You are on page 1of 27

Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013

„Investeşte în oameni!”

Platfome e-learning (Moodle) – Suport de curs online
Material dezvoltat de CSI-Piemonte și adaptat de Paulina SPÂNU

Cuprins: 1. Introducere
2. Elemente Generale 3. Moodle în educaţie 4. Strategii în dezvoltarea de conţinut 5. Activități colaborative 6. Tehnici de evaluare a studenţilor 7. Activităţile cooperative în grup 8. Netiquette 9. Comunitatea de practică - CdP

1. Introducere
Moodle este un pachet software Open Source destinat gestionării cursurilor online, gestionării învăţării sau gestionării conţinutului pentru învăţare. Moodle este utilizat pentru proiecte ce permit implicarea activă a studentului, încurajând învăţarea colaborativă, lucrul în echipă şi schimbul de opinii. Moodle oferă cadrelor didactice cele mai bune instrumente pentru gestionarea cursurilor şi încurajarea învăţării. Moodle are următoarele avantaje:

Moodle poate fi implementat la scară mare, fiind utilizat de sute de mii de studenţi, însă poate fi folosit şi pentru o şcoală primară sau de un pasionat de educaţie. Instituţiile îl folosesc ca platformă pentru cursuri exclusiv online sau pentru a-şi îmbunătăţi cursurile faţă-în-faţă (paradigmă de învăţare cunoscută şi sub denumirea de blended learning - învăţare mixtă). Utilizatorii Moodle folosesc modulele de activităţi (forum, baze de date şi wiki-uri) pentru a construi comunităţi colaborative de învăţare în cadrul materiei lor sau ca o modalitate de a livra conţinut studenţilor (pachetele standard SCORM) şi evalua învăţarea , utilizând exerciţii sau teste.

Moodle este un proiect cu dezvoltare globală, conceput pentru a susţine un cadru educaţional social constructivist. Este o platformă flexibilă şi multifuncţională, uşor de gestionat fiind potrivită pentru schimb şi colaborare.
2

Moodle este compatibil cu principalele sisteme de operare şi poate funcționa pe calculatoare cu sistemul Windows. c. care încearcă să îmbine proiectarea informatică. Pe site-ul Moodle există şi secţiuni de informare şi suport. cu cea didactică şi cu cea de colaborare.org/downloads/. se bucură de o distribuire la nivel internaţional. care încorporează toate funcţiile necesare gestionării contextelor de învăţare la distanţă.2. Platforma a fost proiectată pe baza principiilor didactice de Constructivism. va avea acces complet la codul Open Source. permite organizarea cursurilor pe diferite module. astfel încât. orientat pe obiective sau. mai bine spus.  să nu fie modificate sau şterse autorizaţia şi drepturile de copyright iniţiale. Construcţionism şi Conectivitate. Este ușor de instalat pe orice calculator pe care rulează un server web care poate interpreta PHP. Moodle poate fi copiat. Moodle este un mediu de învăţare modular. utilizat şi modificat în condiţiile următoare:  să fie furnizată sursa şi celelalte specificaţii. care este în măsură să transfere informaţii. Moodle permite colaborarea dintre cursanţi şi profesori şi transmiterea cunoştinţelor între aceştia.Tehnologia Moodle se bazează pe o tehnologie simplă și eficientă. Platforma Moodle este dezvoltată de numeroşi webmasteri (community). 3 . proiectată de Martin Dougiamas. oricine descarcă Moodle. Elemente Generale a. cu Licenţă publică GNU. favorizând aşadar. punând la dispoziţie în mod liber rezultatele obţinute. Programul poate să fie descărcat liber din zona de download de pe site -ul: http://moodle. iar pentru funcţionare necesită numai un server de baze de date SQL. Mac şi Linux. b. gestionarea unui proces de formare în reţea (Bonaiuti). fiind posibil să-i aducă modificări. Definiţia platformei e-learning Moodle este un Learning Content Management System (LCMS). Platforma Moodle. Distribuire Moodle este distribuit gratuit.

Încearcă să răspundă întrebărilor de tipul: Cum se predă? Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei învăţări eficiente? Până în prezent. persuasive şi stimulative. împreună cu resursele didactice ale platformei Moodle. Proiectarea şi dezvoltarea Moodle se bazează pe teoria „pedagogiei constructive sociale”.d. „Noua cunoaştere”. procesul de învăţare este mai eficient. o metodologie didactică. Construcţionismul ”În cadrul unui grup de indivizi. se creează prin colaborare o cultură de artefact (materiale şi informaţii. discutabilă pentru alţii. care pot să fie definite „constructiviste”. în cele din urmă. care poate fi dobândită prin intermediul unor canale senzoriale. În continuare. Constructivismul este o teorie didactică. dacă poate fi experimentată cunoaşterea în propria realitate şi propriul cadru cotidian . (Jean Piaget) Potrivit acestei teorii. studenţii construiesc activ noua cunoaştere. Răspunde la întrebări de tipul: Ce înseamnă să cunoşti? Cum are loc procesul de cunoaştere? Ce raport există între cunoaştere şi realitate? Este inclusiv o teorie a învăţării răspândită între psihologi şi pedagogi (cine nu recunoaşte într-o oarece măsură constructivitatea?). pentru mulţi.Teorii de învățare utilizate în Moodle Flexibilitatea ridicată în personalizarea etapelor de formare. nu există elaborat un model didactic puternic şi unitar. care construiesc cunoaşterea. Cunoaşterea nu înseamnă numai ascultare sau citire. care este fundamentată pe trei concepte de învăţare principale: constructivism.Constructivism ”Învăţarea este deosebit de eficace. este prezentată o sinteză a conceptelor de bază a celor trei teorii: . în multe experienţe şcolare pot fi recunoscute practicile. atunci când interacţionează cu mediul lor. devenind astfel un loc al experienţelor în măsură să ofere diferite posibilităţi şi oportunităţi de construire a informaţiilor şi a cunoaşterii”. dar şi limbaje) 4 . permit sprijinirea activităţii în sala de clasă şi la distanţă în mod eficace şi dinamic. Potrivit constructivismului. este pusă în raport cu cunoaşterea anterioară în urma căreia poate să rezulte o cunoaştere ulterioară. atunci când se construieşte şi se experimentează ceva împreună cu ceilalţi într-un mediu împărtăşit. care încetează aşadar să fie numai un simplu mediu de strângere de informaţii predefinite. ci înseamnă şi practică. parte esenţială a culturii filosofice contemporane. Răspunde întrebărilor de tipul: Cum este făcută mintea noastră? Cum învăţăm? Constructivismul este. construcţionism şi conectivitate. Totuşi.

