You are on page 1of 16

Cuprins

Argument ....................................................................................... Pag.1 Rigle de masurare .......................................................................... Pag.3 Sublerul .......................................................................................... Pag.4 Micrometrul .................................................................................... Pag. 9 Norme de PM si PS........................................................................ Pag. 14 Bibliografie ..................................................................................... Pag. 17

1

precum si la operatii de trasare.Mijloace pentru masurarea lungimilor Rigle de masurare Rigla gradata se utilizeaza la masurarea lungimilor in timpul prelucrari pieselor sau la verificarea finala a acestora. riglele gradate pot fi rigide ( fig 1) si flexibile( fig 2) In functie de lungime. cu lungimea L =500.Rigla flexibila . riglele pot fi: • • Normale.Rigla rigida 2 . cu lungimea L=200.400mm FIG 1 FIG 2.5000mm Scurte. Din punct de vedere constructiv.

02mm Vernierul este o scara gradata ajutatoare care.Subler cu precizie de masurare de 0.Subler pentru măsurarea roţilor dinţate . asezata fiind linga o rigla gradata. permite citirea mai precisa a fractiunilor de diviziune ale scarii gradate.Sublerul Sublerle sunt aparate de masurare cu vernier folosite pentru masurari directe de lungime FIG 3. FIG 4.Subler cu indicare digitala 3 5.

pentru masurari interioare. 4 .Subleral este alcatuit dintr-o rigla gradata (1) si un cursor (3) care gliseaza in lungul riglei. Sublerele cu valoarea diviziuni vernierului de 0. Partile componente ale unui subler sunt reprezentate in fig. pentru masurari exterioare si cilindrice sau cutit . Pentru o pozitionare mai precisa a sublerului fata de piesa de masurat .05mm( cu 20 diviziuni) si de 0.iar unele sublere sunt prevazute si cu ciocuri scurte(5si 6). cursorul poate fi blocat pe rigla in pozitia de masurare cu ajutorul surubului de blocare (4).1mm (cu 10 diviziuni). Sublerele cu limita superioara de masurare de 150mm pot fi prevazute cu o tija (11) pentru masurarea adincimilor .6.de 0. Reperul "0" al vernierului coincide cu reoperul "0" al riglei la suprapunerea suprafetelor de masurare . FIG 6.Pe cursor sunt trasate si reperele vernierului (9).02mm sunt prevazute cu un dispozitiv de avans fin format din cursor (10). surub de fixare (2) si piulita cu surub de avans fin .02 (cu 50 divoziuni). Atit rigla cit si cursorul sunt prevazute cu ciocuri de masurare lungi (7si 8) . Vernierele se executa pentru precizia de citire de 0.suprafetele de masurare ale ciocurilor sunt plane sau cutit.

1mm .05mm si 0. respectiv grosimea ciocurilor. Unele tipuri de sublere au in plus o tija pentru masurarea adincimilor. sublerele de inerior si exterior (fig6) masoara dimensiuni interioare si exterioare. Dupa destinatie 2. A este in functie de limita superioara de masurare a sublerului.sublerele de trasare (fi 8) sunt utilizate la lucrai de trasare si de masurare a inaltimilor 5 .etc. la valoarea citita pe subler se adaug valoarea A. 1/20 si 1/50mm.Clasificarea sublerelor: 1. La masurarea dimensiunilor interioare. 2.c. adica valoarea diviziunii pe vernier poate fi 0. Dupa precizia de citire Sublerele se construiesc cu precizii de citire de 1/10. 0.02mm 2.b. pragurilor.a.gaurilor infundate. sublerele de adincime (fig 7) se utilizeaza la masurarea adicimii canalelor . 2.

Vd VM= valoarea dimensiunii pe care o masuram .ta i p a c ursorui ui T ■ dispozitiv da avan* fin.rigla gradala .gaura.in m. La masurarea cu suberul.conform formulei: VM=NR. se prinde piesa de masurat intre ciocul riglei si acela al cursorului (fi 9).tutto. Evaluarea dimensiunii masurat se face citind numarul de milimetri de pe rigla gradata depasit de reperul "0" de pe vernier.VI+nr. FIG 9 Masurarea cu suberul de inerior si exterior. r[ (i fl radat a 3 . la care se adaug o fractiune calculata in felul urmato: se observa a cat diviziune de pe vernier se alinieaza cu una de pe rigla si se inmulteste cu precizia de masurare a sublerului . . lungimeacare se masoara fiind egala cu distanta dintre suprafata de masurare a ciocului riglei si aceea a ciocului cursorului.vwnler: 4 . & ■ ţurub de flxara.el«u I do umărz . Z . 6 .talpa dS bua. 6 . S .1 . ..

