You are on page 1of 108

M inis te rul Educ aţiei al R e p ub licii M o ldov a Proie c tul Educaţie de calitate în mediul rural din Re publica Mo ldova

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

Elaborat și editat în cadrul Proiectului Educaţie de calitate în mediul rural din Republica Moldova, finanţat de Banca Mondială. Aprobat la ședinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces-verbal nr.12 din 5 noiembrie 2010. Aprobat prin Ordinul nr.810 din 9 noiembrie 2010 al ministrului Educaţiei. Recenzenţi: Goraş Mariana, şef adjunct, Direcţia învăţămînt preşcolar, primar şi secundar general, ME Chiriac Agnesa, profesoară, grad didactic întîi, LT „Spiru Haret”, Chişinău

Editura Cartier, SRL, str. București, nr. 68, Chișinău, MD2012. Tel./fax: 24 05 87, tel.: 24 01 95. E-mail: cartier@cartier.md www.cartier.md Cărţile CARTIER pot fi procurate în toate librăriile bune din România și Republica Moldova. LIBRĂRIILE CARTIER Casa Cărţii, bd. Mircea cel Bătrân, nr. 9, Chișinău. Tel./fax: 34 64 61. E-mail: casacartii@cartier.md Librăria din Centru, bd. Ștefan cel Mare, nr. 126, Chișinău. Tel./fax: 21 42 03. E-mail: librariadincentru@cartier.md Librăria din Hol, str. București, nr. 68, Chișinău. Tel.: 24 10 00. E-mail: librariadinhol@cartier.md Librăria 9, str. Pușkin, nr. 9, Chișinău. Tel.: 22 37 83. E-mail: libraria9@cartier.md Colecţia Cartier Educaţional este coordonată de Liliana Nicolaescu-Onofrei Editor: Gheorghe Erizanu Autor: Nina Bîrnaz Coperta: Vitalie Coroban Design/tehnoredactare: Sergiu Fusa Prepress: Editura Cartier Tipărită la Tipografia Centrală (nr. 3535) Nina Bîrnaz BIOLOGIE. GHID DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT PENTRU TREAPTA LICEALĂ Ediţia I, decembrie 2010 © 2010, Ministerul Educaţiei, pentru prezenta ediţie. Toate drepturile rezervate. Cărţile Cartier sînt disponibile în limita stocului și a bunului de difuzare. Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii Biologie : Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru etapa liceală / Nina Bîrnaz. – Ch. : Cartier, 2010 (F.E.-P. “Tipogr. Centrală”). – 108 p. – (Colecţia “Cartier educaţional”). ISBN 978-9975-79-655-2. 37.016.046:57 B 54

Autor:
Nina BÎRNAZ,
doctor în pedagogie, grad didactic superior, lector superior, Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău

.................1 Metodologia formării competenţelor .......3 Strategii didactice de evaluare...................... 99 BIBLIOGRAFIE. 7 3.............3 Proiectarea didactică de scurtă durată.................... 5 2.......................................................2 Forme de organizare a activităţilor didactice .................................................................................93 5................... 50 4.......... ....................11 3.........................31 4..91 4.............................. RECOMANDĂRI METODICE DE UTILIZARE A MANUALELOR ȘCOLARE ȘI A MATERIALELOR DIDACTICE ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT ......................................................... complementare de evaluare continuă la clasă ..1 Strategii didactice de predare-învăţare.. Corelaţia: competenţe – conţinuturi – activităţi de învăţare și evaluare ..4 Metode tradiţionale de evaluare continuă la clasă ......................................76 4.................. FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT ................................... 23 3........... FUNCŢIILE ȘI MODALITĂŢILE DE APLICARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT LA BIOLOGIE (2010) ....... STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE ...................4 Biologie Sumar 1..........................................2 Proiectarea didactică.... STRUCTURA.........11 3.............................. Rolul formativ al sarcinilor didactice în contextul învăţămîntului zzzzaxat pe competenţe ..............................................................81 4.......... Proiectarea didactică de lungă durată................ METODOLOGIA FORMĂRII COMPETENŢELOR ȘI PROIECTAREA DIDACTICĂ .... Tehnici interactive de predare-învăţare.........5 Metode alternative....................................... 50 4......................................................... 106 .........................................

Subcompetenţe. . organizarea și desfășurarea eficientă a procesului de învăţămînt în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. organizarea și desfășurarea eficientă a procesului de învăţămînt la biologie și prezintă o structură bine determinată. Funcţiile curriculumului modernizat: • reprezintă actul normativ al procesului de predare-învăţare-evaluare a biologiei în contextul unei pedagogii axate pe competenţe.Ghid de impleme ntare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală Biologie 5 1. • reprezintă baza elaborării strategiei de evaluare la biologie. curriculumul liceal la biologie este un document de tip proiectiv care orientează și monitorizează proiectarea. Repartizarea unităţilor de conţinut pe clase și pe unităţi de timp VII. În acest context. unităţi de conţinut. Structura curriculumului modernizat la biologie: I. Preliminarii Concepţia didactică a disciplinei III. • asigură repere privind proiectarea didactică și desfășurarea procesului educaţional din perspectiva unei pedagogii axate pe competenţe. Competenţe-cheie/ transversale IV. Competenţe specifice ale disciplinei (ex. II. Strategii didactice IX. biologia) VI. activităţi de învăţare și evaluare pe clase VIII. FUNCŢIILE ȘI MODALITĂŢILE DE APLICARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT LA BIOLOGIE (2010) Curricula pe discipline se elaborează în conformitate cu cadrul de referinţă al curriculumului de bază pentru învăţămîntul obligatoriu. STRUCTURA. Strategii de evaluare BIBLIOGRAFIE Modernizarea curriculumului la biologie pentru treapta liceală trasează anumite funcţii care orientează proiectarea. Competenţe-cheie/ transversale și competenţe transdisciplinare pe trepte V.

prin care se realizează conexiunea dintre competenţe.6 Biologie • orientează procesul educaţional spre formare de competenţe la elevi. cu respectarea logicii interne de dezvoltare a conceptelor. ▶ selectarea/organizarea activităţilor de învăţare adecvate condiţiilor concrete din clasă. . profesorul are libertatea să-și elaboreze o strategie proprie de proiectare/organizare a demersului educaţional în vederea formării la elevi a unor valori și atitudini în contextul cerinţelor societăţii contemporane. • asigură baza privind elaborarea manualelor școlare. Curriculumul modernizat la biologie pentru treapta liceală este destinat profesorilor de biologie din instituţiile preuniversitare. În acest context se elaborează proiectarea didactică. ▶ repartizarea timpului efectiv pentru parcurgerea unităţilor de conţinut în funcţie de pregătirea elevilor în etapa respectivă a învăţămîntului. autorilor de manuale și ghiduri metodologice. testelor de evaluare. Libertăţile profesorului în acest context se referă la: ▶ schimbarea ordinii parcurgerii elementelor de conţinut dacă nu este afectată logica știinţifică sau didactică. Astfel. Pentru a desfășura o educaţie de calitate. ghidurilor metodologice. organizarea și desfășurarea demersului educaţional. specialiștilor principali la disciplină. profesorii utilizează curriculumul la disciplină drept document obligatoriu în proiectarea. elevilor. ▶ gruparea în diverse moduri a elementelor de conţinut în unităţi de învăţare. conţinuturi și activităţi de învăţare.

Principiul abordării modulare a disciplinei – structurarea conţinuturilor într-o viziune modulară. necesare pentru adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii. clasa a XI-a. conţinutul învăţării este revizuit în vederea oferirii unei pregătiri necesare și suficiente pentru adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii. 2. volumul informaţiei de care dispune omenirea se dublează o dată în 5 ani. dezvoltarea. determinată de contextul social: promovarea dimensiunii europene a educaţiei în instituţiile de învăţămînt din Republica Moldova în vederea alinierii la standardele educaţionale de calitate recunoscute la nivelul Uniunii Europene. modulul „Circulaţia substanţelor în organism”. Astfel. dar cum trebuie să facă (savoir-être). creșterea. Uniunea Europeană promovează didactica unui învăţămînt axat pe competenţe. În acest context au fost elaborate următoare principii. În cadrul unui asemenea învăţămînt. activitatea de învăţare „Realizări de interviuri referitoare la cauzele unor boli provo- . care contribuie la ghidarea elevilor în proiectarea carierei. organizarea și desfășurarea eficientă a procesului de învăţămînt la biologie în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. O astfel de abordare este determinată de creșterea rapidă a volumului informaţiei. fapt ce înlesnește înţelegerea unităţii naturii și contribuie la formarea competenţelor. care are menirea de a asigura formarea la elevi a unui sistem de competenţe funcţionale. urmărindu-se dezvoltarea competenţelor de investigaţie complexă a naturii. Acest aspect a determinat calea modernizării curriculumului la biologie pentru treapta liceală care trasează anumite principii ce fundamentează proiectarea. reproducerea. Principiul perspectivei integrării profesionale presupune saturarea activităţilor educaţionale cu situaţii-problemă. sensibilitatea” implică o abordare integrată a conţinutului. clasa a X-a. școala trebuie să înveţe nu ce trebuie să facă elevul. modulul „Însușiri generale ale organismelor: metabolismul. 1. În prezent. FORMAREA ȘI DEZVOLTAREA PERSONALITĂŢII ELEVULUI ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT Modernizarea Curriculumului la biologie pentru treapta liceală implică o modificare imperativă. iar în 2020 se va dubla o dată în 72 de zile [1]. De exemplu. De exemplu. situaţie ce denotă o contradicţie între posibilităţile omului și prelucrarea unui volum mare de informaţie.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 7 2.

Principiul centrării activităţii/demersului didactic(e) pe elev – adaptarea unui demers de învăţare activă. Astfel pe parcursul școlarizării activitatea elevilor constă în memorarea materiei gata pregătite sub formă de fapte și modele știinţifice. șoc hipo. rezolvarea cărora contribuie la autoactualizare. „absoarbe și digeră” propria experienţă senzorială. realizînd/desfășurînd activităţile în ritmul propriu al fiecăruia. modulul „Sistemul reproducător și reproducerea la om”. Cele două emisfere ale creierului uman percep și prelucrează informaţia în mod diferit. De exemplu. clasa a XII-a. Ea percepe și prelucrează forme. . În acest context. în ritmul propriu al fiecăruia. tehnologii. Principiul lateralizării echilibrate a informaţiei presupune propunerea unui set de sarcini didactice pentru dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale (stîngă și dreaptă). 5. originalitatea și creativitatea și contribuie la o învăţare activă. în care elevii să-și dezvolte independenţa de acţiune. De exemplu. originalitatea și creativitatea. activitatea de învăţare ”Elaborarea proiectelor de reproducere a unor plante și valorificarea eficientă a acestora” contribuie la autoactualizare. modele. mai bine zis creează. modulul „Însușiri generale ale organismelor”. O alternativă ar fi nu oferirea de cunoștinţe și modele teoretice gata. Știinţa și teoriile știinţei sînt produse ale activităţii emisferei stîngi. 3. algoritmi. este activă emisfera dreaptă [2]. Un interes deosebit în fiziologie prezintă problema legată de asimetria funcţională a creierului. lecţia trebuie să fie saturată cu activităţi/sarcini didactice și o tehnologie didactică corespunzătoare pentru implicarea echilibrată a emisferelor cerebrale în procesul de învăţare. cînd observă. activitatea de învăţare ”Elaborarea unor prezentări în programe computerizate a propriilor particularităţi ontogenetice” dezvoltă motivaţia. Principiul funcţionalităţii/utilităţii sociale al procesului didactic presupune elaborarea unor situaţii de problemă. activitatea de învăţare „Exerciţii de acordare a primului ajutor: în caz de înec.și hipertermic” contribuie la formarea abilităţilor în domeniul medicinei etc. caută căi noi și rezolvări geniale. În etapa în care omul cunoaște lumea înconjurătoare.8 Biologie cate de modul de trai” contribuie la formarea abilităţilor în domeniul ziaristicii. scheme. electrocutare. Cercetările referitoare la activitatea creierului denotă următoarele: „Majoritatea disciplinelor școlare transmit elevilor modele știinţifice gata pregătite. dar implicarea treptată a elevilor în procese de cunoaștere și modelare” [3] . modulul „Respiraţia”. prin propunerea unor activităţi individuale sau în grup. Anume așa au modelat școala teoreticienii care dezvoltau emisfera stîngă. Proprietatea principală a emisferei stîngi constă în capacitatea de a abstractiza informaţia de care nu are nevoie în momentul dat. 4. clasa a X-a.

fișe informaţionale referitoare la particularităţile organismelor la nivel de regn. modulul „Respiraţia”.) Clasa a XII-a Tema: Genetica umană şi impactul ei asupra omului Alcătuieşte arborele genealogic al familiei tale.clasa a XI-a. fizica. desenul. . . Prezintă cîte un exemplu de moştenire autozomală dominantă şi recesivă în baza arborelui genealogic alcătuit. chimia. utilizînd simboluri genetice.clasa a X-a. rezolvarea cărora contribuie la dezvoltarea echilibrată a emisferelor cerebrale. clasă și reprezentant” are tangenţe cu literatura. literatura etc. activitatea de învăţare „Confecţionarea modelului Donders pentru evidenţierea mecanismului respiraţiei” are tangenţe cu fizica. rapoarte. activitatea de învăţare „Elaborarea unor colecţii de materiale naturale” are tangenţe cu geografia.) Clasa a XI-a Tema: Afecţiuni ale sistemului respirator. De exemplu: . . (Această sarcină este mai specifică pentru dezvoltarea emisferei stîngi.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 9 În continuare sînt prezentate sarcini didactice. modulul „Organizarea celulară a organismelor”. (Această sarcină este mai specifică pentru dezvoltarea emisferei drepte. modulul „Sistematica organismelor”.clasa a X-a. care motivează și condiţionează caracterul sistemic al învăţării. încrengătură.) • • • • 6. activitatea de învăţare „Realizarea experimentelor pentru determinarea compoziţiei chimice a celulei” are tangenţe cu chimia. modulul „Sistematica organismelor”. matematica. Igiena respiraţiei Elaborează un poster pentru concursul cu tema „Efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii” prin care să atenţionezi fumătorii asupra pericolelor fumatului pentru sănătate.. activitatea de învăţare „Redactarea și prezentarea unor referate. Clasa a X-a Tema: Regnul Fungi Prezintă clasificarea ciupercilor într-un conspect de reper.clasa a X-a. Principiul corelaţiei interdisciplinare presupune abordarea unui demers didactic interdisciplinar cu geografia. (Această sarcină este mai specifică pentru dezvoltarea emisferei stîngi. .

modulul „Excreţia”. activitatea de învăţare „Realizarea unor postere despre bolile renale și mijloacele contemporane de tratament” are tangenţe cu desenul. modulul „Bazele geneticii”. activitatea de învăţare „Rezolvarea unor situaţii de problemă referitoare la transmiterea caracterelor ereditare” are tangenţe cu matematica.10 Biologie clasa a XI-a. . aplicarea complexă a acestor principii în procesul educaţional contribuie la formarea și dezvoltarea personalităţii elevului în conformitate cu finalităţile educaţiei/ sistemul de competenţe reflectat în curriculumul liceal la biologie. - . Astfel.clasa a XII-a.

morale. Competenţe de autocunoaștere și autorealizare. [4] Competenţe-cheie/ transversale reflectate în curriculum. definiţia competenţelor-cheie este următoarea: „Competenţele-cheie reprezintă un pachet transferabil și multifuncţional de cunoștinţe. Competenţe de bază în matematică. proiectarea. 4.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 11 3. 2. Competenţe digitale. 3. ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”. știinţe și tehnologie. . pentru incluziune socială și inserţie profesională.1 Metodologia formării competenţelor În contextul pedagogiei axate pe competenţe. organizarea și desfășurarea demersului educaţional la biologie are menirea de a asigura formarea la elevi a competenţelor necesare pentru rezolvarea situaţiilor semnificative din viaţă. 7. 9. deprinderi (abilităţi) și atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea și dezvoltarea personală. curriculumul la biologie reflectă un sistem de competenţe (corelat cu cele 8 grupe de competenţe aprobate de Consiliul Europei în anul 2005) care trebuie formate la absolvenţii instituţiilor preuniversitare de învăţămînt: competenţe-cheie/transversale – competenţe transdisciplinare/ pe trepte de învăţămînt – competenţe specifice la disciplina biologie – subcompetenţe. Urmînd tendinţa de a realiza o educaţie eficientă sub acest aspect. Acestea trebuie dezvoltate pînă la finalizarea educaţiei obligatorii și trebuie să acţioneze ca un fundament pentru învăţarea în continuare. Competenţe interpersonale. 1. 10. civice. Competenţe culturale. 8. în domeniul tehnologiilor informaţionale și comunicaţionale (TIC). METODOLOGIA FORMĂRII COMPETENŢELOR ȘI PROIECTAREA DIDACTICĂ 3. Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. Competenţe antreprenoriale. În accepţiunea Comisiei Europene. Competenţe acţional-strategice. 5. interculturale (de a recepta și a crea valori). 6. Competenţe de comunicare într-o limbă străină. Competenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi. Competenţele-cheie se formează prin prisma tuturor disciplinelor școlare în cadrul unui proces continuu instructiv-educativ și se evaluează la absolvirea instituţiei preuniversitare de învăţămînt.

înregistrare. dar fiecare dintre aceste competenţe reflectă tangenţial întreg sistemul de competenţe-cheie. Competenţa de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări de sănătate și a celor din jur. iar altele – prin alte discipline.12 Biologie Competenţele transdisciplinare/ pe trepte de învăţămînt se definesc pentru fiecare competenţă-cheie corespunzător treptei de învăţămînt (primar. Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul aparatelor și ustensilelor de laborator. competenţe de bază în știinţe. 3. fiecare disciplină și-a conturat un cadru de competenţe specifice care derivă din competenţele-cheie. gimnazial. Prima competenţă specifică derivă preponderent din competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. competenţe acţional-strategice etc. . liceal). Deși fiecare disciplină contribuie la formarea acestor competenţe. interpretare și comunicare a informaţiei referitoare la organisme. a patra competenţă specifică derivă din competenţe acţional-strategice. procese și fenomene vitale. competenţe de a învăţa să înveţi. procese și fenomene biologice și la corelaţia dintre ele. a doua și a treia competenţe specifice derivă din competenţe de a învăţa să înveţi. Competenţa de a aplica tehnici interactive de acumulare. Subcompetenţele reprezintă unităţi integre definitivate. derivate din competenţele specifice. În acest context au fost formulate următoarele competenţe specifice ale disciplinei Biologia: 1. Formarea sistemului de competenţe la elevi reflectat în curriculum poate fi reprezentat printr-un sistem complex concentric. reprezentare. Competenţele specifice se formează pe parcursul școlarizării elevului la disciplină. unele competenţe se formează totuși preponderent prin unele discipline. legităţi biologice și rolul acestora în supravieţuirea organismelor. Competenţa de a utiliza cunoștinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la: structuri morfoanatomice. Competenţa de a proiecta acţiuni de ocrotire a biodiversităţii și a ecosistemelor. 2. prin disciplina biologie pot fi formate preponderent: competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat. a cincea competenţă specifică – din competenţe de bază în știinţe (biologie). 5. 4. Pornind de la aceasta. se formează în cadrul unui modul și se evaluează la finele modulului/ anului de învăţămînt. Astfel.

În continuare sînt prezentate cîteva exemple pentru formarea competenţelor specifice disciplinei ce duc spre formarea competenţelor-cheie care pot fi formate preponderent prin disciplina Biologie. tema „Mecanismul respiraţiei”: Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific coerent Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la procese vitale ale organismelor Descrierea mecanismului respiraţiei la om Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: .să argumenteze pe baza surselor de specialitate importanţa respiraţiei în menţinerea stării de sănătate la om. modulul „Respiraţia”.să compare pe baza diferitor criterii inspiraţia şi expiraţia. Pentru realizarea eficientă a învăţării.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 13 Competențe-cheie/transversale Competențe transdisciplinare/ pe trepte de învățămînt Competențe specifice disciplinei Subcompetențe Acest model reprezintă algoritmul/calea formării unei sau altei competenţe și este proiectat de către profesor.să descrie pe baza informaţiei din text mecanismul respiraţiei la om. profesorul selectează tehnici interactive corespunzătoare demersului educaţional proiectat. . profil real. elaborează obiective operaționale și propune activităţi de învăţare/sarcini didactice de diferit grad de complexitate care contribuie la formarea elevului și la dezvoltarea la maximum a propriului potenţial intelectual. . 1) Clasa a XI-a. .

Marchează pasajele semnificative. 5. . a obiectelor şi fiinţelor. . dimpotrivă. 2. . .Fixează informaţia şi echilibrează părţile textului elaborat. astfel…).Utilizează planul în calitate de ghid.Determină structura textului: titlu. de asemenea. . . .Numărul maxim de cuvinte şi propoziţii – 10-20 % din text. Ea trebuie însoţită de interpretarea şi prelucrarea faptelor prezentate. . . pleonasmele. data publicării lucrării. Deducerea ideilor esenţiale (idei care susţin demonstrarea) . 3. parafrazele). conţinut.Încercuieşte unităţile lexicale care realizează conexiunea paragrafelor şi a părţilor textului (deoarece.14 Biologie Tehnici de învăţare predominante utilizate pentru formarea competenţei de a utiliza cunoștinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la procese vitale ale organismelor.Subliniază termenii importanţi. limita fiecărui rînd – 10 cuvinte. Elaborarea unui plan . Descrierea nu se rezumă numai la enunţarea elementelor componente.Identifică autorul. Descrierea – modalitate de prezentare plastică/ analitică pe baza observaţiei.Urmează ordinea logică a ideilor esenţiale. sau. subtitluri.Verifică sensul cuvintelor. Citirea atentă (cu creionul în mînă) .Păstrează doar unii termeni necesari articulării ideilor principale. Redactarea în ciornă . însă. Prezentarea redactată a ideilor esenţiale . limita fiecărei pagini – 20 de rînduri. deci.Notează în caiet unele subtitluri. 4.Elimină ideile secundare (repetările inutile. . Cum se elaborează un rezumat 1.Analizeaza relaţiile dintre cuvinte în frază. introducere. Analiza documentelor. a faptelor şi fenomenelor prin intermediul limbajului. concluzie.

Intitulează schema de mai jos.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 15 Activităţi de învăţare/sarcini didactice [5] 1. Rezolvă rebusul și vei descoperi denumirile mecanismelor care contribuie la realizarea actului respirator. • Descrie procesele reprezentate în schemă. . 2 . b) factorii care determină pătrunderea și ieșirea aerului din plămîni. 4. cantitatea de aer rămasă în plămîni în urma unui act respirator normal urmat de o expiraţie forţată. Calculează. selectîndu-le din lista alăturată. c) factorii care determină mișcările respiratorii. • Explică în ce mod funcţionează aceste mecanisme. Notează în locul cifrelor din imagini noţiunile corespunzătoare. Enumeră: a) etapele respiraţiei. pe baza graficului alăturat. 5. 3.

în care să redai procesul reprezentat în schema alăturată. plămîni dilataţi. • Argumentează răspunsul. volum inspirator de rezervă. plămîni contractaţi. diafragmă. coaste. trahee. . • Intitulează rezumatul. 6. Enumeră deosebirile dintre etapa sangvină și etapa tisulară a respiratiei. bronhii. 8. volum curent. • Prezintă răspunsul într-o schemă.16 Biologie stern. volum expirator de rezervă. cutie toracică • Enumeră deosebirile dintre inspiraţie și expiraţie. • Alcătuieşte un rezumat de jumătate de pagină. Exclude cuvîntul ce nu corespunde mulţimii. volum rezidual 7.

