You are on page 1of 16

Arheo/ogia ş ş minelor din România - ş antropice

ş antropice
(biserici ş ă rupestre)
Biserica ă Capului
Sf. Ioan ă
Jud. ă sat ş comuna ţ
Localizare: Malul stâng al pârâului Alu-
ş Culmea Martiriei.
Biserica este ă ă in ă Este for-
ă din ă ă naos (5,60 x 4,75
m), altar (2,81 x 2,55 m) ş un pridvor
exterior din lemn. Firidele ă patru
ţ in ă cu ă : 1548,
1736, 1745, 1777. O ţ din nordul
altarului (in ă pare a fi ă
secolului al XVI-lea. Sitului ii ţ ş
chilia cu ă ă ă la 6,5 m de
ă A suferit ă ale ţ
in mai multe perioade.
Datare: epoca ă
1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academiei. Fond
Odobescu III , Varia 14, Acte, 1-11 .
2. P. Chihaia, De la Negru ă la Neagoe
Basarab, ş
3. •••, Vestigiile Rupestre din ţ Buziju/ui,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
Complexul ş
Culmea Martiriei
Jud. ă sat ş comuna ţ
Localizare: ţ ă bazinul râu-
lui ă afluentul ş Complexul
Monahal ş
ă locuri de ă cu
ţ ă ă Pe ă in
jurul bisericii, se ă locuri de ă
la ă ţ diferite. intre acestea se ă ă
A 1 - ă ă ă in ă pe care a
existat cândva o cruce sau o ţ ă de lemn.
Lungimea este de 1,60 m, ă ţ de 1 ,40,
ă ţ de 1, 75 m ş o ş ă cu dimen-
siunea de 0,75 x 1,55 m. ă ă lui
Corneliu Ş ş a lui Vasile Drâm-
boceanu ar fi o ş ă ă care a
93
putut fi ă ş ă ca magazie
pentru interesele complexului monahal
(poate staul pentru animale).
A2 - ă cu lungimea 1 m, ă ţ
0,55 m, ă ţ 1,80 m, ă ă ş ă A putut
servi ca loc de ă a unei ţ sau
altei piese de cult ă posibil) .
A3 - ă a ă lungime este de 0,65
m, iar ă ţ de 1,53 m. Nu a putut fi
ă decât pentru montarea unei cruci
sau icoane in interiorul ă Nu poate fi
ă de la ţ ă mai mare.
J'1A r  1\To tl_) A
7056 =151. 8

721.1. = 17'3f:.

c €
)CHA
7251. = 171.6
'"!;penE
7285=1777
[
ţ din interiorul bisericii
A4 - lucrare ă de ă rectan-
ă ă un inceput de ă cu o
deschidere de 0,65 m. Are 3 ş cu func-
ţ ă ţ necunoscute. Este ă cu
bolovani ă ş ţ de pe ă ţ
A5- lucrare ă ă pe vârful
stâncii ă ş de seisme. ă ă la
ă o parte din peretele nordic ş vestic.
Toate acestea ar trebui studiate ş efectuate
noi ţ mai ales asupra ţ lor
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş mine/ordin RomfJma - ş antropice
ş asupra modului de acces la ele. Sunt in
ţ cu biserica ş cu alte repere aflate pe
ţ lui H. Trenk. cu ţ for-
mulate de el ş cu cele ale lui P. Chihaia ş a
altor ş sau informatori.
Datare: epoca ă
1 Alexandru Odobescu, B1bltoteca Academ1e1, Fond
Odobescu III, Vana 14, Acte, 1-11
2 P Ch1ha1a . De la Negru ă la Neagoe
Basarab. ş
3 • ·· , Vest1g1ile Rupestre dm ţ
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
ş lui Iosif
Jud. ă sat Nucu, comuna Boztoru
Localizare: La 3 km vest de satul Nucu,
in peretele abrupt al ă imii .Crucea
ă
ă o ă ă (6 x 1,85 x 2
m) Intrarea era spre sud cu o ă la
nord o ă ce a putut juca rol de altar sau
proscom•dier ţ ă a fost mai
ă deoarece are o strangulare obser-
ă pe ţ din interior. Tn ţ ă a
avut un pridvor {in ultima ă care se
articula cu ajutorul unor adâncituri, scobite
in perete printr-un angrenaj de lemn ce o
acoperea ş S-a amenaJat ă ce in
exterior s-a produs o acumulare de ă
pnn care s-a putut extmde. ţ a existat
câte un ş in ă ape numai in
dreptul ş ş ferestret in interior ă o
ă ă peste peretele cioplit, pe
care se aflau incizate semne greu lizibile. in
ă ţ tencuieli• poate fi un In-
diciu de contemporaneitate cu sch1tul Di-
onisie. in exterior, tot ca la Dionisie, se ă
ă inc1zate. cruciforme Ş una
ă ă cu un ş Este ă din
secolul al Xlii-lea. Compararea cu arta
ă este ţ ă Au fost redate Ş
in ă de pictorul ţ H. Trenk.
Datare. epoca ă
1 A·exandru Odobescu. B1bltoteca Academiei , Fond
Odobescu, III, 14.
2. •••• Vesllg1ile Rupestre dm Muntu Buzaului,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3 Vasile Boronean1. ş de la Nucu Bozioru,
JUd Buz4u, Revista Monumentelor,
Monumente lstor1ce Ş de ă 1, 1988, p 46 • 60
94
Biserica Agatonul Nou -
Hram Sf. Ion Zlatotust
Jud ă sat Nucu, comuna Boztoru.
Localizare. Culmea ă versan-
tul sudtc. Bloc stâncos.
Biserica este ă ă in ă ş are ur-
ă d1mens1uni: altar (2,70 x o 98 m),
naos (3.20 x 2,30 m). pronaos (2 71 x 3,00
m). pndvor Ş bec1 {0,51 x 0,65 m). ă
trei pomelnice unul din vremea lui Neagoe
Basarab al doilea din vremea lui Moise
Vo1evod Ş al treilea dm timpul lUI ă
Voievod ş Radu, care au fost scrise cu
caractere chirilice ă din secolele XVI
- XVIII). ă sunt legate intre ele au
ferestre, ş firide pentru strane, ă ş
pentru ă exterioare, to-bogan etc.