care urmăreşte să identifice în ce fel a modificat tehnologia modul nostru de viaţă. În nici-un alt moment din istorie nu am avut în faţă o panoramă bogată în oportunităţi aşa cum avem astăzi. Din acest motiv. de tehnologia pe care o utilizăm şi de timp. un proces de construcţie a reprezentărilor mai mult sau mai puţin corecte şi funcţionale ale lumii cu care se interacţionează. dacă cel ce învaţă este mai implicat în producerea de obiecte tangibile. construieşte modele mentale pentru a înţelege lumea din jurul său. dezvoltată de George Siemens. Conectivitatea este o teorie a învăţării din era digitală. abundenţa şi accesul la informaţie trezeşte noi interese. Când ne introducem în această cultură. care învaţă. Potrivit lui Seymour Papert. Teoriile cunoaşterii şi învăţării din trecut par fragile. lărgind pereţii sălii de curs. cu semnificaţii comune. ineficiente şi rupte de realitate şi de noul context. de fapt. construcţionismul este legat de învăţarea de experienţe şi de o serie dintre teoriile lui Jean Piaget. de obiecte şi dispozitive. cunoaştere.Conectivitatea ”Cunoaşterea şi învăţarea sunt avangarda procesului de avan sare al umanităţii. Deschiderea. Accesul la informaţii. care facilitează dezvoltarea unor abilităţi specifice. se susţine că învăţarea este deosebit de eficientă atunci când se construieşte o nouă cunoaştere de experimentat: de la artefact simplu (redactarea unui document sau navigarea pe Internet) la obiecte complexe (un tablou. În acest sens. comunicare şi învăţare. cercetare şi experienţele generaţiilor trecute sunt furnizate pentru dezvoltarea unei baze solide a societăţii de mâine. orice acţiune devine funcţională procesului constructiv şi se transformă în cultură împărtăşită la diferite nivele”. conversaţia globală. Capacitatea de a face faţă. (Kenneth Gergen) Construcţionismul se bazează pe teoria Constructivismului. procesul de învăţare este. dezvoltarea unei aplicaţii software sau realizarea unui proiect de elaborare a unor activităţi productive). potrivit căreia individul. . Spre deosebire de constructivism. Construcţionismul permite o învăţare mai eficace. (George Siemens) Potrivit acestei noi teorii despre învăţare. incluzând diverse perspective. mai bine spus. construcţionismul introduce conceptul de artefact cognitiv sau. precum şi de caracteristicile cunoaşterii din zilele noastre”. 5 . necesită o nouă definiţie a învăţării. seta de cunoaştere şi implicarea studenţilor în co-crearea de conţinuturi. cunoaşterea noastră este corelată în mod direct de relaţiile noastre.împărtăşit.

de fapt. M. in Educational Technology. 1994 6 . pp. Din acest motiv. Această teorie induce o schimbare culturală.. in T. Învăţarea este un proces de conexiuni de noduri specializate sau surse de informare.28-33 in . Învăţarea este un proces. imagini.. 1992.. a Conversation. Alimentarea şi menţinerea conexiunilor devine un comportament fundamental.35-44. L.E. mai importantă faţă de ceea ce se cunoaşte deja. I bambini e il computer. D. În această metaforă. 1992. acţiuni care au loc într-o realitate în continuă schimbare şi modificare. Evaluating Constructivistic Learning. În acest model. . ci devine un p atrimoniul cu valoare adăugată doar dacă este împărtăşit: prin împărtăşire se creează.Seymour Papert. o nouă cultură. Constructivism and the Technology of Instruction. DUFFY. Pentru aprofundare. Hillsdale. Rizzoli. Un aspect esenţial al conectivităţii este utilizarea reţelei cu noduri şi conexiuni ca metaforă centrală pentru a explica cum are loc învăţarea. JONASSEN D. 77-89. pp..H. H. date. idei şi concepte se configurează ca o abilitate crucială. J.. un nod este tot ceea ce poate să fie legat de un alt nod: informaţii. care într-o comunitate promovează o reflecţie mai aprofundată.E.JONASSEN D. Jonassen. The Children's Machine: Rethinking School in the Age of the Computer. învăţarea este permanentă şi consolidată de aderarea la comportamente şi atitudini individuale.A. N. Capacitatea de a învăţa în mod continuu devine. N. Milano. în timp ce capacitatea de identificare a conexiunilor dintre contexte. sentimente. crearea unei culturi cu „obiecte cognitive” acceptate duce la semnificaţii împărtăşite.D. care creează conexiuni şi dezvoltă o reţea de conexiuni între concepte.La baza conectivităţii stă principiul pe care se construieşte cunoaşterea prin conexiunea dintre grupuri şi contexte sociale. Duffy. L. . aşadar. în care cunoaşterea nu mai este numai un patrimoniu individual „sporit”. puteți utiliza sursele din bibliografia recomandată: . care poate să ducă la revizuirea lor.COGNITION AND TECHNOLOGY GROUP AT VANDERBILT Technology and the Design of Generative Learning Environments. Este necesar să evidenţiem că luarea deciziilor este un proces de învăţare: a şti să alegem ce să învăţăm şi să identificăm semnificaţia informaţiilor sunt. september 1991.J. se susţine că învăţarea şi cunoaşterea nu pot să pornească de la puncte de vedere şi opinii diferite. de fapt. New York: Basic Books. Constructivism and the Technology of Instruction. În mod cooperativ. pp. care facilitează învăţarea permanentă.A..

org/KnowingKnowledge_LowRes. Învăţăm să creăm şi să exprimăm pentru alţii: un Wiki cooperativ construit pentru a răspunde la o întrebare complexă în favoarea grupului este un mod eficace de a învăţa. b. rolul tradiţional a celui care predă şi a celui care învaţă poate fi modificat.  profesorul de economie iubeşte sursa RSS pentru a putea consulta ultimele date de piaţă. de exemplu.org/Journal/Jan_05/article01. atunci când mediul de învăţare este flexibil şi potrivit nevoilor noastre:  profesorul multimedia iubeşte media şi utilizarea link-urilor. privindu-i pe ceilalţi: citirea şi trimiterea de mesaje în forum ne permite relevarea capacităţii noastre de gândire în profunzime. Înţelegerea altora ne transformă: prin conversaţia online în mod privat (de exemplu. Se învaţă mult. 'Come aiutare genitori e bambini a comprendersi nell'era di Internet. . Jan 2005 (http://www.George Siemems. Connectivism: A learning theory for the digital age.Seymour Papert.  studenţii apreciază realizarea temelor de limbă străină prin lecţii.htm ) . International Journal of Instructional Technology and Distance Learning. stabilind astfel abordarea didactică de urmat.itdl. c. Învăţăm bine. 2005. să fie moderatori de forumuri şi pot să contribuie la îmbunătăţirea cursului în sine. 1. Connected family. Vol. 2 No.' .George Siemens. se pot schimba între ele drepturile de editare a unui curs sau a unei activităţi. creând cu şi pentru ceilalţi.. Moodle în educaţie Principalele cinci elemente cheie în Moodle sunt: a.  profesorul de matematică propune provocări pentru soluţionarea problemelor dificile prin forum. inversat. 2006 (http://www. e. Mimesis 2006 .. International Journal of Instructional Technology and Distance Learning 2 (10). 7 . d. mesageria internă). Suntem cu toţii potenţiali profesori şi studenţi: în Moodle.elearnspace. G. un profesor descoperă aspiraţiile de carieră şi dificultăţile unui student foarte timid şi rezervat. Knowing Knowledge. Studenţii pot.Siemens.pdf ) 3.

