http://ancuta.ucoz.

ro/index/nevoi_cele_14_nevoi_findamentale/0-54

1.Observarea şi notarea respiraţiei
Scopul:evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului fiind un indiciu al evoluţiei bolii,al apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului. Respiratia reprezinta nevoia fiintei umane de a capta oxigenul din mediul inconjurator,necesar proceselor de oxidare din organism,si de a elimina dioxidul de carbon rezultat in urma arderilor celulare. Elemente de apreciat:tipul respiraţiei,amplitudinea mişcărilor respiratorii,ritmul,frecvenţa. Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare verde,foaie de temperatură/carnetel individual. Intervenţiile asistentei:aşezarea pacientului în decubit dorsal,fără a explica tehnica ce urmează a fi efectuată. •Plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui. •Numărarea inspiraţiilor timp de un minut. •Consemnarea valorii obişnuite printr-un punct pe foia de temperatură(fiecare linie orizontală a foii reprezintă o respiraţie). •Unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară pentru obţinerea curbii. •În alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută,cât şi caracteristicile respiraţiei;ex:Rd=20 resp./min Rs=18 resp./min •Aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla observare a mişcărilor respiratorii. Interpretarea rezultatelor: -frecvenţa mişcărilor respiratorii variază în funcţie de sex,vârstă,poziţie, temperatura mediului ambiant,starea de veghe sau somn. -în stare fiziologică,curba respiratorie merge paralel cu cea a temperaturii şi a pulsului -în stare patologică-respiraţia dificilă(sete de aer): 1.dispnee cu accelerarea ritmului respirator-tahipnee(polipnee) 2.dispnee cu rărirea ritmului respirator-bradipnee(12-10-8 resp./min); 3.dispnee cu perturbarea ritmică şi periodică a respiraţiei-dispnee Cheyne-Stokes-respiraţii cu amplitudini crescând până la apnee ce durează 1020 secunde. 4.Dispnee Kusmaul-respiraţie în patru timpi a inspiraţiei profunde, urmată de o scurtă pauză şi o expiraţie scurtă zgomotoasă,după care urmează o altă pauză.
VALORI NORMALE A FRECVENTEI ERSPIRATORII

-la nn-30-50 r/min -la doi ani-25-35r/min

-la 12 ani-15-25 r/min

-adult -14-16-18 r/min

-varstnic-15-25 r/mi

2.Măsurarea şi notarea pulsului
Scop:evaluarea funcţiei cardio-vasculare. Elemente de apreciat:ritmicitate,frecvenţă,celeritate,amplitudine. Locurile de măsurat:măsurarea se face la artera radială sau aceeaşi succesiune de timp la alte artere:temporala,carotida, cubitala,humerala,radiala, femurala,poplitee,tibiala posterioară,pedioasa. Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor,sincrona cu sistola ventriculara ce ia nastere in urma conflictului dintre sangele exitent in sistemul arterial si cel trimis de catre inima in timpul sistolei. Materiale necesare:ceas cu secundar,pix de culoare roşie,foaie de temperatura/carnetel individual. Intervenţiile asistentei: -pregătirea psihică a bolnavului -asigurarea repausului fizic şi psihic al bolnavului timp de 10-15 min. -spălarea pe mâini -reperarea arterei -fixarea degetelor palpatoare pe traiectul arterei -exercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor. -numărarea pulsaţiilor timp de un minut -consemnarea valorilor obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură,ţinând cont că fiecare linie orizontală a foii reprezintă 4 pulsaţii -unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie,pentru obţinerea curbei -Consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor pulsului:ex:Pd=80 b/min Ps=90 b/min-puls regulat Interpretarea frecvenţei pulsului Frecvenţa pulsului variază fiziologic după vârstă,emoţii şi efort. A)Variaţia fiziologică a frecvenţei pulsului: -Pulsul tahicardic(accelerat)în:ortostatism,efort fizic şi psihic,emoţii puternice în cursul digestiei. -Pulsul bradicardic(rărit)în:decubit,stare de repaus,linişte psihică B)Variaţia patologică a calităţii pulsului: -frecvenţa-pulsul tahicardic (mai rapid)sau bradicardic(mai rărit) -ritmicitate-puls ritmic sau aritmic -amplitudine-puls cu amplitudine mică,filiform sau puls cu amplititudine crescută -volum(tensiunea)-puls dur sau puls moale -celeritate-puls săltăreţ sau puls tard(cădere lentă)

VALORI NORMALE ALE FRECVENTEI PULSULUI -la nn-130-140 p/min -adult-60-80p/min -la copilul mic 100-120p/min -varstnic-80-90 p/min -la 10 ani 90-100 p/min

tăviţa renală. Materiale necesare:termometru maximal. -Se apropie braţul de trunchi. -Se menţine termometrul timp de 5 min. -Se aşează termometrul cu rezervorul de mercur în centrul axilei. B)Pentru măsurarea în cavitatea bucală -Se introduce termometrul în cavitatea bucală.3.precum şi la copii.Măsurarea şi notarea temperaturii Scop:evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.sub limbă sau pe latura externă a arcadei dentare. -La pacienţii slăbiţi. -Se scoate termometrul din soluţia dezinfectantă.cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui.casoleta cu tampoane de vată şi comprese sterile.ceas. -Spălarea pe mâini.generatoare de caldura prin dezintegrarea alimentelor energetice. Termoreglare=functia organismului care mentine echilibrul intre producerea caldurii(termogeneza)si pierderea caldurii(tremoliza) pentru pastrarea valorilor constante(homeotermie).recipient cu soluţie dezinfectantă(cloramină 1-5 %). -Pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas. -Se şterge axila prin tamponare cu prosopul pacientului. Temperatura=rezultatul proceselor oxidative din organism. C)Pentru măsurarea rectală: -Se lubrefiază termometrul. Locul de măsurat: -cavităţi semiînchise:axila.braţul va fi menţinut în această poziţie de către asistentă. Intervenţiile asistentei -Pregătirea materialelor lângă bolnav. .flacon cu alcool medicinal. A)Pentru măsurarea în axilă: -Se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă. -Se ridică braţul bolnavului.carnetel individual.cavitatea bucală. -Termometrul se menţine timp de 10 min. -cavităţi închise:rect. -Se verifică dacă este în rezervor mercur.agitaţi. -Pregătirea psihică a bolnavului.se clăteşte şi se şterge cu o compresă prin tamponare.foaie de observaţie.pix de culoare albastra.se scutură.vagin.paralel cu toracele.plica inghinală.

Susţinerea termometrului la copii. .altfel înregistrarea nu este reală.-Se aşează pacientul în decubit lateral.cu membrele inferioare în semiflexie.două diviziuni de grad.se scutură. -Se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură.corespunzătoare datei şi timpului zilei.pentru obţinerea curbei termice. -În alte documente medicale se notează cifric.repetaţi măsurarea temperaturii sub supraveghere. -Se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară. -Termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării -Se menţine termometrul timp de trei minute.bătrâni.asigurandu-i intimitatea.prin mişcări de rotaţie şi înainte.agitaţi şi măsurarea în cavităţile semiînchise . -Se introduce tubul termometrului în rect.se scoate şi se şterge cu o compresă.neprăvăzute. -Termometrul se menţine în timpul indicat în cavitate. -Se introduce în recipientul cu soluţia dezinfectantă. -După terminarea timpului de menţinere. -Se spală termometrul. -Notarea unui punct pe verticală.inconştienţi.scoţând pentru fiecare linie orizontală. Interpretarea rezultatelor Temperatura normală(fiziologică)=36-37° C-afebril Valori patologice:a)hipertermie 37-38° C -subfebrilitate 38-39° C -febră moderată 39-40° C -febră ridicată 40-41° C -hiperpirexie b)hipotermie <36° C Recomandări -Măsurarea temperaturii dimineaţa între orele 7-8 şi seara între orele 18-19.-În situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute.

-se continuă decomprimarea zgomotelor arteriale devenind mai dese.4.până când se percepe primul zgomot arterial(care reprezintă valoarea tensiunii maxime).aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă.Măsurarea şi notarea tensiunii arteriale(TA) SCOP-evaluarea funcţiei cardio-vasculare(forţa de contracţie a inimii determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor). Tensiunea arteriala=presiunea exercitata de sangele circulant asupra peretilor arteriali.cu ajutorul pompei de cauciuc până la dispariţia zgomotelor pulsatile. .sprijinit şi în extensie. -se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei. -spălarea pe mâini. -se reţine valoarea indicată de acul manometrului pentru a fi consemnată. -se introduc olivele stetoscopului în urechi dupa ce se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool(inclusiv membrana stetoscopului) -se pompează aer în manşeta pneumatică.determinata de 4 factori: 1)debitul cardiac 2)forta de contractie a inimii 3)elasticitatea si calibrul vaselor de sange 4)vascozitatea sangelui ELEMENTE DE APRECIAT: -tensiunea arterială sistolică(maxima) -tensiunea arterială diastolică(minima) MATERIALELE NECESARE: -aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale cu manometru -stetoscop biauricular -tampon de vată -tavita renala -alcool -creion roşu sau pix cu mină roşie -foaia de temperatura/carnetel individual INTERVENŢIILE ASISTENTEI: -pregătirea psihică a bolnavului. -se reţine valoarea indicată de acul manometrului în momentul în care zgomotele dispar. -asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 15 minute. -se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului.

-se notează în foia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de culoare roşie. VALORI NORMALE ALE TENSIUNII ARTERIALE: 1-3 ani 75-90/50-60 mmHg 4-11 ani 90-110/60-65 mmHg 12-15 ani 100-120/60-75 mmHg Adult 120-140/75-90 mmHg Varstnic >150/>90 mmHg .socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur. -se unesc liniile orizontale cu linii verticale şi se haşurează spaţiul rezultat.

Notarea grafica: -pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socotesc 100 ml urina -se noteaza grafic cu pix albastru sub forma unei coloane ce are hasurata numai partea superioara ce corespunde cantitatii de urina a zilei respective. -se colectează.DETERMINAREA CANTITĂŢII DE URINĂ PE 24 ORE (măsurarea diurezei) Diureza=procesul de formare si eliminare a urinei din organism timp de 24 ore. Scop: -obţinerea datelor privind starea morfofuncţională a apartului renal. -urmărirea bilanţului circulaţiei lichidelor în organism=bilanţul lichidian.de la prima emisie se aruncă.spălate şi clătite cu apă distilată şi acoperite. Mictiune=actul fiziologic.Tulburarile metabolismului intermediar influenteaza cantitatea si calitatea urinei eliminate.si excretat de aparatul renal.5.toate urinele emise în 24 ore se vor păstra până a doua zi la aceeaşi oră. MĂSURAREA DIUREZEI Colectarea urinei pe 24 ore: -se pregătesc recipiente-vase cilindrice gradate.in care sunt eliminate substantele rezultatele din metabolismul intermediar proteic.inutile si toxice pentru organism.se ţine la răcoare. . -cunoaşterea volumului diurezei. -colectarea începe dimineaţa la o anumită oră şi se termină în ziua următoare la aceeaşi oră.această cantitate de urină. Cantitatea de urină eliminată în mod normal pe 24 ore este de aproximativ 1500ml. -pacientul urinează dimineaţa la o oră fixă.constient de eliminare a urinei.număr de salon.cu gât larg. -recipientul de urină este etichetat cu numele pacientului. Urina=lichidul format de rinichi prin filtrarea sangelui.păstrându-se şi urina de la ultima emisie.pentru a preveni descompunerea urinei. -se informează pacientul asupra necesităţii colectării corecte a urinei şi asupra procedeului.apoi.

ale colonului.de numai 10-15 g(in dizenterie) Uscata.in diareele gastrogene de natura aclorhidrica). Elemente de Observatie 1.consistenta neomogena(scaun solid.poate ajunge la cateva kilograme(in anomalii de dezvoltare a colonului). Urmarirea tranzitului intestinal se face prin: -observarea caracterelor scaunelor si notarea scaunelor in foaia de temperatura.Consistenta pastoasa.20-30 scaune/zi=sindrom dizenteric c.consistenta scazuta(scaune moi).dimineata dupa sculare Zilnic.15-=200 g de materii fecale a.lichida.6.Orarul 3.consistenta crescuta(scibale.dur urmat de o cantitate de scaun semilichid sau lichid) 4.in diaree.Cantitatea Ritmic.suprimarea completa a eliminarii fecalelor si a gazelor=ileus Pierderea orarului obisnuit al evacuarii :constipatie sau diaree -marita(in afectiunile pancreasului.omogena .prin actul defecatiei.coproliti-in constipatie).3-6 scaune/zi.OBSERVAREA SI NOTAREA SCAUNULUI SCAUNUL=resturile alimentelor supuse procesului de digestie.Frecventa Valori 1-2 scaune/zi normale Valori patologice 2.apoasa in special dupa purgative saline. Scopul=obtinerea de informatii necesare pentru stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei bolilor tubului digestiv si glandelor anexe acestuia.la aceeasi ora a zilei.scaun la 2-4 zile=constipatie d. -redusa(in constipatie) -foarte redusa.eliminate din organism prin anus.diaree in enterite si enterocolite b.

