You are on page 1of 129

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR. 4

Încrengătura Angiospermatophyta
 

   

Cele mai numeroase şi evoluate plante: cca 300.000 specii răspândite pe tot globul Caracteristic: prezenţa ovarului care după fecundaţie devine fruct, iar în interiorul ovarului din ovule se formează seminţele Denumirea derivă de la ageion = înveliş, cavitate şi sperma = sămânţă Deci seminţele sunt închise în fruct spre deosebire de gimnosperme unde seminţele nu sunt închise în fruct La angiospeme se întâlneşte o floare adevărată cu toate componentele Superioritatea lor este dată deci de organizarea florală, în primul rând, floarea fiind un organ perfecţionat şi caracteristic

Structura florală:  Peduncul cu bractee la bază  Partea terminală a pedunculului = receptacul plan, convex sau concav, pe care se inseră elementele reproducătoare  Modul de inserţie poate fi: spirociclic, hemiciclic sau euciclic  Învelişul floral = periant poate fi: - diferenţiat în caliciu şi corolă - nediferenţiat = perigon sepaloid sau petaloid; piesele perigonului se numesc tepale Sepalele si petalele pot fi: libere = dialipetale/dialisepale concrescute = gamopetale/gamosepale actinomorfe – simetrie radiara zigomorfe – simetrie bilaterala Periant – diferentiat in caliciu si corola = diplochlamyden - nediferentiat = perigon = mono (haplo)chlamyden Flori nude = fara periant = achlamydee

gineceu Ambele pe aceeasi floare = bisexuata sau hermafrodita Pe flori diferite = unisexuata – pe acelasi individ = monoica sau pe indivizi diferiti = dioica Androceul = partea mascula a florii formata din totalitatea staminelor Alcatuirea unei stamine: Filament Antera: 2 teca separate prin conectiv O teca: 2 saci polinici ce cuprind arhesporul (celulele mama diploide ale grauncioarelor de polen)→ genereaza prin reducere cromatica 4 grauncioare de polen haploide Structura graunciorului de polen: invelis dublu (exina.           Elemente reproducatoare = androceu. nucleu haploid In timpul germinarii graunciorului de polen – nucleul se divide in 2 nuclei (unul generativ care prin diviziune va da nastere la doi nuclei spermatici si unul vegetativ mai mare care da nastere la celula vegetativa) . intina) La interior – citoplasma.

stigmat In ovar → ovulele Dupa fecundare ovulele → seminte. stil.     Gineceul (pistilul) Partea femela a florii. formata din una sau mai multe carpele Alcatuire: ovar. iar ovarul → fruct .

Floarea la Angiosperme .

grăunciorul de polen cu cei 2 nuclei haploizi (generativ şi vegetativ) .Caractere noi ce apar prima dată la Angiosperme       prezenţa sacului embrionar în structura ovulului dezvoltarea ovarului după fecundare în fruct referitor la alternanţa de generaţii: gametofitul este f.sacul embrionar cu singurul nucleu diploid = nucleul secundar al sacului embrionar gametofitul se dezvoltă ascuns pe sporofit după fecundare oul îşi continuă dezvoltarea tot în interiorul florii. generând embrionul închis în sămânţa provenită din transformarea ovulului caracteristic pentru angiosperme e fenomenul de dublă fecundare care lipseşte la celelalte grupe de plante cunoscute . redus. fiind reprezentat de: .

Lathraea) au metabolism complex: biosintetizează un număr foarte mare de compuşi chimici.Generalităţi Angiosperme     cuprind toate tipurile biologice de viaţă ale plantelor: vivace/anuale. terestre/acvatice plante lemnoase şi ierboase cu nutriţie în general autotrofă unele cu nutriţie mixotrofă (semiparazite. unii dotaţi cu activitate farmacodinamică = principii active . autotrofe/parazite. carnivore) sau chiar heterotrofă (saprofite. epifite. parazite → Cuscuta.