10. pe baza informaţiei din text.să reprezinte schematic relaţiile trofice în ecosistem. profil real și umanist. . neaerisită? • Argumentează răspunsul. 2) Clasa a XII-a. Se știe că afinitatea CO faţă de hemoglobină este de sute de ori mai mare a decît a O2. . închisă. tema „Relaţii trofice și piramide ecologice”: Competența de a învăța să înveți Competența de a aplica tehnici interactive de învățare Competența de a aplica tehnici interactive de reprezentare a corelației dintre organisme Reprezentarea schematică a relațiilor trofice din diverse ecosisteme Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: . • Prezintă răspunsul sub formă de planșă pentru cabinetul medicului de familie.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 17 9. noţiunile: lanţ trofic. .să formuleze pe baza informaţiei din text legităţile piramidelor ecologice. modulul „Ecologia și protecţia mediului”. . reţea trofică. Argumentează expresia: „Metabolismul gazos – baza metabolismului energetic”. piramidă trofică. • Ce se poate întîmpla în cazul cînd o persoană se află timp îndelungat într-o încăpere mică. verigă trofică.să definească.să argumenteze pe baza observaţiilor importanţa relaţiilor trofice în menţinerea echilibrului Tehnici de învăţare predominante utilizate pentru formarea competenţei de a aplica tehnici interactive de reprezentare a corelaţiei dintre organisme.

• Indică esenţa fiecărui tip de lanţ. Enumeră dezavantajele specializării înguste în lanţurile trofice. lanţ trofic. Schiţează tipurile de lanţuri trofice care ar menţine echilibrul în cel mai nou ecosistem din localitatea ta. 7. 5. b) a unui ecosistem subteran. 4. necesare pentru păstrarea echilibrului dinamic în acest ecosistem. Enumeră principalele tipuri de lanţuri trofice. piramidă trofică. Scrie cel puţin trei argumente pentru un ecosistem concret care să confirme afirmaţia: „O populaţie introdusă intr-un ecosistem nou poate produce dezechilibru. 2. Elaborează. a stăpîni şi a utiliza cunoştinţe fundamentale din domeniul ştiinţelor naturii şi metodologia menită să explice lumea înconjurătoare în raport cu propriile necesităţi Competenţa de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări de sănătate şi a celor din jur Interpretarea datelor referitoare la însuşirile generale organismelor . 3. • Prezintă informaţia într-o schemă structurată logic. deoarece efectivul nu mai este controlat de dușmanii naturali din ecosistemul de origine”. reţea trofică. Rezumă informaţia din textul lecţiei într-o concluzie care să releve legităţile piramidelor ecologice. • Prezintă informaţia pe poster. modulul „Însușiri generale ale organismelor”. pe baza surselor informaţionale suplimentare. Enumeră particularităţile relaţiilor trofice dintr-un ecosistem. 3) Clasa a X-a.18 Biologie Activităţi de învăţare/sarcini didactice [6] 1. un exemplu de reţea trofică (la alegere): a) a unui ecosistem marin. 6. profil real și umanistic. tema „Metabolismul”: Competenţe de bază în ştiinţe (biologie) Competenţe de a dobîndi. Scrie definiţiile noţiunilor: relaţii trofice. 8.

3. Reprezintă metabolismul într-o schemă comparativă.să stabilească corelaţii între particularităţile organismului şi metabolism. particularităţile metabolice/starea organismului în funcţie de alimentaţie.să elaboreze raţii alimentare.cercuri. Tehnici de învăţare predominante utilizate pentru formarea competenţei de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări de sănătate și a celor din jur. pe baza observaţiilor. Lucrul cu tabelul.să definească pe baza informaţiei din text noţiunea metabolism. 3 . 4 . termice.să compare pe baza unor criterii etapele metabolismului. în care se notează date ce prezintă anumite corelaţii. preventiv sistematizînd informaţia. • Completează dreptunghiurile libere cu exemple de procese electrice. Tabelul reprezintă un dreptunghi împărţit în rînduri şi coloane /rubrici.linii ce reflectă legătura dintre elemente. Descrie transformările energiei în organism. Regula: Schema este statică şi reflectă conexiunile stabile dintre elemente/structuri. 2 . utilizînd surse de specialitate. Activităţi de învăţare/sarcini didactice [7] 1. . Scrie definiţia noţiunii de metabolism. .să interpreteze. pe baza schemei alăturate. Schema „RELAŢII” Permite prezentarea grafică a relaţiilor dintre elemente.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 19 Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: 1 . Elementele: . .cuvinte înscrise în cercuri (se pot indica abrevieri). 2. care au loc în organism. 5 . mecanice.

Selectează-le din tabelul de mai jos. . L – lipide) cu denumirea produselor corespunzătoare. Completează integramele alăturate (G – glucide.20 Biologie 4. Completează careurile de mai jos cu semnele corespunzătoare diverselor stări ale organismului: As>D sAs<Ds As=Ds 5. P – proteine.

8 Săruri minerale 1.27 15.5 15.60 64.01 10.24 -10.5 -23.89 63.67 ----4.5 140.17 --22.07 12.01 1.04 0.10 12.05 3.39 4.57 2.0 Carne slabă de vită Carne slabă de porc Carne de găină Ouă de găină Slănină Crenvuști Crap Șalău proaspăt Lapte de vacă nesmîntînit Smîntînă Cașcaval Brînză de vaci degresată Unt Hriscă Orez Pîine de grîu de calitate superioară Paste făinoase Cartofi proaspeți Varză proaspătă Roșii Mere proaspete Struguri proaspeți Caise proaspete Lamîi Fragi proaspeți Uleiuri vegetale (de in.56 -1.55 19.58 0.26 ----- Valoarea calorică netă la 100 g de masă 80.61 0.93 6.5 107.18 0.35 13.46 79.59 -13.13 6.6 879.5 62.4 3.16 0.84 12.5 520 44.72 2.42 6.40 0.79 -14.0 331.28 1.36 0.80 -1.3 18.24 2.34 25.16 0.54 0.0 170.37 1.64 0.0 41.0 118.5 258.50 48.0 116.41 19.14 1.0 427.63 5.14 1.99 12.83 1.30 1.30 5.81 10.47 0.7 2.29 0.22 0.2 Glucide --1.72 0.5 53.16 1.68 26.59 86.0 65.04 12.0 384.60 0.3 3.8 Lipide 2.0 37.98 1.0 360.67 1.39 13.18 0.10 1.03 0.26 0.0 460.12 4.62 0.56 5.46 3.88 2.5 315.58 1.42 0.80 75.0 387.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 21 Compoziția chimică (%) Produse alimentare Proteine 20.71 75.9 0.5 19.69 99.77 14.11 68.28 3.07 0.74 0.0 787.88 0.16 2.95 0.3 4.40 1.56 6.86 8.94 1.10 1.23 31.19 ----0.57 20.21 11.08 19.81 3.45 99.48 0.01 6.83 0.81 20.5 256.55 11.21 1.) Nuci Zahăr din sfeclă Miere de albine Baton de ciocolată Ciorbă de varză acră Zeamă de carne Orez cu lapte Piure de cartofi .0 647.5 68.82 -1.13 15.0 109. de bumbac etc.5 314.50 57.0 4.5 196.

5 ani 3–4 ani 5–7 ani 8–11 ani 12–14 ani 15–16 ani 8 -10 12–15 45–48 60–63 72–75 75–95 90–110 100–120 De origine animală 8 -10 12–15 36 44 47 56 64 68 25–30 35–40 40–50 60–70 75–80 80–95 90–110 90–110 50–55 60–75 90–120 180–230 250–300 350–380 380–400 420–450 Lipide (g) Glucide (g) 7. • Interpretează starea metabolismului în cazul afectării unuia din procesele vitale respective. pe baza tabelului de mai jos.22 Biologie 6. Vîrsta Proteine (g) Cantitatea totală Pînă la 2-3 luni 5–6 luni 1–1. . Determină. Analizează schema alăturată. norma zilnică de substanţe nutritive necesare pentru creșterea și dezvoltarea ta. • Enumeră procesele vitale implicate în metabolism.

9. În ultimul timp ai adăugat evident în greutate din cauza consumului exagerat de dulciuri.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 23 8. care să conţină alimente cu gust dulce. (Consultă în acest scop datele prezentate în tabelul din sarcina 6 și alte surse informaţionale. prin care să demonstrezi că: • celula este un sistem deschis. • Anexează referatul la această temă.) 3. o altă schemă a unui proces (din alt domeniu). • Intitulează referatul. resurse (materiale. Proiectarea didactică de lungă durată. ţinînd cont de finalităţi. Scrie un referat în care să reflecţi apariţia distrofiei musculare ca urmare a carenţei de proteine în raţia alimentară zilnică. prin asociere cu schema de mai jos. Corelaţia: competenţe – conţinuturi – activităţi de învăţare și evaluare Această concepţie de formare a competenţelor este reflectată în proiectarea didactică. 10. prin care se pune în valoare măiestria și arta profesorului de a realiza un design al procesului educaţional prin joncţiunea anticipată a tuturor elementelor procesului educaţional.2 Proiectarea didactică. • Elaborează-ţi o raţie alimentară pentru o zi. metodice/ metodologice). umane. Elaborează. dar care să nu depășească norma de calorii pe zi. • în celulă se petrec simultan două procese antagoniste: asimilaţia și dezasimilația. O bună proiectare denotă viziunea de ansamblu a profe- .

proiecte didactice de scurtă durată (curente/zilnice).Orarul sunetelor. Moldova ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul .Anul școlar (ex. În continuare sînt prezentate exemple de proiecte didactice de lungă durată pentru clasa a X-a. . realizate în contextul curriculumului modernizat.: Liceul „Spiru Haret”).Structura anului de învăţămînt (se indică datele semestrelor și ale vacanţelor). . de ore 2 Data Tehnologie didactică Note Știinţe biologice (2 ore) ▶ Identificarea ramu.: Biologie. 2 ore/săptămînă (68 ore)). biologice. Acest instrument oferă imaginea întregului demers care va fi parcurs de către elev și profesor pe durata integrală a unei perioade mai îndelungate și permite repartizarea judicioasă a orelor pentru predare și aprofundare. 2010-2011). în practica școlară sînt realizate: . .Denumirea instituţiei de învăţămînt (ex. conștient și organizat al educaţiei.24 Biologie sorului asupra actului educaţional și asigură respectarea caracterului intenţionat. Prin proiectarea didactică de lungă durată.Bibliografia. II. . competenţele ce trebuie formate la elevi printr-o disciplină se pun în relaţie cu resursele. Dezvol▶ Stabilirea relaţiilor tarea știinţelor biodintre ramurile logice în Republica biologiei.• Diversitatea știinţelor rilor biologiei. profil real.Orarul lecţiilor. [8] În funcţie de perspectiva anticipării demersului didactic. a) I. .Planificarea materiei (ex.proiecte didactice de lungă durată (semestriale/anuale). clasa a X-a. Desfășurarea activităţii Eșalonare în timp Subcompetenţe Conţinut tematic Nr. Date generale . Structura proiectului didactic de lungă durată include două aspecte semnificative: date generale și desfășurarea activităţii. (a) profil real și (b) profil umanistic. timpul disponibil și modalităţile de realizare a feedback-ului. . .

ATP) ▶ Recunoașterea • Structura celulei diferitor tipuri de procariote și a celulei celule și ţesuturi. Organizarea celulară a organismelor (12 ore) ▶ Identificarea pos• Compoziţia chimică a tulatelor teoriei celulei: substanţe ancelulare. ▶ Utilizarea instrumentarului și a tehnicilor de laborator în procesul de investigaţie a însușirilor generale ale organismelor.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 25 ◆ Reprezentări grafice (Scheme corelative) ◆ Glosar de termeni I. ne. ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul ◆ Reprezentări grafice ◆ Experiment ◆ Lucrare practică ◆ Proiect de cercetare • Recapitulare la mo2 dulul „Însușiri generale ale organismelor” o Test II. Însușiri generale ale organismelor (14 ore) • Metabolismul 2 • Fotosinteza – meta2 bolism plastic • Reproducerea 2 • Reproducerea sexuată 2 la angiosperme • Creșterea și dezvoltarea organismelor • Sensibilitatea organismelor 2 2 ▶ Descrierea însușirilor generale ale organismelor. ţesuturi. ▶ Interpretarea datelor referitoare la însușirile generale ale organismelor. lipide. eucariote: micotică. animală ţiilor principale ale • Organizarea celulelor organitelor celulaîn ţesuturi. organice (apă. • Recapitulare la modulul „Organizarea celulară a organismelor” 2 ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul ◆ Reprezentări grafice ◆ Experiment ◆ Observaţie ◆ Lucrare practică ◆ Modelare ◆ Proiect de cercetare 2 2 2 2 2 . ▶ Proiectarea acţiunilor de investigaţie a însușirilor generale ale organismelor. proteiracteristice celulei. ▶ Diferenţierea funcvegetală. ale celulei și ale vegetale ţesuturilor. celule. Ţesuturi re. • Ţesuturi animale ▶ Compararea struc. săruri ▶ Identificarea subminerale) și substanţe stanţelor anorganiorganice (hidraţi de ce și organice cacarbon.• Organizarea ţesuturiturii diferitor tipuri lor în organe și sistede organite celulame de organe re.

▶ Planificarea unui mod sănătos de viaţă individual și social.26 Biologie ▶ Stabilirea corelaţiei dintre nivelele de organizare a viului: celule-ţesuturiorgane-sisteme de organe. • Regnul Ciuperci ▶ Utilizarea fișelor de (Fungi). Ascomicete riale documentare (Ascomycota). • Filumul Ferigi (Poly▶ Compararea difepodiophyta) ritor regnuri. Bazidiîn recunoașterea omicete (Basidiomyorganismelor. III. Filumuri: observaţie. Ciliate ▶ Diferenţierea (Ciliophora) caracterelor gene• Filumuri: Alge verzi rale/trăsăturilor (Chlorophyta). filum/înta) crengătură și clasă. sificarea organisFlagelate (Zoomasmelor. Încrengături: taxonomice în claRizopode (Rizopoda). în• Filumul Gimnospercrengături și clase me (Pinophyta) de organisme. ganismelor la nivel Alge roșii (Rhodophyde regn. Filumul Mușchi clase de plante și (Bryophyta) animale. Alge distinctive ale orbrune (Phaeophyta). • Regnul Protiste (Pro▶ Aplicarea unităţilor tista). cota) ▶ Recunoașterea • Licheni (Lichenes) organismelor ce • Regnul Plante (Planaparţin diferitor tae). Sistematica organismelor (40 ore) ▶ Propunerea unor • Sistematica organiscriterii de clasificamelor. a atlaseZigomicete (Zygomylor și a altor matecota). o Test 2 2 2 2 ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ ◆ ◆ ◆ ◆ Lucrul cu textul Clasificare Comparaţie Observaţie Reprezentări grafice ◆ Proiect de cercetare 2 2 2 2 2 2 . tigophora). nomice ▶ Identificarea prin. Unităţi taxore a organismelor.• Virusuri (Virales) cipalelor unităţi • Bacterii (Bacteria) taxonomice. ▶ Argumentarea semnificaţiei vitale a substanţelor anorganice și organice pentru organism.

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

27

▶ Argumentarea rolului organismelor în natură și în viaţa omului. ▶ Proiectarea acţiunilor de ocrotire a organismelor.

• Filumul Angiosperme (Magnoliophyta). Clase: Monocotiledonate (Liliopsida), Dicotiledonate (Magnoliopsida) • Regnul Animale (Animalia). Încrengătura Celenterate (Cnidaria). Clase: Hidrozoare (Hydrozoa), Antozoare (Anthozoa), Scifozoare (Scyphozoa) • Încrengătura Viermi laţi (Platyhelmintes). Clase: Turbelariate (Turbellaria), Trematode (Trematoda), Cestode (Cestoda) • Încrengătura Viermi cilindrici (Nematoda) • Încrengătura Viermi inelaţi (Annelida). Clase: Oligochete (Oligochaeta), Hirudinee (Hirudinea) • Încrengătura Moluște (Mollusca). Clase: Gasteropode (Gastropoda), Lamelibranchiate (Bivalvia) • Încrengătura Artropode (Arthropoda). Clase: Insecte (Insecta), Arahnide (Arachnida), Crustacee (Crustacea) • Încrengătura Cordate (Chordata). Clase: Pești osoși (Osteichthyes), Amfibieni (Amphibia), Reptile (Reptilia), Păsări (Aves), Mamifere (Mammalia) • Recapitulare la modulul „Organizarea celulară a organismelor”

2

2

2

2 2

2

2

2

2

28

Biologie

• Recapitulare

2 o Test

b) I. Date generale - Denumirea instituţiei de învăţămînt (ex.: Liceul „Spiru Haret”). - Anul școlar (ex. 2010-2011). - Planificarea materiei (ex.: Biologie, clasa a X-a, profil umanistic; 1 oră/săptămînă (34 ore)). - Structura anului de învăţămînt (se indică datele semestrelor și ale vacanţelor). - Orarul sunetelor. - Orarul lecţiilor. - Bibliografia. II. Desfășurarea activităţii
Subcompetenţe Conţinut tematic Eșalonare în timp Nr. de ore Știinţe biologice (2 ore) ▶ Identificarea ramu- • Diversitatea știinţelor rilor biologiei. biologice. Dezvoltarea știinţelor bio▶ Stabilirea relaţiilor logice în Republica dintre ramurile Moldova biologiei. 1 Data Tehnologie didactică Note

■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul ◆ Reprezentări grafice (Scheme corelative) ◆ Glosar de termeni ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul ◆ Reprezentări grafice

▶ Descrierea însușirilor generale ale organismelor. ▶ Utilizarea instrumentarului și a tehnicilor de laborator în procesul de investigaţie a însușirilor generale ale organismelor.

I. Însușiri generale ale organismelor (5 ore) • Metabolismul • Reproducerea • Creșterea și dezvoltarea organismelor • Sensibilitatea organismelor • Recapitulare la modulul „Însușiri generale ale organismelor”

1 1 1 1 1

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

29

▶ Interpretarea datelor referitoare la însușirile generale ale organismelor. ▶ Proiectarea acţiunilor de investigaţie a însușirilor generale ale organismelor. II. Organizarea celulară a organismelor (6 ore) ▶ Identificarea pos• Compoziţia chimică a tulatelor teoriei celulei: substanţe ancelulare. organice (apă, săruri ▶ Identificarea subminerale) și substanţe stanţelor anorganiorganice (hidraţi de ce și organice cacarbon, lipide, proteiracteristice celulei. ne, ATP) ▶ Recunoașterea • Structura celulei diferitor tipuri de procariote și a celulei celule și ţesuturi. eucariote: micotică, ▶ Diferenţierea funcvegetală, animală ţiilor principale ale • Organizarea celulelor organitelor celulaîn ţesuturi. Ţesuturi re, ale celulei și ale vegetale ţesuturilor. • Ţesuturi animale ▶ Compararea struc- • Organizarea ţesuturiturii diferitor tipuri lor în organe și sistede organite celulame de organe re, celule, ţesuturi. • Recapitulare la mo▶ Stabilirea corelaţiei dulul „Organizarea dintre nivelele de celulară a organismeorganizare a viului: lor” celule-ţesuturiorgane-sisteme de organe. ▶ Argumentarea semnificaţiei vitale a substanţelor anorganice și organice pentru organism. ▶ Planificarea unui mod sănătos de viaţă individual și social.

◆ Experiment ◆ Lucrare practică ◆ Proiect de cercetare

o

Test

1

■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ Lucrul cu textul ◆ Reprezentări grafice ◆ Experiment ◆ Observaţie ◆ Lucrare practică ◆ Modelare ◆ Proiect de cercetare

1

1 1 1 1

o

Test

ganismelor la nivel Alge roşii (Rhodophyde regn. filu• Filumul Gimnospermuri/ încrengături. cota) ▶ Recunoașterea • Licheni (Lichenes) organismelor ce • Regnul Plante (Planaparţin diferitor tae) Filumul Muşchi regnuri și filumuri/ (Bryophyta) încrengături. Sistematica organismelor (25 ore) ▶ Propunerea unor • Sistematica organiscriterii de clasificamelor. Filumuri: observaţie. me (Pinophyta) ▶ Argumentarea ro• Filumul Angiosperlului organismelor me (Magnoliophyta) în natură și în viaţa • Regnul Animale omului.30 Biologie III. Încren▶ Proiectarea acţiugătura Celenterate nilor de ocrotire a (Cnidaria) organismelor. a atlaseZigomicete (Zygomylor și a altor matecota). Unităţi taxore a organismelor. filum/înta) crengătură. Bazidiîn recunoașterea omicete (Basidiomyorganismelor. • Filumul Ferigi (Poly▶ Compararea difepodiophyta) ritor regnuri. Alge distinctive ale orbrune (Phaeophyta). (Animalia). nomice ▶ Identificarea prin. Ascomicete riale documentare (Ascomycota). tigophora). • Regnul Protiste (Pro▶ Aplicarea unităţilor tista). Ciliate ▶ Diferenţierea (Ciliophora) caracterelor gene• Filumuri: Alge verzi rale/trăsăturilor (Chlorophyta). • Încrengătura Viermi laţi (Platyhelmintes) • Încrengătura Viermi cilindrici (Nematoda) • Încrengătura Viermi inelaţi (Annelida) • Încrengătura Moluşte (Mollusca) • Încrengătura Artropode (Arthropoda) 1 1 1 1 ■ Activitate frontală ■ Activitate individuală ■ Activitate în grup ◆ ◆ ◆ ◆ ◆ Lucrul cu textul Clasificare Comparaţie Observaţie Reprezentări grafice ◆ Proiect de cercetare 1 2 1 1 1 1 2 1 1 1 1 1 2 .• Virusuri (Virales) cipalelor unităţi • Bacterii (Bacteria) taxonomice. Încrengături: taxonomice în claRizopode (Rizopoda). • Regnul Ciuperci ▶ Utilizarea fișelor de (Fungi). sificarea organisFlagelate (Zoomasmelor.

Corelaţia: competenţe – subcompetenţe – conţinuturi – activităţi de învăţare și evaluare prezentată în curriculum este concretizată pentru fiecare clasă și profil și reflectă corespondenţa pe orizontală a acestor componente.Data. 3. constă în completarea programei curriculare cu rubrica Activităţi de învăţare și evaluare. care include o gamă vastă de activităţi necesare/ funcţionale în formarea competenţelor. proiectul didactic de lungă durată reflectă corelaţia: competenţe – subcompetenţe – conţinuturi – activităţi de învăţare și evaluare prezentate în curriculum. Păsări (Aves). în acest context.Obiectul de studiu. putem configura două modele: . Proiectul didactic de scurtă durată. Reptile (Reptilia). Peşti osoşi (Osteichthyes). I. Amfibieni (Amphibia). . Dintre toate variantele de proiecte didactice de scurtă durată.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 31 • Încrengătura Cordate (Chordata) Clase. Mamifere (Mammalia) • Recapitulare la modulul „Organizarea celulară a organismelor” • Recapitulare 2 1 2 o Test Astfel. la fel ca și proiectul didactic de lungă durată. .3 Proiectarea didactică de scurtă durată Proiectul lecţiei centrat pe formarea competenţelor la elevi Acest aspect se aprofundează în proiectarea didactică de scurtă durată. .un model de proiect care are la bază conexiunea elementelor constitutive ale procesului (modelul a). implică două aspecte structurale: date generale și desfășurarea activităţii. Noutatea curriculumului. Date generale .un model de proiect în care accentul se pune pe actanţii procesului didactic: profesorul ţi elevul (modelul b).Tema. . .Clasa.

32 Biologie Tipul lecţiei. . Competențe-cheie/transversale Competențe transdisciplinare/ pe trepte de învățămînt Competențe specifice disciplinei Subcompetențe . profil real și umanistic. II. realizat în contextul curriculumului modernizat. Desfășurarea activităţii a) Etapele lecţiei Obiectivele operaţionale Conţinutul informaţional Tehnologia didactică Evaluarea b) Etapele lecţiei Obiectivele operaţionale Activitatea profesorului Activitatea elevului Evaluarea În continuare este prezentat un exemplu de proiect didactic de scurtă durată pentru clasa a X-a.Bibliografia. Demersul formării competenţelor.

