .0 2400.0 1800.inf ൌ 5670KNm µφ = φu φy ൌ 8.0 1600.0 2700.0 0.954 .900 2.0 2.900 4500.0 A .0 10.95 φy 0.0 900. 2348.0 6.0 Curvature (rad/km) (9.0 Curvature (rad/km) (8. 5699.0 800. 5449.900 .0 6.474) 8.0 6.0 800.0 4.13 .inf =10860K Moment-Curvature 5400.

14 .0 Moment (kNm) 3600.0 0.3 ∑ MRdbk 416KNm+662KNm 1078KNm 2.3· ෍ MRb MRb+ ൌ 416KNm MRb. şi prin urmare aceleaşi momente capabile. VEdmax = 654KNm+641KNm =480KN 2.Moment-Curvature 5400.3 Dimensionarea armăturii transversale • VEd = Determinarea forţei tăietoare de proiectare Mid +Mkd lcl Mid =MRci ·γRd ·min(1. 2374.0 0. ෍ MRc ≥1.0 6.0 2.0 10.0 12.0 900.7m ∑ MRbk 1078KNm )=5568KNm·1.42>1.476) 8.900 .0 2700.0 • Verificarea la moment încovoietor pe nod Pentru simplificarea calcului s-a considerat că grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au aceeasi armare.3 ∑ MRdbi 416KNm+662KNm 1078KNm ∑ MRdck 5568KNm+5670KNm 11238KNm = = =10.2· =654KNm ∑ MRci 11017KNm Mkd =MRbk ·γRd ·min(1.2>1.0 4500.0 1800.0 Curvature (rad/km) (0. ∑ MRbi 1078KNmm )=5568KNm·1.0 4.ൌ 662KNm ∑ MRdci 5568KNm+5449KNm 11017KNm = = =10.2· =641KNm ∑ MRck 11238KNm A .

41→Aφw = 162 mm2 =21.9d) s=distanţa dintre etrieri fywd =este rezistenţa de calcul a armăturilor pntru forţa tăietoare ν1 =coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare αcw = coeϐicient care ţine seama de starea de efort în ϐibra comprimată αcw = 1 pentru structurile fără precomprimare ν1 =0.max = αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd 1·1000·0.0m Pentru elementele cu armături transversale de forţa tăietoare.• Dimensionarea armăturii transversale în zonă critică lcl 2.15 .9⋅950·0.6(1)=0.7<3→zona critică pe întreaga înalţime a stîlpului h 1.s ·s 480*103 N·125mm = =162mm2 Asw = z·fywd ·cotθ 0.9d.6dblൠ =min{230.max = Asw=aria secţiunii armăturilor pentru forţă tăietoare z=braţul de pârgie al foţelor interioare (=0.41 A .125mm. rezistenţa la forţă tăietaore VRd este cea mai mică dintre valorile de mai jos: VRd.s = Asw ·z·fywd ·cotθ s αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd cot θ +tg θ VRd.6(1fck 60 )=0.456 250 250 Pentru zonele critice se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală θ=45° iar bratul de parghie al forţelor interioare z = 0.150mm}=125mm 3 VRd. VRd.125mm.456·40 = = 15595 kN > VEd = 480 kN cot θ +tg θ 1+1 Din condiţii de ductilitate locală →s= min ൜ b0 .7m = =2.9 mm2 →aleg φ10/125mm 7.9·950mm*434N/mm2 ∙ 1 n=7.

986 sbi 12.5 =0.101 vol. 2.206% − 1 = 0 .ρh.5 434 ⋅ = ⋅ = 0. f wd 2 ⋅ 7. Armarea stâlpului (secţiune transversală) A .16 .2. în zonele critice.12 în zona critică a stâlpilor de la baza stâlpilor .4 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală Coeficientul de armare transversală în fiecare direcţie.0. Armarea propusă este suficientă pentru zona critică de la baza stâlpului.etr. 35 − 1 ν d 2 2   A  k 434  952  0.15 ⋅ 90 = =0.2.41 ⋅ 78.206% 1000 ⋅ 125 OK ω wd = vol.465% >ρh = 0.va fi cel puţin: ρ h = 0.0.5 ⋅ 15 Cu armarea de la punctul precedent: ρt = 7.15b0 0.86     = 0.986 1 ⋅ 40  0  ve 0.35 în care kve = f cd f yd  Ac  1  1 40  10002 10. Fig.08 în restul zonelor critice.beton f cd 1000 2 ⋅ 125 40 Coeficientul volumetric mecanic de armare transversală ωwdva fi cel puţin: .41 ⋅ 78.

6·(1- bj = minሼbc . 2.17 .2·൫2210mm2 +1388mm2 ൯·434N/mm2 -480KN=1394KN 3. Vjhd =γRd ·(As1 +As1 )·fyd -VC 3.1. forţa tăietoare din nod fiind egala în acest caz pentru ambele sensuri . Dimensiunile in plan ale nodului sunt aceleaşi cu ale stâlpului din exemplul precedent (vezi fig.5·hc )ሽ = minሼ1000mm.25∙2.sup =10207KN As2 =1388mm2 (vezi exemplul 1) Vjhd =γRd ·(As1 +As1 )·fyd -VC =1.456 250 250 A . se admite verificarea prin limitarea unui efort tangenţial mediu: Vjhd ≤3.07N/mm2 ∙900mm∙890mm ՜Vjhd = 1394 ≤ 5389 KN fck 60 )=0. γRd =factor care ţine seama de suprarezistenţa datorită rigidizării la deformaţii =1.25·fctd ·bj ·hjc hjc =890mm=distanţa dintre rândurile extreme ale armăturii stâlpului ՜Vjhd ≤ 3. As1 =2210mm2 (vezi exemplul 1) VC =480KN (vezi exemplul 2) NEdk.2).900mmሽ =900mm Vjhd ≤3. Determinarea forţei tăietoare orizontale care acţioneză în nod As1 =aria armăturii de la marginea superioară a grinzii. As2 =aria armăturii de la marginea inferioară a grinzii.(bw +0. rezultată din analiza situaţiei de proiectare seismice Pentru determinarea forţei tăietoare din nod se va considera un singur sens de acţiune al forţei seismice deoarece armarea se va considera simetrică la stânga şi la dreapta nodului. În lipsa unui model mai exact.Exemplul 3: Verificarea unui nod interior de cadru în clasa de ductilitate înaltă În acest exemplu se va verifica nodul k reprezentat în figura 1.2 VC =forţa tăietoare în stâlpul de deasupra nodului.25·fctd ·bj ·hjc η=0.2 Verificarea diagonalei comprimate În diagonala comprimată indusă în nod prin mecanismul de diagonală comprimată trebuie să nu se depăşească rezistenţa la compresiune a betonului în prezenţa deformaţilor de întindere transversală.6· ൬1൰ =0.2.