de marimea maslinelor(in constipatie). Acid(in caz de fermentatie intestinal).moale si lucios(in cazul unor hemoragii in portiunea superioara a tubului digestiv-melena).paraziti intestinali.pseudomembranoase.sau holera) mucus.Mirosul Fecaloid 8.5.verde cand bilirubina se oxideaza la nivelul intestinului gros.Notarea scaunelor Scaun normal -de panglica sau creion(in cancer rectal).rosie(in cazul hemoragiilor din portiunea inferioara a tubului digestiv).cazurile vor fi imediat raportate medicului Moale:/ Diareic:‒ Mucus:X Cu puroi:P Cu sange:S Grunjos:Z .bile conglomerate.singe(in colite ulceroase.neagra ca pacura.multiglobale(in cazul cand materiile fecale au stagnat mult timp in rect) Galben-aurie(in diaree). De zeama de pepene sau supa de linte(in febra tifoida).albiciaosa ca argila(icter mecanic).resturi de alimente nedigerate(in pancreatite cronice).foarte fetid(in cancerul colonului si rectului).grasimi nedigerate.Forma Cilindrica.bile dure.puroi.miros rincet foarte patrunzator(in cazul cand in scaun se gasesc grasimi nedigerate).mai inchisa(in constipatie).de zeama de orez(in intoxicatii.Aspectul 9.Culoarea Bruna 7.lungime variabila 6.filiforma(in spasme ale regiunii snorectsle).brun-inchis(icter hemolitic).dizenterie).fetid(in caz de putrefactie).cancer rectal sau intestinal.Elemente patologice Pastos-omogen - 10.cu diametrul de 3-5 cm.

murdara(in ocluzie intestinala) -bruna.pix albastru.ca sangele nedigerat(in ulcer gastro-duodenal) -galbuie.in decubit lateral cu capul usor ridicat). -alimentare-(alimente mai mult sau mai putin digerate) -fecaloide-(in ocluziile intestinale) -mucoase.OBSERVAREA SI NOTAREA VARSATURILOR Voma(varsutara)=actul reflex prin care se elimina brusc. Efectuarea tehnicii: -se aseaza bolnavul intr-o pozitie care sa impiedice aspirarea varsaturii(sezanda.pahar cu apa.7.aleza. -frecvente(in stenoza pilorica varsaturile se produc dupa mese).prosop.ca zatul de cafea(in cancer gastric) -fad. Scop=obtinerea de in informatii privind continutul gastric pentru stabilirea diagnosticului si bilantului lichidelor ingerate si eliminate zilnic din organism Materiale necesare=tavita renala(2).apoase(la etilici si gravide) -biliare(in colecistopatii) -purulente(in gastrita flegmonoasa) -sangvinolente(sau sange pur-hematemeza-in boli ale stomacului) -galbena sau verzuie(in varsaturile bilioase) -rosie.prin gura.acru(in hiperclorhidrie) .foaie de temperatura. -se sustine capul(fruntea)bolnavului cu o mana si cu cealalta tavita renala -se serveste bolnavului un pahar cu apa pentru clatirea gurii dupa varsatura Etape de executie Observarea calitatilor varsaturilor Frecventa Orarul Timpi de executie Cantitatea Continutul Culoarea Mirosul -ocazionale(in intoxicatiile alimentare sau in bolile infectioase acute).semisezanda.musama.la exterior.continutul stomacal. -incoercibile(graviditate si unele boli psihice) -matinale-dimineata pe stomacul gol(la alcoolici si gravide) -postprandiale-imediat dupa alimentare sau chiar in timp ce bolnavul consuma alimentele(la nevropati) -tardive-la 2-6 ore de la alimentatie(in ulcer si cancer gastric complicat cu stenoza pilorica) In stenoza pilorica varsatura este foarte abundenta iar in alte cazuri cantitatea se poate reduce la cativa zeci de ml.

fara legatura cu alimentarea.far agreata.deshidratare Se noteaza fiecarea varsatura cu un cerc insotit de data si ora cand s-a produs.in rubrica speciala a foii de temperatura: -varsatura alimentare:cerneala albastra -varsatura bilioasa:cerneala verde -varsatura sangvinolenta:cerneala rosie . -durere abdominala.Forta de proiectie Simptome care insotesc varsatura Notarea varsaturilor in foaia de observatie -fecaloid(reflux al continutului intestinal in stomac(ileus) -unt rancet(in fermentatie gstrica) -brusc.fara efort.in jet.

cantitatea de sputa colectata in vasul gradat.sa nu arunce in scuipatoarele corpuri straine(mucuri de tigari.sangvinolenta.pix sau creion de culoare rosie.MASURAREA SI NOTAREA EXPECTORATIEI Expectoratie=actul de eliminare pe gura. Notarea grafica: -se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie. Curatirea mucoasei bucale: -se pregatesc tampoane de tifon de porttampon -se curata mucoasa bucala si dintii cu tampoane pe porttampon -se aruca tampoanele in tavita renala. Materiale necesare:scuipatoare.OBSERVAREA.tampoane pe porttampon.aerata si spumoasa(in hemoptizia din tuberculoza.hartii).dupa tuse.identic cu notarea diurezei.ele avand o mare valoare in stabilirea diagnosticului si urmarirea evolutiei unor afectiuni pulmonare.sa nu stropeasca in jurul. Pregatirea bolnavului psihica si fizica: -bolnavul va fi educat cum sa expectoreze:sa tuseasca cu gura inchisa.sa colecteze sputa in scuipatoare.in debutul din pneumonie) -rosie-bruna cand sangele stagneaza in plaman inainte de a fi evacuat -rosie-gelatinoasa in cancerul pulmonar -roz in edemul pulmonar .fara sa oboseasca.8. -se va insista in educarea femeilor care au tendita de a ingera sputa. -se va sprijini capul bolnavului (daca o cere starea generala).cancer pulmonar) -hemoptoica sau sputa striata cu sange -ruginie(ca sucul de prune. Observarea calitatilor sputei Culoarea -rosie. Scop=obtinerea de informatii privind calitatile sputei.vas gradat.tavita renala.a produselor formate in caile respiratorii-sputa sau expectoratia. -se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta.foaie de observatie(temperatura).

incipienta -pana la 1000ml/24 ore(in gangrene pulmonare.pneumonie. -50-100 ml/24 h:in bronsita catarala.in astmă -numulara.in caverne pulmonare(mase grunjoase.cancer pulmonar.in cazul deschiderii unei colectii purulente intr-o bronhie din vecinatatea plamanului) -muco-purulent -seros(in staza.edem pulmonar)vomica=eliminarea unor colectii masive de puroi(in abces pulmonar.izolate in saliva) -mulaje bronsice -mucos-in astmă bronsic.edem pulmonar) -pseudomembranos(in difteria laringiana.aerata.Mirosul Consistenta Forma sputei Compozitia(aspectul sputei) Cantitatea sputei -galbena-verzuie in supuratiile pulmonare -alba/alba-cenusie in inflamatia bronhiilor si in astmă bronsic -neagra in infarct pulmonar -fetid in dilatatia bronsica.viscoasa.chist hidatic) .in gangrena pulmonara -mirosul pamantului sau al paiului umed in supuratii pulmonare Spumoasa.gelatinoasa.lichida -perlata.inflamatia bronhiilor) -purulent(in supuratii pulmonare.tuberculoza.bronsita pseudomembranoasa) -sangvinolent(in edem pulmonar.caverne tuberculoase -fetiditate penetranta.infarct pulmonar).bronsita difterica.

foaia de temperatura.creion.MASURAREA INALTIMII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT Scop:masurarea inaltimii bolnavului este necesara pentru determinarea raportului cu masa corporala.9. Tehnica:-se comunica bolnavului investigatia si simplitatea modului de executie -se invita bolnavul sa se descalte -se aseaza bolnvul in picioarecat mai drept sub cursorul taliometrului. Obs!in cazul pacientilor imobilizati la pat masurarea inaltimii se face cu ajutorul unei bande metrice avnd in vedere ca bolnavul sa fie perfect in decubit dorsal.stilou sau pix.pana se atinge capul bolnavului -pe tija gradata se citeste inaltimea bolnavului -se noteaza in foaia de temperatura si de observatie -se invita bolnavul sa coboare si se ajuta bolnavul sa se incalte -bolnavul este condus pana la pat. Materiale necesare: taliometru. .asezat in pozitie comoda si invelit.

instalat in pozitie cat mai comoda.stari de soc.si va fi condus pana la pat.cu exceptia cazurilor la care mobilizarea activa este contraindicata.spalarea pe maini! . Contraindicatii: bolnavii cu infarct miocardic.MASURAREA SI NOTAREA GREUTATII CORPORALE A BOLNAVULUI ADULT Scop:aprecierea starii de nutritie a bolnavului. Materiale necesare:cantar.hemoragii. Tehnica:-se pregatesc materialele necesare -se anunta bolnavul sa nu manance -bolnavul este rugat sa urineze -se verifica indicatorul mobil al cantarului -se invita bolnavul sa urce pe cantar -se citeste pe scara cursorului valorile obtinute si se noteaza masa corporala in foaia de temperatura -se invita bolnavul sa coboare de pe cantar.tromboflebite.stabilirea necesitatilor calorice ale organismului.foaia de temperatura.cei cu traumatisme. Indicatii:determinarea masei corporale ete necesara la toti bolnavii internati in spital. -se reorganizeaza locul de munca.10.stabilirea dozei terapeutice de medicamente si urmarirea evolutiei bolilor.

se spală regiunea periorală.materiale pentru îngrijirea unghiilor:foarfece.două bazinete.lenjerie de corp curată.microbi şi alte substanţe străine care aderă la piele.sac pentru lenjeria murdară. Efectuarea toaletei gâtului: .apoi se şterg prin tamponare.se explică simplitatea tehnicii Pregătirea condiţiilor de mediu: -se închid ferestrele -se verifică temperatura în salon(20°C) -se verifică să nu fie curenţi de aer rece -se aşază scaunele lângă patul bolnavului -se aşază paravanul în jurul patului. Scop:îndepărtarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos .un pahar cu soluţie antiseptică pentru gargară.săpun neutru.muşama pentru a proteja patul.Efectuarea toaletei pe regiuni la bolnavul imobilizat Curăţarea întregului corp se efectuează pe regiuni.se spală ochii de la comisura externă spre cea internă. Efectuarea toaletei feţei: -se aşază în jurul gâtului bolnavului un prosop -se îmbracă prima mănuşă de baie şi se umezeşte.un pahar cu apă pentru proteza dentară.mănuşi de cauciuc.tăviţă renală.se clătesc cu apă curată şi se şterg cu primul prosop curat -se spală fruntea.trup şi membre .material pentru îngrijirea cavităţii bucale:periuţă de dinţi.trei mănuşi de baie(pentru faţă.la patul bolnavului.insistând în şanţurile pavilionului şi în regiunea retroauriculară.găleată pentru apă murdară.pastă de dinţi.cană cu apă rece.se clăteşte bine şi se şterge.aleză.organe genitale). Efectuarea toaletei urechilor: -se săpuneşte mai întâi o ureche.peri nazală prin mişcări circulare .termometru de baie.de la mijloc spre tâmple.lenjerie de pat curată.pudrieră cu pudră de talc.cană cu apă caldă.pilă.descuamat şi impregnat cu secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare .11.trei prosoape de culori diferite. Materiale necesare: -două scaune.alcool mentolat.lighean.tavă medicală.un paravan. Pregătirea psihică a bolnavului: -se anunţă bolnavul.descoperindu-se progresiv numai partea care se spală.

