You are on page 1of 15

10 din 21 aprilie 2010. MD-2028.E. Academiei. proces-verbal nr. 3. I. cît şi pe parcursul întregii vieţi. profesor universitar. prin Ordinul Ministerului Educaţiei nr.CZU 796(073. Redactor: Mihai Papuc Corectori: Mariana Belenciuc.E. Editat în cadrul Proiectului „Educaţia de calitate în mediul rural din Moldova”. doctor în pedagogie.. Sava Panfil. curriculumul dat include în structura sa un ansamblu de componente în interconexiune: concepţia didactică. afective şi psihomotorii etc. profesor universitar. profesor. – (Curriculum naţional) Bibliogr. 2010 (Tipografia „Elena V.S.S.Ş. U. Sava Panfil. Chişinău. Negruzzi”. conf.Ş.. în vederea rezolvării unor probleme cu care acesta se poate confrunta în viaţa reală.3) E 19 Aprobat: la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum. Republica Moldova.S.F. Chişinău. evaluatorilor.: Î.F. a 10-a–a 12-a / Min. conştientă. Gîlcă Aneta.F. grad didactic superior.. Bicherschi Ştefan. MD-2028. grad didactic superior.: (+373 22) 73-96-16. utilizarea sistematică. competenţele transversale. trebuie să devină conştienţi de faptul că sportul şi cultura fizică sînt mijloace eficiente în vederea dezvoltării fizice armonioase. Republica Moldova ISBN 978-9975-67-665-6 © Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova. capacităţi şi atitudini dobîndite de elevi prin învăţare şi mobilizare a potenţialului fizic şi intelectual în contexte specifice de realizare. nr. str. conţinuturile didactice sînt concepute nu ca scop în sine.” SRL.asm.F.. • interconexiunea proceselor de predare-învăţare-evaluare. 27–28 (24 tit. a profilaxiei bolilor. Chişinău. strategii didactice şi strategii de evaluare. adresat cadrelor didactice. Boian Ion. 244 din 27 aprilie 2010. • interconexiunea laturilor cognitive. Curriculumul disciplinei „Educaţie fizică” are următoarele funcţii şi oportunităţi: • reglează întregul proces de educaţie fizică în învăţămîntul liceal.: p. e-mail: prini@stiinta. Echipele de lucru: Curriculumul modernizat (2010): Grimalschi Teodor. Carp Ion. tel.S. perfecţionării condiţiei fizice etc. Educaţiei al Rep.S.I.E.S. U. – Ch. calităţi şi capacităţi. I. doctor în pedagogie. la nivel de pregătire fizică a elevului. grad didactic superior. şef Departament Formare Profesională Continuă. în mod independent. fortificării şi menţinerii sănătăţii. Negruzzi”. str. 2010 . dar ca instrumente de formare a competenţelor necesare unui tînăr cetăţean. • orientarea la formarea de competenţe. şcoala „Stepi-Soci”. a mijloacelor educaţiei fizice (exerciţiile fizice. Chişinău. unităţi de conţinuturi. Gîlcă Aneta. LT „C. conf.. univ. Din această perspectivă. Hîncu Leonid. grad didactic superior.. Conceptul de bază al Curriculumului şcolar de Educaţie fizică constă în iniţierea şi ghidarea permanentă a elevilor în scopul formării unui sistem bine corelat de cunoştinţe. factorii naturali/igienici). U. doctor în ştiinţe pedagogice. a altor materiale curriculare. Ştiinţa. DETS. Chişinău. doctor în pedagogie. • poziţionează elaborarea ghidurilor metodologice. profesor. doctor în pedagogie. profesor. finanţat de Banca Mondială. motivaţii.md Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Educaţia fizică: Curriculum pentru cl. concepţia didactică a educaţiei fizice Conform concepţiei Educaţiei fizice şi Sportului în învăţămîntul preuniversitar.E. În structura ştiinţelor educaţiei. 3. metodiştilor. Maria Cornesco Redactor tehnic: Nina Duduciuc Machetare computerizată: Anatol Andriţchi Copertă: Vitalie Ichim PRELIMINARII Curriculumul disciplinei „Educaţie fizică” face parte din structura Curriculumului Naţional şi reprezintă un document reglator elaborat în baza unor abordări moderne cu privire la procesul educaţional: • centrarea pe cel ce învaţă.” SRL). Competenţa este un ansamblu/sistem integrat de cunoştinţe. adaptate vîrstei elevului şi nivelului cognitiv al acestuia. conferenţiar universitar. fax: (+373 22) 73-96-27.P.E. elevilor. profesor. Grimalschi Teodor. U. Academiei. Conceput într-o manieră sintetică. competenţele generale şi specifice disciplinei „Educaţie fizică”. Curriculumul dat vine să completeze sistemul de documente curriculare şi să aducă un suflu nou. grad didactic I. cercetător ştiinţific coordonator.E. 3 Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. curriculumul disciplinei „Educaţie fizică” constituie un instrument funcţional. Moldova. U. r-nul Orhei. modern în ceea ce priveşte educaţia fizică în învăţămîntul liceal.S. univ.S. orientată la organizarea şi desfăşurarea procesului de învăţămînt în cadrul instruirii formative. precum şi asigurarea unui mod sănătos de viaţă atît în perioada şcolarizării. absolvind şcoala.. finanţat de Reprezentanţa UNICEF în Republica Moldova. a obţinerii echilibrului psihofiziologic.. Elaborat în cadrul Proiectului „Modernizarea şi implementarea curriculumului din învăţămîntul secundar general şi dezvoltarea standardelor educaţionale din perspectiva şcolii prietenoase copilului”. Ediţia 2006: Boian Ion.F. – componente/ factori ce asigură longevitatea speciei umane. – 28 p.I.S. inspector şcolar.E. 2010 © Întreprinderea Editorial-Poligrafică Ştiinţa. Timotin Sergiu. didactica educaţiei fizice reprezintă o ştiinţă psihopedagogică. cercetător ştiinţific coordonator. LT „C. • constituie baza proiectării didactice de lungă durată şi proiectării didactice a orelor de educaţie fizică.) ISBN 978-9975-67-665-6 796(073..S. Elevii. profesor. • constituie baza evaluării rezultatelor educaţiei fizice.E. I.3) Imprimare la Tipografia „Elena V.

8. iar rezultatele finale sînt efectele acţiunilor celor două activităţi. bazin de înot. 5 . de fitness. predarea este o activitate specifică a profesorului prin care le transmite elevilor cunoştinţe. a capacităţilor şi a aptitudinilor lui spirituale şi fizice la nivelul potenţialului său maxim. în cadrul învăţămîntului liceal. pe cît posibil. psihice. evidenţiază formarea personalităţii creative. sala de lupte etc. 4 9. Principiul conştientizării şi responsabilităţii în propria formare/dezvoltare vizează formarea interesului pentru activitate motrice. de caracteristicile şi condiţiile sale interne. 2. Realizarea curriculumului dat solicită profesorului cunoaşterea profundă a principiilor didactice în baza cărora se va desfăşura procesul de învăţămînt: 1. 6. la nivelul procesului de învăţământ în cadrul diferitor sisteme educaţionale. ORIENTĂRI GENERALE DE PREDARE–ÎNVĂŢARE Activitatea de predare–învăţare este privită în cadrul corelaţiei profesor–elev prin acţiuni concrete de eficienţă a procesului instructiv-educativ.Interesul principal al didacticii educaţiei fizice ţine de activitatea care valorifică sistematic ansamblul formelor de predare a exerciţiilor fizice. cu caracter profesional-aplicativ. în vederea realizării conţinuturilor şi strategiilor de predare–învăţare. bazate pe inventivitate şi pe inovaţie didactică. volei. oină. pentru sport-aerobic. 5. fiziologic. psihologice şi sociale ale educaţiei fizice şcolare. sporirea stării de sănătate. 3. 7. Sistemul de predare în mare măsură este influenţat de personalitatea profesorului – statutul şi rolul socioprofesional. Învăţarea motrice în domeniul Educaţiei fizice este o activitate interactivă şi intraactivă în sensul că ea trebuie. 13. tactul psihopedagogic. • aplicarea sistemului de principii cu privire la formarea personalităţii competente să aplice valorile culturii fizice în viaţa personală. încurajarea şi preţuirea activităţii de creaţie. Ea include trasee specifice de organizare a procesului de învăţămînt în funcţie de nivelul şi ritmul propriu de dezvoltare intelectuală. Principiul dezvoltării multilaterale şi armonioase a elevului presupune dezvoltarea calităţilor fizice. a VII-a–a IX-a) în scopul de a evidenţia problemele care au fost şi ce urmează să fie rezolvate în etapa următoare. 12. calităţilor şi atitudinilor. Învăţarea influenţează dezvoltarea fizică. trăsăturile de caracter. Educaţia fizică pentru învăţămîntul liceal este inclusă în planul-cadru de învăţămînt ca obiect de studiu obligatoriu şi reflectă Concepţia Educaţiei fizice şi a Sportului în învăţămîntul preuniversitar. calităţilor. dezvoltarea încrederii în sine. Predarea–învăţarea se bazează pe analiza minuţioasă a rezultatelor şcolare obţinute în anii precedenţi pe perioada de 3 ani (în cl. Principiul sistematizării şi continuităţii cunoştinţelor. În domeniul Educaţiei fizice. gradul ei de complexitate şi dificultate. psihomotor şi afectiv. sală de gimnastică. Principiul interdependenţei pedagogice dintre cultivarea permanentă a deprinderilor igienico-sanitare şi dezvoltarea deplină a potenţialului biopsihic al personalităţii umane. 