rqd = 2291 mm2 3.i .i = 2940 mmଶ ≥ ·Ash · →Asv.8·൫2210mm2 +1388mm2 ൯·(1-0.sup 10207·103 N νd = = = 0.8·νd )→Ash ≥0.3.5k În care: Rezultă: k = 0.3 De terminarea armăturii orizontale în nod νd =forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului NEdk. 3.8ν d ≤ ⋅ < 1/20 hc γ Rd f yd 1 + 0.2 ⋅ 434 1 + 0. raportul între diametrul barei şi dimensiunea stâlpului paralelă cu bara trebuie să respecte relaţia: hjw =690mm=distanţa dintre rândurile de armătură extreme ale grinzii (inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinală a stâlpului) d bL 7.255 ⋅ = 1000 ⋅ = 55.i ≥ ·2291mm2 · =1970mm2 hjw 3 3 690mm Deci armătura longitudinală din stâlp este suficientă.7 < 1/20 Deci verificarea este satisfăcută.5 Verificarea ancorării barelor longitudinale din grindă în nod Pentru a limita lunecarea barelor longitudinaler ale grinzii care intră în nod. 28/1000 = 1/35.5 ⋅ 4.8 ⋅ 0.5 f ctm 1 + 0.75 şi γRd = 1.18 .i =aria totală a barelor intermediare plasate la faţa relevantă a stâlpului între barele de colţ ale acestuia Asv. max = 28 mm γ Rd f yd 1 + 0.4 Determinarea armăturii verticale în nod hjc 2 Asv. hjc 2 2 890mm Asv.5 ⋅ 0.5 mm > dbL.5 f ctm 1 + 0.255) = 2291mm2 Armarea transversală din zona critică a stâlpului este : Ash = 7.i ≥ ·Ash · 3 hjw Asv.8·(As1 +As1 )·fyd ·(1-0.8·0.41⋅78.4 1 + 0.8ν d 7.2 d bL ≤ hc 7. A .255 bc ·hc ·fcd 1000mm·1000mm·40N/mm2 Ash ·fydw ≥0.75 De asemenea.c = 6φ25 = 2940 mmଶ = aria totală de armatură longitudinală din stâlp în nod.5⋅800/125 = 3723 mm2 > Ash.5k 1.

4. armate la partea de sus cu 2Φ28 şi 2Φ25. As1 =2210mm2 (vezi exemplul 1). Grinzile care intră în nod au aceleaşi dimensiuni şi armare ca grinda din exemplul 1.1).19 .400+0. 4.6·(1- VC =forţa tăietoare în stâlpul de deasupra nodului.2·2210mm2 ·434N/mm2 -240KN=911 KN 4. respectiv 2Φ22 şi 2Φ20 la partea inferioară. iar forţa tăietoare asociată cu formarea articulaţiei plastice în grindă VC = 240 kN.26 bc ·hc ·fcd 600mm·600mm·40N/mm2 A .25·fctd ·bj ·hjc hjc =500mm=distanţa dintre rândurile extreme ale armăturii stâlpului ՜Vjhd ≤ 2. adică 400x800 mm. Determinarea forţei tăietoare orizontale care acţioneză în nod Vjhd =γRd ·As1 ·fyd -VC As1 =aria armăturii de la marginea superioară a grinzii. astfel: un etrier perimetral. un etrier rombic care prinde barele de la mijocul laturilor şi 2 etrieri care prind barele intermediare.2 Verificarea diagonalei comprimate În diagonala comprimată indusă în nod prin mecanismul de diagonală comprimată trebuie să nu se depăşească rezistenţa la compresiune a betonului în prezenţa deformaţilor de întindere transversală. γRd =factor care ţine seama de suprarezistenţa datorită rigidizării la deformaţii =1.07N/mm2 ∙600mm∙5000mm ՜Vjhd = 911 ≤ 1347 KN fck 60 )=0. este NEd = 3825 kN.3Determinarea armăturii orizontale în nod νd =forţa axială normalizată în stâlpul de deasupra nodului NEdk. pentru sensul de acţiune al forţelor seismice care dă momente negative în grindă.Exemplul 4: Verificarea unui nod exterior de cadru în clasa de ductilitate H Stâlpul marginal are dimensiunile secţiunii de 600x600 mm şi este armat longitudinal cu 16Φ18 din BSt 500 (fig.1. VC =240KN bj = minሼbc . Forţa axială de cacul în stâlp. Transversal sunt dispuşi la 125 mm etrieri Φ10 din BSt 500.sup 3825·103 N νd = = = 0.2 Vjhd =γRd ·As1 ·fyd -VC =1.5⋅600ሽ =600mm Vjhd ≤2.(bw +0. se admite verificarea prin limitarea unui efort tangenţial mediu: Vjhd ≤2. În lipsa unui model mai exact.25·fctd ·bj ·hjc η=0.25∙2.5·hc )ሽ = minሼ600mm.6· ൬1൰ =0.456 250 250 4.

2 ⋅ 434 γ Rd f yd De asemenea. raportul între diametrul barei şi dimensiunea stâlpului paralelă cu bara trebuie să respecte relaţia: d bL 7.5⋅800/125 = 2718 mm2 > Ash. A .26) = 1400mm2 Armarea transversală din zona critică a stâlpului este : Ash = 5.i = 762 mmଶ ≥ ·Ash · →Asv.4 ⋅ (1 + 0.5 f ctm ≤ ⋅ (1 + 0.5 Verificarea ancorării barelor longitudinale din grindă în nod Pentru a limita lunecarea barelor longitudinaler ale grinzii care intră în nod.8·0.i ≥ ·1400mm2 · =676mm2 3 hjw 3 690mm Deci armătura longitudinală din stâlp este suficientă.c = 3φ18 = 762 mmଶ = aria totală de armatură longitudinală din stâlp în nod. max = 28 mm 1.4< 1/20 Deci verificarea este satisfăcută.i ≥ ·Ash · 3 hjw Asv.8 ⋅ 0.2 Rezultă: d bL ≤ hc 7.8·νd )→Ash ≥0.5 ⋅ 4.8·(As1 +As1 )·fyd ·(1-0.41⋅78.8·2210mm2 ·(1-0.20 .i . 28/600 = 1/21.75 γRd = 1.4 Determinarea armăturii verticale în nod hjc 2 Asv.Ash ·fydw ≥0.8ν d ) = 600 ⋅ (1 + 0.26) = 46 mm > dbL.5 f ctm 7.i =aria totală a barelor intermediare plasate la faţa relevantă a stâlpului între barele de colţ ale acestuia Asv.8ν d ) < 1/20 γ Rd f yd hc În care: k = 0. 4. hjw =690mm=distanţa dintre rândurile de armătură extreme ale grinzii (inclusiv barele care fac parte din armatura longitudinală a stâlpului) hjc 2 2 500mm Asv. rqd = 1400 mm2 4.