se limpezeşte si se şterge prin tamponare Efectuarea toaletei spatelui: -se întoarce bolnavul şi se susţine în decubit lateral.se săpuneşte circular.se săpunesc spatele şi regiunea lombo-sacrală. -se procedează la fel şi cu celălalt membru Efectuarea toaletei toracelui: -se descoperă partea anterioară a toracelui.se taie unghiile.se mută muşamaua şi ligheanu mai jos.apoi se şterge repede .se limpezesc bine şi se şterge prin tamponare -se îndepărtează muşamaua şi aleza -se pudrează cu talc.se insită în zona ombilicului după ce a fost îndepărtată murdăria cu ajutorul unui tampon de vată înmuiat în benzină -se limpezeşte şi se şterge imediat -se unge regiunea ombilicală cu vaselină -se scoate mănuşa folosită şi se aşază în tăviţa renală -se fricţionează braţele şi toracele cu alcool -se pudrează cu talc gâtul.se verifică temperatura apei -se descoperă câte un braţ.-se spală cu apă şi săpun.se limpezesc şi se şterg -se flectează gambele bolnavului pe coapse .începînd de la umăr spre capătul distal insistând la axilă -se limpezeşte şi se şterge imediat cu prosopul curat.se clăteşte bine.se verifică temperatura apei -se îmbracă cea de-a doua mănuşă de baie -se săpunesc coapsele .la femei se insistă sub pliurile submamare.se acoperă braţul bolnavului -se taie unghiile bolnavului şi se pilesc.se pudrează plicile cu talc Efectuarea toaletei organelor genitale externe: -se prezintă bolnavului bazinetul pentru a urina şi se îndepărtează -se aşază bolnavul în poziţie ginecologică şi se aşază sub regiunea sacrală un bazinet curat .toracele.abdomenul şi braţele şi mai ales axilele -se îmbracă bolnavul cu pijamaua curată Efectuarea toaletei membrelor inferioare: -se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă(37°C).se săpuneşte.insistând în regiunea poplitee.se readuce în decubit dorsal Efectuarea toaletei abdomenului: -se săpuneşte.se acoperă bolnavul.ca bolnavul să fie dispus la răceală -se aruncă apa din lighean.insistând în regiunea inghinală. Efectuarea toaletei membrelor superioare: -se umple ligheanul cu 2/3 apă caldă(37°C).se introduce piciorul în lighean -se săpuneşte bine.se limpezeşte apoi se şterge cu cel de-al doilea prosop curat -se fricţionează membrele cu alcool.

-se îmbracă mănuşa de cauciuc.aparat de uscat părul -se ridică uşor capul bolnavului şi se susţine .cu săpun neutru.se repetă manopera de 2-3 ori -se acoperă părul cu un prosop încălzit.care nu irită pielea şi mucoasele -se limpezeşte cu ajutorul unui jet de apă curată turnată dintr-o cană -se scoate bazinetul de sub bolnav -se şterg organele genitale cu cel de-al treiliea prosop curat.aruncând-o în tăviţa renală -se serveşte al doilea pahar cu apă pentru gargară. .peste care se îmbracă a treia mănuşă de baie . Efectuarea toaletei părului: Materiale necesare: în afară de cele menţionate: -pieptene.îşi va clăti gura cu apă.începând cu vârfurile.apoi se îndoaie salteaua.se efectuează spalarea dinspre partea anterioară înspre anus.se protejează cu muşama şi aleză -peste aleză se aşază o muşama rulată ca un jgheab -se aşază ligheanul cu 2/3 apă caldă(37°C).care se pudrează cu talc.se piaptănă părul în şuviţe.protejând ceafa bolnafului cu un prosop -se umezeşte părul apoi se şamponează -se fricţionează părul cu ambele mâini şi se masează uşor pielea capului pentru activarea circulaţiei sanguine -se limpezeşte părul.se usucă cu foehnul.se verifică temperatura apei -se aşază capul bolnavului în uşoară hiperextensie.acesta este adus în decubit semişezând sau în decubit lateral -se protejează lenjeria bolnavului -se pune pastă de dinţi pe periuţă şi se oferă bolnavului alături de un pahar cu apă -după ce s-a spălat bolnavul prin mişcări verticale energice. Efectuarea toaletei cavităţii bucale: -în funcţie de starea bolnavului.şampon. -se şterg cu mare atenţie plicile.

Intervenţiile asistentei: -se aşază pe un scaun în partea dreaptă a bolnavului.cu mîna stângă ridică uşor capul bolnavului.cană cu apă.îndepărtând eventualele resturi alimentare . -se aşază bolnavul în poziţie comodă . -alimentele solide sunt tăiate în faţa bolnavului.mai ales cele de pâine.se aranjează patul.tacâmuri. . -se acoperă bolnavul cu pătura şi se aeriseşte salonul -se strânge vesela utilizată şi se transportă la oficiu.farfurie.prosop.cană cu supă.şi serveşte bolnavului supa cu lingura.12. Pregătirea bolnavului: -se aşază bolnavul în poziţie semişezând. -după terminarea alimentării.iar alimentele lichide se servesc din vase semiumplute sau din căni cu cioc.sau în decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia. Etape de execuţie: Asistenta îmbracă halatul de protecţie peste uniformă. -se verifică temperatura alimentelor(prin gustare cu altă lingură).se şterge bolnavul la gură. -se schimbă lenjeria murdărită în timpul alimentării.pentru a se odihni după actul alimentării.se prinde părul să nu cadă în alimente şi se spală pe mâini.se spală mâinile(la nevoie).Alimentarea pasivă a bolnavului Materiale necesare:tavă.

de obicei în afecţiuni digestive.13. -pahar cu soluţie aromată. Pregătirea materialelor: -muşama şi aleză.sau decubit dorsal cu capul într-o parte -se aşază un prosop sub cap sau în jurul gâtului -se protejează lenjeria de pat şi de corp cu muşamaua şi aleza Execuţie: -se îndepărtează proteza dentară(când este cazul) -i se oferă tăviţa renală sau o susţine asistenta -se sprijină fruntea bolnavului -după vărsătură se îndepărtează tăviţa -i se oferă paharul cu soluţie aromată să-şi clătească gura(aruncă în altă tăviţă) Îngrijirea ulterioară a bolnavului: -se şterge gura bolnavului -se îndepărtează materialele folosite -se aşază bolnavul în poziţie comodă -se aeriseşte salonul -se supraveghează bolnavul în continuare .tensiune intracraniană)sau sarcină. Pregătirea bolnavului: • psihică: -va fi încurajat şi susţinut în timpul vărsăturii • fizică: -se aşază în poziţie şezând. -două tăviţe renale .dar întâlnit şi ca un simptom în alte afecţiuni(alcoolism.Captarea vărsăturilor Definiţie: Vărsătura –conţinut gastric care se elimină spontan.prosop.

14.Sondajul vezical
Definiţie: Prin sondaj vezical se înţelege introducerea unui tubular(sondă sau cateter)prin ureteră în vezica urinară ,realizând asrfel o comunicaţie instrumentală între interiorul vezicii şi mediul extern. Scop: • explorator: -recoltarea unei cantităţi de urină pentru examen de laborator -depistarea unor modificări patologice ale uretrei şi vezicii urinare • terapeutic: -evacuarea conţinutului (când aceasta nu se face spontan) -executarea unor procedee terapeutice prin sondă Pregătirea materialelor: -de protecţie: -muşama şi aleză -mănuşi sterile de cauciuc -sterile: -două sonde lungi de aproximativ 15 cm cu vârful uşor îndoit ,complet rotunjit având unu-două orificii laterale aproape de vârf -1-2 eprubete pentru urocultură -medii de cultură în funcţie de germenii căutaşi -ser fiziologic -casoletă cu tampoane de vată -două pense hemostatice -nesterile: -materiale pentru toaleta organelor genitale -tăviţă renală,bazinet -paravan(când se execută în salon) -recipient pentru colectare -medicamente: -ulei de parafină steril -oxicianură de mercur 1/5000

Sondajul vezical la femei
Pregătirea bolnavei: • psihică: -se anunţă şi se explică necesitatea tehnicii • fizică: -se izolează patul cu paravan -se protejează cu muşamaua şi aleza -se aşază bolnava în decubit dorsal cu genunchii ridicaţi şi coapsele îndepărtate (poziţie ginecologică) -se îndepărtează perna şi pătura -se acoperă bolnava lăsând liberă zona genitală -se aşază bazinetul şi se efectuează toaleta organelor genitale externe -se îndepărtează bazinetul şi se aşază tăviţa renală între coapsele bolnavei Execuţie: -sondajul se efectuează în condiţii de perfectă asepsie şi antisepsie,atât a bolnavei şi a instrumentelor,cât şi a mâinilor celui care o execută -asistenta îmbracă mănuşi sterile -evidenţiază meatul urinar -dezinfectează cu oxicianură de mercur orificiul uretral -scoate sonda cu o pensă şi o prinde între degetele mediu şi inelar ale mâinii drepte -lubrifiazăsonda cu ulei steril -orientată cu vârful în sus ,sonda se introduce în uretră 4-5 cm -paralel cu înaintarea sondei,extremitatea acesteia vafi coborâtă printr-o mişcare în formă de arc pentru a-i uşura trecerea în vezică -primele picături se lasă să se scurgă în tăviţa renală, apoi în recipiente pregătite în funcţie de scop(urocultură,examen biochimie) sau într-un recipient de colectare -extragerea sondei se face după pensarea orificiului extern prin aceleaşi mişcări,în sens invers Reorganizare Îngrijirea ulterioară a bolnavei: -se efectuează toaleta regiunii vulvare -se se îmbracă şi se aşază comod în pat -se vasupraveghează în continuare

Notarea în foaia de observaţie: -se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o -cantitatea de urină recoltată(volum,densitate) -aspectul macroscopic al urinei

Sondajul vezical la bărbaţi
Pregătirea materialelor: -la fel ca la sondajul vezical la femeie Pregătirea bolnavului: • psihică:-se anunţă şi se explică necesitatea şi inofensivitatea tehnicii • fizică: -se aşază bolnavul în decubit dorsal cu picioarele întinse şi uşor depărtate -se izolează patul cu paravan -se acoperă bolnavul lăsând accesibilă regiunea genitală -se face toaleta organelor genitale -sub bazin se aşază o pernă tare,muşamaua şi aleza -se aşază tăviţa renală între coapse Execuţie: -asistenta îmbracă mănuşi de cauciuc -alege sonda şi o lubrifiază -dezinfectează meatul urinar cu ser fiziologic şi oxicianurăde mercur -între degetele inelar şi mic ale mâinii drepte prinde extremitatea liberă a sondei şi cu ajutorul unei pense sterile ,ţinută în aceeaşi mână,apucă sonda în imediata vecinătate a vârfului -introduce vârful sondei în meat şi împinge uşor cu pensa,în timp ce cu mâna stângă întinde penisul cât mai bine,pentru ca să dispară cutele transversale ale mucoasei uretrale care ar putea împiedica pătrunderea sondei în vezică -dacă pe parcursul înaintării sondei apar obstacole anatomice sau funcţionale,spasme,asistenta retrage sonda şi pregăteşte alta de calibru mai mic -pătrunderea sondei în vezică se semnalează prin scurgerea urinei prin sondă -se fixează sonda până se evacuează urina -îndepărtarea sondei se face cu ajutorul pensei după ce extremitatea liberă a fost închisă prin comprimare Îngrijirea ulterioară a bolnavului: -se efectuează toaleta şi se îmbracă bolnavul -se schimbă lenjeria care s-a pătat cu urină Notarea în foaia de observaţie: -se notează tehnica şi numele persoanei care a efectuat-o

iar cu mâna dreaptăintroduce tubul de gaze prin anus în rect şi de aici în colon.-cantitatea de urină recoltată(volum. Execuţia: -asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează -unge tubul cu vaselină boricată -depărtează fesele bolnavului cu mâna stângă.învelitoare.Introducerea tubului de gaze Definiţie: Tubul de gaze este un tub de cauciuc semirigid.aleză. .se dezinfectează.paravan.se pregătesc pentru sterilizare. Scop: -eliminarea gazelor din colon în caz de meteorism abdominal ( imposibilitatea de a elimina gazele în mod spontan) Pregătirea materialelor: -de protecţie:muşama.densitate) -aspectul macroscopic al urinei 15.prin mişcări de „răsucire şi înainte”până la o adâncime de 15-20 cm -acoperă bolnavul cu învelitoare -menţine tubul maximum 2 ore -se îndepărtează după degajare -la nevoie se repune după 1-2 ore(după ce se restabileşte circulaşia la nivelul mucoasei) Îngrijirea ulterioară a bolnavului: -se efectuează toaleta regiunii anale -se aşează bolnavul comod.substanţă lubrefiantă(vaselină boricată) Pregătirea bolnavului: -psihică:-se anunţă bolnavul şi se explică tehnica -fizică:-se izolează patul cu paravan -se protejează cu muşamaua şi aleza -se dezbracă bolnavul şi se aşează în poziţie ginecologică.se înveleşte -se aeriseşte salonul Reorganizare: -instrumentele folosite se curăţă.de 30-35 cm lungime şi 8-12 mm diametru. -sterile:tubul de gaze.cu marginile extremităţilor rotunjite.

