You are on page 1of 59

BOTANICĂ FARMACEUTICĂ

CURS NR. 6

Subclasa Rosidae
     

Plante cu flori bisexuate (hermafrodite) cu periant diferentiat in caliciu si corola (dialipetala) Staminele numeroase sau in nr dublu fata de petale, dispuse centripet pe mai multe verticile Elementele florale cel mai adesea sunt dispuse ciclic Filogenetic – au luat nastere din policarpice cu care se aseamana prin structura florilor CLASIFICARE Ord. Rosales, Fabales, Saxifragales, Myrtales, Elaeagnales, Rutales, Geraniales, Polygalales, Celastrales, Rhamnales, Euphorbiales, Cornales, Araliales

Ordinul Rosales
 

Au luat nastere din Policarpice (Ranales sau Magnoliales) Asemanari: – Nr mare de elemente reproductive (stamine, carpele libere) – Entomofilia – Lipsa sau slaba dezvoltare a endospermului seminal – caract pentru cele mai primitive rosale Deosebiri: – Euciclie (dispozitie ciclica a elementelor florale) – Flori bisexuate, actinomorfe, cu receptacul bine dezvoltat (hipantiu) pe care se insera un periant dublu, dialipetal, pentamer, numeroase stamine, carpele in nr egal cu petalele – Carpelele se adancesc treptat in interiorul receptaculului – Floarea din hipogina (primitiva) devine perigina apoi epigina (evoluata) – Metabolism slab specializat dpdv biochimic

Subclasa Rosidae Ordinul Rosales Familia Rosaceae

Subfamilia Rosoideae: Rosa canina, R. pendulina, R. glauca, R. damascena, R. centifolia, Geum urbanum, Agrimonia eupatoria, Alchemilla vulgaris, Potentilla anserina, P. erecta, P. reptans, P. argentea, Fragaria vesca, F. moschata, Rubus cesius, R. idaeus, Sanguisorba officinalis, S. Minor, Spiraea ulmifolia, S. vanhouttei, Quillaja saponaria, Filipendula ulmaria, F. Vulgaris (hexapetala) Subfamilia Pomoideae (Maloideae): Malus domestica, M. pumila, Pirus piraster, P. sativa, Cydonia oblonga, Crataegus monogyna, C. laevigata (oxyacantha), Sorbus aucuparia, S. torminalis, S. domestica Subfamilia Prunoideae: Prunus domestica, P. spinosa, P. africana (sin. Pygeum africana), Cerasus avium, C. vulgaris, Persica vulgaris, Armeniaca vulgaris, Amygdalus communis, A. nana

Familia Rosaceae
         

Peste 3000 de specii larg răspândite în zona temperată nordică Arbori, arbuşti, plante ierboase Frunze simple sau compuse, alterne, cu stipele simple sau compuse De obicei, flori grupate în inflorescenţe, rar solitare (Rosa) Pe marginea receptaculului (hipantiu) se inseră elementele periantului şi androceului Caliciu persistent, dialisepal, simplu sau dublu (Potentilla) Corola dialipetală Biochimic- chemotaxoni: glicozide, ulei volatil, saponine Interes economic: pomi fructiferi Larg raspandite

bogat in vit. polidrupă sau fals Genul Rosa Arbusti ghimposi Frunze stipelate. imparipenat compuse In interiorul receptaculului cupuliform se gasesc numeroase carpele libere. iar receptacolul carnos si rosu – de interes alimentar. C     .Subfamilia Rosoideae:    Plante ierboase (anuale sau perene) şi arbuşti Numeroase stamine şi carpele libere Fruct: poliachenă. uniovulate Prin fecundare – achene.

alte vitamine (A. B. substanţe minerale. centifolia (de dulceata). P. glauca Alte specii de cultura folosite pentru obtinera uleiului volatil (esenta de trandafir): Rosa damascena. R. R. cu ramuri arcuite cu spini arcuiti Flori roz deschis Cynosbati fructus conţine 0. rugosa . flavonoide Folosit ca polivitaminizant Scade permeabilitatea şi fragilitatea capilară Intră în compoziţia ceaiului aromat. K).5% vitamina C. E. proteine. hepatic.Rosa canina (măceş)         Arbust spinos de 2-3 m. diuretic şi tonic aperitiv Pentru continutul in vitamina C se mai recolteaza fructele de la alte specii de Rosa cum sunt: Rosa pendulina. acizi organici.2-1. R.