chiar dacă se vor comite erori..moodle.Câteva recomandări pentru profesori: • înscrieţi-vă la toate forumurile în curs pentru a rămâne în contact cu clasa dvs. deoarece vă va ajuta să vă amintiţi în ce punct al cursului vă aflaţi şi vă ajută să nu vă pierdeţi. Principiile multimedia – Teoria lui Mayer Richard Mayer (2001) Multimedia Learning. aşadar.. • nu vă temeţi să experimentaţi: simţiţi-vă liberi să încercaţi şi să schimbaţi lucrurile.. de implicare şi angajament de grup. • încurajaţi toţi studenţii să îşi completeze propriul profil utilizator (inclusiv prin includerea unei fotografii) şi citiţi-le pe toate: – pentru a-i înţelege mai bine pe studenţii dvs.org/20/en/Moodle_in_education 4. Definiţia pe care o utilizez este. • răspundeţi imediat studenţilor voştri pentru că: – este uşor să fii depăşit de volumul de activitate. foarte amplă. • Pentru alte recomandări utilizați: http://docs. Cambridge University afirma „Definesc multimedia ca fiind materialul. Învăţarea este un proces social. I. – este esenţial să construieşti şi să menţii sentimentul de comunitate. ci şi activarea de procese cognitive complexe. Principiile didactice ale multimedia. este uşor să propui remedii. • utilizaţi meniul de navigare din partea superioară a fiecărei pagini ..” 8 . tehnologiile trebuie să promoveze un rol activ al persoanelor care învaţă. în vederea unei gestionări optime a activităţilor. – pentru a răspunde corespunzător nevoilor lor. care se serveşte de cuvinte şi figuri.. Strategii în dezvoltarea de conţinut Introducere Comunicarea unui conţinut didactic nu înseamnă numai transmiterea de informaţii. Multimedia şi comunicare: I. Tehnici de prezentare şi comunicare a conţinuturilor. II.

• Procesarea informaţiilor şi a experienţelor constă într-un proces cognitiv activ destinat construirii reprezentărilor mentale coerente. • Fiecare canal perceptiv este limitat la abilităţile sale de „procesare” a informaţiilor. 9 . Teoria lui Mayer se bazează pe următorul model: Aspectul verbal Multimedia Prezentare Senzitiv Memorie Imagine Memorie . Organizarea imaginilor selectate într-un model mental vizual.Definiţia lui Mayer se bazează. Organizarea cuvintelor selectate într-un model mental verbal.Gândire Cuvinte Urechi Sunete Model verbal Imagini Ochi Imagine Model Imaginar Bazele modelului: • Informaţiile şi experienţele vizuale şi auditive sunt înmagazinate prin „canale distincte”. Fazele modelului : 1) Selectarea cuvintelor relevate pentru procedura model verbal bazat pe memorie. pe două aspecte principale: Aspectul verbal și Imagine. 2) 3) 4) Selectarea imaginilor pentru procesarea în modelul vizual. aşadar.

scrieri în cursiv.5) Integrarea reprezentărilor verbale şi vizuale ale cunoştinţelor anterioare. Cititorul trebuie să fie liber în mişcări. P Landow susţinea necesitatea unei structuri care asociază libertatea de alegere a cititorului şi îndrumarea orientativă a autorului. scrieri îngroşate. dar nu trebuie să se piardă. Împărţirea textului pe nivele de aprofundare. icoane. scrieri subliniate. Explicarea obiectivelor de formare. imaginile sau sunetele necunoscute sunt excluse (principiul de coerenţă). să memorizeze. spaţii albe. Prezentarea materialelor. • Când animaţiile sunt însoţite de povestiri (audio) şi nu de animaţii şi texte pe ecran (principiul modalitate). să dobândească noi cunoştinţe? În speţă Cum putem să îl ajutăm să selecteze informaţiile relevante şi semnificative? • Titluri. • • • • Furnizarea de sinteze. cu alte cuvinte să structureze informaţiile noi? 10 . • Când cuvintele şi imaginile corespunzătoare sunt apropiate p e fiecare pagină sau ecran (principiul de congruenţă spaţială). dimensiunea caracterului. Tehnicile de prezentare a conţinuturilor G. Cum să ajutăm cursantul să creeze relaţii. • Când cuvintele. imagini. Problema Cum să ajutăm / să facilităm cursantul să înveţe conţinuturile. Stil concis şi eficace. se reflecteze. • Din animaţii însoţite de povestiri (audio) şi nu din animaţii însoţite de naraţii sau texte pe ecran (principiul de redundanţă (R. repetiţii (reluarea conceptelor importante). • Când cuvintele şi imaginile corespunzătoare sunt prezentate sincron şi nu asincron (principiul de congruenţă temporală). Studentul învaţă mai bine: • Din cuvinte şi imagini decât din cuvinte (principiul multimedia). Mayer 2001) II.

Cum să ajutăm cursantul să îşi utilizeze cunoştinţele anterioare şi să le activeze pe cele noi? a) b) c) d) e) Implicarea cursantului în redactare (*?). Includerea PDF de aprofundare anticipată a unui concept abstract. Imaginile nu sunt un element decorativ. Utilizarea ilustraţiilor. Care este relaţia dintre imagine şi text în prezentarea conţinuturilor didactice? • • Nu banalizaţi relaţia dintre text şi imagine. Cum îi susţinem pe cursanţii noştri? Alegând instrumentul corect la momentul potrivit. Valorificaţi funcţiile memoriei vizuale. • Folosiţi-vă de imagini. Semnalarea pasajelor prin cuvinte calde. Amintiţi-vă de rolul imaginii. Creaţi scenarii semnificative pentru evocarea unor situaţii. Chat-ul: a) b) c) instrument de comunicare sincron. care vă permit să valorificaţi diferite stiluri de gândire. Utilizarea elementelor de anticipare. Furnizarea de pasaje cheie.a) b) c) d) e) Exprimarea unei singure idei per paragraf. informal. Oferirea reprezentărilor grafice (scheme. 11 . • • • • Utilizaţi grafice şi tabele în mod clar. rapid. hărţi conceptuale). Utilizarea exemplelor Utilizarea întrebărilor . • Ţineţi cont de specificitatea comunicării didactice pentru a nu vă opri numai la aspectele estetice. • • Încercaţi să utilizaţi imaginile pentru îmbogăţirea expunerii. Utilizaţi scheme rezumative.

