You are on page 1of 72

BOTANICA FARMACEUTICA

CURS NR 9

Subclasa Dileniidae

   

Plante tropicale, răspândite mai ales în regiuni tropicale şi subtropicale Lemnoase şi ierboase Frunze de obicei simple Flori ciclice, diali- şi gamopetale Gineceu sincarp

Ordinul Theales
     

Arbori şi arbuşti, mai rar plante ierboase, chiar liane Frunze opuse Flori actinomorfe, pentamere, tetraciclice Flori cu androceu polimer, adesea poliadelf Gineceu polimer sau cu numar redus de carpele Flori grupate în inflorescenţe cimoase
Familia Theaceae Specii lemnoase, de climat cald Frunze simple, alterne, sempervirescente, nestipelate, întregi Flori bisexuate, dialipetale Fruct: capsulă sau bacă


 

ovat sau eliptic Sunt coriace. cu marginea dinţată Flori bisexuate. albe. cu limb nedivizat. pieloase. Arbust erect Frunze alterne. arborele de ceai        Originar din China.n. parfumate. simple. Indonezia Cultivat încă din secolul VI î. dispuse la axila frunzelor Fruct capsulă .Thea sinensis (Camellia sinensis). India.e.

Thea sinensis .

Thea sinensis .

teofilină. cardioprotector Cafeina legată de tanin se eliberează mai greu. esteri ai acidului galic). hipolipemiant. iar prin cianidoli şi procianidoli. teobromină. stimulent SNC. tanin     (catehine. Theae folium conţine cafeină. vitamina C Ceai negru – frunze fermentate Ceai verde – frunze nefermentate Acţiune: tonică. de aceea acţiunea nu este bruscă .

sau androceu poliadelf Gineceu 3-5-carpelar Fruct: capsulă. opuse (mai rar alterne) Flori actinomorfe.Familia Hypericaceae (Guttiferae)        Cuprinde în special plante lemnoase. cu periant 4-5-mer Stamine 4-5. nestipelate. mai rar ierboase (cele din zona temperată) Majoritatea distribuite în zonele calde si tropicale (cele lemnoase) Frunze simple. mai rar drupă sau bacă . bisexuate. adesea sempervirescente.

din zona de câmpie până la munte Frunze opuse. pojarniţă)          Genul are la noi în ţară 11 specii Plantă comună. sesile.Hypericum perforatum (sunătoare. sunt de culoare galbenă Herba Hyperici conţine ulei volatil. gastrite). hipericină (diantronă) Utilă în afecţiuni hepato-biliare (coleretic-colecistokinetic). simple. flavone (hiperozida). în cosmetică Preparatele de sunătoare au acţiune antimicrobiană (dermatite. cu punctuaţii transparente (pungi de ulei volatil) Flori grupate în inflorescenţe terminale. faringite) şi antidepresivă (hipericina) Oleum Hyperici (maceratul în ulei): cicatrizant extern şi antiulceros . Extern: cicatrizant. în hiperaciditate (afecţiuni gastrice: ulcer. vulnerar în tratamentul unor plăgi.

Hypericum perforatum .

Hypericum perforatum .

mai rar zigomorfe (Viola): petala anterioară se măreşte şi devine pintenată Flori pe tipul 5. dinţat Flori actinomorfe. superior. sdesea stipelate Flori actinomorfe sau zigomorfe. ciclice. androceu din 5 stamine = inel în jurul stilului Fruct: capsulă loculicidă        .Ordinul Violales (Parietales)      Plante lemnoase şi ierboase din regiuni tropicale şi temperate Frunze opuse sau alterne. cu seminţe ce au endosperm Familia Violaceae Plante ierboase. alterne. dialipetal Gineceu 3-carpelar. cu placentaţie parietală Fruct: capsulă. bisexuate. solitare sau în raceme Periant dialisepal. peţiolate. simple. din regiuni temperate Frunze stipelate. cu limb nedivizat. pentamere Gineceu tricarpelar.

rezine. ulei volatil şi principii aamare.Viola odorata (toporaşi)        Genul include cca. odorante Violae odoratae flos conţin ulei volatil. cu stoloni aerieni. au acţiune expectorantă . pigmenţi Au acţiune emolientă => formule pectorale Rizomii şi rădăcinile conţin saponine. la noi 30 specii Plantă perenă. ramificaţi Frunze cu limb cordat sau ovat Flori violacee. 450 de specii.