Originea Angiospermelor     In general se admite formarea lor din gimnosperme (Bennettitales. se intalneste si la monoclamideele lemnoase Monoclamideele (cu exceptia Urticalelor) sunt plante lemnoase ca si gimnospermele       . monoclamideele au flori unisexuate si sunt plante anemofile Ambele grupe de plante au flori incomplete. Juglandaceae) are un singur integument ca si la gimnosperme Intervalul mare dintre polenizare si fecundare. Salicales) si legatura s-a facut prin Gnetatae = ipoteza lui Engler si Wettstein Argumente in sprijinul pseudanthiei: Ca si gimnospermele. teoria pseudanthiei (a florii false) Cele mai primitive angiosperme. Juglandales. deci si cele mai apropiate de gimnosperme sunt Monochlamydaeele (Fagales. propriu gimnospermelor. Ephedrales) 2 ipoteze. teorii principale: A. cu periant redus sau lipsa Ovulul unor monoclamidee (Betulaceae.

    B. asa cum se gasesc si la gimnosperme  numar mare si variabil al elementelor florale . Teoria euanthiei (a florii adevarate) a lui Bessey si Hallier Angiospermele deriva din Bennettitales la care apare un inceput de floare hermafrodita Cele mai primitive angiosperme sunt reprezentate de magnolialele lemnoase deci floarea hermafrodita (bisexuata) este tipul primitiv si nu cea unisexuata Argumente pro:  elementele invelisului floral la magnoliale sunt dispuse spirociclic. la fel ca si la gimnosperme  carpelele la magnoliale (in majoritatea cazurilor) sunt apocarpe.

subtropicale si temperate - . Hammamelidae. raspandite pretutindeni pe glob . Alismidae. Rosidae. Liliatae (Monocotyledonatae). Se împart în 2 clase: 1. Magnoliatae (Dicotyledonatae). Dileniidae. cu 3 subclase: Liliidae. Asteridae 2.reprezinta componentul de baza al principalelor ecosisteme din zonele tropicale. cu 6 subclase: Magnoliidae. Caryophyllidae. Arecidae CLASA MAGNOLIATAE cca 171000 specii lemnoase si ierboase.

cresterea in grosime se face pe baza celor 2 zone generatoare (cambiu si felogen) frunze diverse ca forma. numai la cele primitive → spiro sau hemiciclice caracter de baza = embrion cu 2 cotiledoane cuprind numeroase plante medicinale datorita unui biochimism specific .Clasa Magnoliatae        Caractere generale: au ramificatie simpodiala radacina pivotanta sau ramuroasa provenind din radicula embrionului fascicule libero-lemnoase din tulpina sunt de tip colateral. rar 2. de regula petiolate. ciclice. frecvent pe tip 4 sau 5. cu nervatia penata sau palmata-reticulata flori diplochlamidee (de obicei). dispuse concentric.

chimic: baze alcaloidice derivate de la benzilizochinolina (magnoflorina) . spirociclia elementelor florale. achene (nucule). apocarp. dialisepal si dialipetal  androceu polimer  gineceu policarpelar.d. drupe  polenizare entomogama  D. conic  flori cu simetrie actinomorfa  periant simplu sau dublu.Sublcasa Magnoliidae (Polycarpicae)  angiospermele cele mai primitive  caractere de primitivism  polimeria. cu placentatie marginala  fructe diverse: folicule. dispuse pe receptacul alungit.p. bace. capsule.v.

Ord. nediferentiat. Myristicaceae Fam. Papaverales Ordinul Magnoliales (plante lemnoase.Subclasa Magnoliidae . Ranunculales 6. Magnoliaceae Fam. Aristolochiales 4. Piperales 3. Ord. Annonaceae Fam. Lauraceae Fam. Ord. Winteraceae        . elemente florale dispuse spiralat) Fam. Ord. 1. floare cu organizare primitiva – periant simplu. Nympheales 5. Ord. Degeneriaceae Fam. Monimiaceae Fam. Ordinul Magnoliales 2.clasificare       1. frunze simple.

arbori sau arbusti frunze simple. hermafrodite. Magnoliaceae           plante lemnoase. intregi. M. Japonia) • fructe: folicule dispuse stelat pe receptacol • Anisi stellati fructus – pungi cu ulei volatil  Liriodendron tulipifera (arborele lalea) • florile = perigon petaloid: flori mari asemanatoare lalelelor • copac ornamental cultivat prin parcuri  Magnolia grandiflora. kobus Caracteritic familiei Magnoliaceae: prezenta alcaloizilor izochinolinici . dispuse spirociclic perigon petaloid numeroase stamine gineceu – multe carpele concrescute fructe: achene. actinomorfe. alterne. samare. receptacol alungit elemente florale indefinite. badian) • arbust (China. cu stipele flori solitare. bace Reprezentanti:  Ilicium verum (anason stelat.Fam. folicule.

