You are on page 1of 15

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS 1

raspandirea si utilizarea rationala a resurselor vegetale Cca 500. care vizeaza cunoasterea. clasificarea si sistematizarea taxonilor = unitati sistematice Prin obiectul ei de studiu – plantele grupate filogenetic Oglindeste caile de dezvoltare a regnului vegetal.SISTEMATICA VEGETALA Botanica sistematica sau Taxonomia plantelor      Una din principalele ramuri ale botanicii Obiect: descrierea. importanta practica si rolul pe care il joaca plantele in natura .000 specii vegetale – cunoasterea caracterelor. raspandirea. a gradului de rudenie si de evolutie. stand la baza tuturor domeniilor de cercetare fundamentala si aplicativa.

Ferigi – 11.   CLASIFICAREA LUMII VII unitatea de baza in clasificarea plantelor = SPECIA (TAXONUL) Specia – continua dezvoltare si schimbare ca urmare a actiunii factorilor interni si externi . Licheni – 16.000 sp.000 sp.000 sp.000 sp.000 sp. Gimnosperme – 6000 sp. Muschi – 23.000 sp. Alge – 40. Angiosperme – 290. In mare aceasta bogatie floristica se poate clasifica:        Ciuperci +bacterii – 120.

ordinul (ordo). iar al 2 – lea+primul = numele propriu-zis al speciei (epitet specific). clasa (classis) si increngatura (phyllum.d. Taraxacum. tricolor. specia poate cuprinde si unitati mai mici: subspecia. Calendula) dupa binomul speciei se indica numele abreviat al botanistului care a descris prima data specia respectiva. divisio) Fiecare specie apartine unui gen. varietatea. fiecare gen unei familii. care o deosebste de celelalte specii ale aceluiasi gen Ex:  Viola odorata – o deosebeste de celelalte specii (V. sistematic. Symphytum.v. familia (familia). dandu-i numele specific:  Rubus caesius L. Primula. specia constituind rangul de baza Principalele ranguri de taxoni in lumea vegetala.p. (Linné). genul (genus). dar cu terminatie latinizata. primul = genul (nume generic). forma   . specia este exprimata prin nomenclatura binara (2 cuvinte latine sau alta limba. de taxoni de ranguri ierarhice subordonate. in ordinea ascendenta: specia (species). Tilia cordata Mill. arvensis) acelasi epitet specific poate fi folosit in cadrul diferitelor genuri  officinalis (Pulmonaria. V. fiecare familie unui ordin. (Miller) Orice individ vegetal apartine unui nr.     D.

Lini semen Denumirile populare ale plantelor – proprii fiecarei natiuni si sunt facultative  . Frangulae cortex. Colchici bulbus. Chelidonii herba.Denumirea produselor vegetale  Belladonnae radix. Verbascii flos. Aconiti tuber. Anisi fructus.

care corespunde perioadei in care a trait Linné (sec. nici la animale 1930 – impartirea traditionala a organismelor vii in 2 regnuri a devenit inadecvata Tendinta actuala – impartirea lumii vii in 5 regnuri: MONERA. Whitaker. elaborat in 1959 si perfectionat de Lynn Margulis) Conceptul lui Whitaker cu cele 5 regnuri este cel mai viabil. PROTOCTISTA (PROTISTA). Grupele noi de organisme ce erau descoperite – clasificate ca plante sau animale Exemple: CIUPERCILE si BACTERIILE → PLANTE PROTOZOARELE → ANIMALE Chlamydomonas (alga verde mobila care “inoata” prin apa si isi fabrica singura substantele nutritive) → NU A PUTUT FI CLASIFICATA nici la plante. FUNGI (ciuperci).Tendinte actuale in clasificarea lumii vii         Lumea vie – impartita in 2 regnuri (vegetal si animal) – conceptie depasita. XVIII). desi exista si alte pareri dupa care lumea vie se imparte in 4 sau 6 regnuri . PLANTAE si ANIMALIA (dupa R.

Clasificarea lumii vii .

.

.

.

mamifere . perete celular din celuloza .majoritatea solitare.majoritatea saprofite . filamentoase sau coloniale - .pluricelulare. unele au cloroplaste . de obicei fixate de sol ANIMALIA . lipsite de structuri celulare legate prin membrane - PROTISTA FUNGI .eucariote.amoebe. viermi. parameci . mitocondrii. mitocondrii.drojdii. nucleu. mitocondrii. mucegaiuri.cele mai multe autotrofe = fotosintetizante .aerobe sau anaerobe - . mitocondrii.eucariote.cele mai numeroase aerobe .eucariote. insecte. unele coloniale sau pluricelulare . ferigi. nucleu.strict aerobe . plante cu flori . majoritatea mobile solitare. cloroplaste.pluricelulare.Principalele caracteristici ale celor 5 regnuri ale lumii vii MONERA procariote. dar nu au cloroplaste.bacterii de diverse tipuri - .strict aerobe . nucleu.autotrofe sau heterotrofe - .autotrofe sau heterotrofe .eucariote.heterotrofe .muschi.spongieri.unele unicelulare sau cu miceliu septat PLANTAE . nucleu. perete celular din chitina .cele mai multe sunt aerobe . serpi. nu au cloroplaste si nu au perete celular . ciuperci cu palarie .

.

TENDINTE NOI IN CLASIFICAREA PLANTELOR        Stabilirea identitatii unei specii si a apartenentei ei la o anumita unitate sistematica se face pe baza caracterelor: Citologice fiziologice Histologice corologice Morfologice geobotanice De structura si organizare a florii fitocenologice Anatomice biochimice Embriologice paleontologice Criterii biochimice Chemotaxonomia Serodiagnoza   .

II:  Proteine  Enzime Mesagerii de ord. III (substante ale metabolismului secundar):  Flavone  Cumarine  Alcaloizi  Terpene  Iridoide Mesagerii de ord. I:  Acizii nucleici (succesiunea nucleotidelor in ADN) .CHEMOTAXONOMIA   Utilizeaza asemanarea chimica in clasificare Utilizeaza:    Mesagerii de ord.

Flora Europei)   .   Analizele mesagerilor de ord. valoarea diferitelor caractere in clasificare. → costisitoare. necesita aparatura performanta – se foloseste analiza compusilor metabolismului secundar Botanica farmaceutica (botanica aplicata) – analiza compusilor metabolismului secundar este importanta deoarece constituie principii active → aprecierea calitativa si cantitativa a resurselor de plante medicinale SERODIAGNOZA Se bazeaza pe proprieatea antigenica specifica a proteinelor vegetale si reactiei lor cu anticorpii animali indusi de catre alte proteine vegetale provenite din specii apropiate sau indepartate filogenetic TAXONOMIA stabileste regulile de clasificare. II si I. Flora Romaniei. pe baza carora SISTEMATICA realizeaza sistemul concret de clasificare FLORA are ca obiect descrierea si enumerarea speciilor pe unitati sistematice si raspandirea lor intr-un anumit areal (ex: Flora Dobrogei.