punându-te în locul cititorului tău şi trage concluziile. etc. aplică sfaturile indicate mai jos. se coordonează de tutore .evidenţiază cu bold cuvintele cheie.simplifică textul. dispune de un spaţiu amplu pentru scriere. introducând căsuţe sau link -uri (cu pop-up sau cu trimiteri externe sau interne). se utilizează pentru confruntări.editează textul pentru a fi uşor de parcurs.alege o imagine sau un material video reprezentativ al textului şi motivează-ţi alegerea.creează legături. 12 . formal. spaţiu amplu de scriere. punând în evidenţă elementul / informaţia mai importantă. . . discuţii şi analize. recomandăm un text scurt. compară textul original şi cel revizuit. instrument de comunicare asincron. subtitlul şi cuprinsul. . . pentru început. dacă este posibil. la distanţă de câteva ore. care fac o sinteză. Câteva sugestii pentru rescrierea textului: . numeşte paragrafele.d) când se organizează un chat de tip grup de studiu.Strategii în dezvoltarea de conţinut Rescrierea textelor cheie pe web Alege unul dintre textele tale. care oferă indicaţii sintetice despre conţinut.anticipează concluziile. coordonat de tutore sau profesor. . Forumul: a) b) c) d) e) Wiki: a) b) c) d) instrument de scriere colaborativ. formal. odată creat exerciţiul. Exercițiu . . se utilizează pentru realizarea în comun a documentelor și proiectelor.introdu titlul.

5. Învăţarea cooperative este atât un schimb reciproce.  depărtarea fizică dintre un grup şi altul dezavantajează schimbul de informaţii şi integrarea ideilor şi materialelor produse. Oricine a gestionat grupurile prin prezenţă fizică propriu -zisă cunoaşte bine dificultăţile logistice şi relaţionale ridicate de acest tip de învăţare:  studenţii trebuie să ia cuvântul unul câte unul într-un timp limitat. care se creează. atât în mediul de formare. Colaborarea înseamnă o sinergie care face învăţarea individuală să fie eficace şi întăreşte capacitatea de încredere în ceilalţi în cadrul mediului de lucru pentru a primi suport în învăţare. cât şi o negociere de roluri. Învăţarea este un proces individual influenţat de grup şi relaţii interpersonale. Într-un mediu ca Moodle. Interacţiunile grupului prevăd utilizarea propriului limbaj ca organizaţie.  nu pot să stea în aceeaşi sală mai multe grupuri din cauza deranjului creat unul celuilalt. care face parte din această lume şi care intervine prin metodologie şi gestionare. cât şi între grupuri. din acest motiv. 2. libertatea de timp şi spaţiu permite persoanelor să intervină fără nici un deranj adus altor participanți. modificând înţelegerea individuală. 13 . Munca de grup online este susţinută prin intervenţiile profesorului. Elementele de bază a modelului 1. 4. folosindu-se de resursele disponibile în reţea. 3. Modelul Punctele forte ale modelului de învăţare cooperativ sunt interacţiunea şi dimensiunea socială a învăţării. interacţiunile sunt limitate atât în cadrul grupului. Activități colaborative Introducere Constituirea grupurilor cooperative online reprezintă o metodologi e de lucru promiţătoare în toate situaţiile în care se doreşte valorificarea autonomiei şi construirea activă a cunoaşterii. în momentele cele mai potrivite şi în propriul ritm. precum şi să interacţioneze simultan cu mai multe grupuri. cât şi în cel de lucru.

Implicarea activă Pentru ca să stimuleze implicarea activă şi pentru ca să îmbunătăţească calitatea intervenţiei de formare. news sau forumuri. • Să sprijine cursanţii în gestionarea timpului prin mail. Din cauza acestor aspecte. individuale (siguranţă. cum este de exemplu conflictul. care facilitează agregarea şi încred erea reciprocă. împiedică activitatea grupului. experienţa frecventă în relaţionarea grupului. care trebuie să se dezvolte în funcţie de anumite etichete. Grupuri şi munca de grup Un grup trebuie considerat ca o entitate complexă. Inclusiv latura emoţională joacă un rol important şi. a răspunde corespunzător ansamblului de nevoi este semnul unei bune gestionări a grupului. 14 . memoria împărtăşită. ori prin activităţile desfăşurate. uneori. respect. Unde şi când? Învăţarea cooperativă poate avea loc în reţea. vă amintim că tehnologia nu este nucleul învăţării cooperative şi de aceea este necesare să regândiţi rolul. identitate. profesorul trebuie: • Să favorizeze şi să conducă participarea dintre membri grupului. • Să furnizeze în timp foarte scurt de feedback grupului şi să facă faţă activităţilor. sensul de apartenenţă). • Să încurajeze şi să modereze contactul dintre cursanţi. • Să utilizeze un mediu online în vederea susţinerii învăţării de tip user friendly. prin urmare. un punct de convergenţă dintre diferite tipuri de nevoi. care este o întâlnire de forţe opuse şi antagoniste. dar este esenţial să prevedeţi momente de grup prin prezenţă. Orice proces sau activitate de tip cooperativ are o durată definită şi este monitorizat. respect de sine) şi de grup (menţinerea şi urmărirea obiectivului. profesorul trebuie să utilizeze resursele şi timpii în mod adecvat pentru gestionarea dinamicilor de grup.5. Tehnologia Fiind principalul instrument de lucru.