prin care se introduc diferite lichide în intestinul gros(prin anus. 4 linguri /litru de apă.pregătirea bolnavului pentru intervenţie chirurgicală.tăviţă renală.muşama şi aleză.se aşează bazinetul sub regiunea sacrală şi se înveleşte pacientul cu învelitoare. -bolnavul este rugat să relaxeze musculatura abdominală. .se introduce canula 10-12 cm.casoletă cu comprese -nesterile:stativ pentru irigator.5-2 m şi diametru de 10 mm. -după ce vârful a trecut de sfincter se ridică extremitatea externă şi se îndreaptă vârful în axa ampulei rectale.CLISMA EVACUATOARE DEFINIŢIE:Clisma este o formă specială a tubajului.bazinet. PREGĂTIREA BOLNAVULUI: -se izolează patul cu paravanul şi se protejează cu muşama şi aleză -se aşează bolnavul în poziţie genupectorală. -introduce canula prin anus în rect perpendicular pe suprafaţa subiacentă. -se verifică temperatura apei. -se îndepărtează canula şi se aşează în tăviţa renală. -se deschide robinetul se ridică irigatorul la 50 cm deasupra patului bolnavului. -se fixează irigatorul pe stativ.să reţină soluţia 10-15 minute. -îndepărtează fesele pacientului cu mâna stângă.apă caldă la 36 ˚C-37 ˚C(500-1000 ml pentru adulţi)ulei de ricin. PREGĂTIREA MATERIALELOR: -de protecţie:paravan. -se evacuează aerul şi prima coloană de apă.învelitoare -sterile:canulă rectală.irigatorul şi tubul de cauciuc de 1. -asistenta se spală pe mâini şi se dezinfectează. SCOP: -evacuator:evacuarea conţinutului intestinului gros.16. -se umple irigatorul. -se închide robinetul înainte ca irigatorul să se golească. EXECUŢIA: -se fixează canula la tubul irigatorului şi se închide robinetul.în rect şi colon).cu vârful îndreptat înainte în direcţia vezicii urinare.

Pregatirea materialelor necesare: -lenjeria se impatureste si se aseaza pe un scaun.fara ca lenjeria curata sa se atinga de cea murdara. Efectuarea tehnicii: -se indeparteaza noptiera de pat. -se trage perna usor cu mana stanga spre marginea patului. -se anunta bolnavul si i se explica acestuia simplitatea tehnicii(pentru a nu-i crea stari emotive).sprijinindu-l in regiunea omoplatilor si a genunchilor.aleza. -spalarea pe maini cu apa curenta si sapun. Tehnica este efectuata de 2-3 cadre medicale. -sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si subgenunchi.musama. -cearsaful impreuna cu musamaua si aleza pregatite anterior se deruleaza pe jumatatea libera a patului.in ordinea intrebuintarii:patura si cearsaful ei se impaturesc in trei. 17.cearsaf de patura. -se flecteaza usor cu mana stanga gambele bolnavului spre coapsa.el se aduce in decubit dorsal cu foarte mare atentie.med din partea stanga ruleaza cearsaful impreuna cu musamaua si aleza murdara pana la spatele bolnavului.fete de perna.intr-o singura directie.asezate de o parte si de alta a patului.sprijinindu-i capul de antebrat.sub forma de armonica.pe fata.se înveleşte. -se aseaza bolnavul in pozitia decubit lateral. -as.med din partea dreapta flecteaza membrele inferioare ale bolnavului. -se aşează pacientul comod.de confort. -as.pentru odihna si ingrijirea bolnavului.-bolnavul este adus apoi în decubit lateral stâng pentru a uşura pătrunderea apei la o adâncime mai mare. Din partea dreapta prinde bolnavul cu mana stanga in axila dreapta a bolnavului. -as. -cearsaful de pat va fi rulat in lungime. -se aeriseşte salonul. -se îndepărtează materialele de protecţie.SCHIMBAREA LENJERIEI DE PAT A BOLNAVULUI IMOBILIZAT Scop:asigurarea conditiilor igienice. Materiale necesare:cearsaf de pat. -se mentine bolnavul in aceasta pozitie. . -se intoarce bolnavul in decubit lateral drept. -aleza impreuna cu musamaua se ruleaza in latime.sac de rufe murdare. ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A BOLNAVULUI: -se efctuează toaleta regiunii anale pe un bazinet curat.

se trage perna pe marginea stanga a patului. -sprijinind bolnavul de spate si regiunea poplitee.se aduce in decubit lateral stang.reorganizarea locului de munca. -se mentine bolnavul in aceasta pozitie. -se intinde bine cearsaful.musamaua si aleza pe cealalata parte a patului. -cu mana dreapta.as.prafului. . -spalarea pe maini. Med din partea dreapta ruleaza lenjeria murdara care se introduce in sacul special prin miscari lente pentru a evita imprastierea in aer a impuritatilor. Sprijinind bolnavul in regiunea omoplatilor si sub genunchi.aerisirea salonului.acesta se readuce in decubit dorsal cu foarte mare atentie. -se aseaza capul bolnavului pe perna. Med din partea stanga il ridica usor si introduce mana dreapta sub spatele bolnavului. -se executa colturile. -spalarea pe maini cu apa si sapun. -as.reasezarea noptierei langa pat.-prinzind bolnavul de axila stanga. -se sprijina capul bolnavului pe antebratul stang.

bolnavul este predispus la aparitia unor complicatii(escare de decubit.coloratia tegumentelor. -reorganizarea locului de munca. -se continua supravegherea bolnavului apoi se readuce bolnavul in pozitia anterioara.18.bolnavul se poate mentine in acesta pozitie .sub picioarele bolnavului asezandu-se un scaun.se introduce mana dreapta sub regiunea poplitee mentinand in acelasi timp bolnavul cu mana stanga de spate.urmarind atent expresia fetei.respiratia.flectand membrul inferior (cel opus partii care se doreste schimabarea). -spalarea pe maini. -daca starea bolnavului permite.care-i impiedica procesul de vindecare. -se supravegheaza tot timpul bolnavul. -se introduce mana stanga sub omoplatii bolnavului si printr-o miscare sigura se ridica bolnavul in pozitia sezand. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in pozitie sezanda: -se anunta bolnavul. -se rotesc picioarele bolnavului intr-un unghi de 90˚.se pliaza si se aseaza pe marginea opusa a patului. -i se explica necesitatea efectuarii tehnicii. -i se explica necesitatea efectuarii tehnicii.si se intoarce bolnavul mentinandu-se in acea pozitie timp de cateva minute. -as.se recomanda schimbarea pozitiei bolnavului.tromboze. -se readuce bolnavul in pozitia anterioara. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal in decubit lateral si invers: -se anunta bolnavul.Acest lucru se poate efectua activ(bolnavul isi schimba pozitia singur) sau pasiv (cu ajutor sau i-o schimba alta persoana).pulsul. med se aseaza de partea patului spre care se doreste sa intpoarca bolnavul. .). -se ridica patura.Pentru prevenirea aparitiei acestora.iar apoi se poate aseza in pozie sezanda la marginea patului astfel. -se prinde bolnavul de omoplati si de bazin.SCHIMBAREA POZITIEI BOLNAVULUI Scop:daca mentine timp indelungat aceeasi pozitie.embolii etc.

pravanul -dezvelirea pacientului.se aeriseste salonul.sticla sau metal emailat. -spalarea pe maini.in vederea stabilirii diagnosticului. -pregatirea materialelor. Captarea urinei bolnavului imobilizat la pat se afce in urinare(recipiente specile cu deschizatura diferita pentru barbat si femeie. -se indeparteaza bazinetul cu precautie.paravan.19. -dupa utilizare urinarele se golesc imediat.invelitoare.se reface patul.musama. -se sterge meatul urinar cu o compresa curata. -se aseaza musamaua si aleza.manusi de protectie.aleza. Efectuarea tehnicii: -se anunta pacientul privind efecvtuarea si inofensivitatea tehnicii. -se indeparteaza musamaua si aleza. -spalarea pe maini. -se imbraca bolnavul. -se indeparteaza paravanul.CAPTAREA URINEI Scop:observarea caracterelor fiziologice si patalogice pentru descoperirea modificarilor.comprese uscate. -imbracarea manusilor.bazinet)confectionate din material plastic. Materiale necesare:urinar.cu sapun si se dezinfecteaza.se spala cu apa calda in jet.si se acopera cu o invelitoare. .se introduce bazinetul(sau urinarul)se acopera si se invita pacientul sa urineze.

se ridica bolnavul si. -se acopera bolnavul cu o invelitoare.al patului si ora defecarii. -se indeparteaza paravanul.acoperitoare pentru plosca. Materiile fecale se pastreaza pana la vizita medicala in camera speciala a grupului sanitar. Efectuarea tehnicii: -se pregatesc materialele necesare.manusi de protectie.plosca.paravan. -se indeparteaza musamaua si aleza. -se dezbraca bolnavul de pantalonii de pijama.numarul salonului.hartie igienica. -se indeparteaza plosca cu precautie.cu mana dreapta se introduce plosca sub bolnav.in aceealasi timp.materiale pentru toaleta organelor genitale. .plosca acoperita va avea atasat un bilet cu numele bolnavului.20.se aeriseste salonul. -patul bolnavului se separa de restul salonului. -patura si cearsaful care acopera bolnavul se plieaza sub forma de armonica la picioarele bolnavului. -se protejeaza patul cu musamaua si aleza.prin asezarea paravanului.se imbraca bolnavul si se reface patul bolnavului.musama si aleza. -spalarea pe maini cu apa si sapun.se inveleste cu invelitoarea special pregatita si se indeparteaza din salon. -dupa actul defecarii se sterge bolnavul cu hartie igienica in regiunea peranala si apoi se efectueaza toaleta regiunii perianale pe o alta plosca. -cu mana stanga introdusa cu palma in sus sub regiunea sacrala.CAPTAREA MATERIILOR FECALE Materiale necesare:paravan.

.sa nu scuipe in batista. -se instruieste bolnavul sa nu inghita sputa.CAPTAREA SPUTEI Materiale necesare:pahar conic(sau cutie Petri)sau scuipatoare speciala.se spala cu apa rece. -se sterilizeaza zilnic.servetele de hartie etc.cu solutie lizol 3%(fara solutie atunci cand sputa trebuie sa fie supusa unor examene de laborator).spalate.apoi cu apa calda cu ajutorul unor perii speciale tinute in solutii dezinfectate. Efectuarea tehnicii: -se pregatesc materialele necesare.ci numai in vasul pe care-l primeste in acest scop. -se schimba scuipatorile in fiecare dimineata.sa nu o imprastie.sterilizate si uscate. -spalarea pe maini. -dupa golire.prin fierbere sau cu vapori supraincalziti sub presiune.21.

o pensă hemostatică.soluţii hidratante în sticle sau pungi riguros sterilizate şi încălzite la temperatura corpului.picătură cu picătură a soluţiilor pentru reechilibrare hidroelectrolitică.tubul de aer.care se dezinfectează cu alcool.tampon cu alcool. -Se suspendă flaconul de suport.Hidratarea organismului prin perfuzie Definiţie: prin perfuzie se înţelege introducerea pe cale parenterală.se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon prin dopul de cauciuc.instrumentelor şi aparatului de perfuzie -Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare.o pernă tare.1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecţii intramusculare şi intravenoase.se ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul. -Se scoate celofanul steril de pe flacon.completarea proteinelor sau a altor componente sanguine. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului.se desprinde parafina de pe suprafaţa dopului. .fără să se atingă trocarul. -Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast.muşama.stativ pentru fixarea flacoanelor.22. -Se închide cu pensa hemostatică. Pregătirea materialelor. Scopul:hidratarea şi mineralizarea organismului.administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu ei prin dop în flacon.trusa pentru perfuzat.soluţii ambalate steril.imediat sub ac.hidroionică şi volemică a organismului.romplast.fără ca picurătorul să se umple cu lichid.alimentaţia pe cale parenterală.garou.depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici. Materiale necesare:tava medicală acoperită cu un câmp steril.având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase.lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie.tăviţă renală.