Viola odorata .

depurativă Se mai utilizează în exeme sub formă se cataplasme . divizate Flori colorate în violet-albastru şi galben Violae tricoloris herba (Jaceae herba) conţine rutozidă. saponine triterpenice Are acţiune expectorantă.Viola tricolor (trei fraţi pătaţi)        Plantă ierboasă. diuretică. locuri stâncoase Frunze cu stipele mari. antialergică. cu tulpina de 3-40 cm Apare în fâneţe. păşuni.

Viola tricolor .

rar dioice.Familia Passifloraceae      Specii tropicale (America şi Africa) Ierboase sau lemnoase Frunze alterne. bisexuate sau unisexuate. stipelate Flori actinomorfe. simple. monoice. dispuse în cime pauciflore Fruct: capsulă sau bacă . rar compuse.

Passiflora incarnata (ceasornic)      Genul cuprinde 300 de specii din America tropicală.frunze alterne. alcaloizi. cu cârcei Passiflora incarnata: . Africa orientală şi Insulele Oceanului Pacific Arbuşti căţărători. Asia.plantă lemnoasă. . trilobate.fruct bacă Passiflorae herba conţine glicozide.flori albe mirositoare . . principii amare Acţiune: sedativă şi antispastică .

Passiflora incarnata .

Gineceu sincarp.Placentatie parietala • Asemanari cu Cistaceele (din ordinul Violes) si unele legaturi (embriologice si biochimice) cu fabaceele • D. cu numar variabil de elemente . omogene – Capparaceae – Brassicaceae – Rosedaceae .Androceu adesea polistenom .v.p.Perinant dublu . superior.d. biochimic: au putini produsi metabolici speciali = mirozinaza unele glicozide de aceea sunt considerate tinere. actinomorfe sau zigomorfe. in plina evolutie! Clasificare: 3 familii f.flori bisexuate. cu piese libere .Ordinul Capparales (Rhoeadales) • Plante ierboase cu .frunze alterne . uneori cu ginofor .

Fam. tetramere: K2+2C4A2+4 G(2) .gineceu bicarpelar sincarp – ovar bilocular – rezultat al dezvoltarii unui perete fals septum (replum). gineceul poate fi sesil sau cu un ginofor scurt! . f.androceu 4-dinam. de regula fara bractei .rar lemnoase • Multe anuale.placentatie parietala . cu diferite forme • Flori . la baza celor 2 stamine externe (mai scurte) se afla glande nectarifere .fructul = silicva (mai lung decat lat) sau = silicula (mai lung. mai scurt sau egal de lung si lat) . rar zigomorfe. cu ciclu vital scurt (cateva saptamani) • Acoperite cu peri simpli sau ramnificati • Radacini de obicei pivotante • Frunze intregi sau sectate. Brassicaceae (Crucifereae) • Ierboase. actinomorfe.in raceme. alterne.bisexuate.

d.v.samanta – aproape lipsita de endosperm.medicinali . . testa deseori mucilaginoasa d..alimentari .ornamentali • familia cuprinde cca. histochimic celule caracteristice care elaboreaza mirozinaza = enzima care HOH glicosinapidele – glucoza – diversi isotiocianati (uleiuri volatile cu gust picant) • familie foarte cuprinzatoare cu numerosi reprezentanti .p.4000 specii raspandite indeosebi in zona temperata din emisfera nordica.