A fost ă ţ din cauza se1smelor.
Se mai ă ă ă ă la ă ţ d1ferite
Zidurile, podelele ş beciul in intregime.
ţ Agaton- ă ă H. Trenk- 1871
Datare: epoca ă
1 Alexandru Odobescu Btbhoteca Academte,, Fond
Odobescu III, Vana 14 Acte. 1-11 .
2. P. Ch1ha1a, De la Negru VodA la Neagoe
Basarab, ş
3 • ··, Vest,giile Rupeslre dm ţ
coordonator Corneliu Ş ă 1980
ş Casa ţ
Jud ă sat ş comuna Merei.
Localizare Tn culmea ă . Piatra
ţ in apropierea locului numit .Fân-
tâna ş
www.cimec.ro
O tar
·XVII.
ş Agatonul Vechi
Fond
ş Vârful ă ă
. '
Jud. ă at B u, comuna P ă u
Localizare. Vllrfu1 C m ru. 1 nord·
d a (cea 2 m). Prob b chrt.
poca
ş ă
Jud. Buz • -comuna Br ş ·.
un
Jud Buz u. Bozroru
Loulur .
ş ă Malul
cu ă
Datare: poca m dr
·XVII.
ă
VI
www.cimec.ro
Arheologta ş ş mine for din Romania • ş antropice
1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1el. Fond
Odobescu, Varia 14, Acte. 1·11
2 •••. Vest1gule Rupestre din ţ Buzllulul.
coordonator Corneliu Ş BuzAu. 1980
3 Vasile ţ ş de la Nucu Boztoru.
JUd Buzllu. Rev1sta Muzeelor Ş Monume'ltelor.
Monumente lstonce ş de ArtA 1 1988, p 46 • 60
ş ă
(Chinovia)
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: La poalele ă ţ .Crucea
ă la 2 km de satul Nucu (in ă
dure).
Peretele estle ş planul ţ
ţ este ă ă intr-un bloc para-
lelipipedic ă Ş de pe culme, fixat pe o
muchie, ţ ingropat in sol, de aspectul
unei ă ţ Miezul a fost scobit ş tran-
sformat intr-o ă cu latura ă de
5,73 m, ă ţ intre 2,10 · 2,40 m, ă
ţ de 1,90 m; având tavanul boltit.
ş in ă ape, ş a fost a-
coperit de ş ă La ă de vest al
laturii lungi se ă deschiderea ş pe
latura ă de sud are ă ferestre, iar pe
latura de est doar o ă Pe ţ
sunt incizii chirilice. Este ă in
documente intre 1678- 1783, a fost ă
de V. A. Urechea, este ţ ă de
Alexandru Odobescu in urma ă
la chestionar. in 1872 este ă de Bazil
lorgulescu. A avut ţ de lemn in jur
Din ă arheologice care au fost
efectuate a rezultat ă din secolele
XVI • XVIII ş un gros polonez din 1504.
96
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVIII.
1 Alexandru Odobescu. Biblioteca Academiei , Fond
Odobescu. Varia 14, Acte, 1·11
2 ••·. VestJgule Rupestre dtn ţ Buzllului,
coordonator Corneliu Ş ă 1980
3. Vasile ţ de la Nucu Bozioru.
JUd Buzllu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ArtA 1. 1988, p. 46 • 60
ş ă ă
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: Versantul de nord-vest al
culmii . Crucea ă la 7 km nord
de localitatea Nucu.
Schitul a fost construit in secolul al XVII-lea,
este ă in ă lungimea ă este
de 4,50 m, ă ţ de 30 m, ă ţ de
2,50 m. Era mai mare, dar peretele din ţ ă
s-a ă ş Tn interior se ă un altar de
ă Pe ţ ă ă se pot citi anii
1742, 1775 ş 1830.
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII.
1 Alexandru Odobescu, Biblioteca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14 Acte, 1-11
2 ···, Vesttgitle Rupestre din ţ Buzi ului
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 1980
3. Vasile ţ ş de ta Nucu Boztoru
jud Buzlu, Rev•sta Muzeelor Ş Monumeotelor.
Monumente Istorice ş de ArtA 1. 1988, p 46-60
ş Ghereta
Jud. ă sat Nucu. comuna Bozioru.
Localizare: Versantul de nord al ă ţ
.Piatra Ş in peretele abrupt din-
spre Valea Ruginoasa.
ă un schit cu ă de 2 x 1 ,5
x 2.5 m. Pe peretele sudic sunt ş ş firide
pentru grinzi ce ţ un pridvor de
lemn, spre care se urca pe ă ă in
ă Partea din ţ ă este ă ş ă ţ
din cauza seismelor. A depins, cu siguran-
ţ ă de biserica ă ă Agaton.
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII.
1. Alexandru Odobescu, Biblioteca Academtei , Fond
Odobescu, Vana 14, Acte, 1-11
2 •••. Vesltgtile Rupestre din ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980.
3 Vasde ţ ş de IB Nucu Boztoru,
www.cimec.ro
Arheologia ş ş minafor din Romania - ş sntropice
JUd BuzAu, Revi sta Muzeelor Ş Monumentelor.
Monumente lstor1ce ş de ă 1. 1988, p. 46 - 60.
ş lui Dionisie
ă
Jud ă sat Nucu, comuna Boz1oru.
Localizare: La 2 km de satul Nucu
(martor de eroziune cu aspectul unUl cap
de om. . Piatra ş sub .Crucea
ă
Schitul este ă in ă ă cu
acces numai pe ă de lemn (pe partea
ă ă in ă ş ă anume.
