You are on page 1of 52

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 12

Ordinul Lamiales
 Prin structura organelor vegetative şi a florii este înrudit, apropiat de Scrophulariales, având acelaşi strămoş comun – Polemoniales

Familia Lamiaceae
 Plante ierboase şi arbustive, foarte rar arborescente şi liane (tropicale)  Tulpini adesea 4-muchiate, cu colenchim angular în dreptul muchiilor  Frunze simple, opuse, decusate, nestipelate  Flori dispuse în cime axilare, grupate în dichazii sau solitare  Flori bisexuate, rar unisexuate, pentamere, cu o conformaţie caracteristică  Caliciu gamosepal persistent (bilabiat – Melissa, Thymus, înţepător – Leonurus, scutelat – Scutellaria)  Corola tubuloasă bilabiată: - labiul superior - 2 petale concrescute integral sau cu 2 dinţi în vârf - labiul inferior din unirea a 3 petale, prezintă 3 lobi sau 3 dinţi  De aici provine vechea denumire a familiei - Labiatae

 Androceu (prin avortarea unei stamine din 5): - 4 stamine, didinam - 2 stamine şi 2 staminodii - prin avortare, 2 stamine (Salvia)  Florile au glande nectarifere între stamine şi gineceu  Gineceu superior, bicarpelar, sincarp, cu câte 2 ovule în fiecare lojă  Între ovule apare de timpuriu câte un perete despărţitor ce împarte ovarul în 4 loje  La maturitate, din acest ovar se formează tetranucule  K(5)[C(5) A2+2;2] G(2)  Plantele prezintă adesea peri secretori de uleiuri volatile, cu miros plăcut  Biochimic:  uleiuri volatile, substanţe amare, taninuri, polifenoli de tip acid cafeic,acid rosmarinic (taninul Labiatelor), acizi triterpenici pentaciclici (acid ursolic)

Floare la Lamiaceae

 Familia cuprinde cca 200 genuri cu mai mult de 4000 de specii distribuite pe tot globul, mai frecvent în ţinuturile mediteraneene  La noi cresc 123 specii aparţinând la 32 de genuri  Specii medicinale: Mentha piperita, Melissa officinalis, Salvia officinalis, S. sclarea, S. nemorosa, S. pratensis, S. verticillata, S. austriaca, Lavandula vera (angustifolia), Origanum vulgare, Thymus serpyllum, T. vulgaris, Ajuga genevensis, A. reptans, A. chamaepytis, A. laxmanii, Leonurus cardiaca, L. cardiaca ssp. villosus (sin. L. quinquelobatus), Lamium album, L. maculatum, L. purpureum, L. galeobdolon, L. amplexicaule, Rosmarinus officinalis, Ocimum basilicum, Hyssopus officinalis, Marrubium vulgare, Satureja hortensis, Glechoma hederacea, Teucrium chamaedrys, Betonica officinalis, Lycopus europaeus, Ballota nigra, Majorana hortensis, Nepeta cataria, Dracocephalum moldavica

Mentha piperita .

Mentha piperita .

.

Melissa officinalis .

Melissa officinalis .

.

Salvia officinalis .

Salvia officinalis .

Salvia officinalis .

Lavandula officinalis .

Lavandula vera .

Origanum vulgare .

Origanum vulgare .

Thymus serpyllum .

.

Thymus serpyllum .

Lamium album .

Lamium album .

Lamium album .

Leonurus cardiaca .

Leonurus cardiaca .

involucru .Ordinul Asterales  Ordin monotipic. de obicei alterne  flori sesile grupate în număr mare pe un receptacul disciform / plat / concav / convex  inflorescenţă condensată caracteristică: calatidiu sau antodiu  Partea inferioară a inflorescenţei este acoperită de foliole hipsofile (bracteale) dispuse pe unul sau mai multe rânduri . arborescente sau liane. rar arbustive. cuprinde o singură familie Familia Asteraceae (Compositae)  plante ierboase. cactoide (tropicale)  rădăcină bine dezvoltată. adesea tuberizată  frunze simple sau sectate.

racem + corimb (Achillea) . Papusul poate fi simplu.capituliform (Echinops) .membrană neregulată . sesil sau susţinut de un rostru. plumos.un nr.capitul (Leontopodium)  Florile: . Calatidiile pot fi solitare sau pot forma inflorescenţe compuse . mare de perişori care la maturitate rămân prinşi de fruct sub forma unui papus sau egretă care ajută la diseminarea prin vânt.actinomorfe şi zigomorfe .spic (Cichorium) . .bisexuate → prin avortare → unisexuate sau sterile  caliciul e redus.creastă cu 5 dinţişori . greu vizibil: .

