You are on page 1of 54

Ghid practic pentru unificarea jurisprudenţei în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public

Ghid practic pentru unificarea jurisprudenţei în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public

Bucureşti Aprilie 2012

1

Acest Ghid a fost elaborat în cadrul proiectului Liberul acces la informaţii în faţa instanţelor din România, implementat de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR), cu sprijin din partea programului Open Society Institute Human Rights & Governance Grants Program (OSI HRGGP). Autori: Conf. Univ. dr. Lavinia Lefterache, Judecător, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, UNJR Elena Iorga, Director de Programe, IPP Institutul pentru Politici Publice (IPP) Str. Sevastopol nr. 13 - 17, sector 1, Bucureşti Tel + 4 021 212 3126 Fax + 4 021 212 3108 E-mail: office@ipp.ro www.ipp.ro Bucureşti, aprilie 2012 © Toate drepturile sunt rezervate Institutului pentru Politici Publice (IPP). Atât publicaţia cât şi fragmente din ea nu pot fi reproduse fără permisiunea Institutului pentru Politici Publice. Opiniile exprimate aparţin autorului şi nu reflectă în mod necesar punctul de vedere al finanţatorului - OSI HRGGP.
2

Cui foloseşte acest Ghid? Scopul prezentului Ghid este acela de a pune la dispoziţia în primul rând a practicienilor magistraţi, dar şi a tuturor celor interesaţi de jurisprudenţa în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public - cetăţeni, organizaţii neguvernamentale, jurnalişti, companii - o suită de speţe prin care să exemplificăm câteva dintre cele mai comune probleme de interpretare date de instanţele de contencios administrativ diferitelor cazuri având ca obiect încălcarea Legii nr. 544/2001. Ghidul nu se vrea doar a fi o culegere de speţe, ci are rolul de a atrage atenţia profesioniştilor din domeniu asupra faptului că, în anumite situaţii - unele ce ţin de aspecte procedurale (ex: capacitatea procesuală a instituţiei publice pârâte), altele chiar de fond (ex: sunt sau nu sunt informaţiile despre salarii informaţii cu caracter public) - interpretările diferite date de instanţe diferite în speţe similare sau predispoziţia unei instanţe de a decide în mod diferit faţă de altele în anumite cauze sunt aspecte care trebuie să fie reglate la nivelul practicii judiciare. Ghidul face parte dintr-un set de instrumente elaborate de Institutul pentru Politici Publice (IPP) în parteneriat cu Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) cu scopul de a contribui la o mai bună aplicare a legii privind liberul acces la informaţii de interes public în România. În acest sens, amintim aici şi portalul Jurisprudenţă 5441, creat în cadrul aceluiaşi proiect, al cărui obiectiv este, de asemenea, să contribuie la responsabilizarea sistemului public românesc în ceea ce priveşte respectarea/garantarea dreptului cetăţeanului de liber acces la informaţii de interes public, dar şi să educe publicul larg cu privire la sfera de cuprindere a liberului acces la informaţii,                                                             
1

Disponibil la http://www.ipp.ro/jurisprudenta544/ 3

respectiv la mecanismele legale pe care cei care se consideră lezaţi le pot utiliza pentru a-şi apăra acest drept fundamental. Nu în ultimul rând, Ghidul va fi pus şi la dispoziţia Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru analiza oportunităţii de a înainta către ÎCCJ un recurs în interesul legii în materia liberului acces la informaţii de interes public, care să aibă ca obiect uniformizarea practicii instanţelor în anumite aspecte ce ţin de accesul la informaţii (ex: informaţii din contractele de achiziţie publică, drepturi salariale etc.)

4

Sunt prezentate un număr de 5 cazuri şcoală (speţe) care tratează probleme diferite. sub aspectul problemei de drept analizate . care tratează mai multe probleme de drept dintre cele amintite anterior în aceeaşi speţă. creată de IPP.toate provenind de la aceeaşi instanţă. Pentru fiecare speţă sunt prezentate extrase care descriu succint problema de drept.de exemplu calitatea procesuală a pârâtului sau al categoriei de informaţii care a făcut obiectul solicitării şi. Au fost analizate astfel speţe privind problematica asociată accesului la informaţii despre: Salarii. Contracte încheiate de autorităţile publice cu terţi. atât de ordin procedural (ex: capacitatea procesuală a pârâtului. ulterior.Metodologia de cercetare Ghidul a fost elaborat pe baza hotărârilor definitive ale instanţelor în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public de la nivelul tuturor celor 15 Curţi de Apel. în perioada 2009 2010 (în total 876 dosare). fiind indicată şi sursa unde poate fi accesată hotărârea completă în aplicaţia Jurisprudenţă 544. termene de răspuns) cât şi fondul unui proces iniţiat în baza legii privind liberul acces la informaţii de interes public. Selecţia acestora din urmă s-a făcut pornind de la criteriul volumului de activitate la nivelul respectivei instanţe (Curtea de Apel Ploieşti) care este cel mai mare după cel al Curţii de Apel Bucureşti. Achiziţii publice. Selecţia cauzelor prezentate în extras în acest Ghid s-a făcut în baza criteriului recurenţei tipologiei. Tot în această aplicaţie există pentru toate speţele câte o scurtă fişă de prezentare cuprinzând: 5 . Ghidul cuprinde şi un număr de 11 hotărâri . acţiunii în instanţă.

informaţia solicitată. tipul petentului. soluţia finală. durata procesului.numărul de dosar. soluţia în primă instanţă. 6 . categoria instituţiei date în judecată. câştigătorul cauzei. cheltuielile de judecată solicitate. daunele solicitate. anul în care a fost dată hotărârea definitivă. denumirea instituţiei. localitatea unde aceasta îşi are sediul. daunele acordate. cheltuielile de judecată acordate. soluţia la curtea de apel. instanţa care a dat hotărârea. iniţiatorul recursului. domeniul de acoperire al speţei.

                                                             2 Accesul (ne)îngrădit la informaţii la 10 ani de la adoptarea legii. 2011. Misiunea iniţială a Jurindex era aceea de a publica pe internet toate hotărârile judecătoreşti pronunţate de toate instanţele din România. care să deservească interesului general şi cauzei comune enunţate anterior. sistemul judiciar din România este departe de a fi atins un nivel minim satisfăcător de transparenţă. fie în timpul procesului. în cele mai multe dintre cazuri. singurul demers articulat de transparentizare a activităţii instanţelor (tribunale şi Curţi de Apel). au un interes direct în a cunoaşte ce decizii au dat alte instanţe în cauze similare. În egală măsură.Transparenţa instanţelor în materia publicării hotărârilor privind liberul acces la informaţii de interes public . mai ales în acest domeniu în care remarcam cu prilejul studiului anterior2 ca numărul cererilor de iniţiere a unei acţiuni în instanţă respinse este foarte mare datorită faptului că. lansat iniţial ca model de bună practică la nivelul unei instanţe din România şi consacrat ulterior ca fiind un serviciu gratuit care îşi propune să ofere accesul liber la hotărârile judecătoreşti. informaţia solicitată nu este de interes public. cunoaşterea la un nivel accesibil a modului în care judecă instanţele anumite cauze poate contribui în mod direct şi la scăderea volumului de dosare în instanţă.încă în stadiu incipient Demersul de faţă vine pe fondul nevoii actuale acute de a avea acces la informaţii despre modul în care judecă instanţele din România în diverse materii. astfel încât publicul larg să aibă acces în mod gratuit şi integral la această jurisprudenţă. aflat sub egida Consiliului Superior al Magistraturii. Institutul pentru Politici Publice. În prezent. Cu toate acestea. 7 . atât din perspectiva cetăţeanului/al persoanei juridice care. este portalul Jurindex. fie înainte de a iniţia un proces.

Parchetul General şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. 3 4                                                              Cele mai recente speţe datează din februarie 2010. Şi exemplele nu se opresc aici. răspunsul oficial transmis de CSM la solicitarea privind numărul de cauze a fost că pentru anii 2009 şi 2010 nu s-a înregistrat niciun proces având ca obiect această lege la nivelul Curţii de Apel. Astfel. în Jurindex pentru aceeaşi perioadă au fost identificate 16 hotărâri.în cazul de faţă în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public . 544/2001 este extrem de precară. deci. Decembrie 2011 8 . în cazul Curţii de Apel Cluj. dar şi instanţele însele.este în sine o provocare.Din păcate însă. Evaluarea transparenţei instanţelor în ceea ce priveşte facilitarea accesului la jurisprudenţă . cu o severă necorelare între actorii acestui sistem în ceea ce priveşte statistica judiciară. a evidenţiat faptul că gestiunea statistică a informaţiilor privitoare la cauzele având ca obiect Legea nr. simpla informaţie privind numărul de cauze având ca obiect legea liberului acces la informaţii de interes public nu indică aceeaşi cifră atunci când este solicitată unor surse diferite: de exemplu. orice asemenea demers este sortit eşecului. având informaţii diferite din surse diferite. Avem de a face. portalul nu cuprinde toate hotărârile instanţelor din România. În total în Jurindex erau publicate la data finalizării documentării 4 un număr de 170 de speţe pentru 14 Curţi de Apel cu excepţia Bucureştiului. Documentarea realizată cu prilejul studiului anterior (vezi nota de subsol 2). fapt care ridică suspiciuni asupra oricărui demers similar iniţiat în acest domeniu. dar şi pentru realizarea aplicaţiei Jurisprudenţă 544 şi a prezentului Ghid. în timp ce din agregarea răspunsurilor transmise către IPP de fiecare instanţă în parte reiese un număr de 544 de hotărâri. iar CA Cluj ne-a comunicat copii după 62 de hotărâri. În absenţa unei determinări reale la nivelul sistemului judiciar începând cu Consiliul Superior al Magistraturii. actualizarea este greoaie3 iar motoarele de căutare în site nu sunt suficient de detaliate încât filtrarea să ofere celui interesat rezultatele dorite.

