You are on page 1of 16

PROPOZIŢIA DEZVOLTATĂ 1. Alegeţi propoziţiile simple din textul următor. Din plopii tremurători străbătu un freamăt prelung.

Duduia Lizuca se opri. Se isprăvise cenuşa. Patrocle îşi scutură urechile mari. Drumul era mititel şi îngust. Bunicuţa era departe. Dumbrava Buciumenilor nu se zărea. Lizuca şi Patrocle nu se temeau. (Mihail Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) 2. Subliniaţi cu o linie predicatele şi cu două linii subiectele din textul de mai jos apoi spuneţi ce fel de propoziţii sunt. a. Codrii, fiarele, izvoarele şi brazii sunt podoabe. (Dumitru Almaş – „Vânătoarea lui Dragoş”) b. Paltinii erau mândri şi frumoşi. Vântul adia. Frunzele se mişcau. Împăratul asculta. Se înfiora. Suspinul creştea. Vitrega afla. (Ioan Slavici – „Doi feţi frumoşi cu stea în frunte”) c. Copiii, fetele şi flăcăii se înviorau. (M. Sadoveanu – „Comoara dorobanţului”) d. Alunii, cornii, ulmii şi mestecenii înfloriseră. (M. Sadoveanu – „Primăvara”) e. Marea e liniştită. Soarele apune. Cerul se înnorează. Furtuna vine. Marea se posomorăşte. Valurile se ridică. Întunericul se lasă. Vântul vâjâie. Valurile izbesc. Vaporul luptă. Pereţii trosnesc. Marinarii strigă. Furtuna se potoleşte. (după Alexandru Vlahuţă)

se arată o baltă limpede rămasă după topirea zăpezilor. a. Alcătuiţi propoziţii dezvoltate în care substantivele oamenii şi cântecele să fie subiecte şi apoi parte secundară. Sadoveanu – „Cheia”) c. Cerul este senin. Analizaţi sintactic şi morfologic subiectele şi predicatele din textele de mai jos. Învăţam la domnu’ Trandafir. Sadoveanu – „Într-o zi de primăvară”) e. s-a răspândit o mireasmă parcă din mii şi mii de trandafiri. Din când în când. Vântul nu adia. Câinele se nelinişti. Pretutindeni plutea neclintită mireasma proaspătă a pământului arat. Mărgăritarul se înşira. În urma ei. b. După câtva timp dădură peste un străin ciudat care sta numai într-un picior. În vârf era o floare albă şi strălucitoare. În timp ce fratele mai mic vorbea. Voinicul coborî din copac şi merse cu ei. Câte un stol de nagâţi se ridica la depărtări mari. (M. fiindcă fiecare lemn din rug făcuse rădăcini şi scoase ramuri. (Fraţii Grimm – „Şase voinici au pornit în lumea largă”) 4. (Hans Christian Andersen – „Lebedele”) b. 2 . peste apele limpezi ale lacului nu mai rămase decât o ceaţă verzuie. În ochiul de apă se desluşea lămurit imaginea mea şi a câinelui. la alegere. Dezvoltaţi propoziţiile. Subliniaţi cu o linie atributele şi cu două linii complementele. În faţa mea era o pâclă de nepătruns. (M.3. a. 5. Craiul a cules-o şi a pus-o Elizei în piept şi atunci ea s-a trezit uşoară şi senină. Eram un ţânc bălănel. (Alexandru Mitru – „Peştera zânelor”) d. pe celălat şi-l desprindea de trup şi-l aşezase lângă dânsul.