21 . Armarea stâlpului marginal (secţiune transversală) A . 4.Fig.1.

30 m de capătul grinzii. V = -33.5 γs 1.momentul maxim pozitiv din grinda în gruparea fundamentală.4 N/mm2 .lăţimea inimii grinzii.deschiderea interax Caracteristicile materialelor • Date geometrice şi încărcări Armatura longitudinală .forţa tăietoare la faţa reazemului din încărcările gravitaţionale din gruparea seismică.30 m de capăt. tabel 4. MEdb-= -150 KNm. momentul maxim pozitiv este de 67 kNm.1 N/mm2 fcd = fck 60N/mm2 f 3.22 .07N/mm2 γs 1. la 2. tabel 4.Oţel BST 500S .înălţimea secţiunii transversale a grinzii.00 m • .Exemplul 5: Calculul unei grinzi de cadru în clasa de ductilitate medie 5.momentul maxim negativ pe reazem în gruparea seismică (momentul maxim algebric este -2 kNm). b୵ = 300mm .1 Date de intrare h = 500mm .2 Acoperirea cu beton a armaturilor • Acoperirea cu beton a barelor longitudinale Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004.4N): cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0 cmin dur =10mm cmin b = φ୫ୟ୶ = 25 mm A . fcd = ctk = =2.Oţel BST 500S. Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1. fctm=4. 5.15 fyk = 500N/mmଶ Beton clasa C60/75: ݂ck =60 N/mm2 .1N/mm2 = =40 N/mm2 . L = 6. clasa C: f୷ୢ = fyk 500N/mm2 = =434N/mm2 γs 1. deci clasa structrală este 3. În gruparea seismică de încărcări.clasa C • MEdb+ =97 KNm . În secţiunea situată la 2. V=81 KN .3N).5 Eforturi de proiectare Armatura transversală . fctk=3. în secţiunea de la mijlocul grinzii.6 kN.

0044 fyk 500N/mm2 adică As. • Dimensionarea armăturii la moment negativ Se aleg 3Φ16 = 603 mm2 Se consideră secţiunea dreptunghuiulară dublu armată. d=h-d1 =500mm-50 mm=450 mm . deci acoperirea etrierilor este suϐicientă. respectiv inferioară a secţiunii. • Acoperirea cu beton a armăturii transversale cef etr =cnom bl -φetr =35mm-10mm=25 mm 5.valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire. MRd = As⋅fyd⋅z = 603⋅ 434⋅425 = 111 kNm > MEd = 97 kNm.5 mm≅ 50 mm .10mmሽ =10mm Cantitatea minimă de armătură la partea inferioară este dată de: ρmin =0.10mm.95d ≅ 425 mm.cmin = max൛cmin b .4N/mm2 =0. d1 =d2 =cnom +φsl /2=47.15mm.5· =0.min = ρ⋅b⋅d = 0. cu armătura comprimată de 3Φ16 rezultată la pasul precedent şi momentul de calcul: MEdb.înălţimea utilă a secţiunii grinzii.=150 KNm Se presupune ca λx<3·d2 ՜As1nec = MEdb150·106 Nmm = =864mm2 →se aleg 3φ20. se apreciază braţul de pârghie al eforturilor interioare : z ≅ 0.10mmൟ = maxሼ28mm.5· fctm 4. Secţiunea de calcul este o secţiune T.cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add .10mmሽ =25 mm ∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi cnom =cmin +∆ctol =35mm .As1 = 942 mm2 (h-d1 -d2 )·fyd 400mm·434N/mm2 5. Dimensionarea armăturii la moment pozitiv cmin etr = max൛cmin b .cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add .0044⋅300⋅450 = 594 mm2 Se verifică că această armatură este suficientă pentru preluarea momentului de calcul M୉ୢୠା = 97 kNm.4 Dimensionarea armăturii transversale MRb+ = As2 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd =603 mm2 ∙ 400 mm·434N/mm2 = 105 KNm A .10mmൟ = maxሼ10 mm.3 Dimensionarea armăturii longitudinale • cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20mm<cef etr = 25 mm.distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară.23 • Determinarea forţei tăietoare de proiectare .

456 250 250 A .6 = 31.5şi VEdmax<(2+ζ)bwdfctd→calculul la forţa taietoare se face conform SR EN:1992-1-1 • Dimensionarea armăturii transversale în zonele critice VEdmax = 146.6-2.x l0 ∑ MRcj )=163.24 .07 = 620.5 + 81 = 146.5 KNm Mid =MRbi ·γRd ·min(1. rezistenţa la forţă tăietoare VRd este cea mai mică dintre valorile de mai jos: VRd.5 + 105)/(6-0.= As1 ∙ (h-d1 -d2 )·fyd =942mm2 ∙ 400mm·434N/mm2 = 163.5 – 33. Mjd =MRbj ·γRd ·min(1.5·h ) se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontală θ=45° iar braţul de pârghie al forţelor interne z=0.9 KN = =0. Pentru secţiunea de reazem: VEd = (163.30) + 81 = 65.5 kN < (2+ζ)⋅bw⋅d⋅fctd = (2 + 0.5 KNm·1.5 KN ξ=0.30) + 81 = 65.s = αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd cotθ+tgθ Asw ·z·fywd ·cotθ s Pentru zonele critice de la capetele grinzilor( lcr =1. αcw =1 pentru structuri fără precomprimare ν1 =0.9d. ∑ MRci )=105 KNm·1.4 kN Pentru elementele cu armături transversale de forţă tăietoare.6 -2.MRb.6(1fck 60 )=0.6(1)=0.9 kN ξ= VEdmin 31. forţa tăietoare de calcul este: VEd = Mid +Mjd +Vgs.22>-0.x este forţa tăietoare de calcul din încărcările gravitaţionale de calcul din gruparea seismică în secţiunea de abscisă x.5KNm ∑ MRbj în care Vgs.0·1=105 KNm ∑ MRbi În secţiunea de abscisă x.max = VRd.22)⋅300⋅450⋅2.0·1=163.5 kN Pentru secţiunea de moment maxim în camp: VEd = (163.5 + 105)/(6-0.22 VEdmax 146.