9 noiembrie 1995. Principiul deschiderii educaţiei fizice spre activitatea sportivă de masă şi de performanţă vizează orientarea procesului educaţional al sportului şcolar cu caracter de masă spre sportul de performanţă. implicate în formarea şi evaluarea cunoştinţelor. strategiile didactice etc. calităţile fizice. natura şi conţinutul sarcinii. stilurile de predare. starea de sănătate. funcţională şi psihică. de atitudinea pozitivă faţă de practicarea exerciţiilor fizice. capacităţilor şi atitudinilor. formarea sistemului necesităţii de practicare a culturii fizice şi sportului pe parcursul întregii vieţi (Monitorul Oficial al Republicii Moldova. teren pentru sărituri şi aruncări la atletism. tipurile de competenţă şi atitudini ştiinţifice şi psihosociopedagogice. deoarece ele se interpătrund în cadrul activităţii comune la nivelul întregii activităţi didactice. Principiul accesibilităţii instruirii vizează prezentarea conţinuturilor didactice într-o formă accesibilă conform particularităţilor de vîrstă şi individuale ale elevilor. principiul creativităţii instruirii vizează activităţi inovatoare. capacităţilor motrice şi a atitudinilor vizează practicarea exerciţiilor fizice fără întrerupere toată viaţa activă. de natură fizică (motrice) privind însuşirea şi perfecţionarea mişcărilor care este în strînsă corelaţie cu mecanismele fiziologice şi psihologice. pedagogic şi social al elevului. terenuri de fotbal. în scopul măririi potenţialului biologic. Principiul coerenţei dintre subcompetenţe/conţinut educaţional şi finalităţile educaţiei fizice reprezintă corelarea permanentă a competenţelor/cheie transversale cu conţinuturile şi finalităţile învăţării în direcţia formării cunoştinţelor. aptitudinile didactice şi ştiinţifice. 62–63). Principiul eficienţei se evidenţiază prin valorizarea la maximum a mijloacelor şcolare şi a surselor naturale ale comunităţii locale. 4. bazate pe principiile şi conceptele metodologice de bază în dimensiunile strategiei pedagogice concrete de ordin cognitiv.) la cerinţele şi posibilităţile pedagogice. capacităţilor. Valoarea formativă a educaţiei fizice constă în: • dezvoltarea competenţelor specifice educaţiei fizice. 10. fiind una din condiţiile lor fundamentale. handbal. a capacităţilor motrice ale elevilor şi corespunzător ale calităţii învăţării. Principiul democratizării şi umanizării învăţămîntului constă în faptul că educaţia fizică are o mare influenţă asupra dezvoltării şi formării personalităţii umane. rugbi. inteligenţa motrice şi cognitivă. morală. Principiul adaptării spaţiului (stadion cu piste de alergare. nr. 11. numărul de obiective planificate într-o lecţie. fizică. de forţă. b) asigurarea pregătirii fizice multilaterale. dar şi de alţi factori externi: baza tehnică materială. baschet. Învăţarea motrice şi învăţarea inteligentă depinde de elev. comunicare. funcţionale şi intelectuale în cadrul unui echilibru funcţional „motric-psihic”. Principiul corespondenţei pedagogice dintre dezvoltarea psihică şi dezvoltarea fizică a personalităţii umane vizează formarea trăsăturilor superioare de voinţă şi caracter pentru perfecţionarea priceperilor şi deprinderilor psihomotore. sistemul de training. asigură formarea de competenţe. conducere şi evaluare. funcţională şi biologică a elevului. psihologic. să întîmpine trebuinţele fiecărui elev (pe care-l serveşte acest curriculum). care urmăreşte realizarea finalităţilor prevăzute de Legea Învăţămîntului: a) dezvoltarea personalităţii copilului. pentru alergări de rezistenţă. Principiul funcţionalităţii evidenţiază continuitatea educaţiei fizice şi sportului pe parcursul vieţii.

modul în care se va centra situaţia de învăţare. civile. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază. un mare cîmp de libertate şi creativitate. de a propune soluţii de rezolvare a situaţiilor-problemă din diverse domenii. 4. 6 Competenţe de bază în matematică. interculturale (de a recepta şi de a crea valori) • Competenţe de a se orienta în valorile culturii naţionale şi ale culturilor altor etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale. Din punct de vedere didactic. trebuie să dispună de informaţii privind metodologia instruirii centrată pe elev. solidaritate şi coeziune socială pentru o societate nondiscriminatorie. civice. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC).Metodologia de predare–învăţare oferă. Competenţe de comunicare într-o limbă străină • Competenţe de a comunica argumentat într-o limbă străină în situaţii reale ale vieţii. • Competenţe de a crea documente în domeniul comunicativ şi informaţional şi a utiliza serviciile electronice. morale. să dozeze efortul şi să utilizeze toate componentele de competenţe specifice în funcţie de nivelul de pregătire. • Competenţe de a-şi asuma responsabilităţi pentru un mod de viaţă sănătos. pe de altă parte – cere profesorului şi elevului să selecteze. COMPETENŢE SPECIFICE ALE DISCIPLINEI 1. • Competenţe de a se adapta la condiţii şi situaţii noi. Competenţe de bază în matematică. Competenţe acţional-strategice. 7 . conţinuturile didactice. ştiinţe şi tehnologie • Competenţe de a organiza activitatea personală în condiţiile tehnologiilor aflate în permanentă schimbare. Competenţe culturale. Ariile curriculare cuprinse în planul-cadru de învăţămînt sînt compatibile cu cele 10 domenii de competenţe-cheie stabilite la nivel european. pe care elevul trebuie să le atingă. a deprinderilor comunicative şi de interacţiune socială. Formele de practicare a educaţiei fizice şi sportului în învăţămîntul liceal sînt numeroase şi reprezintă activitatea de formare/dezvoltare. Competenţe interpersonale. 8. comportamentului civilizat. II. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare • Competenţe de gîndire critică asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue şi autorealizării personale. Competenţe antreprenoriale. Competenţe acţional-strategice • Competenţe de a-şi proiecta activitatea. echipă. Asigură elevilor cunoştinţe. prin valorificarea deplină a potenţialului biologic. psihologic al organismului în condiţii specifice societăţii noastre contemporane. Pentru ca profesorul să poată aplica corect obiectivele. Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi. • Competenţe de a dobîndi şi stăpîni cunoştinţe fundamentale din domeniile Matematică. Ştiinţe ale naturii şi Tehnologii în coraport cu nevoile sale. • Competenţe de a comunica într-un stil ştiinţific argumentat. funcţionale. IV. om şi societate în scopul satisfacerii nevoilor şi acţionării pentru îmbunătăţirea calităţii vieţii personale şi sociale. 7. 2. III. respectiv: 1. Competenţe digitale. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman. 5. • Competenţe de toleranţă în receptarea valorilor interculturale. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare. morale • Competenţe de a colabora în grup. Competenţe interpersonale. aplicative. 6. fizic. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. capacităţi şi atitudini). Competenţe digitale. pe de o parte. activităţile de învăţare şi evaluare. 2. Competenţe antreprenoriale • Competenţe de a stăpîni cunoştinţe şi abilităţi de antreprenoriat în condiţiile economiei de piaţă în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. Formarea calităţilor de personalitate. • Competenţe de a-şi alege conştient viitoarea arie de activitate profesională. volitive şi estetice prin intermediul exerciţiilor fizice. de a vedea rezultatul final. Competenţe culturale. ştiinţă şi tehnologie. • Competenţe de a acţiona în diferite situaţii în baza normelor şi valorilor moral-spirituale. 3. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE ŞI COMPETENŢE TRANSDISCIPLINARE PENTRU TREAPTA LICEALĂ DE ÎNVĂŢĂMÎNT Competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi • Competenţe de a stăpîni metodologia de integrare a cunoştinţelor de bază despre natură. inclusiv reţeaua Internet. 10. în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC) • Competenţe de a utiliza în situaţii reale instrumentele cu acţiune digitală. metode activ-participative. • Competenţe de a acţiona autonom şi creativ în diferite situaţii de viaţă pentru protecţia mediului ambiant. a preveni situaţiile de conflict şi a respecta opiniile semenilor săi. 9. interculturale (de a recepta şi de a crea valori). Competenţe de comunicare într-o limbă străină. 3. COMPETENŢE-CHEIE/TRANSVERSALE Competenţele-cheie răspund concepţiei dezvoltării sistemului de învăţămînt obligatoriu. • Competenţe de a propune idei în domeniul ştiinţific. în situaţii reale. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat • Competenţe de a comunica argumentat în limba maternă/limba de stat în situaţii reale ale vieţii. • Competenţe de a manifesta o poziţie activă civică. capacităţi şi atitudini cuprinse în standardele europene. competenţa este o contextualizare a achiziţiilor educaţionale (cunoştinţe.