cu antebraţul în extensie.polipnee. -Se cere pacientului să strângă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese. -De preferinţă se începe cât mai periferic. .manifestat prin:tuse. -Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul.se îndepărtează garoul şi se adapteaază amboul aparatului de perfuzie la ac. -Se fixează cu benzi de romplast amboul acullui şi porţiunea tubului în vecinătate cu acesta.expectoraţie.de pielea pacientului.se extrage acul din venă Reorganizarea locului de muncă -Se aruncă la coş deşeurile materialelor folosite.până când tubul se umple cu lichid. -Se aşează pacientul în pat.fiind eliminate complet bulele de aer. -Se dezinfectează plica cotului cu alcool. creştere T. -Se aplică garoul la nivelul braţului.se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon. Efectuarea perfuziei -Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.cât mai comod.-Se coboară progresiv portacul. -Se deschide imediat prestubul.A. -Se examinează calitatea şi starea venelor.la cardiaci. -Asistenta îmbracă mănuşi pentru evitarea contaminării cu sânge.convingându-l de importanţa tehnicii.dacă este necesar.aparatul rămânând atârnat de stativ. -Emboliza gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulant.bruscă în direcţia axului vasului. -Se verifică poziţia acului în venă. -Se notează în foaia de temperatură data şi cantitatea de lichid perfuzat Accidente -Hiperhidratarea prin perfuzie în exces.poate determina edem pulmonar acut.pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere cu ajutorul prestubului la 60 pic. -Sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu muşama. -După terminarea perfuziei se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon cu alcool şi printr-o mişcare. -Înainte ca flaconul să se golească complet./min sau în funcţie de necesităţi.în decubit dorsal. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului -Se anunţă pacientul.

-terapeutic:-administrarea unor medicamente sub forma unor injecţii şi perfuzii intravenoase.hematologice. Scop:-explorator-recoltarea sângelui pentru examene de laborator:biochimice.alcool.23. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului: -Se anunţă bolnavul şi se explică necesitatea tehnicii. Locul puncţiei:venele de la plica cotului(basilica şi ceflica)unde se formează un „M” venos prin anastomozarea lor. -Se aplică garoul elastic la nivelul unirii treimii inferioare cu cea mijlocie a braţului.serologice şi bacteriologice.recoltarea sângelui în vederea transfuzării sale.casoleta cu comprese sterile.cu 10-15 cm deasupra locului ales pentru puncţie. -Executarea puncţiei.venele de pe faţa dorsală a mâinii.executarea transfuziei de sânge sau derivate ale sângelui. .leucoplast. Materiale necesare:tava medicală acoperită de un câmp steril.venele maleolare interne.venele antebraţului. -Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon îmbibat în alcool sau tinctură de iod.muşama. -Se aşează bolnavul în poziţia necesară în funcţie de locul puncţiei.venele subclaviculare.venle jugulare şi epicraniene(mai ales la sugar şi copilul mic). -Se aşează braţul pe perniţă şi muşama în abducţie şi extensie maximă. -Cu indexul mîinii stângi se palpează locul pentru puncţie.venele femurale.sângerare 300-500 ml în edemul pulmonar acut.recipienţi de recoltare:eprubete şi flacoane sterilizate.ace de 25-30 mm.HTA.pernă elastică pentru sprijinirea braţului.tampoane de vată fixată pe portampon. -Se examinează calitatea şi starea venelor având grijă ca hainele să nu împiedice circulaţia de întoarcere la nivelul braţului.seringi de 10 ml.garou de cauciuc sau bandă Esmarch.Efectuarea puncţiei venoase Puncţia venoasă:reprezintă creearea unei căi de acces într-o venă prin intermediul unui act de puncţie.

-Se aplică un tampon de vată uscată peste locul unde este acul şi se retrage acul printr-o mişcare rapidă. -Se scoate acul de la seringă şi sângele recoltat se retrage în recipientul pregătit.salonul şi analiza cerută. -Nu abordaţi vena din lateral. -Cu mâna stângă se trage încet pistonul aspirând(sângele trebuie să apară în seringă).Dacă vena nu se evidenţiaează se tamponează de câteva ori. -Se etichetează flaconul cu datele personale ale bolnavului.. -Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. -Se schimbă lenjeria dacă este murdară. Pregătirea sângelui recoltat pentru laborator -Se amestecă sângele cu substanţe anticoagulante.nr F. -Se dezinfectează locul puncţiei cu un tampon cu alcool sau tinctură de iod care va fi menţinut de bolnav timp de 10-15 min pentru hemostază.în direcţia axului longitudinal al venei cu amboul în sus. -Se asigură o poziţie comodă în pat. -Se desface nodul garoului şi bolnavul deschide pumnul. -Se îndepărtează perna elastică şi muşamaua. -Nu introduceţi acul cu bizoul orientat în jos.poziţia braţului fiind în extensie.se supraveghează pacientul.data.în funcţie de felul analizei(nu se amestecă dacă se fac analize serologice). Accidente şi intervenţii . Reorganizarea locului de muncă -Se adună instrumentele utilizate şi se aruncă la container pentru a fi duse la crematoriu. -Se introduce acul în mijlocul venei. -Se continuă aspirarea sângelui în seringă până se extrage cantitatea de sânge necesară(dacă scopul puncţiei este recoltarea de sânge). -Având seringa în mâna dreaptă între police şi celelalte degete cu indexul se fixează amboul acului ataşat. Îngrijirea bolnavului după tehnică -Se efectuează toaleta locală a tegumentului.O.5 cm. -Cu indexul mâinii stângi se palpează locul pentru puncţie iar cu policele se fixează vena la 4-5 cm sub locul puncţiei şi se exercită o compresiune şi o tracţiune în jos asupra ţesuturilor vecine. -Se împinge acul de-a lungul venei la o adâncime de 1-1.secţia -Se completează buletinul de analize şi se duc probele la laborator.-Se cere bolnavului să închidă şi să deschidă pumnul de câteva ori şi să rămână cu el închis.

Locurile de elecţie:regiunea supero-externă a fesei. -Pentru injecţia în regiunea fesieră se reperează următoarele : •Punctul smirnof.pacientul se aşează în decubit dorsal fără pernă. C)Ameţeli. Pregătirea materialelor şi instrumentelor -Se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii.în stratul muscular. . •Punctul Barthelemz. -Se aşează bolnavul în decubit ventral.lateral. -Se degresează locul injecţiei cu un tampon de vată cu eter şi se dezinfectează cu un alt tampon cu alcool. •Zona care uneşte spina iliacă posterioară cu marele trohanter. -Se schimbă acul.faţa externă a braţului în muşchiul deltoid.îndepărtându-l pe cel cu care a fost aspirate substanţa şi se adaptează un ac potrivit pentru efectuarea injecţiei.lipotimie-se întrerupe puncţia. Scop:introducerea în organism a unor substanţe medicamentoase.alcool de 90°. B)Străpungerea venei(perforarea peretelui opus)-se retrage acul în lumenul venei. -Se încarcă seringa cu substanţa de injectat după verificarea fiolei.poziţie şezând sau în picioare. Materiale necesare:tava medicală. Efectuarea injecţiei -Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun.tăviţe renale.se elimină bulele de aer. •Pentru poziţia şezând.seringi sterile. 24.paloare.faţa externă a coapsei în treimea mijlocie.la un lat de deget deasupra marelui trohanter şi înapoia lui.se anunţă medicul.Efectuarea injecţiei intramusculare Injecţia intramusculară:constituie introducerea unor soluţii izotonice uleioase sau a unei substanţe coloidale.deasupra marelui trohanter.injecţia se efectuează în toată regiunea fesieră deasupra punctului de sprijin.la unirea treimii externe cu cele două treimi interne ale liniei care uneşte spina iliacă anterosuperioară cu extremitatea superioară a şanţului interfesier.A)Hematom(prin internarea sângelui în ţesutul pervenos)-se retrage şi se comprimă locul puncţiei 1-3 min. -Dezinfectarea mâinilor cu alcool.

Reorganizarea locului de muncă -Se aruncă la coş deşeurile de la injecţie. -Embolie. Incidente. . -După injectare se scoate dintr-o dată acul cu seringa. -Se înţeapă perpendicular pielea pătrunzând 4-7 cm cu rapiditate şi siguranţă cu acul montat la seringă. -Paralizia prin lezarea nervului sciatic-se evită prin respectarea zonelor de elecţie a injecţiei. -Ruperea acului-extragerea manuală sau chirurgicală. -Se masează locul cu u tampon cu alcool pentru a disocia planurile ţesuturilor străpunse.acoperind locul cu un tampon cu alcool.prin injectarea accidentală într-un vas a soluţiilor uleioase-se provine prin verificarea poziţiei acului. -Se verifică poziţia acului prin aspirare.accidente şi intervenţii -Durere vie prin atingerea nervului sciatic sau a unor ramuri ale saleretragerea acului efectuarea injecţiei în alte zone. -Supuraţie septică-se previne prin folosirea unor ace suficient de lungi pentru a pătrunde în masa musculară. -Se injectează lent lichidul. -Se aşează bolnavul în poziţie comodă unde va sta în repaus 5-10 min.-Se invită bolnavul să-şi relaxeze musculatura şi să stea liniştit. -Spălarea pe mâini cu apă curentă şi săpun. -Se întinde pielea între policele şi indexul sau în mediul mâinii stângi.activând circulaţia pentru a favoriza absorbţia. -Hematom prin lezarea unui vas.

-acul de puncţie protejat de carcasă bicoloră. -se aşează pacientul în decubit dorsal cu membrul superior în abducţie. -Securitatea personalului medical. -tuburi vacumtainer cu dopuri de diferite culori. -recoltarea se face dimineaţa pe nemâncate. -Calitatea probei de sânge. -îmbracă mănuşi sterile. Pregătirea materialelor şi instrumentelor -holder=un tub din material plastic care prezintă la partea superioară amboul la care se ataşează acul de puncţie prin infiltrare.iar cu policele împinge tubul în holder şi astfel va fi străpunsă diafragma gumată a dopului. -alege locul puncţiei şi aseptizează. -execută puncţia venoasă. -îndepărtează carcasa colorată a acului. -verifică banda de siguranţă a acului. Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului -se anunţă bolnavul şi i se explică necesitatea tehnicii. -înfiletează capătul liber al acului în holder. -materiale necesare efectuării puncţiei venoase.25. -îndepărtează carcasa de culoare albă a acului prin mişcări de răsucire.extensie şi supinaţie.Recoltarea sângelui venos cu sistemul Vacumtainer Utilizarea acestei metode de prelevare asigură: -Confortul pacientului. -introduce tubul în holder apucând aripioarele cu indexul şi mediul. . Execuţie -asistenta se spală pe mâini cu apăşi săpun.iar partea inferioară 2 aripioare.

se va completa cu soluţii administrate parenteral.transpiraţii. Rezultatele dozărilor de electroliţi conduc la determinarea cantităţii de seruri ce se vor introduce în perfuzii.cu hidrolizate de proteină. Efectuarea tehnicii: -Se va nota : -cantitatea de lichide ieşite sau pierdute. Când cantitatea de lichide ingerate este mică.întrucât au un rol esenţial în refacerea masei sanguine diminuate în cursul actului operator şi nu reprezintă un aport hidric.până la reluarea funcţiilor digestive.reprezentate prin: -volumul diurezei -volumul aspiraţiilor gastroduodenale şi al vărsăturilor -alte pierderi:dren.cu seruri clorurate(cantitatea şi concentraţia). Este important de ştiut că perfuziile cu sânge .diaree.etc.manifestări de deshidratare. .balonare.Semnele clinice prin care se traduce perturbarea raportului ingesta/excreta sunt:uscăciunea limbii.plasmă.a pielii. -cantitatea de lichide intrate prin: -perfuzii cu seruri glucozate (se notează cantitatea şi concentraţia).nu vor fi încorporate în capitolul „intrări” în bilanţul lichidian.acesta poate fi echilibrat beneficiar sau deficitar.masă eritrocitară .etc.fistule.26.Efectuarea bilanţului hidric(ingesta-excreta) Bilanţul hidric reprezintă raportul dintre ingesta şi excreta.