deci. instanţele însele nu sunt la fel de transparente în aplicarea legii privind liberul acces la informaţii de interes public. o platformă care poate fi uşor transferată mai departe către instituţiile cu atribuţii în domeniu). 544/2001 înregistrată la nivelul Curţilor de Apel în anii 2009 . respectiv situaţia particulară de la CA Bacău. unele instanţe solicitând costuri în acest sens (e: CA Timişoara). În ce priveşte termenul în care instanţele au răspuns solicitării transmise de IPP.în privinţa modului de aplicare al acestei legi.2010 pleacă.În acelaşi registru.care iniţial a condiţionat transmiterea răspunsului de plata unei taxe judiciare de timbru. unde a fost nevoie de o revenire în scris pentru a lămuri chestiunea timbrării acţiunii. Menţionăm aici cazurile Curţii de Apel Bacău . Iniţiativa IPP de a crea un portal care să cuprindă toată jurisprudenţa în materia Legii nr. unde nu au fost disponibile informaţiile în format electronic şi a fost nevoie de vizite succesive solicitate conducerii instanţei pentru fotocopierea documentelor solicitate. majoritatea au furnizat informaţia în decurs de 10 zile de la primirea solicitării. Din cele 15 Curţi de Apel. de altfel. respectiv facilităţi/criterii de 9 . Asemenea analize sunt extrem de importante în contextul de faţă. în condiţiile în care chiar unele instanţe sunt confuze aşa cum am arătat . respectiv al Curţii de Apel Bucureşti. în care Ghidul îşi propune tocmai să analizeze şi să ofere premisele pentru practica judiciară uniformă în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public. CA Suceava şi CA Braşov). cu excepţia CA Cluj şi CA Timişoara care au solicitat prelungirea termenului până la 10 de zile. restul ne-au transmis copii în format hârtie ale hotărârilor judecătoreşti. doar 3 ne-au furnizat informaţia în format electronic (CA Oradea. înainte de un proces. de la aceleaşi premise ca şi Jurindexul (fiind. însă oferă beneficiarilor mult mai multe informaţii.

                                                             5 IPP va actualiza jurisprudenţa din baza de date la începutul fiecărui an pentru anul încheiat 10 . scopul ultim fiind transparentizarea activităţii instanţelor. prin publicarea periodică5 on-line a acestor hotărâri.căutare prin care să ajungă uşor la o anumită hotărâre judecătorească.

instanţele au respins excepţia lipsei calităţii procesuale. Primăria prin primar sau doar oraşul prin primar. nu se suprapune şi nici nu se întrepătrunde cu noţiunea de interes public folosită de legiuitor în cuprinsul Legii nr. atunci când este vorba despre autorităţi locale. capacitatea autorităţii publice conferă capacitate autorităţii de a sta în proces. excepţia lipsei capacităţii procesuale a Primăriei. Interesul de a declanşa o procedură judiciară şi care fundamentează excepţia lipsei de interes. etc. primarul şi consiliul local. 11 . Aşadar. constând în aptitudinea prevăzută de lege de a realiza prerogative de putere publică. apreciind că în contenciosul administrativ nu este relevantă personalitatea juridică a autorităţii publice. denumită greşit calitate procesuală. şi excepţia lipsei de interes se dovedeşte a fi neîntemeiată. asigurând organizarea executării şi executarea în concret a legii. De exemplu. 544/2001. De cele mai multe ori. Interesul procesual reprezintă folosul practic urmărit de reclamant prin declanşarea procesului. a fost respinsă ca neîntemeiată. De exemplu. Transpusă în plan procesual.Studiu de caz 1: Capacitatea procesuală a pârâtului Un prim aspect rezultat din cazurile trimise este cel al modalităţilor de indicare a persoanei de la care s-au solicitat informaţii. ci capacitatea ei de drept administrativ. ceea ce în speţă rezultă cu evidenţă şi anume de a-şi preconstitui probe într-un proces de revendicare.

întrucât privesc activitatea Primăriei ca autoritate publică executivă de interes local. Împrejurarea că informaţiile solicitate conţin date cu caracter personal nu înlătură obligaţia de comunicare a acestora. necesare în redobândirea unui imobil într-un proces de revendicare) se încadrează în categoria informaţiilor de interes public. de administrator şi proprietar al domeniului său privat. Din acest punct de vedere toate deciziile.De exemplu.ipp. 633/CA/2009 Speţa completă este disponibilă la: http://www.n. acte strict necesare în dovedirea calităţii de moştenitor. s-a apreciat că actele solicitate (n. decizia nr. operaţiunile sale trebuie să se bucure de transparenţă pentru că implică cheltuirea banului public. ci numai o circumstanţiază.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/180 12 . informaţiile trebuind a parveni reclamantului cu aceste date protejate Curtea de Apel Alba Iulia. evident cu condiţia să nu fie exceptată de lege cu privire la informarea publicului interesat.

privind informaţii referitoare la achiziţii publice efectuate de Primărie. în contextul deservirii interesului public. a constatat că aceasta este întemeiată. În aceste condiţii. secretarul unităţii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura funcţională cu activitate permanentă. nu poate sta în judecată.Pentru a pronunţa această hotărâre (n. astfel încât s-a admis excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a acestei pârâte si s-a dispus în consecinţă. cu atât mai mult cu cât instanţa reţine în continuare că. care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local si dispoziţiile primarului.ipp. oraşului sau municipiului.n. analizând cu prioritate excepţia lipsei capacităţii procesuale de folosinţă a pârâtei Primăria mun. respectiv consultarea documentaţiei achiziţiei publice lucrări de întreţinere străzi modernizate şi nemodernizate pentru anul 2003). prima instanţă.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/437 Apreciem. ClujNapoca. tribunalul a constatat că primăria reprezintă o structură funcţională care nu are personalitate juridică. potrivit art. decizia nr. 544/2001. 5 alin. 77 din Legea nr. 1 din Legea nr. 215/2001. că admiterea excepţiei privind lipsa capacităţii procesuale a pârâtei în cauză este de natură să descurajeze liberul acces la informaţii de interes public. 1999/2009 Speţa completă poate fi consultată la: http://www. denumită primăria comunei. soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale. fiecare autoritate sau instituţie publică are obligaţia de a comunica actele normative care 13 . primarul. Curtea de Apel Cluj. viceprimarul. din următoarele considerente: În conformitate cu dispoziţiile art.

precum si alte documente de interes public. Consiliul local etc.). 14 . ci să acţioneze în spiritul legii şi al interesului suprem pentru acces la informaţii cu caracter public. persoanelor solicitante.reglementează organizarea si funcţionarea. este recomandabil ca instanţele să nu respingă cererile pe motiv de lipsă a capacităţii procesuale (ex: Primăria. ! Indiferent de modul de formulare a cererii de chemare în judecată. Prefectura.

Se poate. a participat la şedinţa pârâtei în care s-au discutat aspectele de interes pentru aceasta.n. 436/18.06. 15 . astfel că demersul judiciar era nejustificat. reclamanta a intrat în posesia informaţiilor pe care le solicita în mod direct. aşa încât formularea unei cereri de comunicare a procesului-verbal de şedinţă se concretizează în exercitarea abuzivă a dreptului la informaţii publice. În acest sens. aşadar. În abordarea verificării îndeplinirii obligaţiilor ce-i incumbau pârâtei cu privire la comunicarea informaţiilor de interes public solicitate de reclamantă (n. reclamanta a primit toate informaţiile legate despre ce s-a hotărât în Comisia pârâtă. comunicarea copiei de pe procesul-verbal al şedinţei de Consiliu în care a participat şi fiul reclamantei în calitate de mandatar al acesteia) este de precizat că reclamanta.2009. indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informaţiei. prin adresa nr. Totuşi necesităţile şi interesul reclamantei erau determinate de informaţiile conţinute de procesul-verbal şi nu de procesul-verbal în sine. anterior formulării cererii de chemare în judecată. prin mandatarul său convenţional.Studiu de caz 2: Accesul la informaţia solicitată ca atare/accesul la documente Prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unei autorităţi publice sau instituţii publice. afirma că prin asigurarea publicităţii acestei şedinţe şi participarea mandatarului reclamantei la aceasta.

decizia nr.n. care aşa cum s-a arătat.2009.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/182 ! Facilitarea accesului la o şedinţă publică în care s-a enunţat informaţia pe care petentul o solicită sau comunicarea unei informaţii considerată de instituţia publică echivalentă (n.verbal şi nu copia procesului verbal aşa cum a fost solicitată) nu reprezintă respectarea în totalitate a Legii privind liberul acces la informaţii de interes public.05. permiţându-i mandatarului de a asista la lucrările acesteia şi a intra în contact direct cu informaţiile publice de interes pentru aceasta şi în al doilea rând. 5/CA/2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www.Pârâta şi-a îndeplinit obligaţia de furnizare a informaţiilor publice către reclamantă în primul rând prin asigurarea publicităţii şedinţei din 22. ci de comunicarea informaţiei în sine. aşa cum a deliberat instanţa în cauză. 16 . a fost realizată plenar. 436/18. prin comunicarea adresei nr.06. Îndeplinirea obligaţiei din partea pârâtei nu poate fi condiţionată de comunicarea procesului verbal. Curtea de Apel Alba Iulia.ipp. în cazul de faţă informaţii din procesul .2009.