lui etc. – talia (cm). • Să aplice formula Tema 4. Teste de di­ petenţa motrice prin • ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat agnosticare a testări sistematice a dorsal. activitatea motrice şi călirea organismului.) sau • săritură în înălţime din elan de 9-11 paşi. factorii care condiţioneaomului. ză condiţia fizică a omului: vîrsta.Regulile competiţionale şi arbitrajul la probele sporlizată în cadrul arbi. de repetări). consenamie şi sănătatea cinţele hipodinamiei: obezitatea.a expresiei „nutriţie corporală”. dezvoltarea fizică omului. consumul de droguri.Teste de cunoşlaţia dintre hipodi. • Să respecte regulile Tehnica şi tactica acţiunilor motrice de bază.Tema 2. • Să evalueze conse. • tracţiuni. scăderea activităţii funcţiilor organismucinţele hipodinamiei.nală. Teste fiziometrice: – frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. aplecare înainte Măsurări perio(cm). modul sedentar tinţe. mula Kettle).speciale Teste de cunoştiv-pedagogic. potenţialul formativ-educativ tenţialul educativ al al culturii fizice şi sportului. determinarea raporindici cu standardele tului dintre masa corporală şi talia corpului (forexistente. Formarea competenţelor cognitive aplice limbajul spor. 3m (f). rolul activităţilor motrice şi sportive în lichidarea hipodinamiei).• Exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte Căţărare pe odtatea motrice în dife. vigoarea corpului. motrice etc. mai (anual). definiţii. estetice. echipă.A. Condiţia fizică a omului: definiţia noţiunii Teste de cunoşrii care condiţionea. transport de greutăţi.tive cultivate în şcoală şi preferate.anormală. puterea. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman I. Formarea competenţelor cognitive generale Elevul va fi compe. forţă explozivă. mîinile pe banca de gimnastică. morale.„Condiţie fizică” şi caracteristicile de bază ale aceste.Tema 3. Hipodinamia şi sănătatea omului (caracte.• Alergare de viteză 100 m. zistenţă: capacităţilor de vite.Tema 1.). rii sistematice a exerciţiilor fizice). cu caracter aplicativ. aplicative. Atletism ză: 100 m.. ză condiţia fizică a ia. Nutriţia corporală (caracteristica generală Proba funcţioKettle în cadrul testă. 2. rezistenţă fizică şi sau cros 2000 m. alergări.ristica fenomenului hipodinamic. septembrie. rezistenţa musculară.V. dice. • căţărări pe odgon. caracteristica indi. 2000 m (b) • săritură în lungime din elan de 13-15 paşi. Exerciţii cu caracter aplicativ • Să proiecteze activi. SUBCOMPETENŢE. gătire fizică şi fizică şi funcţională • săritură în lungime de pe loc (cm). observări Teste antropometrice: reciproce şi au– masa corporală (kg). standardele indicilor Kettle. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază. • din stînd pe banca de gimnastică. de viaţă – cauza principală a hipodinamiei. rolul alimentaţiei şi activităţii motrice în obţinerea nutriţiei corporale normale). stresul. funcţională: ca valoare a stării de • din atîrnat la bara fixă. • Să utilizeze exerciţi. 2. de comportare civi. rezistenţa cardiovasculară. 9 . înălţimea corpului. CONŢINUTURI didactice. rii antropometrice. mîinile la umeri nivelului de prenivelului de pregătire (nr. • Să interpreteze re. volitive şi estetice prin intermediul exerciţiilor fizice Competenţe psihomotorice 1. Rolul culturii fizice în formarea personali.Teste de cunoştent: tăţii umane: (caracteristica noţiunii „personalitate tinţe. trajului jocurilor de Jocuri de echipă. constituţia corporală. alimentaţia. corelarea dintre condiţia fizică şi sănătatea omului.• Alergare de suveică: 3×10 m (s). noţiuni. Alergare de vite3. de repetări). (min. B. ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE ŞI EVALUARE PE CLASE Clasa a X-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice Activităţi de învăţare şi evaluare 1.• alergare de rezistenţă 1000 m (f) şi 2000 m (b) 1500 m (f) şi ză. boala şi extenuarea organismului. de repetări). (f) şi 3000 m (b). tracţiuni în braţe – elevi a) teste iniţiale – sănătate. sărituri. educarea/dezvoltarea culturii fizice în for. mediul ambiant.tinţe. • din sprijin culcat. s. marea personalităţii ale omului contemporan prin intermediul practicăomului contemporan. utilizării exerciţiilor • aruncări şi prinderi în echipă. Termeni sportivi. braţele încrucişate la piept. gon 4m (b) şi rite situaţii-probleme • varietăţi de mers. Alergare de reile pentru dezvoltarea • alergare de ştafetă 8×10 m şi 4x100 m. • Să analizeze facto. (nr. 8 • Să cunoască şi să II.).Teste de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională • Să sporească com. • Să dezvăluie poarmonios dezvoltată”. în vederea • escaladări. cilor de bază ce determină nutriţia corporală: masa • Să compare propriii corporală. sexul. funcţionale.calităţilor intelectuale. b) teste finale – flotări – eleve (nr. – frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. testarea condiţiei fizice a omului. toobservări.şi cu obiecte portative. tinţe.

• echilibru pe un picior. coborîre la balans înapoi. direcţiile principale şi distanţele de situare în raport cu diferite repere concrete ale exerciţiilor de echilibru. Stînd pe mîini serie de capacităţi • stînd pe mîini cu balansul unui picior şi împinge. 4. rotire înapoi. Jocuri sportive 6.i. urcare prin răsturnare în sprijin pe bara de sus. urcare prin îndreptare în înainte. Baschet Pasarea în 3 cu Elemente şi procedee tehnice • Aruncarea mingii cu o mînă şi cu ambele mîini de schimb de locuri. înapoi şi înain• varietăţi de paşi şi sărituri pe bîrnă. • din stînd pe bîrnă. întoarceri). • din balansări în atîrnat. • din sprijin pe bara de jos.6. 6. cu ba. mente şi combinaţii • din forţă. coborîre la balans înainte peste o bară spre stînga (dreapta) cu întoarcere la 90°. în condiţii regulamentare. urcare prin răsturnare în sprijin. 4. sus de pe loc. Sărituri cu sprijin Săritură cu pi• Săritură cu picioarele depărtate peste „capră” („ca. unile motrice în spa. • îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite ante.• Întoarcere împrejur din mişcare. balans nare în sprijin.5. • Să însuşească şi consolideze principalele procedee tehnice şi acţiuni tactice în scopul aplicării în joc. rior. Exerciţii de front şi formaţii • Să diferenţieze acţi.înainte în aşezat depărtat şi în sprijin. sări. • îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. Exerciţii acrobatice • Să stăpînească o • Echilibru pe un picior. • din atîrnat ghemuit pe unul. coborîre la balans înapoi. rotire înapoi. Podul şi îndrepgătirii fizice speciale. cu balansul unui picior şi împingere cu celălalt. lansul unui picior şi împingerea cu celălalt. picior şi împingere cu celălalt calităţilor motrice de • rostogolire înapoi prin stînd pe mîini (băieţi). coborîre. arcuit înainte. Bara fixă – înaltă • Să elaboreze şi exer. cu balansul unui picior înapoi te.4.7. ticii de bază. întoarceri împrejur cu re. cu împingerea Din stînd pe ambelor picioare. cele specifice gimnas. săritură în lungime din elan. • îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.Combinaţie de evidenţă. • Să integreze acţiuni motrice pentru dezvoltarea rezistenţei specifice. Exerciţii de echilibru (bîrna) • Din sprijin stînd. 4. • din sprijin pe bara de sus. urcare prin răsturseze îmbinări de ele. • dansul „Vals”. balans înapoi. 4. balans înapoi.• din sprijin aşezat depărtat. • Să integreze cunoaşterea privind planurile de situare. balans arcuit însuşite anterior. Gimnastica ritmică şi aerobică • Îmbinări ritmico-coordinative. • din balansări în sprijin. rostogolire înainte în sprijin.• aruncarea mingii 150 g (f) la distanţă cu elan. bază. întoarcere la 180º. Paralele inegale • Din atîrnat pe bara de sus. 10 cros 2000 m. balans înapoi. întoarcere la 180º (o serie de (înainte). a celor comple. rior. Gimnastica de bază 4. Dansul „Vals”. la balans înapoi. ţă de 4 m. coborîre.• Din balansări în sprijin pe braţe.• desfăşurare şi strîngere din coloană cîte patru prin ţiu şi timp. • îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite ante. bici-balans peste bara de jos cu picioarele îndoite în atîrnat culcat pe bara de jos şi invers.2.1. 11 Din atîrnat pe bara de sus. • aerobica clasică. • mers în figuri: intersecţie pe diagonală. lăsare înapoi în atîrnat culcat pe bara de jos. arcuire înainte. • rostogoliri consecutive înainte. • step-aerobica. . cu balansul unui picior celălalt lateral pe vîrf. • îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. 4. balans înapoi în atîrnat – 10 repetări la o încercare. bîrnă.Din forţă. ieşire în sprijin ghemuit pe unul.1. xe şi combinate pre. mai repede – • pasarea mingii în mişcare. aşezat depărtat. braţele sus. • din sprijin pe braţe – balansări.• din stînd.apucare. • aruncarea mingii cu o mînă de sus prin săritură după dribling-stop. tate peste calul (capră) în lăţime h = 120 cm). sprijin. 4. 10” de la distan• pasarea în 2-3 cu schimb de locuri în mişcare.tare în stînd.cu balansul unui specifice dezvoltării re cu celălalt. cu faţa la bîrnă.Semisfoara. (f) şi 3000 m (b). la balans donare deprinderi înapoi. • din stînd la capătul bîrnei cu faţa în exterior. • semisfoara. urcare în motrice generale şi urcare în sprijin. reperele spaţiale.• Din balansări în atîrnat. urcare la balans Din sprijin pe braţe – balandici sporiţi de coor. 4.(eleve). 5. bici-balans peste cu picioarele depărtate şi îndoite în atîrnat culcat pe bara de jos. (b). coborîre la balans înapoi. Din sprijin pe bara de jos.3. • aruncarea mingii de sus cu o mînă în mişcare după Aruncări la coş pe echipe „cine doi paşi. • Să aprecieze corect rolul şi efectul asanativ al gimnasticii ritmice şi al aerobicii. braţele sus (f). podul şi îndreptare în P. Paralele egale • Să efectueze cu in.cioarele depărlul”) în lăţime (h = 120 cm).

