You are on page 1of 88

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS 2

THALLOBIONTA (TALLOPHYTA)
 Plante inferioare – corp vegetativ nediferentiat d.p.d.v. morfoanatomic si lipsit de organe vegetative (radacina, tulpina, frunze) = un tal  Le lipsesc vasele conducatoare = plante avasculare (lipseste cilindru central organizat)  Inmultirea:  asexuat, prin diviziune sau prin spori  sexuat – organe sexuale unicelulare reprezentate de oogoane si anteridii  Clasificare: Bacteriophyta (bacterii), Cyanophyta (alge albastre), Euglenophyta (flagelate), Chrysophyta (alge aurii), Chlorophyta (alge verzi), Phaeophyta (alge brune), Rhodophyta (alge roşii), Mycophyta (ciuperci), Lichenophyta (licheni)

Increngatura Chlorophyta – alge verzi
    Talofite uni sau pluricelulare, filamentoase, simple sau ramificate Raspandire: ape dulci si marine facand parte din plancton, sol, aer Nutritie: autotrofa, produsul fotosintezei – amidon Prezinta cromatofori (culoarea verde) de forme variate: lame, discuri, stelute, panglici, granulatii; ei contin clorofila si caroteni si pe ei se dispun pirenoizi de natura proteica  Inmultirea:  diviziune (directa)  asexuat: zoospori  sexuat: contopirea a 2 celule sexuale de potente diferite

Clasificarea - 3 clase: Euchlorophyceae, Conjugatae, Charophyceae
    


I. Clasa Euchlorophyceae Ord. Volvocales: Chlamidomonas, Volvox Ord. Chlorococcales (Protococcales): Chlorococcus, Pleurococcus, Chlorella, Scenedesmus Ord. Ulothrichales: Ulothrix zonata, Ulva lactuca, Enteromorpha intestinalis Ord. Siphonocladales: Cladophora glomerata Ord. Siphonales: Caulerpa prolifera, Acetabularia mediteranea II. Clasa Conjugatae (Akontae) Ord. Zygnematales: Spirogyra sp., Zygnema sp. III. Clasa Charophyceae Chara fragilis, C. foetida

Volvox sp .

Ulva lactuca .

Enteromorpha intestinalis .

Spirogyra .

IMPORTANŢA ALGELOR VERZI         constituienţi de bază ai fitoplanctonului hrana animalelor acvatice rol pozitiv  oxigenarea apelor rol negativ  când se înmulţesc prea mult. prin descompunere poluează apele importanţă în alimentaţie (Japonia) pentru animale = praf de alge (în nutreţ) în zborurile cosmice  oxigenează atmosfera şi consumă CO2 fixează o mare cantitate de energie solară  sursă energetică pentru organismele animale .

filoid  nutriţia = AUTOTROFĂ  produşi de asimilaţie (laminarină. ulei. pluricelulare  culoarea . Sargassum bacciferum. cauloid. manitol. Cystoseira barbata. F. Macrocystis pyrifera  Ordinul Fucales: Fucus vesiculosus. vulgare . esculenta.Încrengătura Phaeophyta (alge brune)  alge superioare. cloustoni. serratus. S. cu diferenţieri morfologice: rizoid. Laminaria digitata. fucosan)  înmulţire:  asexuat  sexuat Clasificare  Ordinul Laminariales: Laminaria saccharina.FUCOXANTINA  răspândite în mări şi oceane (ape reci) zonele bentonice (adâncimi ~ 200 m)  tal filamentos. L. simplu sau ramificat. L. lamelar sau cilindric.

Macrocystis pyrifera .

Macrocystis pyrifera .

Laminaria saccharina .

Laminaria saccharina .

Fucus vesiculosus .

Fucus vesiculosis .

Sargassum sp. .

Cystoseira barbata .