pentru ca o experienţă să fie completă. Să se asigure de faptul că activităţile focalizate pe schimb de informaţii şi elaborare sunt aprofundate. 2. punctul iniţial. 5. informaţia. 5. 3. 3. 4. chiar dacă nu sunt obligatoriu activi. În proiectarea activităţilor cooperative. 15 . Să decidă înainte la ce anume se aşteaptă din partea participanţilor. în acest fel se delimitează timpii şi rolurile. the spark: este scânteia. Să stabilească obiecte pe termen scurt. 6. atât de tip individual. posting: este rolul profesorului să motiveze şi gestioneze comunicarea şi. care pot să fie dezvoltate într-un moment ulterior. care va glas unei critici constructive şi va permite obţinerea unui feedback. Să fie foarte sensibil la durata activităţilor: timpul ideal este de o săptămână şi se recomandă să nu se depăşească două / trei săptămâni pentru activităţile complexe. interact: toţi participanţii „reacţionează” la comentariile celorlalţi. Să se asigură că evaluarea programată corespunde obiectivelor stabilite. Este foarte important ca acest input să fie generat de profesor. 4. este esenţial ca toţi participanţii să răspundă prin publicarea contribuţiilor lor pe forum. 7. este important ca profesorul: 1. aşa cum se menţionase anterior. Să se asigure că participanţii cunosc obiectivele activităţii. comunicând cursanţilor mesaje personalizate în funcţie de activităţile desfăşurate. invitation: este necesară furnizarea de instrucţiuni pentru activităţi online. plenary: activităţile cooperative se încheie printr-o sinteză finală plenară. cât şi de tip cooperativ. 2. provocarea lansată. iar procesul de desfăşurare să fie mulţumitor. Evaluarea trebuie să fie în linie cu temele cerute. Este rolul profesorului să identifice comentariile interesante. Să conceapă motivaţia ca parte integrantă a procesului şi nu ca pe ceva separat.Construiţi activităţi cooperative Gilly Salmon identifică câteva caracteristici fundamentale pentru construirea activităţilor de tip cooperativ: 1. Profesorul începe întotdeauna prin definiţia activităţii şi prin concluzionarea acesteia în termeni de evaluare a învăţării. 8. Să propună şi să organizeze simultan mai multe activităţi în funcţie de programul definit.

shtml 6.com/e-tivities/intro. sondaj + forum + wiki) este esenţială pentru stimularea cooperării.Să fie generos cu timpul dedicat rolului său de mediator. Vă amintim că îmbinarea acestor activităţi diverse (spre exemplu. Tehnici de evaluare a studenţilor Evaluarea formării  Evaluarea formării are loc paralel şi prin susţinerea procesului de formare. – competenţe tehnologice.9. 16 . care pot să apară. profilul de instrucțional designer şi cel de profesor pot să coincidă. timpilor şi susţinerii în orice moment a parcursului de formare. blog-uri sau wiki puse la dispoziţie pe moodle.  Se concretizează într-o activitate de identificare a schimbărilor intervenite la participanţi. Succesul intervenţiei de formare Succesul intervenţiei de formare depinde de o serie de acţiuni fundamentale realizate înainte de faza de proiectare: a) relevarea competenţelor de bază: test de admitere pentru evaluarea precondiţiilor: – competenţe în domeniu. stimulând confruntarea reciprocă prin forumuri.Să fie gata şi pregătit şi să nu fie lăsat surprins de evenimente. Să fie sigur că participanţii utilizează strategii valabile pentru a lucra împreună şi pentru a atinge obiectele. 10. Bibliografie recomandată: http://www. Este important ca activitatea să se desfăşoare online. în vederea identificării şi definirii activităţilor. 11.  Garantează corelaţia dintre obiective şi performanţe în diferitele faze ale procesului de formare. sondaje. implicând mici grupuri.atimod. În unele situaţii. Proiectarea activităţii pe Moodle Proiectarea activităţii de formare bazată pe modelul cooperativ trebuie să prevadă o interacţiune continuă dintre instrucțional designer şi profesor.

c) relevarea motivaţiilor Evaluarea motivelor care determină studentul să frecventeze cursul. – la întrebările cu răspuns multiplu. – utilizarea cuvintele nu foarte complexe. – de muncă în echipă. Atenţie să nu schimbaţi implicarea / angajamentul cursantului în identificarea răspunsului corect! Evaluarea participării (evaluare calitativă) Gradul de participare la activităţile comunităţii de cunoaştere este direct proporţională cu interesul surescitat prin temele abordate în cadrul activităţilor desfăşurate. 17 . Testul trebuie să fie uşor de înţeles. – ci şi evaluarea participării active a discipolilor. – claritate în expunerea conţinutului. – de comunicare prin mijloace tehnologice.b) relevarea competenţelor transversale: monitorizarea abilităţii: – de interacţiune. se înţelege: – nu numai simpla promovare a unui test final printr-un calificativ mai mare sau mai mic. Evaluarea Când se discută despre „evaluarea studenţilor” într-un curs online. nu se dau mai multe de 5 alternative p er răspuns. Evaluarea activităţilor: rezultate Câteva criterii pentru a construit un test bun: – fraze scrise prin formulare pozitivă. – de ajustare a modelelor didactice utilizate la curs. – evitarea negaţiilor duble. – fraze nici prea lungi. nici prea scurte.

b) numărul şi calitatea mesajelor transmise celorlalţi participanţi. Monitorizarea globală La versiunea 2. Quiz. care permit o evaluare „cu punctaj”: – SCORM. – Lecţie. Workshop. chat sau wiki. cu indicaţii inerente despre temele de curs. – Teme. Aceste elemente pot să fie utilizate ca parte a evaluării fiecărui student în parte sau pentru a avea o serie de indicaţii utile despre cum se comportă studenţii clasei şi care sunt progresele acestora. cu indicaţii inerente despre temele de curs. există posibilitatea monitorizării evoluţiei complete a studentului şi a participări sale prin Outcomes. monitorizând nivelul de participare şi intervenind activ atunci când este necesar. În cadrul activităţilor pentru care este prevăzută o evaluare cantitativă (în termeni de rezultat / notă). viu acest interes.Este important să se menţină constant. – Quiz.0 Moodle. cât şi participarea activă la activităţile şi discuţiile online. Tutorele sau profesorul trebuie să îi motiveze şi să îi implice pe studenţi. dar şi activităţi pentru care este prevăzută o monitorizare a frecvenţei şi o evaluare calitativă a celor care intervin. Concluzii Important! O evaluare corectă a studentului include atât rezultatele la teme şi teste. SCORM package. spre exemplu Forumul sau Chat-ul. Lecţii. 18 . c) numărul şi calitatea mesajelor transmise tutorilor sau experţilor din domeniu. Evaluarea activităţii (evaluarea cantitativă) Activităţile Moodle. Aceleaşi activităţi permit studentului să se auto-evalueze. pot să fie configurate elemente precum: Teme. Câţiva indicatori ai nivelului de participare: a) numărul şi pertinenţa intervenţiilor pe forum.