Pregătirea psihică şi fizică a bolnavului: -ajunşi în secţia de chirurgie. -culege date din diverse surse:foaia de observaţie.familia bolnavului.BILANŢ CLINIC: • Bilanţ clinic general: -asistenta observă aspectul general al bolnavului.Pregătirea preoperatorie Scop: -pregătirea bolnavului înaintea intervenţiei chirurgicale este un element major de prevenire a infecţiilor postoperatorii.foaia de temperatură.profesionalism.27.ceilalţi membri ai echipei de îngrijire.siguranţă şi promptitudine la solicitarea bolnavului PREGĂTIRE GENERALĂ 1).înălţimea şi greutatea (obezitatea şi caşexia).ţinuta.vărsta aparentă şi reală.bolnavilor trebuie să li se asigure confort fizic şi psihic -asistenta medicală are obligaţia să înlăture starea de anxietate în care se află bolnavul înainte de operaţie: -să-l ajute să-şi exprime teama -să-l asigure că va fi însoţit -să inspire încredere -să răspundă cu amabilitate.starea psihică.faciesul.însă principala sursă.rămâne bolnavul. • Culegerea de date privind antecedentele bolnavului: a)familiale: -dacă în familie au fost bolnavi cu: -neoplasme .De ea depinde reuşita operaţiei şi evoluţia postoperatorie.mersul.aspectul pielii(starea de hidratare sau deshidratare a organismului).

VSH.etc -epilepsie • Urmărirea şi măsurarea funcţiilor vitale şi vegetative: -se va urmări.percuţie.măsura şi nota: -TA.EKG.etc. 2)BILANŢ PARACLINIC: -COMPLETEAZĂ EXAMENUL CLINIC -permite o apreciere exactă a stării viitorului operat • Examene de rutină: -sunt examene de laborator .obligatorii înaintea tuturor intervenţiilor chirurgicale.respiraţia.proteinemie.indiferent de timpul avut la dispoziţie pentru pregătire şi indiferent de starea generală a bolnavlui: -timp de sângerare şi coagulare.coagulare completă.scaunul • Examenul clinic pe aparate: Este făcut de către medic prin:inspecţie.temperatura. • Examene speciale: Explorarea tubului digestiv: -examenul radiologic fără substanţă de contrast -examenul materiilor fecale PREGĂTIREA PENTRU OPERAŢIE .pulsul.diureza.transaminaze.auscultaţie.examen de urină.glicemie.determinarea grupei sanguine.hematocrit.uree sanguină.palpare.probe de disproteinemie.EAB(echilibrul acidobazic).ionograma.-diabet -HTA -cardiopatii -tuberculoză. • Examene complete: -hemoleucograma completă.Rx pulmonar. b)chirurgicale: -dacă a mai suferit alte intervenţii -dacă au avut evoluţie bună -dacă au fost complicaţii c)patologice: -se vor nota bolile care au influenţă asupra anesteziei şi intervenţiei -dacă a avut afecţiuni pulmonare şi dacă este fumător -afecţiuni cardiace -tare cronice:diabet.etilism.

BOLNAV INDEPENDENT În ziua precedentă: -repaus -regim alimentar:-uşor digerabil -consum de lichide pentru: -menţinerea TA -dezintoxicarea şi mărirea diurezei -diminuarea setei postoperatorii -diminuarea acidozei postoperatorii -alte pregătiri pentru intervenţii speciale: -antibioterapie când se anticipează apariţia unei infecţii postoperatorii -spălătură gastrică În seara zilei precedente: o Pregătirea pielii: -baia generală(în cazul bolnavului dependent.axilele.picioarele.ce vor însoţi bolnavul o Transportul bolnavului în sala de operaţie: -se face numai însoţit de asistenta medicală.împreună cu toată .analize.spaţiile interdigitale -toaleta bucodentară -toaleta nasului -ras.toaleta generală se face la pat.radiografii.care are obligaţia să predea bolnavul asistentei de anestezie.ombilicul.unghiile(scurte fără lac de unghii). o Pregătirea tubului digestiv: -clismă evacuatoare -nu se dau purgative -alimentaţie lejeră:băuturi dulci sau alcaline În ziua intervenţiei: -bolnavul nu mai bea o În salon:-se mai face eventual o clismă cu patru ore înaintea intervenţiei -se îndepărtează bijuteriile -se îndepărtează proteza dentară mobilă -se îmbracă bolnavul cu lenjerie curată -se pregătesc documentele:FO. • TIMP SUFICIENT.cu aparat de ras propriu.de două ori în 24 de ore) -se verifică regiunea inghinală.cât mai larg în funcţie de zonă.cât mai aproape de momentul intervenţiei.Se face în funcţie de timpul avut la dispoziţie şi de starea generală a bolnavului.

-se face cu brancard.se face în acelaşi timp cu pregătirea sălii şi a chirurgilor -pregătirea constă în: -spălarea cu apă caldă şi săpun .pat rulant.deci înainte ca el să fie transportat în salon. Supravegherea postoperatorie şi îngrijirile acordate bolnavilor operaţi Supravegherea postoperatorie a bolnavului începe din momentul terminării intervenţiei chirurgicale.în funcţie de boală şi bolnav -bolnavul trebuie aşezat confortabil şi acoperit. o În sala de preanestezie: -se verifică regiunea rasă şi se notează eventualele escoriaţii -se verifică starea de curăţenie -se pregătesc zonele pentru perfuzie -instalarea sondei urinare o In sala de operaţie: -se execută ultima parte a pregătirii bolnavului -se instalează şi se fixează bolnavul pe masa de operaţie -monitorizarea funcţiilor vitale -obţinerea unui abord venos -pregătirea câmpului operator PREGĂTIREA BOLNAVULUI ÎN URGENŢE CHIRURGICALE Dat fiind timpul foarte scurt avut la dispoziţie.numai a zonelor cu risc -raderea cu atenţie pentru a nu provoca escoriaţii -badijonarea zonei cu un antiseptic colorat -eventualele plăgi prezente se vor pansa şi se vor proteja foarte atent -golirea conţinutului gastric -în rest pregătirea bolnavului este la fel ca pentru bolnavul independent.pregătirea bolnavului.Reântoarcerea în cameră Transportul bolnavului operat: -este indicat a se face cu patul rulant sau cu căruciorul -patul sau căruciorul va fi manevrat cu atenţie.cărucior.documentaţia şi alte observaţii survenite ulterior şi foarte importante pentru intervenţia chirurgicală. I.ferit de smucituri şi porniri sau opriri bruşte .

cu prize în stare de funcţionare şi cu aparatură pentru aspiraţie.ritmicitatea.din 30 în 30 minute în următoarele 6 ore.urmărind apariţia cianozei -starea extremităţilor -starea mucoaselor-limba uscată sau umedă.bine aerisită.fără pernă.care se notează.amplitudinea.în primele 2 ore după operaţe.pentru a evita bruscarea operatului -cea mai frecventă poziţie în pat este decubit dorsal. • Elemente de supravegheat: o Date clinice:  Aspectul general al operatului: -coloraţia pielii . -respiraţia-se notează frecvenţa.şi se sesizează medicul în caz de tuse sau expectoraţie -temperatura-se măsoară dimineaţa şi seara şi se notează.-poziţia în patul rulant va fi decubit dorsal cu capul într-o parte .SUPRAVEGHEREA BOLNAVULUI OPERAT Este sarcina fundamentală a asistentei medicale. II.ritmicitatea.având temperatura cuprinsă între 18 şi 20°C. -în anumite cazuri .liniştită.saburală sau curată.bine întinse .şi din oră în oră în următoarele 16 ore.urmînd frecvenţa.prevăzută cu instalaţii de oxigen montate pe perete.cu capul într-o parte. Poziţiile bolnavului în pat: -transferul de pe cărucior pe pat se va efectua de către trei persoane .bolnavul va fi aşezat în poziţie FOWLER.pentru a relaxa musculatura abdominală.  Pierderile lichidiene sau sanguine: .-indică starea de hidratare a bolnavului. din 15 în 15 minute.în semiobscuritate.amplitudinea.. -starea de calm sau agitaţie  Diferiţi parametri fiziologici: -TA-se măsoară ori de câte ori este nevoie.a unghiilor.ale căror mişcări trebuie să fie sincrone.notând datele în foaia de reanimare -pulsul se măsoară la 10-15 min. -patul va fi prevăzut cu muşama şi aleză.curată.pentru a nu-şi înghiţi eventualele vomismente Instalarea operatului: -se va face într-o cameră cu mobilier redus şi uşor lavabil.Supravegherea este permanentă.pănă îsi recapătă conştiinţa.în depistarea precoce a eventualelor incidente şi complicaţii postoperatorii .

alternate cu perioade de repaus.flexia şi extensia genunchilor.ele fiind semne importante în evoluţia postoperatorie:starea abdomenului. -scaunul:-se reia în următoarele 2-3 zile.ÎNGRIJIRILE ACORDATE BOLNAVILOR OPERAŢI Primele zile post-operatorii sunt cele mai dificile pentru bolnav şi datorită faptului că îngrijirile sunt foarte numeroase.şi este precedat de eliminare de gaze. -vomismentele:-se va nota cantitatea.Aceste îngrijiri sunt de ordin general şi de ordin local: a. După anumite intervenţii poziţia trebuie să fie insă modificată : decubit ventral (intervenţie pe coloana vertebrală).antrenând şi articulaţia şoldului. pentru cele de amploare în funcţie de starea generală a bolnavului. la 48 ore postoperatoriu.flexia şi extensia degetelor de la picioare. decubit lateral (intervenţii pe rinichi – favorizează drenajul).sau profunde.  Alte semne clinice sunt urmărite de chirurg şi anestezist. -transpiraţia:-se notează dacă apare. III. -ridicarea din pat precoce reprezintă metoda cea mai eficace pentru .dar în două zile .durerile pot fi superficiale. b.poate antrena pierderi de apă importante.în cazul în care nu se elimină gaze. c.-se va efectua prin mişcări active şi contracţii musculare statice ale membrelor inferioare. -lupta împotriva stazei venoase.aspectul şi caracterul -pierderile prin drenaj:-se notează aspectul şi cantitatea . Analgeticele pe bază de opiacee se folosesc cu prudenţă pentru că deprimă respiraţia.-urina:reluarea emisiei de urină în prima parte a zilei este un semn bun.se face o clismă evacuatoare.revine la normal.pentru fiecare dren în parte.se foloseşte tubul de gaze. pentru operaţiile mici şi mijlocii chiar în ziua operaţiei. Se previn astfel complicaţiile ca: tromboflebite. Poziţia bolnavului în pat – este de regulă în decubit dorsal.de origine viscerală.la început cantitatea de urină nu este abundentă. Calmarea durerii postoperatorii – intensitatea durerii postoperatorii urmează o curbă ascendentă cu maximum în noaptea ce urmează operaţia. Mobilizarea bolnavului – trebuie iniţiată cât mai precoce. escare.deoarece în cazul în care este abundentă. poziţia Flower (drenaje pleurale.starea aparatului respirator. -lupta împotriva durerii:-asupra organelor interne.iar în cazul în care scaunul nu este spontan. bronhopneumonii. accentuează pareza postoperatorie şi maschează eventualele complicaţii peritoneale.mişcări de pedalare în pat. insuficienţă respiratorie). pentru ca apoi să diminueze progresiv.de origine parietală. poziţia Trendelenburg (circulaţie cerebrală deficitară).

alimentaţia normală se reia după o perioadă relativ lungă. -ridicarea se face treptat:-mai întâi la marginea patului.dar acesta nu trebuie făcut decât în prezenţa asistentei medicale şi după ce a fost verificat că nu prezintă edeme ale membrelor inferioare şi se măsoară TA culcat şi apoi în ortostatism. în funcţie de timpul intervenţiei . -existenţa complicaţiilor postoperatorii nu va interzice plimbarea. carne fiartă sau friptă în funcţie de reluarea tranzitului. lapte.şi să nu exagereze de prima dată. . la început cantităţi mici. Pentru combaterea parezei se folosesc amestec alfa-blocant + colinagonist (Blegomazin + Minstin). supozitoare emoliente. ulei de ricin sau parafină administrat per os sau pe sondă nazogastrică . Reluarea tranzitului intestinal – este un alt parametru al unei evoluţii postoperatorii favorabile.cu braţele ridicate în inspiraţie şi coborâte în expiraţie. . În mod normal la 48-72 ore de la operaţie pareza postoperatorie dispare şi bolnavul emite gaze.decât sprijinit de asistenta medicală. -nu trebuie să meargă singur.acolo unde este posibil. masaj toracic. clisme uşoare. medicaţie de stimulare a micţiunii (alfa şi betablocante). Ulterior se prescriu : supă de zarzavat strecurată şi sărată normal. tuse asistată. Reluarea alimentaţiei . d. -rehidratarea:După intervenţii chirurgicale .complicaţiile trombo-embolice se previn prin mobilizarea precoce dar supravegheată anticoagulantă. Prevenirea şi combaterea complicaţiilor inflamatorii: . apoi are primul scaun. e. Reapariţia parezei intestinale sau menţinerea ei cu toate măsurile de combatere alături de alte semne indică de regulă o complicaţie inflamatorie peritoneală .se va face cât mai precoce. gimnastică respiratorie.complicaţiile urinare se previn prin evitarea sondajului vezical. Se permite bolnavului să bea lichide (apă. .îşi balansează gambele. ceai puţin îndulcit). apoi din ce în ce mai mari.prevenirea stazei venoase. mucolitice. f.complicaţii pulmonare se previn prin aspirarea secreţiilor. antibiotice. iaurt.face un pic de gimnastică respiratorie.în mod special pe tubul digestiv.