• bras. fizice în scopul fortificării sănătăţii membrilor familiei.A.Acţiuni tactice • Acţiuni tactice individuale în grup şi pe echipe în atac şi în apărare (blocaje „troica”.4. • Să colaboreze în 6. remorcare a victimei. popularizarea culturii ţia fizică a copiilor. craul pe spate şi bras. • serviciul de sus din faţă prin forţă sau plutitor după comanda profesorului. Formarea competenţelor Elevul va fi competent: cognitive generale • Să argumenteze im. • Să aplice în condiţii • deposedarea adversarului cu mingea din faţă şi din de joc cu reguli sim. • lovirea de atac înşelătoare din 2-3 paşi. procesul de învăţare • executarea exerciţiilor fizice pînă la refuz. • craul pe spate. arbitrajul. re• Să acţioneze indivi. tehnice în funcţie de • pasa de sus sau de jos pentru acţiunile de atac de pe loc şi în mişcare. după conprevenire a situaţiilor ducere şi din transmitere. 4.loc şi în mişcare. rea creativităţii şi longevităţii umane). trecerea prin încrucişare. • scufundarea în apă şi înotul sub apă. Cultura fizică şi longevitatea omului: (defi. inclusiv reflectată de la fileu. • aruncarea mingii în poartă de la extreme. Fotbal • Să exerseze unele • Lovitura mingii cu latul labei piciorului (exteriorul şi şiretul plin). 12 Aruncarea mingii în poartă după conducere din alergare (tehnica îndeplinirii aruncării).• atacul rapid cu transmiterea scurtă şi mijlocie. • blocajul individual în zonele 2.fortificarea sănătăţii copiilor. • arbitrajul jocului de volei. • compararea rezultatelor proprii cu standardele de competenţe şi rezultatele colegilor. • reanimarea sinistratului. rolul ţiilor fizice în scopul componentelor modului de viaţă sănătos în prelunsporirii longevităţii girea vieţii umane. caracteristica formelor educaţiei fizice a copiilor în familie (gimnastica matinală.• conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi stîng.Teste de cunoşportanţa practicării niţia noţiunii „longevitatea omului” şi caracteristica tinţe. • marcajul şi demarcajul. Educaţia fizică în familie: (rolul familiei în Referat. • ştafete sportive. Volei • Să valorifice eficient • Preluarea – ridicarea – transmiterea mingii de căaplicarea procedeelor tre coechiperii echipei. dual şi în grup pentru dezvoltarea calităţilor motrice. Test de arbitraj. învăţate anterior. • inventarul simplu de salvare.• Realizarea sistematică a exerciţiilor fizice pentru res şi perseverenţă în formarea competenţelor la lecţie şi domiciliu. tarea regulilor de joc. experienţa utilizării mijloacelor educaţiei fizice de către personalităţi ilustre în sporiumane. plificate procedeele • repunerea mingii de la margine. jocului bilateral de • aruncarea mingii la poartă din alergare. lul familiei în educa. „optul mic”. Clasa a XI-a ţă şi acordarea primului ajutor. Testarea calităţilor comportamentale.zistenţei etc. Jonglarea mingii cu picioarele şi capul. funcţionale şi a datelor antropometrice. • regulile de joc (arbitrajul). condiţii de joc.Tema 2.Tema 1. Transportarea victimei 25 m. factorii care determină longevitatea umană. • lovirea de atac directă din 1-2 paşi. • salvare de la înec. Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale • Să manifeste inte. Înotul • Să demonstreze • Exerciţii speciale din şcoala mişcărilor specifice tehnica plonjării sub înotului: craul pe piept. apă şi procedeele de • înotul aplicativ.2. situaţia de joc. deplasări specifice. 7. Test de arbitraj. Testul de arbitraj.ei. forţei. trecerea mingii cu planul la fileu de sus. • preluările de sus sau de jos conform situaţiei de joc. 3. autoasigurarea. Handbal grup/echipă în cadrul • Conducerea mingii (dribling). te procedee tehnico. motrice. sistemele de atac şi apărare). • jocul bilateral. • jocul bilateral. sistematice a exerci.3. arbitrajul. 6. • întoarceri. Completarea fişei de evidenţă a dinamicii dezvoltării calităţilor motrice. cu un procedeu ales după dorin- Activităţi de învăţare şi evaluare 1. • asigurarea partenerului. preluarea mingii cu latul şi cu şiretul de pe cuprinzînd mai mul. Joc bilateral. tactice înlănţuite în • jonglarea mingii cu piciorul şi capul. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman I.lateral. • Să generalizeze ro. 6. Lovirea de atac directă din 1-2 paşi. structuri motrice specifice fotbalului • oprirea. de conflict şi respec. ATITUDINI 3. plimbaSubcompetenţe Conţinuturi didactice 13 . Serviciul de jos din faţă şi din lateral în diferite zone ale terenului. • craul pe piept. • serviciul de jos din faţă şi din lateral în diferite zone ale terenului. Aruncarea mingii cu două mîini de după cap (aut). • efectuarea independentă şi sistematică a unor exerciţii fizice pentru dezvoltarea vitezei.

familiarizarea elevilor cu experienţa utilizării mijloacelor educaţiei fizice de către filozofi. scriitori. dezvoltarea vitezei. cros 2. • din sprijin culcat. • Să rezume importanţa exerciţiilor fizice ca mijloace de odihnă activă ce favorizează activitatea creativă a omului. Aruncarea greutăţii 3 kg (f) şi 5. Atletism de bază integratoare • Alergare de viteză: 100 m (f) şi (b). aplicative. • Să aplice un com. plex de EDFG. metodologia utilizării mijloacelor educaţiei fizice în scopul profilaxiei şi atenuării stresului la om). excursia.Proiect. mîinile la umeri nivelului de dezvoltare şi (nr. de repetări). de repetări). aplecare înainte mai (anual). – perimetrul toracic (cm). Exerciţii de front şi formaţii a) Regrupare dintr-o coloană în coloane cîte 2. Exerciţii cu caracter aplicativ todologia de integra. – septembrie. factorii ce cauzează stresul la om. Jocuri de echipă. cinţele psihologice şi fiziologice ale stresului asupra sănătăţii omului.2. odice. Complex de exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte. alţi oameni iluştri antici şi contemporani în scopul sporirii capacităţilor creative de muncă. nătos. Tema 3. b) din balans cu unul şi împingere cu celălalt ­ stînd pe mîini şi rostogolire înainte: – în sprijin ghemuit. călirea organismului în vederea stimulării spiritului creativ de muncă fizică şi intelectuală. alergări. balans cu unul şi împingere cu celălalt stînd pe mîini şi rostogolire înainte în spri- . îndreptare.0 km (f) şi 3. • Să manifeste interes faţă de informaţia prezentată în regulamentul de joc şi să intervină în discuţii în cadrul jocului de echipă. • Să formeze compe. 4. definiţii. Săritură în lungime din elan. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază. tivităţii omului. pregătire fizică • săritură în lungime de pe loc (cm). Gimnastica de bază 4. Cultura fizică şi stresul: (definiţia noţiunii Teste de cunoşde stres. Teste fiziometrice: – frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. concursuri şi competiţii sportive): rolul părinţilor în realizarea sistematică de către copii a activităţii motrice independente). reciproce şi autoobservări. Tehnica executării exerciţiilor de atletism. braţele încrucişate la piept.0 kg (b) sau aruncarea mingii (150 g) din elan.). noţiuni. Exerciţii acrobatice a) Rostogolire lungă înainte peste obstacol. marşul turistic. stînd pe genunchi (elevi). • Să utilizeze mişcările segmentare pe direcţiile principale şi intermediare în diferite planuri de execuţie a exerciţiilor de acrobatică.2. c) stînd pe cap şi mîini din diferite poziţii iniţiale: din aşezat cu întoarcere. a forţei. viteze şi forţei explozive. – frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. • aruncarea greutăţii 3 kg (f) şi 5. savanţi.B.0 km (b). 4 în mişcare cu întoarcere. 4. I.dorsal.0 km (f) şi 3.Teste de diagnosticare a nivelului de dezvoltare autorealizeze testele şi pregătire fizică şi funcţională Teste de di­ motrice şi funcţio. Alergare de rezistenţă: 1000 m (f) şi 2000 m (b) sau alergare de cros 2. Cultura fizică – mijloc de stimulare a crea. Căţărări pe odgon 5 m (b) şi 4 m (f). • din atîrnat la bara fixă. condiţiei fizice. utilizare a exerciţiilor • varietăţi de mers. în stînd (elevi).• Să argumenteze efectele activităţii motrice în profilaxia şi lichidarea stresului uman. funcţionale. jocuri sportive.). 3. Rolul aplicativ al exerciţiilor fizice. b) desfăşurare şi strîngere din coloană cîte patru prin arcuire înapoi. gimnastică. • Să stăpînească me. Alergare de viteză 100 m băieţi şi fete.• Exerciţii de dezvoltare fizică generală (EDFG) fără re a capacităţilor de obiecte şi cu obiecte portative. Regulile competiţionale referitoare la probele sportive cultivate în şcoală. b) teste finale – flotări – eleve (nr. cu caracter aplicativ • escaladări în circuit. 15 Echilibru pe un picior. • tracţiuni. • Să utilizeze în mod adecvat terminologia sportivă pedagogică. Formarea competenţelor cognitive speciale Termeni. şi funcţională: a) teste iniţiale de repetări). volitive şi estetice prin intermediul exerciţiilor fizice Competenţe psihomotorii • Să autoaprecieze şi 1. 14 • Să comande şi să aprecieze caracteristicile execuţiei altora a exerciţiilor de front şi formaţie. solidare a tehnicii de • alergare de rezistenţă: 1000 m (f) şi 2000 m (b) sau alergare şi aruncare. antrenamentul sportiv individual. 2.• alergare de ştafetă: 4 x 100 m. observări Teste antropometrice: – masa corporală (kg). tracţiuni în braţe – elevi (nr. nataţie etc.aruncarea mingii (150 g) cu elan. rea. c) mers în figuri: optul.• Alergare de suveică: 3×10 m (s). tenţele fizice axate pe • săritură în înălţime. consetinţe.• săritură în lungime cu elan. pentru îmbunătăţirea • aruncări şi prinderi.0 kg (b) sau rezistenţei. în aşezat. mîinile pe banca de gimnastică. în situaţiile de con.0 km (b). • Să aplice abilităţile 3.• căţărări pe odgon (fără ajutorul picioarelor). c) măsuri peri(cm).1. • din stînd pe banca de gimnastică. nale pentru a duce • ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat agnosticare a un mod de viaţă să. sprijin culcat. – talia (cm). intersecţie prin ocolire. Tema 4. sărituri.