Clasificare: criteriu foarte important = fructul (tip, mod de diseminare etc.)
A Brasicacee cu fructe de tip silicva: Cheiranthus cheri (micsunele ruginite), Alliaria officinalis (usturoita), Brassica nigra (mustar), Brassica oleracea (varza), Dentaria bulbifera (coltisor), Arabis hirsuta (giscarita) B Brassicacee cu fructe dehiscente – silicula: Capsella bursa – pastoris (traista ciobanului), Lunaria rediviva, Alyssumalyssoides (albita), Dobra verna (flamânzica), Thlaspi arvense, Lepidium draba (urda vacii), Lepidium

ruderale (paduchernita), Lepidium campestre (hrenita), s.a..
C Brassicacee cu fructe indehiscente: Raphanus sativus (ridichea), Crambe maritime (varza de mare), Raphamus sativus (ridichea), Raphamus raphanistrum (ridichea salbatica), Isatis tinctoria (drobita) Specii medicinale: Erysimum diffusum, Capsella bursa – pastoris, Cheirauthus cheiri, Raphanus sativus, Armoracia rusticana, Sinapis nigra, Sinapis alba, Brassica oleracea var. capitata, Alliaria off., Lepidium ruderale,

Sisymbrium off..

Capsella bursa pastoris (traista ciobanului)

Traista-ciobanului: rozeta bazilara si silicula

fructul = silicula comprimata Bursae pastoris herba = hemostatic uterin .flori caracteristice cruciferelor. cu limb penat – partit .la baza – rozaeta de frunze. . la baza staminelor = glanda nectarifera mica .corola alba.frunze tulpinale – aproape intregi si amplexicale . anuala.Capsella bursa pastoris (traista ciobanului) . .planta ierbacee. ruderala .inflorescente = raceme terminale simple si sagitate .

Brassica nigra (sin. Sinapis nigra) .

Seminte de mustar alb si negru .

pe receptacul. deschiderea se face de jos in sus – la mijloc ramâne septul.bisexuale.Brassica nigra (sin. formând 2 valve. cu dehiscenta prin 4 linii de o parte si de alta a septului. fara stipele  flori . sunt 4 glande nectarigene . in raceme simple.gineceul = din 2 carpele – formeaza un ovar sincarp. conic.ovarul se continua cu un stil scurt terminat cu un stigmat slab bilobat •fructul – o silicva cu rostru scurt. Sinapis nigra)  anuala.androceul = 6 stamine / 2 cercuri.galbene. pe care se afla semintele . cu tulpina ramuficata si paroasa numai la baza  frunze alterne. cu caliciu = 4 sepale si corola cruciforma. dispus in plan anteroposterior. din 4 petale galbene . . fara bractee la baza . actinomorfe. din care cele 2 laterale mai scurte / cercul extern si cele 4 anteroposterioare mai lungi /cercul intern ╚►androceul este tetradinam ╚►la baza staminelor. separat in 2 loje. de un perete fals = septum.

ulei volatil= provine din HOH unui glicozid sulfurat : sinigrina.enzima hidrolizanta = mirozinaza si e dispusa in alte celule decat sinigrozida. Hidroliza are loc numai cand aceste substante ajung in contact : de exemplu prin triturarea semintelor . datorita actiunii rubefiante. (sinigrozida) Utilizare: Extern : antireumatic. .Brassicae nigrae semen (Sinapis nigrae semen) Contine – ulei gras .

– vulnerar sucul proaspat – expectorant Planta proaspata este mult mai activa decât cea uscata.- Alliaria offcinalis ( usturoita ) ierbacee. de cca 0. triunghiulare – reniforme flori mici albe. de la ses pâna la munte . – diuretic. – hipotensiv. Seminte – antiascorbice si vermifuge – pulverizate – cataplasme ca si la mustar . perena tulpina erecta.locuri umede .5cm si in 4 muchii planta strivita – miros de usturoi raspândita . (aprilie – iulie ) in raceme terminale fructul = silicva lunga de cca.abundent nectarifera.30 – 0. Utilizare: partea aeriana a plantei – medicina populara – astm. 4 .80m frunze intregi. – antiscorbutic. neramificata.tufisuri umbroase .paduri .

Alliaria officinalis (usturoita) .