Rosa canina .

cu numeroase rădăcini adventive Frunze întrerupt-penate. hemoroizi. gingivite. substanţe amare. astringent. antidiareic în enterite infecţioase.Geum urbanum (cerenţel)         Plantă ierboasă. hemostatic. lignificat şi încovoiat Gei rhizoma conţine 10-18% taninuri galice. geozidă (glicozidă a eugenolului). cu 3-5 lobi Flori galbene în inflorescenţe lax-racemoase Caliciu dublu Fruct: polinucule cu stil persistent. perenă de 25-100 cm înălţime Rizom cilindric. rezine folosit ca antiseptic. dispepsii gastrice. stomatite .

Geum urbanum .

Geum urbanum .

tulpina de cca 1 m Frunze inegal imparipenate Flori galbene dispuse in racem alungit Agrimoniae herba: taninuri. flavone Astringent – folosit in ceaiul antidiareic Utilizat si in amestec cu alte produse vegetale ca un coleretic .Agrimonia eupatoria (turita mare)       Perena.

.

Agrimonia eupatoria .

antihemoroidal – Extern – gargara – stomatite – In trombocitopenii – stimuleaza formarea plachetelor sanguine Alte ex:       Potentilla anserina (coada racului). polifenoli . perena.Alchemilla vulgaris (cretisoara) Ierboasa. P.astringente – Antidiareic. raspandita in pasuni si fanete montane alpine  Frunze rotund reniforme – prezinta fenomenul de gutatie  Alchemillae herba  Tanin. antihemorgic uterin. erecta (sclipeti) Filipendula ulmaria (cretusca) Fragaria vesca (fragi) Rubus caesius (mur) Rubus idaeus (zmeur) .

Alchemilla vulgaris .

subalpine Quillaja saponaria – Din America de Nord – Scoartele: saponine – Quillajae cortex  . Spiraea ulmifolia (cununita) – Arbust – Frunze oval oblongi – Flori mici. dispuse corimbiform – Spontan in paduri montane. albe. numeroase.

Spiraea vanhouttei .

pentamere Numeroase stamine dispuse pe 3 cicluri Gineceu inferior din 5-1 carpele unite între ele şi cu receptaculul Receptacul cupuliform cu elementele florale dispuse ciclic pe marginea lui Fruct fals: poamă . simple. stipelate Flori *.Subfamilia Pomoideae (Maloideae):        Arbori şi arbuşti de importanţă economică Frunze alterne.

romboidal-ovate. oleanolic. vasodilatator general şi. amine biogene. vitamina C. hipotensiv. cărnoase  Crataegi folium. angină pectorală. în special. calmant. dispuse în corimb compus  Fructe: drupe ovoide. bradicardizant. roşii. flavone. crategolic).Crataegus monogyna. flos et fructus conţin derivaţi triterpenici (acid ursolic. lobate  Flori cu miros puternic. C. împotriva tulburărilor cardiace . laevigata (oxyacantha) (păducel)  Arbuşti spinoşi de 3-8 m  Coroana rară. scleroză coronariană şi cerebrală  Intră în compoziţia ceaiului calmant. antiastmatic. pendentă  Frunze alterne. coronarian  Utilizate în nevroză cardiacă. antociani. catehine  Efect sedativ.

Crategus monogyna .

caroteni. alb-roz Fruct = gutuia = globulos sau piriform. contine tanin. arbutozida utilizate in tratarea cistitelor Malus silvestris (mar paduret).     Cydonia oblonga (gutui) Originar din America de Sud Frunze intregi ovate Flori mari solitare. vitamina C. glucide.cultivat – Frunze cu glicozide fenolice – arbutina. M. sativa (par) . glucide. acizi organici cu actiune astringenta Pirus piraster (par paduret). pumila (mar) – cultivat Sorbus aucuparia (scorus de munte) – Sorbi fructus – tanin. acizi organici  Actiune astringenta. hemostatica    . P.

Sorbus aucuparia .

pentamere  Gineceu monocarpelar semiinferior.din 5-1 carpele. simple.Subfamilia Prunoideae:  Arbori şi arbuşti. numeroase specii cultivate pt. stipelate  Flori *. neconcrescut cu receptaculul care nu ia parte la formarea fructului  Receptacul concav sau cupuliform  Fruct: drupă  Caractere biochimice: chemotaxon = glicozide cianogenetice . valoare alimentară  Frunze alterne.