Ilicium verum .

Ilicium verum .

Liriodendron tulipifera .

.Liriodendron sp.

Magnolia grandiflora .

Magnolia kobus .

mai multe stamine gineceu monocarpelar – un ovar cu un ovul fruct cărnos drupaceu – capsulă sămânța e învelită într-un aril roșu Myristica fragans (nucșoară) originară din insulele Moluce. cu flori grupate in inflorescente axilare androceu monadelf . cultivată în regiunile tropicale flori mascule și femele cu perigon petaloid androceu monadelf gineceu unicarpelar și uniovulat produs vegetal medicamentos: Nuces Myristicae caracteristic familiei: ulei volatil       .Familia Myristicaceae       specii tropicale si subtropicale lemnoase: arbori si arbusti plante unisexuate dioice.

Myristica fragrans .

drupă Laurus nobilis (laur. pieloase flori mici. alterne. glabre. ascuțite. sincarp. dafin) originar din Orientul mijlociu frunze simple. lanceolate.Familia Lauraceae        specii lemnoase. coriace. tropicale și subtropicale frunze simple. uniovulat fruct bacă. cu antere ce se deschid valvicid și cu glande la bază gineceu = 3 carpele. în inflorescențe periant dialipetal pe 1-3 cicluri (cu câte 3 piese) androceu din 3 stamine x 3-4 cercuri. fără stipele și adesea persistente flori hermafrodite sau unisexuate. în umbele axilare celule cu ulei volatil     . unilocular.

Laurus nobilis .

Laurus nobilis .

Ceylon  Cinnamomi cortex = produsul vegetal medicamentos C. camphora (arbore de camforă)  Arbore de 40-50 m  China și Japonia – spontan  Prin distilarea cu vapori de apă a lemnului tulpinii și rădăcinii se obține camfora Persea americana (avocado)  Caracteristic familiei Lauraceae: prezența uleiului volatil în celule secretoare .Sassafras albidum => safrol Cinnamomum zeylanicum (arboraș de scorțișoară)  India. cassia (China) – arbore C.

Cinnamomum camphora .

.

Cinnamomum camphora .

.

Cinnammomum zeylanicum .

.

Persea americana .

Persea americana .

cu frunze persistente. Tunisia.numeroase fibre lemnoase cu punctuațiuni areolate .în parenchim: celule cu ulei volatil și celule cu tanin . dezvoltată Ordinul Piperales – Familia Piperaceae Piper nigrum Piper cubeba – cubebina (lignan) P. originar din Chile și cultivat în Algeria. methysticum → kawa-kawa (stimulent) .frunzele au o hipodermă f.Familia Monimiaceae       arbori și arbuști din regiunile tropicale și subtropicale Peumus boldo arbore de 7-8 m. betle → frunze = betel (alcaloizi) P. Maroc Boldo folium = coleretic-colagog și vermifug conține alcaloizi aporfinici (boldina) și ulei volatil (cineol) caracteristic familiei: alcaloizi aporfinici și uleiuri volatile Caractere histologice ale familiei: .

Peumus boldo .

Piper nigrum .

Piper nigrum .

Piper cubeba .

Piper betle .

.

Piper methysticum .

Ordinul Aristolochiales
 

plante ierboase, rar lemnoase flori ciclice, periant simplu (perigon) flori actinomorfe sau zigomorfe, cu gineceu inferior

Familia Aristolochiaceae
 


  

plante ierbacee sau lemnoase frunze alterne, simple, cordiforme sau reniforme flori hermafrodite, cu perigon petaloid gynostemium = androceu din 6 stamine concrescute cu gineceul gineceu sincarp, inferior, multiovulat fruct: bacă sau capsulă

Asarum europaeum (pochivnic, piperul lupului)
     

plantă ierboasă, frecventă prin păduri umbroase rizom târâtor, repent tulpina scurtă, cu 2 frunze reniforme, lung pețiolate floare hermafrodită, dispusă între cele 2 frunze, perigon campanulat, terminat cu 3 lobi fruct: capsulă, cu multe semințe Asari rhizoma - ulei volatil, taninuri, rezine - acțiune emetică (vomitivă) - acțiune expectorantă (stimulează expectorația) - acțiune antimicrobiană

