You are on page 1of 29

CAP. 6.

SOLUŢII TEHNICE DE AMENAJARE PROPUSE
6.1. Consideraţii generale
In amenajarea bazinelor hidrografice torentialesolutiile de amenajare trebuiesc trebuiesc
stabilite si aplicate pe toata suprefata bazinului. Acesta cuprinde atat albia bazinului cat si
versantii acstuia, acopetiti cu padure sau pajiste, care are ca scop prevenirea declansarii
proceselor torentiale.
In bazinetul “Valea lui Dumbrava”, vor fi necesare un ansamblu de lucrari si masuri avand
ca scop prevenirea formarii unor formatiuni torentiale. Vom intervene in special cu lucrari
hidrotehnice, dar tinem cont si de lucrarile de pe versantii bazinetului. Trebuie tinut cont ca
bazinul hidrografic Tarlungul Superior, gradul de eroziune este acentuat, datorita talvegurilor
foarte abrupte. Acestea reprezinta o sursa potential de colectare a aluviunilor reprezentand un
risc mare, a declanşării proceselor torenţiale.

Fig 6.1. Imagine ilustrand preluare date topografice din teren (Fotografie originală)
Rolul vegetatiei este important deoarece, acesta ajuta la stabilizarea, refacerea, protejarea
solului. Echilibrul ecologic, este dat de refacerea retelei hidrografice, care presupune amplasarea
unor lucrari hidrotehnice, cu scopul de a apara obiectivele care pot fi distruse de viitura, dar si
pentru a stopa evolutia proceselor torentiale. Preluarea datelor din teren a ajutat la realizarea
acestui proiect, masuratorile realizandu-se intr-o singura zi. Pentru masuratori exacte, am luat
puncte de pe albie , de mijlocul versantului si din varful versantului.
Imagini cu luctari hidrotehnice din bazin
6.1.1. Măsuri şi lucrări pe versanţii bazinului
Prin lucrarile care se vor realize pe versantii bazinetului se vor urmari doua obiective
importante de care trebuie sa tinem cont.
In primul rand imbunatatirea consitentei arboretului, compozitia, diversificarea speciilor de
arbori. Sa indeplineasca insusiri calitative ale arborilor, asadar prin U.S.H.1, 2, 3 in care este
cuprins bazinetul sa indeplineasca functiea de protective.
In al doilea rand, se refera la imbunatatirea si refacerea covorului vegetal din zona pajistilor.
Cu cat covorul vegetal este mai bogat, cu atat se retine o cantitate mai mare de apa in sol,
provenita de la o ploaie. Asadar se va avea in vedere imbunatatirea pajistilor, prevenirea
pasunatului ilegal si distrugerea speciilor de arbusti.
Prin procesul de lucrari de amenajare a bazinelor hidrografice torentiale, lucrarile de
impadurire a versantilor periclitati de procesele intense de degradare a terenului sunt destul de
mari. Asadar se poate observa rolul determinant pe ceare il are vegetatia forestiera in ameliorarea
proceselor torentiale.
La ameliorarea proceselor de eroziune si alunecare de suprafata, se poate observa ca rolul
vegetatiei forestiere ca are o actiune de lunga durata, daca este respectat amenajamentul.
Solutiile preconizate pe versantii bazinului poate sa difere de la o unitate de studiu la alta
caracterizat prin:
- structura vegetatiei;
- intensitatea fenomenelor de degradare;
- tipul de eroziune din suprafata luata ca studiu.
In bazinetul hidrografic torrential, acesta poate fi apreciat ca fiind moderat (suprafata
impadurita este de 49%), Solutia necesara fiind ca sa se vina cu impaduriri pe intraga suprafata a
bazinului.

6.1.2. Măsuri şi lucrări de ameliorarea a pădurilor
Refacerea si protejarea solului, reprezinta un process esential pentru combaterea eroziunii
pluvial, diminuarea proceseor torentiale din basinet.Pentru ameliorarea regimului hidrologic din
basinet, rolul hidrologic si antierozional este de cele mai multe ori decisive.
Datorita procentului mic de padure existent, de circa 50%, in viitor se vor urmari realizarea
unor lucrari silviculturale, care pot ajuta la optimizarea structurii arboretelor.
Arboretele din bazin sunt incadrate in grupa I 1c, caracterizat prin paduri cu fuctie de
protective a apelor, paduri de pe versantii raurilor, care alimenteaza lacurile de acumulare. Tipul
de categorie fuctional este TIV. Asadar se va urmari ca arboretele cu functie speciala de protectie
sa se imbunatateasca stuctura compozitie, prin diversificarea unui numar mai mare de specii. Din
punct de vedere genetic,cu cat sunt mai multe specii, cu atat rata de supravetuiere, adaptare la
conditiile climatic, va fi mai mare. Se caracterizeaza prin diversitate genetica. Acolo unde va fi o
singura specie de arbori, la un atac de insecte, toti arborii vor muri. Se va avea in vedere
consistent, etajarea arboretelor.
Acentul se va pune pe conditiile impuse de lacul de acumulare, pe functia de protecetie a
apelor si combaterea eroziunii.
Solutia optima pentru a asigura continuitatea intregului ecosistem forestier, se recomanda
taierile progresive.
Prin aplicarea taierilor successive (uniforme) se urmareste realizarea a doua obiective
importante.
In primul rand, se doreste recoltarea de masa lemnoasa stabilita rin amenajament ca
posibilitate anuala de produse principale.
In al doilea rand, instalarea si conducerea regenerarii din samanta, sub masiv si cat mai
uniform astfel incat arboretul cel nou format sa constituie o consistent plina. Tratamentul
mentionat face apel la trei taieri de regenerare. Aceste taieri de regenerare sunt urmatoarele: de
insamantare, de punere in lumina si definitive (finala).
In imaginea de mai jos putem observa ca taierile preparatorii sau realizat deja. Aceste taieri
se pot executa pe parcursul intregului an. Taierile au ca scop recoltatea volumului stabilit ca
posibilitate anuala, sa asigure o insamantare completa, cat mai uniforma, ca arboretul situat in
plafonul superior sa asigure o protectie pentru puieti, precum si pentru afanarea solului. La acesta
taiere este obligatorie sa se execute intr-un am de fructificatie numai dupa diseminarea semintei.
Dupa anul de fructificatie cand s-a instalat semintisul sub masiv, aici taierile pot fi uniforme
sau neuniforme. Unde semintisul este uniform, continuu, se pot extrage un numar mai mare de
arboreta. In cazul taierilor neuniforme, se va urmari zonele unde nu s-a instalat semintisul si se
va interveni mai rar pana la un nou an de fructificatie.
In cazul speciilor (brad, fag), cu semintis sensibil la arsita, seceta sau ingheţ, care suporta o
umbrire indelungata de la arboretul batran, intensitatea taierilor de insamantare nu va depasi 20-
25%. In urma acestor taieri consistent nu trebuie sa scada sub 0,8.
Problema principala la taierea de insamantare, o reprezinta alegerea arborilor de extras.
Dupa interventie se doreste sa ramana doar arborii valorosi (vigurosi, drepti, cu coronae
simetrice). Se recomanda ma ales sa se recolteze arborii cu coroanele cele mai mari, speciile
nedorite, precum si cei cu defecte, rupti, vatamati, bolnavi.
Inaintea taierii de insamantare, intr-un an de fructificatie, se doreste scoaterea semintisului
neutilizail, pentru a avea loc cel nou. In suprafata luata ca studiu acesta etapa s-a executat deja.
Acolo unde solul este tasat, se va veni cu o mobilizare a solului, pentru a oferi conditii bune de
instalare a seminstisului.

Fig. 6.2 Detaliu arboret (Fotografie oroginala)

6.1.3 Masuri si lucrari pentru ameliorarea pajistilor din bazin
Pajistile din cadrul bazinetului sunt au valoare medie, avantajul fiind ca sau instalat si
pacuri de arboreta. Sunt situate pe panta mare, deci sunt vulnerabile la procesul de eroziune.
Putem spune ca prezinta o valoare antierozionala mijlocie.
Imagine pajiste in bazinet.
Pe viitor se vor avea in vedere urmatoarele categorii de masuri si lucrari:
1. Suprainsamantari cu amestecuri de ierburi pe pajiste
Pajistile din bazin appreciate ca terenuri cu eroziune puternica si pericol de accentuare a
eroziunii urmeaza sa faca obiectul actiunii de suprainsamantare cu amestecuri de ierburi
perene. S erecomanda pentru aceste terenuri, in vederea obtinerii unor productii de masa
verde de circa 12t/ha.
Observatie: Nu sunt recomandate fertilizari cu ingrasaminte chimice datorita pericolului de a
fi poluate apele din lac.
1 Organizarea si proiectarea pasunatului rational;
Din acest punct de vedere, trebuie respectate urmatoarele reguli:
- In fiecare an, pasunatul se va face conform unei anumite succesiuni, stabilite de la
inceput si care trebiue respectata in toate ciclurile de pasunat.
- Pasunatul poate incepe cand au atins inaltimea de 10-15 cm si va continua pana cand
iarba va ajunge in faza de maturitate, dupa care se va cosi pentru fan;
- Pe viitor se va urmari ca pasunatul sa nu sa se efectueze 6olios6 6olios, sau cand solul
este prea umed
Pentru o buna desfasureare a pasunatului, fara degradarea acesteiea, se recomanda sa se
informeze cat mai repede persoanele care sunt in domeniul pastoral. Tebuie constientizat faptul
ca paracticarea ilegala a pasunatului poate avea consecinte grave pe viitor.
6.2 Lucrari pe reteaua hidrografica torentiala
Datorita amplasarii terenurilor sursa de aluviuni, precum si obiectivele care trebuiesc
protejat, ne conduce la faptul ca trebuie intervenit cu lucrari hidrotehnice pe reteaua torentiala
din bazin. Aceste lucrari sunt destinate sa vina in ajutorul combaterii proceselor torentiale.
Pe reteaua hidrografica din bazinet, se propune un sistem de lucrari hidrotehnice transversal,
caracterizate prin baraje care vor retine aluviunile din amonte. Numarul total de lucrari
hidrotehnice transversal sunt 5.
Pentru a avea o reusit cat mai buna, hidrologic si antierozional, se propune o impadurire cu o
bogata vegetatie forestiera ce se va instala ulterior pe versantii care aduc aluviuni.

6.2.1 Optimizarea amplasarii lucrarilor hidrotehnice transversale (baraje)
La stabilirea lucrarilor hidrotehnice transversale, se are in vedere urmatoarele functiile pe
care trebuie sa le indeplineaca:
- Regularizarea si consolidarealbiei principale pe tronsonul ei inferior ce va fi acoperit de
lucrari
- Atenuarea viiturilor torentiale si retentia aluviunilor grosiere transportate de viituri
- Crearea conditiilor favorabile pentru instalarea vegetatiei forestiere, atat pe
aterisamentele create intre lucrari cat si pe terenurile surse de aluviuni.
Pentru stabilirea adoptarii inaltimii lucrarilor transversale se urmareste ca pentru un volum
minim de lucrari sa retina o cantitate mare de aluviuni.
Pa stabilirea variantei optime a lucrarilor s-a recurs la un procedeu combinat, in care am
utilizat un graficdestinat evaluarii volumului de aterisament, dupa metoda A. Apostol.
La stabilirea volumului de aluviuni retinute, la amplasarea barajelor sau parcurs urmatoarele
etape:
- S-a desenat profilul longitudinal la albia masurata in tere, cu scara 1:500 pentru lungimi
si 1:200 pentru inaltimi.
- Din pichetul numarul 1 s-a recomandat ridicarea cu o inaltime de 3 m. Pe plansa cu
profilul longitudinal s-a pornit din pichetul 1 deoarece pichetul 0 corespunde cu
intersectia paraului Valena Adanca de Jos;
- Din aval spre amonte sau trasat din metru in metru aterisamente. Pentru trasarea liniei de
aterisament am folosit panta de 5% pana s-a intersectat cu linia talvegului.
- Sau trasat liniile de aterisament pana in amonte, mai exact pana in pichetul numarul III.
Pentru determinarea volumului de aluviuni, sau parcurs urmatoarele faze:
- Prima etapa, in determinarea volumelor, a fost sa se duca din intersectia dintre talveg si
aterisament o linie vertical in jos;
- In partea inferioara a profilului sau realizat linii echidistante orizontale, pama la volumul
de 10 m³;
- Din fiecare punct de intersectie, s-a trasat curbe de variatie a suprafetei aterisamentelor;
volumele de aluviuni sau calculate insumand perimetrele la diferite inaltimi 1m, 2m, 3m.
Pentru fiecare imparte sau realizat aria suprafetei, iar unde au fost mai multe sau insumat
rezultand volumul de aterisament.
- Din punctele de intersectie dintre aterisamente si talvegul albiei, s-au numerotat cu 1, 2,
3 pana la 16
- In partea stanga a liniilor de aterisament se trece volumul de aluviuni retinute de la
pichetul 1 la 16.
- Valorile din partea dreapta reprezinta cumulari de valori care se scriu sub linia talvegului
albiei, in dreptul sectiunilor respective
- Aceste valori se transmit rand pe rand, mai departe, pe linia pantei de proiectare la
celalte sectiuni din amonte, aceste valor scriindu-se sub linia talvegului, pe coloana;
- Din coloana 2 se alege mavaloarea maxima, valori care se insumeaza mai departe cu
valorile prezentate in partea stanga. In continuare valorile obtinute se inscriu pe partea
dreapta si se transmit in amonte pana in pichetul III;
- Calculele vor fi asemanatoare de la pichetul 2, 3, 4 pana la 16, se vor obtine in mod,
virtual, puncte de amplasament;
- Din sirul de valori situate sun talveg, se va alege valoarea maxima;
- Punctual in care este reperata acesta valoare, marcheaza inaltimea optima a lucrarilor
transversal in sectiunea repectiva; ele determina amplasamentul lucrarilor;
- Din sirul de valori se va allege maloarea maxima si se va pleca din nous pre aval pe linia
pantei de proiectare pana cand valoarea stabilita este gasita in dreapta unui arc;
- S-a procedat ca mai sus, pana s-a ajuns in sectiunea de plecare 1.
Prin acest procedeu se urmareste protejarea directa, sigurarea imediata a unor obiective
situate in aval. Procedeul optimizarii inaltimii a avut la baza maximizarea volumului de aluviuni.
In caul de fata s-a luat vaorile maxime de aluviuni pe care le pot retine barajele. Inaltimea optima
s-a ales in asa fel incat sistemul de lucrari proiectate, sa asigure capacitatea de retentie, in
conditiile unui volum cat mai mic al constructiilor hidrotehnice.
In urma acestui procedeu sau stabilit un numar de 5 lucrari hidrotehnice transversale de 3
m.
Elemente ce intervin in calculul de proiectare:
1. Perioada de amenajare
Se va adopta o perioada de 5 ani si ca se va produce o ploaie torentiala a carei asigurate este
de p=2%.
In cei 5 ani, volumul de aluviuni, care va fi stocat va fi urmatorul:
W
ater
5ani
= 5∙W
a
ater
+W
2%
ater
= 5· 79+152 = 547 m
3
2. Panta probila de asezare a aluviunilor in aterisament
Aceasta formula a fost stabilita de catre doctor ing. R. Gaspar prin peste 200 de lucrari luate
ca studiu:
iat=
( )
04 , 0
2 , 0
2 , 0 0,8
a
10
i 0,13
+
· ·
la F
Wa

în care : F- suprafaţa bazinului (F=24,8 ha);
Wa-transportul de aluviuni mediu anual din bazin (Wa= 143 m
3
/an);
ia – panta medie a albiei principale din bazin pe sectorul ce va fi amenajat cu lucrări
transversale(de la pichetul 0 până la ultimul pichet) (ia = 0,275);
l
a
−lăţimea albiei principale din bazin pe acelaşI sector. (l
a
= 5 m)
iat=
( )
04 , 0 2 , 0
2 , 0 0,8
a
10
i 0,13
+
· ·
a
l F
Wa
=
( )
04 , 0 2 , 0
2 , 0 0,8
10 5 ) 88 , 24 (
143 0,27 0,13
+
· ·
=0,05
3. Capacitatea de retentive a unui singur baraj. Numarul, inaltimea si amplasarea barajului
Volumul de aluviuni retinut de lucrarile hidrotehnice transversale, s-au stabilit pe cale
grafica rezultand 5 lucrari.
Capacitatea barajului este M3.0 cu volumul de 40 m³.
4. Adancimea de fundare
Potrivit normativului de proiectare acesata adancime Yf se diferentiaza in raport cu
inaltimea utila lucrarii transversal (Ym). Valoarea adancimii de fundare poate fi majorata
in cazul in caredatorita pantei mari existariscul ca fundatia sa fie dezgolita pe
paramentuldin aval. Pentru a evita ecest efect nedorit se utilizeaza urmatoarea formula:
Yf = Yî + Ym ∙ ia-b
în care : Yf (m) – adâncimea de fundare;
Ym (m) - înălțimea utilă a barajului (3,0 m);
Yî (m) – adâncimea maximă de îngheț;
ia (tg) – panta albiei pe sectorul măsurat a-b.
Rezultă :
Yf M 3,0 = 1+ 3 ∙ 0,20 = 1,6 m


5. .Adâncimea de încastrare
Se adopta in functie de natura litologica a terenului si de gradul de instabilitate a taluzului de
mal. In proiect vom adopta o adancime de incastrare dupa cum urmeaza:
d = 0,5 + 0,2 ∙ Ym
in care : d (m) – adâncimea de încastrare;
Ym (m) – înălțimea utilă a barajului (3,0 m).
Rezultă :
d=0,5+0,2· Y
m
=0,5+0,2· 3,0=1,1 m

Fig 6.3. Reprezentare schematică a adâncimii de încastrare

6. Tipul de baraj și materialul de construcție
In proiect vom adopta baraje trapezoidale cu fruct marit (λ = 0,3), dimensionate in ipoteza
dezvoltarii de eforturi de intindere pe paramentul din amontea acestei lucrari. Materialul de
constructia barajelor se va face zidarie din piatra cu mortar de ciment. Acesta reprezinta cea mai
avantajoasa si solutie deoarece asigura o rezistenta sporita la socuri, vibratii si eroziune. Piatra
necesara pentru construirea barajelor se va lua din cuprinsul Vaii Adanca de Jos.
6.2.2. Împăduriri pe reţeaua torenţială din bazin
Se vor realiza lucrari de consolidare a versantilor. Sursa principal de aluviuni o reprezinta
malurile foarte abrupte. Instalarea sau reinstalarea vegetatiei constituie o operatie dificila, se va
urmari sa se foloseaca specii din compozitia actual.
In aeste conditii foarte grele de instalare, datorita eroziunii accentuate, fortei destructive a
apei, se pot instala specii rustice capabile sa faca fata la conditiile dure din basinet, la , acoperire
cu roci, dezradacinare temporara in special. O buna categorie de specii o reprezinta acelea care
sunt repede crescatoare, drajoneaza, lastaresc repede.
Astfel, in cazul terenurilor degradate de pe malurile terenurilor, la criteriile de cartare se va
tine seama desubzona de vegetatie, natura substratului litologic, gradul de stabilizare a
taluzurilorde mal, mod de formare a taluzurilor de mal.
Încadrarea în funcție de aceste criterii, ne conduce în cazul de față, la următorul tip de
stațiune :
RC3rn :
- R – terenuri ravenate;
- C – subzona fagului și amestecului de fag cu rășinoase;
- 3 – alternanțe de gresii, marne, argile, șisturi argiloase;
- r – soluri predominant în rocă;
- n – terenuri nestabilizate.
În cazul de pozitelor de aluviuni de pe rețea și con, criteriile meționate anterior au în
vedere:
- subzona de vegetație;
- compoziția granulometrică;
- grosimea, troficitatea și umiditatea depozitului.
În funcție de aceste criterii a rezultat următorul tip de stațiune : AC2 :
- A – terenuri cu aluviuni;
- C – stațiuni din subzonele fagului și amestecului de fag cu rășinoase;
- 2 – aluviuni predominant grosiere.

Solutia tehnica pentru a imbumatati malurile albiilor, se vor folosi specii precum salcam
(Robinia pseudacacia), annin alb (Alnus incana), iar specii de rasinoase am avea: pin (Pinus
sylvestris), molid (Picea abies).
La realizarea de impadurire se vor folosi anin si molid, cu nu numar de 4000 de puieti/ha, cu
plantarea in gropi mari de 50x50x50 cu pamat vegetal adus din alta parte.
Lucrarile de impadurire se vor realize pe aterisament, astfel incat pe margini sa se amplaseze
speciile de arbori, iar pe mijloc un culuar liber pentru scurgerea apelor.






Fig 6.4 Imagine ilustrand elemente de calcul a suprafetei de impadurit pe aterisament

In continuare vom calcula lungimea taluzurilor. Se adopta urmatoarea ipoteza de
simplificare, in care din restul retelei, doar jumatate constituie sursa de aluviuni. Se va aplica
urmatoarea formula:
Ltm = 2 ∙ Lr
unde : Lr – lungimea rețelei considerată teren sursă de aluviuni ( 200 m).
L
tm
= 2 ∙ 200 = 400 m → lungimea taluzurilor L
tm
= 400 m.
S=400 ∙ 0.4 ∙ 5= 800m²= 0,08ha
Sprafata de plantat pe aterisamente se determina ca produsul dintre lungimea si latimea
aterisamentelor.
Suprafata de împădurit pe aterisament este: Sater 1M 3.0 = 5,7 ∙ 115 = 655,5 m
2
=0,6 ha

CAP. 7. BREVIAR DE CALCULE
7.1. Calculul lucrărilor hidrotehnice transversale
In urma calculelor, lucrarile hidrotehnice transversale nu variaza, se va folosi promul baraj de
retentive a aluviunilor, cu inaltimea de 3 m.
7.1.1. Calculul hidraulic al deversorului barajelor
Potrivit normativului de proiectare în vigoare, deversoarele barajelor, care nu prezinta canal
de evacuare, se dimensioneaza luandu-se in seama debitul de lichid maxim cu probabilitatea de
calcul (p=2%). In cazul de fata aces debit are valoareade:
Q = Qmax, 2% = 5,04 m
3
/ sec
în care :
Qmax, 2% (m
3
/ s) – debitul maxim de probabilitate 2%.
La proiectare se considera un deversor trapezoidal de tip Cipoletti. Acesta se caracterizeaza
prin conditia tg ɑ=1/4.

Fig.7.1 Schema deversorului


Se preteaza pentru vaii inguste cu debite mari si prezinta urmatoarele particularitati:
- Coeficientul de debit nu depinde de sarcina H
- Datorita contractiei laterale lungimea active a pragului deversorului se reduce cu 0,2H
- se poate baza pe următoarea relație :
- Q = 1,86 ∙ b ∙
2
3
0
H
în care :
- b (m) – lungimea pragului (crestei) deversorului;
- H
0
(m) – sarcina totală a deversorului calculată cu următoarea formulă :
- H
0
= H +
g
v
·
·
2
2
0 0 o

în care :
- α
0
– coeficientul lui Coriolis ( = 1,1);
- V
0
( m/s) – viteza de acces a apelor la deversor;
- V = Q/A
In tabelul ce va urma se va studia cateva variante de calcul, dupa care se va decide variant
optima:
Tabelul 7.1. Adoptarea înălţimii deversorului
b = Q/1,86 ∙
2
3
0
H
Q = 14,28 V
0
= 0,27 m/s H
0
= H +
g
v
·
·
2
2
0 0 o
= 0,01 α
0
= 1,1 g = 9,81


H

H
0

2
3
0
H

b

b + 0,5H
Lățimea
albiei, m

Soluția
adoptată
0,8 0,8808 0,8266 3,2782 3,6782
5,00

H = 1,1 m
b = 2,18 m
0,9 0,9851 0,9778 2,7712 3,22
1,0 1,0851 1,1303 2,3973 2,8973

In cazul de fata am ales varianta H=0,9 m, b=2,90 m, deoarece terenul este stancos si
sapaturile in mal vor fi mai mici datorita rocii. Din punct de vedere economic este este o soluție
avantajoasă.

7.1.2. Calculul static al barajelor
Se ia in considerare un tronson de baraj de 1 m lungime, amplasat in zona deversata.
Sectiunea barajului este trapezoidala, iar calculul statistic se reduce de la o problema in spatiu, la
una in plan. Acesta se reduce la calculul profilului trapezoidal al barajului. In continuare vom
prezenta schema de sarcini si calculele de dimensionare si verificare.
7.1.3. Schema de sarcini
Fiind vorba de un baraj cu fruct marit, se va dimensiona in asa fel incat presiunea apei si
aluviunilor sa se exercite pe intreaga inaltimea paramentului amonte a barajului. In cazul de fata
H>0. In continuare se va prezenta o detaliere a sarcinelor care se se prezinta in schema ce
urmeaza:


Fig.7.1 Schema de sarcini

7.1.4. Calculul de dimensionare
a) Metoda si ecuatia de dimensionare
Pentru dimensionarebarajelor trapezoidalecu fruct marit se adoptain mod curet o
metodade dimensionare care are la baza coeficientul de stabilitate la rasturmare (metoda KR).
Pentru calculi a fost adoptat urmatoarea ecuatie de gradul II:
ì
2
+3∙a’∙ì+1,5∙a’
2
-0,5∙K
R
n
∙¸’∙(1+3∙H’)-0,5∙K
R
n
∙¸
p.s.
’=0
unde:
ì
2
– fructul paramentului aval al barajului;
Y = Ym + Yf = 3,0 + 1,6 = 4,6 → înălțimea totală a barajului în zona deversată este
Y = 4,6 m.
a (m) – grosimea la coronament în zona deversată a barajului. Se calculeaza cu urmatoarea
formula:
a = 0,5 + 0,1 ∙ H + 0,02 ∙ Y
a = 0,5 + 0,1∙0,9 + 0,02 ∙ 4,6 = 0,686 → a = 0,7 m;
H (m) – sarcina în deversor : H = 1 m;
¸ - (KN/m
3
) greutatea specifică a apei limpezi = 10 kN/ m
3

¸
ps
(KN/m
3
) – greutate specifică a pământului submersat.Formula este:
¸
ps
= (¸
s
-¸) · (1-n)
unde:
¸ (kN/m
3
) - greutatea specifică a apei (10 kN/m
3
);
¸
s
(kN/m
3
) - greutatea specifică a părţii solide a pământului (26,5 kN/m
3
);
n ~ 0,3 - porozitatea pământului.
Rezultă : ¸
ps
= (26,5 – 10)(1 – 0,3) = 11,55 → ¸
ps
= 11,55 kN/m
3

ìa – coeficientul de împingere activă a pământului, se determină cu rmătoarea formulă
unde φ = 30° :
ì
a
= tg
2
(45
0
-¢/2) = 0,33 → ì
a
= 0,33
¸
z
= 25 KN/m
3
→ greutatea volumetrică a zidăriei de piatră cu mortar;
K
R
n
- coeficient de siguranţă normat. Potrivit schemei de sarcina si clasa de importanta a
lucrarii acesta se adopta ca fiind K
R
n
= 1,20;
Din formula de calcul, se vor inlocui urmatoarele valori pentru a putea rezolva ecuatia, dupa
cum urmeaza:
a’ = a/Y = 0,7/ 4,3 = 0,152 m – grosimea relativă la coronamentul barajului;
H’ = H/Y = 1/4,3 = 0,1956 m – sarcina relativă a deversorului;
¸’ = ¸/¸
z
= 10/25 = 0,4 – greutatea specifică relativă a apei;

¸
,
ps
=
z
a ps
¸
ì ¸ ·
= (11,55 ∙ 0,33)/25 = 0,152 – greutatea specifică relativă a pământului
submersat.
b) Ecuatia de gradul II in landa si rezolvarea lui:
In urma rezolvarii acestei ecuatii, la valorile de la X1 si X1, se va adopta vaoarea pozitiva.
ì
2
+ 3 ∙ 0,152 ∙ ì + 1,5 ∙ 0,152
2
– 0,5 ∙ 1,2 ∙ 0,4 ∙(1 + 3 ∙ 0,1956) – 0,5 ∙ 1,2 ∙ 0,152 = 0
ì
2
+ 0, ∙ ì

- 0,= 0
ì = 0,5089
Rezultă că fructul paramentului aval este : ì = 0,5089
c) Latimea barajului la talpa fundatiei
Pentru determinarea latimea barajului, trebuiesc cunoscute inaltimea barajului (Y=4,6m) si
grosimea la coronamet (a=o,7), in urma careia prin ecuatia de gradul II s-a determinat si fructul
paramentului aval (ì =0,5089). In schema de mai jos vor fi ilustrate componetele schemei
barajului si valorile obtinute:

Fig.7.2 Schema barajului

b = a + ì∙Y = 0,7 + 0,5089∙ 4,6 = 3,040 m ≈ 3 m.
7.1.5. Calculul de verificare
In urma calculelor efectuate, se intocmenste un tablou al fortelor, al bratelor si al
momentelor fortelor in schema de sarcini. Acste calculi se vor realize in functie de A, care
reprezinta extrimitatea aval a talpii barajului.

Tabelul 7.2. Tablou de braţe, forţe, momente
Nr.
crt
Forțe
kN
Brațe
m
Momente
kNm

1.
G1 = ¸
z
∙ a ∙Y
G1 = 25∙0,7∙4,3
G1 = 80,5
LG1 = a/2 + ì ∙Y
LG1 = 0,7/2 + 0,476∙4,3
LG1 = 2,690
MG1 = G1∙ LG1
MG1 = 75,25∙2,3968
MG1 = 216,6207

2.
G2 = ½ ∙ ¸
z
∙ì∙Y
2

G2 = 0,5∙25∙0,476∙4,3
2
G2 = 134,6041
LG2 = 2/3∙ì∙Y
LG2 = 2/3∙0,476∙4,3
LG2 = 1,5606
MG2 = G2 ∙LG2
MG2 =110,0155∙1,3645
MG2 = 210,066

3.
Po = [¸Y(Y+2H)]/2
Po = *10∙4,3(4,3+2∙1)+/2
Po = 147,2
LPo=Y/3∙*(Y+3H)/(Y+2H)+
LPo=4,3/3∙*(4,3+3∙1)/(4,3+2∙1)+
LPo= 1,74895
MPo = Po ∙LPo
MPo =135,45∙1,6608
MPo = 257,4467

4.
Eo = (¸
ps ∙
ìa Y
2
)/2
Eo = (11,55∙0,33∙4,3
2
)/2
Eo = 62,18707
LEo = Y/3
LEo = 4,3/3
LEo = 1,5333
MEo = Eo ∙LEo
MEo = 35,237∙1,433
MEo = 95,3535
∑MS(A) = MG1 + MG2 = 426,6873 ∑Fo = Po + Eo = 209,3871
∑MR(A) = MPo + MEo = 352,8002 ∑Fv = G1 + G2 = 215,1041

Cu datele ce au fost calculate in tabelul de mai sus se pot verifica urmatoarele conditii de
stabilitate si de rezistenta:

a) Stabilitatea la răsturnare
Pentru a verifica aceasta conditie se face raportul dintre suma momentelor de stabilitate
si suma momentelor de rasturnare și compararea cu coeficientul de siguranță normat sau
admisibil K
R
n
= 1,20.
K
R
= ∑MS(A) / ∑MR(A) = …
unde: ∑MS(A) – suma momentelor de stabilitate în punctul A;
∑MR(A) – suma momentelor de răsturnare în punctul A.
Condiția este îndeplinită dacă K
R
= K
R
n
= 1,20, ceea ce este adevărat;

b) Stabilitatea la alunecare
Verificarea acestei situatiei se face doar la stabilitatea plana pe talpa de fundatie. In acest
scop se considera relatia:
n
al
v
0
0 al
K
F
F
* f K >
E
E
=
unde:
Kal – coeficient de stabilitate la alunecare;
fo – coeficient de frecare statică între baraj și terenul de fundație, dat în normativ, în
funcție de felul frecării și de natura suprafeței de frecare, fo = 0,5;
∑Fv – suma forțelor verticale, (215,1041 kN);
∑Fo – suma forțelor orizontale, (209,3871 kN).
Kal = (0,5∙209,3871) / 215,1041 = 0,51365
Fiindca nu se verifica conditiade mai sus, exista risculalunecarii barajului. Pentru a se elimina
orice pericol se va proiecta o cheie de ancorare sub nivelul inferior al fundatiei dupa schema ce
urmeaza:

Fig.7.3 Pinten terminal
c) Efortul unitar maxim de compresiune pe terenul de fundaţie
Deoarece barajul trebuie am plasat intr-o zona cu un contact slaba fata de sol, nu se poate
asigura o legatura stransa.Eforturile de compresiune se vor aseza doar pe o portiune din suprafata
fundatiei (suprafata active), pe cand valoarea maxima a efortului se va stabili pe extremitatea
aval a talpii barajului (punctual A). Acesta se poate calcula cu formula:
σ
A real
=
d
F
v ¿
·
3
2
(kN/m
2
)
în care : d – brațul rezultantei față de punctul A;
∑Fv – suma forțelor verticale.
Brațul rezultante d se poate calcula ca raport între momentul rezultante și suma forțelor
verticale :
d=
Fv
A M
E
) (
=
Fv
M M
A R A S
E
E ÷ E
) ( ) (
= 0,34 m
Condiția de rezistență este îndeplinită dacă σ
A real
≤ Pconv, unde Pconv este presiunea
conventionalade calcul a terenului de fundatie. Se va adopta Pconv=650kN/ m
2
, fiind preluat din
standarde, in functie de caracteristicile geotehnice ale terenului.
σ
A real
= 2/3 ∙ 215,1041 / 0,34 = 421,77 ≈ 422kN/m
2

Rezultă că : σ
A real
< Pconv , deci condiția a fost îndeplinită.
d)
Efortul unitar maxim de întindere în corpul barajului

Acesta se gaseste la baza paramentul amonte al barajului (punctual B din schema) si nu
trebuie sa depaseaca rezistenta admisa la intindere din care e realizat barajul. Se va folosi
urmatarea relatie:
σ
B
= |
.
|

\
| ·
÷ ·
E
b
e
b
Fv 6
1
în care : ∑Fv – suma forțelor verticale, (215,1041 kN);
b – lățimea la nivelul tălpii barajului (b = 3);
e – excentricitatea rezultantei, care la rândul ei se calculează cu relația :
e = b/2 – d = /2 – 0,34 = 1,16 → e = 1,16 m.
Pentru rezistenta la intindere, in cazul in care barajul este construit din zidarie de piatra cu
mortar de ciment, sectiunea de calcul a eforturilor unitare (AB) este orizontala se poate adopta
valoarea:
σa.i.=1,85 daN/cm²
Inlocuind valorile avem:

B
|

= 215,1041/3 ∙ [1 – (6∙1,1,16)/3] = 94,6458 kN/m
2
= 0,946458 daN/cm
2
Rezulta ca din calcule, conditia este respectata: efortul unitar maxim este mai mic decat
admisibilă de întindere.
7.1.5.1. Calculul disipatorului hidraulic de energie
Data fiind alcatuirea constructive a disipatorului de energie se cer a fi rezentate in continuare:
- lungimea de bătaie a lamei deversante;
- dimensiunile radierului;
- dimensiunile zidurilor de gardă;
- dimensiunile pintenului terminal.
7.1.5.2. Lungimea de bătaie a lamei deversante
Se determina prin calcul tinand seama de regimul hydraulic de functionare al deversorului.
Cu urmatoarea formula se va stabili ce fel de prag va fi necesar pentru proiectarea barajului:
a/H=0,7/0,9= 0,777
Din acest calcul rezulta ca va fi un prag gros, deoarece, a/H>0,67, pentru calculul lungimii de
bataie se va aplica formula:
lb
2
– 1,77 ∙ lb ∙ Ho ∙ ia – Ho(1,77 ∙ Ym +1,77a ∙ ia + 0,53 ∙ Ho) = 0
unde: l
b
[m] – lungimea de bătaie a lamei deversante;
Y
m
[m] – înălţimea utilă a barajului;
H
0
[m] – sarcina totală a deversorului;
i
a
[tg] – panta medie a albiei pe sectorul de amplasare al radierului;
a [m] – grosimea – grosimea la coronament în zona deversată.
l
b
2
-1,77l
b
∙0,985∙0,1-0,985∙(1,77∙3+1,77∙0,7∙0,1-0,53∙0,985) = 0
l
b
2
-0,174345l
b
-4,83817225=0
l
b
=2,08 m≈2 m
7.1.5.3. Elementele radierului
1. Lungimea radierului
Se determina in finctie de lungimea de bataie a lamei deversat, de insusirile hidraulice,
geometriceale deversorului si de unele caracteristici ale profilului transversal al barajului.
Lungimea radierului se poate calcula cu relatia:
L
r
= l
b
+ Y
v
· (1-ì) + H – a
unde: l
b
[m] – lungimea de bătaie a lamei deversante;
Y
v
[m] – înălţimea pragului deversorului deasupra punctului în care linia radierului se
intersectează cu linia paramentului aval al barajului;
ì– înclinarea paramentului aval al barajului;
H [m] – înălţimea umerilor deversorului;
a [m] – grosimea pragului deversorului (grosimea barajului la coronament).
Y
v
=
a
a m
i λ 1
i a Y
· ÷
· +
=
1 , 0 5089 , 0 1
0,1 0,7 3
· ÷
· +
= 3,23 m
Unde: i
a
= 0,1;
Y
m
= 3,0 m
L
r
=2+3,23-(1-0,5089)+0,9-0,7=4,93 m
2. Latimea radierului
Se va lua in considerare ca latimea radierului sa fie egal cu deschiderea deversorului in partea
superioara. In continuarea umerii vor fi înclinaţi la 45°, si se vor calcula cu urmatoarea formula:
b
r
= b + 0,5H = 3+0,5· 0,9 = 3,45 m
unde: b
r
- lăţimea radierului [m]
b - lungimea crestei deversorului [m] (3m)
H - sarcina în deversor[m] (0,9m)
3. Grosimea radierului
Se ia in considerare o grosime de 50 cm care va fi realizat dintr-un strat superior de zidarie de
piatra cu mortar de ciment asezat peste un zid inferior din beton.

Fig.7.4 Grosimea radierului

4. Dinţii disipatori de energie
Pentru eliminarea energiei cinetice, se vor prevedea in aval de barajul hidrotehnic
transversal, doua randuri de dinti disipatori.

Fig.7.5 Dinti disipatori - vedere in plan

Fig.7.6 Dinti disipatori-sectiune
7.1.5.4. Zzidurile de gardă
Zidurile se incastraza, pe de o parte si de alta, radierul barajului. Prin constructia lor trebuie
sa satisfacaconditia hidraulica, de a incadra apa pe radier, de sprijinire a malurilor albiei in aval.
Se va calcula cu urmatoarea formula:
Y
z
= 0,5∙(1+H+Y
m
∙i
a
)
Unde: H(m) – sarcina în deversor;
Y
m
– înălţimea utilă;
i
a
- panta medie în zona de amplasare a lucrărilor
Rezultă : Y
z
= 0,5∙(1+0,9+3∙0,1 m = 1,1 m

Fig.7.7 Zidul de garda
Deoarece, Yz are valoarea 1,1 m, atunci se va adopta pentru grosimea la coronament a
zidurilor va fi az=0,4.
7.1.5.5. Pintenul terminal
Acesta se prezinta sub forma unui dinte infundat in patul albiei, care se leaga de cele doua
ziduri de garda si se fixeaza in malurile laterale.

Fig.7.8 Scema la pintenul terminal al radierului
Pintenul terminal se va situa la o adancime de 1,5 m in sol, iar grosimea va fi de 50 cm.