7000 specii marine. cauloid. iod. puţine în ape dulci forma talului – variată (filamentoasă. brom înmulţirea  asexuată  sexuată .Încrengătura Rodophyta (alge roşii)           talofite pluricelulare pigment roşu (FICOERITRINĂ) + clorofilă aprox. adesea dichotomic. lamelară) tal diferentiat in rizoid. simplă sau ramificată. filoid membrană celulozică ce se poate gelifica unul sau mai mulţi nuclei şi cromatofori de formă variată produs de asimilaţie – amidon de floridee In celule – ulei.

laxativ. Gigartinales:  Gigartina mamillosa.  surse importante de agar-agar (geloza) Ord. Eucheuma sp. Gelidiales:  Gelidium corneum. Chondrus crispus  carrageen (“muşchi de Islanda”. antiulceros. cartilagineum  Gracilaria sp. Calithamnion sp.. Clasa Bangiophyceae: Bangia atropurpurea. Dasya elegans. G. Clasa Florideae (Floridophyceae) Ord.Clasificare I. Porphyra leucosticta II. Ceramiales  Ceramium rubrum. hipolipemiant Ord. Lithothamnion sp .. “muşchi creţ”) – tal aplatizat (lamelar) ramificat dicotomic  din cele 2 alge se obtine carrageen cu urmatoarele utilizari: antitusiv.

.Gracilaria sp.

Gelidium sp. .

Porphyra leucosticta .

Chondrus crispus si Gigartina mamilosa .

Ceramium rubrum .

vacuole. neagră. cu ochiuri mari = PLECTENCHIM  când hifele sunt mai strânse între ele = PSEUDOPARENCHIM (Claviceps purpurea) . hemiceluloză  în citoplasmă: 1-2 nuclei sau mai mulţi. substanţe de rezervă (lipide şi glicogen)  la ciupercile superioare:  hifele miceliului se strâng într-o ţesătură laxă. verzuie  membrană celulară = de natură pectică + chitină.Încrengătura Mycophyta (Fungi) (ciuperci)  lipsite de pigmenţi asimilatori. caloză. deci saprofite şi parazite  diversitate mare de forme. dar majoritatea au câteva caracteristici comune de organizare = TAL  MICELIU format din filamente subţiri împletire HIFE  ciuperci:  inferioare  miceliu unicelular  superioare  miceliu pluricelular  culoarea miceliului: albă. brună. cenuşie. condriozomi.

 după modul de nutriţie:  ciuperci saprofite  trăiesc pe resturi organice în descompunere = marea majoritate a ciupercilor  ciuperci facultativ saprofite  ciuperci parazite  miceliul lor se dezvoltă direct pe/în ţesuturile vii: facultativ parazite obligat parazite  ciuperci simbionte  convieţuiesc cu alte plante = relaţie de ajutor reciproc  cu algele  lichenii  cu rădăcinile plantelor  micorize  cu bacterii  cu unele insecte  ecologia: preferă locuri umede şi întunecoase .

la altele este oogamie cele superioare  nu se formează elemente sexuale libere: gametangiogamie = gameţii rămân în anteridii şi oogoane ca nuclei (nu sunt liberi!) somatogamie = fuziunea a două celule vegetative     . înmulţirea  toate trei tipurile:  vegetativ:  ruperea accidentală a talului  înmugurirea (drojdii)  prin scleroţi şi artrospori  asexuat:  la cele inferioare  zoospori  cele mai evoluate  spori imobili ce se formează:  exogen: prelungire = CONIDIOFOR  CONIDII sau conidiospori (exospori sau bazidiospori)  endogen: în vârful unor prelungiri = SPORANGIOFORI care la extremitate prezintă un SPORANGE cu SPORANGIOSPORI (endospori sau ascospori)  sexuat  mare diversitate: cele inferioare  GAMETOGAMIE (izo.şi anizogamie) = fuzionarea a 2 gameţi mobili.