înţelegerea reciprocă. emoţiile individului). Grupul poate să îşi satisfacă nevoile de identitate. stereotipuri) şi. una „socială” privind sentimentul de apartenenţă instituţională. numai dacă are capacitatea de a utiliza feedback-ul privind propria personalitate furnizat de alţii. în final. sentimentul de fi acceptat. Acest feedback. atitudine. chiar dacă există unele diferenţieri şi accentuări suplimentare faţă de grupurile constituite fizic. În ansamblu. modele. Un grup trece prin mai multe faze de coerenţă. una „reprezentată” referitoare la modelele culturale şi cognitive cărora le dă viaţă (cultura grupului. precum şi din coeziunea şi capacităţile sale de a şi recunoaşte membri. care face parte din procesul de formare în sala de clasă. gestică). elemente care concură solidar la constituirea climatului social şi la cultura grupului. În acest caz este foarte importantă capacitatea profesorului de a-i implica pe studenţii cu mai multe competenţe în susţinerea celor mai slabi. fantezii. una „internă” (mituri. generând o diferenţiere semnificativă între persoane. dar cazul specific de formare la distanţă necesită unele precizări suplimentare. una „reală”. Activităţile cooperative în grup În viaţa unui grup putem distinge diferite dimensiuni. Există de fapt o serie de aspecte importante care trebuie să fie luate în considerare:  Competenţa tehnologică cerută reprezintă un factor de selecţie preliminar puternic şi condiţionează inclusiv dinamica grupului. integrare şi trebuie să îşi construiască un ţesut comun. Procesul de construcţie a unui grup este esenţial pentru ca activitatea desfăşurată de grup să fie esenţială. Majoritatea problemelor de grup se regăsesc şi în reţea. format din limbaj şi aşteptări (cultura grupului). nu se bucură în acest context de contact direct. împărtăşit.  Partea cea mai vulnerabilă se referă la satisfacerea nevoilor de identitate şi auto-stimă. în reţea apare cu întârziere şi sub forma mesajului scris. mai ales dacă participanţii nu au dobândit încă un sentiment de familiaritate privind munca online. acest proces de formare este mai lent datorită a două aspecte: încrederea reciprocă. care în viaţa cotidiană se obţine prin comunicare non-verbală (priviri. care se referă la structura observabilă a grupului (ceea ce efectiv face şi produce în termeni de interacţiune şi documente).7. respectul de sine. producând astfel un vid de socializare şi familiarizare n 19 . Socializarea. consecinţa este faptul că. construirea propriei identităţi în raport cu alţii este un proces mai dificil. interdependenţă. Cei experţi tehnic pot în mod imprevizibil să îi lezeze pe ceilalţi.

etc. acolo unde se doreşte valorificarea interacţiunii sociale în raport cu calitatea internă a produsului de obţinut. va trebuie oricum să gestioneze ulterior eventualele mutări. dacă profesorul decide că. Reduceţi gap-ul iniţial: Punctaţi pe atingerea unui nivel de familiarizare adecvat în legătură cu conţinuturile şi cu tehnologia. care.  caracterul eterogen: un anumit grad este dorit. care implică o dificultate crescute de realizare a procesului comunicativ. 20 . În sinteză. atât în termeni de calitate. duetul. în timp gradul excesiv poate să afecteze eficacitatea muncii de grup. monologul. putem să fim mai toleranţi. Atenţie la regulile de constituire a grupului : Trebuie să favorizaţi întotdeauna agregarea prin stabilirea tematicilor în jurul cărora se va realizarea activitatea de cooperare în sens strâns. înainte de formarea unui grup. grupurile se vor forma în mod natural. acceptând un caracter eterogen mai amplu. dublări sau grupări diferite. În acest caz. cât şi în termeni de pertinenţă a mesajelor. de fapt.  Alt factor important este lipsa totală a percepţiei vizuale a gesturilor şi expresiilor. sunt importante două chestiuni: caracterul eterogen al competenţelor şi dimensiunea grupului. dacă este nevoie.interiorul grupului. trebuie să fie evaluată subzistenţa cerinţelor preliminare de sustenabilitate. În schimb. care va trebuie să lucreze în reţea. în unele situaţii. În acest caz. sunt necesare: Elaborarea preselectării studenţilor pentru excluderea situaţiilor non sustenabile: Înainte de a trece la formarea grupurilor cooperative. la o primă vedere. profesorul poate să propună activităţi diferenţiate cursanţilor său pentru a reduce gap -ul. interferând sensibil cu calitatea produsului final. Este necesar să prevedeţi situaţii. ar face imposibilă o anumită activitate. Este rolul profesorului. trebuie să fie dedicate o serie de momente suplimentare socializări şi familiarizării. în momentul proiectării formării. şi din acest motiv se recomandă ca grupurile să nu fie formate aleatoriu. în reţea. cum ar fi logoreea. În ce scop? Pentru echilibrarea factorilor. să identifice studenţii cei mai apţi pentru o anumită activitate. Ceea ce poate duce la un dialog diferenţiat. care ar putea să creeze obstacole la activităţile următoare. la o discuţie non omogenă („fenomenul bulgărului de zăpadă”) sau la alte fenomene nedorite.

roluri. care poate şi ar trebui să se traducă printr-un ansamblu de acorduri şi reguli de comportament. Climatul social şi cultura de grup sunt rezultanta unui ansamblul de factori. A fi expliciţi cu privire la angajamente: Este important să definiţi cu claritate angajamentele de tip cooperativ (timpi. Grupul are o serie de angajamente asumate. încredere). gestionării timpului şi formelor de interacţiune. în funcţie de simţul de siguranţă şi auto-stimă pe care grupul reuşeşte să le garanteze membrilor săi. Odată ce grupul este constituit. numărul poate uşor să crească. Cultura grupului se dezvoltă prin realizarea unui ţesut de cunoştinţe împărtăşite. trebuie „să îl creaţi”. de aşezarea temeliei. 21 . cât şi comportamentele sociale. care contribuie la consolidarea spiritului de apartenenţă. lexic şi referinţe conceptuale (shared knowledge). ci reflectă conştientizarea modelului asumat şi va putea face referire la gestionarea interacţiunii. Există o dimensiune mai formală. precum şi instrumentele cognitive (înţelegere reciprocă. însoţite de conştientizarea capacităţii de înţelegere a celui de lângă noi. se preferă ca numărul membrilor unui grup să fie limitat. Este necesar ca grupul să se pună de acordul cu privire la o serie de tipologii de comportament. fiind nevoit să conştientizeze că trebuie să-şi ducă la capăt angajamentul. „cultura de grup” şi „simţul de apartenenţă” pot să le conţină: Climatul sociale se stabileşte. pe care trebuie să le respecte. în principal. A defini în mod conştient un model de comportament aşteptat poate să fie profitabil şi să devin util în reţea. Condiţia numerică optimă pentru un grup cooperativ online poate să fie estimată în număr de persoane între 3 şi 7. lexic comun). Există mai multe dimensiuni importante şi necesare. înainte să înceapă activitatea propriu-zisă. În reţea. interacţiune). care evidenţiază rolul fundamentul al profesorului. fiind depăşite dificultăţile logistice şi tipice sălii de curs. pe care termenii de „climat social”. relaţionale şi cognitive împărtăşite pe care grupul îşi va putea clădi activitatea de cooperare propriu-zisă. Favorizarea climatului social şi cultura de grup: Este necesar ca profesorul să favorizeze interacţiunea socială şi spiritul de apartenenţă. asumarea de angajamente nu este un act pur formal. dimensiunea numerică a grupului: similar cu cele recomandate la experienţa în sala de curs. înainte de toate. Este vorba. Un aspect important se referă la obstacolele sau libertăţile pe care grupul le atribuite produsului / obiectivului de realizat. rolurilor de asumat. formarea unei baze alcătuită din elemente emoţionale. componente. care acoperă atât dimensiunea emoţională (anxietate.