Asarum europaeum

Asarum europaeum .

cucurbețică)          Plantă perenă. remf. multispermă.Aristolochia clematitis (mărul lupului. erecte.extern. cu miros puternic Culoare generală: verde-gălbui Aristolochiae herba .extractele au acțiune antibiotică (fitoncid) . flavone . cu baza cordată Flori dispuse la subsuoara frunzelor. cu perigon Perigonul are formă de tub lărgit în partea superioară ca o pâlnie (scafă) Fruct: capsulă ovoidă. toxică Plantă comună prin culturi și tufișuri.la anumite doze – produs cacerigen . zigomorfe. cu miros puternic.acid aristolochic. zig-zagate Frunze ovat-tringhiulare. în medicina populară. pentru vindecarea rănilor (vulnerar) -plantă toxică. neplăcut . ulei volatil. cu rizom puternic Tulpini aeriene.

Aristolochia clematitis .

Aristolochia clematitis .

cu periant diferentiat (diplochlamideu) mai multe specii = periant nediferentiat cu piese florale numeroase si dispuse spiralat sau hemiciclic stamine numeroase. dispuse spirociclic gineceu – numeroase carpele apocarpe . rar lemnoase flori bisexuate.Ordinul Ranunculales (Ranales)      in majoritate – plante ierboase. actinomorfe. rar zigomorfe.

hermafrodite Berberis vulgaris (dracilă) arbust spinos. hipotensivă        . actinomorfe sau zigomorfe. caliciul petaloid şi corola galbenă.conţine alcaloizi galbeni (berberina) . pendule flori actinomorfe. ramificat la bază frunze ovat-eliptice cu marginea acut-serată flori hermafrodite grupate în raceme simple. antimicrobiană. dar si cea sudica flori cu dispoziţie ciclică. dispuse fiecare pe câte 2 verticile a 3 piese androceu din 6 stamine pe 2 verticile gineceu bicarpelar Berberidis cortex: .acţiune hepatotropă. hexamere.Familia Berberidaceae    cuprinde specii ierboase şi lemnoase (arbuşti) răspândite mai mult în emisfera nordică.

Berberis vulgaris .

Berberis vulgaris .

hipotensivi)  lignane (antitumorale) . Epimedium sp. antimicrobieni. Caractere biochimice ale familiei Berberidaceae  alcaloizi protoberberinici (hepatotropi. o rezină cu acţiune necrozantă Mahonia aquifolium.Podophyllum peltatum  specie ierboasă. 5-7 lobate  flori mari cu 3 sepale şi 6-9 petale albe  12-15 stamine şi gineceu unicarpelar  fructul = bacă galbenă  Podophylli rhizoma conţine podofilina (Podophyllinum). peltate. Leontice sp. din America de Nord  rizom lung  tulpina de cca 30 cm  frunze mari..

Podophyllum peltatum .

Mahonia aquifolium .

tubercul şi rădăcini adventive frunze alterne. polifoliculă.Familia Ranunculaceae             1500 specii pe tot globul. bulb. spirociclice şi hemiciclice periant: simplu (petaloid sau sepaloid) sau dublu (caliciu şi corolă) petalele au frecvent glande nectarifere androceu = numeroase stamine libere fineceu apocarp = numeroase carpele libere. mai rar zigomorfe. actinomorfe. bianuale. perene. mai ales înregiunile temperate plante ierboase (rar lemnoase). sau cu 1 carpelă (Delphinium) fruct. divizate (rar întregi) flori solitare sau grupate în unflorescenţe racemoase şi cimoase flori hermafrodite. anuale cu rizom. de obicei multiplu: polinuculă (poliachenă). rar bacă Familia Ranunculaceae se împarte în 3 subfamilii .

Thalictrum  flori zigomorfe: Aconitum. Delphinium  nectarine corolinice (glande nectarifere)  A = numeroase stamine libere  G superior = nr. Caltha. G∞ superior   fruct multiplu: polinucule (poliachene) Anemone.flori actinomorfe: Helleborus. Pulsatilla. Clematis . redus de carpele libere cu numeroase ovule dispuse biserial  fruct de tip foliculă 2. Subfamilia Helleboroideae  plante ierboase. Isopyrum. cu perigon . cu periant simplu = perigon având elemente libere  A∞. Subfamilia Anemonoideae  plante ierboase şi lemnoase (Clematis – liană)  flori actinomorfe. Nigella. Hepatica.1.

cu periant dublu (caliciu şi corolă) cu elemente libere  A∞. G∞ superior  fructe multiple: polinucule (poliachenă)  Adonis.3. Ranunculus. Subfamilia Ranunculoideae  plante ierboase  flori actinomorfe. Ficaria .