.... lor.. o lună. Aşezaţi cuvintele următoare în aşa fel încât să alcătuiască propoziţii.) din salcâmi.... Bunicul stă (. (......... a.. Ştefănescu Delavrancea – „Bunicul”) 3 ....) de miresme.. în. Nu se văd nori.... ţineau. el.. animalele... Puneţi în locul punctelor din paranteze întrebările la care răspund cuvintele subliniate. deasupra........ a..... g.) gălbuie ca bobul (. alene..........) mărunt (... Dispăruseră stelele.....) pe prispă... în casă. drumurile. şi mohorât........ umezeală..... înnămolite....) lui (.... pădurii.. sa. îl......... miere. 6... pajiştile.. şi.) o ploaie (.........) florile care cad...... Pletele (. şi-au adunat.) albe şi (..) creţe sunt ca nişte ciorchini (. provizii... trecuseră.. înnorat. Numără (...) ani mulţi şi grei... d.. (Gheorghe Tomozei – „Dacă treci râul Selenei”) b. Se scutură (. în odaia. f..... c..... Pe masa (.... stup... de..) scuturate de adiere.... e.. Iarna se terminase.......... b. Se gândeşte. Peste toate (.. galbenă.. (.......) străvezie ca mierea.......... d..... Vântul sufla....... Se uită-n fundul (....... (B......... cerul. Apăruse soarele.) de borangic.. Precizaţi ce cuvinte determină cuvintele subliniate.. Iar numără (.. peste..... ei.........) au nins (....... de primirea. se pregătesc. străluci... iernat..) albe.......... de flori. Se auzea cornul.. 5.) florile (..) grădinii.. albinele. făcu. e... h. este.c. un foc.) rotundă e aşternută o pânză (... de.. g..... zdravăn... pline.. f....) de romaniţe şi (..) de flori (......

casa. O linie subţire de sânge se arătase la răsărit. 4 . Scrieţi trei propoziţii dezvoltate în care subiectul să fie exprimat prin pronume. 8. Gerul face c-o suflare pod de gheaţă între maluri... atribute. Soarele-i o dungă de căldură. Foarte se mirau şi se înspăimântau otomanii de străşnicia poporului român. numărul singular. îi speriau fiarele pădurilor ori bufniţele nopţilor . a. (D... Alcătuuiţi propoziţii în care cuvintele copiii. numărul plural. (Nichita Stănescu – „Lauda omului”) c. pronume.7. 10. care se depărtează pe alte insule plutitoare. părinţii. Îi urmăreau oamenii satelor. Sadoveanu – „Ciocârlia”) 9. când se înalţă să privească la alţi urşi albi. pronume. subiecte. complemente şi să ajute la formarea predicatului nominal. Găsiţi atributele din textele următoare şi întrebările la care răspund. şcoală. pe insulele de gheaţă plutitoare. Faceţi analiza sintactică şi morfologică. (Cezar Petrescu – „Fram. Identificaţi complementele din următoarele texte şi întrebările la care răspund. (Vasile Alecsandri – „Gerul”) b. ursul polar”) b. cartea să fie pe rând. Tot aşa stau fraţii lui din ţara zăpezilor. Almaş – „Fata de la Cozia”) 11. (M. a. persoana I. persoana a II-a. persoana a III-a. numărul plural.

(George Topârceanu – „Rapsodii de toamnă”) c. în văile şi depresiunile Carpaţilor . Într-o clipă.. (M. (Geo Bogza – „Sate şi oraşe”) b.O. Şanţurile noastre erau pline de apă şi de noroi.. alarmate. Asfinţeşte.a. care îi exprimă. a. Multe sate se îngrămădeau pe firul unei ape. Printre ramuri Aurite-n foc de soare. Ploaua întruna şi bătea un vânt rece şi iute care aducea câteodată nouri albi. Ies din şanţuri vrăbiile. Formaţi cinci propoziţii dezvoltate în care să aveţi mai multe părţi de propoziţie de acelaşi fel. Iosif – „Icoane din Carpaţi”) 5 .. (Şt. poporul nostru a făurit . S-au întors de la păşune Liniştitele cirezi. Umbre cresc pe nesimţite Prin grădini şi prin livezi. În aceste vechi aşezări. Papura pe lac se zbate Legănându-şi săbiile. (Ştefan Octavian Iosif – „Vara”) b. 13. din care săgetau ace de gheaţă. în forme vii şi originale. Analizaţi morfologic şi sintactic părţile secundare de propoziţie din versurile următoare.. Sadoveanu – „Panciuc”) 12. Tremură nenumărate Mici fereşti strălucitoare. un întreg tezaur artistic. bucuria de a trăi şi setea de libertate.