.

antiascorbic.sucul de varza! • Pentru inlaturarea efectelor alcoolului un pahar suc pe zi (se poate consuma in loc varza rosie cruda. vulnerar.Alte Brassicacee care se folosesc ca plante medicinale : Brassica oleracea var. diuretic. cu flori galben – brune (ruginii). odorante. cultivata ca planta ornamentala. folosita si in dispepsii hepato-biliare Se mai utilizeaza ca cicatrizant. hipoglicemiant si depurative. Contine glicozide cardiotonice in partea aeriana. tocata). Se utilizeaza ca diuretic in medicina populara! . capitata (varza) • • Cea mai importanta utilizare – datorita extractiei de vitamina U – factor antiulceros. De asemenea ca vernifug . Cheiranthus cheiri • • • Planta binara sau perena.

Cheiranthus cheiri – micsunele ruginite .

Micsunele ruginite .detaliu .

.

capitata (varza) .Brassica oleracea var.

lapathifolia) • Originara din sudul Europei. bronsite si astm.Armoracia rusticana (A. De asemenea in tratamentul gigivitelor. • Se utilizeaza in medicina populara ca remediu antiscorbutic utila si in inflamatii. . cultivata ca planta condimentara – s-a subspontaneizat (prin cultura).

Armoracia rusticana (hrean) .

iar cel intern se multiplica (prin despicare) – androceu polimer – poliadelf sau monadelf – inconjura gineceul ca o coloana.in toate organele = pungi si celule cu mucilag D. Sterculiaceae . 5-carpelar. cel extern transformat uneori in staminodii sau este redus.fructul – capsula . actinomorfe. Clasificare: . alterne . .fam . cu periant dublu. intregi sau lobate.Malvaceae.Bombacaceae. .gineceul e superior si sincarp. . biochimic si fiziologic se aseamana cu Violalele.p. pentamere. au calciu dublu si petalele rasucite in boboc (contorte) . raspândite la tropice . unii autori considera ca s-au format.androceul – dispus pe cercuri.prezinta frunze stipelate.in structura anatomica – fibre textile elastice.predominant lemnoase.v. .fam.Ordinul Malvales (Columnifere) .flori bisexuate.fam. evoluat din Rosale. adesea multiplicat .fam. ierbacei . provenind din liber secundar stratificat .la noi predomina sp.Tiliaceae.d. .

Fam. platyphyllos. cu stipele caduce • Flori de obicei bisexuate in inflorescente cimoase. Tiliaceae • Specii lemnoase. rar ierboase • Frunze intregi sau lobate.din 5 sau mai multe carpel ( prin diviziune) .placentatia parietala si axilara • Polenizare entomorfila • Fructele : capsule si achene • Sunt 40 genuri.400 specii. T. cordata. cultivate mult ca arbori ornamentali. tomentosa (tei) – raspândit in paduri de deal si câmpie. cu cca. iar axul principal al inflorescentei este concrescut cu bactea membranoasa – contribuie la raspândirea fructelor • Androceu – din numeroase stamine →uneori 5 au devenit staminodii unite prin filamente in 5-10 fascicule iar celelalte 5 s-au multiplicat K5-4C5-4A0+∞G(∞-2) • Gineceu : . • Specii de mare valoare – melifera – medicinal . T.superior . • In emisfera Nordica – 10 specii dintre care la noi 3: T.

tei pucios) .Tilia cordata (tei rosu.

Tilia cordata .

Tilia tomentosa Tilia platyphyllos .

Tilia tomentosa (argentea) .

simple.Tilia cordata (tei rosu. in 5 grupe. sincarp si un stil lung pentalobat • fructul: o nucula cu o singura samânta (unii o denumesc achena) . peduculul comun fiind concrescut in parte cu o bractee membranoasa • flori bisexuate.…….de peri roscati La baza – 2 stipele caduce • flori – 5 – 10 in cime (dupa alti autori 3 – 16) iar alti 2 – 5 flori. dialisepal • corola = 5 petale spatulate si subtiri rasucite in prefloratie • androceu: numeroase stamina libere. cordate. scoarta neteda • frunze alterne. opuse petaleleor • gineceu: 5 carpelar. tei pucios) • arbore mare (max 20 m). acuminate si serate (margini asimetrice la baza. caduc. actinomorfe • caliciul galbui. cu ovar superior. pe partea unferioara la subtioara nervurilor .