ă de ă ă ne-
ă se ă la 3 m ţ ă de platforma de
nord, 64 x 3,55 m pe latura ă ş 1,88 m
pe latura ă Pe peretele est1c sunt
ă ferestre. Pe partea de vest sunt ş
pentru pat ş ă fn epoca târzie a suferit
ă ale ţ prin ă
ă prin cioplire cu dalta. ă
folosindu-se ş alte unelte de cioplire A fost
ă ţ ă ă ca ţ ă fi fost
ţ cu tencuiala ş ă ă ul-
terior Din ă ă se ă fragmente
de text cu caracter chirilic ş zgrafitat (anul
1796). Pe ţ stâncii, sub scara de
acces. sunt incizate figuri umane din ă
ovale ce se suprapun (cel de deasupra este
mai mare). care ar putea fi mai vechi decât
schitul. apropiindu-se prin modul de exe-
ţ de cele preistonce.
Intrarea cu scara de acces
Arheologia ş 9
97
Datare epoca ă secolele XVI
-XVII
1 Alexandru Odobescu, Btblioteca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte, 1-11.
2. ••• . Vesttgltle Rupestre din ţ BuzluiUJ,
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3. Vas11e Boronean1. ş de la Nucu Boztoru
JUd Buzau, Rev1sta Muzeelor Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p 46 • 60
ş Piatra ă ă
(Arseniile)
Jud. ă sat Nucu, comuna Bozioru
Localizare. Tn masivul stâncos . Arsenia"
(cu ma1 multe vârfuri) , la 8 km nord-vest
de satul Nucu
Schitul este cu o ă de 3,45 x 2,90 x
3,30 m, cu intrarea in peretele sud1c. Tn
peretele estle sunt trei ferestre, tavanul este
boltit (a putut avea doi p1loni la miJloc, ă
P. Chihaia). Pe ţ sunt ţ in
ă ş ă ş pentru grinzi A avut.
probabil , un pndvor de lemn. Pe altarul im-
provizat se ă o cruce ă A fost ă ă
in secolul al XVI-lea ş a ă ş in secolul
al XVII-lea Peretele estic este ţ
ă ş conform ţ lui H. Trenk
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII
1 Alexandru Odobescu, Btbltoteca Academ1e , Fond
Odobescu Vana 14 Acte, 1-11
2. •••• Vesltgitle Rupestre din Munfti Buzllului.
coordonator Corneliu Ş ă 1980.
3. Vas1le Boronean1 ş de la Nucu Bozioru.
JUd. BuzJu, Revtsta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş ele ă 1, 1988, p 46 • 60.
ş Piatra ă ă
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
Localizare: La 1,5 km nord-est de loca-
litatea Rug1noasa.
Probabil sch1t care a fost amenajat intr-o
ş ă ă 01mens1unile ş ă
ă de om, sunt: 7,50 x 5,30 x 3.25 m.
ţ ă urme de cioplire cu dalta ş
urmele unor vetre de foc. Intrarea este par-
ţ ă ş ă Monumentul trebuie ă
ă probabil epoca me-
ă secolele XVI ·XVII.
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din • ş antropice
fZJ-
Peretele sudiC cu tnlrarea
1 Alexandru Odobescu, B1blloteca Fond
Odobescu, Varia 1<4, Acte, 1- 11
2 ···, Vestigule Rupestre dm ţ Buzi:.Jfuf,
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 980
3 Vasil e ţ ş de la Nucu Bozioru,
jud Buz.fu. Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş de Arta 1. 1988, p 46- 60.
ş Policiori
(La Po!ic10ri)
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ş
Localizare: La 150 m sud de ş
ă din satul Ruginoasa. pe malul
drept al ă ă Pârscovelul.
Schitul este ă din ă ă su-
prapuse, cu urme vizibile de ă intr-o
ş ă ă Are trepte la intrare.
Treapta din ţ ă are ă ţ de 2 m. Infor-
ţ este ă Trebuie ă in
vi1tor
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII .
1 Alexandru Odobescu, B1bhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu, Vana 14, Acte, 1- 11
2 •••, Vesllgule Rupestre dm ţ Buzlului.
coordonator Corneli u Ş Buzau, 1980.
3 Vasil e Boroneant. ş de la ucu Boz,oru.
j ud Buzlu. Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce Ş de ArtA 1, 1988, p. 46- 60
ş ş Pietrei
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
98
Locali zare: La 200 m deasupra satului
(800 m nord-vest de ţ llenei
Mateescu).
Are forma ă cu diametru! lung de 1,27
m ş cel scurt 1,25 m, ă ţ la ş ă de
1,54 m, ă ţ ă este de 0,90 m. Are
ă trepte la intrare, ă in ă
pnma. cu ă ţ de 0,70 m ş ă ţ de
0,35 m. iar a doua are 0,73 m ă ţ ş
0,60 m ă ţ Trebuie ă cercetarea.
Datare· ă probabil epoca
ă secolele XVI -XVII
1. Alexandru Odobescu, B1b 10teca Academ1e1, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte. 1-11
2 •• •. Vest•g1ile Rupestre dm Munt•i Buzi ului,
coordonator Corneliu Ş BuzAu, 1980
3 Vas11e Boroneant. ş de la Nucu Boz1oru.
JUd Buzlu, Revista Muzeelor Monumentetor,
Monumente lstonce ş de Arta 1. 1988, p. 46- 60.
Piatra ă
(Firida de la Piatra ă
Jud ă sat- comuna ă tina.
Locali zare ţ ă bazinul ă
ulUI ă malul stâng al pârâulu1 Stem-
nic, la 2 km vest de satul ă
Piatra Rotlrlel - treptele de acces
Platforma de ă are forma ă cu
diametru! de 7,50 m, la 22 m altitudine ţ ă
de firul apei. Accesul se face pe 12 trepte
ă in ă La ă se ă un
ă natural ă ş el sub ă cu
adâncimea de 1,45 m, ă ţ de 0,95 m ş
ă ţ de 0,51 m. Trebuie ă noi
criterii de datare ş raportate la celelalte
ă din ă
Datare: ă probabil epoca
ă secolele XVI- XVII.
www.cimec.ro
Arheo/ogta ş ş minetor din Romfmia - ş antropice
1 Alexandru Odobescu, B1bhoteca Academiei, fond
Odobescu III, Varta 14, Acte. 1- 11
2 Bazll lorgulescu, ţ Geograf1c, Stal•sllc,
Econom•c ş al jud ă ş 1892.