Pregătirea materialelor: -masă de instrumente -trusă cu instrumente sterilizate -1-2 pense hemostatice -1-2 pense anatomice -foarfece -casoletă cu comprese şi tampoane de tifon şi vată sterile -tăviţă renală -muşama şi aleză -soluţii antiseptice:-alcool 70°.28.termici.îmbrăcarea cu mănuşi -examinarea plăgii şi a tegumentelor din jur.Îngrijirea plăgii operatorii Definiţie: Plaga=rezultatul unui traumatism în urma căruia se produc distrugeri ale ţesuturilor interesând întotdeauna pielea.un repaus perfect al regiunii lezate şi favorizează cicatrizarea.în regiunea plăgii Execuţie: -spălarea pe mâini cu apă şi săpun. climaterici şi infecţioşi ai mediului înconjurător). Scop:pansamentul protejează plaga de factori nocivi(mecanici.şi apoi se ridică pansamentul . .apă oxigenată.tinctură de iod sau alcool iodat 2%.asigură o bună absorbţie a secreţiilor.pentru a nu produce dureri.Agentul vulnerant este mecanic:intervenţia chirurgicală. se înmoaie cu apă oxigenată. în decubit dorsal -se aşază muşamaua şi aleza sub bolnav . -se ridică pansamentul vechi cu multă blândeţe.dacă nu se desprinde.unguente şi pulberi cu antibiotice -leucoplast Pregătirea bolnavului: • psihică:-se explică bolnavului necesitatea efectuării pansamentului • fizică:-se aşază bolnavul în poziţie cât mai comodă.

-se îndepărtează din plagă eventualele secreţii .prin tamponare cu comprese sterile uscate -se toarnă în plagă apă oxigenată(rol hemostatic.la fiecare ştergere folosind un alt tampon -se dezinfectează tegumentele sănătoase din jurul plăgii cu alcool iodat 1% -se curăţă plaga prin tamponare -se acoperă plaga cu 2-3 comprese sterile care să depăşească marginile plăgii cu cel puţin 1-2 cm .uscate sau îmbibate cu soluţii antiseptice -peste pansament se aşază un strat de vată sterilă -se fixează pansamentul cu leucoplast -spălarea pe mâini cu apă şi săpun .dezinfectant şi de îndepărtare a secreţiilor) -se curăţă marginile plăgii .

prin mişcări de rotaşie prin anus în rect -se şterge mucoasa rectală -se îndepărtează tamponul şi se introduce în eprubeta sterilă.cu membrul inferior drept intins. Pregătirea bolnavului: -psihică: se anunţă şi i se explică necesitatea efectuării tehnicii -fizică:-îşi goleşte vezica urinară -se efectuează toaleta regiunii perineale Execuţie: • recoltarea directă din rect: -se aşază bolnavul în decubit lateral stâng. Scop: -explorator: -depistarea unor germeni patogeni responsabili de îmbolnăvirea tubului digestiv -depistarea unor purtători sănătoşi de germeni -depistarea unor tulburări în digestia alimentelor. eliminate din organism prin actul defecaţiei.Recoltarea materiilor fecale Definiţie: Scaun=resturile alimentare supuse procesului de digestie. Îngrijirea ulterioară a bolnavului: -se efectuează toaleta în regiunea anală -se îmbracă bolnavul şi se aşază comod -se aeriseşte camera.29.tub recoltator -tampoane sterilizate. Pregătirea materialelor: -tavă medicală. .iar cel stâng în flexie -se îndepărtează fesele şi se introduce tamponul steril.montate pe prttamponprevăzute cu dopuri de cauciuc şi introduse în eprubete sterile -eprubete cu medii de cultură -materiale pentru toaleta perineală -muşama şi aleză.ploscă sterilă.

Nu are anticorpi naturali.care se pune peste a doua picătură de ser-test anti-Rh -picătura de sânge se amestecă cu eritrocite Rh-pozitive.în ordine.iar picătura din mijloc-pentru determinarea dorită -se degresează cu eter pulpa degetului mijlociu sau inelar şi se efectuează înţeparea -se şterge prima picătură de sânge cu vată uscată -se ia cu un colţ al lamei o picătură de sânge.iar cea din dreapta – cu .termostat Execuţie: • determinarea factorului Rh pe lamă -spălarea atentă a mâinilor -se verifică valabilitatea serului anti-Rh.Determinarea factorului Rh Definiţie:Factorul Rh este un aglutinogen (antigen)legat de eritrocit. Scop: -determinarea compatibilităţii faţă de factorul Rh.fiecare cu un diametru de 5-6 mm -picăturile din stânga şi dreapta lamei se folosescca martori.negative).importantă în transfuzie şi sarcină.independent de aglutinogenele din sistemul OAB.deoarece incompatibilitatea duce la accidente.Reorganizarea: -se îndepărzează materialele folosite . 30.se curăţă riguros şi se pregătesc pentru sterilizare.uscate -ser anti-Rh şi pipetă -casoletă cu tampoane de vată -eter. cu pipeta din fiola de ser anti-Rh.degresate .culoarea -se pun.alcool medicinal -cameră umedă -ser fiziologic.aspectul. 3 picături de ser-test.anticorpii anti-Rh formându-se prin transfuzie sau sarcină la persoane care nu au acest aglutinogen(sunt Rh. Pregătirea materialelor: -tavă medicală -lame de sticlă curate.pe lama de sticlă.

.în serie.se schimbă pipeta /bagheta sau se clăteşte într-un vas cu ser fiziologic şi se şterge cu vată sau tifon.înlătură prima picătură de sânge care apare imediat după extragerea acului.apoi la termostat. 31.decât picătura de ser-test.fie sânge capilar (din pulpa degetului) • Recoltarea sângelui venos: -se recoltează 3-4 ml sânge din venă. Efectuarea tehnicii cu sânge recoltat din venă -lângă fiecare picătură de ser-test se pune (cu ajutorul unei pipete sau baghetă de sticlă)câte o picătură din sângele pe care-l cercetăm.sterilizată prin căldură uscată.după sedimentare sau centrifugare . prin mişcări circulare . • Recoltarea sângelui se poate face şi pe substanţă anticoagulantă(citrat de sodiu sau heparină). -efectuează înţeparea pulpei degetului bolnavului cu un ac de seringă (la aproximativ 0.la 37ºC -se citeşte rezultatul după 30-60 de minute.strângându-l.asistenta dezinfectează locul puncţiei cu un tampon de vată îmbibat în alcool.asistenta prinde degetul inelar al bolnavului. -picătura de sânge trebuie să fie aproximativ de 10 ori mai mică.5 cm de vârful degetului. -picăturile de ser se omogenizează cu picăturile de sânge. -cu mâna dreaptă.de fiecare dată insă. Efectuarea tehnicii cu sînge recoltat prin înţepare Cînd sângele se recoltează din pulpa degetului. • Recoltarea sângelui din pulpa degetului este o metodă mai expeditivă.în colectivităţi.utilizată mai ales când se fac determinări cu scop informativ .într-o sticluţă perfect uscată şi –în prealabil .pe linia mediană) -cu vata uscată.producând o uşoară hemostază. se procedează în felul următor: -cu indexul şi policele mâinii stângi.rezultă plasmă şi masă eritrocitară.eritrocite negative -se omogenizează cele trei picături prin mişcări circulare -se aplică un tampon cu alcool pe regiunea înţepată -se aşază lama în camera umedă.şterge excesul de alcool.RECOLTAREA SÂNGELUI PENTRU DETERMINAREA GRUPELOR SANGUINE Pentru determinarea grupei sanguine se foloseşte fie sânge venos (din venă).în acest caz. -se lasă să coaguleze şi astfel se va separa serul şi cheagul.

8%. ● pregătirea fizică: .Viteza de sedimentare a hematiilor (V.I se explică cu 24 ore înainte necesitatea efectuării examinării. . .H. .se produce aglutinarea.RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENELE HEMATOLOGICE Sedimentarea: Aşezarea progresivă a elementelor figurate spre fundul eprubetei din sânge necuagulabil lăsând în repaus (fenomen fizic).taviţă renală. . .prin mişcări circulare cu serultest. . Pregătirea pentru V.aspiră în seringă 0.seringă de 2 mm uscată.se aşteaptă 2-3 minute –timp în care lama se agită în mişcări de basculare . a) Materiale: ● sterile: . După ce s-a pus sânge în cele trei godeuri cu ser-test.soluţie de citrate de Na 3. .se păstrează repaos fizic.asistenta se spală pe mâini cu apă şi săpun.ace pentru puncţia venoasă. . .S.care se amestecă. . b) Pregătirea bolnavului: ● pregătirea psihică: .imbracă mănuşi de cauciuc sterile.-după aceea . ● soluţii dezinfectante: alcool 70 grade.în acest timp. 32.stativ şi pipetă Westergreen.) rapiditatea cu care se produce depunerea lor. Execuţia: .se anuntă să nu mănânce.asistenta ia pe rând câte o picătură de sânge .vată.H.eprubete .cu câte un colţ al lamei şlefuite . .4ml citrat de Na 3.perniţă muşama. Se va avea în vedere să nu se utilizeze de două ori acelaşi colţ de lamă.S. ● nesterile: .puncţionează vena fără garou şi aspiră sânge până la 2ml.garou.%.

.se trimite imediat la laborator. . formând o pară circulară cu diametrul de aproximativ 1 cm.se aspiră cu pipeta Westergreen până la gradaţia 200 şi se aşează în stativ pe dopul de cauciuc. .se agită uşor balonul timp de 5-10 minute cu mişcări circulare. .aşează eprubeta în stativ.recoltarea VSH-ului se face numai cu seringa si acul uscat şi numai seringă de 2 ml. . . în poziţie strict verticală (când examenul se face la patul bolnavului). uscată prin evaporare.. .un frotiu bun este fără goluri.se completează buletinul.numele bolnavului şi numărul buletinului de analiză se acriu direct pe lamă cu un creion dermatograf. .D. ● Pregătirea produsului pentru laborator: .se evită emoliza şi cuagularea sângelui. .sângele se defribinează şi nu mai coagulează. Rezistenţa globulară: . .pentru examenul ân picătură groasă sângele se recoltează sub formă de picătură groasă.retrage acul şi aplică tamponul cu alcool.A. Se recoltează 2 ml de sânge pe cristale de E.se etichetează produsul. .scurge amestecul sânge-citrat în eprubetă şi omogenizează lent. Hematocrit: Recoltarea săngelui pentru determinarea hematocritului se face prin puncţie venoasă.îngrijirea pacientului.T. .se recoltează pe fiecare extremitate a lamei câte 2-3 picături cât mai apropiate între ele. (acid etilen diaminotetracetic 1%) – 0.frotiul de sânge se face numai cu sânge proaspât.se recoltează sângele pentru obţinerea globulelor roşii. . . . .se continuă amestecarea picăturilor până se formează un mic cheag – semnul unei difribinări complete. De reţinut: . . . cu un strat regulat.sângele recoltat (5-6ml) se trece imediat într-un balon Erlenmyer de 100ml în care s-au pus 5-10 perle de sticlă.5 ml soluţie. .uscarea frotiului se face prin agitarea lamei.cu colţul unei lame şlefuite se amestică picăturile.

bolnavul fiind „a jeune”.pentru a determina:ureea sanguină..dimineaţa.timp de protrombină(Quick).transaminaza(TGO. calcemie.ionograma sanguină.colesterolul.TGP). 33. acidul uric.lipemia.teste de disproteinemie. sideremie.creatinina.RECOLTAREA SÂNGELUI VENOS PENTRU EXAMENE BIOCHIMICE -Se efectuează prin puncţie venoasă. maladiilor. -Se recoltează 5-10 ml sânge simplu. electroforeză.glicemie.picătura groasă se execută pentru punerea în evidenţă a plasmodiilor. .fibrinogen.bilirubina.