Helleborus purpurascens (spânz)  plantă ierboasă. medicina populară  rizomul conţine glicozide cardiotonice . cu frunze palmat-sectate  flori mari. solitare. actinomorfe şi hermafrodite  caliciul din 5 sepale verzi  corola din 15-20 petale mici transformate în cornete nectarifere  androceu din 50 stamine  gineceu din 4-6 carpele  fruct: polifolicula  Hellebori rhizoma conţine saponine cu acţiune antiinflamatoare: Produs farmaceutic: BOICIL  uz veterinar. perenă.

Helleborus purpurascens .

Helleborus purpurascens .

Helleborus niger .

Helleborus foetidus şi Helleborus thibetanus .

solitare.Adonis vernalis (ruşcuţa de primăvară. cu rizom negricios  tulpină glabră de 30 cm  frunze bazale scuamiforme şi tulpinale penat-partite. perenă. actinomorfe  caliciul 5 sepale  corola 10-20 petale galbene strălucitoare  androceu şi gineceu cu numeroase piese  fruct: polinuculă  Adonidis herba conţine glicozide cardiotonice  acţiune cardiotonică şi diuretică . dedițel galben)  plantă ierboasă. cu lobii 2-3 ori penat-sectaţi şi lacinii terminale înguste  flori mari. hermafrodite. galbene.

Adonis vernalis .

Adonis vernalis .

Adonis aestivalis .

antinevralgic. analgezic. alpine.Aconitum napellus (omag)  genul Aconitum include cca 20 specii cu flori albastre şi galbene  specii montane. conice  fruct apocarp alcătuit din 3 folicule  Aconiti tuber conţine alcaloizi (aconitină) foarte toxici  Acţiune: antitusiv. cu frunze palmat-sectate  flori grupate în raceme  flori hermafrodite şi zigomorfe  caliciu din 5 sepale petaloide albastre-violacei. sepala posterioară în formă de cască  corola redusă la 2 nectarine petaloide  rădăcini tuberizate. antitermic (doze foarte mici) .

Aconitum napellus .

Aconitum napellus .

Aconitum anthora şi Aconitum vulparia .

Isopyrum thalictroides. Delphinium consolida sin. Clematis vitalba. de la care se utilizează Hydrastidis rhizoma (alcaloizi berberinici galbeni) în hemoragii uterine . Ranunculus acer. R. Lucidum. repens. Pulsatilla montana. Thalictrum minus. Consolida regalis. silvestris  Hydrastis canadensis – plantă din America de Nord.Alte specii din familia Ranunculaceae:  Ficaria verna. A. T. ranunculoides. Anemone nemorosa. A. Caltha laeta. Aquilegia vulgaris.

Anemone nemorosa .

Anemone ranunculoides .

Anemone silvestris .

Clematis vitalba .

Ficaria verna .

Hepatica nobillis .

Hepatica nobillis .

Hepatica transsilvanica .

Ranunculus acer şi R. repens .

Pulsatilla montana .

Consolida regalis .

Consolida orientalis .

Coptis. Delphinium glicozide cardiotonice: Adonis vernalis. Ranunculus. Anemone. Delphinium sp. Thalictrum  izochinolinici: Isopyrum. substante lactonformatoare cu actiune iritanta (anemonina): Ficaria.Caracterele chimice ale familiei Ranunculaceae     alcaloizi  berberinici: Hydrastis. Thalictrum . Aquilegia  diterpenici: Aconitum. Clematis glicozide cianogenetice: Aquilegia.

antidiareic. diplochlamidee sau cu perigon fruct = drupa Jatrorrhiza palmata  liana tropicala. cu frunze mari.Familia Menispermaceae     plante lemnoase. unisexuat dioice. uneori palmat lobate sau trifoliate flori in inflorescente de tip racem sau cima – sunt actinomorfe. stimulent SNC . antidizenteric Anamirta cocculus   liana din India fructe de marimea unui bob de mazare  Cocculi fructus – insecticid. dioica. arbusti sau liane tropicale (Asia. principii amare. rar zigomorfe. alterne. alcaloizi berberinici • utilizari: tonic. Africa si America) frunze simple. palmate  Radix Colombo • mucilagii.