3 •• · , Vest1gufe Rupestre dm ţ Buzlulut,
coordonator Corneliu Ş Buzau, 1980
4. Vas11e ţ ş de la Nucu Boz,oru,
jud Buzlu Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente Istorice Ş de ă 1, 1988, p, 46-60.
ş ş ă ţ
(Piatra ş ă ţ
Jud ă sat ş comuna Nehoiu.
Localizare: La 1,5 km ţ ă de ă
nul Jetu, intre pârâul Siriu! ş lunea Pri-
por.
Schitul este probabil amenajat intr-o ă
ş ă ă Amenajarea s-a ă prin
cioplire cu dalta. Dimensiunile sunt: 4,5 x
2,5 x 2,80 m. Accesul se face pnntr-un
coridor cu dimensiunile de 3,60 x 0,50 x
0,45 m, cu deschrderea in ă de tri-
unghi, aceasta având 1,95 m. Intrarea este
ă ţ de o ă ă ş ă Pe
peretele vestic puteau fi ă ă la
ă ş semne ca ş vârfuri de ţ ş
ă ă de om pentru a fi atârnate
obiecte sau pentru fixat un pricr Este
ţ ă cu ă ş de aceea trebuie
ă ă in ă ţ ă Ca ţ
poate fi ă ă mar ş drn masrvul vecin
ţ
Datare epoca ă secolele XVI
-XVII.
1 Alexandru Odobescu, Btblioteca Academiei , Fond
Odobescu. III, p 14.
2 • ••• Vesllgiile Rupestre dm ţ ă
coordonator Corneliu Ş Buztlu. 1980.
3. Vasile Boronean . de la Nucu Boz1oru
jud ă Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p, 46- 60
ş Fundu ş
(Schitul Porfiru)
Jud ă sat Nucu, comuna Bozioru.
Localizare: La 2 km vest de localitatea
Nucu, 250 m sub Biserica ă la
150 m de .Dionisie ă
Schitul este intr-un ă natural provenit
din ă ş unui bloc stâncos, ă de
peretele abrupt al ă estice a culmii
99
.Crucea ă . Are ă de triunghi.
Tn interior ţ sunt ţ cu
adâncituri dreptunghiulara sau neregulate
scobite pentru fixarea unui pricr. La exterior,
deasupra ă la ţ stâncilor,
ă o ă in unghi pentru incas-
trarea unui ş in ă ape. Podeaua
este din ă Adâncimea ă ţ
este de 6,5 m. Intrarea, la nivelul solului.
are 1,5 m ă ţ ă ţ de 2 m ş 9 m la
intrare. A fost ă in perioade diferite:
epoca bronzului - cultura Monteoru, ince-
putul prrmei epoci a fieruiUI (Hallstatt) ş in
Evul Mediu. Pentru epoca bronzului este un
unicat in ţ ă pnn ă de
vârfuri de ţ ă ă ş sau nu, prin
vârfurile de lance, de ă ţ pumnale etc.
in Evul Medru au fost incizate cruci bi-
zantrne Ş latine, ă in ă cu nume
de persoane ş anii 1683, 1734, 176?,
motive stelate cu 6 raze, motive palmare
etc - toate de ţ ş ţ ş ă
A fost ă de un ă ă
Fundu Pe$terll - ReprezentAri de pumnale, virfuri
de lance ş de ţ
Datare epoca bronzului, Hallstatt, epo-
ca ă
1 Alexandru Odobescu, Bobhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu III, p 14.
2. "', VestiguJe Rupestre dm ţ Buzlulu•.
coordonator Corneliu Ş ă 1980
3 Vastle Boronean , ş de la Nucu Boz,oru.
JUd Buzau Revtsta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente lstonce ş de ă 1, 1988, p 46 - 60
ş de la Culmea
Pietrei
Jud. ă sat Ruginoasa, comuna
ă ş
www.cimec.ro
Arheologie ş ş minelor dm Rom linia - ş antropice
Localizare· La ă drumului dintre
punctele .La ă ş • Vârful Vulturilor".
Schit cu profunzimea de 12 m, ă de
5,50 m ş ă ţ de 3,50 m. ln interior
lipsesc dovezile de datare, dar pe ţ
exteriori ai stâncilor in care este ă ă se
poate citi anul 7022 (141 4) in litere chirilice.
ş a fost ă in 1975 ş are
intrarea ţ ă ş
Datare. epoca ă secolul al
XV-lea.
1 Ate)(andru Odobescu, B1bhoteca Academ1e1, Fond
Odobescu, III, 14.
2. •••• VestiQIIIe Rupestre din ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980
3. Vasi le Boroneant. ş de ta Nucu Boz1oru
jud Buzlu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentetor
Monumente lstonce ş de Arta 1. 1988, p 48 - 80.
Chilia ş
Jud. ă sat· comuna ţ
Localizare: Deasupra chiliei bisericii
ă Capului Sf. Ioan ă
Chilia este ă din ă ă o ca-
ă de zi de 2,66 m x 2,41 m x 1,80 m,
care ă o ă cu ham ş ferestre, ş o
ă ă de 3,20 x 3 x 1,80 m,
ă o ă ă ş pnc• din ă A
servit drept ţ ă preotului de la biserica
ă Capulut Sf Ioan ă cu
care este in ţ de contemporaneitate.
Pe peretele de nord al primei ă se
ă o ă de 0,28 x 0,43 m, iar deasupra
sa se ă ă o cruce de Malta. Pe
peretele ă ţ se ă o ă ă de
0,30 x 0,45 m ă deasupra. cu un
motiv in ă Comunicarea intre cele
ă ă se face pnntr-o deschtdere
de 1,35 x 0.50 m Deschiderea este ă
de vreme. ln ă a doua, in peretele
de est se ă o ă de 0,20 x 0,30 m
ş deasupra ei inc1z1i cu litere chirilice Pot fi
citite anlroponimele: Radu, Simion, Statea,
Ş
Datare: epoca ă secolele XVI
-XVII .