Prunus spinosa (porumbar)  Arbust spinos de 3 m. apar înaintea frunzelor  Fructe: drupe globuloase. saruri K cu efect diuretic → ceai diuretic . solitare. ramuri spinoase  Frunze mici. C. ovale sau obovat lanceolate  Flori mici. negre-albăstrui brumate  Pruni spinosi flos conţin flavone => diuretic  Pruni spinosi fructus – polifenoli => astringent. albe. avium (cires) – pedicelii – Cerasorum stipites contin flavone. antidiareic  Prunus domestica (prun) – Cultivat – Izoflavone – Fructele au efect laxativ  Cerasus vulgaris (visin). eliptice. cu aspect de tufă deasă.

Prunus spinosa .

   Amygdalus communis (migdal) Armeniaca vulgaris sin. Prunus armeniaca (cais) Persica vulgaris (piersic) Dpdv biochimic: taninuri catehice si proantociani acid elagic si flavonozide = polifenoli triterpene si saponine: acid ursolic si oleanolic sorbitol polizaharide glicozide cianogenetice: amigdalozida (amigdalina) si prunazozida        .

repens. Astragalus gumifer. Gallega officinalis. Pisum sativum. Ononis spinosa. T. M. Soja hispida (Glycine max). Myroxylon toluifera. Trifolium pratense. Phaseolus vulgaris. Medicago sativa. Glycyrrhiza glabra. Lens culinaris. Andira araroba  .Ordinul Fabales (Leguminosales) Familia Fabaceae Fabaceae cu 10 stamine libere: Sophora japonica. Physostigma venenosum. balsamum var. Lupinus sp. Trigonella foenumgraecum. Sarothamnus scoparius. Arachis hypogea. Melilotus officinalis. pereire  Fabaceae cu 10 stamine unite (A monadelf): Cytisus laburnum.  Fabaceae cu 9 stamine unite şi 1 liberă (A diadelf): Robinia pseudacacia.

polistemon (rar) sau oligostemon Gineceu unicarpelar si superior Fruct = leguma (pastaie) Semintele nu au endosperm. androceu diplostemon. pe radacini Flori dispuse in raceme. din care au luat nastere prin reducerea numarului staminelor si carpelelor Prin receptacolul ± cupuliform si pistilul monocarpelar. alterne Nodozitati cu bacterii fixatoare de azot. Caesalpiniaceae. clasificare: dupa structura florilor se aseamana mult cu rosaceele. se aseamana cu Prunoideaele Se clasifica in 3 familii: Mimosaceae. pentamere. compuse. Fabaceae (Papilionaceae) . dialipetale.mari rar actinomorfe. in schimb cotiledoanele sunt bogate in amidon si substante azotate Caracteristici biochimice = contin pinitol (poliol) caracteristic gimnospermelor si care lipseste la celelalte angiosperme Filogenie.Ordinul Fabales           Lemnoase sau ierboase cu frunze stipelate. bisexuate. zigomorfe.

in spice conice Androceu cu numeroase stamine In scoarta: pungi cu guma Gummi Arabicum      . Mimosaceae       Arbori. mai rar ierboase Frunze stipelate. dispuse in glomerule sau spice. alterne Flori mici. 4-5 mere Gineceu unicarpelar si superior Fructe legume Biosintetizeaza tanin. bipenat compuse.Fam. actinomorfe. saponine si gume  Acacia senegal – arbust din Africa tropicala. Orientul apropiat Frunze la baza cu spini proveniti din stipele Flori mici galbene. arbusti.

sensibile la atingere (pulvine) . cu frunze dublu-penat compuse.    Acacia catechu Arbore cu flori albe Originar din Africa tropicala. Sudul si SE Asiei In lemn: catehina – extract concentrat = catechu de Pegu – hemostatic. astringent   Mimosa pudica Arbust originar din Brazilia.

angustifolia    Arbusti din Africa rasariteana si Asia Mica Frunze paripenat compuse Flori galbene. 2 laterale ce o acopera pe prima.Familia Caesalpiniaceae          Lemnoase. oleorezine si antraderivati Cassia acutifolia si C. zigomorfe. hermafrodite Sennae folium = foliole . dispuse in raceme axilare. bisexuate Face trecerea de la floarea actinomorfa cu simetrie radiara la cea zigomorfa de tip papilionat Structura speciala a corolei: 1. iar acestea de alte 2 inferioare Androceu cu 10 stamine Pistil monocarpelar.vexil. zigomorfe. superior Chemotaxoni: tanin. saponine. mai rar ierboase Frunze paripenat compuse Flori dispuse in racem.antraderivati => actiune laxativ purgativa .