601/2009 Astfel.12. Curtea de Apel Bacău. 544/2001 şi 215/2001. curtea de apel consideră că nu există motive de casare ori de modificare a hotărârii recurate. 44) şi la dreptul de moştenire (art. primarul fiind singurul care reprezintă unitatea administrativ 17 . 215/2001. 7 lit. 31 care reglementează dreptul la informaţie. Cât priveşte art. reclamantului i s-a răspuns cererii prin care a solicitat informaţii de interes public în măsura în care aceste informaţii aveau un asemenea caracter. în baza Legii nr. 63 alin. Or. Faţă de cele ce preced. nu este necesară o dispoziţie a primarului în acest sens. c). 544/2001 asigurarea accesului liber şi neîngrădit al persoanei la informaţiile de interes public se realizează de autoritatea sau instituţia publică care utilizează sau administrează resurse financiare publice.Studiu de caz 3: Informaţii privind dreptul de proprietate Nu au incidenţă în cauză nici dispoziţiile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate (art. Cum în sarcina Consiliului Local nu poate fi stabilită nici un fel de atribuţie în sensul stabilit de Legea nr. decizia nr. se constată că. prin adresa din 28. 1 din Legea nr.2008. Nu se poate reţine nici încălcarea art. în baza Legii nr. atribuţiile referitoare la bugetul local fiind îndeplinite de acesta (art. 68 alin. 46). 61). căci răspunsul dat de Primar cererii reclamantului nu constituie un act cu caracter normativ ori individual emis în exercitarea atribuţiilor reglementate de Legea nr. 215/2001 funcţia de autoritate publică locală este îndeplinită de primar (art. prin urmare. 215/2001.

se impune respingerea acţiunii formulate de reclamant în contradictoriu cu Consiliul Local pentru lipsa calităţii procesuale pasive. 4 din Legea nr. respectiv un număr de 8 procese verbale de punere în posesie. 18 .12. autoritatea locală a îngrădit accesul reclamantului la informaţia de interes public. precum şi în justiţie. 18/1991 de comisiile constituite în acest scop. 18/1991. 18/1991. cererea reclamantului având 10 puncte. 27 din Legea nr. cu persoane fizice sau juridice. 12 alin. nu se poate aprecia că prin necomunicarea către reclamant a proceselor verbale de punere în posesie emise în baza Legii nr. aşa cum aceasta este definită de lege. Art. La data de 18. republicată. În cauză însă. un tabel de parcelare şi cadrul legal care a stat la baza emiterii unui titlu de proprietate. conţinutul unui proces verbal de punere în posesie neconstituind o informaţie de interes public. 18/1991 nu poate fi aplicat de către instanţa de contencios administrativ. Art.teritorială în relaţiile cu alte autorităţi publice. acest text conţinând reglementări de fond privind aplicarea Legii nr. 544/2001 mai multe informaţii. 18/1991 se referă la actele care au stat la baza constituirii ori reconstituirii dreptului de proprietate asupra terenurilor şi nu la actele emise în aplicarea Legii nr.2008 reclamantul a solicitat autorităţii locale să i se comunice în baza Legii nr. ci doar în cadrul proceselor privind aplicarea legilor privind fondul funciar.

oferte de preţ. tabel nominal cuprinzând familiile cu pământ din alte localităţi.000 mp teren în echivalent arabil . sunt elemente ce exced noţiunii de informaţie publică.anexa 1 HG nr.în cooperativa agricolă de producţie şi persoanele cărora li s-a preluat de cooperativă teren în orice mod . în echivalent arabil.A solicita pârâţilor elemente de detaliu cum ar fi extrase de CF. care solicită în scris atribuirea de terenuri în proprietate până la 10 ha. 890/2005. 890/2005. în conformitate cu prevederile legii . Curtea de Apel Alba Iulia. tabel nominal cuprinzând persoanele care şi-au pierdut total sau parţial capacitatea de muncă şi moştenitorii celor decedaţi ca urmare a Revoluţiei din decembrie 1989. 850/2005. data licitaţiei.anexa 10 HG nr. care solicită în scris să li se atribuie în proprietate terenuri în completare până la 10 ha . 670/R/CA/2009 Comuna Sânpetru prin primar este obligată să comunice reclamantului copie după următoarele înscrisuri. în temeiul actelor normative ce o guvernează. Aşa fiind. tabel cuprinzând 19 . 18/1991 ce funcţionează în cadrul pârâtei: tabel nominal cuprinzând membrii cooperatori care au adus teren . în măsura în care s-au întocmit de Comisia Locală de Aplicare a Legii fondului funciar nr. iar nevoia de informaţie a reclamanţilor poate fi satisfăcută prin procedura consultării cărţilor funciare în baza legii 7/1996 sau publicitatea specifică procedurile de achiziţie publică. în sensul legii 554/2004.anexa 5 HG nr. în zonele cu excedent de suprafaţă. cote părţi de proprietate din imobil. care au solicitat în scris să li se atribuie în proprietate 10. soluţia preconizată se impune a fi modificată hotărârea atacată în sensul respingerii plângerii reclamanţilor. tabel nominal cuprinzând familiile cu pământ puţin din localităţile cu excedent de terenuri agricole. decizia nr.anexa 10 b HG nr 890/2005.în extravilan şi intravilan .

18/1991. 890/2005. cu modificările şi completări ulterioare . 41 din Legea fondului funciar nr. 1/2000.anexa 14 HG nr. 1/2000. moştenitorii acestora. tabel nominal cuprinzând persoanele cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate potrivit Legii fondului funciar nr. 9 alin. în limita suprafeţei de teren de până la 10 ha de familie. republicată. 4 din Legea nr. 850/2005. 42 din aceeaşi lege .anexa 16 HG nr. (2) din Legea nr. republicată. de hidroamelioraţii sau de altă natură. 18/1991.anexa 25 HG nr. 850/2005. în echivalent arabil. potrivit art.reconstituirea izlazurilor comunale. şi cărora li s-a aplicat cota de reducere. ale căror terenuri agricole au intrat în proprietatea statului şi se află în administrarea consiliilor locale. 850/2005. conform prevederilor art.anexa 20 HG nr. ale căror terenuri au fost preluate de unităţile agricole de stat şi pentru care primesc acţiuni în condiţiile prevăzute la art. cu modificările şi completările ulterioare . care au solicitat prin cerere acest teren. care se restituie în condiţiile prevederilor art. tabel nominal cuprinzând persoanele sau. tabel nominal cuprinzând suprafeţele de teren rămase neatribuite. 18/1991. care se administrează de consiliul local anexa 21 HG nr. după caz. tabel nominal cuprinzând persoanele sau. moştenitorii acestora. conform prevederilor legii. cu modificările şi completările ulterioare. republicată.anexa 19 HG nr 890/2005. titlurile de proprietate . care au solicitat sau vor solicita prin cereri reconstituirea dreptului de proprietate. care vor fi date în administrarea consiliilor locale . după caz. 37 din Legea fondului funciar nr. cu modificările şi completările ulterioare. şi cărora li se atribuie o suprafaţă de 5. tabel nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li s-a stabilit calitatea de acţionar la societăţile comerciale pe acţiuni 20 . 850/2005 . tabel nominal cuprinzând persoanele fizice ale căror terenuri din extravilanul localităţilor au trecut în proprietatea statului în mod abuziv şi se găsesc incluse în diverse amenajări hidrotehnice. în condiţiile art. 890/2005.anexa 24 HG nr. cu modificările şi completările ulterioare anexa 17 HG nr 890/2005. procesele verbale de punere în posesie .000 mp de familie.doar partea A.