5· =0.2(2) din ghid): →As2 ≥ As1 →603 mm2 > 942/2 = 471mm2 2 fctm 4.5· →dw =8mm>6mm →s=120mm < min ൜ →distanţa de la faţa reazemului pîna la primul etrier<50mm →minim 2 bare 2φ14 continue pe toată lungimea grinzii la partea superioară A .9·450mm⋅434N/mm2 100 mm2 =50 mm2 →se aleg etrieri φ8/120 mm cu 2 ramuri 2 ඥfck √60 ∙100=0.9·450mm·0.s ·s 146.0070 fyk 500N/mm2 hw .VRd.0045şi ρ=0.128 mm}=125 mm 4 kN>VEdmax = 146.5 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală Pentru a satisface condiţia de ductilitate în regiunile critice ale grinzilor principale trebuie ca: µφ ≥2·q0 -1=2·3.min s·bw 120mm·300mm 5. La limită VRd.8dbl ൠ =min{125. de unde: Asw = hw .200mm.5-1=6 pentru clădiri cu T1 ≥ 0.200mm.08· ρw.4N/mm2 =0.min =0. 200 mm.5⋅103 N·120mm = =100 mm2 z·fywd ·cotθ 0.0044<ρ'=0.max = 1·300mm·0.7TC q0 -valoarea de bază a factorului de comportare.5 kN VRd.144ሽ 4 →ρmin =0.s = VEd.3mm2 ∙100= ∙100 =0.ef = n·Aφw 2·50. Verificarea poate fi considerată îndeplinită daca sunt îndeplinite următoarele condiţii (paragraful 11.08· ∙100=0.124% fyk 500 n=2→Aφw = ρw.456·40N/mm2 =1108 2 Din condiţii de ductilitate locală →s≤ min ൜ Aleg s = 120 mm.8dbl ൠ = minሼ125. 200.25 .2.28% > ρw.

5.26 .5.Fig. Armarea grinzii (secţiune transversală lângă reazem) A .

valoarea nominală a grosimii stratului de acoperire.5 6.3N).1N/mm2 fcd= = =40 N/mm2 .Oţel BST 500S.10mmሽ =20mm cnom =cmin +∆ctol =30 mm . deci clasa structrală este 3.07 N/mm2 γs 1. NEdk. tabel 4. cmin b = φ୫ୟ୶ = 20 mm d1 =d2 =cnom +φsl /2=40 mm . Otel BST 500S Beton clasa C60/75 • Eforturi rezultate din analiza structurală (situaţia de proiectare seismică) NEdi.lăţimea secţiunii transversale a stâlpului. tabel 4.27 .sup =3976KN • Caracteristicile materialelor fyk = 500N/mmଶ Armatură longitudinală .2 Acoperirea cu beton a armăturii • Acoperirea cu beton a barelor longitudinale Pentru clasa de rezistenţă a betonului C 60/75 > C30/37 şi clasa de expunere XC1 se poate reduce clasa structurală cu o unitate (SR EN 1992-1-1:2004.10mm.15 Armatură transversală . Pentru clasa structurală 3 şi clasa de expunere XC1 (SR EN 1992-1-1:2004. fctk=3.4N): cmin dur γ = cmin dur st = cmin dur add = 0 cmin dur =10mm ∆ctol =10mm pentru grinzi şi stâlpi cmin = max൛cmin b . fctm=4. clasa C Beton clasa C60/75: fck=60 N/mm2 .sup =4320 KN.înălţimea secţiunii transversale a stâlpului.Oţel BST 500S: fyd= fyk 500N/mm2 = =434N/mm2 γs 1.4 N/mm2 . hୡ = 600mm .1 Date de intrare bୡ = 600mm . fctd= = =2.cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add .5 γs 1.inf =4670 KN NEdi. respectiv inferioară a secţiunii. A .inf =NEdk.distanţa de la axul barei longitudinale până la partea superioară.1 N/mm2 fck 60N/mm2 fctk 3.Exemplul 6: Calcul stâlp de cadru în clasa de ductilitate medie 6.10mmൟ = maxሼ20mm.

NEd 4670 kN = =0. 6.56 m·0.95.0029+2.175∙10-3 Nota: Pentru a exemplifica metoda simplificată de calcul.57 εcu2 +εyd 0.175·10-3 − deformaţia armăturii la curgere.28 .365 < 0. nu se va ţine cont în calculul iniţial de armaturile intermediare şi se va utiliza blocul rectanghular de compresiuni.44 Fig.3 Dimensionarea armăturii longitudinale εyd = fyd ES = 434 N/mm2 2·105 N/mm2 =2. Pentru betonul de clasă C60/75(fck >50MPa) parametrii blocului rectangular sunt λ=0.008·600mm·560mm=2688 mm2 → se aleg 12φ18 Aef = 3048 mm2 Forţa axială normalizată maximă este : νd = De asemenea.008·bc ·d=0.57 = 0.10mmൟ = maxሼ10mm.365<λxb = 0.10mmሽ =10 mm d=h-d1 =600mm–40mm=560 mm .cmin dur +cmin dur γ +cmin dur st +cmin dur add . Rezultă: εcu2 0.008.10mm. ξb = Înălţimea relativă a zonei comprimate la balans este: Din condiţii de ductilitate locală rezultă un coeϐicient minim de armare ρ = 0.• Acoperirea cu beton a armaturii transversale cef etr =cnom bl -φetr =30mm-10mm=20mm cnom etr =cmin etr +∆ctol =10mm+10mm=20 mm=cef etr =20 mm cmin etr = max൛cmin b .0029 = =0. 5.95⋅40 N/mm2 As min =0.1 Secţiunea stâlpului solicitată la moment încovoietor şi forţă axială A .înălţimea utilă a secţiunii. λx = νd = 0.4 Ac ⋅ηfcd 0.775 si η=0.775⋅0.6m⋅0.

311⋅560 mm= 174 mm >3·40 mm=120 mm MRdi.inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- = 1016·0. bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0.95·40N/mm2 MRdi.5·λξ)= 2 Se presupune λx>3d1 → λξ= λx = 0.sup =3976 KN 4320·0.338⋅560 mm= 189 mm >3·40 mm=120 mm = 1016·0.434·0.338 +4320·0.56⋅(1 ) = 1076 KNm 2 2 N 4670·103 N = = 0.29 MRb+ = 105 KNm .0· ෍ MRb MRb.5 KNm A .365 .56⋅(1 ) = 1117 KNm 2 2 N 3976·103 N = = 0. ෍ MRc ≥1. bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0.5·λξ)= 2 λx = 0.311 .52 - 4670·0.inf =NEdk.338 .sup =4320 KN N 4320·103 N Se presupune λx>3d1 → λξ= = = 0.5·λξ)= 2 • Verificarea la moment încovoietor pe nod Pentru simplificarea calcului s-a considerat că grinzile din deschiderile adiacente grinzii calculate au aceeaşi armare şi prin urmare aceleaşi momente capabile. bc ·η·fcd 600mm·560 mm ⋅0.434·0.52 NEdk.311 +3976·0.95·40N/mm2 N·(h-d1 -d2 ) +N·d(1-0.434·0.• Metoda simplificată NEdi.365⋅560 mm= 205 mm >3·40 mm=120 mm MRdi.= 163.52 0.52 0.365 +4670·0.inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )- = 1016·0.56⋅(1 ) = 1152 KNm 2 2 N·(h-d1 -d2 ) +N·d(1-0.inf =As2 ·fyd ·(h-d1 -d2 )N·(h-d1 -d2 ) +N·d(1-0.95·40N/mm2 Se presupune λx>3d1 → λξ= λx = 0.52 NEdi.inf = 4670KN 3976·0.52 0.