1 P. Ch1ha1a, De la Negru ă ta Neagoe
Basarab, ş 1976
2 .... Vestlpule Rupeslre dm ţ Buzlului,
coordonator Corneliu Ş Buzau. 1980
3 Vasile Boroneant . ş de la Nucu Boztoru,
JUd Buzllu, Rev1sta Muzeelor Ş Monumentelor.
Monumente lstonce ' ' de Arta 1, 1988, p 46-60
ş Gaura ă
Jud ă sat ă ş Nehoiu
Locali zare: P1etrei" (1 km ţ ă de
satul ă
100
Schitul este amenajat într-o ş ă na-
ă ă spre extenor, ă ă
suprapuse, de forma unui ă sub
ă Cea de jos are 0,55 x 0,70 m ş cea
de sus 0,60 x 0,75 m. ă din intenor
are baza sub ă de triunghi cu lungimea
de 5,40 m, ţ dintre ţ este
ă intre 1,70 - 0,60 m, 1ar ă ţ
de 2,20 m Probabil a avut mai multe
ă ă descrierile preotului ă ţ ă
1. Popescu din ă ş ă cum ă
dtn scrisoarea ă lut Alexandru Odo-
bescu. în 1871, din ă la chestionar
semnat de ş preot ş de Iordache
D1aconescu din Silicel, ţ de Bazil
lorgulescu in ţ ă Pe ţ a
avut semne incizate, care acum par a fi
neidentificab1le dar care, ă ă celor
care le-au ă in 1871, par a fi avut forma
unor vârfuri de ă ţ Monumentul a fost
afectat de seisme ş de ţ extenori,
care au ma1 ş din semne Trebuie
investigata din nou in ă ţ ă
Datare epoca ă
1 Ale)(andru Odobescu. B1bhoteca Academtei, Fond
Odobescu. Vana 14, Acte. 1- 11
2. ···, Vesltgille Rupestre din Mun{ti Buzlufut,
coordonator Corneliu Ş Buzau, 1880.
3. Vasile Boronean1. ş de la Nucu Boz1oru.
JUd Buzlu, Rev1sta Muzeelor ş Monumentelor,
Monumente tstonce $1 de ă 1, 1988, p 46 • 80
Complexul ă
ţ ă ş
Atrium)
Jud. ţ sat ă comuna
ţ
Localizare. Terasa (Canaraua) Fetei , la
2 km sud-est de sat, intre ă ş
Olteni. pe malul de nord al ă Ceair.
Este ă ă intr-o ă din calcar car-
bonifer. Biserica este ă ş are alte
ă ce ă din ă ă
secolele X - XI. Monumentele ce ă a
fi prezentate se ă dispuse pe 2 nivele. La
nivelul superior se ă ţ un atrium,
ă (ED), ş pentru ţ Din
dreptul absidei ş ă est un culoar
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din Rom6nia • ş antropice
de 35 m lungime, care in prima ă
este paralel cu bisericuta. apoi ă un
traseu de forma literei .z· Din culoar, la
0.45 m, se accede in altarul care se
deschide spre exterior. Prin el ă o
ă de ă Pe culoar, la 4 m vest de
prima ă se ă o ă iar la 2 m
est, alta. Gropile au ă ţ de 0,60 m, la
ă de vest, în rest se ă alt tunel ş
ă ş celor trei morminte. Din nivelul
infenor se ma1 ă ă numa1 contururile
unei alte biserici cu altar, naos ş alte
ă Tn exterior, in ţ ă se mai
ă ă un zid de ă ă
distrus in mare parte, al ă rol nu a fost
ă Este ulterior fazei de ţ a
complexului. Din complex mai face parte
asiza de pietre mari, fasonate, legate intre
ele cu ă Poate reprezenta traseul
unui zid de ă Acesta se ă pe malul
drept (sudic) al pârâului ş este observabil
pe o ţ ă de 10 m. Bisericuta are
ş plan ca Bisericuta B1 de la
Murfatlar. Tn fundul ă de sub atnum
ş in ă se ă ă o ţ care
poate fi ă cu cea din ş de la
Casian, de pe valea ă Casimcea. Din
investiga iile arheologice efectuate s-a tras
concluzia ă întreg complexul a fost distrus
de foc. Nu s-au ă materiale arheologice
care ă asigure da-tarea ă in zona
asizei de pietre de pe malul sudic, de unde
provin fragmente ceramice de tip Dridu, din
secolele X - XI. Din cauza ă ş
peretelui exterior al terasei, este greu de
stabilit cum Ş pe unde se intra in complexul
rupestru.
ă mortuare (cavou) : la nord de
atrium ş de ă de vest al galeriei
culoar, se ă o ă ă ă rectan-
ă ă care ă în nord trei
ă (cripte) ă in ă la O, 70 -
0,80 m deasupra podelei, orientate est -
vest, ă cum ă ă 1 - cu
dimensiunile 1,90 x O, 75 m, ă 2 -
cu dimensiunile 0,23 x 0,50 m. Mormântul 3
- cu dimensiunile 2,20 x 0,50 m. S-a
constatat ă au fost profanate. Tn dreptul
atriumului, la nivelul de ă inferior. la
ă de vest al ţ complexului se
ă un zid de ă nefasonat, lipit cu
ă Poate fi posterior ţ ş primei
faze de ţ a întregului complex.
Descoperitorii ă ă ar putea fi un
zid de consolidare ă ă ă ş In
ă ă sub atrium, în podea se ă o
101
ţ greu de descifrat, ale ă semne
pot fi comparate cu cele de pe fundul
vaselor de t1p Dridu. Sunt rune sau semne
de tipul ă
Datare· epoca ă secolele X -
XI
1 Costel Ch1nac. Un monument med1t: Complexul
Rupestru de la oumbraven1, Ponuca. 1988. p 21 -
22
2 Cnstian Goran, Catalogul S1stemat1c al ş
dm Romani a 1981, ş 1982, 5205 / 9
ş ă
Cripte
(M 1, M 2, M 3)
Jud. ţ sat ă comuna
ţ
Localizare Terasa (Canaraua) Fetei, la
2 km sud-est de sat, intre ă Ş
Olteni , pe malul de nord al ă Cea1r
Criptele au fiecare câte o ă
ă ă ă în ă in
partea de nord mormintele sunt la nord de
.atrium• ş la vest de .galena-culoar"
Datare: epoca ă
Complexul rupestru de la
Murfatlar
(fost Basarabi)
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare: Dealul ş la nord-vest
de sat.