1 .02).0. VI= valoarea diviziunii pe scara riglei (VI= 1mm). bazate constructiv pe folosirea unei asamblai cu filet care transforma rotirea unui surub micrometric intr-o deplasare liniara a tijei micrometrului. D�9B Micrometrul Micrometrele sunt mijloace de masurare si verificare a lungimilor. r= numarul acelui reper de pe vernier care se afla in prelungirea unui reper de pe scara riglei.0.05 .NR= numarul reperului de pe rigla depasit de reperul "0" de pe vernier. d= valoarea diviziunii pe vernier (0. 7 .

astfel ca.In mod obisnuit. 8 . ceea ce înseamna ca valoarea unei diviziuni de pe tambur este:Vd=p/Ndmm. unei rotatii complete a tamburului ii corespunde o deplasare axiala a surubului de un pas (0. surubul micrometric are pasul p=0.5mm).5mm iar circumferinta tamburului fixat pe surub este impartita in 50 de diviziuni.

Micrometru de exterior (fi 10) Se compune din corpul 1 in forma de potcoava. Nd= numarul diviziunilor de pe tambur. Bratul cilindric 5 este filetat la interior.5/50= 0. Micrometru de exterior obisnuit Scara gradata de pe tambur este. permitind insurubarea surubului micrometric care se prelungeste cu tija 3 . de fapt. un vernier circular cu ajutorul caria se citesc sutimile de milimetru. Pentru micsorarea uzurii suprafetelor de masurare. 9 . acestea pot fi placate cu pastile executate din carburi metalice. FIG 10. dispozitivul pentru fixarea tijei surubului micrometric 4.d= valoarea unei diviziuni pe tambur. gradat in sutimi de m. numerotata din 5 in 5mm si scara jumatatilor de mm. Facind înlocuirile.01mm. nenumerotata. Solidar cu surubul micrometric este tamburul 6. tija surubului micrometric 3 (partea frontala a tijei constituie cea de a doua suprafata de masurare). 6 p= pasul surubului micrometric. nicovala 2 a Carei suprafata frontala constituie una din suprafetele de masurare. rezulta: d= 0. Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua cari gradate. si anume: scara milimetrilor. in m.

Marirea preciziei de masurare cu micrometrul a impus solutii constructive noi (cu afisare digitala)(fig 11) pentru eliminarea erorilor de citire si de indicare a valori marimii masurate. Acest dispozitiv limiteaza forta de apasare pe piesa pina la 7N+/-2N. Intervalele de masurare pentru care se construiesc sunt: 5-30mm si 2550mm. celelalte elemente fiind comune tuturor micrometrelor.Stringerea piesei de masurat intre suprafetele de masurare se executa cu o forta axiala constanta. realizata prin intermediul dispozitivului de limitare a apasarii 7. Micrometrele de interior pot fi: • • Tip vergea Cu ciocuri Micrometrele de interior tip vergea sunt compuse dintr-un micrometru propriu-zis si o serie de prelungitoare destinate maririi intervalului de masurare. Se construiesc cu limita inferioara de masurare de 30. care sunt numerotate invers. 10 . cu suprafete de masurare cilindrice. 50 sau 100mm si limita superioara de 5000mm. Micrometru de interior cu ciocuri(fig 13) este prevazut cu doua ciocuri pentru masurare. cu exceptia gradari bratului cilindric si a tamburului.

e) 11 .c.b. in funcţie de forma piesei sau a cotei care se masoara (fig 14a.d.Micrometrele de uz special au forme sau accesorii speciale.

Masurarea cu micrometrul Pentru masurare. Se roteste surubul micrometric pina cin suprafata de masurare a tijei ia contact cu piesa. Pe bratul cilindric 5 se deosebesc doua scari gradate: 12 . Valoarea dimensiunii masurate se citeste in punctul de intersectie dintre linia generatoare trasata pe cilindrul gradat si marginea tamburului a se efectua citirea corecta trebuie sa se cunoasca bine sistemul gradatiilor de pe bratul cilindric 5 si tamburul 6. dupa care se continua cu rotirea dispozitivului 7 de limitare a apasarii. se introduce piesa intre cele doua suprafete de masurare sprijinind-o pe suprafata nicovalei.