∑ MRdci 1076 KNm+1117 KNm 2193KNm = = =8.4>1.5 m • Dimensionarea armăturii transversale în zonă critică Pentru elementele cu armături transversale de forţa tăietoare. ∑ MRbi 268.2>1.5 KNm 268.0 ∑ MRdbk 105KNm+163.5m = =4.6 m VRd. 450 mm} =600 mm h 0.3 Dimensionarea armăturii transversale • VEd = Determinarea forţei tăietoare de proiectare Mid +Mkd lcl Mid =MRci ·γRd ·min(1.2KNm ∑ MRci 2193 KNm ∑ MRbk 268. rezistenţa la forţă tăietaore VRd este cea mai mica dintre valorile de mai jos: VRd.5KNm )=1117 KNm·1. VEdmax = 136.9d) s = distanţa dintre etrieri fywd = este rezistenţa de calcul a armăturilor pntru forţa tăietoare ν1 = coeficient de reducere a rezistenţei betonului fisurat la forţă tăietoare αcw = coeϐicient care ţine seama de starea de efort în ϐibra comprimată αcw = 1 pentru structurile fără precomprimare A .2>3→zona criticălcr ≤ max {hc.5KNm =110.3KN 2.30 . lcl /6.0· =139.5KNm ∑ MRck 2269 KNm Mkd =MRck ·γRd ·min(1.0 ∑ MRdbi 105KNm+163.5KNm 6.2 KNm+139.max = Asw= aria secţiunii armăturilor pentru forţă tăietoare z = braţul de pârgie al foţelor interioare (=0.5 KNmm )=1117 KNm·1.0· =136.s = Asw ·z·fywd ·cotθ s αcw ·bw ·z·ν1 ·fcd cot θ +tg θ lcl 2.5 KNm 268.5 KNm ∑ MRdck 1152 KNm+1117KNm 2269 KNm = = =8.

456·40 1+1 =2758 kN > VEd = 110 kN b0 .365 = 0.s ·s 110*103 N·140 mm Asw = = =71mm2 z·fywd ·cotθ 0. VRd. A .456 250 250 Pentru zonele critice se consideră înclinarea fisurilor faţă de orizontalăθ=45° iar bratulde pârghie al forţelor interioare z=0.136%>ρh = 0.6 434 = 0.08în zona critică a stâlpilor de la baza stâlpilor . 20 − 1 2  0.9d.ν1 =0. f wd 2 ⋅ 4 ⋅ 28.beton f cd 600 ⋅ 140 40 Coeficientul volumetric mecanic de armare transversală ωwdva fi cel puţin: .6(1)=0.6(1- fck 60 )=0. exceptând cea de la baza stâlpului.03 ⋅ = ⋅ vol.8dbl ൠ =min{290.va fi cel puţin: ρ h = 0.61 vol. Se majorează armarea la Φ10/120 mm.etr .etr.150mm.144 mm}=144 mm 2 Din condiţii de ductilitate locală →s ≤ min ൜ Aleg s = 125 mm.10% OK 600 ⋅ 140 ω wd = vol.0.9⋅560·0.31 .0.9·560mm*434N/mm2 ∙ 1 n=4→Aφw = 71 mm2 =17.6 mm2 →aleg φ6/140 mm 4 6.4 Verificarea cerinţelor de ductilitate locală Coeficientul de armare transversală în fiecare direcţie.6 =0. VRd.06 în restul zonelor critice.beton f cd 600 ⋅ 120 40 Deci armarea propusă este suficientă pentru zonele critice.20 f cd f yd  Ac   40  600 2    − 1 ν = 0 . în zonele critice.max = αcw ·bc ·z·ν1 ·fcd cot θ+tg θ = 1·600·0.150mm. ω wd = vol.10 % A  d 434  560   0  Cu armarea de la punctul precedent: ρt = 4 ⋅ 28.3 434 ⋅ = ⋅ = 0.ρh. f wd 2 ⋅ 4 ⋅ 50.

2. Armarea stâlpului (secţiune transversală) A .Fig.32 . 6.

బ. 7.07·500·1350 = 1397 kN 3 ≥ l / h = 1.బఱ ఊ೎ = ଵ.ହ ଺଴ = = 40 ‫ܽܲܯ‬ ଷ.2 Calculul armăturii de rezistenţă Pentru armare cu bare ortogonale trebuie îndeplinită cel puţin una din condiţiile de mai jos: VEd≤ fctd · bw · d şi/sau l/h≥3 VEd = 2660 kN ≥ fctd · bw · d = 2.33 . 7. VEd’ = 2660 kN.1 Caracteristic geometrice ale riglei de cuplare Eforturile secţionale rezultate din analiza structurală în combinaţia seismică de încărcări au următoarele valori: MEd’ = 2660 kNm.07 MPa fyk = 500 MPa ௙೤ೖ ఊೞ = ହ଴଴ ଵ.7.43 A . Caracteristicile geometrice Caracteristicile geometrice ale riglei de cuplare se pot vedea în fig.ଵହ = 434 MPa Fig.1. Materialele folosite: Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa ݂௖ௗ = ௙೎ೖ ఊ೎ ݂௖௧ௗ = Oţel BST500S. clasa C: ݂௬ௗ = ௙೎೟ೖ. 7.1.ହ = 2.ଵ ଵ. Calculul unei rigle de cuplare pentru clasa de ductilitate înaltă 7.

unde. se alege o latură de 300 mm.2 Armare diagonal – reprezentare de principiu Armarea diagonală se aşează în elemente de tip stâlp cu lungimea laturilor cel puţin egală cu 0.5bw. 7. Unghiul α rezultat este de aproximativ 26. Asi – aria totală a armăturilor pe fiecare direcţie diagonală α – unghiul dintre barele diagonale şi axa grinzii Fig. Respectând condiţia. VEd – forţa tăietoare de proiectare (iniţial se alege egală cu VEd’) bw = 500 mm – lăţimea inimii riglei de cuplare d =1350 mm – înălţimea utilă a riglei de cuplare l = 2000 mm – lungimea riglei de cuplare h = 1400 mm – înălţimea riglei de cuplare Cum niciuna din inegalităţile de mai sus nu se verifică.2).3Condiţii constructive A . şi dimensionată în conformitate cu următoarea expresie: VEd ≤ 2 ·Asi · fyd · sin α în care.௡௘௖ = ܸாௗ 2660000 ܰ = = 6868 ݉݉ଶ 2 ∙ ݂௬ௗ ∙ sin ߙ 2 ∙ 434 ே ∙ sin 26.5଴ మ ௠௠ Se aleg 12 bare Ø28 cu o arie efectiva de 7385 mm2 7. Aria de armătură necesară intr-o diagonală este de: ‫ܣ‬௦௜.50.34 . 7. rezistenţa la acţiuni seismice se asigură printr-o armătură dispusă dupa ambele diagonale ale grinzii (fig.