Cassia angustifolia .

comestibila Preparate antidiareice    Tamarindus indica – Pulpa tamarindorum – laxativ-purgativ . regiunea mediteraneana Frunze paripenat compuse. tulpina ramificata Frunze alterne. pubescente si sesile Flori mari. persistente Fruct = pastaie indehiscenta.Krameria triandra     Arbust (cca 50 cm) din Anzii Cordilieri. rosii. lanceolate. dispuse in raceme terminale Ratanhiae radix = tanin – astringent si hemostatic    Ceratonia siliqua (roscov) Arbust din Asia Mica. dulce.

Ceratonia siliqua .

Gleditschia triacanthos (gladita) Arbore (20 m) din America de Nord. la noi ornamentala Spini tri-ramificati direct pe tulpini Frunze dublu penat compuse Flori grupate in spice Pastaie brun-rosietica. lunga de 40 cm si torsionata      .

mai rar simple Flori hermafrodite. citizina) Importanţă economică . dispuse în raceme Corola specifică. zigomorfe. rar lemnoase.2 laterale = aripi/ale.2 inferioare = luntriţa/carena Androceul din 10 stamine total sau partial unite prin filamente – tub in jurul pistilului (A mono sau diadelf) Fruct: păstaie polispermă si dehiscenta prin 2 valve Chemotaxoni: tanin. pentamere. papilionată: -1 petală superioară = vexil/stindard.Familia Fabaceae (Papilionaceae)        Plante ierboase. alcaloizi (sparteina. .sau palmat-compuse (de regulă trifoliate). . cu nodozităţi pe rădăcini (bacterii fixatoare de azot) Frunze penat. saponine.

specii cu androceu diadelf ( 9 stamine unite si una libera)  1. specii cu filamentele staminelor libere 2. fac legatura cu Cesalpiniaceele.Clasificare    1. specii cu androceu monadelf (10 stamine unite prin filamente) 3. la care de asemenea cele 10 stamine sunt libere .

pereire Arbore (20 m) din America Centrala. N Americii de Sud Frunze imparipenat compuse Flori albe. mirositoare. paraziticid . dispuse in raceme In scoarta si lemnul tanar = pungi rezinifere – Balsamum Peruvianum Extern: cicatrizant. antiseptic. originar din Japonia Frunze alterne. cu 7-11 foliole Flori gălbui.Sophora japonica (salcâm japonez)      Arbore de 20-30 m. grupate în raceme Fruct: lomentă Sophorae imaturi flos (bobocii florali) conţin 20% rutozida = factor vitaminic P       Myroxylon balsamum var. imparipenat-compuse.

Sophora japonica .

Sophora japonica .

Myroxylon balsamum var. Myroxylon toluifera)     Arbore de 25 m Frunze imparipenat compuse Flori grupate in inflorescente axilare Balsamum Tolutanum – intern = moderator al secretiilor bronsice si expectorant . genuinum (sin.

grupate în raceme pendente Fruct: păstaie cu seminţe negre. cu frunze alterne. mirositoare. 10 stamine unite = A monadelf Laburnum anagyroides – salcam galben      Specie rară. mari. extracţia alcaloidului citizină. la noi creşte spontan în sud-vestul ţării şi e cultivată în scop ornamental Arbust de 7 m. 2). trifoliate Flori aurii. lucioase Cytisi semen – materie primă pt. folosit ca analeptic respirator si impotriva fumatului (Tabex) .

Cytisus laburnum .

Arachis hypogaea (alune de pamant) Ierbacee. din Brazilia  Frunze paripenat compuse  Pastaile se maturizeaza in sol  Seminte bogate in ulei gras (50%) si albumine (30%)  . anuala.

cu tulpina volubila sau erecta Frunze trifoliate Flori albe sau albastre-violacei Cultivata mult pt seminte – valoare economica Oleum Sojae – valoare economica si farmaceutica – materie prima pentru steroli folositi in industria farmaceutica In seminte: – Proteine (35%) – Lipide (17%) – Vitamine – steroli .Soja hispida (Glycine soia) – fasole japoneza       Ierbacee. anuala.