(1^1) al art. în perimetrul acestor societăţi . cu modificările şi completările ulterioare . tabel nominal cuprinzând structurile reprezentative ale unităţilor de cult nou-înfiinţate. 850/2005. pe baza documentelor care atestă fosta proprietate.anexa 27 HG nr. 1/2000. 850/2005. 850/2005. cu modificările şi completările ulterioare. tabel nominal cuprinzând persoanele fizice şi juridice cărora li se reconstituie dreptul de proprietate pe amplasamente situate în afara limitelor de competenţă ale comisiilor locale .anexa 36 HG nr. (1) din Legea nr. 850/2005. tabel nominal cuprinzând suprafeţele proprietăţilor de stat prevăzute la art. decizia nr. 21 .anexa 49 HG nr. 37 din Legea nr.anexa 33 HG nr. 36 din Legea nr. nemodificată. 23 alin. 1/2000. din terenurile disponibile ale consiliului local. atât timp cât fostul proprietar al terenului/imobilului era statul. 22^1 din Legea nr. 23 din aceeaşi lege . cărora li se constituie dreptul de proprietate în limitele art. cu modificările şi completările ulterioare . conform alin. 18/1991. instanţa reţine greşit în această decizie faptul că conţinutul unui proces verbal de punere în posesie nu constituie o informaţie de interes public. şi cărora li se restituie în natură suprafeţe agricole. 1/2000.anexa 42 HG nr. 850/2005. Curtea de Apel Braşov. 898/R/ 29 aprilie 2011 ! Dată fiind natura informaţiei şi implicit a documentelor solicitate în legătura cu punerea în posesie de teren de către o autoritate publică.cu profil agricol sau piscicol în temeiul art. tabel nominal cuprinzând persoanele fizice cărora li se stabileşte dreptul de proprietate potrivit art.

modul lor de retribuire. precum şi cele legate de alte facilităţi ce Ie-au fost acordate sau cheltuieli efectuate în alte scopuri de primărie. Comunicarea informaţiilor presupune o activitate de căutare şi centralizare a datelor. sumele cheltuite cu deplasarea salariaților şi consilierilor locali. iar răspunsul a fost primit la 8 octombrie 2009. dar prezumţia de vătămare nu este suficienta pentru obligarea autorităţii la repararea 22 .Studiu de caz 4: Depăşirea termenului de răspuns 1. Datele referitoare la sumele cheltuite cu primele acordate salariaților. Cererile petentei au fost făcute în 19 august 2009. sumele cheltuite cu telefoanele şi facilităţile oferite salariaților şi consilierilor locali. Intimata a dat dovada de buna credinţă şi transparenţă în activitatea sa. iar prin aceasta este exclusa o eventuala suspiciune sau o atitudine culpabila din partea sa. Depăşirea termenului de comunicare a informaţiilor nu dă dreptul la despăgubiri dacă aceasta este determinată de numărul mare de documente solicitate a fi comunicate. Este lesne de observat că depăşirea termenului de 30 de zile este nesemnificativă faţă de împrejurarea că petentul a solicitat ample informaţii legate de salariaţii primăriei. cauzează un prejudiciu care justifică acordarea de despăgubiri echivalente cu daunele morale. precum şi cele cu publicitatea Primăriei. Chiar dacă solicitarea de comunicare a informaţiilor a fost soluţionată pozitiv. Simpla încălcare a dreptului unei persoane îi produce acesteia un prejudiciu moral. 2. destinatarii şi beneficiarii contractelor sunt informaţii de interes public. furnizând toate informaţiile cerute de recurenta. fapt ce ar justifică minima întârziere a răspunsului. lipsa culpabilă a comunicării răspunsului într-un termen rezonabil către solicitant.

decizia nr.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/309 ! O asemenea motivare excede cadrul legal prin aceea că „flexibilizează” termenul de răspuns. 544/2001 prevede clar care este numărul de zile în care autoritatea publică este obligată să pună la dispoziţie informaţia şi denaturează practica judiciară în materie. dar numai cu anunţarea în scris în prealabil a petentului. 242 din 11 februarie 2011 Speţa completă este disponibilă la: http://www. 30 de zile în funcţie de complexitatea şi volumul lucrărilor de documentare.prejudiciului pretins. 7. deşi legea nr. Secţia de contencios administrativ şi fiscal. Instanţa nu poate reţine un alt termen de răspuns decât prevede legea la art.ipp. 23 . respectiv 10 zile sau. după caz. Curtea de Apel Galaţi. daca nu se coroborează cu alte mijloace de dovadă.

în numele Președintelui României a comunicat reclamantului faptul că din bugetul Administraţiei Prezidenţiale nu au fost cheltuiţi bani publici pentru deplasări electorale. în calitate de Preşedinte al României. generale. 22 din Legea nr. 544/2001.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/451 Prin adresa din 13. simpozioanelor. SRI. MAI. europarlamentare si în prezent prezidenţiale) cu ocazia vizitelor. 24 . cu caracter de stat sau de lucru.august 2009 (alegeri locale. în perioada aprilie 2008 . masă. decizia civilă nr. Secţia Comercială şi de contencios administrativ şi fiscal. respectiv diurna de deplasare sunt informaţii de interes public.ipp. măsurile de pază şi protecţie realizate la instituţiile abilitate: SPP. Curtea de Apel Cluj. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.Studiu de caz 5: Cerinţe care exced cadrul legii Valoarea în Euro a banilor publici cheltuiţi. Faptul că răspunsul primit nu îl mulţumeşte pe reclamant nu poate fi apreciat ca un „refuz” şi nu îl îndreptățește pe acesta să formuleze plângere potrivit dispoziţiilor art. 480 din 25 februarie 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. Decontarea deplasărilor interne si externe conduse de Președintele României se face doar în cazul vizitelor oficiale. cazare.2009 Administraţia Prezidenţială. participarea la diferite manifestări pe teritoriul României. transport. întâlnirilor. Recurentului-reclamant i s-a răspuns afirmativ la solicitarea adresată în baza Legii nr.08.

reclamantul nu poate invoca refuzul nejustificat de soluţionare a cererii aşa cum este acesta prevăzut în art. i din Legea 554/2004. 1 lit.În ceea ce privește solicitarea de a-i fi comunicată „valoarea în euro” bugetul este calculat în moneda naţională şi nu în euro. Apreciem că dată fiind complexitatea minimă a operaţiunii de prelucrare a informaţiei. În aceste condiţii. instanţa ar fi putut să oblige autoritatea în cauză să furnizeze informaţia solicitată. pârâtul comunicându-i informaţiile solicitate. b). În consecinţă. 2. lit. 2 alin. ! Instanţa reţine în această cauză faptul că informaţia solicitată excede cadrul legii prin aceea că petentul doreşte exprimarea valorii în euro a unei sume de bani cheltuită de o autoritate a statului. dar şi definiţia informaţiei de interes public de la art. iar pe teritoriul României plăţile se efectuează în monedă naţională. această solicitare excede dispoziţiilor legale în materie. 25 .

U. Secţia comercială.999 din 15 iunie 2009 Speţa completă este disponibilă la: http://www.G.ipp. întrucât privesc executarea de lucrări de interes public. 60/2001. au fost abrogate.Studiu de caz 6: Contracte de achiziţie publică Consultarea documentaţiei de achiziţii publice-lucrări de întreţinere străzi modernizate şi nemodernizate pentru anul 2003 în municipiu. respectiv cele ale art. 26 . Nu au fost reţinute susţinerile pârâtei în sensul că aceste informaţii nu pot fi date publicităţii din cauza clauzelor contractuale stabilite între părţi. de contencios administrativ şi fiscal. De asemenea. care priveau un contract de achiziţie publică având ca obiect lucrări de întreţinere străzi modernizate şi nemodernizate pentru anul 2003 în municipiul ClujNapoca sunt informaţii de interes public. tribunalul a constatat că dispoziţiile invocate de pârât prin întâmpinare. finanţat din veniturile bugetului local. astfel încât nu pot fi reţinute în susţinerea pârâtului.licitaţia deschisă. Curtea de Apel Cluj. acestea neputând să scoată din sfera informaţiilor de interes public nişte informaţii privind derularea unui contract de achiziţie publică. nr. 1.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/437 Informaţiile solicitate de reclamantă. 79 din O. ce a avut loc în anul 2003 sunt informaţii de interes public. decizia civilă nr. procedură aplicată pentru atribuirea contractului de lucrări .

27 . în cuantum. Al doilea recurent. 544/2001 au creat cadrul necesar pentru liberul acces la informaţiile de interes public consfinţind că prevederile art. recurentul-reclamant a cerut satisfacţie pentru prejudiciul moral suferit datorită dispreţului arăta de pârât ce a condus la afectare onoarei. fiind instruit ca specialist în domeniul achiziţiilor publice.„Lucrări de întreţinere străzi modernizate şi nemodernizate pentru anul 2003 în municipiul Cluj. Invocarea faptului că datele contractului respectiv nu puteau fi comunicate sau nu se putea permite consultarea lor deoarece firma parteneră este o firmă privată şi ar afecta libera concurenţă. 300 lei.Napoca”.În recurs pârâtul a considerat că reclamantul nu ar avea calitatea necesară pentru a putea studia documentaţia de achiziţie publică . a pretins că soluţia primei instanţe este corectă doar în privinţa petitului principal. Curtea de Apel a constatat că dispoziţiile Legii nr. reclamantul. fiind însă greşită cu privire la petitul care a rezolvat daunele materiale si morale solicitate. cum ar fi contravaloarea celor 10 drumuri dus-întors de la domiciliul său la sediul primăriei. cât şi cu cazarea în Bucureşti 590 lei şi de asemenea a plătit onorariul avocatului în valoare de 3. atitudinea pârâtului l-a determinat la numeroase cheltuieli. nu este de admis.000 lei. Totodată. de 300 lei. Astfel. O astfel de interpretare nu face decât să eludeze legea mai sus citată în spiritul ei. o deplasare pentru audienţă la sediul Autorităţii Naţionale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achiziţiilor Publice în Bucureşti pentru care a cheltuit atât cu motorina necesară deplasării cu autoturismul propriu. demnităţii si prestigiului profesional. 31 din Constituţia României care garantează dreptul cetăţenilor de avea acces la informaţiile publice să fie cu adevărat respectat.