un limbaj comun? Coeziunea şi percepţia grupului sporesc ca unitate? 4) pertinenţa: atenţia este menţinută pe subiect? Discursul rezultat este coerent? Se evită caracterul dispersiv? Există vreo supraîncărcare a mesajelor şi/sau a mesageriei inutile. Este inclusiv nevoie de un moment de sinteză. diferenţiate? Există intervenţii care confruntă poziţii diverse. asupra rezultatului şi asupra punctelor critice prin care a trecut. de cunoştinţe de domeniu? Ce s-a dobândit în urma procesului? Cum va fi publicat rezultatul? Ce capacitate de transfer are produsul? Grupul intenţionează să continue cu alte iniţiative? 22 .? 6) istoric: grupul are capacitatea de a construi o memorie de grup? Reflectă asupra propriei existenţei. care concluzionează. care rezultă. Ce anume s -a învăţat în termeni de capacităţi de comunicare şi abilităţi de socializare. care asigură buna calitate a interacţiunii. sunt argumentate reciproc. activitatea trebuie să fie funcţională inclusiv pentru consolidarea dimensiunilor de constituire a grupului. Nu trebuie să fie identificat ca un proces de monitorizare pură. asupra climatului. a stării sale.Gestionarea interacţiunilor cooperative: Este vorba de un proces de control cotidian. etc. atunci când activitatea cooperativă s-a încheiat. a gap-ului. Trebuie să ţineţi sub control următoarele aspecte speciale ale grupului: 1) participarea: numărul de mesaje corespunde aşteptărilor? Distribuirea lor între persoane este echilibrată? Există bisericuţe? Există marginalizări? Unele persoane au nevoie de încurajări? 2) respectarea timpilor: grupul este conştient de termene? Există un comportament realist faţă de termene? Munca se desfăşoară potrivit celor prevăzute? Suntem în grafic? 3) clima socială şi cultura grupului: climatul de reciprocitate este menţinut / consolidat? Interacţiunile sunt vivace şi constructive? Se consolidează un lexic. care creează dificultăţi de menţinere a firului de discuţii? 5) spirit critic: grupul are o capacitate critică suficientă? Poziţiile. deoarece este oportun ca grupul să se desprindă de activitate şi să aibă posibilitatea de a reflecta asupra parcursului realizat. care îl separă de obiectiv? Reuşeşte să fructifice observaţiile? Există intervenţii de sinteză? Auto-reflexivitatea: face parte din activitatea cooperativă.

23 . A fi precişi în stabilirea titlului dat mesajelor. Potrivit lui Wenger. 6) A înţelege bine mesajele înainte de a reacţiona şi întreba o clarificare. Putem să afirmăm că o comunitate de practică este un grup de persoane care au un interes comun într-un domeniu şi se angajează într-un proces de învăţare colectiv. Netiquette Acestea sunt regulile pe care profesorul le va propune studenţilor pentru ca să fie discutate şi reelaborate: 1) A asculta înainte de a vorbi. 9) A se îngriji de tonul mesajelor. A avea răbdare. 7) A fi măsuraţi în ceea ce priveşte cantitatea mesajelor şi conţinutul acestora. Comunitatea de practică .CdP Termenul de „comunitate de practică” este destul de recent. atunci când nu există certitudine. atunci când este nevoie. Comunităţile de practică pot să dobândească forme foarte diferite şi pot să varieze în funcţie de dimensiune. A respecta confidenţialitatea. 8) A nu îi plictisi pe colegi. comunităţile subînţeleg o teorie a învăţării.8. dar fenomenul nu este nou. 5) A respecta bunele maniere şi a nu se certa. A evita întrebările inutile. 10) 11) 12) 13) 14) A evita strigătele (utilizarea moderată a majusculelor). 2) A limita citatele la elementele necesare. creându-şi legături între ei. care porneşte de la următoarea premisă: angajamentul într-o practică socială este procesul fundamental prin care noi învăţăm şi astfel devenim cine suntem. fără a redacta mesaje lungi şi complexe. 4) A se scuza. 9. dar pot să prezinte şi câteva caracteristici asemănătoare. a utiliza emoticons. a consulta mai întâi secţiunea FAQ. 3) A fi concişi şi clari.

un CdP reprezintă potrivit lui Wenger o combinaţie de 3 elementele fundamentale: 1. aşadar. valoarea reală a comunităţii de practică constă în propriul bagaj de expertiză ori în cunoaşterea dobândită în domeniu şi împărtăşită de fiecare membru în cadrul grupului. este important să semnalăm că abilitatea de a contribui la comunitate creează potenţialitate pentru învăţare. istorii. 2. Câmp tematic (domain): din moment ce o comunitate de practică se centrează pe un câmp de cunoaştere comun.Primul element de analiză nu este individul ori instituţiile sociale. credinţe şi moduri de viaţă. 24 . ea nu reprezintă doar un grup de prieteni sau o reţea de conexiuni. idei. Procesul de evoluţie al comunităţilor de practică şi învăţare în fiecare etapă în parte. Procesul de învăţare şi sentimentul de apartenenţă la comunitate sunt indivizibil încrucişate. un nivel minim de cunoştinţe din acel domeniu. iar domeniul nu este obligatoriu ceva de recunoscut ca „experienţă” în afara comunităţii. o competenţă care distinge membri de celelalte persoane. iar cunoaşter ea. la fel şi cunoaşterea şi practica sunt inseparabile. deoarece depinde şi se dezvoltă în mai multe etape: constituire. împărtăşind informaţii şi favorizând crearea de relaţii. stiluri. Apartenenţa înseamnă. limbaje. împărtăşeşte valori. Câmpul tematic „creează un context şi un simţ de identitate comun”. De asemenea. crearea unei noi cunoaşteri şi conştientizarea simţului de apartenenţă. pe care membrii unei comunităţi le împărtăşesc. Caracteristici După cum s-a menţionat. membrii se angajează în activităţi şi discuţii comune. care se produce. informaţii. Interacţiunea care are loc îi face să fie o comunitate de practică şi creează „ţesutul social al învăţării”. deoarece comunităţile sunt destul de informale prin faptul că persoanele de aici au în comun aceleaşi experienţe. Pornim de la premisa că învăţarea este un fenomen social. este integrată în viaţa comunităţii. Practica (practice): este nucleul central al Practicii. instrumente. Cu alte cuvinte. Practica înţeleasă ca dezvoltare a resurselor şi a cunoştinţelor este un proces care necesită timp. Comunitatea (community): în urmărirea interesului comunitar. este dezvoltarea unui repertoriu comun de resurse. împărtăşirea cunoaşterii. 3. documente şi moduri de adresare.