a. Coşbuc – „Mama”) 16. Faceţi schema stabilind relaţiile dintre părţile de propoziţie cu ajutorul săgeţilor şi întrebărilor. Zările de farmec pline Strălucesc în luminiş.14.. (Otilia Cazimir – „Vară”) b. ce rol au în propoziţie şi apoi subliniaţi cu două linii cuvintele pe care le determină.. Pe-un fir subţire. Zboară mierlele-n tufiş Şi din codri noaptea vine Pe furiş. Precizaţi ce fel de propoziţii sunt textele următoare. Pocnind din vreme-n vreme. Puneţi semnele de punctuaţie potrivite în textele de mai jos. (George Coşbuc – „Noapte de vară”) 15. Arătaţi la ce întrebări răspund cuvintele subliniate. a. Pe vatra veche ard. auriu Se leagănă sub o glicină Un mic paianjen străveziu. (G. . Trei vreascuri rupte dintr-un gard. Transformaţi-le în propoziţii simple. Dar mai în urmă îmbărbătându-se capra şi-a venit puţin în fire şi-a-ntrebat Da ce-a fost aici copile Ce să fie mămucă Ia cum te-ai dus dumneata de-acasă n-a trecut tocmai mult şi iaca s-aude cineva bătând la uşă şi spunând Trei iezi cucuieţi Uşa mamei descuieţi Şi frate-meu cel mare nătâng şi neastâmpărat cum îl ştii fuga la uşă să deschidă 6 .

Rod bogat pământu-a dat Lungi ştiuleţi cât sabia Prune mari cât vrabia Pere galbene din fire Şi cu mijlocul subţire Pepeni verzi cu pântec mare Mere roşii la culoare (D. Caurea – „Rod bogat”) d. Când se lumină de ziuă Alba-ca-Zăpada deschise încetinel ochii şi văzându-i pe cei şapte pitici se sperie rău Dar ei se arătară prietenoşi şi începură s-o întrebe cu blândeţe Cum te cheamă fetiţo Alba-ca-Zăpada răspunse ea Şi cum se face că ai ajuns în căsuţa noastră Atunci fata le povesti totul Dacă te învoieşti să vezi de gospodăria noastră să găteşti să faci paturile să speli să împleteşti apoi poţi rămâne la noi şi n-o să duci lipsă de nimic (Fraţii Grimm – „Albă-ca-Zăpada”) c. Creangă – „Capra cu trei iezi”) b.Şi-atunci Atunci eu m-am vârât iute în horn (I. Doamna Balş ridică faţa de masă descoperind crângul castaniu şi puhav al cozonacilor proaspeţi Cum îţi par Sonia Straşnici Mămică dă-mi-l pe-al meu Şi mie mămică Bine Nuni dar tu nu ştii ce păcat mare e să mănânci cozonac în săptămâna Patimilor Am să fac mătănii mămică (Ionel Teodoreanu – „Uliţa copilăriei”) 7 .