2. Bibliografie: 1. 5 . V.să stabilească corelaţii între particularităţile organismului şi metabolism.să interpreteze. (profil umanistic) Demersul formării competenţelor Competenţe de bază în ştiinţe (biologie) Competenţe de a dobîndi. Biologie. profil real şi umanistic Data __________ Tema: Însuşiri generale ale organismelor.ro/Ce-este-metabolismul.armonianaturii. manual pentru clasa 10-a. N. 45 min. Editura Prut Internaţional. particularităţile metabolice/ organismului în funcţie de alimentaţie. a stăpîni şi a utiliza cunoştinţe fundamentale din domeniul ştiinţelor naturii şi metodologia menită să explice lumea înconjurătoare în raport cu propriile necesităţi Competenţa de a se implica personal în activităţi de menţinere a propriei stări de sănătate şi a celor din jur Interpretarea datelor referitoare la însuşirile generale ale organismelor Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: 1 . Chişinău.să compare pe baza unor criterii etapele metabolismului.html*articleID_ 281-articol . 4 . Metabolismul Tipul lecţiei: Lecţie de asimilare a cunoştinţelor Durata: 90 min. T.să elaboreze raţii alimentare.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 33 PROIECT DIDACTIC DE SCURTĂ DURATĂ la BIOLOGIE realizat în clasa a 10-a. utilizînd surse de specialitate. pe baza observaţiilor. http://www. 3 .să definească pe baza informaţiei din text noţiunea de metabolism. Larionov et alii. Bernaz-Sicorschi. Copil. 2 . 2001. (profil real).

pag. Tehnologie didactică • Activitate frontală ■ Conversaţie Evaluare Menţionăm corectitudinea răspunsului Momentul organizatoric Reactualizarea cunoștinţelor SD 1 • Completaţi rubricile: „Știu”. alineatele 1 și 2.Citiţi alineatele 3-6. Evidenţiem particularităţile etapelor metabolismului prin evaluare reciprocă. . pe baza schemei alăturate. pag. prin care se definește noţiunea de viu. • Activitate individuală ■ Lucru cu textul ■ Notiţe ■ Conversaţie • Activitate în grup ■ Lucru cu textul ■ Lucru cu schema ■ Turul galeriei ■ Conversaţie • Activitate în perechi ■ Lucru cu textul ■ Lucru cu schema . • Notaţi noţiunea în careu. . pag.Citiţi alineatele 7-12.Citiţi textul „Metabolismul”. 13.Descrieţi transformările energiei în organism. SD 4 . Din definiţia expusă rezultă că metabolismul prezintă două etape. „Vreau să știu” ale tabelului: Despre metabolism Știu Vreau să știu Am învăţat • Activitate frontală ■ Știu-vreau să știu-am învăţat ■ Lucrul cu tabelul ■ Conversaţie Reactualizăm cunoștinţele acumulate anterior referitoare la metabolism prin completarea tabelului.34 Biologie Etapele lecţiei Obiective operaţionale Conţinuturi SD 1 Generalizaţi fraza următoare într-o noţiune. vîrstă etc. Comunicarea cunoșinţelor noi O1 Tema: Metabolismul SD 2 . O2 SD 3 . 13.Prezentaţi etapele metabolismului într-o schemă comparativă. Menţionăm transformările energiei în organism prin completarea schemei. Verificăm corectitudinea formulării definiţiei prin evaluare frontală. O însușire/ un proces al organismului. determinat de alimentaţie. activitate fizică. 13. Orice organism viu este un sistem energetic.Scrieţi definiţia noţiunii de metabolism. .

. • Activitate în grup ■ Lucru cu textul ■ Lucru cu imagini (imagini cu persoane ce reflectă următoarele stări: morbiditate. precum și persoane de diferite vîrste: copil. adolescent. convalescenţă. particularităţile metabolismului depind de mai mulţi factori. bătrîn) ■ Analiză ■ Conversaţie Verificăm rezolvarea SD prin prezentarea orală a răspunsurilor. mecanice. termice. As < Ds. adult.Citiţi alineatele 13-16. care au loc în organism.Completaţi dreptunghiurile libere cu exemple de procese electrice. . pag. graviditate.Notaţi pentru fiecare imagine semnele corespunzătoare: As > Ds. 15. O3 SD 5 . As = Ds.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 35 . ■ Conversaţie Deși în organism se produce un schimb permanent de materie și energie.

datorită cărora se desfășoară toate activităţile în organism. formaţionale ■ Exerciţiu ■ Conversaţie . procesele metabolice din organism trebuie să fie echilibrate. • Activitate individuală ■ Lucru cu tabelul ■ Exerciţiu ■ Conversaţie Determinăm norma zilnică de substanţe nutritive necesare pentru creșterea și dezvoltarea unui adolescent prin evaluarea reciprocă a calculelor. O4 Fixarea cunoștinţelor noi și realizarea feedbackului SD 6 . norma zilnică de substanţe nutritive necesare pentru creșterea și dezvoltarea ta.Ce soluţii propuneţi pentru menţinerea echilibrată a sistemului energetic al organismului? Pentru a ne alimenta corect. trebuie să cunoaștem norma zilnică de substanţe nutritive necesare pentru creșterea și dezvoltarea organismului. O5 SD 8 • Activitate . Un rol deosebit în menţinerea echilibrului metabolic în organism îl are alimentaţia.Elaborează o raţie alimentară pentru o zi. indivinecesară și suficientă pentru creșterea și dezduală voltarea ta. în funcţie de dejunul servit azi.Calculează. ■ Lucru cu .Ce argumente pro și ce argumente contra aveţi pentru acest caz? . SD 7 . pe baza tabelului din anexa A. De aceea. • Activitate în grup ■ Studiu de caz ■ Analiză ■ Sinteză ■ Conversaţie Menţionăm importanţa alimentaţiei pentru organism prin calitatea răspunsurilor.36 Biologie Așadar. pentru a activa normal în orice situaţie. Menţionăm importanţa unui regim alimentar sănătos în funcţie de particularităţile organismului.Comentaţi starea propriului organism la moment. . metabolismul este un proces complex.Utilizează în acest scop informaţia din anexa surse inB și alte surse informaţionale de specialitate. ce implică transformări de materie și energie.

(Consultă în acest scop datele prezentate în tabelul din sarcina 6 și alte surse informaţionale. SD 8 se va propune pentru acasă.) • Activitate individuală ■ Notiţe NB: În cazul profilului umanistic nu se va realiza în timpul lecţiei SD 6 și SD 8 indicată în proiectul didactic la etapa „Fixarea cunoștinţelor noi și realizarea feedback-ului”.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 37 Tema pentru acasă Studierea temei: „Metabolismul”. care să conţină alimente cu gust dulce. pag. și a următoarelor sarcini didactice: a) • Scrie un referat de cel puţin 2 pagini în care să reflecţi apariţia distrofiei musculare ca urmare a carenţei de proteine în raţia alimentară zilnică. • Elaborează-ţi o raţie alimentară pentru o zi. b) • În ultimul timp ai adăugat evident în greutate din cauza consumului exagerat de dulciuri. Sarcinile a) și b) propuse pentru profilul real pot fi propuse și pentru profilul umanistic. dar care să nu depășească norma de calorii pe zi. În acest caz. • Anexează referatul la această temă. 16. la dorinţa/ în funcție de necesitatea elevilor. • Intitulează referatul. Rezolvarea SD 7 și 8 din manual.5 ani 3-4 ani 5-7 ani 25-30 35-40 40-50 60-70 75-80 50-55 60-75 90-120 180-230 250-300 . Anexa A Norma zilnică de substanţe nutritive Proteine (g) Vîrsta Cantitatea totală 8-10 12-15 45-48 60-63 72-75 De origine animală 8-10 12-15 36 44 47 Lipide (g) Glucide (g) Pînă la 2-3 luni 5-6 luni 1-1.

4 3.5 258.5 19.5 140.84 12.54 0.81 20.3 4.14 1.34 25.42 0.38 Biologie 8-11 ani 12-14 ani 15-16 ani 75-95 90-110 100-120 56 64 68 80-95 90-110 90-110 350-380 380-400 420-450 Anexa B Compoziția chimică (%) Produse alimentare Proteine 20.24 -10.3 3.0 170.0 427.62 0.5 68.5 256.0 331.30 5.0 787.83 0.56 5.0 41.59 86.26 ----Valoarea calorică netă la 100 g de masă 80.6 879.0 65.55 19.89 63.10 1.60 0.10 12. de bumbac etc.3 18.04 12.5 315.47 0.50 48.24 2.67 ----4.35 13.42 6.46 3.50 57.16 2.71 75.77 14.0 384.69 99.28 1.48 0.95 0.98 1.58 0.2 Glucide --1.21 11.64 0.03 0.80 -1.63 5.40 0.0 360.5 53.88 0.5 15.0 37.11 68.01 6.5 -23.0 647.45 99.13 15.8 Săruri minerale 1.61 0.56 6.07 0.72 0.82 -1.12 4.46 79.57 20.67 1.72 2.0 387.81 10.0 118.0 Carne slabă de vită Carne slabă de porc Carne de găină Ouă de găină Slănină Crenvuști Crap Șalău proaspăt Lapte de vacă nesmîntînit Smîntînă Cașcaval Brînză de vaci degresată Unt Hriscă Orez Pîine de grîu de calitate superioară Paste făinoase Cartofi proaspeți Varză proaspătă Roșii Mere proaspete Struguri proaspeți Caise proaspete Lamîi Fragi proaspeți Uleiuri vegetale (de in.5 520 44.0 116.60 64.0 4.56 -1.13 6.74 0.37 1.39 4.36 0.30 1.9 0.17 --22.23 31.04 0.86 8.22 0.68 26.5 314.41 19.08 19.8 Lipide 2.01 10.0 460.21 1.10 1.5 196.26 0.) Nuci Zahăr din sfeclă Miere de albine Baton de ciocolată Ciorbă de varză acră Zeamă de carne Orez cu lapte Piure de cartofi .94 1.28 3.18 0.55 11.83 1.93 6.01 1.0 109.99 12.58 1.19 ----0.27 15.79 -14.05 3.18 0.39 13.88 2.59 -13.29 0.16 0.14 1.7 2.81 3.5 62.5 107.80 75.16 0.16 1.40 1.07 12.57 2.

http://www. rolul fotosintezei în diverse domenii.com/#hl=ro&source=hp&q=fotosinteza&aq=0&aqi=g1gs1g1gs1g4g-s2&aql=&oq=fotos&gs_rfai=&fp=aa21e4353445b6ba 3.google.com/#hl=ro&q=fotosinteza+artificiala&aq=f&aqi=g1&aql=&oq=&gs_rfai=&fp=aa21e4353445b6ba .să stabilească corelaţii între factorii de mediu şi intensitatea fotosintezei. http://www. Chişinău.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 39 PROIECT DIDACTIC DE SCURTĂ DURATĂ la BIOLOGIE realizat în clasa a 10-a. 3 . profil real Data __________ Tema: Fotosinteza-metabolism plastic Tipul lecţiei: Lecție mixtă Durata: 90 min Demersul formării competenţelor Competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat Competenţe de a comunica într-un limbaj ştiinţific coerent Competenţa de a utiliza cunoştinţe de bază din domeniul biologiei în diverse situaţii de comunicare referitoare la procese vitale Interpretarea datelor referitoare la însuşirile generale ale organismelor Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: 1 . T. N.google. Biologie. V. Larionov et alii. 2 .să argumenteze. pe baza surselor informaţionale. Editura Prut Internaţional. manual pentru clasa 10-a.să descrie pe baza informaţiei din text particularităţile fazei de lumină şi ale fazei de întuneric a fotosintezei. 4 . Bibliografie: 1. Bernaz-Sicorschi.să definească pe baza informaţiei din text noţiunea de fotosinteză. 2001. Copil. 2.

• Activitate Apreciem xa 1). individuală achiziţiile Anexaţi la chestionar: ■ Chestionar elevilor la a) referatul pe care l-aţi scris acasă. funcţionarea acestui ■ Expunere sistem depinde de cultura alimentaţiei.Citiţi textul „Fotosinteza”. energia solară este transfornată în: A energie electrică. B energie chimică. F O T O S I N T E Z A • Activitate frontală ■ Conversaţie Identificăm tema nouă prin completarea careului.Rezolvaţi următoarele sarcini: O1 SD1 Încercuiţi varianta care indică răspunsul corect. C energie mecanică. un sistem energetic. alineatul 1. SD2 . Răspundeţi la întrebările din chestionar (Ane. tabolismul” prin verificarea chestionarului. . Organismul nostru este. Comunicarea cunoșinţelor noi Tema: Fotosinteza – metabolism plastic . frontală la fel. D energie termică. 109. de care este dependentă viaţa tuturor animalelor. • Activitate în perechi ■ Lucru cu textul ■ Conversaţie Verificăm corectitudinea formulării definiţiei prin evaluare frontală.40 Biologie Etapele lecţiei Momentul organizatoric Verificarea cunoștinţelor Obiective operaţionale Conţinuturi Tehnologie didactică Evaluare Am determinat deja că orice organism viu este • Activitate un sistem energetic. pag.Scrieţi definiţia noţiunii de fotosinteză. . Din definiţia expusă rezultă că fotosinteza prezintă două faze: faza de lumină și faza de întuneric. tema „Meb) raţia alimentară pe care aţi elaborat-o. inclusiv a omului. În procesul de fotosinteză. SD 1 Completaţi careul pe baza următoarei expuneri: Plantele verzi prezintă o proprietate unică.

utilitrei trepte zînd următoarea schemă-reper.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 41 O2 SD 3 • Activitate . utilizînd planșa „Fotosinteza”. Influenţa CO2 asupra fotosintezei (Anexa 2B). Influenţa apei asupra fotosintezei (Anexa 2D). Influenţa factorilor de mediu asupra fotosintezei Intensitatea fotosintezei este influenţată de un complex de factori precum: lumina. Influenţa sărurilor minerale asupra fotosintezei (Anexa 2E).Completaţi tabelul: Influenţa factorilor de mediu asupra fotosintezei O3 Fixarea cunoștinţelor noi • Activitate în grup (7 grupe) ■ Lucru cu textul ■ Lucru cu tabelul ■ Conversaţie Evidenţiem acţiunea factorilor de mediu asupra fotosintezei prin completarea tabelului. Influenţa poluării asupra fotosintezei (Anexa 2F). sărurile minerale etc. concentraţia CO2. 109-110. ■ Lucru cu schema ■ Lucru cu imagini ■ Conversaţie Evidenţiem particularităţile fazei de lumină și a fazei de întuneric a fotosintezei prin expunerea acestora. SD 3 . apa. pag. ■ Interviul pe . temperatura. . Influenţa temperaturii asupra fotosintezei (Anexa 2C).Descrieţi particularităţile acestor faze.Citiţi textele: „Faza de lumină” și „Faza de în perechi întuneric”. .Citiţi textele: Influenţa luminii asupra fotosintezei (Anexa 2A). Influenţa oxigenului asupra fotosintezei (Anexa 2G).

în care se produc anumite substanţe atît intermediare. . Evidenţiem importanţa fotosintezei prin generalizarea materiei studiate. În urma acestui ■ Expunere proces rezultă: ▶ substanţe constituente ale celulelor. ▶ O2 eliminat în mediu. Prin fotosinteză se realizează și circulaţia în natură a elementelor: C. Fotosinteza asigură compoziţia constantă a aerului în atmosferă.42 Biologie Factori de mediu Lumină CO2 Temperatură H 2O Săruri minerale Factori poluanţi O2 Formarea priceperilor și deprinderilor O4 Indici în normă Comentarii Pornind de la cele expuse. iar fotosinteza artificială creează noi perspective în diverse domenii ale economiei. care incearcă să utilizeze fotosinteza în diverse domenii. Argumentaţi răspunsul. precum și rezervele energetice ale plantelor. silvică și. putem spune că fotosinteza este • Activitate procesul de care depinde existenţa tuturor frontală organismelor vii de pe Terra. indirect. deoarece determină direct producţia agricolă. .Intitulaţi textele. ▶ substanţe nutritive de bază pentru toate organismele heterotrofe. pe cea zootehnică. SD 4 . • Activitate în perechi ■ Analiză ■ Lucru cu textul ■ Sinteză ■ Conversaţie Menţionăm importanţa fotosintezei artificiale prin calitatea răspunsurilor. Realizarea feedback-ului În concluzie. rezultă că fotosinteza este un proces complex.Citiţi textele din Anexa 3. S. Fotosinteza are importanţă practică. Concluzii. N. Acest aspect a interesat mai mulţi savanţi. P. cît și finale.

intensitatea fotosintezei e mare la razele roşii din spectrul luminii. Fotosinteza începe la o lumină slabă. 3. → În timpul nopţii scade la 0 sau cîteva zecimi de lucşi. În natură. concentraţia CO2 în aer creşte puţin la începutul primăverii şi toamnei din cauza respiraţiei intense a microorganismelor din sol şi a reducerii în intensitate a fotosintezei. Selectează expresia care corespunde organismului tău: As > Ds. În decursul a 24 de ore. Anexa 1 Chestionar 1. fenomene vulcanice şi arderea combustibililor. . Indică sursa care generează aceste procese. Notează exemple de procese electrice. Vara are loc o scădere a concentraţiei CO2 din cauza intensităţii mari a fotosintezei. Notează norma zilnică de proteine. 4. ea ajunge la 100 000 lucşi. concentraţia CO2 în aer scade puţin peste zi din cauza fotosintezei. termice.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 43 Tema pentru acasă Studierea temei: „Fotosinteza”. intensitatea luminii se schimbă în limite foarte largi. iar noaptea creşte uşor din cauza respiraţiei organismelor. mecanice. 2. glucide şi lipide pentru tine. lumina influenţează fotosinteza prin intensitate şi compoziţie. de obicei. Anexa 2 B Influenţa CO2 asupra fotosintezei În compoziţia aerului. într-o zi. Anexa 2 A Influenţa luminii asupra fotosintezei Lumina reprezintă sursa de energie care determină în mare măsură desfăşurarea fotosintezei. As < Ds. Grosimea stratului de aer şi de nori influenţează intensitatea luminii. care au loc în organismul tău la moment. Ca factor extern. Scrie într-o frază cantitatea de facto pe care o consumi. Argumentează răspunsul. As = Ds. Formulează concluzii referitor la un astfel de regim alimentar. după care scade datorită vătămării protoplasmei celulare. Prezintă esenţa metabolismului într-o diagramă. CO2 participă numai cu 0. Rezolvarea SD 2 și 3 din manual. CO2 din aer provine din: respiraţia plantelor şi animalelor. pag. dar este mascată de respiraţie şi abia la o iluminare de 100-500 lucşi depăşeşte acest stadiu şi devine aparentă. Fotosinteza creşte în intensitate pînă la 50 000 lucşi şi rămîne constantă pînă la 100 000 lucşi.03 %. 110. → La mijlocul zilelor de vară. În decursul anului. La plantele verzi. Concentraţia CO2 se menţine constantă datorită fotosintezei.

intensitatea fotosintezei scade progresiv din cauza greutăţii de difuziune a gazelor în urma micşorării spaţiilor intercelulare.44 Biologie Din aerul inconjurător. membranele celulelor şi ajung în citoplasmă la cloroplaste. enzimele acţionează în sens hidrolizant. iar optimul termic caracterizează fiecare specie de plante. Sărurile minerale acţionează atît asupra fotosintezei în general şi asupra sintezei unor aminoacizi în special. CO2 pătrunde în frunze prin epidermă şi ostiolele stomatice şi ajunge în camerele stomatice. castraveţi). organelor asimilatoare. moleculele de CO2 şi H2CO3 străbat epiderma. Acţiunea de inhibare se datorează în special deshidratării citoplasmei. spaţiile mari intracelulare. intensitatea respiraţiei creşte. temperatura optimă a fotosintezei variază între 25-30 ºC. fosfat au o influenţă pozitivă asupra fotosintezei. La plantele de origine nordică (cartoful). cu atît mai accentuată cu cît concentraţia este mai mare. Anexa 2 D Influenţa apei asupra fotosintezei Apa este absolut necesară ca materie primă pentru sinteza zaharurilor. peste această cantitate de apă. cît şi asupra măririi suprafeţei foliare. la cele mai multe plante. . Limita inferioară a temperaturii la care are loc fotosinteza este situată. Creşterea concentraţiei de CO2 de la 0. fotosinteza poate avea loc şi la temperaturi mai joase. ajunge la celulele palisadice ale frunzei şi apoi la cloroplaste. Anexa 2 C Influenţa temperaturii asupra fotosintezei Temperatura influenţează în special faza de întuneric. Dacă cantitatea de apă scade foarte mult. are loc scăderea în intensitate a fotosintezei.03 % la 10-15 % determină creşterea intensităţii fotosintezei cu 2-5 %. Plantele submerse iau CO2 din apă în care se găseşte dizolvat sub formă de acid carbonic: CO2 + H2O → H2CO3 Din apă.11 %. pentru menţinerea activităţii normale a celulelor. citoplasmei şi enzimelor. Fotosinteza creşte proporţional cu conţinutul de apă pînă la 70 % din greutatea proaspătă. temperatura este de 35-40 ºC. sulfat.08-0. Temperatura optimă a fotosintezei variază între 25-30 ºC. De aici. după care scade datorită acţiunii toxice a acestuia asupra citoplasmei. La concentraţii mai mari decît optimul. unde este utilizat în fotosinteză. Anexa 2 E Influenţa sărurilor minerale asupra fotosintezei Sărurile de amoniu. Limita inferioară a concentraţiei CO2 din aer la care are loc fotosinteza e cuprinsă între 0. atunci se va reduce şi intensitatea fotosintezei. iar gradul de deschidere a stomatelor se micşorează. în jurul valorii de 0 ºC. iar la conifere. dar numai în concentraţii optime. prin spaţiile intercelulare. La deficite mari de apă are loc o creştere a vîscozităţii citoplasmei celulare. iar la cele de origine sudică (roşii. azotat. precum -6 ºC.

. scade intensitatea fotosintezei...... ...........Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 45 Anexa 2 F Influenţa poluării asupra fotosintezei Fotosinteza este diminuată sau chiar întreruptă de efectele poluării....ploile acide – modifică aciditatea naturală a solului. cu ajutorul energiei solare. .......... Anexa 2 G Influenţa oxigenului asupra fotosintezei Concentraţia de peste 21 % a O2... Descoperirea va permite utilizarea acestor sisteme ieftine şi eficace pentru sintetizarea zahărului și a etanolului cu ajutorul luminii și al dioxidului de carbon (pornind de la modul în care plantele fac fotosinteza – transformă dioxidul de carbon în biomasă folosind lumina solară)..... în prezenţa unui catalizator. apa este descompusă în elemente cu ajutorul energiei solare...concentraţiile mari de fosfaţi.......aspx?iid=11183) . Este probabil una din cele mai curate căi de obţinere a hidrogenului – combustibilul viitorului.............. precum: ... Anexa 3 .ro/articole/stiinta/fotosinteza-artificiala-a-fost-produsa-in-laborator) .fabricadebani. pînă la hidrogen şi oxigen.. Totul cu un cost extrem de scăzut.. Industria automobilistică lucrează deja avînd ca ţintă un automobil folosind celulele de combustie cu hidrogen care să poata circula pe şosele din 2010..............5 % intensifică fotosinteza.....acasa. împreună cu Universitatea Emory din Atlanta.... Un grup de cercetători japonezi de la Universitatea din Kyoto au inventat un material care poate fi utilizat pentru a reproduce procesul fotosintezei........ membru al Asociaţiei Helmholtz......gazele industriale. SUA. (http://www...... Centrul de cercetări Juelich din Germania........ au anunţat sintetizarea unui catalizator stabil pentru oxidarea apei şi formarea oxigenului molecular.. ........ (http://stiri........ apa este oxidată...... În acest proces....... spun oamenii de ştiinţă......... Este un pas esenţial pentru realizarea – de fapt – a fotosintezei artificiale...... iar reducerea concentraţiei O2 pînă la 0.... În acest proces..........ro/print...smogul – blochează stomatele şi reduce fotosinteza.....

profil real şi umanistic Data __________ Tema: Reproducerea. Tipuri de reproducere Tipul lecţiei: Lecție de asimilare a cunoștințelor Timp: 90 min. manual pentru clasa 10-a. V. Copil. 2 . T. .46 Biologie PROIECT DIDACTIC DE SCURTĂ DURATĂ la BIOLOGIE realizat în clasa a 10-a. 45 min.să clasifice pe baza diferitor criterii tipurile de reproducere. (profil umanistic) Demersul formării competenţelor Competenţe de a învăţa să înveţi Competenţa de a aplica tehnici interactive de învăţare Competenţa de a investiga procese biologice cu ajutorul aparatelor şi ustensilelor de laborator Proiectarea acţiunilor de investigaţie a însuşirilor generale ale organismelor Obiective operaţionale Elevul va fi capabil: 1 . 2001.să elaboreze pe baza surselor de specialitate proiecte de reproducere a unor plante. Bernaz-Sicorschi. (profil real). N. Larionov et alii. Chişinău. 3 . Biologie.să definească pe baza informaţiei din text noţiunea de reproducere. Bibliografie: 1. Editura Prut Internaţional.