iar prejudiciul moral este de asemenea prezent. c din Legea nr.U.U. În cazul de faţă. 544/2001 sunt întrunite atâta timp cât refuzul pârâtului de a furniza informaţiile solicitate a fost găsit neîntemeiat. 380/2006 privind modificarea si completarea Legii nr. 34/2006 privind achiziţiile publice.Nu poate fi acceptată nici teza potrivit căreia aceste informaţii ar fi protejate de O. De altfel. nr. în cazul admiterii acţiunii „instanţa poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate si să plătească daune morale şi/sau patrimoniale”. stima de sine. Totodată. atâta timp cânt transparenţa în alocarea de fonduri publice este regula şi aceasta încurajează concurenţa şi eficienţa cheltuirii banului public. iar societăţile participante trebuie să se supună principiului conform căruia banii publici înseamnă informaţie publică. existenţa prejudiciului material fiind în parte dovedită cu chitanţele si bonurile fiscale ataşate dosarului în recurs. 28 . 544/2001. elementele răspunderii civile delictuale speciale reglementate de Legea nr. 2 din Legea nr. 22 alin. nr. deoarece nu sunt îndeplinite cerinţele ca aceste informaţii aduse la cunoștința publicului să aducă atingere principiului concurenţei loiale. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile publice. 12 lit. potrivit art. 60/2001 care a fost abrogată si nici de dispoziţiile art. în condiţiile în care demersul reclamantului a întâmpinat un refuz manifestat cu obstinaţie ce a afectat demnitatea. 544/2001 cât şi prin O.G. ulterior s-a confirmat expres şi sub aspect legislativ liberul acces la informaţiile de interes public conţinute de contractele de achiziţii publice prin dispoziţiile Legii nr. deci existenţa faptei ilicite şi a vinovăţiei neputând fi pusă la îndoială. pârâtul nu a demonstrat în nici un fel cum publicitatea acestor date ar aduce atingere principiului concurenţei loiale. onoarea si prestigiul profesional al reclamantului din partea unei autorităţi publice care potrivit legii se presupune a se afla în slujba sa.G. Dimpotrivă.

Curtea de Apel Alba Iulia. 114/1996. Prin adresa din 11.02. decizia nr. 29 .02. potrivit normelor legale în vigoare. 7 din Legea nr. 114/1996. potrivit normelor legale în vigoare sunt informaţii de interes public. Secţia de contencios administrativ şi fiscal. legea locuinţei.ipp. pentru realizarea locuinţelor încheiate cu persoanele fizice prevăzute în art. Contractele de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special constituit de Consiliul Local al oraşului pentru realizarea locuinţelor .2010. pârâta a comunicat reclamantei că informaţiile solicitate nu au fost identificate în termenul de 10 zile. 7 din Legea nr.2010 . prin administratorul delegat de către autoritatea publică locală. Curtea apreciază că este întemeiată cererea reclamantului.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/194 Prin cererea înregistrată la 02.Existând de asemenea raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită exprimată prin refuzul total nejustificat de a furniza informaţiile solicitate si prejudiciul în ansamblul său. prin administratorul delegat de către autoritatea publică locală. încheiate cu persoanele fizice prevăzute în art. legea locuinţei. fapt pentru care răspunsul va fi comunicat în termen de 30 zile de la data înregistrării solicitării . 2579 din 15 Decembrie 2010 Speţa completă disponibilă la: http://www. reclamanta a solicitat o copie după contractele de împrumut pentru sumele avansate din depozitul special constituit de Consiliul Local.

la data dării în folosinţă a locuinţelor. S-a mai menţionat că un nr.2010. începutul anului 2000. pârâta a comunicat reclamantei că la nivelul Consiliului Local. de 9 persoane. titulare a contractelor de vânzarecumpărare a apartamentelor din respectivul bloc. respectiv la finele anului 1999. astfel încât cererea de comunicare a informaţiilor de interes public a fost satisfăcută .03. 30 .7 alin.114/96. nu au fost avansate sume cu titlu de împrumut la persoane fizice. ! Ambele instanţe reţin în mod corect faptul că orice informaţie cuprinsă într-un contract de achiziţie publică este informaţie de interes public. republicată. sens în care nu au fost încheiate contracte de împrumut.2 din Legea nr. iar argumentul afectării liberei concurenţe prin facilitarea accesului la aceste informaţii nu este admis. iar numele si copiile contractelor au fost comunicate ca urmare a solicitării petentei în temeiul Legii 544/2001. au beneficiat de prevederile art. deoarece o asemenea interpretare nu face decât să eludeze legea liberului acces la informaţii în spiritul ei.Prin adresa din 01.

Contractele încheiate cu primăria de cabinete de avocatură sunt informaţii de interes public. ca rămas fără obiect. 614 din 12 aprilie 2010 Speţa completă disponibilă la: http://www. capătul de cerere privind obligarea pârâtei la comunicarea informaţiilor solicitate. dar soluţionează şi problemele curente ale colectivităţii locale.ipp. în raport de dispoziţiile art.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/56 Tribunalul D.Exemple de speţe în care sunt prezente mai multe aspecte de drept: capacitatea procesuală. Secţia comercială şi de contencios administrativ şi fiscal.este neîntemeiată. Respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei. care conferă primăriei caracterul de structură funcţională cu activitate permanentă. au acelaşi petent 31 6                                                              . Daune morale Curtea de Apel Ploieşti. invocată de pârâtă . cu o singură excepţie (ultima speţă). Excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive. mod de calcul daune morale. depăşirea termenului de răspuns6 1. 3. reprezentând daune morale. A respins. 77 din Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale. în parte. decizia nr. cererea formulată de reclamantă obligând pârâta la plata sumei de 2000 lei. care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului. Toate speţele prezentate la nivelul Curţii de Apel Ploieşti. a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de pârâtă şi a admis. 2.

instanţa a apreciat că reclamanta. obiectul. etc. iar prin informaţie de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile unei instituţii publice. atât timp cât. tuturor cerinţelor acesteia. iar reclamanta a solicitat relaţii de la pârâtă referitoare la încheierea unui contract de asistenţă avocaţială şi la plăţile efectuate pentru acesta. potrivit recomandatei de primire. Răspunsul pârâtei. ţinând seama de principiul.În accepţiunea art. valoarea. de către instanţă. Răspunsul a fost comunicat la 13 august 2009. Ca atare. este considerat conform. valoarea contractului. primăria este o instituţie publică. astfel că sub acest aspect. răspunde. în sensul comunicării informaţiilor privind data. statuat de practică. 2 din Legea 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Pentru acest considerent. în sensul că nominalizează contractul. considerat incomplet de reclamantă. pârâta are calitate procesuală pasivă. tribunalul le-a apreciat la suma de 2000 lei. dar nici venit nejustificat pentru cel îndreptăţit a le primi. în realitate. 32 . Relaţiile au fost comunicate peste termenul de 30 de zile prevăzut de lege. ca societate de presă este îndreptăţită la daune morale Cu privire la cuantumul daunelor morale. abia în cursul soluţionării cauzei. care administrează resurse financiare publice. Reclamanta a solicitat informaţii privind contractele încheiate cu cabinete de avocatură. perioada. textul de lege defineşte clar ce înseamnă autoritate publică sau instituţie publică precum şi informaţie de interes public. ca ele să nu constituie o amendă excesivă pentru cel care le plăteşte.