.

Floarea la Asteraceae .

.

 corola are 5 petale unite în diferite moduri: – actinomorfă → tubuloasă . bogate în ulei şi aleuronă  D. anatomic.p. taxonomic.d. familia Asteraceae este una dintre cele mai mari şi complexe familii. cu stilul bifurcat în 2 stigmate  fructul este o achenă cu / fără papus  seminţe exalbuminate.d. cu 1000 de genuri şi 20000 de specii răspândite pe tot globul  Ca evoluţie se află în vârful arborelui filogenetic al Magnoliatelor (Dicotyledonatelor) → sunt relativ tinere (cunoscute ca fosile din Terţiar) . dar unite cu tubul corolei şi cu antere unite între ele – sinanterie  gineceul este bicarpelar inferior.v.v. p.zigomorfă → ligulată / labiată / pâlniată  androceul are 5 stamine cu filamente libere între ele. Asteraceele se caracteritează prin prezenţa fasciculelor conducătoare bicolaterale  Unele specii au laticifere articulate (Taraxacum)  D.

alcaloizi (Senecio. Cichorium. Lactuca. Inula. Tanacetum. taraxacină. Artemisia) .flavonolignane (Silybum marianum) . achilină.uleiuri volatile (Chamomilla. Cichorium intybus. Tanacetum vulgare) . Cichorium) . Tagetes. Achillea.poliine / poliacetilene (Chamomilla) .flavonoide (Helichrysum arenarium. Cichorium .inulină (Dahlia variabilis.substanţe amare = terpenoide (absintină. Echinops) .lactone sescviterpenice (Xanthium. Artemisia) . Arctium) . cichorină) în Artemisia. Chamomilla recutita. Taraxacum. cichoric (Cynara. Caractere biochimice: .polifenoli – acid clorogenic. Helianthus tuberosus) .glicozide (Centaurea.

A. Eupatorium cannabinum. Chamomilla recutita (Matricaria chamomilla). A. Subfamilia Asteroideae (fosta Tubuliflorae + Radiiflorae):  calatidii din flori tubuloase şi ligulate sau numai tubuloase (corola cu 3 dinţişori în vârf)  flori cu simetrie radiară (actinomorfe). Helichrysum arenarium. cina. Silybum marianum. S. annua. lipsesc laticiferele  Ex: Onopordon acanthium. C. Tussilago farfara. vulgaris. Cnicus benedictus. Inula helenium. Achillea millefolium. maritima. A. Bidens tripartita. A. Echinops ritro. Arnica montana. vulgaris. Arctium lappa. Petasites albus. Solidago canadensis. Carthamus tinctorius. Artemisia absinthium. Helianthus annuum. Chrysanthemum cinerariefolium . strumarium. platyphyllos. Senecio jacobea. Xanthium spinosum. Bellis perennis. S. Calendula officinalis. Solidago virgaurea. Cynara scolymus. Carduus nutans. Centaurea cyanus. Tanacetum vulgare. Echinacea angustifolia. dracunculus. Tagetes patula. A. X. rar bilaterală (zigomorfe)  biosintetizează în special ulei volatil. Subclasificare: familia Asteraceae se împarte în 2 subfamilii pe care unii le consideră familii: 1. acanthoides.

Achillea millefolium Arnica montana .

Tussilago farfara (podbal) .

Echinacea angustifolia .

Centaurea cyanus (albăstrele) .

Chamomilla recutita (muşeţel) .

Inula helenium (iarbă mare) .

Calendula officcinalis (gălbinele. filimică) .

Cynara scolymus (anghinare) .

Silybum marianum (armurariu) .

Tagetes patula (crăiţe. vâzdoage) .

Petasites hybridus Tanacetum vulgare .

Xanthium spinosum (holeră) .

Tragopogon orientalis. Scorzonera cana. Sonchus arvensis. L. aurantiacum . Hieracium pilosella. Chondrila juncea. H. cu 5 dinţişori în vârf  prezintă în organe laticifere articulate  lipsesc glandele secretoare.2. Lactuca virosa. koksaghiz. Taraxacum officinale. Subfamilia Cichorioideae (fosta Liguliflorae):  calatidii formate numai din flori ligulate  Flori cu simetrie bilaterală (zigomorfe). sativa. T. deci lipseşte uleiul volatil  Ex: Cichorium intybus. Leontodon hispidus.

Cichorium intybus (cicoare) .

Taraxacum officinale (păpădie) .

Taraxacum officinale .

Taraxacum officinale .

Hieracium pilosella (vulturică) .