flavone si saponine – actiune : – sedativ si antispastic (ulei volatil) – sudorific (diaforetic).Utilizare : Tiliae flores (drog colectiv) – sine bracteis – cum bracteis – principii active : ulei volatil. mucilagii. saponine) – emolient (laxativ mucilag) – diuretic (flavone. ulei volatil. saponine) – in cistite cronice – colagog – coleretic = scoarta = nebulizat – intrebuintat in raceli. gripe (actiune slaba anrtivirala) imunomodulatoare – ceaiuri medicinale – calmant – sedative – sudorific – pectoral . expectorant (mucilag.

glabru. pe fata inferioara cenusii – argintii. cu peri stelati pe intraga suprafata Max. dar mai evidenti la subtioara nervurilor Mai mari dar mai putine inflorescente Cima pendenta Bracteea mult mai scurta decât inflorescentele  5-10 in cime pendente. mai scurte decât bracteea Au si 5-11 staminodii (parapetale) Fruct : Tomentos. 30m Frunze de 5-10cm cu varful brusc ascutit. cu vârf apiculat. platyphyllos Max. neted Fruct : globulos. 4-6 mm. cu 5 coaste Infloreste primul : 1 .Deosebiri intre speciile de tei T.glabru. 40m Cele mai mari frunze 6-12 cm (15) Baza asimetrica Peri pe ambele fete. ovoid 5-7 mm.15 iunie Infloreste in a doua jumatate a lunii iunie – inceputul lunii iulie . Φ max=10mm. lung. cordata Max 20m Cel mai raspândit la noi Frunze – mai mici (3-7cm) – cordate – pe fata inferioara verzi – albastrui Flori 3-16cm  bractee = lungime la inflorescente T. tomentosa T. neted sau slab costat Cel mai tardiv (luna iulie) Fruct: globulos.

actimorfe. tropicale si subtropicale • frunze simple. . – caliciu gamosepal – corola uneori lipseste – androceu polimer – staminele unite intr-un tub – gineceu = 5 carpele – ovar superior. Sterculiaceae • majoritatea plante lemnoase. adesea cu peri stelati • flori grupate in inflorescente cimoase sau racemiforme – 5 – mere. intreg sau variat divizate.Cola nitida (C. nestipelate. sincarp • prezinta frecvent fenomenul de cauliflorie • reprezentanti importanti farmaceutic: .Theobroma cacao. .– Fam.Cola acuminata . bisexuate. vera).

solitare sau in cime la axila frunzelor .Fam. simple sau lobate.tipul 5.adesea prezinta un caliciu dublu (involucru din 3-13 bractee sepaloide = calicul) . Malvaceae • • • plante ierbacee (zona temperata) cat si lemnoase (zona calda) frunze stipelate.caliciul de obicei cu sepalele concrescute la baza.corola – cu petalele concrescute la baza cu tubul stamina .androceu polimer → coloana in jurul stilului (provin din cele 5 stamine interne multiplicate si ramnificate) .bisexuate . este persistent .3 carpele unite → superior ca pozitie polenizare entomofila sau ornitofila fruct → capsula sau achena → se desface la maturitate in mai multe loji sau seminte • • . alterne florile pe .gineceu variabil → polimer → 5 .

barbadense.K(5)C5A∞G(∞-3) • • • In scoarta si mezofil → celule si pungi cu mucilag Are 80 genuri si cca 1500 sp. hirsutum.sabdarife. G. . Gossypium herbaceum. H. Hibiscus trionum. H.arboreum.rosasinensis. Plante medicinale: Althaea off.esculentum. H. G. Abutilon theophrasti.. G.

Althaea officinalis (nalba mare) .