Jatrorrhiza palmata .

Anamirta coculus .

Chondodendron tomentosum    liana din Amazonia Curara = contine alcaloizi toxici (i.v. Nymphea alba .) paralizanti (la nivelul jonctiunii neuromotorii) D-tubocurarina = alcaloid principal folosit pentru relaxare musculara in marea chirurgie Ordinul Nympheales  plante acvatice: Nuphar luteum.

Nuphar luteum .

Nuphar luteum .

Nymphea alba .

Nymphea alba .

rar tri sau tetramere. din care probabil a si rezultat . rar lemnoase flori dimere. cu simetrie radiala (actinomerife) sau bilaterala (zigomorfe) biochimic. embriologic si dupa structura florii (stamine si carpele numeroase) acest ordin se inrudeste indeaproape cu Ranunuculales.Ordinul Papaverales    plante ierboase.

alterne anatomic = laticifere anastomozate flori izolate sau in inflorescenţe cimoase flori actinomorfe dimere. silicva si achene seminte cu endosperm oleaginos Biochimic: alcaloizi izochinolinici .şi tetramere.Familia Papaveraceae         plante ierboase frunze simple. adesea divizate. cu excepţia androceului şi gineceului care sunt polimere ilustrând înrudirea cu familia Ranunculaceae de care se deosebesc prin sincarpie fruct de tip capsulă. tri.

pectine. rezine.         Papaver somniferum (mac de grădină) plantă anuală. morfina şi narcotina fiind alcaloizii principali alţi alcaloizi activi terapeutic: codeina. Iran (pentru opiu) şi în Europa (ca plantă alimentară) Papaveris fructus (Capita papaveris) e cunoscut şi utilizat de foarte mult timp. originară din Orient. tebaina latexul mai conţine mucilag. amplexicaule (tulpinale) flori mari cu 4 petale albe. papaverina. substanţe cauciucoide. principiile active sunt localzate în latexul alb conţine peste 25 de alcaloizi. penat-sectate (bazale) şi întregi. glucide. cu tulpini de 80-100 cm frunze mari. roşii sau violacei fructele sunt capsule poricide mult cultivat în India. substanţe anorganice . narceina. albumine.


  

organul cel mai bogat în alcaloizi este capsula imatură => prin scarificare, în climatul cald, se obţine opiul = latexul concretizat (1020% alcaloizi) fructele mature au 0,2-0,3 % alcaloizi pentru extragerea alcaloizilor e nevoie de prelucrare industrială a opiului sau a masei verzi a macului (metoda europeană) seminţele conţin doar urme de alcaloizi; se folosesc alimentar în panificaţie sau în domeniul farmaceutic şi tehnic pentru uleiul gras există soiuri de mac pentru seminţe şi soiuri pentru alcaloizi zone de cultivare a macului în România: Moldova superioară şi Mureş

 


 

 

Alcaloizii din mac sunt des întrebuinţaţi în terapie Morfina - calmant puternic al durerii, analgezic Codeina - antitusiv Papaverina - antispastic folosit în colici; nu provoacă dependenţă Narcotina şi narceina -antitusive Alcaloizii morfinanici acţionează pe sistemul nervos central producând sedare, calmare până la hipnoză => pot induce somn produc euforie, obişnuinţă = toxicomanie, dependenţă ce conduce la degradare psihică şi fizică progresivă dintre derivaţii de semisinteză ai morfinei menţionăm diacetilmorfina = heroină, mai puternică decât morfina ca analgezic, dar şi mai toxică, provoacă dependenţă mai intensă

Papaver somniferum

Papaver somniferum .

.

.

Capsule imature scarificate .

Papaver rhoeas (mac roşu.specie exotică. mac de câmp)  specie anuală. setos-păroase  florile mari au 4 petale roşii cu pată neagră la bază  Flores Rhoeades (paparoanele) conţin alcaloizi. mexicană Glaucium flavum (mac galben. cu floarea galbenă . mac cornut) – sursă de glaucină. alcaloid cu efect antitusiv Glaucium corniculatum (mac cornut) Sanguinaria canadensis – latex rosu de culoare sangerie bogat in alcaloizi antimitotici si antimcrobieni . ocolind morfina Argemone mexicana – mac spinos. antibronşitic Papaver bracteatum (macul iranian) – sursă de tebaină de la care prin semisinteză se obţine codeina. segetală  frunze penat-sectate. antociani şi mucilag  utilizare: ceai pectoral.