125.3 Armarea ortogonală constructivă A .௠௜௡ ∙ ܾ௪ ∙ ℎ = 0.4 ∙ 28 ∙ ඨ = 11.௡௘௖ = ߩ௛. Pe ambele feţe ale grinzii se prevede o armătură longitudinală şi transversală care să îndeplinească condiţiile din EN 1992-1-1:2004 pentru grinzi înalte: -atât barele orizontale cât şi cele verticale sa nu fie la o distanţă mai mare de 300 mm una de cealaltă -coeficientul minim de armare atât pentru barele orizontale cât şi pentru cele verticale este de 0.001.௡௘௖ = ߩ௩. ‫ܣ‬௦௛.௠௔௫ ∙ ඨ ‫ ݊݅݉ = ݏ‬൜ unde.3.eff = 704 mm2 (502mm2/m) Se aleg câte 2 bare Ø8 la un pas de 200 mm dispuse ca în fig. ݂௬ௗ௅ 435 = 0. 125.001 ∙ 500 ∙ 200 = 1000݉݉ଶ Se aleg 14 bare Ø8 dispuse ca în fig.௠௜௡ ∙ ܾ௪ ∙ ݈ = 0.001 ∙ 500 ∙ 1400 = 700݉݉ଶ ‫ܣ‬௦௩. dar nu mai puţin de 150 mm2 / m.7.3.35 .7. 7.2 ݂௬ௗ௪ 435 ܾ଴ 300 .4 ∙ ݀௕௅. Asv. 6 ∙ 28ൠ = 100 ݉݉ 3 3 dbw – diametrul etrierului s – distanţa între etrieri dbL – diametrul armăturilor din lungul diagonalei b0 – dimensiunea minimă a nucleului de beton Se aleg etrieri Ø12 la un pas de 100 mm.Pentru a preveni flambajul barelor din carcasa diagonală. Ash. 6 ∙ ݀௕௅ ൠ = ݉݅݊ ൜ .eff = 1108 mm2 (554mm2/m) Fig. în lungul acestora se prevăd etrieri care trebuie să respecte condiţiile: ݀௕௪ ≥ 0.

Fig. 7.Armătura longitudinală se recomandă să nu fie ancorată în pereţii cuplaţi şi să intre în ei pe o lungime de 150mm.36 .4 Armarea riglei de cuplare A .

066 ≤ 0.30 ‫ܣ‬஼ ∙ ݂௖ௗ 350݉݉ ∙ 4000݉݉ ∙ 40ܰ/݉݉ଶ Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă.o = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza zonei critice. clasa C: ݂௬ௗ = ௙೎೟ೖ. Materialele folosite: Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa ݂௖ௗ = ௙೎ೖ ఊ೎ ݂௖௧ௗ = Oţel BST500S.o = momentul încovoietor capabil în secţiunea de la baza zonei critice.8. MEd = 11479 kNm.o în care: MEd.1 În zona critică • Calculul armăturii longitudinale Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011.ହ = = 40 ‫ܽܲܯ‬ ଷ. Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate înaltă Secţiunea peretelui are o formă dreptunghiulară lungă de 4 m şi lată de 0. momentul încovoietor de proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil calculat în acea secţiune.35 m aşa cum se poate vedea în fig. 8. ߥௗ = ܰாௗ 3670000 ܰ = = 0.37 .1 Secţiunea transversală a peretelui 8.బ. Valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0. rezultând următoarele valori: NEd = 3670 kN.ଵ ଵ.ହ = 2. MRd. la baza zonei critice trebuie satisfăcută inegalitatea: MEd.30.o ≤ MRd.బఱ ఊ೎ = ଺଴ ଵ. A .1. 8.ଵହ = 434 ‫ܽܲܯ‬ Fig.07 ‫ܽܲܯ‬ fyk = 500 MPa ௙೤ೖ ఊೞ = ହ଴଴ ଵ. altminteri se prevăd bulbi. Astfel.

52 m sau ξu = 0. rezultând următoarea valoare: VEd = 2620 kN Verificarea bielei comprimate: Forţa tăietoare maximă ce poate fi preluată de element. A . înainte de zdrobirea bielelor comprimate este: ܸோௗ.2) = 0.2 Armarea verticală în zona critică S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0.5 ∙ ݂௖௧ௗ ∙ ܾ௪௢ ∙ ݈௪ = 2.15 în zonele de capăt şi ρl = 0.38 .156 > 0. Fig. MEd.௠௔௫ = 2.002 în inima peretelui).2) s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 12300 kNm.5 ∙ 2.32% > 0. dar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost inferior celui de proiectare. La o armare în bulbi cu 10 bare Ø16 şi în inima cu 2 bare Ø12 la un pas de 200mm (fig. 8.o = 12300 kNm Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(350⋅400)⋅434/40 = 0.31 Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare. • Calculul la forţă tăietoare Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011.max = 7245 kN Verificarea armăturii transversale: Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie: VEd ≤ ΣAsh·fyd.Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la compresiune excentrică.13 <ξmax = 0. în cazul de faţă pe o înălţime egală cu lw = 4.1 (Ω + 0.25% Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare Din calcul : xu = 0.2) = 0. Pentru a obţine un moment încovoietor capabil adecvat s-a mărit treptat cantitatea de armătură din bulb şi/sau inimă. pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de calcul secţional.07 ∙ 350 ∙ 4000 = 7245 ݇ܰ OK VEd = 2620 kN ≤ VRd.1(12300/11479+0.h în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°. 8.15 Coeficentul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅113/(350⋅200) =0.o = 11479 kNm ≤ MRd.0 m.

434/4 = 1509 mm2/m Aleg 2Φ14/200 mm.6 (pentru clasa H) VEd= 2620 kN ≤ µf (ΣAsv fyd.i (cosα + µf sinα) S-a notat: ΣAsv ΣAsi fyd.i NEd µf este suma secţiunilor armăturilor verticale active de conectare. deci dbw ≥ 6 mm.v + 0. Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm. este valoarea de calcul a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată. deci s ≤ 125 mm Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală.s = µf (ΣAsv fyd.i (cosα + µf sinα) = = 0.7⋅3670) =5010 kN Armarea transversală a zonelor de capăt Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie: Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅154 mm2/200 mm = 1. este coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice: µf = 0.0 m = 0. OK Aleg Φ10/100. 8. adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅154 =1540 mm2 Coeficientul de armare este: ρh = ΣAsh/bwo/1.39 .v fyd.s în care: VRd.min = 0.434 + 0.7 NEd) + ΣAsi fyd. Distanţa pe verticală: ≤ 8 dbL = 8⋅16 = 128 mm şi ≤ 125 mm. solicitate la întindere de forţele laterale.3 Armarea orizontală în zona critică Verificarea rosturilor de turnare În lungul planurilor potenţiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a pereţilor.v + 0.6⋅(((4000-2⋅400)/200⋅2⋅113) + 10⋅201)⋅0.25% Fig. trebuie respectată relaţia: VEd≤ VRd. este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii înclinate.44% >ρh. faţă de planulpotenţial de forfecare.7 NEd) + ΣAsi fyd.Rezultă: ΣAsh/m = 2620/0. dar nu mai puţin de 6 mm. cu configuraţia din figura de mai jos: A . este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii verticale. este suma secţiunilor armaturilor înclinate sub unghiul α. în combinaţia seismica.54 mm2/mm.