Complex de monumente rupestre datat in
secolele X - XI Este atestat de o ţ
ă veche, ă in anul 922, ş de o
alta în limba ă din 982. Se compune
din masivul de ă denumit Peninsula (in
care se ă cioplite ş ţ E3, ES,
B1- B4), camere mortuare (C1, C2). galerii
(G1- G5), cariera de ă in perimetrul
ă se ă cele trei terase de exploatare
cu urmele foselor de ţ cimitirul ş o
ţ ă ă ă ă ţ Complexul
a ţ cu probabilitate pe durata
construirii zidului de pe coama .valului de
ă ş a castrelor în care au fost can-
tonate ă ţ militare. ln complexul ru-
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mine lor din RomAnie - ş entropice
pestru a locuit personalul de cult, care
asigura ţ ă a celor ce au
lucrat in obiectivele ţ Pe ţ
carierei , b1sencilor ş celorlalte ă s-au
Identificat incizii cu caracter religios. laic,
artistic, elemente de alfabet chirilic, gre-
cesc, rumc.
Bauribl • Figuri de orilnt ln ş de epoci
Datare· epoca ă
1 Ion Barnea V1rg11 Bilc•urescu, Ş •
arheolog•c Basarab1. Matenale 6. 1959, p 543- 562
2. Ion Barnea, Ş Ş ă Din lstOflll
Dobroge•. III . Ed Academ1e1 ş 1971 , p. 180
. 233
3 P Bogdan. Grafltele de /a Basarabi, Matenale 6,
1959 p 562. 563
4 G ă • ă ţ slavone vechi de la Basarabi
(rtQIIJnea Dobrogea) , Studu Ş ă de
ă 15, 1964, p 40.
Galeriile G1- G5
Jud ţ sat - comuna Murfatlar (fost
Ba sa rabi)
Localizare: Complexul de monumente
rupestre, Dealul ş la nord-vest de
sat.
Sunt ă in stânca de calcar. Accesul se
face printr-o intrare cu ş ă ce duce spre
cele 5 galerii (G1- G5), ş bolt1te, cu
dimensiuni cuprinse intre 2,50 - 7 m lun-
gime, O 50 - 0,90 m ă 1 - 1,30 m
ă ţ ş care ă intre ele. Au fost
folosite ca loc de ă Intrarea
din G1 a fost ă cu calupuri de ă
Pe ţ ă se ă mcrzate cruci,
elemente de alfabet chirilic, un text in gre-
ş Ş alte ă
Datare· epoca ă secolele X -
XI.
Basarabt - lnCJzu cu figun de ammale
1. Ion Barnea, Bllcturescu Ş • arheologic
Basarab•. Mater•ale 6. 1959, p 543- 562
2 Ion Barnea. Ş Ş ă Dm lslofla
Dobrogei. III, Ed Academiei , ş 1971 , p 180
- 233
3 P Bogdan, Graftlele de la Bas•rab1, Matenale 6,
1959. p 562.563.
4, G. ă ă ţ s/avone vechi de /11 Basarabi
(regounea Dobrogea) Stud1i $1 ă de • ă
15, 1964, p. 40
102
Bisericuta Basarabi B1
1
Jud ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare: Masivul .Pentnsula" din Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru, la est de Masivul
.Peninsula".
Este ă dtn altar absrdal naos ş
pronaos Se ă in dreapta unu1 perete
aproape vertical; in ea se ă pnntr-o
deschidere ă de 1.45 x 0,60 - O, 70 m.
Altarul este de 1 ,05 x 1, 75 m. hp1t de
peretele abs1dal: in mrjlocul ă se ă
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mmelor dm RomfJnls - ş antropice
pristolul din ă ţ ă de 0,80 x 0,53 x
0,42 m Naosul , un patrulater cu latunle de
2 m, are in ţ din ă o ă ţ ă
ţ ă cu latura de 0,88 m ş in stânga sa
se ă un soclu ţ de 0,20 - 1,15 m.
Pronaosul este de 2,20 x 1,60 m. O ă
ă se ă pe latura sa de vest, iar în
ţ de nord-est Ş sud-vest câte un
postament ţ Deschiderea de la intrare
este singura prin care ă lumina in
ă Comunicarea intre ă se
face prin deschideri arcuite. Peste tot, dar
mai ales in altar, se ă fisun care au fost
umplute cu ocru galben. Pe peretele de sud
al pronaosului se disting figuri de cai , de
1epun, un ă ă ţ iar in stânga sus ă
ţ ş un text in slava veche, în
traducere .daton suntem· Sus. in dreapta
ă este incizat anul 6500 (922), data
când probabil s-a ă ă ş Tn exterior.
peste tot sunt inctzate semne: cruce,
mente de alfabet chirilic ş runic, la fel ş pe
glafurile dintre ă Pavimentul Ş pra-
gurile sunt ţ tocite ă ă biserica a
slujit ţ timp drept ă ş de cult
Basarab! • ţ 81
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1 Ion Barnea, Vsrgsl Bllciurescu Ş arheologic
Basarabi . Matersale 6. 1959 p 562 - 563
2 Ion Barnea, Ş Ş ă Dm rstona
Dobrogei, III ş 1971 , p 180- 233
Bisericuta Basarabi 82
,
Jud. ţ sat- comuna Murfatlar.
Localizare: Masivul .Peninsula" din Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru.
Este ă ă in ă ă un altar
absidal, naos, pronaos. Altarul este inalt de
1 ,22 x 1,05 m Lipit de peretele absidal este
pristolul distrus din vechime cu dalta, ca ş
postamentul, (scaunul) din ţ de sud-
vest Naosul are 2,20 x 1,1 O m Ş este
ă ţ de altar printr-un perete ţ
ă gros de 0,35 m Tn ţ
dinspre altar se ă ă postamente
distruse ş acestea cu dalta sau cu un
ă in ă Din pronaos se
ă ă doar o lungime de 1 , 12 -1 ,35 m
deoarece peretele de nord-vest a ă
in timp. ă cu naosul prin trei
deschideri, din care s-au ă pragurile.