coborîre prin echer peste sprijin. săritură cu întoarcere la 180° (fete).4. e) stînd pe omoplaţi şi rostogolire înapoi peste umăr în semisfoară (eleve). fără de lîngă careul portarului de plonjon şi cu plonjon.b) din atîrnat ghemuit pe bara de jos. d) echilibru pe un picior. Sărituri cu sprijin a) Sărituri combinate din cele însuşite anterior. întoarcere la 180°. c) step-aerobica. Paralele inegale aplice caracteristicile a) Din bici-balans. b) pasarea mingii în 2-3 jucători cu schimb de locuri. b) săritură cu picioarele depărtate peste cal în lăţime (h = 120 cm. Din bici-balans.bară cu întoarcere la 180° în jurior.) Test de arbitraj. • efectuarea blocajelor interior şi exterior. b) stînd pe un genunchi.1. c) din sprijin. f) din stînd la capătul bîrnei. 3–4 balansări. • Să-şi proiecteze un program de exerciţii complementar efortului specific. 5. exterior. • Să perfecţioneze propria motricitate pornind de la educarea unor calităţi motrice de bază. g) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. coborîre spre stînga (dreapta). sprijin ghemuit. • Să demonstreze procedeele de aruncări la coş. celălalt îndoit sau întins înainte pe vîrf. g) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. din forţă. c) săritură cu picioarele îndoite sau depărtate peste cal (capră) în lungime (h = 120 cm. 16 • Să formeze competenţele senzitive ale mişcărilor în fazele săriturii şi de evidenţiere a nucleului săriturii integre. în încercări. în atîrnat culcat telor specifice la pa. urcare la balans înapoi în sprijin. mişcare. cădere înapoi în încercare. Baschet la linia de peElemente şi procedee tehnice deapsă din 10 a) Aruncarea la coş cu o mînă de sus de pe loc. braţele sus.5. braţele lateral. d) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. e) semisfoara. cu faţa în exterior.i. prin săritură. evidenţă. jin ghemuit – săritură cu întoarcere la 180° (băieţi). coborîre înaltă spre stînga (dreapta). variante de paşi şi sărituri. Joc bilateral cu d) jocul bilateral. • posedarea paselor în diferite condiţii de joc. întoarcerilor. podul şi îndreptare în p. braţele sus-lateral. c) apărarea zonală 5:1.Din aşezat pe o te bară cu întoarcere la 180° în jurul axei braţului de coapsă. rul axei braţului de sprijin. e) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite ante. arbitrajul. c) complexe de exerciţii cu folosirea driblingului pasării. rulare înapoi în stînd pe omoplaţi.d) rostogolire înapoi prin stînd pe mîini (elevi). • Să perceapă şi să 4. elevi). d) aerobica clasică. rulare înainte în sprijin ghemuit. 4-5 balansări în sprijin. răsturnare în sprijin pe bara de sus. balans peste cu ambele depărtat balans peste cu ambele depărtat esenţiale ale elemen. b) îmbinări ritmico-coordinative. urcare prin pe bara de jos – ralele. a) Complex de exerciţii coregrafice din gimnastica ritmică. la balans înapoi stînd pe umeri. b) din aşezat depărtat sau din echer. b) aruncarea mingii la poartă a jucătorului pivot. • Să cunoască funcţiile jucătorilor pe teren. eleve). Exerciţii de echilibru (bîrna) a) Din sprijin stînd longitudinal. 4. Aruncarea min6.în atîrnat culcat pe bara de jos. de locuri (2-4 b) apărarea zonală. jucătorul privat. c) apărarea „om la om”. • Să dezvolte capacităţile ritmico-coordinative. coborîre prin echer pes. aruncărilor la coş. arbitrajul. cu balansul unui picior şi împingerea cu celălalt.2. cu Combinaţie de bătaia ambelor. balans înapoi. 4. de rezistenţă aerobă. gimnastica aerobă şi dans. coborîre cu întoarcere la 90°. 10 repetări la o c) din sprijin pe bara de sus. Pasări în coloane cu schimb Acţiuni tactice: a) blocaj interior. Handbal gii în poartă a) Transmiterea mingii în 2-3 jucători. sprijin şi balans înainte. cu faţa la bîrnă. 17 . 6. 180°. la balans înapoi. f) din stînd. Echilibru pe un picior. stînd pe umeri din forţă. d) din aşezat pe o coapsă. celălalt lateral pe vîrf. săritură în sprijin ghemuit pe unul. c) din stînd balans cu dreptul (stîngul) înainte (înapoi). Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică Dansul „Vals”. două rostogoliri înainte. direcţionat spre dezvoltarea grupelor musculare pentru activităţi de învăţare a exerciţiilor de echilibru. estetice. opririlor. coloane). atîrnat culcat pe bara de jos. îndreptare. Paralele egale a) Din 4–5 balansări în sprijin pe braţe. efectiv redus 2×2 : 3×3. Jocuri sportive Aruncări libere 6. plinirii aruncării. îndreptare. e) dansul „Vals”. 4. (Tehnica înded) jocul bilateral.3.6. (eleve).

tinţe. Jonglarea minstabilite şi prevederi.Regulile competiţionale referitoare la probele sportive cultivate în şcoală. Jocul bilateral.a) Pasa de sus şi de jos în poziţii specifice situaţiei de Lovirea de atac feritor procedee teh. teractive. esenţialul în tehnica Termeni. Înotul – stil 7. Formarea unor concepte şi valori fundamentale privind activitatea motrice şi influenţa anatomo-fiziologică a acesteia asupra organismului uman I. nioasă şi să-l realize.A. tabilirea capaci. tinţele privind rezol.cele precedente şi ale colegilor. g) autoasigurarea după acţiunile de atac sau blocaj. varea problemelor de d) lovirea de atac directă prin elan de 2-3 paşi. e) coordonarea mişcărilor braţelor şi picioarelor cu respiraţia în procedeul fluture. ze tehnica corectă a procedeului de înot fluture (pe uscat şi în apă). voltarea fizică armo.• Să determine efici. a concursurilor şi competiţiilor cu caracter sportiv..Testarea capaci• Să-şi alcătuiască propriul program de priul program şi compararea rezultatelor obţinute cu tăţilor organizatorice la lecţie exerciţii pentru dez.B. marginea unor situa. cultura fizică a societăţii şi a personalităţii omumen social. Dezvoltarea calităţilor de personalitate favorabile integrării sociale • Realizarea sistematică a exerciţiilor fizice din pro. Dezvoltarea calităţilor motrice de bază. lui. din lateral. c) mişcarea picioarelor.6. Tehnica executării acţiunilor motrice în probele de • Să dialogheze pe sport practicate. volitive şi estetice prin intermediul exerciţiilor fizice Competenţe psihomotorice • Să organizeze acti.• elaborarea şi desfăşurarea unui fragment al lecţiei şi în afară de clasă. • Să valorifice cunoş. restabilirii forţelor fizice. procedeului „fluture”.Teste de cunoşenţele fiziologice ale igienică a băii şi masajului pentru res­ tăţii de muncă fizică şi intelectuală a omului.organizarea lecţiei. arbitru. competiţii organiza.f) asigurarea partenerului (dublarea).3. h) regulile de joc (arbitrajul).4. Formarea competenţelor Teste de cunoşcognitive specifice • Să evidenţieze tinţe. baie/sauna şi rolul lor în călirea organismului. locul şi rolul pauzelor dinamice în pentru om. băii şi masajului.cu un grup de elevi.Tema 3. Fotbal ele tehnico-tactice şi a) Lovirea mingii cu latul labei piciorului (exteriorul Aplicarea în joc să participe activ în şi şiretul plin). Teste de diagnosticare a nivelului de dezvoltare vitatea personală în şi pregătire fizică şi funcţională Teste de diacondiţii de aplicare • Alergare de suveică: 3×10 m (s). 18 Clasa a XII-a Subcompetenţe Conţinuturi didactice 1. secretar al jocului pentru diverse activităţi in. definiţii. specifice • Să demonstre(min. duşuri. g) repunerea mingii de la margine.). metodica utilizării băii de aburi. Tema 2. rolul social şi personal al culturii fizice. în teren folosind pro. aplicative. gnosticare a 19 Activităţi de învăţare şi evaluare . Test de arbitraj.1. componentele de bază ale culturii fi. le şi băile contraste. • Să sintetizeze influ. b) serviciul de joc din faţă şi din lateral în diferite directă prin elan de 2-3 paşi. masajul şi sănătatea omului: importanţa Portofoliul. ţii de arbitraj. Cultura fizică ca fenomen social: noţiunea Teste de cunoş• Să explice rolul cul. arbitrajul. situaţii nestandarde e) blocajul individual.joc.6. d) mişcarea braţelor cu respiraţia.„cultura fizică”.zone ale terenului. efectele psiho-fiziologice importanţa acesteia ale odihnei active. cedee de joc. • Să manifeste cali. cadrul regimului zilei în evitarea oboselii. 2. ATITUDINI 3. metodica automasării propriului corp. intensificarea schimbului de substanţe şi a eliminării produselor adunate în organism. sporirii capacităţilor intelectuale şi funcţionale ale organismului omului. odihna activă – element al organizării şticaracterul recreativ al culturii fizice şi inţifice a muncii elevului. pe bază de acţiuni cu stîng. funcţionale. turii fizice ca feno. Volei enţa de aplicare a di. nico-tactice de volei.• participarea în cadrul lecţiei în calitate de şef al tăţi comunicative în echipei (grupului). h) jocul bilateral. s. execuţiei exerciţiilor. al grupelor alcătuite c) conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi ce şi a regulilor de joc.e) marcajul şi demarcajul. gii cu picioarele lor regulamentelor. ze cu stricteţe. baia de aburi.c) serviciul de sus din faţă cu diferite traiectorii. Înotul fluture: 100 m a) Exerciţii pregătitoare şi speciale. Cultura fizică recreativă: definiţia noţiunii Teste de cunoş„cultura fizică recreativă” şi însemnătatea ei pentru tinţe. • Să aplice procede. • Să demonstreze elev/om. I.b) preluarea mingii cu latul şi cu şiretul de pe loc şi a procedeelor tehnico-tactite la nivelul clasei şi din mişcare. noţiuni. respectarea regulilor d) jonglarea mingii cu piciorul şi cu capul. antrenarea rezistenţei cardiovasculare etc. Formarea competenţelor Elevul va fi compecognitive generale tent: Tema 1. b) înotul fluture.tinţe.zice. caracteristica celor mai principale procedee de masare a diferitor segmente corporale. Baia. influenţa şi efectele fiziologice ale masajului. f) deposedarea adversarului cu mingea din faţă şi şi cu capul. Autoasigurarea.