MEd = 7885 kNm. Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la compresiune excentrică. Fig. 8. iar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost superior celui de proiectare. 8. 8.35.5 Armarea verticală a peretelui în zona B S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0. rezultând următoarele valori: NEd = 3250 kN. MRd = momentul încovoietor capabil în secţiunea de calcul. La pereţii principali.4 ‫ܣ‬஼ ∙ ݂௖ௗ 350݉݉ ∙ 4000݉݉ ∙ 40ܰ/݉݉ଶ Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă.12 în zonele de capăt şi ρl = 0.Fig. valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0.058 ≤ 0. pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de calcul secţional. momentul încovoietor de proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil calculat în acea secţiune: MEd ≤ MRd în care: MEd = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de calcul.002 în inima peretelui). la seism. ߥௗ = ܰாௗ 3250000 ܰ = = 0.2 În afara zonei critice • Calculul armăturii longitudinale Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011. A .5) şi s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 10910 kNm.4 Armarea zonelor de capăt în zona A 8. S-a ales o armare în bulbi cu 10 bare Ø14 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm (fig.40 .

adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅78.o = 10968 kNm ≤ MRd.5/(350⋅200) =0.22% >ρh.0 = 1625 kN ΣAsh/m = (2174 – 1625)/0.122<ξmax = 0.0 m = 0.41 . aleg 2Φ10/200 mm. în cazul de faţă pe o înălţime egală cu lw = 4. iar V este contribuţia betonului.o = 11630 kNm Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(350⋅400)⋅434/40 = 0.12 Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78.min = 0.0 m.5 ⋅2321⋅0.31 Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.434/4 = 317 mm2/m Armarea minimă est ρ =0.c = 0.h în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°.5 =785 mm2 Coeficientul de armare este: ρh = ΣAsh/bwo/1.07+0.MEd.35⋅4.2) = 0.c + ΣAsh·fyd.5 σcp bwo lw= 0.5 σcp bwo lw în care Rezultă: σcp = NEd/bwo lw = 3250/(0.49 m sau ξu = 0.20% Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare Din calcul : xu = 0.15> 0.20% σcp este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui Fig.2%.0) = 2321 kPa VRd.35⋅4.6 Armarea orizontală în zona B A .1(1. rezultând următoarea valoare: VEd = 2174 kN Determinarea armăturii transversale: Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie: VEd ≤ VRd.c = 0. • Calculul la forţă tăietoare Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011.22% > 0.1 (Ω + 0. 8.2) = 0. egală cu: VRd.

7 Armarea zonelor de capăt în zona B A .0 mm2/mm.785 mm2/mm. Distanţa pe verticală: ≤ 10 dbL = 10⋅16 = 160 mm şi ≤ 200 mm.42 . Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm. Armarea transversală a zonelor de capăt Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie: Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅78. deci s ≤ 160 mm Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală.5 mm2/200 mm = 0. 8. Aleg Φ8/100 = 1. deci dbw ≥ 6 mm. cu configuraţia din figura de mai jos: Fig.Verificarea rosturilor de turnare În zona B verificarea rosturilor de turnare nu este necesara. dar nu mai puţin de 6 mm.

ߥௗ = ܰாௗ 11786000 ܰ = = 0.9. Astfel.o = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de la baza zonei critice. rezultând următoarele valori: NEd. Valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0.0 = 11786 kN. Calculul unui perete lamelar pentru clasa de ductilitate medie Secţiunea peretelui are o formă dreptunghiulară cu lungimea de 6 m şi lăţimea de 0.బ.0 = 35589 kNm.43 . la baza zonei critice trebuie satisfăcută inegalitatea: MEd.1 În zona critică • Calculul armăturii longitudinale Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011.40.ହ = 2.ହ = = 40 ‫ܽܲܯ‬ ଷ. A . clasa C: ݂௬ௗ = ௙೎೟ೖ.1.07 ‫ܽܲܯ‬ fyk = 500 MPa ௙೤ೖ ఊೞ = ହ଴଴ ଵ. Materialele folosite: Beton clasa C60/75: fck = 60 MPa ݂௖ௗ = ௙೎ೖ ఊ೎ ݂௖௧ௗ = Oţel BST500S.1 Secţiunea transversală a peretelui 9.o = momentul încovoietor capabil în secţiunea de la baza zonei critice.40 ‫ܣ‬஼ ∙ ݂௖ௗ 350݉݉ ∙ 6000݉݉ ∙ 40ܰ/݉݉ଶ Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă. MEd. 9.ଵ ଵ. altminteri se prevăd bulbi. MRd. 9. momentul încovoietor de proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil calculat în acea secţiune.o ≤ MRd.14 ≤ 0.30 m aşa cum se poate vedea în fig.బఱ ఊ೎ = ଺଴ ଵ.ଵହ = 434 ‫ܽܲܯ‬ Fig.o în care: MEd.

0 m.1(1.44 .189> 0.2) = 0. în cazul de faţă pe o înălţime egală cu lw = 6.135 (Ω + 0.25% Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare Din calcul : xu = 1.2 Armarea verticală în zona critică S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0.15 Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78. dar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost inferior celui de proiectare. Pentru a obţine un moment încovoietor capabil adecvat s-a mărit treptat cantitatea de armătură din bulb şi/sau inimă.15 în zonele de capăt şi ρl = 0.07 ∙ 300 ∙ 6000 = 13041 ݇ܰ OK VEd = 3070 kN ≤ VRd. 9. 9.26% > 0.418 Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare.h în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°. Fig. La o armare în bulbi cu 10 bare Ø20 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm (fig.002 în inima peretelui).Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la compresiune excentrică. pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de calcul secţional.5/(300⋅200) =0.48 m sau ξu = 0. • Calculul la forţă tăietoare Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011. rezultând următoarea valoare: VEd = 3070 kN Verificarea bielei comprimate: Forţa tăietoare maximă ce poate fi preluată de element.1+0.2) = 0.5 ∙ 2.௠௔௫ = 3. înainte de zdrobirea bielelor comprimate este: ܸோௗ.max = 13041 kN Verificarea armăturii transversale: Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie: VEd ≤ ΣAsh·fyd. A .o = 39110 kNm Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅314/(300⋅600)⋅434/40 = 0.2) s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 39110 kNm.o = 35589 kNm ≤ MRd. MEd.247<ξmax = 0.5 ∙ ݂௖௧ௗ ∙ ܾ௪௢ ∙ ݈௪ = 3.