Pe ţ din dreapta altarulu• se ă
incizat un ţ sub el doi car in mers, iar
intre er tot un cal cu desen neter.mnat De
asemenea pe peretele naosului se ă
incizat tot un ţ Pe fragmentele de
blocuri provenmd din naos sau pronaos se
vede rncizat un pom cu cruci , fragmente de
text in chinhcâ; dtn acestea se poate citi :
.Noi am sens". Pe altul se vede un ş un
ş o ă etc. Se ă mai jos cu
1 ,50 m - 2 m decât pragul ţ 1.
Intrarea nu a putut fi ă cu
prec1z1e, deoarece peretele de nord-est a
ă aproape in intregime
103
Datare. epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea Vsrgil Ş arheologiC
Baurabi . Matersale 6, 1959, p 562 - 563
2 Ion Barnea Ş Ş ă Dtn 1stona
Dotuogei . III. Bucure$11. 1971 , p. 180 - 233,
Bisericuta Basarabi 83
1
Jud. ţ sat- comuna Murfatlar.
Localizare· Mas1vul .Peninsula" din
Dealul ş la extrem1tatea de sud-
vest a complexului rupestru, la vest de
ţ 2.
ţ este ă ă in stânca de ă
sub 82. Este un paraclis funerar care
ă spre vest cu câteva morminte. Se
compune din altar ş naos. Altarul este sub
forma unei abside cu diametru! de 2,05 m ş
ă ţ de 2,05 m. Este singura drntre
ţ de la Basarabi care nu are
pristolul lipit de ă ş are câte tre1
ă dreptungh1utare pentru ă ă
liturgice. In ţ ă ă adânc, se ă o
cruce ma1 mare Ş altele mai miet O des-
chidere la mijlocul peretelui face ă cu
naosul, care are 2,50 x 2 x 2,10 m. Pe
latura ă din nord, ă ş ă nu a putut
fi ă probabila intrare. ţ lungi
ai naosului erau ţ cu cruci de tot
www.cimec.ro
Arheologie ş Ş minelor dm - ş antropice
felul, cai, ă ă ţ halebarde, cizme, figuri
geometrice, rune. Pe peretele de est se
ă vreo 50 de cruci incizate de forme
ş ă diferite. Pavimentul a fost ş el
impodobit, dar cu motive din linii paralele.
Tavanul ş peretele de la intrarea in naos s-
au ă ş
Datare: epoca medie ă secolele X -
XL
1 Ion Barnea, Vug11 81IC11Jrescu Ş arheologiC
Banrtbl, Materrale 6. 1959, p 562- 563
2 Ion Barnea, Ş Ş Dm 1stot1a
Dobrogei, III, Bucure$11. 1971, p 180-233
Bisericuta Basarabi B4
,
Jud Constanta. sat • comuna Murfat ar.
Localizare: Masivul .Peninsula" dtn Dea-
lul ş la extremitatea de sud-vest a
complexului rupestru, sub bisericuta 3.
Bisericuta este ă ă in stânca de ă
sub 83. Are intrarea ă in peretele de
nord al platformei .Peninsula". Deschiderea
este ă cu dimenstunile 1. 70 x 0,60 x
0,80. Dimensiunea cea mai mare a bisericii
este de 7 x 3,50 m. Este ă ă din altar,
naos, pronaos, cavou. Altarul se ă ca
o ă ceva mai sus decât naosul Are
trei ă in arcade, ţ de stâlpi in
patru muchii, realizate in creta ţ ă
Omamentarea poate fi ă deasupra
ă ş ă din câte ă ş ă ţ ţ
umplute cu mortar de ă vopsite pe
deasupra in culoare ş ă ă din
ă ş dintr-o ă de culoare ş
ă in ş ă Are tret
pristoluri ţ ş un postament mtc
(scaun) . Naosul, ş boltit, este ţ de
trei stâlpi mari, in patru muchii ş de ţ
laterali. La 1 m de altar se ă un prag
ţ - amvonul. El desparte sala de restul
naosului Pronaosul este dreptunghiular,
boltit lateral, separat de naos prin doi stâlpi
cu profil rectangular, ţ ţ Un stâlp se ă
pe mijloc, iar ţ doi stâlpi sunt ţ ă
ţ lungi din ă ă ă ă ă sunt
cioplite dm ă Cavoul are ă drept·
ă ă cu naosul printr-o
ă deschidere ă in peretele de
vest, ce con inea oase umane ă ă ş Pe
peretele din stânga ă se ă incizat un
personaj uman in genunchi. ţ ş ă
din ă sunt ţ cu cruci,
diferite ca ă ş ă ă se ă
figura unui sfânt ă cu ă iar
deasupra o ţ ă Pe partea de
vest a ă central se ă incizat un
porumbel sculptat in stânca de ă Pe
peretele de est al naosulut întâlnim figuri de
cai , balauri ţ ţ unei biserici, un
desen in labirint ţ sunt cu
caractere runice ş chirilice. Se ă ă ş
un text in ş Alte inscrip ti sunt în
limba ă ş au putut fi citite câteva nume
ca al clericului Damian, al feudalului local
Simeon, al unui jupan Gheorghe. Interesant
este textul in limba ă in care este
indtcat anul 6490, respecttv 982. Este cea
mai mare ş mai ă dintre bi-
ţ de la Basarabi. Se impune prin
ă ornamentare, ă ţ ş im-
portan a ţ furnizate. Citirea tex-
telor slavone a fost ă ă de ă P.
Damian ş C. ă ă
104
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1. ton Barnea, V•rgd B•lc&urescu Ş
Basarabi. Matenale 6, 1959 p 562- 563 .