Licuricii se strânseră jivinele se traseră în întunecimea sihlei paserile fâlfâiră spre stele Lizuca. Voiculescu – „Ciobănilă”) f. prin poiene şi prin vii. mii de glasuri spăimântate Se ridică de prin codri. pe dealuri.e. Puneţi punct şi literă mare acolo unde este necesar. îi răspunse Patrocle hămăi iar de trei ori (M. în câmp. mai subţire şi mai depărtat. raget. În grădini. a. vaiet. (V. Alecsandri – „Viscolul”) b. Atunci unul dintre învăţaţii străini înaintă şi spuse Dezleagă-ne o întrebare curajosule Nastratin Unde e mijlocul pământului Hogea arătând cu bastonul măgarul său din curtea palatului răspunse cu siguranţă Vezi piciorul drept din faţă al măgarului Cum poţi dovedi asta întrebă învăţatul Dacă n-ai încredere în vorba mea măsoară (Viorica Dinescu – „Din isprăvile lui Nastratin Hogea”) 17. Explicaţi ortografia. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) 18. Învăţătorul strânse elevii şi le vorbi astfel Copii lui Ciobănilă i se urăşte fără voi Eu zic să treceţi zilnic pe la şcoală şi să-l luaţi şi pe el Păi noi ne ducem cu colindatul domnule Cu atât mai bine îl luaţi cu colindul cu sorcova cu pluguşorul (V. auzi lângă ea pe Patrocle lătrând cu mânie de trei ori glasul lui umplea de răsunet noaptea şi dumbrava Alt glas de căţel. Subliniaţi părţile de propoziţie de acelaşi fel. 8 . de pe dealuri. cu ochii deschişi. ţipăt. de prin sate. Copiaţi textul. Zbierăt.

Aici. alb-albăstrii. Semănătorii veseli spre fund înaintează. (A. Alecsandri – „Semănătorii”) 9 . Alecsandri – „Viscolul”) c. Alecsandri – „Sfârşitul iernii”) c. a.Ard movili buruienoase.. Îngroapă-ncet sămânţa şi câmpul netezesc. Un roi de albine mici. Subliniaţi cu o linie predicatele. brazi şi fagi trufaşi Înalţă capetele lor spre cer . Lebăda şi pelicanul. Prin râpi adânci zăpada de soare se ascunde. (V. (V. (N. stârcii albi cu moţ . zbură pe deasupra carelor. (G. Mihaela – „Fuga”) 19. (V. (Octavian Goga – „Noi”) d. lopătarii. scoţând fumuri cenuşii.. stejari.. Sadoveanu – „Oameni şi locuri”) d.. La răspântii creşte stogul De foi moarte de curând. La noi sunt codri verzi de brad Şi câmpuri de mătasă. (M. Bălcescu – „Istoria românilor supt MihaiVoievod Viteazul”) e. cu o linie ondulată atributele şi cu o linie punctată complementele. le-aş dori apărate de prigoana omului. luminoase. Topârceanu – „Balada munţilor”) b. cu două linii subiectele. De-a curmezişul brazdei boroanele pornesc Şi grapele spinoase de-aproape le urmează.

Trenul se porneşte în sfârşit şi ajunge în Bucureşti cu o întârziere de câteva minute. (V. (M. Liniştea se întinse ca limpezimea unei ape. şi ţâşni în urechea stângă. Şanţurile noastre erau pline de apă şi de noroi. (Duiliu Zamfirescu – „Barza”) e. (M. Sadoveanu – „Casa veche”) g.. Sadoveanu – „Iaşii. Jos pe vale. taurii şi bivolii holbară ochii... Făt-Frumos se duse în grajdurile împărăteşti unde erau cei mai frumoşi armăsari din toată împărăţia . Toată lumea coboară. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) b. Voiculescu – „Revolta dobitoacelor”) c..f. Realizaţi schema suprapusă a textelor. (Barbu Ştefănescu Delavrancea – „Neghiniţă”) h. Sadoveanu – „Panciuc”) d.. Gâgâlici de aur au năvălit supt aripile cloştilor . primăvara”) 10 . Mieii.. minunaţi de povestirile lui. şi iar şopa. Ispirescu – „Basme”) 20. (P. În noaptea asta se opresc cântăreţii în grădini. Împăratul râse cu hohote... (Emil Gârleanu – „În curtea mea”) f. (M. a. prin zăvoi Se cobor turme de oi . . (Ion Luca Caragiale – „G-l Goe”) g. izbucni răcnetul de moarte al Elenei. Neghiniţă înţelese. După ţipătul cucoanei. şopa. (M.