Răspunsul la solicitarea de comunicare a informaţiilor face ca cererea de chemare în judecată să fie respinsă ca rămasă fără obiect. denumită primăria comunei. Potrivit art. Evaluarea daunelor morale. decizia nr. potrivit textului de lege enunţat. 77 din Legea nr. implicit reclamantul a chemat în judecată pe primar. 33 . între care se numără şi aceea de a organiza şi îndeplini obligaţiile legale ce permit liberul acces al oricărei persoane la informaţiile de interes public. secretarul şi aparatul de specialitate alcătuiesc primăria ca şi structură funcţională şi al cărei scop este să soluţioneze problemele curente ale colectivităţii. primarul. constituie o structură funcţională cu activitate permanentă. secretarul unităţii administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate al primarului. Chemând în judecată primăria oraşului. împreună cu viceprimarul. 54412001. 1164 din 14 iulie 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. Secţia Comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. Respingerea excepţiei lipsei calităţii procesuale pasive a Primăriei. viceprimarul. 3.ipp. 2. de vreme ce acesta. soluţionând problemele curente ale activităţii locale. oraşului sau municipiului. Curtea de apel Ploieşti. 215/2001 privind administraţia publică locală. care duce la îndeplinire hotărârile consiliului local şi dispoziţiile primarului.1. reglementat de Legea nr.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/130 Tribunalul respins excepţia privind lipsa calităţii procesuale pasive a Primăriei.

imaginii şi credibilităţii recurentei ca leader de presă locală. de natură să permită instanţei găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora. în privinţa daunelor morale nu se poate apela la probe materiale.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/65 34 . Evaluarea daunelor morale. 2. nefiind suficientă libera exprimare a instanţei. 664 din 19 aprilie 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. Pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate. demnităţii. tribunalul a constatat că pârâta a înaintat deja răspunsul cerut. bazată pe gradul de percepere de către aceasta a universului psihic al fiecărei persoane. nefiind adusă vreo atingere prestigiului. 1. care presupun un suport probator. deşi acest lucru nu este exclus. onoarei sau altor valori asemănătoare.ipp. Situaţia societăţilor de construcţii aflate în relaţii contractuale cu Consiliul Judeţean sunt informaţii de interes public. decizia nr. Desigur nu se pot administra probe materiale pentru dovedirea cuantumului daunelor morale. Curtea de apel Ploieşti. în mod corect şi legal prima instanţă a considerat că recurentei nu i s-a adus nici un fel de prejudiciu moral. Cum din probatoriile administrate în cauză la instanţa de fond a rezultat că intimata a comunicat recurentei răspunsul la informaţiile de interes public solicitate în lipsa existenţei unor elemente probatorii adecvate de natură să permită instanţei găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora. să aprecieze o sumă globală care să compenseze prejudiciul moral cauzat. Secţia Comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. judecătorul fiind singurul care.În ceea ce priveşte fondul litigiului. Spre deosebire de celelalte despăgubiri civile. Daunele morale sunt acordate pentru a repara atingerea adusă personalităţii umane. în raport de consecinţele suferite de partea vătămată.

la dosarul cauzei fiind depus în copie acest răspuns. raport de cauzalitate şi vinovăţie.6 alin. însă până la soluţionarea cauzei capătul principal de cerere a rămas fără obiect. informaţii care nu fac parte din categoria celor exceptate pentru a fi comunicate. autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor. potrivit alin. faptă ilicită. 5 din aceeaşi lege. prejudiciu. potrivit art. 544/2001 prevăd dreptul oricărei persoane de a solicita şi a de a obţine de la autorităţile şi instituţiile publice. întrucât dispoziţiile art. urmare cererii formulate de aceasta. este condiţionată de dovedirea şi îndeplinirea cumulativă a cerinţelor răspunderii civile delictuale. astfel cum sunt evocate de dispoziţiile art. 12 din aceeaşi lege. informaţiile de interes public. Consiliul Judeţean a adus la cunoştinţă că a comunicat reclamantei informaţiile solicitate. iar cererea formulată de reclamantă vizează informaţii de interes public. În cauza de faţă nu s-a făcut o astfel de dovadă. fiind probată numai fapta. respectiv. Acordarea unei sume echivalente daunelor morale sau materiale într-o acţiune întemeiată pe dispoziţiile speciale ale Legii 544/2001. 2 din acelaşi text. l din Legea nr. informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal.Acţiunea reclamantei este întemeiată. la cererea acestora. Consiliul Judeţean comunicând reclamantei informaţiile solicitate. 35 . respectiv necomunicare de informaţii de interes public. comisă prin nerespectarea obligaţiilor impuse de legea specială.

SC L.1. Pentru a furniza aceste informaţii/date în mod corect. fiind o lucrare complexă .03.nu s-a putut răspunde în termen foarte scurt. Evaluarea daunelor Curtea de Apel Ploieşti. 2 din Legea nr. Solicitare îndreptată împotriva unei instituţii publice care nu deţine informaţiile solicitate . O întârziere de câteva zile nu dă naştere la plata daunelor morale. decizia nr. astfel încât plângerea reclamantei a rămas fără obiect pentru acest capăt de cerere. serviciile şi vânzările efectuate în relaţiile stabilite cu partenerii contractuali ai unei instituţii publice sunt informaţii de interes public. Secţia comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. în mod automat.2008. 1280 din 09 septembrie 2010 Speţa completă disponibilă la: http://www.07.D. Întârzierea comunicării informaţiilor nu dă dreptul. 2.P.2010 informaţiile de interes public cu privire la lucrările.ipp.D. comunicându-i la 23. consideră. 544/2001 privind liberul 36 . serviciile şi vânzările efectuate în relaţiile stabilite cu partenerii săi contractuali începând cu 1. 22 alin.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/149 Excepţia lipsei calităţii procesuale pasive a Consiliului Judeţean este întemeiată. deoarece acesta nu deţine informaţiile de interes public solicitate de reclamantă. SA a răspuns solicitărilor reclamantei. Lucrările. Potrivit art. în mod nejustificat. la despăgubiri. instanţa. 3.

2. Contractele de asistenţă juridică încheiate de autorităţile publice cu cabinete de avocatură sunt informaţii de interes public. Din probele administrate nu reiese că s-a adus atingere prestigiului.ipp. faptă ilicită. decizia nr. raport de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui chemat să răspundă.acces la informaţiile de interes public. creat de atitudinea pârâtei. astfel încât nu se poate reţine un prejudiciu moral. Reclamanta nu a făcut dovada prejudiciului material cert. tribunalul poate obliga autoritatea sau instituţia publică să furnizeze informaţiile de interes public solicitate şi să plătească daune morale şi/sau patrimoniale. neglijenţă sau imprudenţa cu care a acţionat. nu s-a făcut dovada producerii unui impact negativ concret în ceea ce o priveşte pe reclamantă. pentru angajarea răspunderii civile delictuale. atât în privinţa existenţei. 1. 817 din 12 mai 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. imaginii şi credibilităţii reclamantei. Referitor la daunele pretinse. cât şi a posibilităţii de evaluare şi prejudiciul ce i-a fost produs prin lipsa răspunsului în termenul prevăzut de lege. constând în intenţie. Secţia comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. în calitate de lider de presă locală. care se apreciază de judecător raportat la atingerea adusă valorilor a căror încălcare se invocă. Curtea de Apel Ploieşti.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/90 37 . iar cu privire la daunele morale. Evaluarea daunelor morale. se cer a fi întrunite cumulativ condiţiile referitoare la prejudiciu.

circumscris unei arii restrânse de interes. Primăria. în condiţii normale de executare. prin care se angajează fonduri publice (bugetare) ce reprezintă plata contravalorii serviciilor prestate. l din Legea 51/1995 şi art. putând fi verificat. 226 din Statutul profesiei de avocat. Contractul dintre avocat şi o instituţie publică centrală sau locală.b din Legea 544/2001. 38 . aprobat prin Hotărârea nr. Susţinerile recurentei privind imposibilitatea desfăşurării activităţii. este informarea privind cheltuirea banului public. motivată de încălcarea principiului liberei concurenţe. Prioritară.Contractele de asistenţă juridică încheiate cu Cabinetul de avocat şi mediator reprezintă informaţii de interes public în accepţiunea dată de art. Acordarea daunelor morale. pentru că ele rezultă din activitatea autorităţii publice locale. nu trebuie să reprezinte o sancţiune excesivă pentru autorul lor. în cazul unei anchete disciplinare de decan sau consiliul desemnat în acest scop. în asemenea situaţii. prin acordarea unor sume mai mari existând pericolul deturnării lor de la scopul pentru care au fost instituite de legiuitor. 10/2007 a Uniunii Naţionale a Barourilor din România. astfel că pentru toate aceste considerente apreciază că. ca urmare a lipsei şi întârzierii furnizării informaţiilor solicitate pârâtului este nedovedită. acordarea daunelor morale mai mari nu se justifică. 2 lit. 12 din lege. 34 alin. neputând fi asimilate vreuneia din cele exceptate de art. Caracterul confidenţial al contractului de asistenţă juridică dintre avocat şi clientul său înseamnă. dar şi neverosimilă. care înfrânge confidenţialitatea unui asemenea contract. aşa cum prevăd dispoziţiile art. dar nici o modalitate de îmbogăţire fără justă cauză pentru beneficiarul acestora. nu poate fi sustrasă accesului oricărei persoane la asemenea informaţii. nici un ziar de largă circulaţie sau local neputându-se edita numai în baza unor ştiri dintr-un domeniu limitat. că el nu poate fi controlat sau stânjenit de nici un organ al statului.

deoarece există o incompatibilitate între caracterul moral. instanţa putând aprecia în raport de acestea importanţa 39 . Aprecierea prejudiciilor morale nu are la bază criterii exacte. Curtea de Apel Ploieşti. fără a fi încurajaţi cei vătămaţi prin conduita abuzivă a autorităţilor.Aprecierea prejudiciilor morale. ştiinţifice. iar nu prejudiciul ca atare. Potrivit jurisprudenţei.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/89 Prin acordarea daunelor morale se păstrează un just echilibru între dreptul recurentei pârâte de a nu suporta o sancţiune disproporţionat de mare în raport de conduita sa culpabilă şi interesul general. patrimonial al despăgubiri lor. onoarea. dar ceea ce trebuie evaluat este despăgubirea care are menirea de a compensa prejudiciul. precum şi consecinţele negative suferite de reclamant pe plan psihic. nepatrimonial al daunelor şi caracterul bănesc. fiind necesar a se face o corelare cu întinderea şi importanţa prejudiciului moral. să promoveze acţiuni în scopul obţinerii nejustificate a unor venituri.ipp. dauna morală constă în atingerea valorilor care definesc personalitatea umană. demnitatea. sub aspectul gravităţii şi importanţei valorilor morale lezate. decizia nr. cinstea. 816 din 12 mai 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. Secţia comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. Stabilirea cuantumului despăgubirii echivalente unui prejudiciu nepatrimonial include o doză apreciabilă de arbitrar. de a se asigura respectarea legii şi a se preveni asemenea încălcări în viitor. prestigiul profesional.