d) din balansări în atîrnat. la balans înapoi stînd pe 3˝. Bara fixă Din balansări în a) Din balansări în atîrnat. cădere înapoi în ­ atîrnat pe bara de sus. • escaladări în circuit. urcare prin îndreptare în atîrnat. întoarcere şi cu întoarcere la 180º. Cunoaşterea terc) din sprijin rotire înapoi. bară fixă. eleve). de repetări). alergări. e) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior.0 kg (b). şi funcţională: • săritură în lungime de pe loc (cm).0 kg (b). Alergare de cros • alergare de ştafetă: 4 × 100 m. c) două răsturnări laterale consecutive în direcţii diferite. Două răsturnări laterale consecutive în direcţii diferite.0 km (b). spirala închisă. b) din sprijin. h = c) sărituri combinate (două feluri de sărituri în se. balansări peste înainte şi înapoi fără în sprijin. Exerciţii de front şi formaţii a) Întoarcere la stînga. tate peste cal în b) săritură cu picioarele depărtate peste cal în lăţime lăţime h = (h = 125 cm.Test de competenţă. 2. sărituri. urcare Urcare prin răsprin răsturnare în sprijin pe bara de sus. Paralele inegale a) Din atîrnat ghemuit pe unul (pe ambele). schimbări de formaţii de lucru. • Să stăpînească calităţi în scopul autorealizării în domeniul antreprenorial. urcare jin: rezultat minim în sprijin.borată de profesor. – perimetrul toracic (cm). • Să comunice argumentat în limba maternă în situaţii reale de organizare şi desfăşurare a exerciţiilor cu caracter aplicativ. e) coborîre la balans înapoi spre stînga (dreapta). • Să comenteze exerciţiile efectuate de colegii de clasă conform terminologiei sportive pedagogice. • aruncarea grenadei 700 g (b) şi 500 g (f). • Să execute cu siguranţă acţiunile motrice. Atletism • Alergare de viteză – 100 m. Îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. forţă şi timp. ne cîte 2-4 în mişcare. • aruncări şi prinderi. reapucare cu ambele. 3 m (f) la viteză. umeri şi rostogolire înainte în sprijin pe braţe. exerciţii de echilibru. mobilitate în articulaţii. 4. vări reciproce şi Teste antropometrice: autoobservări. 4. 20 • Să argumenteze aplicarea capacităţilor de coordonare. Echerul în spri4. a) teste iniţiale – septembrie. • aruncarea greutăţii 3 kg (f) şi 5.130 cm (b). Sărituri cu sprijin a) Săritură cu picioarele depărtate sau îndoite peste cioarele depărcal în lăţime (h = 130 cm. la balans înapoi. Exerciţii cu caracter aplicativ • Exerciţii de dezvoltare fizică generală fără obiecte şi Căţărare pe odgon 4 m (b) şi cu obiecte portative.2. urcare prin îndreptare sprijin. f) îmbinări de elemente şi combinaţii însuşite anterior. de repetări). Alergare de vi3. Gimnastica de bază 4. la dreapta. rie). b) din balansări în sprijin. • Să obţină un grad înalt de stabilitate a tehnicii probelor sportive studiate. b) din coloană cîte 4 desfăşurare şi strîngere prin arcuire înainte şi înapoi. rezistenţă statică şi dinamică. împrejur în coloa. rezultat maxim 8˝. rior la 180º. la balans înapoi.0 kg (f) şi 5. culcat pe bara de jos. coborîre menilor de bază. • tracţiuni şi împingeri. ţe specifice pri21 . sprijin Test de cunoştinînapoi. Paralele egale a) Din 4-5 balansări pe braţe. mîinile la umeri dezvoltare şi pregătire fizică (nr. rostogoliri înapoi prin ­stînd pe mîini (elevi).6. 4. – masa corporală (kg). b) din stînd pe mîini două rostogoliri înainte (elevi). Aruncarea grenadei 700 g (b) şi 500 g (f) sau aruncarea greutăţii 3. aplecare înainte c) măsurări periodice.0 km (f) şi 3. Exerciţii acrobatice a) Din sprijin ghemuit.). turnare în sprijin b) din sprijin pe bara de sus.1. • căţărări pe odgon la viteză fără ajutorul picioarelor.).Combinaţie elarîre peste spre stînga (dreapta) cu întoarcere în inte. tracţiuni în braţe – elevi (nr. te anterior. • săritură în lungime din elan „extensie” – 25 de paşi km (b). Săritură cu pi4. d) echilibru pe un picior. d) din sprijin. de repetări). mîinile pe banca de gimnastică.3. la balans înainte cobo. – talia (cm).0 km (f) şi 3.0 • alergare de cros 2. c) mers în figuri: spirala deschisă.4. c) din sprijin – echerul.5. • din stînd pe banca de gimnastică. obser(cm). gime din elan. 4-5 balansări. elevi). • ridicarea trunchiului pe verticală din poziţia culcat nivelului de dorsal braţele încrucişate la piept. 2. b) teste finale – mai (anual). coborîre la balans înainte. • Să execute la un nivel acceptabil de corectitudine şi expresivitate a combinaţiei de elemente la paralele. opt dublu prin întretăiere în centru. • Să demonstreze şi să execute toate tipurile de exerciţii în acţiuni de deplasare frontală. • din atîrnat la bara fixă. • Să autoaprecieze nivelul de dezvoltare a capacităţilor de deplasare în spaţiu. 125 cm (f). 4. • varietăţi de mers. – frecvenţa respiraţiei în stare de repaus (timp de 1 min. cu întoarcere la 180º. • din sprijin culcat. e) îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite an. Teste fiziometrice: – frecvenţa pulsului în stare de repaus (timp de 1 min. de a-şi evalua evoluţia pregătirii fizice şi funcţionale. teză 100 m (b).ştiinţifică a tehnologiilor de testare a capacităţilor fizice şi stării funcţionale a organismului. flotări – eleve (nr. Săritură în lun(b) şi (f).Combinaţie din elemente însuşiterior.