Papaver rhoeas

Papaver bracteatum

Sanguinaria canadensis

Argemone mexicana .

phoeniceum .Glaucium corniculatum var.

Glaucium corniculatum .

Glaucium flavum .

cu peri lungi şi rari frunze alterne penat-lobate. antimitotică. iarbă de negi) specie ierboasă. slab analgezică. grupate în cime umbeliforme caliciul: 2 sepale caduce corola: 4 petale galbene pe 2 verticile fruct: capsulă lungă. glauce flori actinomorfe. spasmolitică. antimicrobiană. slab antivirală . frecventă tulpină ramificată. silicviformă toate organele conţin un latex portocaliu în care se găsesc alcaloizi Chelidonii herba şi Chelidonii radix se utilizează intern pentru acţiunea hepatotropă şi extern pentru tratarea verucilor conţin alcaloizii cu acţiune coleretic-colagocgă.          Chelidonium majus (rostopască.

Chelidonium majus .

Chelidonium majus .

.

deci nu au latex flori zigomorfe dispuse in raceme cu structura complexa. lipsite de laticifere. ramificate la varf (androceu diadelf) Familia Simetrie florala Latex prezent Androceu Polimer (numeroase stamine) Oligomer (6 stamine) Papaveraceae radiara (floare actinomorfa) Fumariaceae bilaterala (floare zigomorfa) absent .Familia Fumariaceae       plante ierboase. neobisnuita: 2 sepale caduce 4 petale/ 2 serii. una sau ambele petale externe ± dilatate la baza varfurile celor 2 petale interne adesea reunite in jurul anterelor 6 stamine dispuse in 2 manunchiuri.

Fumaria (50). C. cava si C. cava bulb gol (cav) la interior bractei nedivizate (intregi) plante mai mari ambele specii contin alcaloizi izochinolinici (coridalina. Familia Fumariaceae cuprinde 3 genuri mai importante: Corydalis (cca 300 sp). marshalliana (brebenei. cava ssp. solida – bulb plin tulpina cu 2-3 frunze divizate si bractee dintata flori liliachii odorante. bulbocapnina) – active SNC         . cu bulb in pamant C. Dicentra (20) Corydalis solida. in raceme terminale C. zigomorfe. deditei) larg distribuiti in paduri.

Corydalis cava .

solida .Corydalis cava C.

solida .C.

Corydalis solida .

Corydalis solida .

Corydalis lutea .

4 petale/2 verticile. F.             Fumaria officinalis. F. rostellata. parvifolia F. antispastic) acid fumaric alcooli parafinici: octacosanol si nonacosanol . schleicheri. vaillantii (fumarita) plante frecvente prin culturi au culoare cenusiu-fumurie frunze penat sectate: lacinii terminale flori in raceme: roz-purpurii. inegale. unilocular fruct achena (nucula) Herba Fumariae = drog colectiv alcaloizi izochinolinici – principal = protopina (antiaritimic. 2-carpelat. una din petalele laterale de pe verticilul extern formeaza o ghebozitate androceu diadelf gineceu superior. F. zigomorfe 2 sepale caduce.

Actiune si intrebuintari – Fumaria officinalis  Medicina populara si culta = depurativ. diuretic. stomahic  ODDIBIL – relaxeaza sfincterul Oddi – actiune amfocoleretica .

Fumaria schleicheri .

fumaric Taxoni Papaver somniferum Papaver bracteatum Glaucium flavum Chelidonium majus Sanguinaria canadensis Compozitia alcaloidica morfina codeina papaverina narcotina narceina tebaina morfina tebaina glaucina chelidonina. protopina. chelidonic.si hexacosanol ACIZI ORGANICI specifici: meconic. allocriptina chelidonina sanguinarina Alcaloid specific Alcaloizi comuni protopina. coptizina.Chemotaxonii Papaveralelor    ALCALOIZI (protopina. homochelidonina cheleritrina. sanguinarina. sanguinarina. octa. sanguinarina. coptizina) PARAFINE (ALCOOLI): nonacosanol. coptizina .