• Argumentaţi răspunsul.Prezentaţi într-un clustering modalităţile de reproducere din lumea vie. • Activitate în grup ■ Lucru cu textul ■ Clustering ■ Turul galeriei Apreciem reprezentările grafice prin evaluare reciprocă. . Tipuri de reproducere O1 SD 2 .Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 47 Etapele lecţiei Obiective operaţionale • Intitulaţi imaginea. SD 1 . 17.Citiţi textul „Reproducerea”. . Conţinuturi Tehnologie didactică Evaluare Momentul organizatoric • Activitate în grup ■ Conversaţie Apreciem calitatea răspunsurilor. 17.Citiţi alineatele 3-10. Din cele expuse mai sus rezultă că reproducerea este unica însușire a organismelor care asigură perpetuarea speciei. • Activitate în grup ■ Analiză ■ Sinteză ■ Conversaţie Evidenţiem momente interesante referitoare la reproducere în lumea vie prin evaluare frontală. iar în lumea vie există diverse modalităţi de reproducere. alineatele 1 și 2. Comunicarea cunoșinţelor noi Tema: Reproducerea. .Expuneţi o situaţie care v-a impresionat referitor la reproducerea unor organisme.Prezentaţi schematic esenţa reproducerii/ definiţia noțiunii de reproducere. pag. Reactualizarea cunoștinţelor Unul din cele mai fascinante procese care se întîlnește în lumea vie este reproducerea. O2 SD 3 . • Activitate în perechi ■ Lucru cu textul ■ Reprezentări grafice ■ Conversaţie Verificăm reprezentările grafice prin evaluare frontală. pag.

Tema pentru acasă Studierea temei: „Reproducerea. . ghiveci. ■ Conversaţie Reproducerea vegetativă a plantelor de apartament Materiale necesare : material săditor.realizează timp de 6 luni observaţii. Pentru aceasta: . proîn grup cedaţi conform algoritmului indicat ■ Lucrare în lucrarea practică: Reproducerea practică vegetativă a plantelor de apartament. . fotografii etc. . Studiază informaţia despre această plantă (originea. . Mod de lucru: 1. grafice. .48 Biologie ■ Conversaţie Fixarea cunoștinţelor noi și realizarea feedback-ului O3 SD 4 Pentru a înmulţi materialul săditor • Activitate (pregătit din timp de către voi). 2. notiţe. 4. • Activitate individuală ■ Notiţe Apreciem calitatea produsului prin evaluare reciprocă. indicată în sursa informativă. scheme.pregătește din timp materialul vegetal pentru înmulţire.înregistrează aceste date sub formă de desene.înregistrează perioada de obţinere a materialului săditor.creează condiţii optime pentru creșterea și dezvoltarea plantei. Prezintă planta. . SD 5 Realizează un proiect de cercetare într-o periodă de șase luni. Înmulţește planta conform indicaţiilor de mai jos: .pregătește compoziţia solului. Alege o plantă de apartament pe care dorești s-o înmulţești. particularităţile biologice. modul de înmulţire și condiţiile de creștere și dezvoltare). sol. 3.plantează materialul săditor în solul pregătit. măsurări ale modificărilor care apar la planta cultivată. Tipuri de reproducere”.

la profilul umanistic.plantarea materialului săditor.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 49 • Pregătește un raport asupra creșterii și dezvoltării plantei. NB: Extinderea lucrării practice pînă la dimensiunile unui proiect de cercetare.recomandări și concluzii. . . care să includă următoarele puncte: . se va realiza în funcţie de solicitările elevilor. .pregătirea materialului săditor. .crearea condiţiilor optime pentru creșterea și dezvoltarea plantei timp de 6-7 luni.bibliografie. .

Astfel. Strategia în educaţie poate fi definită ca: „știnţa sau arta de a combina și coordona acţiunile în vederea atingerii unui scop. adaptîndu-se la situaţiile și condiţiile apărute spontan.50 Biologie 4. ci reprezintă rezultanta acestora. rezultă că ea nu este o sumă aditivă a trei componente. complementare. mijloacelor de învăţare. strategiile didactice se caracterizează prin flexibilitate. Curriculumul liceal modernizat la biologie orientează proiectarea. într-un astfel de context educaţional va reuși acel profesor care va da dovadă de creativitate și spontanietate în selectarea metodelor.1 Strategii didactice de predare-învăţare. organizate pentru a rezolva o sarcină sau un ansamblu de sarcini corespunzătoare exigenţelor sociale”. tehnici. aptitudinile. a formelor de organizare și în îmbinarea armonioasă a acestora. strategia se referă la conducerea (managementul) căilor. Ea se constituie dintr-un ansamblu complex și circular de metode. STRATEGII DIDACTICE DE PREDARE – ÎNVĂŢARE – EVALUARE 4. a metodelor implicate într-o activitate în vederea atingerii unui scop [9]. capacităţi și abilităţi. care enunţă că „Competenţa reprezintă un ansamblu de cunoștinţe. organizarea și desfășurarea demersului educaţional în contextul unei pedagogii axate pe competenţe. priceperile. strategia didactică reprezintă modalitatea eficientă prin care prfesorul îi ajută pe elevi să acceadă la cunoaștere și să-și dezvolte capacităţile intelectuale. pe baza cărora profesorul elaborează un demers educaţional în vederea realizării cu eficienţă a învăţării. și de la modelul grafic de formare a unei competenţe prezentat în figura de mai jos [11]. tehnicilor. sentimentele și emoţiile. Pornind de la definiţia competenţei. În continuare sînt prezentate unele recomandări referitoare la adaptarea unei tehologii didactice interactive în situaţii de predare-învăţare în contextul pedagogiei axate pe competenţe. Ea corespunde unei planificări pentru a ajunge la un rezultat. oportună situaţiilor de învăţare. propunînd obiective de atins și mijloace vizate pentru a le atinge” [10]. deprinderile. . mijloace și forme de organizare a activităţii (elemente constitutive ale tehnologiei didactice). În acest context. Tehnici interactive de predare-învăţare În sens general.

Astfel. pentru formarea fiecărei componente. care pot fi adaptate în funcţie de sarcina didactică. Există o gamă variată de tehnici de lucru cu textul: lectură în perechi. relativ independente. reflexivă. Algoritmul utilizării tehnicii • Elevii formează perechi și aceste perechi sînt constante pe tot parcursul activităţii. SINELG. transcripţia. clasa a XII-a. rezumate în perechi. . În acest caz sînt implicate anumite procese psihice: percepţia. memoria și unele operaţii elementare de gîndire. translaţia”. tehnica Lectură în perechi. împărţite echitabil în fragmente. Rezumate în perechi se folosește pentru lectura unui text știinţific ce conţine informaţie complicată sau numeroasă. profesorul trebuie să adapteze o gamă de tehnici interactive care asigură o educaţie dinamică. Pentru asimilarea/interiorizarea conștientă a informaţiei. continuă. Textele trebuie să fie adecvate. În continuare sînt prezentate modalităţi de aplicare a acestor tehnici pentru unele teme din modulul „Bazele geneticii”. Timpul se alocă în funcţie de volumul textului. motivantă. Una dintre cele mai des întîlnite metode ce contribuie la dezvoltarea percepţiei este lucrul cu textul. de conţinutul textului etc. • Componenta „savoir” are scopul de a interioriza informaţia comunicată. de exemplu. interviul pe trei trepte [12] etc. textul temei „Replicarea.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 51 În procesul de învăţămînt. se utilizează metode care implică aceste procese psihice în procesul de informare/ documentare/asimilare a cunoștinţelor. profil real și umanistic. • Textul este împărţit în părţi logice: fragmente sau alineate (număr par).. de volumul informaţional. formativă. în cadrul etapei de comunicare a cunoștinţelor noi.

Dezvoltă ideea. SINELG este un mijloc de monitorizare a înţelegerii textului și o modalitate de a face lectura textului știinţific funcţională. • La încheierea procesului de lectură și rezumare. textul temei „Moștenirea grupelor sangvine”. lectură care se operează la etapa lecţiei de comunicare a cunoștinţelor noi. apoi unul dintre ei îl rezumă. de exemplu.Determină ideea principală a alineatului și formuleaz-o ca pe un titlu al acestuia. . – Puneţi un „+” pe margine dacă informaţia pe care aţi citit-o este nouă pentru voi.fie laconic/elimine detaliile. . De exemplu: Cum rezumăm textul știinţific .Elimină detaliile și informaţia care poate fi omisă.Reformulează ideea principală a alineatului în formă de teză. profesorul se asigură că toţi elevii din clasă au citit textul oferit și l-au rezumat. Ambii înscriu rezumatul. – Fiecare elev. citește atent textul.Identifică termenii-cheie ai alineatului. • Fragmentul următor este citit și rezumat de celălalt elev ș. adăugînd termenii necesari și informaţia concludentă. în cadrul reactualizării cunoștinţelor.redea esenţa de conţinut a textului. Algoritmul utilizării tehnicii • Profesorul prezintă instrucţiunile pentru SINELG. . . timp de 20-25 minute.a. profesorul va afișa pe tablă sau va oferi pe bănci cîteva indicaţii referitoare la cerinţele faţă de un rezumat. după ce. Un rezumat trebuie să: . s-au actualizat unele informaţii. Tehnica SINELG (Sistem Interactiv de Notare pentru Eficientizarea Lecturii și a Gîndirii) este o tehnică de lectură interogativă/analitică a unui text. – Puneţi un „V” pe margine dacă informaţia citită confirmă ceea ce știaţi sau credeaţi că știţi. . – Puneţi un „–” pe margine dacă informaţia pe care aţi citit-o contrazice sau diferă de ceea ce știaţi sau credeaţi că știţi. .52 Biologie • Elevii citesc împreună fragmentul. – Puneţi un „?” pe margine dacă informaţia pare confuză și reclamă o documentare suplimentară. .m.conţină termenii-cheie.d. Condiţii de realizare eficientă a învăţării ▶ Pentru eficientizarea activităţii de învăţare. Evaluarea activităţii ■ Evaluarea activităţii se va realiza prin aprecierea calităţii rezumatului.

întrebările nu se vor repeta. fiecare dintre participanţi este și intervievat. prin urmare. Știam înainte de a citi textul V Am aflat din text și accept + Contrazice informaţia pe care o aveam Nu-mi este clar. Metode de studiu a eredităţii umane”. Discuţia trebuie să reflecte presupuneri/cunoștinţe anterioare și confirmări/ contestări. de exemplu. partenerii se intervievează reciproc în legătură cu un anumit subiect. textul citit se va analiza frontal din perspectiva semnelor aplicate pe margini și a tabelului completat. iar atmosfera – propice învăţării. se va insista în mod special asupra semnelor „–” și ”?”. textul temei „Genetica umană. și intervievator. Firește. Profesorul va ghida discuţia prin intervenţii și formulare de întrebări. Prin rotaţie. Condiţii de realizare eficientă a învăţării ▶ Pentru monitorizare. Algoritmul utilizării tehnicii • Profesorul creează echipe de cîte 3 persoane. • În timpul interviului (unul întreabă. În cadrul acesteia. • Profesorul va distribui textele care vor fi citite și la care se vor adresa întrebări. Este important ca ea să fie calmă. la fel și gradul de înţelegere. ceea ce e nou pentru un elev este cunoscut pentru altul.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 53 • În procesul lecturii. NB: În cadrul unui grup. care vor scoate în evidenţă informaţie adiacentă celei din text. urmărește să se distribuie rolurile și să se decidă asupra schimbărilor ulterioare de rol. se va completa individual un tabel (moment care reflectă nivelul de instruire al fiecărui elev. altul răspunde). am nevoie de documentare ? Evaluarea activităţii ■ După ce se încheie lectura. elevii aplică semnele SINELG pe marginea textului. și capacitatea de a vedea semnele de întrebare pe care le lasă textul este diferită). agreabilă. un al treilea membru al echipei exercită funcţia de secretar și înregistrează toată informaţia. . Tehnica interviul în trei trepte poate fi folosită în cazul unei situaţii de învăţare prin colaborare. și secretar.

care dezvoltă schema. În continuare este prezentată esenţa unor metode și exemple de utilizare a acestor metode.54 Biologie Grafic. Cîte 5-7 minute pentru un dialog = 15-21 de minute pentru o tură. • Timpul pentru lectura textului și formularea întrebărilor: 10-15 minute. Conspectul de reper se elaborează pe baza anumitor principii și reprezintă conţinutul materiei de studiu. astfel încît sporește efectul mnemonic. Evaluarea activităţii ■ Evaluarea activităţii poate fi realizată în două moduri: prin evaluare reciprocă sau prin evaluare frontală. iar C va răspunde la întrebări. La alcătuirea conspectului de reper se folosesc semnele de reper. Condiţii de realizare eficientă a asimilaţiei cunoștinţelor ▶ Profesorul va încuraja formularea întrebărilor. În cadrul evaluării reciproce. cuvînt în chenar etc. Semnele de reper reprezintă prezentarea comprimată a unei informaţii (prin literă majusculă. elevii sînt lăsaţi să aprecieze calitatea întrebărilor/ răspunsurilor. • În a treia treaptă a interviului. structurat grafic. El poate fi considerat o etapă calitativă nouă în schematizarea materiei de studii. Evaluarea frontală presupune o discuţie în plen la sfîrșitul activităţii în grupuri a celor mai interesante întrebări (din 3 interviuri ale unei echipe) și a celor mai valoroase răspunsuri sau generalizarea celor învăţate. îmbinări de litere. tehnica se prezintă astfel: • La primul pas. metoda mnemonică etc. uneori îi va delega secretarului sarcina de a înscrie toate întrebările adresate și răspunsurile date. elevul A (reporterul) îl intervievează pe elevul B. conspecte de reper. B va intervieva. . literă în ambalaj. B este secretar. Un interes deosebit prezintă și metodele ce contribuie la dezvoltarea memoriei: semne de reper. să aleagă cele mai interesante întrebări/cele mai valoroase răspunsuri. • Rolurile se schimbă și A va fi secretar. iar C înregistrează în scris aspectele principale ale discuţiei. iar C pune întrebări. A răspunde la întrebări.).

. A – anorganice. H2O – apă. 2) plasarea semnelor după anumite criterii: .respectarea.semnele secundare – conform logicii. 4) utilizarea culorilor (nu mai mult de 3). 5) utilizarea chenarului.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 55 La elaborarea conspectului de reper se iau în consideraţie particularităţile psihologice de percepţie a informaţiei. în măsura posibilităţii. . tema „Compoziţia chimică a celulei”. informaţia nu se codează. Sm – săruri minerale. O – organice. ATP – acid adenozintrifosforic. Reguli de elaborare a conspectului de reper La alcătuirea unui conspect de reper se respectă următoarele reguli: 1) regula de aur a lui Miller (7±2 semne). iar materialul este prezentat prin cuvinte și expresii. profil real și umanistic. 3) coraportul dintre semne: cele principale se vor scrie cu litere mari. a ordinii alfabetice. În schema obișnuită. unde: S – substanţe. De exemplu. .semnele principale să fie în centru. conspect de reper la modulul „Organizarea celulară a organismelor”. clasa a X-a.

sînt metode care contribuie la trecerea de la instruirea axată pe emisfera stîngă (instruire verbală) la instruirea ce implică ambele emisfere cerebrale. mitoza. literă în ambalaj la modulul „ Sistematica organismelor”: a) tema „Regnul Ciuperci”. păianjen. b) tema „Moluște”. Metoda mnemonică reprezintă un ansamblu de procedee care facilitează memorarea și mărește volumul memoriei prin formarea asociaţiilor artificiale. – metode care au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţionale practice. profil real și umanistic. clustering. prezentarea informaţiei în scheme. fapt . acestea determinînd locul real al copilului în viitor. Mnemonica: din greacă mnemonikē – arta de a memoriza. etc. De exemplu. • Componenta „savoir-faire” are scopul de a dezvolta la maximum capacităţile intelectuale și pe cele psihomotorii ale elevilor. experimentul. notarea primei litere a acestei noţiuni și înscrierea ei într-un ambalaj semnificativ fără a ridica pixul de pe foaie. clasa a X-a. Metoda literă în ambalaj presupune selectarea termenului de bază din temă. de exemplu. clasa a X-a. arbore genealogic etc. una dintre cele adaptabile la lecţiile de biologie este prezentarea informaţiei în versuri. în versuri pot fi prezentate cele mai complexe conţinuturi. Reprezentările grafice : înscrieri spaţiale. lucrarea practică. De exemplu. profil real și umanistic. adaptarea metodelor descrise mai sus sau a altor metode oportune situaţiilor de învăţare pentru interiorizarea informaţiei motivează elevii și oferă procesului educaţional un aspect interactiv și oportun cerinţelor curriculare. cele mai recomandate metode la lecţiile de biologie sînt: reprezentările grafice.56 Biologie G – glucide. lucrarea de laborator. În acest caz. metode de explorare directă a naturii: observaţia. P – proteine. care va fi des utilizat în discuţia subiectului. Astfel. Această metodă facilitează memorarea noţiunii și formează abilităţi de notare/ conspectare rapidă. Există mai multe variante ale acestei metode. metode de explorare indirectă a naturii: modelarea. L – lipide.

la formarea unei personalităţi armonioase din punct de vedere psihologic [13]. De exemplu: a) modulul „Organizarea celulară a organismelor”. tema „Nivelele de organizare a viului”. degenerări”. ideoadaptări. al percepţiei estetice. profil real și umanistic.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 57 care contribuie la dezvoltarea unui nivel mai înalt al gîndirii acţionale. • Cuvinte înscrise în contururi (pot fi utilizate și abrevieri). clasa a X-a. • Linii ce indică legătura dintre componentele schemei. Înscrierile spaţiale reprezintă diferite modalităţi de organizare grafică a informaţiei. „membrele”. . b) modulul „Evoluţia organismelor pe Terra. Schema „Păianjen” are menirea de a structura informaţia. „abdomenul”. tema „Direcţiile evoluţiei: aromorfoze. Evoluţia omului”. clasa a XII-a. Elemente constitutive ale schemei: • Contururi ovale ce reflectă „corpul”. drept urmare. al atitudinii creative faţă de lumea înconjurătoere și. profil real.

. Cluster – ciorchine) se folosește în situaţia de sistematizare a unui volum mare de informaţie (noţiuni de bază. • în ovalele de la următoarele nivele se notează noţiunile/ideile subordonate.58 Biologie Reguli de elaborare a schemei: • Schema se construiește începînd de la „corp”. Reguli de elaborare a schemei: • în ovalul principal din centrul Clustering-ului se notează noţiunea de bază/ ideea principală. clasa a XII-a. idei înscrise în contururi. tema „Tipuri de ecosisteme”. modulul „Bazele geneticii”. De exemplu. modulul „Ecologia și protecţia mediului”. NB: Construirea Clustering-ului permite identificarea cuvintelor-cheie care pot servi drept reper pentru căutarea informaţiei în Internet și în alte surse informaţionale. profil real și umanistic. în funcţie de interesele elevilor. profil real și umanistic. tema „Mutaţii”. idei). • noţiuni. Elemente constitutive ale schemei: • contururi ovale subordonate. • Apoi „piciorușele” se unesc cu „corpul” cu ajutorul liniilor. Metoda Clustering (din engl. clasa a XII-a. De exemplu. • Cu „piciorușele” se unesc „papucii”. • linii ce indică legătura dintre componente.

Elemente constitutive ale schemei: • Rădăcină • Tulpină • Crengi .Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 59 Metoda arbore genealogic stimulează procesele de gîndire referitoare la cauzele și efectele anumitor fenomene.