adresă. bazată pe gradul de percepere de către aceasta a universului psihic al fiecărei persoane. Curtea de Apel Ploieşti. Având în vedere obiectul amplu şi general al solicitărilor reclamantei. şi anume numele societăţii.valorilor morale lezate şi intensitatea cu care au fost receptate consecinţele vătămării în plan social de către reclamant. demnităţii. astfel încât să permită autorităţii sau instituţiei publice identificarea informaţiei de interes public.ipp. temeiul legal de încheiere pentru fiecare contract. telefon. de natură să permită instanţei găsirea unor criterii de evaluare a întinderii acestora. dacă au existat contestaţii. cum s-au soluţionat 40 .2008. reprezentant legal. Cuprinsul cererii de comunicare a informaţiilor de interes public. privind situaţia completă a societăţilor aflate în relaţii contractuale cu pârâtul de la 01. Pentru acordarea daunelor morale este nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate. decizia nr. 1182 din 28 iulie 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. nefiind suficientă libera exprimare a instanţei. obiectul. onoarei sau altor valori asemănătoare.07. datele de înregistrare. situaţia plăţilor pe fiecare tranşă. obiectul fiecărui contract cu precizarea numărului şi datei. Daunele morale sunt acordate pentru a repara atingerea adusă personalităţii umane. Secţia comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. fax. valoarea cu TVA.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/136 Solicitarea în scris a informaţiilor de interes public cuprinde informaţia solicitată.

ipp. indiferent de suportul sau forma sau de modul de exprimare a informaţiei. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/146 Potrivit dispoziţiilor art. prin care a solicitat pârâtei informaţii de interes public. în condiţiile prevăzute de lege. Comunicarea cu întârziere a informaţiilor solicitate Curtea de Apel Ploieşti. Conform art.2010. i s-au 41 . Autorităţile şi instituţiile publice sunt obligate să asigure persoanelor. la cererea acestora. La data de 8. b din acelaşi act normativ. este cel privind informaţia ce se cere a fi comunicată. prin informaţia de interes public se înţelege orice informaţie care priveşte activităţile sau rezultă din activităţile unor autorităţi publice sau instituţii publice. privind cheltuirea banului public cu societăţile de audit. 1227 din 25 august 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. orice persoană are dreptul să solicite şi să obţină de la autorităţile şi instituţiile publice. determinată astfel încât să permită autorităţii publice identificarea exactă a informaţiei de interes public solicitată.28 lit. informaţiile de interes public.04. 6 alin. decizia nr. informaţiile de interes public solicitate în scris sau verbal. 1 din Legea nr.2010.02. Reclamanta a formulat cerere la data de 1.contestaţiile. Secţia comercială şi de Contencios administrativ şi fiscal. cum pârâta a comunicat reclamantei că unul din elementele pe care solicitarea în scris a informaţiilor de interes public trebuie să le cuprindă.

Daune morale. Pentru angajarea răspunderii civile delictuale se cer a fi întrunite cumulativ condiţiile referitoare la prejudiciu. 42 . are nevoie de accesul la informaţiile de interes public. Instanţa de fond în mod greşit a evaluat şi a acordat daunele morale în raport de presupusele consecinţele suferite de partea vătămată. de natură să permită instanţei găsirea unor criterii de stabilire şi evaluare a întinderii acestora întrucât răspunderea civilă delictuală este menită să acopere o pagubă nu să asigure un câştig.ipp. iar îngrădirea prin refuzul punerii la dispoziţie a acestor informaţii îi încalcă dreptul de a informa publicul cu privire la activitatea organelor publice. raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu şi vinovăţia celui chemat să răspundă. 808 din 11 mai 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www. Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal decizia nr. presă scrisă şi audiovizuală. Evaluare Curtea de Apel Ploiești. neglijenţa sau imprudenţa cu care a acţionat.comunicat informaţiile solicitate astfel încât în mod corect instanţa de fond a apreciat că prin răspunsul emis de pârâtul Consiliul Judeţean au fost furnizate informaţiile solicitate de reclamantă. însă reclamanta-recurentă nu a administrat probe pentru a dovedi cuantumul prejudiciului şi existenţa condiţiilor necesare angajării răspunderii civile delictuale Pentru acordarea daunelor materiale şi morale este nevoie de existenţa unor elemente probatorii adecvate. constând în intenţie. faptă ilicită.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/87 Prin însuşi obiectul de activitate.

ca urmare a aplicării criteriilor referitoare la consecinţele negative suferite de cel în cauză. Despăgubirile trebuie să prezinte un raport rezonabil de proporţionalitate cu atingerea adusă reputaţiei. ci s-a produs un abuz din partea trustului de presă. dar se pot şi trebuie administrate probe pentru dovedirea producerii prejudiciului. Desigur. a impactului concret asupra persoanei vătămate. 43 . la importanţa valorilor lezate. Practic prin formularea acestor cereri.pentru determinarea. astfel încât să nu se ajungă la o îmbogăţire fără justă cauză a celui care pretinde daunele morale. a existenţei şi a cuantumului acestora. intensitatea cu care au fost percepute consecinţele vătămării.intensitatea şi gravitatea atingerii adusă acestora. Toate aceste criterii se subordonează conotaţiei aprecierii rezonabile. pe o bază echitabilă. întrucât din înscrisurile depuse la dosar rezultă că reclamanta a formulat într-un timp foarte scurt circa 60 de cereri de furnizare de informaţii de interes public şi în acest context este normal ca instituţia pârâtă să răspundă cu întârziere. nu se pot administra probe materiale pentru dovedirea daunelor morale.În cauză nu s-a dovedit producerea unui prejudiciu parţial generat de furnizarea cu întârziere a informaţiilor solicitate. nu numai că s-a blocat activitatea instituţiei. de la caz la caz. corespunzătoare prejudiciului real şi efectiv produs. măsura în care acestea au fost lezate. având în vedere totodată. gradul de lezare a valorilor sociale ocrotite. deşi acest lucru nu este exclus. Deşi cuantificarea prejudiciului moral nu este supusă unor criterii legale de determinare. daunele morale se stabilesc prin apreciere. apreciază instanţa în cauză.

226 din Statutul profesiei de avocat. 34 alin. 10/2007 a Uniunii Naţionale a Barourilor din România. se constată că din culpa acestuia s-au produs întârzieri în furnizarea informaţiilor de interes public. aşa cum prevăd dispoziţiile art. Asupra caracterului confidenţial al contractului de asistenţă juridică dintre avocat şi clientul său înseamnă. instanţa a apreciat că el nu poate fi controlat sau stânjenit de nici un organ 44 . 2 din lege. o evaluare exactă a acestora în bani nu este posibilă. nu este singura persoană juridică din judeţ care solicită informaţii de interes public de la această instituţie..În situaţia daunelor morale datorită naturii lor nepatrimoniale. mai mult. probabil.ipp. aprobat prin Hotărârea nr. a condus la blocarea activităţii pârâtei. l din Legea 51/1995 şi art. tarifele practicate de cabinetul de avocatură în legătură cu activitatea Primăriei sunt informații de interes public Curtea de Apel Ploiești. Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal decizia nr. neputând fi asimilate vreuneia din cele exceptate de art. Numărul. 2 lit. Recurentul-reclamant nu a dovedit în concret existenţa unor daune materiale şi morale.Primăria G. întrucât formulând zilnic cereri în acest sens şi omiţând faptul că. întinderea despăgubirilor realizându-se prin apreciere raportată la elementele de fapt. b din Legea 544/2001. pentru că ele rezultă din activitatea autorităţii publice locale . perioada contractelor.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/88 Contractele de asistenţă juridică încheiate cu Cabinetul de avocat şi mediator X reprezintă informaţii de interes public în accepţiunea dată de art. 815 din 12 mai 2010 Speţa completă este disponibilă la: http://www.

potrivit căruia accesul mijloacelor de informare în masă la informaţiile de interes public este garantat. Petentul a invocat atât un interes legitim public.de a difuza o parte sau în întregime informaţiile primite.al statului. 1 al acestui text. de a culege şi difuza informaţii de interes public.15 alin . că nu poate fi sustras accesului oricărei persoane la asemenea informaţii.în sensul art. S-a reţinut însă despre contractul dintre avocat şi o instituţie publică centrală sau locală.justificat de specificul activităţii sale publicistice. aşa cum era îndreptăţită potrivit art. 45 . putând fi verificat. fiind informarea privind cheltuirea banului public. din Legea 544/2001. care înfrânge confidenţialitatea unui asemenea contract. în cazul unei anchete disciplinare de decan sau consiliul desemnat în acest scop. prioritară. ca o concretizare a dreptului constituţional al cetăţenilor de a avea acces la astfel de informaţii. petentul având propriul interes comercial. pe motiv că s-ar încălca principiul liberei concurenţe.2 şi urm. prin care se angajează fonduri publice (bugetare) ce reprezintă plata contravalorii serviciilor prestate. în condiţii normale de executare.rezultat din alin. 20 din Legea 544/2001. în asemenea situaţii. dar şi un drept propriu.