Althaea officinalis (nalba mare) • • • • • • Planta ierboasa.cenusie-deschis .capsula turtita. Africa Prezinta peri stelati Radacina cilindrica.lung petiolate 3-5 lobate.corola actinomorfa. perena Raspandita in Europa. violacee si antere rosii Fructul .pentamere.caliciu dublu. lignificata la baza Frunzele .albe-rosii .la interior . cilindrica. cu lobul mijlociu proeminent.striuri longitudinale Tulpina . carnoasa .catifelat-paroase Flori . cu sepale concrescute la baza si caliciu extern .androceul prezinta filamente staminale pufos-paroase.erecta. emarginate la varf . Asia. cu petale triunghiulare.la exterior . cu caliciu persistent → la maturitate se dechide in 14-20 mericarpe . . dispuse in raceme axilare .

industria alimentara Althaeae folium contine – mucilag de natura pectica Utilizari: . pectine.excipient pilular .intra in compozitia .antiinflamator .Produsul vegetal: Althaeae radix et folium Althaeae radix contine – mucilag.emolient . lipide.ceaiului pectoral . amidon.ceaiului pentru gargara . proteine si alti compusi Utilizari: . saruri minerale.emolient .

Malva silvestris (nalba) .

3 sepale externe (calicul) .emolient. 3-7 palmat-lobat Flori . sub forma de infuzie si decoct .corola dialipetala – 5 petale cuneate la baza paroasa.mucilag . erecta. se desface la maturitate in 9-12 mericarpe Produsul vegetal: Malvae silvestris flos contin . carnoasa. de culoare rosie-violeta cu 3 nervuri inchise . grupate cate 2-6 la axila frunzelor .5 sepale interne concrescute pe 2/3 din lungimea lor .Malva silvestris (nalba) • • • • • • • Este o planta anuala sau perena Raspandita pe toate continentele Radacina pivotanta. cenocarp. alba Tulpina inalta.actinomorfe.malvina Utilizari: .superior. paroasa. ramnificata Frunze lung petiolate.forma de disc turtit.gineceul . cu limbul rotund sau reniform. paroase.numeroase stamine concrescute prin filamentele lor → androceu monadelf . cu ovar plurilocular Fructul .androceul .caliciul dublu cu .

Pyrolaceae. a evoluat din ordinul Theales – mai evoluat (gamopetale si numar stabil de stamine) Clasificare: Ericaceae. Empetraceae. bace) Biochimic: bogate in glicozide specifice Se pare ca s-a format. nestipelate. la unele specii cu 2 prelungiri ca niste coronite (apendici laterali) Gineceu 2-5 carpelar. cu ovar superior/inferior Fruct variat (capsule. 5-4mere. majoritatea gamosepala/gamopetala Androceu de obicei obdiplostemon. cu antere poricide.Ordinul Ericales (Bicornes)           Arbusti si subarbusti De obicei formeaza micorize cu diverse ciuperci Frunze intregi. coriace sau alterne Flori actinomorfe. Monotropaceae . simple.

opuse sau verticilate Flori bisexuate.4+4G(5-4) Sunt aproximativ 70 genuri cu cca 2000 specii larg raspandite in emisfera nordica.Familia Ericaceae        Arbusti mici. actinomorfe. V. mai ales in etajul montan – alpin si tundra La noi: 8 genuri si 12 specii Ex: Vaccinium myrtillus. superior sau inferior Fruct: baca sau capsula   K5-4C(5-4)A5+5. 4-5 mere Solitare sau in inflorescente diferite Corola gamopetala Gineceu din 5-4 carpele unite. Arctostaphylos uva-ursi   . alterne. vitis idaea. la noi plante de munte Frunze sempervirescente. intregi.

5 –mer cu 5 dinti. sudat cu receptacolul Fruct: baca neagra-albastruie. gamopetala. M. peristent. comestibila Myrtilli fructus.f. concrescut cu ovarul Corola roz. terminata cu 5 dinti Androceu – 5 stamine pe 2 cercuri. cu dehiscenta poricida si 2 apendice dorsale ca 2 pinteni Gineceul pentacarpelar cu ovar inferior. hermafrodite. 5 – mere Caliciu gamosepal. folium – polifenoli. DIFRAREL . nutante. apoi antocianozide – actiune: antidiareica. in special tanin. globuloasa. cate 1-2 la axila frunzelor Actiomorfe. antidizenterica P. urceolata.Vaccinium myrtillus (afin)             Arbust din emisfera nordica La noi – regiunea montana si subalpina Frunze caduce Flori solitare.