Phycomycetae.la ciupercile superioare  alternanţă de generaţii cu predominarea: generaţiei haploide (ascomicete) generaţiei diploide (bazidiomicete) în procesul fecundaţiei la asco.şi bazidiomicete se disting 2 momente:  plasmogamia  DICARIOFAZA  cariogamia      Clasificarea:  după structura corpului vegetativ  după modul de reproducere  5 clase: Archimycetae. Basidiomycetae şi Deuteromycetae (fungi imperfecţi) . Ascomycetae.

CLASA PHYCOMYCETAE Plasmopara viticola (mana vitei de vie) .

Plasmopara viticola .

ramificat şi plurinucleat. cu ramificaţii neseptate.Mucor mucedo (mucegaiul alb)  ciuperca saprofita pe produse alimentare hidrocarbonate  ca o pâslă (miceliu unicelular. cu citoplasmă şi mulţi nuclei)  IMPORTANŢA  posibilitatea contaminării unor forme farmaceutice  DEGRADAREA MEDICAMENTELOR .

Mucor mucedo .

ovoide sau sferice. se divide nucleul de 2 ori succesiv. 1 nucleu  în condiţii favorabile – înmulţire prin înmugurire  colonii de drojdii = micelii rudimentare (se pot dezorganiza uşor)  în condiţii nefavorabile – înmulţire prin ascospori.CLASA ASCOMYCETAE Saccharomyces cerevisiae (drojdia de bere)  unicelulară. prin reducere cromatică  4 nuclei haploizi ce devin ascospori (celula = ască)  prin germinare  celule de drojdie  Actiune si intrebuintari  Fermentatia alcoolica  Extractia acizilor nucleici si a ergosterolului  Sursa de vitamina B  Tratamentul stafilocociilor .

Saccharomyces cerevisiae – inmultirea prin inmugurire .

Genul Aspergillus (A. albastruverzui  ramuri verticale = conidiofori măciucaţi pe care  sterigme  prin strangulare = şiruri de conidii  AFLATOXINA B1 . ramificat. septat. niger)  de multe ori patogen (onicomicoze)  miceliu filamentos.

Aspergillus sp.

Aspergillus sp.

Genul Penicillium (P. glaucum, P. notatum, P. chrysogeum, P. italicum)
 miceliu filamentos, septat, ramificat  saprofit pe fructe şi diverse alimente = mucegai verde-albăstrui  conidiofori = septaţi, la vârf ramificaţi şi pe fiecare ramificatie se dispun câte 3 sterigme pe care se dezvoltă şiruri de conidii sferice  corp de fructificare = cleistocarp format dintr-o împletire laxă de hife sterile (corp sporifer complet inchis care la maturitate se dezagrega, punand in libertate ascosporii)  importanţă farmaceutică  furnizoare de antibiotice: Penicillium notatum, P. chrysogenum, P. griseofulvum

Penicillium sp.

Penicillium sp. .

invadant→ conidiofori → conidii = răspândire în “roua de miere” → inferstarea altor exemplare de secară  sclerot (forma de rezistenţă) germinare (primăvara)  strome  în peritecii  asce cu ascospori  infecţia de primăvară . septat şi ramificat.Claviceps purpurea (cornul secarei)  parazită pe secară (ovarul florii)  primăvara ascosporii →vânt → ovarul florii de secară → germinare → promiceliu → miceliu filamentos.

Claviceps purpurea .

Claviceps purpurea .

Gr.1-0. Gr. clavinei  acţiune simpatolitică (Hydergin) – se accentueaza prin hidrogenarea dublei legaturi din pozitia 9-10  acţiune uterotonă (ocitocică) – majoritatea alcalozilor derivati de acid lisergic (in special ergometrina). Gr. dispare prin hidrogenarea dublei legaturi 9-10  LSD – halucinogen . ergotoxinei alcaloizi polipeptidici insolubili in apa  IV. Gr. fitosteroli (ergosterol)  Alcaloizi derivati de acid lizergic:  I.2%): lipide (20-40%). ergometrinei – solubili in apa  II. ergotaminei  III.Importanţa farmaceutică  scleroţii sursă de medicamente  conţin alcaloizi (0. amine.