anuale si perene provenind majoritatea din America de Nord Frunze palmat compuse Flori albe. dispuse in raceme Semintele au valoare economica Sunt si plante decorative. dar si medicinale (paine pt diabetici) . galbene.Lupinus sp. (cafelute)      100 specii ierbacee. albastre.

cu multe ovule Fruct = pastaie dehiscenta prin 2 valve Robiniae flos – medicina populara calmant al tusei. 3) 9 stamine unite si una libera (diadelf)    Robinia pseudacacia (salcam) Arbore 25 m originar din America de Nord. ulei volatil         . hipoazotemic Contine flavone. dar naturalizat in Europa Frunze imparipenat compuse. folosit si ca diuretic. zigomorfe. la baza – 2 spini din transformarea stipelelor Flori albe – dispuse in raceme axilare. caliciu gamosepal Corola alba din 5 petale inegale Androceu diadelf – 10 stamine Gineceu unicarpelat si superior. hermafrodite Receptacul concav.

Robinia pseudacacia .

caliciu paros Tragacantha – utilizata ca adjuvat in tehnica farmaceutica Membranele celulelor medulare sufera proces de “gomoza”   . spontana sau cultivata = furajera Flori rosii grupate in capitule Trifolii rubri flos In medicina populara: expectorant. flavone triterpenice     Astragalus gummifer Arbust de 1 m.  Trifolium pratense (trifoi rosu) Ierbacee. spinos din Asia Mica Frunze paripenat compuse Flori galbene. diuretic. antidiareic Valoare economica: planta de nutret       Trifolium repens (trifoi alb) Saponine. perena.

Trifolium pratense .

Trifolium repens .

volubila. amidon. (lucerna). vitamina C. lipide = valoare alimentara Alte specii: Medicago sp. originara din America de Sud Cultivata – planta alimentara Frunze trifoliate Flori albe. Pisum sativum (mazare).Phaseolus vulgaris (fasole)       Ierbacee. anuala. Vicia faba (bob). saruri anorganice – Actiune hipoglicemianta – Actiune diuretica  In seminte: proteine. Onobrychis viciaefolia (sparceta). Lathyrus pratense (lintea pratului). roz sau chiar rosii-portocalii dispuse in raceme Fructe – pastai cu seminte Phaseoli fructus sine seminibus – Aminoacizi. Lens culinaris (linte)  .

de maxim 1. glucide Acţiune: fluidificator al secreţiilor bronşice (expectorant). edulcorant . galbra cu 2-4 seminte Liquiritiae radix (părţile subterane) conţin saponine triterpenice (glicirizină). antiinflamator.5 m înălţime Rizom principal gros. flavone (licviriţină. din care se desprind rizomi secundari. antiulceros. izolicviriţină). Specii de importanta medicinala Glycyrrhiza glabra (lemn dulce)        Subarbust peren. galbeni la interior. bruni la exterior. în raceme axilare. cu foliole ovate Flori albastre-violacei. fitoestrogeni. lungi de 1-2 m Frunze imparipenat-compuse. fusiform. laxativ. androceu diadelf Fruct: păstaie turtita.

Glycyrrhiza glabra (lemn dulce) .

mirositoare. anticoagulantă Utilizări: varice. astringentă. antiedematoasă. grupate în raceme alungite Fructe: păstăi mici. antispastică. antiinflamatoare.Melilotus officinalis (sulfină)        Plantă ierboasă. inflamaţii ale membrelor inferioare. bianuala. acizi polifenolcarboxilici Acţiune: venotonică. hepatoprotectoare. galbene. fragilitate capilară. ovat-rugoase Meliloti flos şi Meliloti herba conţin cumarine. tromboflebite. diuretică. de până la 1 m înălţime Frunze trifoliate Flori mici. tulburări de circulaţie periferică . hemoroizi.

Melilotus officinalis (sulfină) .

mari. galbene Pastai negre Sarothamni herba Materie prima industriala pentru obtinerea de sparteina = alcaloid cu proprietati cardiostimulente si ocitocice Florile = diuretice Alte specii: Ononis spinosa (osul iepurelui) Trigonella foenum graecum (schinduf) – tonic nervos Galega officinalis (ciumarea) – hipoglicemiant Physostigma venenosum – arbust din Africa tropicala Andira araroba – arbore de 20-30 m din Brazilia      .Sarothamnus scoparius (drob.tufe. ramificat de la baza Frunze trifoliate Flori papilionate. maturice)        Arbust de 2 m.

maturice) .Sarothamnus scoparius (drob.