Vaccinium myrtillus .

Vaccinium myrtillus .

5-carpelar.Arctostaphylos uva ursi (strugurele ursului)            Subarbust tarator. gamopetal. flavone. alterne Flori nutante. caliciu 5-mer. cu 5 lobi mici reflecti Androceu din 5 stamine pe 2 verticile Antere cu deschidere poricida la partea superioara cu 2 apendice Gineceu sincarp. diuretica si antimicrobiana . in raceme (struguri) in varful ramurilor Actinomorfe. tanin Actiune astringenta. superior Frunct carnos – drupa rosie cu 5 samburi. cu unele ramuri ascendente Raspandit in emisfera nordica – la munte Frunze coriace. hermafrodite. fiecare cu cate o samanta Uvae ursi folium – glicozida (arbutozida). persistente.

Arctostaphylos uva ursi .

se rasfrang pe margini Flori in raceme terminale cu 2-6 flori aplecate. vitamina C . alb-rox pe tipul 5. cu varf rotunjit sau emarginat. tanin.5-8% arbutozid. flavone. de 5 – 30 cm tulpina cilindrica cu ramifictii subtiri cenusii-pubescente Frunze alterne.5 cm. pieloase Eliptice. cu numeroase seminte semilunare de cca 1. persistente.5 mm Principii active: 3. campanulate. cu sepale si petale unite Fruct: bace sferice albe – rosii (maturitate) cu diametrul de 0.Vaccinium vitis idaea (merisor)        Arbust tufos.

Vaccinium vitis idaea .

urinara si actiune diuretica (si flavonele) Poate inlocui Uvae ursi folium 3-4 infuzii 3% pe zi Intra in compozitia ceaiului diuretic .Vitis ideae folium      Arbutozida hidrolizeaza in organism la glucoza si hidrochinona Actiune dezinfectanta renala.

iar alti autori considera ca ar deriva din Caryophyllales CLASIFICARE:           Primulaceae Theophrastaceae Myrsinaceae .Ordinul Primulales  Ierboase si lemnoase Frunze nestipelate opuse sau alterne. bisexuate Androceu format din 5 stamine epipetale si deseori cu 5 staminodii Gineceu (5) cu ovar superior sau inferior unilocular cu heterostilie Fruct = capsula cu seminte mici Filogenetic – se inrudesc cu Ericacelee. des radicale Flori pe tipul 5. actinomorfe.

bisexuate. Anagallis arvensis . nestipelate. 5-mere      K(5)[C(5) A0+5] G(5) Corola gamopetala cu tub lung (Primula) sau scurt (Anagallis) Heterostilia asigura polenizarea incrucisata Fruct capsula Cuprinde 28 genuri si 500-600 specii raspandite in special in emisfera nordica. P. actinomorfe.  Lysimachia nummularia. elatior. acaulis. P. intregi.Familia Primulaceae    Ierbacee Frunze opuse sau alterne. la noi se intalnesc 12 genuri cu 34 specii Farmaceutice: Primula offcinalis. frecvent radicale Flori solitare sau in inflorescente umbelate.

corola gamopetala. P. ingustate in petiol scap florifer → iese din mijlocul rozetei → in varf → umbela cu mai multe flori gamopetale • flori . cum radicibus – contine saponine si glicozide fenolice .androceu = 5 stamine epipetale . tubuloasa. cu stigmat globulos (capitat) .actiune expectoranta si diuretica .veris) (ciubotica cucului) • • • • ierboasa rizom alb.ovar cu stil lung sau scurt. cu numeroase radacini adventive rozeta de frunze oblongi.gineceu = 5 carpele concrescute → ovar sincarp unilocular . campanulata. cu 5 dinti . cu 5 lobi in partea superioara .in ceaiul antibronsitic .heterostilie • fruct = capsula inchisa in caliciu persistent dehiscent prin 5 dinti  Actiune si intrebuintari-drogul = Primulae rh.hermafrodite.Primula officinalis (sin.

Primula officinalis .

Primula officinalis .