prin plonjon). tactice de joc. simple. • step-aerobica. s. vind tehnica de execuţie a urcării prin răsturnare în sprijin. f) blocajul individual şi în grup. tactice în jocul c) transmiterea mingii fără schimb şi cu schimb de bilateral – delocuri. curi. c) lovirea mingii cu capul de pe loc şi din săritură în condiţii regula(din diferite poziţii). forea ramurii de sport losite în atac şi apărare. coborîre cu întoarcere la 180°. c) servicii de jos sau de sus directe prin forţă sau plu. aţii ale meciului. arbitrajul. balans peste o bară cu unul cu întoarcere în sprijin depărtat – echerul. 5. 4×4. competiţionale.c) din sprijin pe bara de jos. tehnice de joc. aleasă. rotire înapoi. 6.a) Exerciţii pregătitoare şi speciale pentru dezvolta. sărituri cu schimbul poziţiei picioarelor. Înotul • Să demonstreze co. individuale în grup c) dribling cu schimb de direcţie cu şi fără control şi pe echipe. înot. f) semisfoara. • Să descerne deosebirile dintre ţinuta corectă a exerciţiilor de echilibru cu cea defectuoasă. b) craul pe piept.a) Lovirea mingii cu ambele picioare alternativ pe Eficienţa aplicării în joc a protodologia de integra. Test de capacităţi privind tehnica de execuţie a întoarcerilor la 180º din balans înainte şi înapoi. trecerea prin încrucişare. cedeelor tehnice e) apărarea zonală 6:0. externe). b) din stînd transversal. g) exerciţii de evaluare finală din procedeele studiate. Combinaţie de elemente însuşite anterior. re a procedeelor teh. g) îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite anterior.de joc. În perechi „cine mai repede – 10 pase”.7. „troica”.distanţe diferite. Dansurile „Vals” şi „Tango”. d) din bici-balans. 6. f) jocul împotriva interacţiunii a trei jucători în atac. d) echilibru pe un picior. schimbînd de fiecare dată tipul de pase (distanţa 3-4 m).2. serii de balansări peste cu picioarele depărtate în atîrnat culcat pe bara de jos. c) paşi de polcă. c) craul pe spate. şi apărare. gă colegii în practica. aerobică şi dans. • îmbinări ritmico-coordinative. a mişcărilor. arbitrajul. Cunoaşterea termenilor de bază.).a) Preluarea – ridicarea – lovirea de atac peste fileu Eficienţa aplicării procedeelor tinţele privind din diferite zone. cu bătaia ambelor picioare. h) jocul bilateral. Jocuri sportive • Să posede proce.e) marcajul şi demarcajul. h) sisteme de joc (în atac şi apărare).. 6. 4. deprinderi Acţiuni tactice: d) blocaje (interne. folosind procedee titor în diferite zone ale terenului. Handbal Îndeplinirea proa) Transmiterea mingii. tehnice în funcţie de situaţia nestandarde în teren prin săritură.1. e) lovitura de atac înşelătoare. program de pregăti. • Să aplice procedeele tehnice şi acţiunile tactice învăţate în jocul bilateral. Combinaţie de evidenţă. cedeelor tehnice b) aruncarea mingii în poartă din transmitere şi şi a acţiunilor după conducere. Volei • Să valorifice cunoş. fără şi cu schimb de locurriculumul şcolar. regulilor de joc. cu apucare de după cap (bîrna.g) acţiuni tactice individuale şi colective. sportiv. g) asigurarea (dublarea) partenerului în diferite situ. Jocul bilateral. g) jocul bilateral. i) reguli de joc (arbitrajul).4 Fotbal • Să stăpînească me. „optul mic”. Baschet dee tehnice în atac şi Elemente şi procedee tehnice apărare prevăzute de a) Pasarea mingii în coloane. Gimnastica ritmică şi gimnastica aerobică • Să-şi autoaprecieze • Complex de exerciţii coregrafice din gimnastica exprimarea artistică ritmică. d) bras. în atac vizual. 7. Exerciţii de echilibru (bîrna) a) Din sprijin stînd cu faţa la bîrnă. de joc în condiţii e) sistemul de apărare „om la om”. monstrarea prod) atacul rapid cu transmitere scurtă şi mijlocie. f) întoarceri în apă.3.b) conducerea mingii alternativ cu piciorul drept şi cedeelor tehnico-tactice şi a nico-tactice specifice stîng. 23 22 . Joc bilateral cu efectiv redus 2×2. şi a acţiunilor f) jocul bilateral. 6. banca de gimnastică).6. e) fluture.Test de arbitraj. e) stînd pe omoplaţi. Aruncări libere de la linia de pedeapsă din 10 încercări. arbitrajul. balans înapoi. • Să aplice propriul d) jonglarea mingii cu piciorul şi capul. re motrice şi să atra. mentare. • dansurile „Tango”. 3×3. e) îmbinări şi combinaţii din elemente însuşite anterior. • Să posede acţiuni b) aruncări de mingi din mişcare şi prin săritură. rezolvarea situaţiei b) pasa de sus şi de jos în poziţii specifice (de pe loc.f) jocul portarului. 5:1. „Vals”.Înotul – stil lirect stilurile de înot rea calităţilor fizice specifice procedeelor sportive de ber: 100 m (min. Cunoaşterea termenilor de bază. d) lovitura de atac directă sau procedeu întors. balans cu unul înainte (înapoi). întoarcere la 180°.

dezvoltative etc. conţinuturi. Activismul mo• Să transfere în acti.grup organizate la nivelul clasei. Centrarea pe elev În procesul instructiv-educativ un accent deosebit se va pune pe competenţele elevului la momentul de caz: nivelul de competenţe cognitive. care stau la baza stabilirii curriculumului pentru învăţămîntul obligatoriu. analogia. VI. bazată pe formarea interesului subiectului. activităţile de trice al elevului. Strategiile didactice se vor selecta reieşind din realizarea domeniilor de competenţe-cheie şi celor specifice. fiziologie. Strategia didactică la disciplina „Educaţie fizică” în şcoală va reieşi din faptul că elevii de liceu au un nivel înalt de pregătire din punct de vedere intelectual şi fizic. săturile pozitive de • participarea la concursuri. STRATEGII DIDACTICE: ORIENTĂRI GENERALE 1. biologie.). Procesul didactic va fi orientat spre învăţare independentă şi aplicativă. Predarea temelor teoretice incluse în curriculum cu scopul ca să formeze la elevi cunoştinţe conceptuale şi speciale este obligatorie.• Realizarea sistematică şi independentă a obiective. Proiectarea strategiei didactice va reieşi din esenţa obiectivelor de formare a competenţelor. În scopul formării la elevi a obişnuinţei de a practica sistematic exerciţiul fizic în diverse scopuri (asanative. responsabilitate. conţinuturi şi evaluări iniţiale. conversarea. Aceasta cere o activitate mai intensă privind realizarea conţinutului instruirii. Metodele de predare–învăţare (de formare a competenţelor) vor fi: expunerea orală. fapt ce va conduce la formarea şi consolidarea motivaţiei învăţării conştiente. Diversificarea formelor de învăţare va fi următoarea: • îmbinarea solicitărilor cognitive. • comportamentul didactic al profesorului va reieşi din ritmul de învăţare a fiecărui elev. practicîndu-se metodologii ce se referă la activitatea profesorului şi a elevului în cadrul lecţiei de educaţie fizică. subcompetenţe. orientîndu-l spre asimilarea valorilor culturii fizice. învăţarea în echipă.• participarea la deciziile comune. cooperarea. metoda statistică – matematică. fizică. procesul de educaţie fizică şi sportivă. Strategiile didactice vor fi active şi interactive. 2. exerciţiul. VII. Interdisciplinaritatea relevînd caracteristica epocii noastre. obiective. ţă al elevului. menite să reflecte nivelul. respectarea regulilor unui mod de viaţă sănătos. experimentul. psihomotrice şi afective. anatomie. creîndu-se condiţii maxime pentru formarea optimală a competenţelor. STRATEGII DE EVALUARE Evaluarea defineşte eficienţa învăţămîntului prin prisma raportului dintre competenţele-cheie şi specifice proiectate şi rezultatele obţinute de către elevi în activitatea de învăţare. b) progresul sau insuccesul elevilor. 3. deosebindu-se şi prin dezvoltarea psihofiziologică. pedagogul va pro24 grama (proiecta) elevilor sarcini la domiciliu. • participarea la activităţi competiţionale pe echipe. modelarea. 4. vitatea cotidiană tră. • activităţi de formare a calităţilor de personalitate. clasa şi vîrsta elevilor. Educarea trăsăturilor de personalitate favorabile integrării sociale • Să-şi formeze cali. c) eficienţa strategiilor didactice folosite de profesor în activitatea de instruire. psihomotrice şi comportamentale. asaltul de idei. studiul de caz. ajutînd elevii în dezvoltarea capacităţilor sale. sport. chimie. descoperirea şi problematizarea. simularea. spectacole şi competiţii caracter formate în cu caracter sportiv. din particularităţile de vîrstă şi funcţionale ale elevilor şi din tipurile de lecţii. activităţi interiniţiativă.Determinarea tăţi comportamen. Repere şi modalităţi de proiectare a strategiilor didactice Proiectarea strategiei didactice la Educaţia fizică va fi orientată spre activităţi de formare a competenţelor elevilor (cognitive. 5. Activitatea didactică se va direcţiona spre formarea competenţelor ce reies din dezvoltarea sistemelor educaţionale şi de formare profesională în Europa.ATITUDINI 3. Realizarea interdisciplinarităţii În cadrul procesului educaţional se vor intercala cunoştinţele din diferite domenii ale cunoaşterii: cultura fizică. demonstraţia. Se va respecta structura logică de corelare dintre competenţe-cheie. formative şi finale. comportamentale: independen• respectarea cerinţelor unui mod de viaţă sănătos. Activitatea realizată de către elev la domiciliu trebuie evaluată sistematic în cadrul lecţiei şi apreciată cu notă diferenţiată. volumul şi calitatea reală a competenţelor cognitive şi psihomotorice. biomecanică etc. Va fi şi o abordare ştiinţifică a strategiei didactice ca proces şi ca produs. Evaluarea vizează: a) în ce măsură competenţele-cheie şi specifice au fost atinse. 6. psihomotrice de tip frontal cu cele de tip individual. reprezintă o modalitate de organizare a conţinuturilor învăţării. formarea motivaţiei privind importanţa personală şi socială a practicării sistematice a exerciţiilor fizice. formative. • organizarea procesului educaţional nu trebuie să frîneze posibilitatea pregătirii în continuare a unor elevi cu aptitudini motrice superioare. oferind o imagine unitară a proceselor studiate în cadrul disciplinei Educaţie fizică. d) evaluările realizate la finele anului de învăţămînt vor demonstra posedarea subcompetenţelor indicate în curriculum pentru clasa respectivă. personale. Activitatea motrice (didactică) realizată sistematic în cadrul lecţiilor şi în activităţile extraşcolare va reprezenta interacţiunea componentelor anatomic. recreative. formarea reprezentărilor despre cultura sănătăţii. Metodele şi tehnicile de predare–învăţare se vor baza pe următoarele criterii: competenţe. • formarea personalităţii elevilor în cadrul practicării exerciţiilor fizice va fi integrală: formarea competentelor cognitive. onestitate în cadrul Determinarea lecţiei de educaţie modului de viafizică. tului elevului în ţă.lor lecţiei şi sarcinilor la domiciliu. insistenţă. fiziologic şi psihologic ale elevului. şi nu din conţinuturile educaţionale. psihomotrice şi comportamentale) prin instruire formativă. feebbackul. 25 .