este valoarea de calcul a forţei axiale în secţiunea orizontală considerată. faţă de planulpotenţial de forfecare.i (cosα + µf sinα) S-a notat: ΣAsv ΣAsi fyd.3 Armarea orizontală în zona critică Verificarea rosturilor de turnare În lungul planurilor potenţiale de lunecare constituite de rosturile de lucru din zona A a pereţilor. deci s ≤ 150 mm Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală.51% >ρh.i NEd µf este suma secţiunilor armăturilor verticale active de conectare.45 .s în care: VRd.434 + 0. este coeficientul de frecare beton pe beton sub acţiuni ciclice: µf = 0. Distanţa pe verticală: ≤ 10 dbL = 10⋅20 = 200 mm şi ≤ 150 mm. Cu diametrul ≥ dbl/4 = 20/4 =5 mm. 9.i (cosα + µf sinα) = = 0. deci dbw ≥ 6 mm.s = µf (ΣAsv fyd.0 m = 0.434/6 = 1179 mm2/m Aleg 2Φ14/200 mm. este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii înclinate. OK Aleg Φ10/100.v fyd.7⋅11786) =6749 kN Armarea transversală a zonelor de capăt Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie: Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅154 mm2/200 mm = 1.v + 0.20% Fig.54 mm2/mm.v + 0.5) + 10⋅314)⋅0.6⋅(((6000-2⋅600)/200⋅2⋅78.7 (pentru clasa M) VEd= 3070 kN ≤ µf (ΣAsv fyd. în combinaţia seismica. dar nu mai puţin de 6 mm.Rezultă: ΣAsh/m = 3070/0. solicitate la întindere de forţele laterale. cu configuraţia din figura de mai jos: A . trebuie respectată relaţia: VEd≤ VRd. este suma secţiunilor armaturilor înclinate sub unghiul α. adică : ΣAsh/m = 2⋅5⋅154 =1540 mm2 Coeficientul de armare este: ρh = ΣAsh/bwo/1.7 NEd) + ΣAsi fyd.min = 0. este valoarea de calcul a limitei de curgere a armăturii verticale.7 NEd) + ΣAsi fyd.

14 ≤ 0.46 . 9.1 = 28469 kNm.Fig.4. iar momentul încovoietor capabil al secţiunii armate în acest mod a fost superior celui de A . ߥௗ = ܰாௗ 10229000 ܰ = = 0.4 ‫ܣ‬஼ ∙ ݂௖ௗ 300݉݉ ∙ 6000݉݉ ∙ 40ܰ/݉݉ଶ Pentru a fi satisfăcut nivelul minim de rezistenţă la starea limită ultimă. momentul încovoietor de proiectare în orice secţiune a peretelui trebuie sa fie cel mult egal cu momentul încovoietor capabil calculat în acea secţiune: MEd ≤ MRd în care: MEd = momentul încovoietor de proiectare în secţiunea de calcul. Fig.15⋅1.4 Armarea zonelor de capăt în zona A 9.12 în zonele de capăt şi ρl = 0. rezultând următoarele valori: NEd = 10229 kN. valoarea forţei axiale normalizate (νd) nu trebuie să depăşească 0. MEd = 25505⋅1. La pereţii principali. MRd = momentul încovoietor capabil în secţiunea de calcul.5 Armarea verticală a peretelui în zona B S-a plecat de la o armare constructivă minimă (ωv = 0. 9. pentru determinarea momentului încovoietor capabil s-a folosit un program de calcul secţional.0025 în inima peretelui).2În afara zonei critice • Calculul armăturii longitudinale Eforturile secţionale de proiectare au fost calculate în conformitate cu P100-1:2011. Deoarece nu se poate folosi metoda simplifacată la calculul unei secţiuni de perete solicitată la compresiune excentrică. la seism.

47 .222 <ξmax = 0.121> 0.135(1. rezultând următoarea valoare: VEd = 2597 kN Determinarea armăturii transversale: Barele orizontale de pe inimă trebuie să satisfacă următoarea expresie: VEd ≤ VRd.21% >ρh.5 σcp bwo lw în care Rezultă: σcp = NEd/bwo lw = 10229/(0. 9.1+0.30⋅6.5 σcp bwo lw= 0.c + ΣAsh·fyd.26% > 0. • Calculul la forţă tăietoare Forţa tăietoare de proiectare a fost calculată în conformitate cu P100-1:2011. MEd = 28469 kNm ≤ MRd = 33630 kNm Coeficientul mecanic de armare pentru zonele de capăt este : 10⋅201/(300⋅600)⋅434/40 = 0.2) = 0.min = 0.5) şi s-a obţinut un moment încovoietor capabil de 33630 kNm.5/(300⋅250) = 0. în cazul de faţă pe o înălţime egală cu lw = 4.5/(300⋅200) =0. S-a ales o armare în bulbi cu 10 bare Ø16 şi în inima cu 2 bare Ø10 la un pas de 200mm (fig.0 m.12 Coeficientul de armare pentru armătura verticală din câmp este 2⋅78. Coeficientul de armare este: ρ = 2⋅78.c = 0.0) = 5683 kPa VRd.c = 0. egală cu: VRd. iar V este contribuţia betonului.0 = 5115 kN ΣAsh/m = (2597 – 5115)/0.5 ⋅5683⋅0.h în care ΣAsh se treferă la toate barele interceptate de o fisură la 45°. 9.1 (Ω + 0.2%.20% Fig.35⋅6.434/4 <0 deci armare constructivă σcp este efortul unitar mediu de compresiune în inima peretelui Armarea minimă est ρ =0.20% Verificarea necesităţii bulbilor sau armăturii speciale de confinare Din calcul : xu = 1.6 Armarea orizontală în zona B A .418 Deci nu sunt necesari bulbi sau armătură specială de confinare. aleg 2Φ10/250 mm.2) = 0.proiectare.33 m sau ξu = 0.

5 mm2/250 mm = 0. Armarea transversală a zonelor de capăt Armarea transversală a zonelor de capăt trebuie să fie: Cel puţin egală cu armarea orizontală de pe inimă: 2⋅78. Cu diametrul ≥ dbl/4 = 16/4 =4 mm.805 mm2/mm.628 mm2/mm.7 Armarea zonelor de capăt în zona B A . Distanţa pe verticală: ≤ 12 dbL = 12⋅16 = 192 mm şi ≤ 200 mm. Aleg Φ8/125 = 0. dar nu mai puţin de 6 mm.48 . 9. deci dbw ≥ 6 mm. cu configuraţia din figura de mai jos: Fig. deci s ≤ 192 mm Să existe un colţ de etrier sau agrafă la fiecare bară longitudinală.Verificarea rosturilor de turnare În zona B verificarea rosturilor de turnare nu este necesara.