numai iaca se aude sub vatră. (Ion Al.. cu râtul în sus. (M. din ţinuturile îngheţate. ce să vadă? Găina se ouase o mărgică!. femeia îi sculă pe copii. . Le dădu iar câte un codru de pâine. Când vorbeau bătrânii. o prepeliţă aproape moartă de oboseală – că venea de departe. tocmai din Africa – s-a lăsat în zbor într-un lan verde de grâu... oamenii se vor uita cu plăcere. trece iute pe lângă babă şi se pune în cuibariu. mai sus.. Zburau lebedele în stol.. primăvara”) 21. asculta ce spun ei şi numai pufnea din când în când. la marginea unui lăstar. Sadoveanu – „Iaşii. Baba atunci se duce cu fuga să afle ce i-a făcut găina . ca să nu i-l înece ploile . În drum spre pădure. Subliniaţi predicatele. (Fraţii Grimm – „Hänsel şi Gretel”) 11 . cotcodăcind. Hänsel fărâmiţă în buzunar bucata lui de pâine şi din când în când se tot oprea şi arunca pe jos câte o fărâmă. Şi când se uită în cuibariu. Creangă – „Povestea porcului”) c. dar mai mic de astă dată. (I. Şi cum sfătuiau bătrânii ei între ei despre acestea. (Lev Tolstoi – „Lebedele”) i. După ce s-a odihnit câteva zile. Găina sare peste poartă. a început să adune beţigaşe. şi uitându-se ţintă în ochii lor.. Într-o primăvară. În zorii zilei. într-un cotlon sub vatră. paie şi fire de fân şi şi-a făcut un cuib pe un muşuroi de pământ. încercuiţi subiectele în propoziţii şi analizaţi sintactic şi morfologic părţile secundare de propoziţie. şi după un ceas de şedere. Creangă – „Punguţa cu doi bani”) d. Într-o sfântă zi de aprilie. Brătescu – Voineşti – „Puiul”) b. foi uscate. purcelul şedea în culcuş. a. sare de pe cuibariu. spre ţările calde.h. (I...

că nu-i nimic. Cucoana. a. cu mâinile pe arme. Creangă – „Povestea unui om leneş”) f. d. Un murmur de astâmpăr trecu. c. Alcătuiţi propoziţii dezvoltate după schemele date. (M. Se dăduse ordinul să fie linişte. măcar că nu era vreo apă prin apropiere. Era în căsuţa bunicilor ei. Se odihnise în pătişorul în care crescuse şi adormise odinioară cu măicuţa ei. Pe drum se întâlnesc ei cu o trăsură în care era o cucoană. Brătescu-Voineşti – „Puiul”) h. să se caute? (I. În şanţurile noastre flăcăii săriseră în picioare. care acum nu mai este. şi-l duceţi la vreo doftoroaie undeva. Şi aşa trăiau acolo liniştiţi şi fericiţi. (I. (M. S s S s S s A a Pv v C s A a PN C v +s s S s Pn v +a Pn C v +a s C S s s 12 . e. Sadoveanu – „Panciuc”) g. Lumina deodată se stinse.Al. văzând în carul cel cu boi un om care semăna a fi bolnav întrebă cu milă pe cei doi ţărani. f. nu sufereau de sete. Sadoveanu – „Dumbrava minunată”) 22. Din seceratul grâului şi din ridicarea snopilor se scuturaseră pe mirişte o groază de boabe cu care se hrăneau şi. Pv v C s A a C s A a S s S s Pv v A a S s A a A a A s b. că beau dimineaţa picături de rouă de pe firele de iarbă.e.Oameni buni! Se vede că omul cel din car e bolnav sărmanul. zicând: .