dacă se referă la:  Demonstrarea importanţei de „calificare” on line (profiluri. 25 .  Tutorii / Moderatorii.). noilor membri trebuie să le fie furnizate şi următoarele informaţii:  Instrucţiunile şi recomandările privind utilizarea platformei. dar pot să îmbrace şi un caracter general şi pot să fie publicate la scară largă. interacţiunea este de unu la unu şi se poate realiza în principal prin utilizarea mesajelor de mail individuale. care oferă suport privind utilizarea tehnologiilor tematice1. moderatorul trebuie „să construiască punţi” între mediile culturale. În această fază. rolul de moderator este acela de a da bun venit.Salmon şi Giles au realizat un model al evoluţiei unei comunităţi de învăţare în reţea. fiind verificată şi motivaţia cererii de acces. CV-uri. În comunitate sunt identificate trei categorii principale:  Participanţii. sociale şi de învăţare deja cunoscute şi cele noi în care participantul trebuie să tranziteze. Mesajele moderatorului sunt de cele mai multe ori personalizate în funcţie de destinatarii lor. care permite o orientare logică între conţinuturi. În această fază. Faza 2: socializarea on line Participantul începe să aprecieze mediul social şi să înveţe să interacţioneze.  Tehnicienii.  Încurajarea conştientizării stilului de comunicare (netiquette).  Încurajarea practicii şi a conexiunii regulate. 1 Acest rol poate să fie îndeplinit tot de moderatori sau poate să fie atribuit personalului specializat.  Suport în înfruntarea nivelelor ridicate de anxietate şi lipsă de încredere în instrument şi conţinut. Modelul distinge 5 faze în care sunt identificate activităţile de angajare a profilurilor de mai sus: Faza 1: acces şi motivaţie Participantul trebuie să fie în măsură să instaleze sistemul şi să îl acceseze. eventualele referinţe şi date de contact.  Structurarea materialului didactic (scaffolding). etc. În această fază.

stilurilor de învăţare diferite şi Sintetizarea informaţii schimbate şi clarificarea importanţei lor prin obiective generale. Moderatorul începe să interfereze tot mai puţin în procesul dialectic pentru a permite participanţilor să interacţioneze şi să genereze cunoaşterea în mod autonom. În această fază pot să fie utilizate multe tehnici faţă în faţă. Faza 4: construirea cunoaşterii Începe faza de interacţiune şi negociere cooperative a cunoaşterii. oferind explicaţii şi exemple. să articuleze. Abilităţile sale creative şi cognitive îi vor permite:      să ofere idei sau resurse şi să exprime critici.  Susţinerea participanţilor în definirea propriilor obiective. de fiecare dată când este posibil. Moderatorul acţionează ca un „responsabil de cercetare” şi asistă participantul în identificarea şi găsirea informaţiilor doreite. să exploreze şi să susţină chestiuni. încurajare şi suport. abilităţile moderatorului sunt foarte importante: încurajare. să explice şi să susţină opinii. consolidarea şi dezvoltarea sistematică a modelelor de lucru on line. să reflecteze şi să îşi reconsidere propria poziţie. Tutorele şi participanţii lucrează împreună pentru a genera şi legitima noile semnificaţii. Încurajarea practicii. 26 . Faza 3: transmiterea şi primirea de informaţii În această fază. Recunoaşterea şi acceptarea diversificate. precum şi capacitate sa de a le valorifica. Mesajele moderatorului se adresează în general întregului grup:    Solicitarea participanţilor tăcuţi şi moderarea celor dominanţi. a conexiunilor şi legăturilor cu obiectivele învăţării. interacţiune şi evidenţiere. dar cu mai mare atenţie pentru stimularea şi facilitarea procesului. să pună întrebări interesante. participantul începe să aprecieze informaţiile disponibile în comunitatea on line.  Furnizarea de referinţe şi alte experienţe (spre exemple. Moderatorul lucrează mai puţin. e-mai).

Comunità di pratica. De fapt. Guerini e Associati. 2006. Meaning.. să discute şi să dezvolte ideile celorlalţi. să propună iniţiative în baza ideilor reieşite din discuţie.ewenger. elementul tehnologic. Communities of Practice: Learning. o comunitate virtuală nu poate să ignore existenţa unei comunităţi reale. să înfrunte. conferă vizibilitate comunităţii în exterior. care susţine CdP nu ignoră elementele cheie de gestionare şi facilitare a muncii în echipă. http://www. Cu cât participantul dobândeşte mai multă autonomie. sporeşte sentimentul de apartenenţă. tr. cu atât mai mică va fi intervenţia moderatorului în termeni de prezenţă. E. Rolul tehnologiei şi problemele aferente Tehnologia are un rol fundamentul în viaţa unei comunităţi. E. deoarece facilitează participarea şi schimbul dintre membri şi sporeşte legătura dintre ei. Faza 5: dezvoltarea autonomă Suntem în faza în care participantul dobândeşte autonomie. R. Snyder. McDermott. în termeni de identitate a membrilor şi a comunităţii.. nivelul de socializarea şi ataşare a grupului creşte inclusiv prin activităţile realizate. tr. 1998. definiţiile şi semnificaţiile. se evidenţiază faptul că învăţarea în reţea cu ceilalţi şi de la ceilalţi este primul best practice al comunităţii. sintetizând şi arhivând materialul produs. and Identity. Wenger..M. HBS press 2002. În pofida utilizării şi importanţei tehnologiei. accentuând importanţa comunicării. să tragă concluzii şi să sintetizeze contribuţiile anterioare. permiţându-i accesul. it. De asemenea.. W. la resurse specifice. Cambridge University Press. Bibliografie: Cultivating Communities of Practice. Raffaello Cortina. it. Wenger.Abilităţile sale de interacţiune îi vor permite:     să critice. Coltivare comunità di pratica. dacă este necesar. 2007.com/ 27 . să negocieze interpretările. Concluzionând. Rolul moderatorului este de a-l încuraja la reflecţie.