Pe cilindru se citesc dimensiunile din 0. utilajelor. Exemple de citire: La efectuarea masurarilor cu micrometrul. care prin 13 . se pot ivi trei situatii de citire.la care se adauga sutimile de mm citite pe tambur. controlează şi conduc procesul de muncă. Obligaţia şi răspunderea pentru realizarea deplină a măsurilor de protecţia muncii o au cei ce organizează. prevenirea accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale. bucăţi de fier sau alte corpuri tari. exemplificate in FIG 15. se vor folosi numai muncitori calificaţi şi instruiţi în vederea executării acestor munci. spre a evita accidentele ce se pot provoca prin prindere sau agăţare. 1. Strugurii destinaţi alimentării maşinilor trebuie să fie controlaţi pentru a nu conţine în masa lor pietre.Norme de protecţia muncii în timpul vinificaţiei primare Pentru deservirea maşinilor. in functie de pozitia marginii tamburul gradat 6 in raport cu reperele scarilor de pe bratul 5 . de la "0" la "50". cu diviziuni din mm si nenumerotata. şi aparatelor. Zdrobitoarele. pentru a putea permite trecerea fără pericol de accidentare a muncitorilor. NORME DE PM ŞI PS Protecţia muncii face parte integrantă din procesul de muncă şi are ca scop asigurarea celor mai bune condiţii de muncă.• • Scara milimetrilor. vor fi montate în ordinea procesului tehnologic şi vor avea distanţele de lucru între ele de cel puţin 1 m.5 in 0. Scara jumatatilor de mm. Muncitorii vor trece pe lângă maşini şi aparate cu halatele şi îmbrăcămintea descheiate. presele şi alte utilaje.5 mm . Pe circumferinta tronconica a tamburului 6 sunt trasate 50 de diviziuni numerotate din 5 in 5. după ce li s-au întocmit fişele de instructaj. cu diviziuni din mm in mm si numerotate din 5 in 5mm.

pentru a se putea face îndepărtarea bioxidului de carbon. pentru eliminarea vaporilor şi schimbarea aerului. acestea se vor sorta. Se vor întrebuinţa în acest scop pâlnii de fermentare în permanenţă umplute cu apă. eliminându-se cele sparte sau ciocnite. Lângă vasele şi maşinile din sălile de turnare şi etichetare.°La căzile de spălare sau la băile de înmuiere. unde se foloseşte apă caldă şi rece. în timpul fermentaţiei se vor astupa toate deschiderile care au eventual legătură cu alte încăperi. când nivelul apei reci ajunge la un sfert din înălţimea căzii sau bazinului. sau un robinet cu două căi. care se vor schimba zilnic. se interzice cu desăvârşire ca la prepararea soluţiei să se toarne apă în acid. Vasele sau cisternele vor fi prevăzute în partea de jos cu clape pentru golire şi vizitare. Pentru a evita producerea aburilor la umplerea căzilor cu apă. umplerea se face prin două robinete separate. 2. In acest scop se folosesc numai lămpi portative la tensiunea de 12V. se permite intrarea muncitorilor în interiorul lor. Sălile de fermentare vor fi construite la suprafaţa solului şi prevăzute cu instalaţie de ventilaţie pentru eliminarea gazelor nocive ce se degajă în încăpere. Norme de protecţia muncii la îmbutelierea vinurilor Se interzice aşezarea sticlelor goale în stive mai înalte de 1. Sălile de spălare în care se adună aburul vor fi prevăzute cu instalaţii de ventilaţie. în cantităţi mici. Instalarea butoaielor şi budanelor direct pe duşumele este interzisă. înainte de a se trece sticlele la spălare. Butoaiele aşezate culcat vor fi prevăzute cu pene pentru evitarea rostogolirii. se vor aşeza grătare din lemn pe care vor sta muncitorii. Se interzice folosirea flăcărilor deschise la turnarea vinurilor în budane şi cisterne pentru urmărirea umplerii.introducerea în maşini ar putea provoca deteriorarea acestora şi accidentarea muncitorilor. După aerisire se vor spăla intens pereţii budanelor şi cisternelor cu ajutorul unui furtun cu apă rece şi numai după aceasta. Vasele cu must în fermentaţie nu vor fi astupate cu dopuri pentru a se evita formarea presiunii interioare şi eventuala plesnire a cercurilor. astfel ca temperatura amestecului să fie de circa 40. agitând permanent pentru a se evita arsurile prin stropirea cu acid. iar în partea de sus cu gura de încărcare. Verificarea pereţilor interiori ai budanelor şi cisternelor se va face folosind lămpi electrice la tensiunea de 12V. pentru evitarea infiltraţiilor de dioxid de carbon.70 m. în scopul evitării intoxicării muncitorilor. După golirea cisternelor şi budanelor este obligatoriu să se deschidă gura de alimentare şi clapa de jos pentru eliminarea vaporilor de alcool formaţi în interiorul lor. Când se lucrează la sulfitarea mai multor vase. în prezenţa unui şef de echipă. este necesar să se introducă mai întâi apa rece şi numai după aceea. este necesar sa se lucreze cu întreruperi pentru aerisire. se introduce apă caldă. C. 14 . Se va turna acidul sulfuric în apă. La folosirea acidului sulfuric pentru tratarea vaselor. pentru a se evita accidentele în timpul spălării.