C = complement. A = atribut. Pv v C s A s C s C s A s A s Pv v A s S s Pv v A s C s A a A a i. n = numeral 23. 26. S s S s S s S p S Pv sp v C s A a h. complement sau împreună cu verbul a fi să alcătuiască predicatul nominal. j. k. 25. 24. s = substantiv. dar care să aibă funcţii diferite în propoziţie. 13 .g. p = pronume. Pv = predicat verbal. iar predicatul să fie format din verb şi trei adjective. Scrieţi o propoziţie dezvoltată cu subiect multiplu exprimat printr-un pronume şi un substantiv propriu. A a unde S = subiect. 27. v = verb. Realizaţi schema etajată a textelor de mai jos folosindu-vă de săgeţi pentru a arăta relaţiile dintre părţile de propoziţie. atribut. Alcătuiţi o propoziţie dezvoltată în care să existe două adjective cu funcţie de atribut şi două adjective ca nume predicative. Compuneţi o propoziţie dezvoltată în care să se afle trei substantive. să fie pe rând subiect. S n A s A a S s C p Pv v Pv v C p C n C s A s A a l. Treceţi în schemă şi analiza morfologică utilizând abrevierile cunoscute. Formulaţi propoziţii în care cuvintele alarmă. Pn = predicat nominal. şireată. a = adjectiv.

(G. Sadoveanu – „Casa veche”) b. Sadoveanu – „Domnu’ Trandafir”) k. Bogăţia de verdeaţă a livezilor a cucerit zidurile. Goga – „Noi”) i. Topârceanu – „Acceleratul”) 14 . (Emil Gârleanu – „În curtea mea”) h. Bălcescu – „Românii supt Mihai-Voievod Viteazul”) c. (Emil Gârleanu – „Cioc! Cioc! Cioc!”) j. (Alexandru Vlahuţă – „Socoteala”) f. Ion a plecat bodogănind de la curte. (M. Ascult cum freamătă câmpul. Cucoşul acela negru e ceasornicul curţii mele. (O. Sadoveanu – „Casa veche”) d.. (M. (M. Aici stejarii. brazii şi fagii trufaşi înalţă capetele lor spre cer. (G. Peste fagi cu vârfuri sure A căzut amurgul rece. Fetiţa cu bucle bălane îşi muşcă buzele.a. Domnu’ Trandafir ne privea vesel cu ochii lui negri. Coşbuc – „Cântec”) g. (N. pârâul şi vântul. ursul polar”) e. pădurea. (Cezar Petrescu – „Fram. La noi sunt codrii verzi de brad Şi câmpuri de mătasă. După sălcii urmau pâlcuri de salcâmi înfloriţi. Ciocănitoarea se caţără cu ghearele de trunchiul unui mesteacăn.

As Aa S As C As C C Pv C f. C d. A c. A S A S A A C Pn C A Pv C A Pn C C S Pv . A S A S A A C P C A S g. Sadoveanu – „Un om năcăjit”) 27. Vuietul surd şi nedesluşit al Tazlăului se schimbase în urlet clocotitor de ape vijelioase. Copilul cel mărunţel îmi vorbea cu seriozitate şi cu durere. ca un om mare. S a. Acolo. As Aa As C 15 Pv h. A e. Pv b. Sadoveanu – „Singurătăţi”) m. (M. Hogaş – „În munţii Neamţului”) n. (M. Compuneţi propoziţii dezvoltate respectând relaţiile dintre părţile de propoziţie impuse de schemele următoare. (C. se ridică o colibă din îngrăditură de frunzari. în iarba înaltă. necosită.l.

Aa As Aa C As Pv C Aa unde: As = atribut exprimat prin substantiv Aa= atribut exprimat prin adjectiv 29. 16 .S i. Alcătuiţi o scurtă compunere cu titlul la alegere în care să folosiţi numai propoziţii dezvoltate.