În ciclul liceal. demonstrativă. 122 p. Editura PIM. profilaxie. se finalizează în conformitate cu normele de învăţămînt şi cu standardele de competenţă.. • Competenţe cognitive speciale – prevede cunoaşterea tehnicii şi tacticii exerciţiilor.. Concepţia educaţiei fizice şi sportului în învăţămîntul preuniversitar. Bicherschi Sava P. Educaţia fizică în grupele medicale speciale (suport metodologic pentru profesori. vom fi în stare să prognozăm şi o reţea a învăţămîntului liceal privind calitatea şi accesibilitatea planurilor. • Evaluarea continuă (sau formativă) – desfăşurată pe tot parcursul procesului de învăţare în cadrul lecţiilor şi la încheierea compartimentului – atletism. baschet. fotbal etc. de control. de pregătire fizică specială. de laborator. a echipei de elevi). În lucrarea „Calitatea educaţiei: teorie.. precum şi în asemenea activităţi ca jocul bilateral la volei.. Participarea activă la concursuri didactice.. 2006. • funcţia informativă a participanţilor la procesul de activitate motrice. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”. în ciclul gimnazial fiind responsabil de completarea şi analiza continuă a acestora. Evaluarea rezultatelor pregătirii fizice şi a competenţelor se va realiza în diverse tipuri de lecţii: de instruire. 2..Tipuri de evaluare a subcompetenţelor 1. Scopul testării motrice de diagnosticare sistematică a nivelului de pregătire fizică generală. de antrenament. Se va evalua concomitent cu însuşirea practică a acţiunilor motrice (în cadrul evaluării curente) individual şi pe echipe. Ea determină valoarea indicatorilor capacităţilor psihomotrice şi gradul de comparaţie a stării de sănătate şi deosebirile psihoindividuale ale elevului. un anumit nivel de dezvoltare a forţei. inspectori. consultate cu profesorul de educaţie fizică şi medicul specialist kinetoterapeut. 10–114. a capacităţii coordinative. p. Repere BIBLIOGRAFICE 1. Voiniţchi V. c) îndeplinirii sistematice a sarcinilor programelor pentru activitatea la domiciliu. • Evaluarea prin teste de aptitudini – un set de probe practice cu întrebări teoretice cu ajutorul căruia se verifică şi se evaluează nivelul asimilării competenţelor şi capacitatea de a opera cu ele. 1998. 2. Sub egida profesorului. Liceu. b) demonstrării performanţelor în unele acţiuni motrice (incluse în sistemul de norme motrice de învăţămînt). Chişinău. 24 p.A. 7. • funcţia de prognozare (determinarea perspectivei pregătirii elevului pentru viaţă). pentru fiecare activitate motrice. Aspecte praxeologice de formare la elevi a competenţelor în cadrul lecţiilor de educaţie fizică. handbal. Chişinău. 27 . de concurs. Analizînd profund nivelul cunoştinţelor. Boian I. Utilizarea mijloacelor pedagogice de educaţie fizică cu program specific şi a mijloacelor cu caracter corecţional-recuperatoriu (terapie. Iaşi. Budevici A. Bicherschi Sava P. estetică şi intelectuală. Pregătirea teoretică a elevului are funcţie de formare a orizontului cognitiv. Chişinău. un nivel de pregătire tehnică. de totalizare etc. va îmbunătăţi capacităţile psihomotrice ale elevului. 47 p. Grimalschi T. 1 (14) 2009. Implementarea şi dezvoltarea curriculumului de educaţie fizică în şcoală.. 2001. Ciorbă C. • Evaluarea finală – desfăşurată la sfîrşitul ciclului liceal (mai). Pentru a asigura evaluarea performanţelor şcolare. 2009.. Profesorul de educaţie fizică va pregăti echipe sportive în condiţiile instituţiei de învăţămînt pentru participarea la diverse competiţii şcolare conform regulilor prestabilite. jocuri etc. Competenţe psihomotrice • Pregătirea tehnică – se evaluează performanţele pregătirii tehnice a elevilor. • funcţia comunicativă. 6. moral-volitivă. recuperare). Educaţia fizică. Boian I. • funcţia constructivă. inclusiv respectarea continuităţii în organizarea procesului instructiv-educativ. a ghidurilor. 56 p. principii şi realizări” (materialele conferinţei internaţionale). începînd cu clasa a X-a. Cl. în acelaşi rînd. a mobilităţii în articulaţii. prin raportarea răspunsurilor la o scară de apreciere etalon. 3. p. 2008. Valinex S. de competiţie. • Evaluarea sumativă – efectuată de profesor periodic prin lucrări de sondaj şi tehnico-tactice de verificare la încheierea unui trimestru. aptitudinilor şi opţiunea absolvenţilor treptei gimnaziale. gimnastică. • Pregătirea fizică – se evaluează capacităţile fizice conform testării indicatorilor progresului elevului de la testarea iniţială din septembrie pînă la sfîrşitul anului de învăţămînt. ca formă de cunoaştere reală. La lecţia de educaţie fizică elevii sînt notaţi cu note diferenţiate pentru însuşirea cunoştinţelor conceptuale/şi speciale. urmăreşte consolidarea dezvoltării armonioase şi normale a organismului elevului. Boian I. Boian I. Baschet. • Evaluarea iniţială – conform testelor de diagnosticare a nivelului de pregătire fizică şi funcţională (septembrie). Şufaru C. astfel fiind documentat şi informat despre diverse aspecte şi responsabilităţi la disciplina Educaţie fizică. 4. X–XII. – evaluarea colectivă (a clasei. 5. profesorul va prelua fişele elevilor „Paşaportul sănătăţii elevului” de la pedagogul care a predat disciplina Educaţie fizică.. Hîncu L. Cunoştinţe – pregătirea teoretică • Competenţe cognitive generale – se vor realiza conform temelor de prelegeri la Educaţia fizică pentru fiecare clasă. „Gratema Libris”. alte activităţi de valoare. Diagnostica pedagogică a pregătirii fizice generale are următoarele funcţii: • funcţia de apreciere a finalităţii activităţii didactice. precum şi pentru competenţele formate în scopul: 26 a) executării tehnic corecte a acţiunilor motrice şi combinaţiilor de evidenţă. vitezei. competiţii sportive. elevul va completa caietul de educaţie fizică. rezistenţei. Evaluarea competenţei motrice sînt rezultatele aplicării cunoştinţelor teoretice speciale în practică şi provin din transferul motrice a ceea ce se numeşte „savoar fair” – a şti să faci. 2004. Elevii obţin un anumit grad de pregătire sportivă. curriculumului şcolar. tactică. 7–12. Curriculum şcolar. Metodica pregătirii handbaliştilor juniori. Chişinău. Boian I. • funcţia educativ-stimulatoare. elaborată în prealabil. vor funcţiona diverse tipuri de activităţi: – evaluarea independentă a competenţelor. – evaluarea în cadrul activităţilor practice de instruire organizate în procesul instructiv-educativ în şcoală şi în cel extraşcolar.

9. 13. Bucureşti. Tolmaciov P. Legea cu privire la cultura fizică şi sport. Evaluarea rezultatelor şcolare. 2003. Editura Lumina... metodica predării. 28 . Piteşti. 2007. 20. Колодницкий Т. Vîrlan I. 15. 2003. 211 p. 21. Chişinău. Educaţia fizică pentru clasele X–XII. Stoica A. Fleancu L. 1997. Evaluarea în învăţămîntul preuniversitar. Scripcenco C. 464 с. 18. Chişinău.F. 330 XIV din 25. Chişinău. Ciorbă C. 2006. Методические рекомендации. Chişinău. 2.. Chişinău. Ghid metodologic pentru profesori. 1978. Sava P. Физкультурно-оздоровительная работа в школе. 152 p. 2003. nr. Кузнецов В.. Dragomir P. 2004. Filipov V. Moldova nr. 1998. Îndrumar metodic. 12. Editura Univers Pedagogic. 86 p. 22. Sava P.Ф.03. 19. Monitorul Oficial al R. Gimnastica. Ghidul antrenorului de fotbal. 83–86/399 din 05. Piteşti. Grimalschi T. Под ред. Editura Axix Mundi. 1983. I. 10. 100 p. Советский спорт. Educaţia fizică şcolară..E. Chişinău. Filipov V.08. Кишинев. 16. Polirom.. 147 p.: Iean Volger. Sava P. Atletismul. Integrama – modalitate de consolidare şi evaluare curentă a cunoştinţelor speciale ale elevilor la educaţia fizică. Grimalschi T. Курамшина. 17.. Москва. Ghid de implementare a curriculumului din învăţămîntul liceal – Educaţia fizică. Scarlat E. 2008. Изд-во НЦЭНЛС.. 16 c. Ю. 2000. Ciorbă C. 2004. 11. 2008.. Легкая атлетика в школе Х–ХII классы. Reclama. Fleancu L. 342 p. 23. Grimalschi T. În revista „Teoria şi arta educaţiei fizice în şcoală”. 184 с.. Cojocaru V. Мет. 213 p.. Chişinău.. Editura Ştiinţa. I. Editura Cultura.I. Curriculum la disciplina „Educaţia fizică”//Cultura fizică: probleme ştiinţifice în domeniul învăţămîntului şi sportului. Editura Cartea Moldovenească..P.1999.S. 2007. Musteaţa S. Мруц И. Москва. Editura Universităţii.I. Copii şi juniori. 94–96. 286 p. 24. Pregătirea fizică specială a pivoţilor în jocul de baschet la 15-16 ani.E. Пособие.E.M. Учебник. Baschet.A.8. Collegium. 14.. Didactica modernă a educaţiei fizice. Ghid metodologic. Coord. 70 p. p. 292 p..99. nr.Д. Filipenco E. R. Ghid pentru profesori. Editura Didactică şi Pedagogică. Bucureşti. Rădulescu M. Теория и методика физической культуры. Iliin G.N. 2001.