Reguli de elaborare a schemei: • în dreptunghiuri se înscriu cuvintele ce denumesc structurile. clasa a XII-a. tema „Organe senzoriale și stimuli”. utilizînd simboluri genetice în care să prezinte transmiterea unui caracter ereditar (la dorinţă). modulul „Bazele geneticii”. Elemente constitutive ale schemei: • figuri geometrice – dreptunghiuri. clasa a XI-a. modulul „Recepţia senzorială”. profil real și umanistic. • săgeţile se trasează de la un dreptunghi spre altul. propoziţii). profil real și umanistic. tema „Metode de studiu a eredităţii umane”. • prezentarea concluziilor. De exemplu. • cuvinte înscrise în dreptunghiuri (noţiuni. Prezentarea informaţiei în scheme structurate logic reprezintă o modalitate efectivă de organizare și stimulare a activităţii individuale a elevlor. • selectarea caracterului supus analizei. • colectarea datelor în cadrul familiei pe parcursul generaţiilor. Corelaţia dintre receptorii grupaţi în funcţie de localizare și receptorii grupaţi în funcţie de stimulii pe care-i percep NB: Schema poate fi completată cu exemple pentru fiecare tip de receptori. expresii. • alcătuirea arborelui genealogic în baza datelor acumulate. De exemplu. • săgeţi. Schema „Corelaţii ” se utilizează în cazul studierii anumitor structuri și a relaţiilor dintre ele.60 Biologie Reguli de alcătuire a unui arbore genealogic: • utilizarea simbolurilor genetice. pentru a evidenţia corelaţia dintre structuri. Elevilor li se propune să elaboreze arborele genealogic al familiei. . structurarea și reflectarea schematică a materiei de studiu creează baza organizării demersului educaţional în contextul formării competenţelor la elevi.

tema „Niveluri de organizare a viului”.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 61 Schema „INTERRELAŢII ” se utilizează în cazul studierii anumitor caracteristici ale structurilor/proceselor unor sisteme și a relaţiilor dintre ele. lucrarea de laborator.. • cuvintele/noţiunile indică denumirile componentelor sistemului. . clasa a XII-a. • săgeţi diferite după dimensiuni (săgeţile mai lungi indică o influenţă mai mare a unui component asupra altui component al sistemului și invers). iar pentru o claritate a contextului – și pe săgeţi. De exemplu. lucrarea practică. ele se scriu în figuri. cu excepţia situaţiei cînd componentul extern (de la care e trasată săgeata) are o influenţă multiplă asupra sistemului. • săgeţile se trasează concret (conform contextului) între componente. • grosimea săgeţilor este diferită. Un rol important în investigaţia organismelor. Elevilor li se propune să elaboreze o schemă în care să prezinte interrelaţiile dintre elementele biosferei prin care să demonstreze că biosfera este un sistem deschis. formează o viziune generală asupra activităţii integre a sistemului. modulul „Ecologia și protecţia mediului”. Elemente constitutive ale schemei: • figuri geometrice sferice. nu se admite trasarea săgeţilor pînă la conturul ce delimitează întregul sistem... profil real și umanistic. ceea ce demonstrează o forţă de acţiune diferită asupra componentelor (de ex. Reguli de elaborare a schemei: • figurile geometrice delimitează componentele sistemului. fenomenelor la lecţiile de biologie îl prezintă metodele de explorare directă a naturii: observaţia. săgeata 5 din schema alăturată demonstrează o forţă de acţiune mai pronunţată decît săgeata 3). eliptice etc. • săgeata (de ex. săgeţile 1 și 2 din schema alăturată) unește componentul a cu b sau c și arată că a îl poate influenţa/influenţează pe b sau c. experimentul. proceselor.

fie chiar și o redescoperire a adevărurilor cunoscute deja. îmbogățindu-și astfel cunoștinţele despre ele. Acestea sînt metode: .de explorare a realităţii. La sugestia profesorului. profesorul propune procedee prin care se urmărește antrenarea elevilor în cunoașterea nemijlocită a unor obiecte biologice statice. Etapele observaţiei: .identificarea elementelor esenţiale ale obiectului / fenomenului studiat. corelaţiilor). .definirea / descrierea însuşirilor generale ale elementelor identificate. în cazul observaţiilor. Pentru aceasta. un rol deosebit îi revine demersului investigaţional. După durată. Toate aceste metode: observaţia. formînd la elevi priceperi și deprinderi. Desfășurarea demersului de cunoaștere știinţifică/ de investigaţie în practica didactică se realizează prin metode ce prezintă un caracter acţional și dinamizează procesul de învăţare. reprezentînd modalitatea practică de acţiune. Metodele de cercetare contribuie la formarea priceperilor și deprinderilor la elevi doar în cazul în care sînt respectate condiţiile de realizare a acestora. Observaţia este o metodă în care predomină acţiunea de cercetare directă a naturii (a obiectelor / corpurilor. . observarea relaţiilor. ■ se finalizează cu formarea de abilităţi și competenţe. observaţii repetate pentru verificarea unei ipoteze. elevii sînt îndrumaţi cum să procedeze. lucrarea practică. elevii urmăresc diferite aspecte ale realităţii ani întregi. ■ se realizează printr-o srategie participativă. . faptelor.de formare a priceperilor și deprinderilor. cum să înregistreze cele observate și cum să le interpreteze. fenomene dinamice. experimentul. În procesul de cunoaștere. Astfel. Fiecare metodă are un caracter instrumental. relaţiilor. . care presupune cunoaștere prin descoperire. lucrarea de laborator. deosebim observaţii de scurtă și de lungă durată. fenomenelor. au un caracter aplicativ și formează la elevi priceperi și deprinderi acţional practice.62 Biologie Abordarea procesului de învăţămînt din perspectiva învăţămîntului formativdezvoltativ implică responsabilitatea profesorului de a forma la elevi priceperi și deprinderi.diferenţierea a două sau mai multe obiecte / fenomene pe baza unor însuşiri caracteristice. . dar care conţine multiple aspecte formative: ■ generează condiţii de învăţare prin efort propriu. O modalitate eficientă în desfășurarea observaţiilor sînt „Fișele de observaţie” . Există mai multe tipuri de observaţii.de învăţare prin acţiune practică.de învăţare prin descoperire.

2. Examinează la microscop preparatul realizat.) De asemenea. Asemănări______________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________ Deosebiri_______________________________________ ______________________________________________ ______________________________________________ . 7. Fişă de observaţie Structura organismelor protiste Numele elevului_______________________ Clasa a X-a Data________________________________ 1. observaţia poate fi realizată cu ochiul liber. Picură cu pipeta o picătură de apă pe o lamă. Notează pe desen denumirea părţilor componente ale organismelor. tema „Regnul Protiste”. dar și cu ajutorul unor instrumente optice (lupă. Colectează puţină apă dintr-un lac sau dintr-o baltă. În continuare este prezentată o fișă de observaţie pentru modulul „ Sistematica organismelor”. concomitent cu dezvoltarea capacităţii de a observa. de către profesori și elevi. pregătirea unor preparate. Acoperă picătura de apă cu o lamelă. 4. (NB: Prima „Fișă de observaţie” oferită elevilor va fi întocmită de profesor. Desenează în spaţiul de mai jos organismele observate în cîmpul microscopic. 5. b) deosebirile dintre aceste organisme. Notează pe baza desenelor realizate: a) asemănările dintre aceste organisme. se formează și o serie de deprinderi practice privind mînuirea microscopului. microscop). de regulă.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 63 întocmite. 3. cazuri în care. 6. reprezentarea prin desen a imaginii microscopice etc.

Etapele experimentului: . un prilej de a-l familiariza pe elev cu metodologia experimentului știinţific. Experimente pe grupe. îndeplinește o sarcină completă diferită de a celorlalţi. se pot delimita următoarele variante: Experimente demonstrative. trebuie să li se explice detaliat elevilor modul de organizare și condiţiile în care are loc fiecare experiment.reactualizarea cunoştinţelor şi a capacităţilor necesare pentru desfăşurarea experimentului. . . Experimente frontale. folosirea mijloacelor tehnice corespunzătoare.64 Biologie NB: Desfășurarea observaţiei implică intervenţia orientativă a profesorului. În cazul experimentului.observarea şi consemnarea fenomenelor semnificative care apar pe parcursul realizării experimentului. . Sînt lucrări unde fiecare elev. Ritmul de lucru este comun pentru toţi. în vederea urmăririi posibilităţilor de aplicare în practică a cunoștinţelor teoretice. în laborator. Profesorul urmărește activitatea elevilor. Rezultatele constatate în experiment se generalizează și se fixează sub formă de concluzii. Experimentele sînt realizate. elevii sînt puși în situaţia de a provoca fenomene pentru a cunoaște în mod nemijlocit diferite manifestări ale lor. pentru ca. Experimente aplicative. de obicei. folosind aparate și instrumente adecvate. În funcţie de finalitatea pedagogică. Toţi elevii efectuează concomitent același experiment. pe baza căreia elevul poate obţine informaţia necesară. . Experimentul – provocarea fenomenului cu scopul de a-l observa. .prezentarea ipotezei care solicită declanşarea experimentului. Se efectuează de către profesor în faţa clasei cu scopul de a demonstra și confirma adevărurile transmise.verificarea şi dezbaterea rezultatelor. . . totodată. treptat. Experimente individuale. toate grupele efectuînd aceeași temă sau fiecărei grupe fiindu-i repartizate sarcini diferite. Se efectuează de elevi pe baza unor instrucţiuni întocmite de profesor. În acest context. Fiecare experiment realizat trebuie să constituie. intervenind cu recomandări și precizări individuale. Există mai multe tipuri de experimente.formularea concluziilor.desfăşurarea experimentului sub îndrumarea profesorului. Se pot desfășura prin două modalităţi. Ele sînt posibile cînd fiecare elev posedă cîte o trusă de instrumente. Realizarea experimentului necesită condiţii speciale. să se poată contura unele reguli generale în ceea ce privește utilizarea acestei metode.motivarea elevilor pentru situaţii de experimentare.

Femeile bolnave de sindromul Turner (44+XO) nu conţin în celulele lor cromatină sexuală. Elaborează un raport de o pagină pentru prezentarea datelor. Lucrarea de laborator este o metodă bazată pe tehnici experimentale. În continuare este prezentat un experiment la modulul „Însușiri generale ale organismelor”.rolul acestui fenomen în viaţa plantei. tema „Metode de studiu a eredităţii umane”. Evidenţierea cromatinei sexuale se efectuează în cadrul metodei citogenetice şi permite depistarea maladiilor cromozomiale. Aşază un ghiveci cu o plantă de tradescanţia pe pervaz. care nu angajează resursele didactice la nivelul unui demers cu finalitate productivă [14]. . 2. de asemenea. Pentru a echilibra numărul de gene în cadrul evoluţiei. Experimente cu caracter de cercetare. Formulează concluzii referitoare la: . unul din cromozomii X. În continuare este prezentată o lucrare de laborator la modulul „Bazele geneticii ”. Roteşte ghiveciul cu 180°. pornind de la o ipoteză și continuînd cu culegerea datelor și desprinderea concluziilor. 3. 8. Bărbaţii bolnavi de sindromul Klinefelter pot conţine în celule o cromatină sexuală (44+XXY) sau chiar 2 cromatine sexuale (44+XXXY). Aici elevii sînt puși în situaţia de a concepe ei înșiși montajul experimental. El poate fi evidenţiat în nucleul interfazic sub forma unui corpuscul oval intens colorat în apropierea membranei nucleare interne. Realizează un experiment pentru a cerceta sensibilitatea la plante conform algoritmului alăturat. profil real și umanistic. 6. la femei. 5. iar cele bolnave de trisomie X (44+XXX) au 2 cromatine sexuale. 7. Evidenţierea cromatinei sexuale în celulele somatice umane Celulele somatice umane conţin 46 de cromozomi: 44 de autozomi şi 2 heterozomi (XX la femei şi XY la bărbaţi).Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 65 Experimente destinate formării abilităţilor și deprinderilor motrice de mînuire a instrumentelor și aparatelor de laborator. 4. Lasă planta în această poziţie timp de o săptămînă. 3 şi 4. 1. tema „Sensibilitatea organismelor”. femeile conţin o cromatină sexuală. Acest cromozom este numit cromatină sexuală sau corpuscul Barr. Repetă încă o dată paşii 2. Notează datele referitoare la poziţia frunzelor.tipul de sensibilitate. Cromozomul Y la bărbaţi este heterocromatinizat (condensat) şi conţine un număr mult mai mic de gene. În condiţii normale. profil real și umanistic. iar bărbaţii – niciuna. Notează poziţia frunzelor faţă de sursa de lumină. . clasa a XII-a. a suferit o condensare intensă. clasa a X-a.

3. • În condiţii normale. iar cromatina sexuală este mai puternic colorată decît restul nucleului şi se află în apropierea membranei interne a nucleului. Priveşte preparatul la microscop. Formulează concluzii referitoare la genotipul persoanelor investigate. Această metodă prevede aplicarea cunoștinţelor și capacităţilor în vederea obţinerii unui produs semnificativ. NB: • Nucleul apare colorat în roşu. Spală mîinile cu săpun. 7. în vederea fixării și consolidării cunoștinţelor și a formării priceperilor și deprinderilor. Pune materialul colectat pe o lamă microscopică şi adaugă o picătură de soluţie carmin-acetică. caracteristica lor constă în faptul că presupun un volum mai mare de muncă independentă din partea elevilor. Apasă atent pe lamelă (cu degetul mare sau cu baza unui ac spatulat) pentru etalarea celulelor. doar circa 30% din celulele analizate pot pune în evidenţă prezenţa cromatinei sexuale datorită aranjării lor spaţiale. exerciţiul. sub conducerea și îndrumarea profesorului. Lucrarea practică este metoda didactică în care predomină acţiunea operaţională reală. 6. Aplică lamela şi lasă preparatul timp de 2-3 minute. iar la bărbaţi nu se evidenţiază cromatina sexuală. diferite sarcini cu caracter aplicativ. lame şi lamele microscopice. Indiferent de variantele prin care se realizează. hîrtie de filtru. 9. la femei se identifică în interiorul nucleului cromatină sexuală. Mod de lucru: 1. 8. 4. În cazul lucrărilor practice. . 5. Prelucrează peretele lateral al cavităţii bucale cu tifon îmbibat în alcool etilic de 70% (astfel vei îndepărta primul strat de celule epiteliale moarte). microscop. spre același rezultat). mai întîi cu obiectivul x 20. Colectează mucoasa bucală prin raclarea peretelui lateral al cavităţii bucale prelucrate cu o spatulă. alcool etilic de 70%. • Evidenţierea cromatinei sexuale depinde de acurateţea cu care a fost efectuat preparatul. tifon. apoi cu obiectivul de imersie (x 90). imersionată preventiv în alcool etilic de 70%. 2. soluţie carmin-acetică. elevii sînt puși în situaţia de a executa ei însuși. Desenează în caiet celulele somatice din epiteliul cavităţii bucale a unei fete şi a unui băiat.66 Biologie Obiective: • pregătirea unui preparat squash. Unele lucrări practice pot fi efectuate de elevi acasă. Materiale necesare: spatulă. algoritmizarea (o operaţie constituită dintr-o succesiune univocă de secvenţe care conduce. întotdeauna. Îndepărtează cu o hîrtie de filtru excesul de colorant. • evidenţierea cromatinei sexuale în celulele somatice umane din epiteliul cavităţii bucale. Dar şi în acest caz.

scheme. Tavernier arată că ele trebuie să dezvolte la elevi un anumit grad de îndemînare în folosirea cunoștinţelor. .plantarea materialului săditor. . elevilor li se propun sarcini adăugătoare. . 2. De exemplu: .să facă un desen pe baza unei observaţii.creează condiţii optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantei. grafice.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 67 Activităţile practice nu vizează numai o acumulare de cunoștinţe. Alege o plantă de apartament pe care doreşti s-o înmulţeşti. . notiţe. . .să „conducă” o crescătorie.realizează timp de 6-7 luni observaţii. Mod de lucru: 1. o cultură. măsurări ale modificărilor care apar la planta cultivată. În continuare este prezentată o lucrare practică la modulul „Însușiri generale ale organismelor”. fotografii etc. . Reproducerea vegetativă a plantelor de apartament Materiale necesare: material săditor.crearea condiţiilor optime pentru creşterea şi dezvoltarea plantei timp de 6-7 luni. De exemplu: .bibliografie. Studiază informaţia despre această plantă (originea.etc.plantează materialul săditor în solul pregătit.înregistrează aceste date sub formă de desene.recomandări şi concluzii. Notă: Această lucrare poate fi realizată în cadrul unui proiect de cercetare într-o perioadă de şase luni. R. . 4. 5.pregătirea materialului săditor. Pregăteşte un raport asupra creşterii şi dezvoltării plantei.pregăteşte din timp materialul vegetal pentru înmulţire. . particularităţile biologice. clasa a X-a. .să înţeleagă o situaţie experimentală și să discute asupra validităţii ei.pregăteşte compoziţia solului. . Înmulţeşte planta conform indicaţiilor de mai jos: . . tema „Reproducerea”. . care să includă următoarele puncte: . ghiveci. . modul de înmulţire şi condiţiile de creştere şi dezvoltare).să observe continuu un fenomen. 3. profil real și umanistic. În acest scop.înregistrează perioada de obţinere a materialului săditor. . indicată în sursa informativă. Prezintă plantă. sol.să formuleze una sau mai multe ipoteze plauzibile care să permită rezolvarea unei probleme simple.

clasa a X-a. prelucrarea și prezentarea informaţiei referitoare la particularităţile structurilor. după cum afirmă D. Acizi nucleici. cu structurile și funcţionalităţile lor. de la naștere și pînă în prezent. profil real și umanistic. Elevilor li se propune să modeleze structura unor tipuri de celule. profil real și umanistic. NB: În perioada postmodernă. 1. stimularea forţelor proprii de investigare și descoperire”. clasa a XII-a. la modulul „Sistemul reproducător și reproducerea la om”. Elevilor li se propune să realizeze. tema „Structura celulei”. Gene”. – determină structura/particularitatea sistemului. urmărește nu atît transmiterea de informaţii. Salade. care. . tema „Dezvoltarea postnatală la om”. profil real și umanistic. într-un program computerizat. tema „Bazele moleculare ale eredităţii. profesorul poate propune elevilor să utilizeze diferite programe computerizate pentru selectarea. Elaborarea modelelor: – construiește/creează modelul prin metoda incercare/eroare. „prin natura ei și mai ales prin progresele spectaculare din ultimele decenii. un rol deosebit le revine tehnologiilor informaţionale. Modelarea – realizarea sistemelor artificiale prin analogie cu obiectele. De exemplu. un rol deosebit îl are modelarea. Din acest punct de vedere. Elevilor li se propune să modeleze structura moleculelor de acizi nucleici. În realizarea modelelor se respectă următorii pași. b) modulul „Bazele geneticii”. clasa a XI-a. De exemplu: a) modulul „Organizarea celulară a organismelor”. 3. Motivarea (sensibilizarea): – realizează diverse activităţi în cadrul sau făcînd referinţă la sistemele reale pe care vei incerca să le modelezi. proceselor. referindu-se la aspectul fizic și psihic. fenomenelor biologice. fenomenele reale. Conceptualizarea modelului: – creează conceptul prin confruntarea diverselor idei care iţi apar. Astfel. cît mai ales formarea și dezvoltarea interesului pentru cunoașterea.68 Biologie Dintre metodele de explorare indirectă a naturii pentru disciplina Biologie. 2. metodele de explorare a naturii contribuie la cunoașterea știinţifică. un film despre propria creștere și dezvoltare.

figuri. pălăria roșie mobilizează sentimentele. al căldurii. este necesar doar să fie verbalizate emoţiile. în baza oricăror criterii. el are voie sa prezinte doar fapte sigure. pericolele. Palaria roșie – simbol al arderii. • Obiectivul acestei tehnici de discuţie este examinarea multilaterală a problemei. în procesul unei discuţii dirijate. informaţie disponibilă sau necesară. Pălăria albă – simbol al hîrtiei albe. Această formă de lucru în grup nu permite eschivarea. de obicei cu orientare negativă. intuiţia purtătorului. jocul de rol. Dezvăluie intuiţia. indică asupra capcanelor. Este pălăria problemelor. Asociată cu emoţiile. pălărioare mici. • Grupurile vor primi instrucţiunile de lucru și vor avea timp suficient pentru lansarea întrebărilor și formularea raspunsurilor. ca un calculator. pentru a le diminua. fiecarui elev revenindu-i un rol propriu. profesorul va avea grijă ca pălăriile albastre să revina unor lideri formaţi. profesorul va pune în circuit atributele de rigoare: pălării adevărate.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 69 • Componenta „savoir-vivre” urmărește să formeze la elevi atitudini și comportament în contextul condiţiilor sociale bine determinate. Fiecare grup va purta o pălărie de o anumită culoare. ea îi cere purtatorului să răspundă la solicitările de date. iar atunci cînd nu dispune de ea. În acest context se vor aplica metode ce formează la elevi valori și atitudini personale. Nu e nevoie de implicaţie și motive. imagini de pălării sau alte obiecte ce ar semnifica pălăriile. utilizînd această tehnică. sentimentele și emoţiile. Pălăria neagra – simbol al judecatorului. fiecare tip este determinat de culoarea pălăriei. Pălăria roșie Pălăria neagră . Trebuie să fim cît se poate de chiţibușari și chiar pesimiști. studiul de caz. astfel de metode sînt: pălării gînditoare. se referă la fapte. ca un martor la proces. trăirile. să repereze sursele. Scopul său este sa obţină și să ofere cît mai multă informaţie. avertizează asupra unor posibile consecinţe. interviul etc. să căutăm punctele slabe. NB: • Pentru eficientizarea tehnicii și trăirea rolului. Purtătorul pălăriei negre urmează să contureze zonele de risc. • Elevii sînt distribuiţi în 6 grupuri. dezbaterea. Pălăria albă Implică concentrare asupra informaţiei. să punem totul la îndoială. criticilor și precauţiilor. • Atunci cînd elevii vor lucra pentru prima dată în echipe. fără emoţii și aprecieri. Metoda Pălării gînditoare determină șase tipuri de gîndire.

Pentru a fi eficientă. mediator și evaluator. Scopul utilizării acestei metode este acela de a stimula capacitatea elevilor de a-și delimita o poziţie faţă de un anumit subiect. se trece în revistă ce este bun. al fundamentării poziţiilor și al argumentelor invocate de fiecare parte participantă. Evoluţia omului”. tema „Ipoteze de bază ale originii vieţii”. schimbării. Pălăria galbenă – simbol al soarelui. cu condiţia să fie formulate reguli ale dezbaterii. Pălăria verde – simbol al vieţii. pozitiv. atuurile soluţiei propuse. În primul rînd este important ca subiectul dezbaterii să fie unul controversat. în final. clasa a XII-a. propunerilor. Orice afirmaţie are nevoie de un suport. Asociată cu energia. Este antagonistul pălăriei negre. Ideile existente se modifică sau se desfășoară. pălăria creatorului. apoi să existe o bună documentare înainte de a fi iniţiată dezbaterea. activităţii. a generatorului de idei. vor generaliza discuţia. Nu vizează un subiect în sine. Cadrul didactic sau unii elevi pot iniţia/stimula dezbaterea propunînd anumite puncte de discuţie (dileme) în cadrul unei teme mai largi. Este pălăria coordonării. util. de a-și exprima propriile opinii și a le argumenta în baza cunoștinţelor și experienţei lor personale. dar și de a învăţa să asculte. cei care dirijează procesul. metoda Pălării gînditoare poate fi folosită la modulul „Evoluţia organismelor pe Terra. Se pot contracara aserţiunile pălăriei negre. aplicarea metodei dezbaterii necesită o bună pregătire înainte de a fi utilizată. a ceea ce este interesant și provocativ. Sub pălăria optimistului se caută plusurile. . Este pălăria posibilităţilor și a perspectivelor. vor da semnalul de schimbare a pălăriilor și. Se poate desfășura în două grupuri „pro” și „contra” sau frontal. Pălăria galbenă Pălăria albastră De exemplu. Rolul cadrului didactic poate fi acela de a modera discuţia (sau o poate delega unui elev). să reacţioneze și să respecte opiniile altora. profil real și umanistic. dar indeosebi acela de a asigura echitatea și corectitudinea dezbaterii sub aspectul timpului acordat. Dezbaterea constituie una dintre metodele în care rolul cadrului didactic este foarte important ca organizator. observator. creșterii. formulează problemele.70 Biologie Pălăria verde Este pălăria creativitătii. al optimismului. Este pălăria pe care o poartă facilitatorii. a celui care gîndește liber. ei vor începe discutia. al libertăţii de gîndire. ea presupune idei noi și soluţii alternative. ci procesul gîndirii. Pălăria albastră – simbol al cerului. a alternativelor. Se concentrează pe beneficii și aspecte pozitive. cresc și sînt alimentate. dar se pot oferi și idei noi. care pot fi diferite de ale lor.

Dezavantaje • Necesită o bună organizare și coordonare din partea cadrului didactic. activitatea: Dezbateri referitoare la planificarea familiei. trage concluzii. Profesorul valorifică discuţiile elevilor din punctul de vedere al învăţării. grefe. la lecţiile de biologie. Astfel. • Dezvoltă capacitatea de analiză și evaluare a unei opinii. punctează anumite aspecte etc. activitatea: Dezbateri referitoare la clonări. atunci cînd se recurge la filmarea sau înregistrarea unui eveniment. profil real și umanistic. transplante. • Nu toate conţinuturile sînt adecvate supunerii unei dezbateri. apoi lasă timp suficient participanţilor pentru a citi sau a reflecta asupra cazului. transfer de gene etc. dezbaterea poate fi folosită în cadrul subiectelor care implică anumite comportamente (uneori contradictorii) vizavi de o situaţie concretă. prelucrării informaţiei și a experienţei acumulate.clasa a XI-a. • Există riscul ca nu toţi elevii să fie implicaţi în egală măsură în dezbatere. ghidează discuţiile pe baza cazului prezentat. un elev sau un grup de elevi care au avut ca sarcină să propună un studiu de caz vor prezenta celorlalţi elevi „cazul”. Studiul de caz implică prezentarea unui eveniment sau a unei situaţii semnificative pentru a fi analizate.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 71 Avantaje • Dezvoltă capacitatea elevilor de a formula un punct de vedere argumentat. la modulul „Circulaţia substanţelor în organism”. modulul „ Sistemul reproducător și reproducerea la om”. .clasa a XII-a. Se poate oferi elevilor o listă de probleme pe care să le discute după prezentarea cazului sau pot fi mai multe liste cu probleme diferite pe care să le discute elevii în cadrul unor grupuri. explorate și valorificate pentru invăţare. pentru a evita divagaţiile. • Dezvoltă capacitatea de reflecţie personală și a gîndirii divergente. modulul „Bazele geneticii ”. De asemenea. poate fi pus în dezbatere subiectul: Comportamentul meu faţă de un coleg de clasă infectat cu virusul HIV. De exemplu: . Profesorul sau elevul desemnat explică sarcina de lucru. profil real și umanistic. . Prezentarea se poate face verbal sau pot fi impărţite elevilor „studiile” scrise/ multiplicate. Profesorul. • Contribuie la procesul de conturare a unor opinii și convingeri. . generalizează. poate fi vizionat cazul sau ascultată relatarea. consumul ineficient de timp și conflictele. tema „Afecţiuni ale sistemului circulator la om”. profil real și umanistic.clasa a XI-a. tema „ Afecţiuni ale sistemului reproducător la om”. tema „Genetica umană”. pe baza documentării.

Metoda jocului de rol este adesea utilizată prin diferite tehnici: simulare. elevul . la asemănarea cu situaţii ale unor participanţi etc. a unei situaţii sau a unor relaţii sociale [15]. • Cazul poate fi discutat și în grupuri mici de elevi sau cu întreaga clasă. dramatizare sau sociodramă. de interpretare. Sugestii • Cazurile de studiat pot fi reale sau imaginate. anumite subiecte pot deveni relevante sau accesibile pentru elevi. dramatizările presupun redarea prin joc de rol a unei situaţii date. • Dezvoltă la elevi capacităţi de analiză.72 Biologie Avantaje • Oferă informaţie detaliată pentru a facilita analiza. studiul de caz poate fi folosit în cadrul subiectelor care implică analize. studiu de caz la subiectul: Obezitatea – afecţiune metabolică. clasa a X-a. Atenţionări • Dacă nu este bine ales „cazul” de studiat. tema „Metabolismul ”. Mai mult. La lecţiile de biologie. Aceste două tehnici pot fi combinate: întîi se discută un caz în grupuri mici. Cercetările demonstrează că jocul de rol are o mare capacitate de motivare a celor care învaţă. interpretări. poate deveni o metodă care consumă mult timp și care nu „funcţionează”. • Scopul studiilor de caz nu este de „a găsi vinovaţii pentru unele situaţii”. adică să nu aibă implicaţii afective pentru participanţi. Prin simulări sînt „imitate” procese reale. iar sociodramele presupun explorarea. de evaluare a unor situaţii. Atunci cînd optăm pentru cazuri „reale”. Chiar și în cazurile imaginate. • Atenţie la relevanţa cazului și la detaliile oferite. • Atenţie la încadrarea în timp și la păstrarea discuţiilor „la obiect” (ghidarea discuţiilor către aspectele relevante). interpreta și oferi soluţii sau alternative. interpretarea și explicarea unor fenomene/ stări. joc. • Atenţie la implicaţiile afective. apoi se prezintă concluziile/ punctele de vedere/ interpretările grupurilor și se discută la nivelul întregii clase. reflecţia. De exemplu. în mod spontan. Prin joc. ale cărei roluri. emoţionale ale unor situaţii. modulul „Însușiri generale ale organismelor”. ci de a analiza. opinii vizavi de un caz concret. trebuie să avem grijă să nu dezvăluim sau să nu lăsăm să transpară identitatea persoanelor la care se face referire. desfășurare și final sînt cunoscute. este de dorit ca acestea să fie cît mai neutre posibil.

pot fi rezervaţi sau. Dar aceasta înseamnă o prelucrare didactică a jocului de rol. analiza și interpretarea unor situaţii/ procese/relaţii. evaluarea unor decizii/ opţiuni. în cazul acestei discipline. că sentimentele. că vorbele sau gesturile oamenilor pot fi diferit inţelese și pot avea consecinţe diferite. gîndirea critică și comunicarea între elevi. astfel. Atenţionări • Alegerea unui subiect din viaţa reală poate genera opinii sau sentimente diferite în rîndul elevilor. ce urmărim prin acesta. nici prea puţină). analiza și valorificarea jocului de rol: interpretarea. în sensul unei comunicări mai bune. pot monopoliza jocul. • Facilitează inţelegerea. conștientizează mai bine utilitatea și relevanţa cunoștinţelor și capacităţilor dobîndite. . încît ceilalţi elevi să nu asiste la „repetiţii”. a unor relaţii. • Facilitează analiza unei situaţii din mai multe perspective (oferite de diferitele personaje implicate). rolurile: ce/ cîte personaje apar. cei care cunosc situaţia pot avea obiecţii. Jocul nu se organizează pentru că este amuzant. întrucît „ei știu mai bine cum a fost”. pregătirea/ intrarea în rol. generalizarea etc. trăirile sau așteptările sînt diferite etc. scenariul: informaţia necesară celor care vor juca (nici prea multă sau nerelevantă. ci pentru că poate facilita inţelegerea unor situaţii. fapt ce va îngreuna analiza și valorificarea didactică a jocului. Avantaje • Este motivant pentru elevi. jucarea rolului și analiza/ interpretarea lui. • Stimulează creativitatea.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 73 are posibilitatea de a lega mai ușor ceea ce învaţă de o situaţie concretă. • Lipsa unor informaţii suficiente pentru „actori” îi poate impiedica pe aceștia să joace bine rolurile. distribuirea rolurilor. care sînt caracteristicile acestora. Organizarea unui joc de rol nu este simplă. spaţiul: uneori este nevoie de un spaţiu îzolat în care grupul să-și construiască scenariul astfel. li se furnizează anumite indicaţii despre cum să interpreteze rolul ori nu. dimpotrivă. jocul de rol oferă un context prielnic pentru a înţelege că viaţa nu se ghidează întotdeauna după principii logice. Pe de altă parte. Trebuie avute în vedere cîteva elemente: scopul: de ce avem nevoie de un joc de rol. timpul: este suficient timp pentru explicarea sarcinilor. • Ameliorează relaţia profesor-elevi. a implicaţiilor unor acţiuni/ decizii etc. mai apropiate.

Analiza și valorificarea jocului de rol După desfășurarea jocului propriu-zis. activitatea: Exerciţii de acordare a primului ajutor în caz de înec. șoc hipo. b) pe o temă de interes comun. tema „ Afecţiuni ale sistemului circulator la om”. prin întrebări și răspunsuri. clasa a XI-a. Este mai bine să nu fie obligaţi să interpreteze. . • Unii elevi sînt rezervaţi atunci cînd trebuie să joace un rol. . electrocutare. fracturi. Observatorilor li se dau informaţii despre ce sau pe cine trebuie să observe.modulul „Sistemul locomotor și locomoţia”.modulul „Circulaţia substanţelor în organism” ”. În acest context. se oferă răspunsuri la întrebarea „ce învăţăm de aici?”. entorse. Caracteristici ale interviului: a) interviul este o conversaţie între două sau mai multe persoane. Sugestii • În cazul unui joc mai complex. profil real și umanistic: . Interviul este o metodă calitativă de culegere de informaţii verbale de la persoane și grupuri. • Uneori sînt alocate și roluri de „observatori” în cadrul unui joc de rol.74 Biologie • Alegerea temei și a scenariului astfel încît să fie cu adevărat relevante pentru tema în discuţie. de exemplu. Cu alte cuvinte. tema „ Afecţiuni ale sistemului locomotor la om”. tema „ Afecţiuni ale sistemului respirator la om”. li se poate da chiar o fișă de observare. ci să li se acorde timpul necesar pentru a se familiariza cu această metodă. În funcţie de complexitatea jocului. în vederea descrierii unor fenomene sociale [16]. teme consacrate pentru utilizarea metodei jocul de rol la biologie sînt acelea care implică acordarea primului ajutor în caz de anumite afecţiuni. activitatea: Exerciţii de acordare a primului ajutor în caz de luxaţii. se pot da elevilor materiale suplimentare cu informaţii despre tema în discuţie (abordări teoretice). .și hipertermic etc. urmează etapa cea mai importantă – valorificarea sa din punct de vedere didactic. activitatea: Exerciţii de acordare a primului ajutor în caz de hemoragii. c) prin care se schimbă informaţii referitoare la aspecte ale vieţii trăite de persoana care dă informaţia.modulul „Respiraţia”.

.După numărul persoanelor participante: a) interviul individual: interviul desfășurat de intervievator cu o singură persoană.formularea întrebărilor poate fi diferită pentru fiecare persoană intervievată.întrebările se adresează exact la fel și în aceeași ordine tuturor subiecţilor selectaţi anterior (nu există posibilitatea modificării întrebărilor în timpul convorbirii). instituţie.așezate într-o ordine prestabilită. b) interviuri directive : eliminarea oricărei intervenţii a intervievatorului. informaţia se culege de la puţine persoane.După tipul de informaţie obţinut: a) interviul de opinie : se culeg părerile oamenilor referitoare la un eveniment. Interviul complet structurat Utilizarea în convorbire a unei liste fixe de întrebări : . durată de peste o oră. .Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 75 Tipuri de interviuri . . Interviul semistructurat Utilizarea unei liste de teme sau întrebări concrete: .După gradul de libertate în formularea și ordinea întrebărilor: a) interviuri nondirective : libertate deplină a intervievatorului în organizarea convorbirii. legate de evenimente sau situaţii la care respondenţii au participat.pregătite anterior de intervievator și citite întocmai de către un operator de interviu. se disting următoarele tehnici.). . . dar care poate fi schimbată pe parcursul convorbirii. b) interviul de documentare : se culeg informaţii despre fapte concrete și obiective. durată scurtă a convorbirii. . Tehnicile interviului În funcţie de libertatea intervievatorului de a dirija convorbirea. b) interviul de grup (discuţia de grup): interviul desfășurat cu mai multe persoane în același timp.După calitatea informaţiilor obţinute: a) interviul extensiv: informaţii superficiale. grup etc. se urmărește culegerea informaţiei de la un număr foarte mare de persoane. b) interviul intensiv: informaţii de profunzime.

în unitatea componentelor sale. în școală sau în afara școlii. în același timp. Astfel. îl influenţează. modulul „Circulaţia substanţelor în organism”. care determină comportamentul într-un context social concret. Dacă alte elemente ale procesului didactic ar putea fi analizate relativ independent. în conformitate cu obiectivele instructiv-educative prestabilite” [17]. Astfel. activitatea: Realizări de interviuri referitoare la cauzele unor boli provocate de modul de trai. profil real și umanistic. Adresarea întrebărilor se face sub forma unei conversaţii informale. nu o listă de întrebări). pe grupe. tema „Afecţiuni ale sistemului circulator la om”. clasa a XI-a. Forma de organizare desemnează tocmai acest cadru în care se desfășoară procesul de învăţămînt ca activitate de predare-învăţare-evaluare. forma de organizare reprezintă cadrul în care se realizează articularea dintre componentele procesului de învăţămînt [18]. Interviul complet nestructurat Există doar o temă generală (o idee cu care se pornește pe teren. care o determină și pe care. în vederea realizării obiectivelor pedagogice propuse. 4.2 Forme de organizare a activităţilor didactice Eficienţa demersului educaţional este determinată nu numai de metodele utilizate. Proiectarea și desfășurarea formelor de activitate didactică în cadrul disciplinei Biologia este determinată de anumiţi factori: . forma de organizare se referă la „ansamblul modalităţilor specifice de realizare a activităţii didactice a binomului profesor-elev în diferite contexte educaţionale: în sala de clasă sau în afara ei. La lecţiile de biologie. Forma de organizare este în strînsă legătură cu conţinutul învăţămîntului. interviul se realizează cînd elevii sînt puși în situaţia să colecteze date referitoare la anumite probleme sociale. Caracterul sistematic.76 Biologie Intervievatorul are libertatea să folosească și întrebări suplimentare dacă acestea sînt necesare în urma răspunsurilor subiectului. Altfel spus. aplicarea acestor metode în situaţii de învăţare contribuie la formarea la elevi a unor valori și atitudini personale. atunci forma de organizare produce o sudură între ele. individual sau combinat etc. De exemplu. În centrul „cadrului” creat prin organizarea învăţămîntului se plasează relaţia/activitatea profesorului și a elevului. organizat al procesului de învăţămînt impune desfășurarea acestuia într-un anumit cadru. Formularea și ordinea întrebărilor este stabilită la faţa locului de către intervievator și e diferită pentru fiecare subiect. frontal.. dar și de forma de organizare a activităţii didactice.

care urmează să fie transmise elevilor.varietatea surselor și canalelor de informaţie cu valenţe instructiv-educative și faptul că unele conţinuturi sau situaţii educaţionale ar putea fi greu transpuse în lecţii. cît și în afara orarului (cum sînt cercurile. în mediul școlar sau extrașcolar. concursuri. tehnicii. Activitatea frontală constituie forma predominantă de organizare a lecţiei în cadrul învăţămîntului tradiţional. atît în cadrul orarului (cum este lecţia).volumul mare de achiziţii din domeniul știinţei. culturii. se disting trei forme de activitate în cadrul lecţiei: activitate frontală.necesitatea valorificării înclinaţiilor și intereselor elevilor pentru disciplina Biologie și pentru diversele tipuri de activităţi în cadrul disciplinei.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 77 . activitate individuală. excursii). vorbirea. astfel încît profesorul îndrumă și conduce activitatea tuturor elevilor din clasă. . este solicitată participarea numai a unora dintre elevi etc. În acest context. creativitatea. curriculumul de biologie orientează proiectarea activităţilor prin diverse forme. Activităţile realizate în afara orarului și extrașcolare prezintă un aspect formativ-dezvoltativ ce rezidă în dezvoltarea la elevi a capacităţilor de observaţie. În același timp. ele necesitînd alte forme de organizare și desfășurare a activităţii didactice (de exemplu. formează astfel de calităţi ca responsabilitatea. artei. de achiziţionare a datelor știinţifice și a faptelor din viaţă. precum și între elevi. gîndirea. mesele rotunde etc. realizate între profesor și elev în cadrul clasei sau în afara clasei. În funcţie de relaţiile ce se stabilesc în procesul de învăţămînt între elevi și profesor. emoţiile. se menţine un climat de competiţie. capacitatea de a argumenta propriile idei. există și unele dezavantaje : nu poate fi garantată realizarea integrală a unuia dintre obiectivele fundamentale. În învăţămîntul axat pe competenţe. activitate în grup. lipsesc aproape total situaţiile care stimulează inventivitatea și creativitatea. activităţi cultural-artistice etc. independenţa. memoria. conferinţele. excursii. activează și dezvoltă procesele psihice: percepţia. • Activitatea individuală reprezintă forma de organizare a procesului de învăţămînt care structurează corelaţia funcţională subiect-obiect la nivelul unor raporturi directe. ponderea acesteia se reduce treptat! Activitatea frontală prezintă avantajul de a comunica un volum mare de informaţie într-un timp scurt.) și extrașcolare (de exemplu.). dar forma de bază de organizare a activităţii didactice este lecţia. . • Activitatea frontală reprezintă forma de organizare a procesului de învăţămînt care structurează corelaţia funcţională subiect-obiect. . nemijlocite. în special gîndirea empirică.

de organizare. membrii sînt încurajați să se gîndească la idei cît mai neobișnuite și să creeze o atmosferă constructivă. Critica în această etapă este descurajată. și anume: necesitatea unei pregătiri minuţioase din partea profesorului. prin urmare. implică un efort sporit în dirijarea actului educaţional. 2. • Activitatea în grup reprezintă o formă de organizare a procesului de învăţămînt care structurează corelaţia funcţională subiect-obiect la nivelul unor microcolectivităţi în cadrul clasei de elevi. grupurile sînt formate din 5-7 elevi.78 Biologie Printre avantaje menţionăm realizarea învăţămîntului diferenţiat și individualizat. dacă ar crește numărul de idei. Brainstormingul este o tehnică de creativitate în grup. la lecţiile de biologie. Activitatea în grup este o formă eficientă de realizare a învăţămîntului axat pe competenţe! Avantajele ei se rezumă la următoarele: permite organizarea flexibilă a clasei de elevi. Fără critici. în practica școlii noastre. permite formarea și dezvoltarea capacităţilor de comunicare. Dar. evaluarea se realizează mai dificil. axiologică. Mărimea acestora depinde de: • caracterul sarcinii ce trebuie rezolvată. care va mări în mod semnificativ creativitatea grupului. ar crește și probabilitatea unei soluții eficiente pentru problema existentă. Ideea este că din cantitate poate rezulta calitate. de colaborare. trăsături de voinţă și de caracter. Rezultatul așteptat este o sinergie dinamică. capacităţi. Formarea grupului Dimensiunea grupului variază în limite destul de mari. utilizate în cadrul lecţiilor de biologie în anumite situaţii de învăţare. totuși. • condiţiile materiale existente. NB: Sînt de preferat grupele eterogene după sex. studiul materiei noi necesită mai mult timp și resurse materiale. să stimuleze generarea de noi idei. menită să genereze un număr mare de idei. 1. pentru soluționarea unei probleme. • numărul de elevi în clasă. Dezavantajele se referă la riscul neîncadrării tuturor elevilor în activitate. afectivă. de cooperare. Focalizarea pe cantitate. această regulă favorizează creativitatea divergentă. menite să reducă inhibițiile care apar în grupuri și. . dezvoltarea capacităţii elevului de a gîndi și a acţiona independent. în loc să se gîndească la ceea ce ar fi rău la acea idee. realizează o interacţiune intelectuală. Există patru reguli în brainstorming. Deși activitatea în grup presupune și unele dezavantaje. îi atribuie elevului diverse roluri și responsabilităţi. această formă predomină în timpul lecţiei și contribuie la formarea competenţelor de colaborare – imperativ al timpului. Ea poate cuprinde de la 2 pînă la 18 elevi. În continuare sînt prezentate cîteva exemple de activitate în grup. căci. la generarea concurenţei și egoismului.

■ Moderatorul notează toate ideile participanţilor pe un poster sau pe o tablă. întrucît ele ar putea inspira soluții mai bune decît ideile obișnuite. unde există pericolul îmbolnăvirii de ascaridoză. brainstormingul poate fi folosit la lecţiile de biologie. Această abordare conduce la idei mai bune și mai complete decît lucrul individual și se crede că stimularea ideilor se face prin asociere. aceasta trebuie să fie formulată clar și laconic. în situaţia cînd e necesar un număr mare de idei. Ei discută și evaluează toate contribuţiile. clasa a X-a. ideile neobișnuite sînt binevenite. membrii stabilesc un criteriu de evaluare a ideilor. membrii grupului nu au voie să discute între ei). ■ Fiecare membru al grupului expune o idee care.Culegerea datelor: se notează toate ideile în ordinea în care apar (orice idee e bună. din punctul lui de vedere. pentru soluționarea unei probleme. De exemplu. ideile importante se ierarhizează). apoi selectează o singură idee sau un set de idei care reprezintă soluţia cea mai bună pentru rezolvarea problemei puse în discuţie. modulul “Sistematica organismelor”. Nicio idee nu este respinsă. 4. ■ După epuizarea ideilor. ceilalţi nu iși exprimă acordul sau dezacordul cu privire la afirmaţiile colegilor. ■ Moderatorul nu are voie să-și impună punctul de vedere sau să modifice ideile participanţilor conform propriilor viziuni.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 79 3. ■ Ei sînt de acord cu o anumită expunere a unei probleme.Discutarea și susţinerea ideilor (ideile neoportune se omit. ele pot crea noi perspective sau diminua prejudecățile. Reguli de desfășurare a activităţii: ■ Membrii echipei sînt așezaţi în cerc sau în semicerc. Ideile bune pot fi combinate pentru a obține o idee foarte bună. Cum vei proceda pentru a preveni îmbolnăvirea? . ar rezolva problema. astfel încît acestea să poată fi văzute de toţi participanţii. Ideile neobișnuite sînt binevenite. în cadrul acestui subiect poate fi propusă următoarea situaţie: Ţi se propune să efectuezi o muncă într-o livadă. Combină și îmbunătățește ideile. tema „Viermi cilindrici (Nematoda) ”. Pentru a se obține o listă bună și lungă de idei. de asemenea. . .Formularea problemei: este importantă formularea problemei. Astfel. după cum sugerează și sloganul „1+1=3”. Etape: .

și aceasta presupune următoarele avantaje: .dezvoltarea gîndirii logice. creativitatea și învăţarea eficientă. încurajînd elevii sa-și exprime opiniile proprii cu privire la soluţiile propuse de colegii lor. modulul „Organizarea celulară a organismelor”. acceptînd sau respingînd anumite opinii (autoevaluare). Elevii își notează observaţiile și pot face comentarii scrise. schemă etc. 3. sarcina: Prezentaţi într-un conspect de reper subiectul: Compoziţia chimică a celulei. clasa a X-a. . . grupurile reexaminează produsul prin comparaţie cu celelalte. 2. De exemplu.). NB: Este important ca fiecare grup să folosească un marker de o singură culoare. deosebită de a celorlalte grupe.dezvoltarea abilităţilor de comunicare argumentativă și de relaţionare în cadrul grupului.80 Biologie Turul galeriei este o tehnică de învăţare prin cooperare care stimulează gîndirea. 4. care produce un rezultat demonstrabil/materializat (o reprezentare grafică: diagramă. 5. chiar pe produsele expuse. autoevaluare interactivă și profund formativă a produselor realizate de grupuri de elevi. Se formează grupuri de cîte trei sau patru elevi (fiecare grup este personalizat/ia un anumit nume). critice și independente. Produsele se prezintă pe postere ce vor fi expuse pe pereţii clasei. . La lecţiile de biologie. care se transformă într-o galerie expoziţională. turul galeriei poate fi aplicat atunci cînd profesorul își propune să dezvolte la elevi deprinderi de învăţare interactivă. Tehnica mozaic presupune învăţare prin cooperare la nivelul unui grup și predarea achiziţiilor dobîndite de către fiecare membru al grupului unui alt grup.optimizarea învăţării prin predarea achiziţiilor altcuiva. elevii rezolvă mai întîi sarcina propusă de profesor. . evaluare reciprocă și autoevaluare. Reguli de desfășurare a activităţii: 1. Profesorul prezintă elevilor tema și sarcina de lucru (sarcina este comună pentru toate grupurile). tema „Compoziţia chimică a celulei ”.dezvoltarea responsabilităţii individuale și de grup. Ca toate celelalte metode de învăţare prin cooperare. . La semnalul profesorului. grupurile se rotesc prin sală pentru a examina și a discuta fiecare produs. După ce se încheie turul galeriei. Turul galeriei presupune evaluare reciprocă.stimularea încrederii în sine a elevilor.

care oferă un feedback relevant în legătură cu eficienţa demersului didactic desfășurat. demers care face lecţiile interesante. tehnica mozaic poate fi aplicată atunci cînd materia de studiu este voluminoasă și poate fi împărţită în părţi relativ omogene. ■ Numărul grupurilor este determinat de numărul sarcinilor. brune. 4. metodele/tehnicile de învăţare. ajută elevii să realizeze judecăţi de valoare. profil real și umanistic. ■ Fiecare grup își însușește o anumită parte din conţinut. sprijină elevii în înţelegerea conţinuturilor pe care să fie capabili sa le aplice în viaţa reală – aspect ce reflectă strategia didactică în contextul pedagogiei axate pe competenţe. descoperă o secvenţă mai bună. Astfel. .Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 81 Reguli de desfășurare a activităţii: ■ Profesorul divizează materialul care urmează a fi învăţat în mai multe părţi logice. ■ După ce materialul a fost însușit în întregime. Se realizează învăţarea reciprocă. ■ Elevii reflectă asupra strategiei pe care au folosit-o cînd au organizat materialul. la demersurile educative sociale etc. Rolul formativ al sarcinilor didactice în contextul învăţămîntului axat pe competenţe Evaluarea este o acţiune indispensabilă oricărei activităţi educaţionale (de predare/ învăţare). denotă desfășurarea demersului didactic centrat pe elev. Actul evaluativ nu se reduce la colectarea unor informaţii și formularea unor judecăţi. ci la luarea unor decizii privind adaptarea strategiilor educaționale la particularităţile individuale și de vîrstă ale elevilor. clasa a X-a. ■ Noile grupuri formate încadrează experţi în diferite domenii. în timp ce lucrează. roșii ” . să descopere implicaţiile etc. descrise mai sus. În contextul unui învăţămînt axat pe competenţe. încercînd să rezolve problema. modulul „Sistematica organismelor”. De exemplu. vectorul evaluării este orientat spre o evaluare continuă/ formativă – evaluare realizată pe tot parcursul activităţii de instruire. De ce plan s-au condus? Cine și ce a făcut? La lecţiile de biologie. tema „ Alge verzi. Ei trebuie să fie pregătiţi pentru a reangaja informaţia dacă.3 Strategii didactice de evaluare. elevii discută pe marginea lui ca despre un întreg. devine expert în problemă. relativ autonome.

Înţelegere . profesorul orientează și dirijează activitatea de studiere a elevilor. produsul este degustat. în activitatea didactică va reuși acel profesor care va oferi la fiecare lecţie un set de sarcini didactice pe nivele. elaborate în contextul taxonomiilor corespunzătoare. fapt ce va permite valorificarea la maximum a potenţialului intelectual al fiecărui elev. cu diferite scopuri. Această „evaluare formativă” mai permite o remediere. faptelor etc. În continuare sînt prezentate repere metodologice referitoare la elborarea sarcinilor didactice pe nivele. proceselor. Pentru a elabora sarcini didactice pe nivele. extinderea timpului de prelucrare termică etc.evocarea/reproducerea datelor. fiind vorba numai de un bilanţ – evaluare sumativă. Evaluarea realizată astfel evită caracterul de „surpriză” al rezultatelor. evidenţiază ce și cum trebuie ei să înveţe. transformînd elevul în subiect al propriei formări. evaluarea continuă/ formativă seamănă cu un proces de preparare a mîncării. remedierea nu mai este posibilă.utilizarea/aplicarea reprezentărilor abstracte (procedee. formîndu-le un stil de muncă intelectuală.82 Biologie Metaforic vorbind. Prin sarcini didactice de diverse niveluri de dificultate. în contextul căreia putem elabora sarcini didactice. Ea nu se efectuează în scop de „sancţionare”. este important să determinăm taxonomia corespunzătoare și semnificaţia nivelurilor taxonomiei. . ci permite autoevaluarea rezultatelor obţinute. reflectate în standardele educaţionale. Reguli de elaborare a SD • Elevul este solicitat să îndeplinească acţiunea precizată în obiectivul operaţional. În continuare este prezentată semnificaţia nivelurilor taxonomiei lui Bloom. valoarea evaluării formative constă în formarea permanentă. Aplicare . • Sarcinile didactice se formulează potrivit gradului de dificultate (pe nivele). • Verbul se scrie la modul imperativ. Astfel.transformarea unui tip de informaţie în alt tip de informaţie. înmagazinate în memorie. Însă cînd produsul este expus pe masă. continuă a competenţelor la elevi. principii) în cazuri particulare și concrete. în părţi componente și identificarea particularităţilor fiecărei părţi componente. Analiză separarea/descompunerea imaginară a întregului: obiectelor. În acest context. Cunoaștere . metode. La diverse etape. iar calitatea lui poate fi ameliorată prin adăugarea de ingrediente.

2. etc. Sinteză: 1...……. 3.…. Notează avantajele/ dezavantajele…………………………………….. etc. 2. Corelează noţiunile din coloana A cu definiţiile acestora din coloana B. Definește noţiunea ………………………………………………………….. Aplicare: 1.. Propune soluţii pentru rezolvarea următoarelor situaţii de problemă: ………………………………………………………………. Notează criteriile pe baza cărora ai realizat grupările.. etc. 2. Argumentează de ce ai exclus această expresie.. Prezintă datele într-un grafic/diagramă etc. etc. Exclude expresia care nu corespunde mulţimii..…… 3... Variante de sarcini didactice pentru fiecare nivel Cunoaștere: 1. Determină experimental…………………………………………. 2. Completează spaţiile libere cu informaţia omisă…………….. Analiză: 1. Rezolvă exerciţiul.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 83 Sinteză Evaluare - îmbinarea elementelor separate cu scopul de a forma un tot întreg.. Scrie un eseu cu tema …………………………………………………………. 3. Enumeră deosebirile/ asemănările dintre………………………………… 2. Construiește un model …………………………………………..……………………… .………….. formularea judecăţilor de valoare referitoare la anumite situaţii/ lucruri.. etc.. Încercuiește varianta cu răspunsul corect (itemi cu alegere multiplă)....………. utilizînd formula…………………………..………… 3. Evaluare: 1. Înţelegere: 1. Ce s-ar întîmpla dacă…………………………………………………………. Grupează noţiunile/expresiile de mai jos cîte 3.

Renunţaţi la dădăceală. în care lipsesc vitaminele (în special vitamina D) și sărurile (în special cele de calciu și fosfor). • Nu folosiţi alt instrument decît dorinţa de a progresa mai rapid și de a obţine performanţe excepţionale. dar și să concureze. . De exemplu.în procesul de evaluare continuă la lecţie. Permiteţi-le să aibă idei proprii și păreri personale. • Motivaţi-i pe toţi să creadă că pot depăși propriile lor performanţe.84 Biologie Reguli de aplicare eficientă a sarcinilor didactice • Oferiţi-le tuturor elevilor același set de sarcini didactice. • Nu permiteţi niciun fel de discuţii ironice între elevi în legătură cu nereușitele temporare ale unora dintre ei. clasa a XI-a Modulul IV: Sistemul locomotor și locomoţia Conţinut pentru profilul real ▶ Sistemul osos la om ▶ Sistemul muscular la om ▶ Fiziologia sistemului locomotor la om ▶ Afecţiuni ale sistemului locomotor la om ▶ Igiena sistemului locomotor Conţinut pentru profilul umanistic ▶ Sistemul osos la om ▶ Sistemul muscular la om ▶ Afecţiuni ale sistemului locomotor la om ▶ Igiena sistemului locomotor Exemplu pentru I-ul caz. În scopul formării/evaluării (observării și măsurării) competenţelor. • Oferiţi celor capabili de performanţe superioare cît mai multă libertate de gîndire și acţiune. Biologie. Tema: Igiena sistemului locomotor Componenta informaţională a lecţiei În cazul unei alimentaţii incorecte. • Învăţaţi-i să colaboreze. dar sugeraţi-le să le susţină numai după ce le-au verificat. copiii sînt afectaţi de rahitism – boală caracterizată prin deformarea oaselor. . . se propun sarcini didactice pe nivele: .un set de situaţii de problemă la sfîrșitul modulului.în contextul unui test de evaluare sumativă.

alternarea mîinilor la cărarea greutăţilor. practicarea exerciţiilor fizice adecvate. sub supravegherea medicului. călirea organismului.). practicarea exerciţiilor fizice adecvate. Profilaxie : poziţia corectă în timpul lucrului. spate încovoiat lateral. treptat. Durerile spontane se manifestă noaptea tîrziu sau spre dimineaţă și devin mai puţin pronunţate după unele mișcări în cazul artritei subacute. Tratament: fizioterapeutic. respectarea regimului de muncă și odihnă. Simptome : spate încovoiat. capul aplecat. umeri lăsaţi în jos. Tratament: fizioterapeutic. gîrbovit. practicarea sportului. practicarea sportului. Profilaxie : creșterea treptată a intensităţii efortului fizic. Simptome : membranele sinoviale se umflă. Tratament: medicamentos. iar artrita cronică – prin dureri permanente ce apar în timpul mișcării. Se recomandă exerciţii speciale. Cauze : infecţia generală a organismului. un umăr mai jos decît altul. infecţii locale. Hiperlordoza – deviere concavă lombară a coloanei vertebrale. Artrita acută se manifestă prin dureri violente. umeri lăsaţi în jos. piept coborît. poziţia corectă în timpul lucrului. răceală. evitarea traumatismelor. surmenaj fizic. sub supravegherea medicului. practicarea exerciţiilor fizice adecvate. cap înclinat. Simptome : dureri ale coloanei vertebrale. sub supravegherea medicului. Simptome : piept coborît. roșie și dureroasă. articulaţia devine. ceea ce limitează mișcarea. Profilaxie : evitarea traumatismelor coloanei vertebrale. Profilaxie : tratarea la timp a bolilor infecţioase (angină.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 85 Deformări ale oaselor și articulaţiilor pot apărea și în cazul unor maladii infecţioase. alternarea muncii fizice cu intervale de odihnă. Tratament: fizioterapeutic. În cazul durerilor acute se aplică local comprese cu analgezice și substanţe antiinflamatoare. traumatisme. sub supravegherea medicului. cum sînt tuberculoza. Se întîlnește mai des la persoanele care muncesc stînd în poziţie aplecată. reumatismul. Boli ale oaselor Artrita – afecţiune inflamatorie a articulaţiilor. cap aplecat. gripă etc. Deformări ale coloanei vertebrale Scolioza – încovoiere laterală a coloanei vertebrale. Hipercifoza – accentuarea convexităţii dorsale a coloanei vertebrale. . dureri în regiunea lombară.

Fracturile sînt consecinţe ale unor căderi sau lovituri violente. osul se deplasează în articulaţie. oasele nu ies din articulaţii. mișcările membrului devin dificile sau chiar imposibile. articulaţiile se umflă. Acordarea primului ajutor: 1. bucăţi de carton etc. 2. Acordarea primului ajutor: 1. În cazul entorselor. Entorsele sînt foarte dureroase. Aceste leziuni traumatice sînt cauzate de întinderea ligamentelor care leagă oasele în articulaţii. forţate ale membrelor. În cazul pătrunderii în rană a unor microbi. articulaţia se umflă. 2. 3. Luxaţiile sînt cauzate de hiperextensiunea sau hiperflexiunea articulaţiei. 4. persoana accidentată este transportată la spital. se poate infecta organul accidentat sau chiar întregul organism. devine dureroasă. Ca și în cazul entorselor. Acordarea primului ajutor: 1. . iar membrul își modifică aspectul. se pansează rana.. bandajul se udă periodic cu apă rece. fîșii de tifon etc. apă oxigenată etc.86 Biologie Acordarea primului ajutor în cazul traumatismelor sistemului locomotor Rănirile apar în urma accidentării cu obiecte ascuţite sau prin arsuri. membrul luxat se imobilizează în poziţia care nu provoacă durere. Se produc rupturi ale pielii și ale ţesuturilor. 2. Acordarea primului ajutor în cazul fracturii închise: 1. zona afectată se dezinfectează cu alcool. (atela trebuie să cuprindă ambele articulaţii ale osului fracturat). se pansează. 2. tinctură de iod. Entorsele sînt efectul unor mișcări bruște. se oprește hemoragia prin aplicarea garoului. În cazul fracturii deschise: 1. accidentatul este transportat de urgenţă la spital. Adresarea la medicul ortoped este obligatorie. se aplică pe rană 1-2 comprese reci. ligamentele se întind sau se pot rupe și. spre deosebire de entorse. 3. deoarece repunerea osului la loc de către un nespecialist se poate solda cu prinderea nervilor în articulaţii. se bandajează cu vată și tifon. locul traumatizat se acoperă cu un strat gros de vată. apoi accidentatul este transportat la spital. atelele se căptușesc cu vată sau pînză și se fixează cu centuri. membrul se imobilizează cu ajutorul unei atele sau cu materiale care o pot înlocui: scînduri. însoţite de hemoragii. În locul luxaţiei. Fracturile pot fi de două tipuri: închise (cînd oasele se rup fără a se modifica) și deschise (ambele capete ale osului fracturat ies afară prin mușchi și piele). 2.

neaerisite. Se întîlnește în special la copiii de 2–3 ani. C Este o stare de tensiune ușoară a mușchilor. aerisirea încăperilor etc. B În urma infecţiei cu stafilococ hemolitic. dinţii întîrzie să crească sau sînt deformaţi și neregulaţi. Se manifestă prin febră. din articulaţii. • Indică în careurile alăturate denumirea acestor stări/afecţiuni. Deformarea oaselor este însoţită de afecţiuni ale altor organe. Are un rol în menţinerea poziţiei corpului. Componenta acţională a lecţiei Cunoaștere: 1. sternului. care produc dureri și pot prezenta deformaţii importante. expresiei feţei etc. Apariţia acestei afecţiuni este favorizată de un climat rece și umed. ficatul. de exemplu: practicarea exerciţiilor fizice regulate. sporirea treptată a activităţilor fizice. . produsă de impulsuri alternative. se atrofiază. coastelor și ale oaselor de la articulaţia mîinii. În textele de mai jos sînt descrise anumite stări/afecţiuni ale organismului. A Oasele rămîn moi și își modifică aspectul. cum sînt: ganglionii limfatici. musculatura devine moale. Creșterea rezistenţei musculare și prevenirea oboselii musculare poate fi realizată prin respectarea anumitor reguli de igienă. suprasolicitarea sistemului muscular prin activităţi fizice de durată contribuie la acumularea deșeurilor în celulele musculare. în special. respectarea unui regim alimentar adecvat. Suferă. Astfel. se inflamează în general ţesutul conjunctiv din întreg organismul și. ceea ce duce la apariţia oboselii musculare. Boala atacă în general articulaţiile mici și pe cele ale coloanei vertebrale. locuitorii zonelor temperate și ai zonelor reci. realizarea unor activităţi de relaxare. Această stare poate apărea și în cazul insuficienţei surselor energetice sau a realizării unor activităţi în încăperi închise. dureri acute ale articulaţiilor. de obicei. splina (cresc în volum). apar deformări ale gambelor.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 87 Anumite afecţiuni pot apărea și în cazul sistemului muscular. scade imunitatea.

• Descrie algoritmul acordării primului ajutor. Analiză: 5. b) o ţinută incorectă. de la sarcina nr 3. Aplicare: 3. Analizează imaginea D. procesele activităţii musculare. pe baza schemei de mai jos. .88 Biologie D Activitatea musculară este redusă temporar datorită acumulării unei cantităţi mari de acid lactic în mușchi. indicînd cel puţin 3 criterii de deosebire. Numește afecţiunea pentru fiecare caz prezentat în imaginile de mai jos. ca urmare a unui efort fizic prelungit. a) și b). Prezintă schematic aspectul a două persoane care au: a) o ţinută corectă. • Enumeră deosebirile dintre aceste două afecţiuni. • Scrie recomandări pentru prevenirea consecinţelor negative în cazul ţinutei incorecte. 4. • Indică în locul semnelor de întrebare condiţiile ce favorizează apariţia etapei următoare. Înţelegere: 2. Descrie.

• Elaborează pentru fiecare coleg cîte o listă de recomandări ce ar contribui la ameliorarea acestor situaţii. • Argumentează prin 2-3 propoziţii de ce noţiunea descoperită în integramă este starea bunei dispoziţii. Scrie un exemplu de articulaţie mobilă. Rezolvă integrama. respectiv.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 89 Sinteză: 6. b) Indică elementele componente ale acestei pîrghii. a) Indică tipul pîrghiei pentru această articulaţie. 3. În urma investigaţiilor medicale. Scrie denumirea a cel puţin: I a) 3 muşchi ai mimicii b) 3 muşchi scheletici profunzi c)3 muşchi ai coapsei d) 3 muşchi ai gîtului II a) 3 oase ale membrului superior b) 3 oase ale membrului inferior c) 3 oase ale viscerocraniului d) 3 oase ale trunchiului 2. scolioză. completînd careurile cu tipuri de sport asociate listei de cuvinte alăturate.lea caz Test la modulul „Sistemul locomotor și locomoţia”. profil real 1. astfel încît în fiecare grup să notezi cel puţin cîte 4 oase. . c) Indică funcţia acestei articulaţii. Evaluare: 7. Exemplu pentru al II . la doi colegi din clasă au fost depistate afecţiuni ale coloanei vertebrale: cifoză și. Scrie 5 criterii de clasificare a oaselor.

care se manifestă prin creșterea accelerată a oaselor și dezvoltarea mai lentă a sistemului muscular. în care să descrii structura unui mușchi striat. b) Părinţii tăi au decis să faceţi împreună reparaţie la bucătărie sîmbăta și duminica viitoare. Scrie un text din 5-7 propoziţii consecutive. • Ce program de activitate îţi vei organiza pentru a preveni oboseala musculară? c) În timpul unei excursii. b) excitabilitatea unui grup de mușchi. Prezintă cel puţin 3 soluţii pentru rezolvarea următoarelor situaţii de problemă.lea caz a) Elaborează-ţi o raţie alimentară care să contribuie la creșterea și dezvoltarea normală a propriului sistem osos. un coleg al tău s-a accidentat: și-a luxat glezna piciorului stîng și și-a fracturat ulna antebraţului drept. a) Fratele tău are 15 ani și dorește să-și dezvolte sistemul muscular. Scrie denumirea unei activităţi fizice prin care să demonstrezi: a) elasticitatea a 2 mușchi. • Elaborează pentru el un program de exerciţii fizice care ar contribui la dezvoltarea optimă a sistemului muscular. 7. . c) Medicul a determinat la fratele tău de 14 ani un dezechilibru în dezvoltarea sistemului locomotor. • Cum procedezi pentru a-i acorda primul ajutor? Exemplu pentru al III . Completează schema de mai jos. 5.90 Biologie 4. b) Elaborează-ţi o raţie alimentară care să contribuie la creșterea și dezvoltarea normală a propriului sistem muscular. indicînd cel puţin 3 deosebiri: Deosebiri Particularităţi fiziologice ale mușchiului striat ____________________ ____________________ ____________________ criterii ____________________ ____________________ ____________________ Particularităţi fiziologice ale mușchiului neted ____________________ ____________________ ____________________ 6.

.4 Metode tradiţionale de evaluare continuă la clasă În procesul de evaluare continuă la clasă în cadrul lecţiilor de biologie. dar.formularea răspunsurilor urmărește logica și dinamica unui discurs oral.evidenţiază tipul de interacţiune directă creată între evaluator și evaluat (profesor și elev) și este de natură să stimuleze modul de structurare a răspunsurilor elevului.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 91 Ce recomandări i-ai face fratelui care ar contribui la dezvoltarea armonioasă a sistemului locomotor? d) În ultimul timp. probe scrise și probe practice. Probele orale reprezintă metoda de evaluare cel mai des utilizată la clasă. În evaluarea continuă.posibilitatea de a clarifica și a corecta imediat eventualele erori sau neînţelegeri ale elevului în raport cu un conţinut specific.. medicul a identificat la tine scolioză de gradul II. portofoliul etc. proiectul. colegul tău și-a fracturat un picior.flexibilitatea și adecvarea individuală a modului de evaluare prin posibilitatea de a alterna tipul întrebărilor și gradul lor de dificultate în funcţie de calitatea răspunsurilor oferite de către elev. obosești repede în timpul alergării. un program de exerciţii fizice care ar contribui la fortificarea sistemului locomotor. Ce măsuri vei întreprinde pentru a preîntimpina dezvoltarea în continuare a acestei afecţiuni? f) În urma unui accident rutier. Elaborează-ţi. probele orale demonstrează valoarea capacităţilor și abilităţilor dificil de surprins prin intermediul probelor scrise (de exemplu. . capacitatea de comunicare verbală). Avantaje: . . pe baza surselor de specialitate. Cum procedezi pentru a-i acorda primul ajutor? 4. ceea ce oferă mai multă libertate de manifestare a originalităţii elevului. a capacităţii sale de argumentare etc. încurajînd și manifestări ce permit evaluarea comportamentului afectiv-atitudinal. complementare de evaluare : investigaţia. e) În urma investigaţiilor medicale. pentru a obține informaţie suplimentară despre nivelul de performanţă al elevului și competenţele sale (ce știe să facă). se folosesc probe orale. vom aplica și metode alternative. de obicei. .

diverse circumstanţe care pot influenţa obiectivitatea evaluării (de exemplu. tipul de evaluare promovat. Utilizarea probelor orale în practica școlară curentă trebuie să se întemeieze pe raţiuni care ţin de: obiectivele evaluării în situaţia concretă. variaţia comportamentului profesorului în evaluare etc. gradul diferit de dificultate al întrebărilor de la un elev la altul. . iar evaluarea în sine mai obiectivă.economia de timp pe care o realizează în cadrul bugetului alocat relaţiei predare-învăţare-evaluare. . . .posibilitatea elevilor de a-și elabora răspunsul independent. natura și specificul disciplinei. ceea ce face rezultatele elevilor comparabile.posibilitatea profesorului de a emite judecăţi de valoare mult mai obiective. cît și în cazul probelor scrise. Probele scrise sînt practicate și.consumul mare de timp. Probele scrise fac posibilă evaluarea tuturor elevilor asupra aceleiași secvenţe curriculare. uneori. Probele scrise permit evaluarea unui număr mare de elevi într-un timp relativ scurt. .acoperirea unitară ca volum și profunzime pe care o asigură la nivelul conţinutului evaluat. timpul disponibil. . avînd în vedere că elevii sînt evaluaţi individual. NB: Atît în cazul probelor orale. chiar preferate în activitatea de evaluare continuă la clasă. numărul elevilor.relativa întîrziere în timp a momentului în care se realizează corectarea unor greșeli sau completarea unor lacune identificate. întemeiate pe existenţa unor criterii de evaluare clar specificate și prestabilite. reflectînd cunoștinţe și capacităţi demonstrate într-un ritm propriu.).92 Biologie Dezavantaje: . profesorul va oferi elevilor un set de sarcini didactice pe nivele. fără niciun fel de intervenţie din afară. tipul de informaţie pe care profesorul dorește să o obţină prin răspunsurile elevilor. Dezavantaj: . ceea ce generează o varietate puternică interindividuală și intraindividuală între persoanele care evaluează sau la același evaluator/profesor în momente diferite. care pot avea un impact negativ asupra performanţei elevilor timizi sau cu alte probleme emoţionale. de stress. Avantaje: .diminuarea stărilor tensionale. resursele materiale alocate.

o gamă largă de cunoștinţe și capacităţi în contexte noi și variate. sinteză. cît și pe cele specifice. după cum urmează: . realizarea unui produs sau/și atitudinea elevului. . evaluarea elevilor prin probe practice în activitatea la clasă este foarte puţin pusă în valoare. unelte. analiză.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 93 Probele practice sînt utilizate în vederea evaluării capacităţii elevilor de a aplica anumite cunoștinţe teoretice.elevul primește o sarcină de lucru prin instrucţiuni precise. ca modalitate de evaluare continuă la clasa: . precum și a gradului de stăpînire a priceperilor și deprinderilor de ordin practic. aplicative (manipularea datelor.oferă elevului posibilitatea de a se implica activ în procesul de învăţare. Tehnici interactive de predare-învăţare. profesorul poate urmări procesul. interpretarea rezultatelor).constituie o reală șansă pentru elev de a-și pune în valoare potenţialul creativ în aplicarea cunoștintelor asimilate. NB: Exemple de activităţi practice sînt prezentate în 4. totodată. săli de sport etc. sarcină pe care trebuie s-o înţeleagă înainte de a trece la rezolvarea propriu-zisa a acesteia.2 Strategii didactice de predare-învăţare. Prin investigaţie. complementare de evaluare continuă la clasă Investigaţia reprezintă o activitate care se realizeaza pe parcursul unei ore sau a unei succesiuni de ore de curs și care poate fi descrisă după cum urmează: . ceea ce conferă cunoștinţelor un caracter operaţional accentuat.5 Metode alternative. elevii trebuie să fie avizaţi asupra: tematicii lucrărilor practice. modului în care aceasta vor fi evaluate (baremele/grilele/criteriile de notare). condiţiilor care le sînt oferite pentru a realiza aceste activităţi (aparate. Sarcinile de lucru adresate elevilor de către profesor în realizarea unei investigaţii pot varia ca nivel de complexitate a cunoștinţelor și competenţelor implicate.elevul trebuie să rezolve sarcina. demonstrînd și exersînd. . realizînd permanente integrări și restructurări în sistemul noţional propriu. Investigaţia. a instrumentelor de lucru. 4. Cu toate că activităţile practice oferă elevului posibilitatea de a-și dezvolta atît competenţele generale (comunicare.). evaluare). în explorarea situaţiilor noi (învăţare euristică) sau foarte puţin asemănătoare în raport cu situaţia anterioară. Pentru realizarea cu succes a unei activităţi practice.

Aceste observaţii constituie baza pentru realizarea unor comparaţii adecvate între fenomenele respective sau între ceea ce au înregistrat direct și ceea ce au presupus că se va întîmpla (confirmarea sau infirmarea predicţiilor făcute). ▶ identificarea factorilor implicaţi în contextul supus observaţiei. lucruri desprinse din realitatea imediată sau fenomene observate direct de către elev și comunicarea în diferite moduri a observaţiilor înregistrate. hărţilor.94 Biologie ▶ simpla descriere a caracteristicilor unor obiecte. Fişă de observaţie (de lungă durată) Investigarea fototropismului la plantele de apartament Numele prenumele elevului __________________________________ Clasa a X-a________________ Locul desfăşurării observaţiei ____________________________________ Denumirea plantei supuse observaţiei_______________________________ Data Direcţia orientării frunzelor Direcţia orientării frunzelor după rotirea plantei la 90 de grade Concluzii 10 septembrie 17 septembrie 24 septembrie . la tema „Sensibilitatea la plante”. De exemplu. graficelor. ▶ utilizarea unor echipamente simple pentru a face observaţii. teste referitoare la fenomenele supuse atenţiei elevilor. prin intermediul aparaturii specifice. tabelelor. prin intermediul desenelor. Elevii pot repeta observaţiile și măsurările pentru a oferi explicaţii pertinente diferenţelor sesizate în derularea activităţii. modulul „Însușiri generale ale organismelor ”. în clasa a X-a. se emit concluzii prezentate într-o formă știinţifică și argumentate logic pentru confirmarea predicţiilor formulate. profesorul poate iniţia o investigaţie a fototropismului la plante prin aplicarea unei fișe de observaţie drept instrument de bază în procesul de investigaţie. Pe baza înregistrării sistematice a observaţiilor și a rezultatelor măsurărilor.

Alegerea temei pentru proiect poate fi făcută de către profesor sau poate aparţine elevului însuși.începe în clasă. perioada în care s-a elaborat proiectul. care sintetizează elementele de referinţă desprinse în urma studiului temei respective. Proiectul.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 95 Proiectul presupune un demers evaluativ mult mai amplu decît investigaţia. eventual și prin începerea rezolvării acesteia. .Cuprinsul proiectului. este foarte important să se efectueze următorii pași: ▶ stabilirea domeniului de interes. de obicei. Elementele de conţinut ale proiectului se pot organiza după următoarea structură: . .Introducerea. a capitolelor și subcapitolelor. școala. numele autorului. ▶ stabilirea premiselor iniţiale: cadru conceptual. . care prezintă titlurile capitolelor și subcapitolelor după care se structurează proiectul. . .Pagina de titlu. datele generale ale investigaţiei/anchetei. timp în care elevul are permanente consultări cu profesorul. .se continuă acasă. realizarea produsului. pe care.Concluziile. care include prezentarea cadrului conceptual și metodologic al temei propuse. ▶ precizarea elementelor de conţinut ale proiectului. În demersul de realizare a unui proiect. ca modalitate de evaluare continuă la clasă. care oferă substanţă și fundament analizei iniţiate. .Dezvoltarea elementelor de conţinut. ţinînd cont și de faptul că o bună parte a activităţii presupuse de acesta poate fi realizată în afara orelor de curs. Etapele proiectului presupun direcţionarea eforturilor elevilor în două direcţii la fel de importante din punct de vedere metodologic și practic: colectarea datelor. ▶ identificarea și selectarea resurselor materiale. dacă este cazul. prin prezentarea în faţa colegilor a unui raport asupra rezultatelor obţinute și. sugestii/propuneri de ameliorare a aspectelor vulnerabile semnalate. metodologic. se consemnează tema proiectului. pe parcursul cîtorva zile sau săptămîni.Bibliografia. a produsului realizat. prin definirea și înţelegerea sarcinii de lucru. . Proiectul: .se încheie tot în clasă. poate lua forma unei sarcini de lucru individuale sau de grup.

trebuie să fie clar definită prin criterii negociate sau nu cu elevii. În acest context. Strategia de evaluare a proiectului. ■ prezentarea proiectului (calitatea comunicării. clasa a XII-a. trebuie să se țină cont de cîteva criterii generale de evaluare. de fapt. experiment. scopul unui portofoliu este acela de a confirma faptul că ceea ce este cuprins în obiectivele învăţării reprezintă. și ceea ce știu elevii sau sînt capabili să facă. și criterii care ţin de calitatea activităţii elevului (sau de calitatea procesului). de la un an școlar la altul și chiar de la un ciclu de învăţămînt la altul. autoevaluarea etc. conexiuni interdisciplinare etc. criterii care ţin de aprecierea calităţii proiectului (sau de calitatea produsului).).96 Biologie . anchetă etc. observaţii. capacitate de sinteză etc. tabele. ■ relevanţa proiectului (utilitate. activitatea: Realizarea unor studii de evidenţiere a calităţii apei în localitate. Pentru realizarea unei evaluări cît mai obiective a proiectului.include rezultate relevante obţinute prin celelalte probe și metode de evaluare (probe orale. pe de o parte. evaluatorul trebuie să răspundă mai întîi unor întrebări de tipul: .) și care susţin demersul iniţiat. ■ rezultate. investigația. aplicabilitate etc. tema „Poluarea ecosistemului acvatic și protecţia lui ”. claritate.). chestionare. concluzii. validitate.).Anexe. modulul „Ecologia și protecţia mediului ”. astfel încît să valorizeze efortul elevului în realizarea proiectului respectiv. . De exemplu. aplicabilitate. care pot include toate materialele importante rezultate în urma aplicării unor instrumente de investigaţie (grafice. În determinarea scopului unui portofoliu. proiectul.. observarea sistematică a comportamentelor școlare.urmărește progresul elevului de la un semestru la altul. Portofoliul în cadrul activității de evaluare continuă la clasă a elevilor: . scrise. coerenţă.). care este una de tip holistic. profesorul poate aplica metoda proiectului în situaţii de cecetare de durată. pe de altă parte. fișe de observaţie etc. Exemplu de structurare a criteriilor de evaluare a unui proiect: ■ stabilirea scopului/obiectivelor proiectului și structurarea conţinutului. Aprecierea succesului proiectului în termeni de eficienţă. În sens general. practice. ■ activitatea individuală realizată de către elev (investigaţie.

dacă portofoliul va servi: .ca instrument de evaluare destinat părinţilor sau comunităţii. domeniu de pregătire)? ▶ Ce ar trebui să fie capabili să facă elevii (înregistrarea unor observaţii.modul în care ele să fie organizate. O altă decizie importantă în cadrul proiectării este legată de: . în directă relaţie cu scopul pentru care a fost proiectat. elemente al căror rol a fost deja menţionat. Este important ca întregul conţinut al portofoliului să fie raportat la anumite cerinţe-standard. clar formulate în momentul proiectării și cunoscute înainte de realizarea efectivă a acestuia. legi. nevoile. abilităţile. comunitate etc. temă. interesele elevilor etc.cantitatea eșantioanelor de activitate pe care trebuie să le conţină portofoliul. . instituţie. . de care trebuie să se ţină seama în elaborarea lui. Astfel. Proiectarea portofoliului include.persoana care decide selecţia lor (o posibilitate poate fi: profesorul descrie cerinţele de conţinut ale portofoliului. Un alt element esenţial al portofoliului este contextul. specificul disciplinei. el poate cuprinde momentele relevante ale progresului elevului. de fapt. atît scopul. Dimensiuni ale acestui concept pot fi: vîrsta elevilor. Cea mai importantă decizie în proiectarea portofoliului este cea care vizează conţinutul său. modelul de portofoliu mai adecvat este acela care selectează cele mai bune produse sau activităţile elevului cele mai bine realizate. identificarea elementelor reprezentative pentru activităţile desfășurate de elev. teorii – asimilat în acest capitol (modul. . avînd în vedere că pe baza lui se va emite o judecată de valoare asupra elevului în cauză. crearea unei situaţii-problemă și rezolvarea ei.ca instrument de evaluare destinat profesorului (un model de portofoliu cumulativ ca sursă de informaţii) sau ca instrument de autoevaluare pentru elev.). . structurarea unei argumentaţii sau comunicarea interpersonală în cadrul relaţiilor elev-elev și profesorelev)? ▶ Care sînt atitudinile pe care elevii ar trebui să le dezvolte în realizarea portofoliului lor? Scopul portofoliului este stabilit și în funcţie de destinaţia sau destinatarul său (persoană. cît și contextul. utilizările portofoliului sînt numeroase.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 97 ▶ Care este conţinutul – fapte. iar elevul selectează probele pe care le consideră reprezentative). În consecinţă.

rămîn neinvestigate în actul evaluativ. atunci profesorul va stabili criterii clare. în raport cu abilităţile și capacităţile de evaluat. Dacă se dorește și o apreciere globală a portofoliului. • oferă profesorului o imagine la zi asupra performanţelor elevilor. dar și o imagine exhaustivă asupra profilului general al cunoștintelor elevilor. holistice de evaluare. Fiecare dintre aceste elemente constitutive ale portofoliului a fost evaluat separat de către profesor la momentul respectiv. care vor fi comunicate elevilor înainte ca aceștia să înceapă proiectarea portofoliului. • exersează abilităţile practic-aplicative ale elevilor. profesorul își fundamentează judecată de valoare într-o apreciere obiectivă a achiziţiilor elevilor și a progreselor înregistrate.98 Biologie O funcţie importantă pe care o preia portofoliul este aceea de investigare a majorităţii „produselor” elevilor. oferind astfel elevului posibilitatea de a arăta ceea ce știe într-o varietate de contexte și situaţii. reprezentînd în același timp un stimulent pentru desfășurarea întregii game de activităţi (nu doar pregătirea stereotipă pentru teste de cunoștinţe). . adaptată nevoilor de individualizare a sarcinilor de lucru pentru fiecare elev în parte. • asigură o realizare interactivă a actului de predare-învăţare-evaluare. Pe baza acestor informaţii. asigurînd o mai bună clarificare conceptuală și integrare în sistemul noţional a cunoștinţelor asimilate. Valenţe formative ale acestor metode de evaluare continuă menţionate: • permit profesorului să obţină puncte de reper și să adune informaţii asupra derulării activităţii elevului. de obicei. care astfel devin operaţionale. valorificînd și stimulînd potenţialul creativ și originalitatea acestuia. care.

. Elementele componente ale manualului sînt modulele și unităţile didactice. ea constă din componenta informaţională (text și imagini) și componenta acţională/formativ-dezvoltativă (evaluarea/sarcinile didactice). . Textul trebuie să includă informaţie teoretică/cognitivă (noţiuni esenţiale) și informaţie funcţională (informaţie necesară pentru integrarea în viaţa cotidiană). RECOMANDĂRI METODICE DE UTILIZARE A MANUALELOR ȘCOLARE ȘI A MATERIALELOR DIDACTICE ÎN PROCESUL DE IMPLEMENTARE A CURRICULUMULUI MODERNIZAT Manualul școlar este un mijloc didactic în care este reflectată o tehnologie educaţională. Erdniev). La selectarea imaginilor. desene. ce contribuie la formarea competenţelor și permite elevului să conștientizeze și să realizeze scopurile sale orientate spre adaptarea la condiţiile mereu în schimbare ale vieţii prin propriul potenţial intelectual și creativitate. . se va ţine cont de două aspecte: . documente istorice etc. Unitatea didactică elementară este lecţia (P.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 99 5. . Modul de prezentare a imaginilor în contextul unităţii didactice determină valoarea lor instructivă. Componenta informaţională contribuie la: . desene și scheme. scheme.educaţia socială și culturală etc. pe care-l vor ocupa ilustraţiile în funcţie de materie și de particularităţile de vîrstă ale elevilor. Manualul școlar prezintă o structură bine determinată.consolidarea și integrarea achiziţiilor. este important să se facă o alegere corectă între fotografii. Componenta acţională include sarcini didactice pe nivele care contribuie la formarea și dezvoltarea la maximum a potenţialului intelectual al elevului. La prezentarea acestora în unitatea didactică. M.transmiterea cunoștinţelor. Imaginile (fotografii.în plan calitativ – ce contribuție vor aduce ilustraţiile la realizarea obiectivelor de învăţare.) joacă un rol important în manualul școlar.în plan cantitativ – de locul.

Astfel. de a elabora sarcini didactice pe nivele (omise în manual). profil real și umanistic. clasa a XI-a. fragmente de text cu aspect funcţional. în special. iar noi sîntem puși în situaţia să lucrăm cu aceste manuale.dezvoltarea la maximum a potenţialului intelectual al fiecărui elev. necesar pentru formarea competenţelor. modulul „Recepţia senzorială”. să completăm manualele existente.100 Biologie Componenta acţională contribuie la: . . În acest context. manualele prezente astăzi pe băncile elevilor nu prea corespund cerinţelor curriculumului modernizat. de a omite din manual fragmente de texte. conţinutul manualului trebuie să fie necesar și suficient pentru formarea competenţelor la elevi. pentru a realiza eficient demersul educaţional în contextul pedagogiei axate pe competenţe.formarea competenţelor. De exemplu. să modificăm. care nu corespund finalităţilor proiectate în curriculum. Or. În continuare este prezentată o unitate didactică (lecţie) din manual care corespunde cerinţelor curriculumului modernizat. O sarcină importantă pe care o avem acum este să adaptăm. pentru formarea componentelor unei competenţe și evaluarea competenţei formate. tema „ Analizatorul auditiv”. . se recomandă de a selecta și a adapta.

iar contracţia muşchiului scăriţei amplifică sunetele prea slabe). delimitată la exterior de timpan. canalele semicirculare membranoase şi melcul membranos sau canalul cohlear. Astfel. . care conţine receptori ai auzului.Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 101 Analizatorul auditiv Componenta informaţională Urechea este organul de simţ al auzului. Internă Este formată din labirintul osos. în interiorul căruia se află labirintul membranos. Externă • pavilionul (1) (captează undele sonore). Melcul membranos este umplut cu endolimfă. umplută cu perilimfă. iar în interior de fereastra ovală. format din două vezicule suprapuse – utricula şi sacula. • fereastra ovală (8) (delimitează urechea medie de cea internă). numit cohlee (11). undele sonore sînt transformate în impulsuri electrice. • trei oscioare din cavitatea urechii medii: ciocanul (4). • labirintul membranos este alcătuit din vestibulul membranos. contracţia muşchiului ciocanului diminuează amplitudinea vibraţiilor prea puternice. care se transmit spre creier. Medie • cavitatea timpanică – o cavitate în stînca osului temporal. Urechea se obișnuiește treptat cu sunetele noi. • trompa lui Eustachio (7) (egalează presiunea din urechea medie cu presiunea atmosferică). • membrana timpanică (3) (funcţionează ca un rezonator ce vibrează la modificările de presiune determinate de undele sonore). În interiorul urechii. iar cu timpul învăţăm și sensul lor. Urechea percepe undele sonore – vibraţii ale aerului. • conductul auditiv extern (2) (orientează undele sonore spre urechea medie). C. B. nicovala (5) şi scăriţa (6) (transmit urechii interne vibraţiile undelor sonore şi contribuie la modificarea intensităţii sunetelor. canale semicirculare osoase (10). melc osos. Urechea A. ambele avînd aceeaşi configuraţie. • labirintul osos este format din vestibul osos (9).

axonii lui se termină în cortexul auditiv. . apoi îşi continuă calea în corpul geniculat din metatalamus. Celulele senzoriale ciliate au la baza lor prelungiri dendritice ale neuronilor din ganglionul Corti. iar axonii formează nervul cohlear.102 Biologie Părţile componente ale analizatorului auditiv Segment periferic De-a lungul melcului membranos trece membrana bazilară. Pe fiecare coardă se află mecanoreceptori. Axonii lui ajung la mezencefal (centrii unor reflexe auditive de orientare). formează nucleii cohleari. Dendritele lui preiau informaţia de la receptori. celule de susţinere şi celule auditive. Al III-lea neuron senzitiv Este situat în corpul geniculat din metatalamus. care formează organul Corti. numite celule senzoriale ciliate. Lungimea fiecărei coarde corespunde unui anumit număr de vibraţii. alcătuită din corzi elastice microrezonatoare (circa 5000). Deutoneuronul senzitiv Este localizat în bulbul rahidian. Segment intermediar Impuls Protoneuronul senzitiv Este localizat în ganglionul Corti.

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

103

Segment central Transformarea impulsului nervos în senzaţie de auz se face în aria auditivă primară, situată în girusul temporal superior. Există şi arii asociative localizate în cortexul parietal. Acestea asociază frecvenţa diferitelor sunete cu informaţiile provenite de la alte arii senzoriale, permiţînd astfel interpretarea semnificaţiei complexe a cuvintelor.

Mecanismul auzului Undele sonore focalizate de pavilionul urechii externe şi dirijate prin conductul auditiv extern spre urechea medie provoacă vibraţiile membranei timpanice. Aceste vibraţii se transmit, prin cele 3 oscioare auditive (ciocan, nicovală şi scăriţă), membranei ferestrei ovale şi, de aici, sub formă de unde – perilimfei, ajungînd pînă la vîrful melcului membranos, apoi endolimfei, iar prin ea – organului Corti. Endolimfa, prin vibraţiile sale, pune în mişcare membrana bazilară, de la care pleacă mii de fibre nervoase fine ce formează nervul cohlear (nervul cranian VIII). Astfel, la nivelul urechii interne, vibraţiile acestor lichide sînt transformate în impulsuri nervoase, pe baza cărora în creier se vor elabora senzaţii auditive. Impulsurile nervoase se transmit prin nervul cohlear mai întîi în bulbul rahidian, apoi în corpul geniculat medial din metatalamus. Din metatalamus, informaţia auditivă ajunge la scoarţa cerebrală prin intermediul axonilor neuronilor corpului geniculat. Aria auditivă primară primeşte impulsuri de la ambele urechi. De aceea, lezarea unilaterală a acestei zone nu afectează auzul.

Auzul şi vorbirea se află în strînsă corelaţie. Diverse afecţiuni ale analizatorului auditiv degradează auzul şi pot provoca surditatea, cu efecte nefaste asupra vorbirii şi comunicării. În cazul surdităţii, pacienţilor li se recomandă proteze auditive ce funcţionează prin amplificarea electrică a sunetelor.

104

Biologie
Componenta acţională Cunoaştere: 1. Notează elementele constitutive ale urechii corespunzătoare literelor şi cifrelor din imaginea alăturată. Înţelegere: 2. Schiţează structurile analizatorului auditiv. Aplicare: 3. Elaborează un model, utilizînd diverse materiale, prin care să evidenţiezi mecanismul auzului. Aplicare: 4. Determină-ţi acuitatea auditivă pe baza următorului algoritm. (Pentru realizarea acestui experiment, este necesar să lucrezi împreună cu un coleg.) • Astupă-ţi cu vată urechea dreaptă. • Colegul depărtează un ceas deşteptător de la urechea ta pînă ce nu-i mai auzi sunetul. • Înregistrează distanţa. • Procedează la fel pentru urechea stîngă. • Compară acuitatea auditivă a ambelor urechi. • Formulează concluzii. Analiză: 5. Notează avantajele şi dezavantajele unirii trompei lui Eustachio cu nazofaringele. Sinteză: 6. Scrie un eseu cu tema: „Instrumente muzicale construite pe baza structurii şi funcţiei urechii”. Evaluare: 7. Zgomotul reduce considerabil acuitatea auditivă, capacitatea de muncă fizică si intelectuală. Zgomotul provoacă tulburări ale sistemului nervos, apar insomnii, nervozitate, creşte tensiunea arteriala, se pot produce îmbolnăviri de tipul ulcerului gastric, deoarece centrii auditvi sînt in conexiune cu alţi centri vitali: respirator, alimentar, vascular. • Cum procedezi pentru a reduce din intensitatea zgomotului din jurul casei tale?

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală

105

Biologia este o știinţă care implică modele reprezentative în procesul instructiv-educativ, necesare pentru înţelegerea structurilor morfoanatomice, a proceselor și fenomenelor vitale, de aceea sugerăm utilizarea în acest scop a unei diversităţi de mijloace didactice: mulaje, planșe, ierbare, insectare etc. Abordarea unei astfel de strategii în procesul educaţional la biologie presupune diversitate și creativitate în educaţie – aspect important ce deschide noi perspective în formarea personalităţii elevului și în transformarea societăţii.

9. 17. Костанай. Biologie. Editura Litera. 2001.. Biologie. Bîrnaz N. Manual pentru clasa a X-a. Radu I. 14. 20-24.. 7. Larionov T. Masciotra. 16. Николаева Е. Mialaret Gaston. Chișinău. 2000. 6. revăzută și completată). 2010. Meтоды менеджмента качества... Nr... 4. Paris: Unesco.. Editura Didactică și Pedagogică. Chișinău: Editura Prut Internaţional. 2003. c.. И. Manual pentru clasa a XII-a. Lippincott. Gînju S. № 4. Manual pentru clasa a XI-a. 12. № 5. Rudic Gh. 10. J. Editura CEP USM. Didactica modernă. Philadelphia. 8.. 13. № 10. 2010.. La compétence comme organisateur des programmes de formation revisitée. Barrette. 5148. кто обучается на протяжении всей жизни.. (2006). Chelcea S. 2002. et al. Meredith Kurtis S. no 4. București. Cluj-Napoca. 3. Пособие для учащихся. Învăţarea prin colaborare. Steele Jeannie L. Николаева Е.. et al. Bîrnaz N. Dandara O. Ionescu M. 18.. ou la nécessité de passer de ce concept á celui de „l’agir compétent”. 1996. p. Nicola I. c. 2001. Suport de curs. Editura Dacia. Curriculum pentru clasele a X-a – a XII-a. București. Yaya. 2006. . Biologie. Leșanu M.15. Metodologia cercetării sociologice. D. Larionov T. Chișinău. Editura Economică.. M. КУЛЬТУРА УМСТВЕННОГО ТРУДА или 101 техника учения. Copil V. Metode cantitative și calitative (ediţia a III-a. 2004. 2001.. 1979. Ways of Teaching. Editura Știinţa... № 8.. Tratat de pedagogie școlară. Subotin C. Sorin. 2002. педагогов.7. для тех... 177-179.106 Biologie Bibliografie 1. Geneva: IBE. 2010. 2001. Школьная реформа // ЭКО.. Тестирование без мифов // ЭКО. Ph.. Perciuleac L. 1985. Supliment al revistei Didactica Pro…. Chișinău: Editura Prut Internaţional. Hyman Ronald T. Sclifos L.А. 15. Bîrnaz N. Chișinău: Editura Prut Internaţional. Constantinov Sv. The International Encyclopedia of Education. И. 11. 5.. Chișinău. Рудик Г. Dicţionar de pedagogie. Jonnaert. c. The Child’s right to education. Bîrnaz N. Biologie. 2.. 1970. IBE Working Papers on Curriculum Issues.. Temple Charles. студентов. Уnpaвляeшь знаниями уnpaвляeшь миром. Cristea. Pedagogie. pag. 34-38.

Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru treapta liceală 107 .

108 Biologie .