Acid lisergic Ergina Acid lisergic .

Ergometrina .

Ergotamina .

Peziza aurantia (urechiusa) .

Gyromitra esculenta (zbarciog) .

Morchella esculenta (zbarciogi. ciuciuleti) .

Tuber aestivum (trufa de vara) .

Tuber aestivum .

CLASA BASIDIOMYCETAE Clavaria sp. (barba caprei) .

Cantharellus cibarium (bireti galbeni. galbiori) .

Hydnum repandum (burete tepos. burete spinos) .

Fomes fomentarius (buretele de iasca. vacalia) .

Polyporus squamosus (burete pastrav) .

Boletus edulis (hrib) .

Boletus satanas (hrib tiganesc) .

Amanita caesarea (burete domnesc) .

Amanita muscaria (muscarita) .

Amanita pantherina (burete pestrit) Amanita phalloides .

Amanitina .

Faloidina .

ciuperca de balegar) .Psalliota campestris sin. Agaricus campestris (ciuperca alba.

Russula cyanoxantha .

Lepiota procera .

Lactarius deliciosus (rascov) .

Lactarius piperatus (iutari) .

Marasmius oreades (bureti de roua) .

Psilocybe .

Inocybe .

Clitocybe .

Lycoperdon sp. (pufai) .

Puccinia graminis (rugina neagra a graului) .

Ustilago tritici (taciunele graului) .

lobati): Sticta. fixat cu rizine de substrat. Morfologie (talul)  Crustosi: Graphis. Lobaria. cu particularităţi proprii (consorţiu)  Clasificare  I. Cladonia  fruticulosi – ramificatii cilindrice care atarna de pe substrat: Usnea barbata .Încrengătura Lichenophyta (licheni)  răspândiţi pretutindeni  alcătuire: algă verde unicelulară sau albastră (= gonidii) + ciupercă ascomicetă sau bazidiomicetă  SIMBIOZĂ  un tal nou. simetrie dorsi/ventrala. Xanthoria. Lecanora  foliacei (tal cu aspect lamelar. Peltigera  arborescenti – tufe marunte – ramificatii verticale sau ramuri cilindrice/aplatizat: Cetraria. Dupa conditii si substrat:  saxicoli  tericoli  corticoli  II.

uleiuri volatile  Inmultirea:  vegetativ – prin fragmentarea talului si prin soredii si izidii  asexuat – sporii ciupercii (aparate de fructificare ale ciupercii). brun. Culoarea lichenilor: verzi (clorofila din alge) sau culori vii (galben. albastru. alb)  Nutriţia – simbiontă  organisme autotrofe – lichenina = polizaharid care prin hidroliza se transforma in glucoza  biosintetizeaza mici cantitati de lipide si protide  formeaza acizi lichenici (specifici). alga isi pierde proprietatea de reproducere  Clasificare: dupa tipul ciupercii  I. Clasa Basidioichenes . Clasa Ascolichenes  II. negru. substante cu caracter colorant.

Lobaria pulmonaria .

Xanthoria parietina .

Cladonia rangiferina Rocella tinctoria .

Parmelia furfuracea .

Evernia prunastri .

brun-deschis  in Islanda. acid fumaric. acid usnic. expectoranta. pe ramurile arborilor  fruticulos. apotecii mari  daunator arborilor  talul contine acid usnic – activ impotriva Mycobacterium tuberculosis  proprietati tinctoriale . filamentos. antimicrobiana Usnea barbata (matreata bradului)  cenusiu-verzui. acizi lichenici (cetraric). tericol.Cetraria islandica (lichen de Islanda)  arborescent. ulei volatil  Actiuni: tonic-aperitiv. iar la noi in zona montana  contine mucilag.

Cetraria islandica .

Cetraria islandica .

Usnea barbata .