-să constituie formaţia de pază contra incendiilor la locurile de muncă.3. accidente ce pot avea loc datorită: acţiunii flăcărilor. pentru a evita accidentele. Atât mesele cât şi etajerele vor fi menţinute în perfectă stare de curăţenie. Norme de protecţie împotriva incendiilor Toate unităţile vor aplica şi respecta normele pentru prevenirea incendiilor întocmite conform prevederilor de stat privind prevenirea şi stingerea incendiilor. electrocutări Bibliografie l. Măsurile prevăzute în aceste planuri vor fi aduse la cunoştinţă celor însărcinaţi să le îndeplinească după ce conducătorii proceselor de muncă le-au efectuat instructajul necesar. robinetul de la conducta de gaz trebuie închis imediat. deschiderea robinetului trebuie să se facă cu atenţie. necesare stingerii incendiilor. Conducătorii unităţilor vor întocmi planuri de măsuri tehnico-organizatorice de prevenire şi stingere a incendiilor. intoxicări cu substanţe. Tuburile de sticlă care urmează a fi introduse în găurile dopurilor sau în tuburi de cauciuc trebuie tăiate drept. -echipamente de protecţie. dărâmărilor. Mesele vor fi confecţionate din materiale antiacide şi vor fi prevăzute cu etajere pentru păstrarea reactivilor preparaţi în scopul efectuării analizelor curente. bule de aer incluse în masa sticlei sau alte defecţiuni. flacăra fiind adusă la gura becului. Vasele care prezintă zgârieturi. Dr. Ing. Dacâ becul se aprinde în interior. Este interzisă punerea pe masa de laborator a ţigărilor. ferrite de trepidaţii şi de zgomotul produs de diferite instalaţii şi maşini în funcţiune. iar marginile ascuţite ale acestora se rotunjesc la flacără. 4. crăpături. Pentru prevenirea accidentelor de muncă în timpul îndeplinirii sarcinilor ce revin angajaţilor în legătură cu paza contra incendiilor. nu vor fi folosite. alunecărilor de pe scări. La aprinderea becurilor de gaz. acoperişuri. deoarece în timpul executării lucrărilor acestea s-ar putea sparge şi provoca arsuri. -să asigure măsurile necesare pentru evacuarea personalului în -condiţii lipsite de pericol de accidentare. Mesele de laborator vor fi prevăzute cu anexele necesare. dispuse în aşa fel încât să uşureze cât mai mult munca. în cazul izbucnirii unui incendiu. intoxicărilor cu fum sau gaze. Norme de protecţia muncii în laboratoare Laboratoarele trebuie să fie instalate într-un spaţiu liniştit. alimentelor sau a altor substanţe care nu se folosesc în lucrările de laborator. Mihai Gafitanu si colaboratorii 15 .Prof.

Ruxandra Hoia si Liliana Tenescu .Aurel Ciocarlea Vasilescu si Mariana Constantin Ansamblarea. D. Bucureşti .H.Negrescu si colaboratorii „Tehnologia metalelor" „Editura Didactica si Pedagogica... intretinerea si repararea masinilor si instalatiilor " .Ionescu. Editura Sigma'' 4. G.T.Bucuresti-1978" 5.1981'' 2.Prof.2000 6.Moraru si colaboratorii „Cultura de specialitate" -Editura Sigma.Manea si colaboratorii „Editura Tehnica. Bucureşti.Burdusel. Dr.„Editura Tehnica. Ing. Bucuresti .M.1956'' 3. I.Edituta Polar" 16 .