-Se închide cu pensa hemostatică.soluţii hidratante în sticle sau pungi riguros sterilizate şi încălzite la temperatura corpului.o pensă hemostatică.se desprinde parafina de pe suprafaţa dopului.fără ca picurătorul să se umple cu lichid.se ridică deasupra nivelului substanţei medicamentoase din flacon şi se deschide uşor prestubul. -Se coboară progresiv portacul.muşama.hidroionică şi volemică a organismului.garou.având grijă să depăşească nivelul soluţiei sau al substanţei medicamentoase.administrarea medicamentelor la care se urmăreşte un efect prelungit.soluţii ambalate steril. Materiale necesare:tava medicală acoperită cu un câmp steril. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe capacul port ac al tubului.o pernă tare.fără să se atingă trocarul.tampon cu alcool.trusa pentru perfuzat.stativ pentru fixarea flacoanelor.romplast.tăviţă renală. -Se îndepărtează teaca protectoare de pe trocar şi se pătrunde cu ei prin dop în flacon.instrumentelor şi aparatului de perfuzie -Se pregătesc instrumentele şi materialele necesare.se îndepărtează teaca protectoare de pe ac şi se pătrunde cu acesta în flacon prin dopul de cauciuc. -Se scoate celofanul steril de pe flacon.completarea proteinelor sau a altor componente sanguine.tubul de aer.picătură cu picătură a soluţiilor pentru reechilibrare hidroelectrolitică.1-2 seringi de 5-10 cm cu ace pentru injecţii intramusculare şi intravenoase.Administrarea medicamentelor prin perfuzie(PEV) Definiţie: prin perfuzie se înţelege introducerea pe cale parenterală.34.lăsând să curgă lichidul în dispozitivul de perfuzie.până când tubul se umple cu lichid.fiind . -Se suspendă flaconul de suport. -Se fixează tubul de aer la baza flaconului cu o bandă de romplast.imediat sub ac. Pregătirea materialelor.depurativ-diluând şi favorizând excreţia din organism a produşilor toxici.alimentaţia pe cale parenterală.care se dezinfectează cu alcool. Scopul:hidratarea şi mineralizarea organismului.

-Embolia gazoasă prin pătrunderea aerului în curentul circulant.expectoraţie.cât mai comod. Reorganizarea locului de muncă -Se aruncă la coş deşeurile materialelor folosite. -Se examinează calitatea şi starea venelor. -Asistenta îmbracă mănuşi pentru evitarea contaminării cu sânge.dacă este necesar.aparatul rămânând atârnat de stativ. -Se cere pacientului să strângă pumnul şi se efectuează puncţia venei alese.creşterea T.eliminate complet bulele de aer.la cardiaci. -Se aşează pacientul în pat. -Se notează în foaia de temperatură data şi cantitatea de lichid perfuzat. -După terminarea perfuziei se exercită o presiune asupra venei puncţionate cu un tampon cu alcool şi printr-o mişcare.se închide prestubul pentru a împiedica pătrunderea aerului în perfuzor şi se racordează aparatul de perfuzie la noul flacon. -Se fixează cu benzi de romplast amboul acului şi porţiunea tubului în vecinătate cu acesta.se extrage acul din venă. -Se verifică poziţia acului în venă. -Se aplică garoul la nivelul braţului. Accidente -Hiperhidratarea prin perfuzie în exces.cu antebraţul în extensie. -Se deschide imediat prestubul. -Sub braţul ales se aşează o pernă tare acoperită cu muşama.convingându-l de importanţa tehnicii. Pregătirea fizică şi psihică a pacientului -Se anunţă pacientul./min sau în funcţie de necesităţi. -Se dezinfectează plica cotului cu alcool.polipnee.în decubit dorsal. -Înainte ca flaconul să se golească complet. -De preferinţă se începe cât mai periferic.se îndepărtează garoul şi se adapteaază amboul aparatului de perfuzie la ac. -Se ridică picurătorul în poziţie verticală şi se închide prestubul.poate determina edem pulmonar acut.manifestat prin:tuse.A. Efectuarea perfuziei -Spălarea pe mâini cu apă şi săpun.bruscă în direcţia axului vasului.pentru a permite scurgerea lichidului în venă şi se reglează viteza de scurgere cu ajutorul prestubului la 60 pic.de pielea pacientului. .

sedativele).medicamentul prezintă proprietăţi iritante asupra mucoasei gastrice.tincturile.ceaşca de cafea.apă sau se administrează ca atare.soluţiile. secreţia gastrică.emulsii.cardiotonicele.Tabletele care se resorb la nivelul mucoasei sublinguale(nitroglicerină)se .apă. •Scop Obţinerea efectelor locale sau generale ale medicamentelor.infuzii.uleiuri.emulsiile se măsoară cu lingura.mucilagii. •Pregătirea administrării medicamentelor Pacientul este informat asupra efectelor urmărite prin administrarea medicamentului respective şi a eventualelor efecte secundare. efecte generale:medicametele administrate pe cale orală se resorb la nivelul mucoasei digestive.tincture.pacientul refuză medicamentele.uleiuri.drajeurile se aşează pe limba pacientului şi se înghit ca atare.mixturile.extracte.Medicamentele lichide se pot dilua cu ceai.Materiale:lingura.se impune evitarea circulaţiei portale.decocturi.aparate(antibioticile. Solidele:tabletele.drajeuri.înlocuieşte fermenţii digestive.ceaşcă.efecte locale: favorizează cicatrizarea ulceraţiilor mucoasei digestive protejează mucoasa gastrointestinală.vasodilatatoarele.madicamentul nu se resoarbe pe cale digestivă.apoi pacientul bea apă. •Forma de prezentare a medicamentelor Lichide:soluţii. •Contraindicaţii Administrarea medicamentelor pe cale orală:medicamentul este inactivat de secreţiile digestive.sticla picurătoare.acestea putându-se resorbi la nivelul mucoasei bucale şi a intestinului subţire şi gros.linguriţa.35.tablete.solide:p ulberi.ceai.extractele se dozează cu pipeta sau sticla picurătoare.se impune o acţiune promptă a medicamentelor.ape minerale.lapte. (în cazul lipsei acestora).pahar gradat.linguriţa.pipeta.ceai.granule.Administrarea medicamentelor pe cale orală •Definiţie Calea orală este calea naturală de administrare a medicamentelor.mixture.sisteme.pătrund în sănge şi apoi acţionează asupra unor organe. dezinfectaeză tubul digestive.emulsii.i se dă în poziţie şezând dacă starea lui permite.se măsoară doza unică cu paharul. •Administrarea medicamentelor Lichide:siropuri.

se elimină la toaletă sau la bazinet.aproximativ 50 ml.pulberile divizate în casete amilacee sau capsule cerate se înmoaie înainte caseta în apă şi se aşează pe limbă pentru a fi înghiţită.Unele pulberi se dizolvă în apă.Pulberile nedivizate se dozează cu linguriţa sau cu vârful de cuţit.se spală.RECOLATREA URINII PENTRU UROCULTURĂ SCOP-explorator PREGĂTIRE: MATERIALE: -urinar sau ploscă -muşama.în absenţa unui tratament cu antibiotice -prima cantitate de urină emisă.aleză -materialele pentru toaleta organelor genitale externe -recipient steril PACIENT: -psihic: -se anunţă şi se instruieşte privind folosirea bazinetului -să ştie să utilizeze numai recipientul gol şi curat -să urineze fără defecaţie -să verse urina în vasul colector -să nu urineze în timpul toaletei -fizic: -se protejează patul cu muşama şi aleză -se aşează plosca sub pacient -se face toaleta organelor genitale externe -se îndepărtează bazinetul şi se înlocuieşte cu altul curat EXECUŢIE: -urocultura stabileşte prezenţa bacteriilor în urină -se recoltează urina de dimineaţă.ataşează sub limbă.se recoltează aproximativ 5 ml urină în recipientul steril -se astupă repede cu capacul -se transportă la laborator ÎNGRIJIREA ULTERIOARĂ A PACIENTULUI: -este ajutat să se îmbrace -este aşezat într-o poziţie comodă -se aeriseşte salonul .Granulele se măsoară cu linguriţa.apoi fără să se întrerupă jetul urinar.ceai şi apoi se administrează sub formă de soluţii(purgativele saline). •Reorganizarea Instrumentele folosite se dezinfectează. 36.

-se aeriseste salonul.ajutand bolnavul.felurile de mancare indicate de regimul alimentar.se indeparteaza tava si se ajuta bolnavul sa se instaleze in pat.in masura in care le consuma.pe rand.farfurie cu mancare. Pregatirea bolnavului(care nu se poate ridica. -se spala bolnavul pe maini. -se servesc bolnavului lichidele in pahar sau cana umplute pe jumatate sau in cani speciale.Servirea mesei la pat.avand una din extremitati introdusa in cana.inchise pe jumatate in partea lor superioara si prevazute cu un cioc sau cu ajutorul unor tuburi transparente din material plastic. Reorganizarea salonului: -se ridica imediat vesela utilizata.cana sau pahar cu apa.cu capul sprijinit pe o perna.in pozitie comoda.servetele de masa. Pregatirea conditiilor de mediu ambiant: -se protejeaza lenjeria de pat cu o aleza.taindu-i alimentele solide.tacamuri. activ Materiale necesare:tava.37. Servirea alimentelor: -se ofera bolnavului.iar cea a bolnavului cu un prosop curat.cana cu supa. -se aseaza tava acoperita cu un prosop curat pe un scaun sau pe un taburet la inaltimea patului.curate si fierte.sezand sau semisezand): -se aseaza bolnavul in decubit lateral stang. .

vom căuta să-l liniştim. Cei zece electrozi se fixeaza in felul urmator: a) montarea electrozilor pe membre: .negru pentru piciorul drept . -bolnavul va fi culcat comod pe patul de consultaţii şi va fi rugat să-şi relaxeze musculature. pe marginea stângă a sternului. Pregătirea pacientului pentru efectuarea electrocardiogramei: .la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară mijlocie stângă.spatiul V intercostal stâng pe linia medioclaviculară.galben pentru mâna stângă . Trebuie să avem grijă ca pacientul să nu se atingă de partea metalică a patului.se explică bolnavului modul de desfăşurare al examinării.verde pentru piciorul stâng b)montarea electrozilor precordiali V1 . pe marginea dreaptă a sternului.intre V2 si V4 V4 . să-i îndepărtăm frica sau tensiunea nervoasă. iar membrele inferioare sunt uşor îndepărtate.spatiul IV intercostal. V3 . -membrele superioare sunt aşezate de-a lungul corpului.roşu pentru mâna dreaptă .înregistrarea EKG necesita repaus fizic si psihic absolut al bolnavului. care trebuie să se odihnească înainte de înregistrare 10-20 minute. V2 .38. V5 .la intersecţia de la orizontala dusă din V4 şi linia axilară anterioară stângă. semiflectate de la cot. V6 . . -contactul electric dintre electrozi şi pielea bolnavului se asigură printr-o bucată de tifon înmuiata in soluţie de electrolit sau pastă specială pentru electrozi. .Pregătirea si înregistrarea electrocardiogramei Electrocardiograma este înregistrarea grafică a rezultantei fenomenelor bioelectrice din cursul unui ciclu cardiac. uşor in pronaţie.spatiul IV intercostal.

. se şterge pacientul de pastă. ora efectuării. Pe EKG vom nota numele şi prenumele pacientului .Sunt utilizate trei derivatii bipolare standard ale membrelor: D1 .data.antebraţ stâng-gambă stângă După încheierea înregistrării se îndepărteaza electrozii de pe bolnav.antebraţ drept-antebraţ stang D2 . T..A. Se notează în foaia de observaţie a bolnavului efectuarea tehnicii şi data. Pe spatele EKG-ului vom nota numele celui care a efectuat înregistrarea.antebraţ drept-gambă dreaptă D3 . vârsta. dacă bolnavul a luat medicamente ce pot influenţa înregistrările.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful