You are on page 1of 39

CONTABILITATEA TREZORERIEI

Prin trezorerie se înţelege ansamblul de operaţii financiare pe care le face unitatea patrimoniala pentru procurarea mijloacelor băneşti necesare acoperirii cheltuielilor determinate de activitatea desfăşurată. Termenul de trezorerie în sens restrâns cuprinde disponibilităţile băneşti la bănci şi în numerar, iar în sens larg termenul se extinde şi la valorile imobiliare de plasament (de exemplu acţiuni) care pot fi transformate prin vânzare în disponibilităţi băneşti. Sunt asimilate mijloacelor de trezorerie şi creditele pe termen scurt contractate cu băncile pentru plăţi. Pentru titularul unui patrimoniu, noţiunea de trezorerie înseamnă totalitatea mijloacelor pe care le are la dispoziţie pentru a putea face faţă plăţilor. După “Dictionnaire fiduciare financier” de Erik de la Villeguérin şi colaboratorii (Paris, 1991), trezoreria înseamnă “toate mijloacele de care dispune întreprinderea pentru a face faţă plăţilor: disponibilităţile, valorile mobiliare de plasament, plafoanele de credite curente, efectele comerciale scontate”. Trezoreria agentului economic reprezintă totalitatea activităţilor specializate de organizare şi conducere a fluxului de monedă, de administrare a lichidităţilor şi a creditelor pe termen scurt. Prin trezoreria firmei se asigură un echilibru permanent. În gestiunea trezoreriei agentului economic se ţine cont de trei principii:  utilizarea eficientă a creditelor;  utilizarea eficientă a excedentelor de trezorerie;  evitarea pe cât posibil a costurilor creditoare. Cunoaşterea permanentă a valorilor de realizat şi a valorilor disponibile, precum şi a obligaţiilor unităţii patrimoniale are o importanţă deosebită pentru urmărirea încasării drepturilor de creanţă şi a plăţii datoriilor la scadenţă. Contabilitatea trezoreriei asigură evidenţa existenţei şi mişcării titlurilor de plasament, disponibilităţilor în conturi la bănci şi în casă, creditelor bancare pe termen scurt şi altor valori de trezorerie. Informaţiile contabilităţii cu privire la aceste elemente patrimoniale permit studierea trezoreriei, stabilirea acesteia la sfârşitul fiecărei perioade de gestiune şi determinarea capacităţii de plată a unităţii patrimoniale. Prin calculele contabilităţii se urmăreşte:  gestionarea corectă a numerarului şi a altor valori aflate în casieria unităţii patrimoniale;  respectarea plafoanelor de casă;  controlul asupra operaţiilor ce privesc avansurile spre decontare.

Încasarea drepturilor de creanţă asupra clienţilor şi debitorilor, precum şi plata datoriilor unităţii faţă de furnizori, stat, salariaţi, bănci, creditori, provoacă decontări băneşti cu şi fără numerar.

Resursele derulate prin trezoreria statului
NORME METODOLOGICE privind modul de aplicare a prevederilor art. I pct. 2 din O. G. nr. 120/1999 pentru modificarea şi completarea O. G. nr. 66/1994 privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului •O.M.F. nr. 1.059/23.IX.1999 (M. Of. nr.480/4.X.1999)•

1). Instituţiile publice vor dispune efectuarea de plăţi din conturile deschise la trezoreriile statului, indiferent de sursa de finanţare, pe baza creditelor bugetare deschise şi a disponibilităţilor din conturi, precum şi a bugetelor de venituri şi cheltuieli aprobate în condiţiile legii. Instituţiile publice au obligaţia de a prezenta trezoreriei statului la care au conturile deschise bugetele de venituri şi cheltuieli aprobate, cu repartizarea pe trimestre, care se pot adapta în cursul exerciţiului financiar cu modificarea prevederilor de venituri şi cheltuieli efectuate cu respectarea dispoziţiilor legale în vigoare. Trezoreriile statului nu vor accepta efectuarea de către instituţiile publice de plăţi din conturi, fără prezentarea bugetelor de venituri şi cheltuieli. 2). Instituţiile publice au obligaţia să îşi dimensioneze lunar plăţile pe care le efectuează în numerar prin casieria proprie, pe baza prevederilor de cheltuieli corespunzătoare din bugetele proprii, scop în care întocmesc programul prevăzut în anexa nr. 1. Acest program se întocmeşte distinct pentru cheltuielile bugetare, pe capitole, iar pentru fondurile speciale şi mijloacele extrabugetare, pe fiecare cont din care urmează a se ridica sumele respective. La stabilirea plăţilor prevăzute la alin. 1 instituţiile publice vor avea în vedere că prin casieria proprie pot fi efectuate plăţi în numerar pentru: drepturi de personal (titlul 02), drepturi cu caracter social, fonduri de premiere şi cheltuieli materiale şi servicii (titlul 20), burse, ajutoare şi alte transferuri (titlul 38), cheltuieli de capital în situaţia executării lucrărilor de investiţii în regie proprie, inclusiv cumpărări de imobile de la persoane fizice (titlul 70). Instituţiile publice vor lua măsurile necesare pentru reducerea la maximum a plăţilor în numerar, efectuând prin casieria proprie numai acele cheltuieli de volum redus care nu se justifică a fi efectuate prin virament. Aceste cheltuieli vor avea ca documente de justificare facturi sau chitanţe fiscale. Se interzice efectuarea de plăţi în numerar pentru procurări de materiale, prestări de servicii şi executări de lucrări de la agenţii economici cu conturi deschise la trezoreria statului. 3). Instituţiile publice prezintă programul prevăzut în anexa nr. 1 în dublu exemplar la trezoreria statului la care au conturile deschise, până la data de 25 a lunii curente pentru
2

necesarul lunii următoare. Nedepunerea acestui program la termen exonerează trezoreria statului de obligaţia asigurării la termen a necesarului de numerar. În asemenea situaţii se va putea elibera numerarul necesar numai în măsura în care trezoreria statului are disponibilităţi în casieria proprie. În caz contrar, plăţile se vor reprograma la altă dată convenită cu instituţia respectivă. Trezoreriile statului verifică şi analizează programele primite în ceea ce priveşte dimensionarea necesarului de numerar pentru efectuarea plăţilor, introduc eventuale modificări, după care restituie un exemplar vizat instituţiei publice respective. Instituţia………………………….. ANEXA Nr. 1 PROGRAM privind necesarul de numerar pentru efectuarea plăţilor prin casieria proprie, la capitolul / contul…………… pentru luna………. anul……….. - mii lei –
Ziua Sumele în numerar ridicate în luna curentă Sumele în numerar programate a fi ridicate din cont cheltuieli de personal (titlul 02) din care, pentru: cheltuieli transferuri materiale şi (titlul 38) servicii (titlul 20) cheltuieli de capital (titlul 70)

0

1

2

3

4

5

6

TOTAL:
Ordonator de credite, ………………………. Contabil – şef, ……………..

4). Fiecare trezorerie întocmeşte, pe baza programului prevăzut în anexa nr. 1, programul asigurării numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului sau în contul de disponibil deschis la o bancă comercială pentru efectuarea plăţilor în numerar către instituţiile publice, după caz potrivit anexei 2. Programul astfel întocmit se transmite direcţiei de trezorerie judeţene până la data de 27 a lunii curente, care, la rândul său, întocmeşte programul pe ansamblul judeţului privind necesarul de numerar şi sursele de acoperire cu numerar (anexa nr. 2), pe baza căruia se stabilesc alimentările cu numerar de la B.C.R. Pe baza programului prevăzut în anexa nr. 2 fiecare trezorerie operativă întocmeşte anexa nr. 2a) care se prezintă la începutul lunii băncii comerciale la care are deschis contul de disponibil pentru efectuarea plăţilor în numerar către instituţiile publice, în vederea asigurării numerarului necesar în casieria băncii. Direcţia de trezorerie judeţeană, a municipiului Bucureşti, precum şi trezoreriile statului din sectoarele municipiului Bucureşti la care funcţionează trezorerii ale statului întocmesc

3

C. pentru programarea ridicării sumelor necesare în numerar.anexa nr. pentru luna…………. 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 Trezoreria……………………… …………………………………..R.mii lei Se asigură din: 4 . ANEXA Nr.R. Trezoreria…………………… 2 ……………………………… ANEXA Nr. . 2a) PROGRAM pentru asigurarea numerarului în casieria băncii comerciale. PROGRAM pentru asigurarea numerarului în casieria tezaur a trezoreriei statului.. pentru: Se asigură din: Sumele de virat din contul curent general al trezoreriei statului în contul de disponibil Ziua Sumele în numerar de eliberat din casieria trezoreriei sau din contul de disponibil cheltuieli de personal (titlul 02) cheltuieli materiale şi servicii (titlul 20) transferuri (titlul 38) cheltuieli de capital (titlul 70) Soldul la începutul zilei încasări proprii depuse în cont alimentări de la B. necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice pentru luna……………. 2b).mii lei – din care. . necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice prin casieria tezaur sau prin contul de disponibil deschis la o bancă comercială.N. după caz. care se prezintă unităţii B.

2b) …………………………….R.. Şef servicii. În fila de cec se menţionează natura cheltuielilor pentru care se solicită ridicarea numerarului. …………… ANEXA Nr. În cazul în care din sumele ridicate şi utilizate rămân unele disponibilităţi. ………… Direcţia trezoreriei…………. acestea 5 . în concordanţă cu programul aprobat fiecărei instituţii publice.. 5). Şef serviciu contabilitate. Trezoreria statului verifică cererile de ridicare a numerarului din conturi.C. Soldul la finele zilei 0 1 2 3 4 5 Director.. necesar plăţilor în numerar către instituţiile publice pentru luna……………. după caz. 1 instituţiile publice completează file de cec pentru ridicarea sumelor din conturile respective. ………… …………………………. încadrarea în disponibilul de credite bugetare sau în disponibilităţile din cont. a casieriei tezaur a trezoreriei statului. În limita sumelor cuprinse în programul prevăzut în anexa nr.N.mii lei – Se asigură din: Sumele în numerar de eliberat din casierie Ziua soldul în casă la începutul zilei încasări proprii Alimentări de la B. precum şi în destinaţia stabilită prin buget.Ziua Sumele în numerar de eliberat din contul de disponibil de la banca comercială soldul contului disponibil la începutul zilei încasări proprii depuse în cont alimentări din contul trezoreriei statului ale contului deschis la bancă Soldul la finele zilei 0 1 2 3 4 5 Director .R. Sumele ridicate se înregistrează de către instituţiile publice în jurnalul de casă şi se folosesc potrivit destinaţiilor prevăzute în cecul pentru ridicarea numerarului din cont. PROGRAM pentru asigurarea alimentării cu numerar de la B. .

regiile autonome şi societăţile comerciale. 8). în prima zi lucrătoare de la încasare. veniturile se depun în conturi în termen de două zile lucrătoare. b). 6). În cazul în care instituţia publică se află în altă localitate decât trezoreria statului. bugetele locale. bugetului local. care beneficiază de transferuri şi subvenţii de la buget. ordonatorii principali de credite vor vira în baza creditelor bugetare deschise. plafonul de casă care să asigure efectuarea unor plăţi urgente şi de volum redus. după caz. Încasările efectuate de către instituţiile publice prin casieria proprie. transferurile şi subvenţiile din contul de cheltuieli bugetare deschis la trezoreria statului în contul unităţilor beneficiare.70 se creditează cu sumele virate de ordonatorii principali de credite şi se debitează cu plăţile dispuse de titularii contului. 7). după caz. Acesta se constituie numai din ridicări de numerar din contul de cheltuieli materiale şi servicii sau de disponibil. Pe verso-ul ordinului de plată ordonatorii principali de credite vor menţiona destinaţia precisă a fondurilor alocate. pe o perioadă de 3 zile lucrătoare. bugetele fondurilor speciale vor aloca transferurile şi subvenţiile regiilor autonome şi societăţilor comerciale. bugetului fondurilor speciale. De regulă.Ordonatorii principali de credite finanţaţi din bugetul de stat. 6 . În acelaşi termen se depun şi veniturile care sunt lăsate la dispoziţia instituţiilor publice ca mijloace extrabugetare. bugetului asigurărilor sociale de stat. Contul 50. reprezentând venituri ale bugetului de stat. Sumele alocate de la buget reprezentând transferuri şi subvenţii în completarea veniturilor proprii se utilizează de către regiile autonome şi societăţile comerciale beneficiare pentru completarea sumelor necesare plăţii salariilor. la propunerea fiecărei instituţii publice care are conturile deschise la trezoreria respectivă. şi venituri bugetare care urmează să fie depuse în conturi la termenele precizate mai sus. Codul contului se formează din simbolul contului sintetic la care se adaugă codul fiscal al unităţii respective.70”Disponibil din transferuri şi subvenţii” la trezoreria statului în a cărui rază teritorială îşi au sediul fiscal. Plafonul de casă se stabileşte ca medie a cheltuielilor materiale cu caracter urgent şi de volum redus la nivelul unei luni şi se aplică în tot cursul exerciţiului financiar anual. după caz. fără să apeleze la ridicări din cont.vor fi depuse în contul corespunzător. Trezoreriile statului au obligaţia să stabilească şi să aprobe. deschis la trezoreria statului în termen de maximum 3 zile lucrătoare. folosind următoarea procedură: a). precum şi pentru plata impozitului şi contribuţiilor aferente acestora şi achitarea obligaţiilor restante şi curente faţă de bugetul de stat. ajutoare sociale şi fondurile de stimulare. bugetele locale şi bugetele fondurilor speciale. plafonul de casă trebuie să reflecte măsurile pentru reducerea plăţilor în numerar. deschise la trezoreria statului. se depun în conturile bugetare respective. Eventualele sume rămase disponibile vor putea fi utilizate pentru alte destinaţii pe răspunderea agenţilor economici. Peste plafonul de casă pot fi păstrate sume care reprezintă drepturi de personal. vor solicita deschiderea contului 50. cu ordin de plată tip trezorerie.

Sumele de la bugetul de stat.  el participă. CONTABILITATEA TITLURILOR DE PLASAMENT Titlurile de plasament sunt titluri achiziţionate de unitatea patrimonială în vederea realizării unui câştig de capital sau de venit pe termen scurt. Reglementările din diferite ţări atestă o gamă largă de situaţii privind regimul juridic al acţiunilor. Astfel:  deţinătorul de acţiuni obţine o parte din profitul societăţii pe acţiuni numită dividend. proporţional cu capitalul bănesc subscris. rambursări de credite externe etc. când se obţin rezultate necorespunzătoare. care variază de la un an la altul. Acţiunea este purtătoarea unor însemne speciale – numele firmei emitente. şi. la adoptarea altor decizii de către adunarea generală a acţionarilor. cotate sau necotate.) vor fi utilizate în scopul pentru care au fost destinate. principalele întreprinderi cu scop lucrativ sunt organizate ca societăţi pe acţiuni. 7 . fiecare asociat primeşte un număr de acţiuni.  posesorul de acţiuni obţine o parte din capitalul firmei. Acţiunea atestă dreptul de proprietate al celui ce o deţine asupra unei părţi din capitalul firmei emitente. la alegerea membrilor consiliului de administraţie. În economia de piaţă. Capitalul unei asemenea firme se constituie prin aportul asociaţilor – persoane fizice (indivizi. Majoritatea covârşitoare a acţiunilor sunt la purtător – adică nu au înscris pe ele numele posesorului.  are dreptul de a fi informat asupra gestiunii şi situaţiei economico-financiare a firmei. pe baza accesului la diferite documente şi a explicaţiilor primite de la conducerea executivă. familii) şi persoane juridice (societăţi.  titluri de creanţe negociabile.  bonuri de tezaur şi bonuri de casă pe termen scurt. prin vot.  acţiuni şi obligaţiuni emise şi răscumpărate de societate. seria. acţiunile se numesc titluri (valori) cu venit variabil. organizaţii etc. dreptul de a uza de avantajele ce le conferă revenind celui ce le deţine. reprezentând transferuri şi subvenţii care se alocă pe destinaţii precise (dezvoltare şi retehnologizare. Ca expresie a participării la capitalul firmei (capitalul social). data emiterii etc.  obligaţiuni. Titlurile de plasament cuprind în structura lor următoarele:  acţiuni.) – numiţi acţionari. în funcţie de rezultatele economico-financiare ale societăţii. drepturile şi riscurile pe care le conferă posesorului lor. suma pe care o reprezintă (valoarea nominală). cotate sau necotate. de aceea. investiţii. asociaţii. în cazul când aceasta este lichidată şi suportă o parte din pierderi.

 la valoarea de ieşire din patrimoniu. deţinătorul emite obligaţiuni. băncile şi. donaţie sau vânzare. încasează 40% din profitul distribuit sub formă de dividend. ca excepţie. în activitatea oricărui agent economic. determinată pe baza cursului mediu al ultimei luni. Deţinătorii de obligaţiuni – numiţi obligatari – au calitatea de creditori faţă de emitent.  la valoarea de inventar. întreprinderile publice. se ivesc situaţii când nevoile de mijloace băneşti depăşesc posibilităţile de autofinanţare. emitentul angajându-se să-l ramburseze într-un timp determinat şi să asigure pe toată durata o dobândă anuală certă.Drepturile şi riscurile unui posesor de acţiuni sunt proporţionale cu numărul acţiunilor de care dispune. Valoarea de inventar este stabilită în urma evaluării la valoarea lor actuală. pentru titlurile necotate. inclusiv a statului. Garantând un venit anual ferm. Pentru aceasta se apelează la împrumuturi băneşti acordate de bănci şi alţi agenţi economici. dacă acestea s-au produs. cum şi cu ce preţ le-a obţinut – participă cu 40% din voturile care pot fi exprimate în adunarea generală a acţionarilor. se înregistrează direct în cheltuielile de exploatare ale exerciţiului. Obligaţiunea este un titlu de valoare ce atestă angajarea unui împrumut pe termen lung. Ca expresie a contractării unui împrumut pe termen lung. indiferent de situaţia sa economico-financiară. pentru titlurile cotate şi pe baza valorii prealabile de negociere. Aşa cum s-a mai subliniat. De exemplu. reprezentat fie de costul de achiziţie. fie de valoarea determinată în urma unui contract de achiziţie. Principalul emitent de obligaţiuni este statul – administraţia centrală şi cele locale – pentru a-şi acoperi deficitele bugetare. Diferenţele de valoare se stabilesc pe categorii de titluri. Evaluarea titlurilor de plasament se poate face:  la valoarea de intrare. aplicând principiul prudenţei. cum sunt comisioanele şi alte cheltuieli similare. Acţiunile se pot înstrăina prin moştenire. dacă o persoană deţine 40% din numărul acţiunilor unei firme – indiferent când. Valoarea la închiderea conturilor presupune comparaţia între valoarea de inventar şi valoarea de intrare. Valoarea de intrare este dată de costul de achiziţie al titlurilor de plasament. 8 . obţine 40% din suma încasată în cazul când firma este supusă lichidării şi suportă 40% din pierderi. Pot emite obligaţiuni pentru a finanţa lucrări de investiţii importante şi sporirea capitalului. obligaţiunile sunt numite şi titluri (valori) cu venit fix.  la valoarea de închidere a conturilor. Cheltuielile accesorii de cumpărare a titlurilor de plasament. mari societăţi industriale şi comerciale private. Valoarea la ieşirea din patrimoniu este dată de preţul de cesiune sau vânzare. Diferenţa între preţul de vânzare şi valoarea contabilă reprezintă rezultatul vânzării şi îmbracă forma plusurilor sau minusurilor de valoare.

000.C.000. 5. răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 502 “Acţiuni proprii”. Exemple: 1). Acţiunile au luat destinaţiile: • 50% au fost distribuite salariaţilor.000 2. D664=Ca-Pv=2.400.  intrarea acţiunilor proprii răscumpărate. CONTABILITATEA ACŢIUNILOR PROPRII Acţiunile proprii pot fi răscumpărate de unitatea patrimonială care le-a emis. Ca=2.000 9 .000.000-2.000 502”Acţiuni proprii 80. cheltuielile accesorii (comisioane de răscumpărare) cifrându-se la 80.080.000 5.000. comision=80.000.500.400. în raport cu alte unităţi cu activitate similară.000 % = 5121”Conturi la bănci în lei” 5. de la acţionari sau asociaţi cu scopul de a fi revândute sau anulate.Contabilitatea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul conturilor din grupa 50 “Titluri de plasament”. • 10% au fost anulate. care se debitează cu costul de achiziţie al acţiunilor proprii răscumpărate şi se creditează cu valoarea de înregistrare a acţiunilor revândute sau anulate.000. pe când cumpărarea în scopul anulării se face în situaţia în care unitatea constată că volumul capitalului social este prea mare în raport cu activitatea pe care o desfăşoară. situaţie care ar putea avea ca efect scăderea procentuală a dividendelor cuvenite.500.:Ca=5.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”  reflectarea sumei încasate şi a diferenţei în minus generate de distribuirea de acţiuni proprii salariaţilor. cu Pv=2.200. Pentru a nu crea nemulţumiri în rândul acţionarilor se poate hotărî răscumpărarea unui pachet de acţiuni şi anularea lor.000.500. conf. cu Pv=2.000. După funcţia contabilă este un cont de activ.Se răscumpără acţiuni proprii la Ca=5.000 lei.500.000.000=100.000 % = 502”Acţiuni proprii” 2. E. Evidenţa acţiunilor proprii. Cumpărarea pentru revânzare este determinată de o speculaţie financiară.080. • 40% au fost vândute terţilor. astfel încât să se dimensioneze capitalul social la nevoile momentului.

000 lei din rezerve pentru acoperirea pierderilor din răscumpărarea propriilor acţiuni. Este un cont de activ.000 pentru titluri de plasament” 200.400. Ca=2.000 lei şi valoarea neapelată=20. Soldul contului poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea acţiunilor existente.000 2).000 764”Venituri din titluri de 200.000 1068”Alte rezerve” = 502”Acţiuni proprii” 400. Evidenţa acestor acţiuni se ţine cu ajutorul contului 503”Acţiuni”.000 502”Acţiuni proprii” = % 300.000 1012”Capital subscris vărsat” = 502”Acţiuni proprii” 500. 400.200.000=200. 300.200. valoarea eliberată imediat=200.000 lei.000. D764=Pv-Ca=2. 10 .000 502”Acţiuni proprii” 2.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.000 5121”Conturi la bănci în lei” 200.000.000 2. valoarea apelată=80. Se utilizează suma de 400.000 509”Vărsăminte de efectuat 20. idem valoarea neapelată. care se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a acţiunilor cumpărate şi se creditează cu valoarea acţiunilor cedate.000 3).000 100.200.000 500.000 CONTABILITATEA ACŢIUNILOR Unităţile patrimoniale pot cumpăra acţiuni emise de alte societăţi.00000 2.000. Se achiziţionează valori mobiliare de plasament (acţiuni) cunoscându-se: preţul de cumpărare=300.000 lei. Se virează valoarea apelată din cont în lei.000 462 “Creditori diverşi” 80.000 % = 462”Creditori diverşi” 509”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament” 5121”Conturi la bănci în lei” 100.000 plasament cedate”  diminuarea capitalului social cu contravaloarea acţiunilor proprii răscumpărate anulate:Ca=500.000-2. în scopul revânzării lor şi realizării de venituri financiare într-un termen scurt.000 80.000.5311”Casa în lei” 664”Cheltuieli din titluri de plasament cedate”  reflectarea sumei încasate din vânzarea de acţiuni proprii terţilor şi a diferenţei în plus rezultate.000 lei.000 20.

000=200.000 % = % 240. iar cealaltă jumătate la Pv=1.200 lei (500 acţiuni*1. D664=Ca-Pv=2.000 % = 503”Acţiuni” 2.200.000 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” 2). Acţiunile de mai sus se vând înainte de eliberarea integrală cunoscându-se de cesiune este de 1.000.000.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.000 lei).000 1.000.000 764”Venituri din titluri de 200.000 503”Acţiuni” = 509”Vărsăminte de efectuat 4.C.000 509”Vărsăminte de efectuat 764”Venituri din titluri de 11 că preţul 600.000.000=100.Exemple: 1).000 lei.000.000 pentru titluri de plasament”  reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăţi de acţiuni: Ca=2. plătibil ulterior.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.900.000 lei acţiunea (ca titluri de plasament) din care eliberate imediat 40%.000.000*40:100=240.000 500.000) 360.000.000.: 4. 2. conf.000 503”Acţiuni” 2.000. Se achiziţionează 500 acţiuni a 1.200. Cheltuielile accesorii (comisioane de cumpărare) însumează 60. D764=Pv-Ca=2.000. Se achiziţionează acţiuni cu titlu de plasament.000.000 100.000.900.200.200.900.200 lei=600.000 4. 600.000 .000 pentru titluri de plasament”  încărcarea cheltuielilor cu comisioanele de cumpărare achitate: 60. 2.000.000 bancare şi asimilate”  stingerea obligaţiilor de plată prin plata contravalorii titlurilor.000 627”Cheltuieli cu serviciile = 5121”Conturi la bănci în lei” 60.000.  intrarea acţiunilor şi reflectarea obligaţiilor de plată aferente: Ca=4.000.000.000 5121”Conturi la bănci în lei” 503”Acţiuni” (600. având Ca=4.000 pentru titluri de plasament” 3).000 5121”Conturi la bănci în lei” 200. Jumătate din acţiuni se negociază la bursă la Pv=2.000. E.000 plasament cedate”  reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăţi de acţiuni: Ca=2.000.000.000-1.000 5121”Conturi la bănci în lei” 100. 500.000-2.000.000 503”Acţiuni” = % 500.000 509”Vărsăminte de efectuat 300.

Se răscumpără obligaţiuni care se achită din cont pentru suma de 800. conf.000.000.000. Evidenţa obligaţiunilor răscumpărate se ţine cu ajutorul contului 505”Obligaţiuni emise şi răscumpărate”. 1.000 5311”Casa în lei” 200.000 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” 12 .000 505”Obligaţiuni emise şi = 5121”Conturi la bănci în lei” 5.  intrarea obligaţiunilor răscumpărate. Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 500. Exemple: 1). având Vnom=5.000 răscumpărate” 5121”Conturi la bănci în lei” 800. ulterior.pentru titluri de plasament” plasament cedate” CONTABILITATEA OBLIGAŢIUNILOR EMISE ŞI RĂSCUMPĂRATE Obligaţiunile emise de o unitate patrimonială şi vândute terţilor trebuie răscumpărate la scadenţă şi.000 de obligaţiuni” răscumpărate” 2).000 % = 505”Obligaţiuni emise şi 500. E.000 161”Împrumut din emisiune = 505”Obligaţiuni emise şi 5.000.000.000 161”Împrumut din emisiuni de răscumpărate” obligaţiuni” 80.000 lei. de fapt.000.000. prin anularea obligaţiunilor răscumpărate: 5.000 răscumpărate”  diminuarea obligaţiilor de plată generate de împrumut din emisiune de obligaţiuni.000. în vederea anulării (care înseamnă. anulate. care încă nu au fost anulate. prin emisiunea de obligaţiuni). rambursarea împrumutului obţinut anterior.000. Este un cont de activ care se debitează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate şi se creditează cu valoarea obligaţiunilor emise şi răscumpărate. 5. anulate.000.000 lei iar valoarea nominală este de 420.: Vnom=5.000 505”Obligaţiuni emise şi = % 1. Se răscumpără obligaţiuni emise anterior.C.000 420.000 3).000.000 lei şi din casă pentru suma de 200. Se anulează obligaţiunile emise răscumpărate cunoscându-se că preţul de răscumpărare este de 500.

care se debitează cu valoarea la cost de achiziţie a obligaţiunilor cumpărate şi se creditează cu valoarea obligaţiunilor cedate.000 764”Venituri din titluri de 200.700.500. prin plata contravalorii titlurilor cumpărate.000 2. Este un cont de activ. plătibil ulterior.700.000.000.000 505”Obligaţiuni emise şi 600. D764=Pv-Ca=2.000-2.500.000 de plasament cedate” CONTABILITATEA OBLIGAŢIUNILOR Unităţile patrimoniale pot cumpăra obligaţiuni pentru a le specula sau pentru a obţine un venit sub formă de dobândă.000: 5.500.000.000=100. Soldul poate fi numai debitor şi reprezintă valoarea obligaţiunilor existente.000.000 161”Împrumut din emisiuni de obligaţiuni” = % 700.: 5.000. Evidenţa acestor obligaţiuni se realizează cu ajutorul contului 506”Obligaţiuni”.700.500. Jumătate din obligaţiuni se vând ulterior Pv=2.000.500.400.000 pentru titluri de plasament”  reflectarea încasării generate de vânzarea primei jumătăţi de obligaţiuni: Ca=2.000 lei.000 lei şi valoarea nominală de 700.000.  intrarea obligaţiunilor şi reflectarea obligaţiilor de plată aferente. având Ca=5.000 506”Obligaţiuni” = 509”Vărsăminte de efectuat 5.000. iar cealaltă jumătate cu Pv=2. Exemplu: Se achiziţionează obligaţiuni cu titlu de plasament.500. conf.700.000 pentru titluri de plasament”  stingerea obligaţiilor de plată. Ca=5.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei”5.000. D664=Ca-Pv=2.000 506”Obligaţiuni” 2.000 % = 506”Obligaţiuni” 2. 2.4). E. se înregistrează: 700.000.000.400.400. Dacă preţul de răscumpărare al obligaţiunilor este de 600.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 2.000=200.000 5121”Conturi la bănci în lei” 13 . 2.C.500.000-2.000 răscumpărate” 764”Venituri din titluri 100.000 plasament cedate”  reflectarea încasării generate de vânzarea celei de a doua jumătăţi de obligaţiuni: Ca=2.000.000.

000. care se debitează cu titlurile de plasament şi creanţele asimilate. 4.000 3.000 lei). 350.000. cu plata ulterioară: 4.000 461”Debitori diverşi” 70.000 508”Alte titluri de plasament 4.000 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” CONTABILITATEA ALTOR TITLURI DE PLASAMENT ŞI CREANŢE ASIMILATE Contabilitatea altor titluri de plasament se realizează cu ajutorul contului 508”Alte titluri de plasament şi creanţe asimilate”.000 pentru titluri de plasament” 3).000 şi creanţe asimilate” 764”Venituri din titluri de 1. Vânzarea altor titluri de plasament la un preţ mai mic decât cel de înregistrare (5.000 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” 14 .000.000 5311”Casa în lei” = % 5. cumpărate.000.000 % = 5081”Alte titluri de plasament” 350.000.000 pentru titluri de plasament” 2). Vânzarea altor titluri de plasament la un preţ sub cel de înregistrare (3.000.000. Este un cont de activ. Se cedează alte titluri de plasament cunoscându-se că preţul de vânzare este de 280.000 5311”Casa în lei” şi creanţe asimilate” 1.000.000 % = 508”Alte titluri de plasament 4.000 lei. Cumpărarea altor titluri de plasament în valoare de 4.000.000 509”Vărsăminte de efectuat = 5121”Conturi la bănci în lei” 4.000.000 lei). evaluate la cost de achiziţie.000 280.000 plasament cedate” 4).000. Se creditează cu valoarea altor titluri de plasament şi creanţe asimilate cedate.000. Se încasează în numerar.100.000 5081”Alte titluri de plasament” = 509”Vărsăminte de efectuat 4.000 lei iar preţul de cumpărare de 350.000 lei.000.000.000. Plata vărsămintelor de efectuat pentru titluri de plasament: 4. Se dezvoltă pe două conturi sintetice de gradul II: • Contul 5081”Alte titluri de plasament” • Contul 5088”Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament” Exemple: 1).000 664”Cheltuieli privind titlurile de plasament cedate” 5). 5.

Soldul poate fi numai creditor şi reprezintă valoarea datorată pentru titlurile de plasament cumpărate.000. Cumpărarea de titluri de plasament cu plata ulterioară.000 şi titluri de plasament” 2). 10.000 505”Obligaţiuni emise şi răscumpărate” 2.000 506”Obligaţiuni” 3. în sumă de 1.000 lei.000. aferente exerciţiului financiar încheiat. Exemple: 1).000 509”Vărsăminte de efectuat = % 10. cu plata ulterioară.000 1. Exemple: 1).800. 10.000.800.800.800.000 lei.500.000.000 502”Acţiuni proprii” pentru titluri de plasament” 1.000.800. obligaţia de plată se reflectă cu ajutorul contului 509”Vărsăminte de efectuat pentru titluri de plasament”.000 15 .000 5081”Alte titluri de plasament” 2). Plata datoriei privind titlurile de plasament la o dată ulterioară în numerar 4.000.000.000. care se creditează cu valoarea datorată pentru titlurile de plasament cumpărate şi se debitează cu valoarea achitată a titlurilor de plasament cumpărate. 1. Reflectarea dreptului de creanţă privind dobânzile neîncasate.000 lei şi prin virament 6. chiar dacă ele nu au fost încasate.000 lei.500. în exerciţiul următor a dobânzilor aferente obligaţiunilor şi titlurilor de plasament.000 lei. Este un cont de pasiv.000 pentru titlurile de plasament” 5311”Casa în lei” 4.000 5088”Dobânzi la obligaţiuni = 766”Venituri din dobânzi” 1. Încasarea prin bancă.• Conform principiului separării în timp a cheltuielilor şi veniturilor.000 503”Acţiuni” 2.800. 1.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5088”Dobânzi la obligaţiuni 1. în sumă de 10.000. în sumă de 1.000 % = 509”Vărsăminte de efectuat 10.000 şi titluri de plasament” CONTABILITATEA VĂRSĂMINTELOR DE EFECTUAT PENTRU TITLURI DE PLASAMENT În cazul achiziţionării de titluri de plasament.000. veniturile din dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament aferente unui exerciţiu financiar trebuie reflectate.000. Pentru reflectarea dreptului de creanţă aferent acestor dobânzi se foloseşte contul 5088”Dobânzi la obligaţiuni şi titluri de plasament”.

Este un cont de pasiv. care se creditează cu sumele reprezentând constituirea sau majorarea provizioanelor aferente deprecierii titlurilor de plasament.000 590”Provizioane pentru = 7863”Venituri din 100.000 lei. titlurile de plasament achiziţionate se depreciază cu 300.000 CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA TITLURILOR DE PLASAMENT Înregistrarea constituirii provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament reprezintă o cheltuială financiară. titlurile cresc în valoare cu 100. la finele exerciţiului al doilea: 200. La finele următorului exerciţiu se depreciază cu încă 200.  constituirea provizionului. la finele primului exerciţiu: 300. La finele exerciţiului al treilea. Evidenţa provizioanelor pentru deprecierea titlurilor de plasament se realizează cu ajutorul contului 590”Provizioane pentru deprecierea titlurilor de plasament”. constatate cu ocazia inventarierii şi se debitează cu sumele reprezentând diminuarea sau anularea provizioanelor privind deprecierea titlurilor de plasament.000 lei.000 6863”Cheltuieli financiare = 590”Provizioane pentru 200.000 6863”Cheltuieli financiare = 590”Provizioane pentru 300.5121”Conturi la bănci în lei” 6.000 privind provizioanele deprecierea titlurilor de pentru deprecieri” plasament”  diminuarea provizionului la finele exerciţiului al treilea (datorită creşterii valorii titlurilor): 100.000. iar anularea sau diminuarea provizioanelor reprezintă un venit financiar.000 deprecierea titlurilor de provizioane pentru plasament” deprecieri” CONTABILITATEA OPERAŢIILOR DE ÎNCASĂRI ŞI PLĂŢI ÎN NUMERAR 16 . Exemplu: La finele exerciţiului.000 privind provizioanele deprecierea titlurilor de pentru deprecieri” plasament”  majorarea provizionului.000 lei.

de către casier. Cod fiscal Data Zi Luna An Contul Casa Nr poz.000 68.C.700. Factură S.000.000.Un loc important în activitatea financiară a unităţii patrimoniale îl au operaţiile de încasări şi plăţi în numerar datorită în primul rând frecvenţei şi diversităţii acestora. cu care prilej se debitează acele conturi care arată destinaţia. Stat de plată. Evidenţiind mijloacele circulante băneşti gestionate de agentul economic.000.000 26.000 14.700.000. felul plăţilor efectuate.000 100.000 140. Metchim S. OP.000. Contabilitatea generală a operaţiilor de încasări şi plăţi în numerar. contul 5311”Casa în lei” este un cont de activ care se debitează cu toate operaţiile de încasări.300.000 300.000 500.R. Cometex S.393.S.P. Operaţiile de încasări şi plăţi în numerar se consemnează în REGISTRUL DE CASĂ. Factură ROM TELECOM Factură I. Mara S.C.L.U.C.000.000.A.000.R.000.300.000 .000 544.contabil Rotaru Maricica Chitanţă. 1 Nr crt Nr act Casa Nr anexa 2 Explicaţia Încasări 11 3 4 5 6 7 26 02 Plăţi 12 1999 5351 09 Simbol cont corespondent 13 14 15 16 17 18 19 8 9 10 SOLD ZIUA PRECEDENTĂ 1 2 3 670 671 672 Chitanţă-încasări din vânzări mg nr 5 Chtanţă-încasări din vânzări mg nr 6 Chtanţă-încasări din vânzări mg nr 7 Foaie de vărsământ B.000 700.A. Unitatea S.000 544.000.000 380.000 4 11300 5 6 7302 7 13900 8 12103 9 6105 TOTAL 17 SOLD FINAL REPORT PAGINĂ-TOTAL 1.R. efectuate prin “casieria” agentului se realizează cu ajutorul conturilor: • Contul 5311”Casa în lei” • Contul 5314”Casa în devize”.C.000 848.C.PAD. 13. prin creditul conturilor care arată natura sau sursa încasărilor şi se creditează cu toate plăţile. Soldul său poate fi debitor şi reprezintă numerarul existent în casierie la un moment dat.

În categoria mijloacelor băneşti sub formă de lichidităţi existente în unitatea patrimonială sunt incluse şi alte valori precum: timbre fiscale şi poştale. tichete şi bilete de călătorie. completată. vânzarea sau restituirea lor. pentru plata avansului privind salariile datorate personalului. înregistrările în acest cont (şi implicit în conturile sale corespondente) trebuie să se facă atât în lei (în moneda naţională). Are sold debitor şi reprezintă “alte valori” aflate în gestiunea (de regulă) casieriei. organismele de protecţia socială. dar cu mai multă muncă). cont de tranzit.M. destinat să permită contabilizarea fără risc de dublă folosire a viramentelor de disponibilităţi dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie (evită dubla contabilizare eronată pe relaţia “casăbancă” şi retur. semnat de cele două persoane cu specimene de semnătură în bancă. cont de activ care se debitează cu încasările şi se creditează cu plăţile efectuate în devize liber convertibile. fie pe feluri de devize liber convertibile dacă societatea are conturi distincte în acest fel (dolari.  Stat de salarii.Încasările efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor:  Chitanţa.  Lista de avans chenzinal. semnată şi eliberată. pentru încasările din vânzări în magazine Plăţile efectuate în numerar se justifică prin intermediul documentelor:  Foaia de vărsământ (cu chitanţă). pentru depunerea de numerar în contul la bancă. Fr. bilete de tratament şi odihnă (pentru partea deja achitată de sindicate. în cele din urmă.). propria unitate) etc. cont de activ care se debitează la procurarea şi achitarea respectivelor valori şi se creditează odată cu consumarea.  Lista de plată a ajutoarelor materiale. Pentru a asigura unitatea de conţinut a informaţiilor contabile ca şi respectarea propriei discipline de casă. care tot se descoperă. Într-o situaţie identică se găseşte şi contul 5314”Casa în devize”. etc. Aceste active sunt evidenţiate în contabilitate cu ajutorul contului 532”Alte valori”.U.. Contul 532”Alte valori” este dezvoltat în patru conturi sintetice de gradul II: 18 . D.A.  Centralizatoare-monetare. pentru încasările efectuate.  Cecul de numerar. de casier. Pentru sumele virate dintr-un cont de trezorerie în alt cont de trezorerie se utilizează contul 581”Viramente interne”. cât şi în devize – fie transformate toate în dolari S. pentru ridicare de numerar din contul la bancă şi depunerea lui la casierie. Se reţine însă ca obligatorie transformarea devizelor în lei folosind cursul oficial al zilei (aşa-zisul fixing) când a avut loc operaţiunea.  Lista de indemnizaţii pentru concediu de odihnă. Contul 581”Viramente interne” este cont de activ şi în final nu prezintă sold..

600.000 lei: 1.400.000 542”Avansuri de trezorerie” 50.100.000.000.000 411”Clienţi” 250.000. 1.Contul 5321”Timbre fiscale şi poştale” • Contul 5322”Bilete de tratament şi odihnă” • Contul 5323”Tichete şi bilete de călătorie” • Contul 5328”Alte valori”.000 % = 5311”Casa în lei” 300. 100.000 5311”Casa în lei” = % 1. salariaţilor salarii nete 750.000.000 lei.000 lei.000.000 locaţii de gestiune şi chirii” 707”Venituri din vânzarea 1.000 401”Furnizori” 750.000 5121”Conturi la bănci în lei” 200.. societăţii de asigurare primă 100.000 1.000.000.000 461”Debitori diverşi” 50. datorate de salariaţi în valoare de………………….800. 2. salariaţilor ajutoare materiale 250.000 462”Creditori diverşi” 100. 250.000 411”Clienţi” 400. ……………………………………….000.250.000 456”Decontări cu asociaţii privind capitalul”1. conf.  valoarea aportului în numerar la formarea capitalului social …………. din restituire avans de trezorerie neutilizat 50.600. Se contabilizează operaţiile băneşti în lei. necuvenite unităţii.000 5311”Casa în lei” = 581”Viramente interne” 1. din vânzări mărfuri 1.  încasarea unor debite.200.000 19 .000 5311”Casa în lei” = % 2.000.000. 50.000 1.800.  sume încasate. Exemple: 1).000.000 706”Venituri din redevenţe. Ridicarea din contul de disponibil la bancă a sumei de 1. Încasări în numerar:  încasarea unei facturi pentru livrări de mărfuri.1.000 421”Personal-remuneraţii datorate” 250. Registrului de casă : Încasări din contul la bancă 200.000 lei.000 3)..200.000 581”Viramente interne” = 5121”Conturi la bănci în lei” 1.800.800.000 423”Personal-ajutoare materiale datorate” 100.000 613”Cheltuieli cu primele de asigurare” 2). valoarea……………….400.000 mărfurilor” • 1. din chirii 100.250..000 lei.800. de la clienţi 400. Plăţi: furnizorilor 300.

 încasarea avansurilor de la clienţi în sumă de 330.………………………… 100.000 457”Dividende de plată” 50. 50.000 lei.000 6711”Despăgubiri.  încasarea în numerar – lei a unor clienţi cu suma de 200.000 5311”Casa în lei” = % 1.000 lei.……………………………………………………100.000 706”Venituri din redevenţe. amenzi şi penalităţi” 100.955.000 lei.000 % = 5311”Casa în lei” 1..000 lei din conturile de decontări în cadrul grupului. 20 .100.000 lei.000 lei. 1.  încasarea sumei de 60.000 581”Viramente interne” 590.000 gestiune şi chirii” 761”Venituri din participaţii” 300.  chirii achitate în avans. Se înregistrează următoarele încasări operate prin registrul de casă – în lei:  ridicarea din contul de la bancă a sumei de 590.000 lei.000 6).000 542”Avansuri de trezorerie” 100.100.500.  amenzi plătite în numerar.000 lei.000 lei de la un debitor.000 lei.955.000 lei reprezentând încasarea preţului de vânzare al imobilizărilor financiare.000 762”Venituri din alte imobilizări financiare” 150.000 471”Cheltuieli înregistrate în avans” 5).  dividende încasate în numerar – lei din participarea la capitalul altor societăţi – în sumă de 300..000 423”Personal-ajutoare materiale datorate” 500. Se înregistrează următoarele plăţi făcute în numerar – în lei conform coloanei de plăţi din registrul de casă:  achitarea salariilor cuvenite salariaţilor în sumă de 11.000 lei reprezentând venituri realizate de exploatare curentă (chirii). ……………………300. 1.000 300.4). locaţii de 215.000 411”Clienţi” 200.  încasat în numerar – lei suma de 150.  încasarea în numerar – în lei a sumei de 215.…………………………….000 lei. 500.000 lei.  acordarea unui avans spre decontare în valoare de……………………….  plata unui ajutor material (concediu medical).………………………………………………….000 425”Avansuri acordate personalului” 50. Plăţi în numerar:  plata avansului chenzinal datorat angajaţilor unităţii.000 lei.000.  plata dividendelor nete cuvenite acţionarilor.000 4551”Asociaţi-conturi curente” 100.  achitarea chenzinei I în sumă de 5.50.000 lei.000 461”Debitori diverşi” 60.000 419”Clienţi-creditori” 330.  încasarea sumei de 100.

000 lei reprezentând veniturile realizate prin casierie din sconturile de la furnizori în devize.000.000 lei.  achitarea şomajului tehnic în valoare de 420.000 lei depusă în cont şi a sumei de 300.000 5314”Casa în devize” = % 1.000 765”Venituri din diferenţe de curs 140. se achiziţionează titluri de participare care se achită din casierie în valoare de 110.000 263”Alte titluri imobilizate” 300.  sume încasate în numerar – valută de la diverşi debitori – lei 50.400.000 lei.000 5121”Conturi la bănci în lei” privind capitalul” 300.000 461”Debitori diverşi” 50.000 valutar” 767”Venituri din sconturi obţinute” 400. astfel:  înregistrat diferenţe favorabile de curs valutar la disponibilităţile în valută din casierie – în sumă de 140.500.000 262”Titluri imobilizate ale activităţii de portofoliu” 150.890.000.000 lei şi titluri imobilizate de plasament în valoare de 150.000.700.000 4242”Premii” .  sume încasate în numerar – valută de la clienţi lei 1.700.000 2.000.400.000 261”Titluri de participare” 100.200.000 421”Personal-remuneraţii datorate” 5.000 457”Dividende de plată” 7).  se achiziţionează titluri de portofoliu pentru valoarea de 100.000 5311”Casa în lei” 8). 1.000.000 lei.650.  se achită din casierie în lei datoria faţă de furnizori în valoare de 300.890.  suma de 400.650.000 lei. Se înregistrează următoarele încasări valutare operate în registrul de casă în valută.000 lei – numerar lei: 2.  sume depuse în numerar – valută ca aport de către asociaţi = lei 300.000 425”Avansuri acordate personalului” 110.000 6452”Contribuţia unităţii pentru ajutorul de şomaj” 830.000 lei ce se achită din casierie în lei.000 lei.  achitarea stimulentelor din profit salariaţilor în valoare de 1.profit net 10% 40.000 426”Drepturi de personal neridicate” 420.000 lei. 19.000 11.000 lei.  achitarea dividendelor nete cuvenite salariaţilor în valoare de 830.000 % = 5311”Casa în lei” 19.000 21 .000 % = 456”Decontări cu asociaţii 2.200. Aportarea la capitalul social subscris de către asociaţi a sumei de 2.000 401”Furnizori” 1.  achitarea salariilor neridicate la timp în sumă de 40.

conform registrului de casă – valută:  se acordă avans în valută pentru livrarea de bunuri – în sumă de 300. conf. creanţa fiind în evidenţă la cursul de 18.488. Se utilizează pentru diferite deplasări tichete şi bilete de călătorie în valoare de 125.000 12).  încasarea creanţei de 100$: 1.850.000. pentru suma de 20.000 telecomunicaţii” 13). la cursul valutar al zilei de 18.000 456”Decontări cu asociaţii privind 300.000 765”Venituri din diferenţe de curs 10.000  încasarea creanţei de 80$: 1.000 542”Avansuri de trezorerie” = 5314”Casa în devize” 930.000 5321”Timbre fiscale şi poştale” = 5311”Casa în lei” 50.000 capitalul” 9).000 lei.492.850.600 lei/$.  se acordă un avans de trezorerie de 50$.650 lei/$.000 409”Furnizori-debitori” 290.000 1. 590.000 valutar”  acordarea avansului de trezorerie de 50$: 930. 22 . Se consumă timbre fiscale şi poştale pentru corespondenţă şi diferite notificări.000 300.400lei/$.411 “Clienţi” 1.000 5323”Tichete şi bilete de călătorii” = 401”Furnizori” 150. 20.000 14).000 lei.  se încasează de la un debitor 80$ la cursul valutar al zilei de 18.000 5314”Casa în devize” 4.000 5311”Casa în lei” = % 1. Se contabilizează operaţiile băneşti în devize. 50.600 lei/$.000 lei. Curs final.000 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 10).000 626”Cheltuieli poştale şi taxe de = 5321”Timbre fiscale şi poştale” 20. creanţa fiind în evidenţă la cursul de 18.000 lei.000.000 lei achitate în numerar.000 % = 461”Debitori diverşi” 1. Se înregistrează următoarele plăţi făcute prin casă în valută. Se procură bilete şi tichete de călătorie care se facturează pentru suma de 150. 150.000 411”Clienţi” 1.000 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 11).000 % = 5314”Casa în devize” 590. Se cumpără timbre fiscale şi poştale în valoare de 50.840.  înregistrat diferenţele nefavorabile de curs valutar aferente disponibilităţilor în devize existente în casierie – lei 290. prin casieria unităţii.700 lei/$.500 lei/$.492. Registrului de casă în devize:  se încasează o creanţă de 100$ la cursul valutar de 18. 18.

Înregistrarea valorii biletelor de tratament şi odihnă consumate: 3. determinată de un flux de înregistrări în conturi (transfer de fonduri) şi de un flux de mesaje între părţi conţinând instrucţiunile de plată. cât şi stadiului actual de dezvoltare a sistemului nostru de plăţi. care s-au concretizat în actualizarea cadrului legislativ pentru: cec.000 bunuri şi personal” călătorie” 15). 23  .  diferenţa de timp între momentul iniţierii şi cel al finalizării plăţii.500.000 3. cambie. Înregistrarea valorii bonurilor valorice consumate: 1.R. Înregistrarea valorii biletelor de tratament şi odihnă (3.000 624”Cheltuieli cu transportul de = 5323”Tichete şi bilete de 125. Pe plan internaţional se manifestă tendinţa de scădere a ponderii plăţilor în numerar în favoarea celor fără numerar. aceasta datorită puternicii dezvoltări a telecomunicaţiilor şi folosirii mijloacelor de plată electronice.125.100.lei) achiziţionate şi achitate în numerar: 4.100. dintre care amintim asigurarea de către bănci a unor servicii de plăţi de calitate. rapide şi sigure.600.000 3012”Combustibil” = 5328”Alte valori” 1.500.000 5322”Bilete de tratament şi odihnă” 1.000 6458”Alte cheltuieli privind = 5322”Bilete de tratament 3.N.000 % = 5311”Casa în lei” 4.000 lei) şi a altor valori (1.600. şi societăţile bancare) pentru introducerea unor instrumente de plată fără numerar adaptate atât standardelor internaţionale.  existenţa unuia sau mai multor intermediari (băncile) în realizarea acestui tip de plăţi. Instrumentele de plată fără numerar sunt purtătoarele acestor mesaje.000. Folosirea lor efectivă pentru descărcarea obligaţiilor asumate de agenţii economici depinde de mai mulţi factori. faţă de clienţii lor. Plăţile fără numerar se caracterizează prin:  natura lor dublă.100. CECUL Cecurile de decontare se clasifică astfel: cecuri din carnete cu limită de sumă. În ţara noastră s-au făcut eforturi deosebite (B. bilet la ordin şi ordin de plată.500.500. Plăţile fără numerar folosesc instrumente şi mijloace de plată emise pe suport hârtie.000 asigurările şi protecţia socială” şi odihnă” CONTABILITATEA DECONTĂRILOR FĂRĂ NUMERAR Decontările fără numerar constau în stingerea drepturilor de creanţă asupra clienţilor şi a obligaţiilor faţă de furnizori pe calea viramentelor efectuate prin conturile deschise la bănci.000 17). magnetic sau electronic.000 5328”Alte valori” 16).100.

numai de persoane autorizate să dispună de contul unităţii la bancă.  refuzarea cecurilor fără blanchetă şi fără cotor. Diferenţa dintre cele două cecuri este că cel fără limită de sumă se alimentează din contul curent de disponibil Modalităţi de evitare a cecurilor fără acoperire:  livrarea mărfurilor să se facă concomitent cu încasarea sumei.  transportul de grupuri de persoane. restaurant etc. Cecul este utilizat pentru a face plăţi la magazin. Se semnează cu cerneală sau pastă.  utilizarea cecurilor de decontare certificate (banca va certifica faptul că emitentul cecului are disponibil în cont. prestările de servicii.C.E. Cecul din carnet cu limită de sumă este un instrument de decontare care asigură cu anticipaţie suma necesară efectuării plăţii pentru produsele livrate.  decontarea contravalorii în lei a valutei eliberate sau a devizelor transferate de la B. lucrările executate ţi serviciile prestate. executările de lucrări.  deplasări individuale în străinătate. iar dacă spaţiul afectat nu este suficient. Folosire:  la efectuarea plăţilor privind livrarea de mărfuri. Valoarea maximă a unui carnet de cecuri cu limită de sumă este stabilită în funcţie de nevoile solicitantului pe o perioadă de 30 de zile. de cei ce aprovizionează şi prelucrează materiile prime agricole cărora li se acordă credite. Se eliberează pe bază de cerere şi se decontează din contul de la bancă al titularului de carnet. Cecul este un instrument de plată utilizat de titularii de conturi bancare cu disponibil corespunzător în aceste conturi.R.cecuri din carnete fără limită de sumă. Cecul din carnet fără limită de sumă se utilizează de agenţii economici cu specific de aprovizionare tehnico-materială şi de desfacere a mărfurilor. Disponibilul poate fi creat:  printr-un depozit bancar. suma din acest cont virându-se din contul de disponibil. Cecul este o instrucţiune scrisă. regii autonome) care au deschis cont la bancă. Pentru eliberarea cecurilor de decontare fără limită de sumă este necesar deschiderea unui cont separat. Se eliberează solicitanţilor (societăţi comerciale. eliberând carnetul de cecuri. Soldurile rămase neutilizate din carnetele de cecuri cu limită de sumă se restituie pe baza dispoziţiei de plată depusă de titular. blocând suma respectivă până la efectuarea plăţii. Se completează cu cerneală sau pastă. În baza dispoziţiei de plată banca preia suma din contul curent sau de disponibil al solicitantului. Carnetele de cecuri cu limită de sumă nu au un termen de valabilitate însă nu poate bloca o sumă neutilizată în contul acestuia. cont numit “Carnete de cecuri cu limite de sume liberale”.  24 . dată unei bănci de a plăti cuiva valoarea menţionată în acea instrucţiune. elementele respective se completează pe verso-ul cecului. Cecurile din carnet fără limită de sumă se eliberează şi se folosesc pentru plăţi în favoarea uneia sau a mai multor unităţi.

în acest caz numai persoana nominalizată poate să-l încaseze. în procesul creării sale. să gireze cecul. cu toate că obligaţiile au fost asumate în momente diferite. CECUL BARAT – trăgătorul sau posesorul unui cec poate face o barare prin înscrierea a două linii paralele. Plata cecului: Cecul este plătibil numai la vedere (la prezentare). Pentru ca trăgătorul să poată emite cecuri. dă un ordin necondiţionat acesteia. în celelalte cazuri. CECUL LA ORDIN – este indicat numele beneficiarului şi este transmis prin girare. Termenele de prezentare la plată a cecurilor emise şi plătibile în ţara noastră sunt:  8 zile. Tipuri de cecuri: CECUL LA PURTĂTOR – prezentat mai sus.  girarea – operaţiune prin care se transmit. Instrumentul este creat de trăgător care. îl va prezenta băncii sale pentru încasare. orizontale sau oblice pe faţa cecului. dacă acesta deţine un disponibil corespunzător în cont. Se calculează începând cu ziua următoare datei emiterii cecului. trei persoane: trăgătorul. Posesorul carnetului de cecuri completează formularul. la rândul său. Posibilităţile de circulaţie (transmitere) a unui cec sunt:  simpla remitere – cazul cecului la putător care în momentul emiterii. odată cu remiterea. fie deţinătorului cecului. Cecul este un instrument de plată care pune în legătură. nu indică expres beneficiarul sau poartă menţiunea “la purtător”. în baza unui disponibil constituit în prealabil la o societate bancară. să plătească la prezentare. Toate persoanele care în orice calitate s-au obligat prin cec (trăgător. iar trasul îl plăteşte. Noul beneficiar poate.din operaţiuni de încasări. Cele trei persoane care sunt puse în legătură prin cec fac toate operaţiile legate de acest instrument în nume propriu: trăgătorul emite cecul. şi toate drepturile rezultate din cec.  15 zile. aceasta înseamnă că beneficiarul va trebui să recurgă la serviciile unei bănci pentru încasarea sumei  25 .  cesiunea de creanţă ordinară – atunci când cecul este emis pe numele unei anumite persoane şi conţine menţiunea “nu la ordin”. CECUL NEBARAT – cec în alb achitat de bancă numai în numerar. Prezentarea cecului după expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de acţiune (regres) împotriva giranţilor anteriori în cazul în care cecul nu ar fi plătit. banca îi eliberează acestuia (clientul său) formulare de cecuri în alb. o sumă determinată. dacă cecul este plătibil chiar în localitatea în care a fost emis. care se află în poziţie de tras. unei terţe persoane sau însuşi trăgătorului aflat în poziţie de beneficiar. la rândul său. sunt responsabile solidar în ceea ce priveşte plata cecului respectiv. îl semnează şi îl predă beneficiarului care. giranţi). posesorul legitim îl încasează. trasul şi beneficiarul. Ea este o menţiune specială făcută pe verso-ul cecului în favoarea oricui.  prin acordarea unui credit bancar. Acest cec va fi plătit fie persoanei desemnate ca beneficiare. inclusiv în favoarea trăgătorului.

 trasul – persoana care primeşte dispoziţia şi efectuează plata. cât şi instrument de credit. Bararea generală poate fi transformată în barare specială. EUROCECURILE – (însoţite de carte de garanţie) sunt carnete de cecuri emise în alb. Cambia cuprinde ordinul necondiţionat scris. plătitor faţă de o altă persoană denumită beneficiar. care poate fi vânzător. vânzător faţă de trăgător. creditor. CECUL POŞTAL – valabil în localităţile în care banca emitentă nu are sucursale şi încasarea se va efectua la poştă. însă datele în ordinea numerică şi cronologică ale efectuării plăţilor trebuie să corespundă cu cele înscrise în cartea de garanţie. este în situaţie de cumpărător. Bararea poate fi: generală. CAMBIA Cambia este atât instrument de plată.înscrise pe cec. deoarece poate fi schimbată în monedă efectivă prin încasare. 26 . În fapt. dat de o persoană numită trăgător asupra altei persoane denumită tras de a plăti o sumă determinată. CECUL CERTIFICAT – prin care banca (trasul) confirmă pe cec existenţa disponibilului necesar efectuării plăţii şi persoana care a emis cecul (trăgătorul) nu mai poate retrage din contul său această sumă până la expirarea perioadei de prezentare. faţă de care trăgătorul este dator. CECUL DE VIRAMENT – are înscris în locul dispoziţiei “veţi plăti” un număr de cont de virament. unei alte persoane denumită beneficiar. la vedere sau la un termen fixat. Acest tip de cec oferă un mijloc de plată uşor şi în acelaşi timp sigur. Operaţiunea inversă este interzisă. sau în momentul efectuării unei plăţi. sau asupra trăgătorului însuşi. Orice plată este efectuată doar prin prezentarea acestei cărţi de garanţie. instalate atât în interiorul băncilor cât şi în afara acestora. a doua oară o face în momentul încasării. dacă nu prezintă nici o menţiune între cele două linii. debitor faţă de trăgător. Utilizarea acestora are loc prin intermediul unor ghişee automate. specială. CECUL ELECTRONIC (CARDUL) – plăcuţă de mărimea unei cărţi de vizită ce înmagazinează în benzi magnetice toate datele necesare identificării şi accesului la codul contului bancar. CECUL DE CĂLĂTORIE – prin care trăgătorul poate condiţiona plata acestuia de identitatea dintre semnătura persoanei care a primit cecul (posesorul) şi semnătura persoanei care încasează respectivul cec la prezentare.  beneficiarul – persoana care deţine cambia şi încasează suma şi este creditor. scontare sau reescontare. Persoane participante:  trăgătorul – persoana care ordonă plata. posesorul depune o primă semnătură pe cec în momentul în care îl cumpără. însă poate fi debitor. deoarece de la emiterea sa şi până la scadenţă funcţionează creditul. în prezenţa beneficiarului. încasarea în numerar direct de la banca trăgătorului nefiind posibilă. dacă între cele două linii este menţionată denumirea unei bănci. în prezenţa funcţionarului bancar de la ghişeul băncii.

prin negocierea cu diverse bănci comerciale a purtătorilor de astfel de titluri de credit. atunci când trăgătorul indică expres în titlu acest fapt. să pună data şi să ştampileze. când acesta circulă prin simpla înmânare. Prezentarea la acceptare va putea fi făcută oricând. dar nu mai târziu de la data scadenţei. prin care o terţă persoană (bancă comercială) îşi ia angajamentul că va plăti suma înscrisă. dacă trăgătorul nu a fixat un termen pentru prezentare. fără nominalizarea expresă a beneficiarului.Acceptarea unei cambii constituie angajamentul pe care şi-l ia trasul de a plăti suma înscrisă. la un anume timp de la vedere. Scadenţa trebuie să rezulte cu precizie din textul cambiei. Scontarea este o modalitate de încasare a cambiilor şi a biletelor la ordin înainte de scadenţă. Prezentarea cambiei la acceptare poate fi:  facultativă. Dacă o acceptă. telexuri. telefoane.  obligatorie. Scadenţa poate fi: la vedere. sau atunci când cambia este plătibilă la un anume timp de la vedere. în cazul în care este nominalizat beneficiarul. vânzător faţă de precedentul. BILETUL LA ORDIN Biletul la ordin este instrumentul de plată prin care emitentul biletului îşi ia angajamentul că va plăti suma datorată beneficiarului la prezentare sau la un anumit termen fixat. realizată între băncile comerciale. Avalul este o formă de garanţie suplimentară specifică cambiilor şi biletelor la ordin. Aceştia vor încasa suma înscrisă. la domiciliul trasului. în beneficiul clienţilor săi). la un anume timp de la data emitarii sau la o dată fixă. să semneze. ultimul beneficiar aflându-se în poziţia de creditor. debitor. Reescontarea este o modalitate de încasare a cambiilor şi a biletelor la ordin. mai puţin dobânda de la vânzare până la scadenţă. avalizat. fixând sau nu un termen pentru prezentare. El poate să accepte sau să refuze plata. cât şi de un simplu deţinător al ei. şi în alb (la purtător). plus spezele bancare (spezele sunt comisioanele pe care le percepe banca prin formulare. putând fi făcută oricând până la scadenţă. iar persoana pentru care se dă. Girul poate fi plin. aflat în poziţia de cumpărător. în termen de un an de la data emiterii. Girarea (andosarea) este o modalitate de transmitere a cambiilor şi a biletelor la ordin de la un beneficiar la altul. faxuri. Ea trebuie să indice cu precizie ziua sau termenul maxim în interiorul căruia creditorul trebuie să se prezinte la plată. Prezentarea la acceptare poate fi făcută atât de posesorul cambiei. O cambie care este acceptată de tras şi pentru care există un aval nu poate rămâne neplătită. Scadenţa este termenul la care cambia trebuie plătită. în situaţia în care trasul refuză plata sau este în imposibilitate să o facă. Persoane participante: 27 . Banca care dă avalul se numeşte avalist. fiind cea mai sigură modalitate de plată. va trebui să menţioneze suma.

Girarea. etc. . .  nu prevede că plata trebuie să fie făcută la cererea beneficiarului. mai puţin existenţa trasului. creditor. dobânda de la scadenţă şi până la efectuarea plăţii integrale şi cheltuielile efectuate cu protestul.din punct de vedere al modalităţii de încasare: . Tipuri de ordin de plată: . . dată de către emitentul acesteia unei societăţi bancare receptoare de a pune la dispoziţia unui beneficiar o anumită sumă de bani la o anumită dată. Ordinul de plată poate fi emis pe suport clasic (hârtie) sau pe suporturi neconvenţionale (magnetic.irevocabil (plata a fost efectuată).documentar (plata se va efectua numai în momentul în care beneficiarul va prezenta documentele care fac dovada livrării mărfii. autentificare.fax. electronic). . .  beneficiarul – vânzător. 28 .intern. .  ORDINUL DE PLATĂ Ordinul de plată este o dispoziţie necondiţionată. cel care încasează suma. acceptare şi executare a ordinului de plată. Biletul la ordin are aceeaşi structură cu cea a cambiei.scris. acestea efectuând succesiv operaţiuni de recepţie. debitor. fie prin încasarea ei de la emitent. prin încheierea unui protest de către notariat.telex .  plătitorul (client al societăţii bancare iniţiatoare sau însăşi societatea bancară iniţiatoare) sau primul emitent.telegrafic. O astfel de dispoziţie este considerată a fi ordin de plată dacă:  societatea bancară receptoare intră în posesia sumei respective fie prin debitarea unui cont al emitentului. . Protestul: în situaţia în care trasul refuză plata sau o efectuează parţial.din punct de vedere al formei: . scontarea şi reescontarea sunt valabile şi pentru biletul la ordin. Pe “drumul” parcurs de ordinul de plată de la plătitor la beneficiar se pot interpune mai multe societăţi bancare.din punct de vedere al locului plăţii: . Toată această serie de operaţiuni poartă denumirea de transfer-credit. poate să îşi recupereze suma totală sau parţială. importator.simplu. cel care dispune şi efectuează plata.emitentul – cumpărător. beneficiarul. .din punct de vedere al revocabilităţii: . exportator. Persoane participante:  emitentul (non-bancar sau bancar) este persoana care emite un ordin de plată pe cont propriu. prestării serviciilor.).revocabil (plata nu a fost efectuată până la primirea noii dispoziţii de revocare).extern.

 autentificarea – procedura prin care se determină că ordinul de plată a fost emis de persoana indicată ca emitent pe ordinul de plată.  acceptarea – procedura prin care se recunoaşte ca valabil un ordin de plată recepţionat.). În debitul acestui cont se înregistrează: . cambie etc. Este un cont de pasiv.  societatea bancară destinatară este ultima societate bancară din lanţul transferuluicredit. 29 .  societatea bancară iniţiatoare este prima societate bancară emitentă a unui ordin de plată.beneficiarul (client al societăţii bancare destinatare sau însăşi societatea bancară destinatară). înregistrate la închiderea exerciţiului. . exprimate în devize.diferenţele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plată achitate la închiderea exerciţiului.  În contabilitate operaţiile de decontare prin efecte comerciale se evidenţiază cu ajutorul conturilor: Contul 403”Efecte de plătit” Contul 405”Efecte de plătit pentru imobilizări” Contul 413”Efecte de primit” Contul 511”Valori de încasat”. . În vederea aducerii la îndeplinire a dispoziţiei plătitorului exprimată prin emiterea ordinului de plată. sau refuzul – procedura utilizată în cazul în care o societate bancară receptoare decide că nu este posibil să execute un ordin de plată dat de un emitent sau că executarea ar determina costuri excesive ori întârzieri în finalizarea transferului-credit.plăţile efectuate la scadenţă pe bază de efecte comerciale. În creditul acestui cont se înregistrează: .diferenţele nefavorabile de curs valutar la închiderea exerciţiului aferente datoriilor faţă de furnizorii externi. societăţile bancare participante în cadrul transferului-credit respectiv.  executarea – procedura de emitere a unui ordin de plată acceptat anterior. .valoarea acceptată a cambiilor sau a biletelor la ordin subscrise. cea care recepţionează şi acceptă ordinul de plată pentru a pune la dispoziţia beneficiarului suma de bani înscrisă în acesta. .diferenţele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plată în devize.reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar aferente efectelor de plată. exprimate în devize. trebuie să se efectueze în ordine următoarele operaţiuni:  recepţia – procedura de recunoaştere a primirii ordinului de plată. • Contul 403”Efecte de plătit” ţine evidenţa obligaţiilor de plată stabilite pe bază de efecte comerciale (bilet la ordin. ce urmează a se deconta pe bază de efecte comerciale.

. . care se depune la bancă spre încasare. . Soldul creditor al contului reprezintă valoarea efectelor de plătit. În creditul contului se înregistrează: . înregistrate la închiderea exerciţiului. • Contul 511”Valori de încasat” ţine evidenţa valorilor de încasat. Este un cont de activ. la lichidarea efectelor de primit în devize. Este un cont de activ.diferenţele favorabile de curs valutar aferente creanţelor datorate de clienţii externi a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale la închiderea exerciţiului. În creditul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale încasate. aferente creanţelor din conturile de clienţi. la închiderea exerciţiului. • Contul 405”Efecte de plătit pentru imobilizări” are funcţie asemănătoare cu cea a contului 403”Efecte de plătit”.000.reluarea diferenţelor de curs valutar nefavorabile. Soldul debitor reprezintă valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale neîncasate. . . ce se decontează pe bază de efecte comerciale. cum sunt cecurile şi efectele comerciale primite de la clienţi.reluarea diferenţelor nefavorabile de curs valutar înregistrate la închiderea exerciţiului.efectele comerciale primite de la clienţi.diferenţele nefavorabile de curs valutar.sumele datorate de clienţi reprezentând valoarea efectelor comerciale acceptate. Se primeşte de la un client un cec de decontare de lei 500. 30 .sumele încasate de la clienţi prin conturile curente.diferenţele nefavorabile de curs valutar. În debitul contului se înregistrează: . cu precizarea că se referă la obligaţia de plată faţă de furnizorii de imobilizări.reluarea diferenţelor favorabile de curs valutar. a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale. aferente datoriilor către furnizori. În debitul acestui cont se înregistrează valoarea cecurilor şi a efectelor comerciale primite de la clienţi. aferente creanţelor datorate de clienţii externi.. reprezentând contravaloarea produselor finite livrate. aferente creanţelor în devize. • Contul 413”Efecte de primit” ţine evidenţa drepturilor de creanţă stabilite pe bază de efecte comerciale. Exemple: 1). a căror decontare se face pe bază de efecte comerciale. Contul sintetic de gradul I 511”Valori de încasat se desfăşoară pe următoarele conturi sintetice de gradul II: Contul 5112”Cecuri de încasat” Contul 5113”Efecte de încasat” Contul 5114”Efecte remise spre scontare”. Soldul debitor al contului reprezintă valoarea efectelor comerciale de primit. precum şi valoarea sconturilor acordate. .

000.000 2).000 % = 5114”Efecte remise spre scontare” 1.000  încasarea contravalorii biletului la ordin. Înregistrarea unor efecte de comerţ de încasat de la clienţi în valoare de 180. conform E.000.000.000 Scont=Vnom*Rs*Z/360*100=1.000.000.000.000 Comision bancar=1.000 667”Cheltuieli privind sconturile acordate” 40.: 500.000 lei.000.000 lei: 300.000 413”Efecte de primit” = 411”Clienţi” 1. Comision bancar 4%.000 lei contravaloarea produselor finite livrate anterior.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 4).000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5112”Cecuri de încasat” 500.000 413”Efecte de primit” = 411”Clienţi” 1.000 5113”Efecte de încasat” = 413”Efecte de primit” 1. Se primeşte de la un client un bilet la ordin valorând 1.000 5121”Conturi la bănci în lei” 3.C.000*4%=40.000 960.000.000. mai puţin scontul şi comisionul bancar: Vnom=1.000 1.000. biletul la ordin este remis băncii în vederea încasării. contravaloarea produselor finite livrate anterior.000. intrarea în bancă a cecului de decontare.000*6*18/360*100=3.000.000 31 . conform borderoului întocmit şi stingerea creanţei pe seama clientului: 500.000  intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre încasare: 1. mai puţin comisionul bancar: Vnom a biletului la ordin=1.000*4%=40.000.000 1.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 3).000 5121”Conturi la bănci în lei” 40.  reflectarea creanţei generate de primirea biletului la ordin şi stingerea creanţei simple aferente: 1.000 Comision bancar=1.000 5112”Cecuri de încasat” = 411”Clienţi” 500.000 957. Se primeşte de la un client un bilet la ordin valorând 1.000.000 % = 5113”Efecte de încasat” 1.000 5114”Efecte remise spre scontare” = 413”Efecte de primit” 1.000  intrarea în bancă a biletului la ordin remis spre scontare: 1.000.000  încasarea contravalorii biletului la ordin. Cu 18 zile înainte de scadenţă.000 511”Valori de încasat” = % 300.000 lei şi de la debitori în valoare de 120.000.  reflectarea creanţei generate de primirea biletului la ordin şi stingerea creanţei simple aferente: 1.000.000  încasarea contravalorii cecului de decontare. biletul la ordin este remis băncii spre scontare.000.000. La scadenţă. Rata scontului 6% şi comisionul bancar 4%.

000 lei. Contul 512”Conturi curente la bănci” ţine evidenţa disponibilităţilor în lei şi devize aflate în conturi la bănci. a sumelor în curs de decontare. Este un cont bifuncţional.000.000 403”Efecte de plată” = % 2.000.000 7).000 lei. virate în alt cont de trezorerie sau în contul diverselor persoane 32 .000 5114”Efecte remise spre scontare” = 413”Efecte de primit” 1. se percepe de către instituţia bancară un comision. Cunoscând că valoarea tratei este de 2.000 6).000 şi 1.000 % = 413”Efecte de primit” 2.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate”  în contabilitatea trasului: 2.000 % = 413”Efecte de primit” 2.000 2.000.000 5311”Casa în lei” 800.800.700.700.000 lei şi din casă în lei pentru 800. În creditul acestui cont se înregistrează sumele ridicate în numerar din cont.000 % = 5114”Efecte remise spre scontare” 1.000 5121”Conturi la bănci în lei” Operaţiile de încasări şi plăţi prin contul de la bancă sunt consemnate în EXTRASELE DE CONT primite de la bancă.800.000.000.000 5121”Conturi la bănci în lei” 800.800.000 2. Se decontează o trată direct fără intervenţia băncilor.000 5121”Conturi la bănci în lei” 2.000 403”Efecte de plată” = 5121”Conturi la bănci în lei” 2.800.700.800.000 461”Debitori diverşi” 120.800. decontarea făcându-se din cont în lei pentru suma de 2. În debitul acestui cont se înregistrează sumele depuse sau virate în cont. precum şi a mişcării acestora. Se remit spre scontare efecte de comerţ la o valoare nominală de 1.000 667”Cheltuieli privind sconturile acordate” 940.411”Clienţi” 180.000 5121”Conturi la bănci în lei” 100.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 511”Valori de încasat” 300.000 5311”Casa în lei”  în contabilitatea trasului se înregistrează: 2.000 60. Contravaloarea efectelor de comerţ de mai sus apare în extrasul de cont astfel: 300.000 5). comisionul bancar de 100.000.000 lei.800.000 8). se înregistrează:  în contabilitatea trăgătorului: 2. Dacă decontarea de mai sus se face prin intermediul băncii.000. situaţie care pe baza borderoului de scont se înregistrează: 1.000 lei:  în contabilitatea trăgătorului se va înregistra: 2.000 lei din care agio-ul este de 60.000.

000 lei . aferente exerciţiului în curs. respectiv disponibilităţilor aflate în conturile curente.creanţa în lei la data încasării=1.000 581”Viramente interne” 2).000 560.juridice pentru plata obligaţiilor create. creditele primite. aflate în conturile curente.500.000 766”Venituri din dobânzi” 80. Contul 518”Dobânzi” ţine evidenţa dobânzilor datorate.500.600 lei/$=18. Ulterior.000 627”Cheltuieli cu serviciile bancare şi asimilate” 215.000=100.000 $ a fost luată în evidenţă la cursul valutar de 18.diferenţa de curs valutar favorabilă=18.000 706”Venituri din redevenţe.000 lei 18.600.300 lei/$  încasarea creanţei la cursul de 18. dobânzile de plătit.500 lei/$.000 401”Furnizori” 25.000 $*18. Este un cont bifuncţional.000 5124”Conturi la bănci în devize” = % 18. creanţa este încasată: a). În creditul acestui cont se înregistrează dobânzile datorate. precum şi a dobânzilor de încasat.000 33 .500. O creanţă pe seama unui client extern de 1.500.000 5121”Conturi la bănci în lei” = % 1. Soldul debitor reprezintă dobânzile de primit. aferente disponibilităţilor.000 % = 5121”Conturi la bănci în lei” 800.000 lei . locaţii 120.creanţa în lei la data luării în evidenţă=1.000 de gestiune şi chirii” 5191”Credite bancare pe termen 350.000 $*18. iar soldul creditor.000 411”Clienţi” 950.600 lei/$ b). aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente şi cele încasate. Dobânzile datorate şi cele de încasat. la cursul de 18. Soldul debitor reprezintă disponibilităţile în lei şi în devize. Se contabilizează extrasul contului la bancă în lei:  reflectarea încasărilor efectuate prin contul la bancă în lei: 1.500 lei/$=18. În cadrul contului sintetic de gradul I 518”Dobânzi” se deschid două conturi sintetice de gradul II: Contul 5186”Dobânzi de plătit” Contul 5187”Dobânzi de încasat” Exemple: 1). iar soldul creditor. la cursul de 18.600 lei/$ . În debitul acestui cont se înregistrează dobânzile de încasat aferente disponibilităţilor aflate în conturile curente şi cele plătite aferente împrumuturilor primite. aferente creditelor acordate de bănci în conturile curente.600.000 scurt”  reflectarea plăţilor efectuate prin contul la bancă în lei: 800. respectiv venituri financiare. se înregistrează la cheltuieli financiare.600.000-18.600.

000=200.300. după epuizarea resurselor proprii ce pot fi mobilizate etc.000 lei: 800. previzibile prin balanţele de venituri şi cheltuieli ale agenţilor economici.000 $*18. după o atentă analiză prealabilă a situaţiei sale economico-financiare.  unitatea economică trebuie să aibă “bonitate”. Se încasează dobânzile cuvenite: 1. negociere care.  creditul trebuie garantat cu valori materiale sau resurse băneşti viitoare.000 5187”Dobânzi de încasat” = 766”Venituri din dobânzi” 1. dar finalizarea ei este rezultatul negocierii creditului dintre banca creditoare şi societatea comercială în cauză.000 665”Cheltuieli din diferenţe de curs valutar” 3). creditul devine pentru toţi agenţii economici un important sprijin în procurarea mijloacelor financiare şi băneşti necesare producţiei.000 lei .500. s-au calculat dobânzile în sumă de 800.300.000 18.000 6). la cererea societăţii comerciale şi în limita unor plafoane de care dispune şi banca.000 5).000 lei 18.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5187”Dobânzi de încasat” 1..500.000 % = 411”Clienţi” 18. destinaţia şi termenele de rambursare o ia agentul economic.300 lei/$=18.creanţa în lei la data luării în evidenţă=1.500. trebuie să ţină seama de regulile şi principiile generale ale creditării. Pentru soldul debitor al contului 5121”Conturi la bănci în lei”.000 4). Pentru soldul creditor al contului 5121”Conturi la bănci în lei”.000-18. a creării şi dezvoltării societăţilor comerciale cu capital privat. iar creditul să-şi menţină şi pe parcurs caracteristica de “bonitate”.300 lei/$ .diferenţa de curs valutar nefavorabilă=18.000 5186”Dobânzi de plătit” = 5121”Conturi la bănci în lei” 800.000 5124”Conturi la bănci în devize” 200.000 CONTABILITATEA CREDITELOR BANCARE PE TERMEN SCURT În această fază a trecerii la economia de piaţă.500. Decizia cu privire la contractarea ca atare a creditului.300.500. circulaţiei. mărimea acestuia.500.000 666”Cheltuieli cu dobânzile” = 5186”Dobânzi de plătit” 800.000 lei: 1.000 765”Venituri din diferenţe 100. universal valabile şi anume:  creditul bancar se acordă pe destinaţii precise. investiţiilor etc. 34 .500.411”Clienţi” 18. între altele.500. Se plătesc dobânzile: 800. s-au calculat dobânzi în sumă de 1.000 de curs valutar”  încasarea creanţei la cursul de 18.500.

în funcţie de termenul pentru care se acordă. În faţa atâtor restricţii. asimilate capitalului atras ca urmare a libertăţii de manevră asupra lui. generată de durabilitatea în angajarea diverselor afaceri şi care se evidenţiază cu ajutorul conturilor: Contul 162”Credite bancare pe termen lung şi mediu” (P) Contul 1682”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen lung şi mediu” (P) . Soldul contului poate fi numai creditor şi reprezintă creditele bancare pe termen scurt nerestituite la un moment dat. sar subînţelege că împrumuturile şi creditele sunt tot una şi aşa s-ar părea dacă privim lucrurile numai prin efectul lor general final. prin conturi bancare distincte. medii sau scurte. restituite băncii finanţatoare. acordate de bancă pentru nevoi temporare. care se creditează cu creditele bancare pe termen scurt. Destinaţia de detaliu a creditului este lăsată la alegerea agentului economic.  credite – care se acordă numai de unităţi bancare specializate. Fără a exista o delimitare suficient de clară în accepţiunea practicii economice. gajate etc.credite bancare pe termen lung şi mediu. inclusiv dobânzile plătite. creditele pentru finanţarea producţiei şi a circulaţiei se acordă pe diverse termene (scurt. trebuie să facem distincţie şi de terminologie între:  împrumuturi – care se acordă direct sau indirect – intersocietăţi prin negocieri în condiţii şi cu efecte dintre cele mai diverse. În realitate. inclusiv dobânzile datorate şi se debitează cu creditele bancare pe termen scurt. mijlociu şi lung) în lei şi în devize. denumit scadenţă. Deci. Contul 519”Credite bancare pe termen scurt” se detaliază pe conturi sintetice de gradul II. între agenţii economici s-a dezvoltat un sistem de împrumuturi intersocietăţi. La rândul lor. pe termene lungi.  creditul este purtător de dobândă. şi purtătoare de dobânzi. creditul este rambursabil la un anumit termen. dar şi a insuficienţei garanţiilor şi a altor documente de gaj pe care băncile le pot accepta. drepturile. creditele bancare se clasifică sub aspect contabil în două categorii (fără a se preciza exact care este această durată): . în funcţie de felul creditului astfel: • Contul 5191”Credite bancare pe termen scurt” • Contul 5192”Credite bancare pe termen scurt nerambursate la scadenţă” • Contul 5193”Credite externe guvernamentale” • Contul 5194”Credite externe garantate de stat” • Contul 5195”Credite externe garantate de bănci” 35 . rambursabile. Este un cont de pasiv. obligaţiile etc. fiecare cu limitele sale negociabile cu dobândă.credite bancare pe termen scurt evidenţiate cu ajutorul contului 519”Credite bancare pe termen scurt” (P). Totuşi practica cercetării cere să se facă o distincţie clară între: credite acordate pentru acoperirea necesităţilor producţiei şi circulaţiei şi pentru finanţarea investiţiilor. inclusiv în ceea ce priveşte garanţia.

000 bancare pe termen scurt” 5).000 lei.000 scurt” 2).000 bancare pe termen scurt” ACREDITIVUL Acreditivul este o formă de decontare care asigură cu anticipaţie suma necesară efectuării plăţilor.000 5192”Credite bancare pe termen 1.000.000. Chiar dacă nu se plăteşte dobânda în perioada la care se referă.800.000.000 5192”Credite bancare pe termen = 5121”Conturi la bănci în lei” 1. Se înregistrează dobânda datorată la creditele bancare de mai sus în sumă de 3.000. ea trebuie înregistrată ca o cheltuială a acelei perioade şi ca datorie de plată.000 se trece la credit restant. serviciilor prestate. Din creditul primit se rambursează la scadenţă 3. Pot avea numai sold creditor care reprezintă datorii neachitate.000.800.800. se creditează cu creditele primite.000 lei.800. mărfurilor livrate. care reflectă datoria din dobânzile aferente creditelor pe termen scurt. Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt” este un cont de pasiv.800. Se obţine de la bancă un credit pentru nevoi temporare (pe termen scurt) de 4.• Contul 5196”Credite de la trezoreria statului” • Contul 5198”Dobânzi aferente creditelor bancare pe termen scurt”.000 5191”Credite bancare pe = % 4. 3.800.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5191”Credite bancare pe termen 4.000 lei.800. 4. Acreditivul se deschide din 36 .000.000.000 termen scurt” 5121”Conturi la bănci în lei” 3. neplătită până la finele perioadei la care se referă. sau dobânda datorată şi se debitează cu plata datoriilor. 3.000 scurt nerambursate la scadenţă” 4).000 666”Cheltuieli cu dobânzile” = 5198”Dobânzi aferente creditelor 3. 4. Exemple: 1).000. lucrărilor executate. iar diferenţa de 1. Toate sunt conturi de pasiv.000 scurt nerambursate la scadenţă” 3).000. fiind pretinsă de furnizor cumpărătorilor care nu-şi respectă în mod repetat obligaţiile de plată sau sunt în imposibilitate de plată pe un timp îndelungat.000 5198”Dobânzi aferente creditelor = 5121”Conturi la bănci în lei” 3. Se virează dobânda calculată şi inclusă pe cheltuieli. Ulterior se rambursează şi creditul restant 1.

Se deschide un acreditiv în devize.000.500.000 $.600 lei/$=18.000 2).000.000 $. cursul valutar fiind 18. cu acordul prealabil al vânzătorului.600-18.000 5124”Conturi la bănci în devize” = 5412”Acreditive în devize” 18.000. Se primesc facturi pentru materiile prime aprovizionate în sumă de 9.000 5411”Acreditive în lei” = 5121”Conturi la bănci în lei” 10. pentru 10.  deschiderea acreditivului în devize: 10.000 lei. La acest curs se achită furnizorului extern contravaloarea unei facturi de 9. la dispoziţia unui furnizor intern.400.000  lichidarea părţii neutilizate din acreditiv: 500. În debit se înregistrează sumele virate în conturile de acreditive deschise la dispoziţia terţilor. Acreditivul se închide la epuizarea sumei. Se deschide un acreditiv în lei.contul de disponibilităţi prin dispoziţia pe care o dă ordonatorul băncii sale de a pune la dispoziţia furnizorului o sumă determinată pe o anumită perioadă de timp. care se achită din acreditiv.000 lei 167.000 curs valutar”  stingerea obligaţiei faţă de furnizorul extern prin achitarea acesteia din acreditiv: 9.500 lei/$.600.600 lei/$.600.000.000 $*(18.000 5412”Acreditive în devize” = 765”Venituri din diferenţe de 1. când cursul valutar creşte la 18. 185. Banca ordonatorului va debita contul de disponibil al acestuia.600 lei/$=167.000.500. Este un cont de activ.000. la dispoziţia unui furnizor extern.000  stingerea obligaţiei faţă de furnizor.400.000 lei 1.000 5412”Acreditive în devize” = 5124”Conturi la bănci în 185.000.400.000 $*18.500 lei/$=185.000.000 $*18.000 lei 18. prin achitarea acesteia din acreditiv: 9. Soldul contului reprezintă acreditivele deschise la bănci.000.000 $*18.000 401”Furnizori” = 5411”Acreditive în lei” 9. Cu ajutorul contului 541”Acreditive” se ţine evidenţa acreditivelor deschise la bănci pentru efectuarea de plăţi în favoarea terţilor. existente. la expirarea termenului de valabilitate şi la cererea cumpărătorului.000 5121”Conturi la bănci în lei” = 5411”Acreditive în lei” 500.000 devize”  creşterea valorii acreditivului în devize cu diferenţa de curs valutar favorabilă: 10. Se lichidează partea neutilizată din acreditiv.000 401”Furnizori” = 5412”Acreditive în devize” 167.000 lei.600.500. pentru 10. Exemple: 1).000 37 . Acreditivul rămâne neutilizat până la finele exerciţiului.  deschiderea acreditivului: 10. Ordonatorul trebuie să întocmească o cerere adresată băncii sale.000 lei. În credit se înregistrează sumele plătite terţilor sau virate în conturile de disponibilităţi ca urmare a încetării valabilităţii acreditivului. virând suma în contul furnizorului denumit acreditiv deschis.500) lei/$=1. Contul 541”Acreditive” cuprinde: • Contul 5411”Acreditive în lei” • Contul 5412”Acreditive în devize”.000  lichidarea părţii neutilizate din acreditiv: Sc cont 5412=1.

350. Administratorii sau contabilii autorizaţi justifică avansul primit astfel: . nedecontate. Dacă avansurile de trezorerie sunt în devize. ca o cheltuială sau ca un venit financiar. Suma rămasă neconsumată de către administratori şi contabili autorizaţi. care se debitează cu sumele acordate în numerar şi se creditează cu diversele plăţi făcute din avansuri.000 lei. 450.000 lei).000 321”Obiecte de inventar” 3).procurări de combustibil în valoare de 100.000 3012”Combustibil” 200. .000=100.procurări de obiecte de inventar în valoare de 50.000 100.000 5121”Conturi la bănci în lei” 400. .000 5311”Casa în lei” 50. în contul unităţii.000 2).000 5311”Casa în lei” = 542”Avansuri de trezorerie” 100. Se pune la dispoziţia administratorilor sau contabililor autorizaţi suma de 400. Avansurile de trezorerie se pot acorda în lei sau în devize.000 540”Avansuri de trezorerie” = % 450.000 din casierie – în lei. Este un cont de activ. Reflectarea în contabilitate a acestor operaţii se face cu ajutorul contului 542”Avansuri de trezorerie”. în vederea efectuării unor plăţi în favoarea acesteia.000 38 . Poate avea numai un sold debitor care reprezintă sumele acordate ca avansuri de trezorerie.000 lei.procurări de piese de schimb în valoare de 200. la sfârşitul exerciţiului financiar se înregistrează diferenţele de curs valutar.000 % = 542”Avansuri de trezorerie” 350. din avansul primit se restituie la casierie (450.000 lei din cont şi 50. după caz. Exemple: 1). 100.CONTABILITATEA AVANSURILOR DE TREZORERIE Avansurile de trezorerie sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor persoane împuternicite de unitate.000-350.000 lei.000 3014”Piese de schimb” 50.

39 .