ipp. 24 alin. documentele financiar contabile de achitare a lucrărilor şi bugetul local aprobat pentru anul 2008. a constatat că pârâtul nu a pus în executare hotărârea nr. în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii. să elibereze un alt înscris sau să efectueze anumite operaţiuni administrative. Conform dispoziţiilor art. 24 din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ.12. în termen de 30 de zile de la data rămânerii sale irevocabile. Contractele de execuţie modernizare drumuri locale în comuna C. În cazul în care termenul nu este respectat. să înlocuiască sau să modifice actul administrativ. 554/2004 a admis cererea reclamantului şi a aplicat primarului comunei C.Amendarea primarului comunei C. procesul verbal al licitaţiei organizate pentru adjudecarea contractului. amendă de 120 lei pe zi de întârziere. 2 din Legea nr. dacă în urma admiterii acţiunii autoritatea publică este obligată să încheie. sunt informații de interes public. persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere. după caz. iar în lipsa unui astfel de termen. pe zi de întârziere pentru neexecutarea unei sentinţe. 1247 din 09 octombrie 2009 Speţa completă este disponibilă la: http://www. se aplică conducătorului autorităţii publice sau. Curtea de Apel Ploiești. executarea hotărârii definitive şi irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia. astfel că devenind incidente dispoziţiile art.ro/jurisprudenta544/hotarare/vrs/IDh/148 Tribunalul.2008. 46 . respectiv cel mai târziu la data de 26 martie 2009. cu amendă de 20% din salariul minim brut pe economie.. decizia nr.echivalentă procentului de 20% din salariul minim brut pe economie. 1272/15. Secția comercială și de contencios administrativ și fiscal.

iar reclamantul are dreptul la despăgubiri pentru întârziere.2009. aceasta trebuia executată.02. 554/2004 menţionate. Cum sentinţa nr. 24.devenind aplicabile dispoziţiile art. 24 din Legea nr.12. respectiv cel mai târziu la data de 26. 47 .2009.2008 a devenit irevocabilă Ia data respingerii recursului. în termen de 30 de zile de Ia data rămânerii sale irevocabile. 1272/15. Pârâtul nu s-a conformat şi nu a procedat la executarea sentinţei.03.

48 .

ipp. cum sunt cele menţionate în capitolul introductiv. informaţia solicitată. denumirea instituţiei. soluţia în primă instanţă. tipul petentului.ro/jurisprudenta544/. respectiv numărul de dosar. iniţiatorul recursului. este necesară o decizie urgentă la nivelul plenului Consiliului Superior al Magistraturii. dar şi la nivelul conducerii fiecărei instanţe (Curte de Apel) în ceea ce priveşte publicarea hotărârilor definitive on-line: în acest sens. Toate aceste aspecte ar trebui să intre în atenţia practicienilor pentru unificarea practicii judiciare în materie. circumstanţierea nejustificată a depăşirii termenului legal de răspuns. dar şi alte modele deja existente7. soluţia finală. soluţia la curtea de apel. 7                                                              http://www. câştigătorul cauzei.pe/ (Peru) 49 . respectiv platforma Jurisprudenţă 544 http://www. în litera şi în spiritul legii privind liberul acces la informaţii de interes public. pentru care a reţinut exemplele cu cea mai mare recurenţă în rândul hotărârilor date de instanţe în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public considerate exemple de „aşa nu”: admiterea lipsei capacităţii procesuale a Primăriei/Consiliului local. neobligarea autorităţii de a comunica informaţii ce se înscriu în mod evident în sfera interesului public. Accesul facil la aceste hotărâri înseamnă ca utilizatorul să poată căuta o hotărâre într-o asemenea platformă după multiple criterii. În al doilea rând. creată de IPP şi UNJR. nu aşa cum se întâmplă în prezent. localitatea unde aceasta îşi are sediul. astfel încât această platformă să asigure un acces real al publicului la informaţii.3 paşi de urmat în transparentizarea activităţii instanţelor şi facilitarea accesului neîngrădit al publicului la jurisprudenţă Cazuistica prezentată în cadrul prezentului Ghid. categoria instituţiei date în judecată. neacordarea de daune morale acolo unde petentul a făcut dovada certă a prejudiciului etc. este nevoie de regândirea Jurindex. folosind modelele de bună practică prezentate cu prilejul prezentului Ghid. domeniul de acoperire al speţei. anul în care a fost dată hotărârea definitivă. instanţa care a dat hotărârea.justiciaytransparencia.

Cei 3 paşi. un barometru important la nivelul instanţelor din România şi nu este de mirare că am identificat relativ numeroase neregularităţi la nivelul unei Curţi de Apel (n. Instanţa care a dat hotărârea 50 . nici celelalte două Curţi de Apel care deţin primele două poziţii în clasamentul volumului celui mai mare de cauze având ca obiect legea privind liberul acces la informaţii de interes public respectiv Curtea de Apel Bucureşti şi Curtea de Apel Ploieşti. în opinia noastră. În fine. sunt: 1. un serviciu public prin actul de justiţie. într-un portal unic (Jurindex sau similar) 2.cheltuielile de judecată solicitate. de asemenea. nu s-au remarcat pozitiv la capitolul transparenţă şi calitate a deliberărilor privind cauzele ajunse pe rolul acestor instanţe. durata procesului. Adaptarea sau reformarea Jurindex sau a unei platforme echivalente astfel încât orice persoană interesată să poată identifica o hotărâre judecătorească după minim următoarele criterii: a. considerăm că sistemul judiciar din România are de făcut în perioada imediat următoare 5 paşi importanţi pentru a face progrese în materia unificării jurisprudenţei în domeniul accesului la informaţii (şi nu numai. Publicarea on-line a tuturor hotărârilor definitive ale instanţelor. daunele acordate. cheltuielile de judecată acordate. Pe acest fond. CA Bacău) care a solicitat în prima fază achitarea unei taxe de timbru judiciar pentru furnizarea informaţiilor de interes public. ci în toate materiile de drept unde se impune acest lucru!) şi în general pentru a facilita accesul publicului la rezultatele activităţii instanţelor din România care prestează. daunele solicitate.n. Practica exerciţiului cu legea privind liberul acces la informaţii de interes public este. în esenţă.

În opinia noastră. comercial. penal. informaţiile privind achiziţiile publice) Odată luate aceste prime măsuri. implicit. acest fapt este fundamental. concomitent cu îmbunătăţirea practicii non-judiciare (aplicarea efectivă) a legii privind liberul acces la informaţii de interes public la nivelul instanţelor din România. informaţia de interes public.interogabil după cuvinte cheie 3. este capital pentru a imprima sectorului public conştiinţa că deserveşte acest interes şi că cetăţeanul/contribuabilul/justiţiabilul este îndrituit să obţină orice informaţie care priveşte activitatea din sfera publică. 51 . întrucât rolul sistemului judiciar în schimbarea atitudinii cu privire la interesul public şi. transparenţa actului de justiţie în acest domeniu se va îmbunătăţi considerabil. Obiectul cauzei . Formularea de recurs/recursuri în interesul legii în materia legii privind liberul acces la informaţii de interes public în ce priveşte aspectele care ridică probleme în practică (ex: lipsa capacităţii procesuale. Domeniul (civil.b. contencios) c.

crearea unei practici unitare şi modernizarea sistemului judecătoresc. de natură să permită cetățenilor controlul asupra modului său de funcționare. răspunzând principiului transparenţei. îmbunătăţirea imaginii acestuia. integritatea aleşilor. apărarea independenţei puterii judecătorești atât în raport cu celelalte puteri. reforma sistemului judiciar. în domenii precum: reforma administraţiei publice. respectarea în toate circumstanțele a valorilor juridice proprii statului de drept şi recunoașterea justiției ca un serviciu public. transparenţa instituţiilor. pe plan intern şi internaţional. promovarea libertăţii şi demnităţii profesiei de judecător. sporirea eficienţei actului de justiţie. care militează pentru creşterea calităţii proceselor de elaborare a politicilor publice în România. cât şi în raport cu interesele particularilor.Institutul pentru Politici Publice (IPP) este o organizaţie neguvernamentală fondată în 2001. protecţia şi promovarea drepturilor omului. 52 . fiind recunoscută ca o autoritate în domeniile sale de excelenţă. contribuirea la consolidarea independenţei justiţiei şi a statutului judecătorului. IPP este una dintre cele mai obiective dar şi incisive organizaţii din România. înființată în mai 2007. Scopurile UNJR sunt: de reprezentare şi apărare a intereselor profesionale ale membrilor asociaţi în raporturile cu celelalte subiecte de drept. Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) este organizaţia profesională a judecătorilor.