2 ton Barnea Ş Ş D111 l stona
Dobrogei, III , ş • 1971 , p. 180- 233
3 P Bogelan. Graflle/e de la Basarab/, .-laterlale 6,
1959, p 562- 563
4 G M ă ă ţ s/avone vechi de la Basarabi
(regtuntHI Dobrogea}, Stud•t $1 Cercetln de
hng111Shc.\ 10, 1964, p 40.
Bisericuta Basarabi E5
,
Jud ţ sat • comuna Murfatlar.
Localizare: Mastvul Peninsula· din
Dealul ş la extremitatea de sud-
vest a complexulUI rupestru, la est de
E3.
Este ă din altar ş naos ce se inscriu
intr-un patrulater neregulat. ă sunt
separate intre ele printr-un perete ţ
ă ă numai in partea in-
ă Latura patrulaterulUI este de
3 m iar ă ţ ă de 2 20 m.
Comunicarea intre cele ă ă se
ă pnntr-o deschtdere ţ ă ă
Intrarea era in peretele de nord, din aceasta
pornesc ctnct galerii ş boltile ce co-
ă intre ele. cu dtmenstunt cupnnse
intre 2,5 - 7 m lungime, 0,5 -O 9 m ă ş
1 - 1 ,3 m ă ţ Tn ele s-au ă in-
ă Ş in pavtment se afla groapa
unui mormânt Alte firide sau deschiden au
fost blocate in diferite perioade. ln stânga
www.cimec.ro
Arheologie ş ş mme/or din Romania - ş antropice
ă se afla un sfânt nimbat, cruci ş un
text runic inctzat Ş pe ţ de sud ş vest
se ă mcizate cruci, precum ş doi balauri
din motive împletite. Probabil a avut ţ
ţ cu o culoare ş ă acum obser-
vându-se mai bine pe peretele de nord. A
avut probabil. ţ o ă ţ Ş
a fost ă în ţ ă ă ă
ş lUI E3
Datare epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea, Virgil B•lci urescu Ş arheolorJIC
Basarab!, Matenale 6 1959, p 562- 563.
2. Ion Barnea. Ş Ş Din1stona
DobroQei,lll , ş 1971 , p 180-233.
Camera - ă
ă C 1
Jud Constanta. sat - comuna Murfatlar
Localizare: Complexul de monumente
rupestre s1tuat pe Dealul ş la nord-
vest de sat. Este amplasat cu 5 m mai
jos decât platforma . Peninsula"
ă are un prag de 0,25 x 0,35 m.
Intrarea este ă de 1.45 x 0,80 x 0,30
m. Tavanul este cioplit neregulat, cu o ş ă
in dreapta ă la 0,90 m ă ţ ţ ă de
paviment, de 1,25 x 0,65 m, cu adancime
de 0,35 - 0.45 m De o parte Ş de alta a sa
se ă ă ă probabil pentru o ă
(perdea). Tn ţ de est ş de sud se ă
ă un postament circular de circa 0.1 O m.
Tn paviment se ă o ă ă care
a fost ă cu ă ă de ă care
au fost depuse in ă Peste ă se
aflau ă schelete îngropate ş ş
culcate, acoperite cu un strat de mâl , ă ă
urme de sicriu. Pe mal, sub schelete, au
putut fi observate urme de ă Pe ţ
se ă incizii. semne cuneiforme, câini, cai,
ă ă balauri ţ figun geometrice,
ă cizme, rune. Pe latura de est se ă
un cap uman cu ochi ş de mongol. Tn
dreapta ă se ă o ă ă
ă in ş ă co-
ă cu C2 printr-o intrare care are in
ţ ă o cruce ă Tn ţ ă este o
ă Intrarea a fost ă cu bolovant din
mortar.
Datare: epoca ă secolele X -
XI
1 Ion Barnea Virg1l Bllc•urescu, Ş
arheologic Basarabi, Materiale 6, 1959, p 542-562
105
2. Ion Barnea, Ş Ş Din 1Stona
Dobrogei, III , ş 1971, p. 180- 233.
3, P. Bogdan, Grafltele de Ia Basarab/, Matenale 6,
1959, p 562-563.
4 G ă ă lnscnpf11 slavone vechi de la Basarab1
(reg1unea Dobrogea) , Studii ş Cercetan de
ă 10, 1964, p 40.
Camera - ă
ă C2
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare Complexul de monumente
rupestre de pe Dealul ş la nord-
vest de sat.
Intrarea se face printr-o deschidere ă
de 1,05 x 0,60 m ş ă cu C1 . Are
pav1mentul cu 0,20 m mai sus decât C1
Forma este de patrulater neregulat de 1,50
x 1 ,30 ş cu ă ţ ă de 1,20 m.
Pe pav1ment se afla un schelet uman,
probabil un preot, prost conservat ă
perea este ă cu ţ unei
figuri de balaur ă în stânga ă
Intrarea a fost ă cu bolovani de ă
ţ cu mortar
Datare epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion Barnea, Virg'l Btlc1urescu. Ş
arheOIOfliC Basarab•. Matenale 6, 1959 p 5<13- 562
2. Ion Barnea, Ş Ş ă Dm 1stona
Dobrogei, III, ş 1971 , p 180 - 233
3. P Bogdan, Grafllele de la Basarab1, Matenale 6,
1959, p, 562- 563
4 G M1hli 1lli, ţ slavone vechi tJe /a Basarabi
(reg1unea DobroQea} . Studu Ş Cercetan de
lingvistica 1 O, 1964 p 40
Cariera Basarabi -
Murfatlar - Cimitirul
Jud. ţ sat - comuna Murfatlar.
Localizare Complexul de monumente
rupestre de pe Dealul ş la nord-
vest de sat
Este h ă ă ă cu ţ 83 -
84. ţ 9 morminte ă in um-
plutura carierei , in ţ de contem-
poraneitate. In loc de sicrie aveau câte o
ă din lespezi de ă de ă
ă care aveau ţ de
ă ă ă ă obiceiul roman1lor. Dea-
supra gardine1 mormântului au fost ş
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine lor din Rom§ma - ş antropice
lespezi tot din ă ş pe lat. Ele
inchideau mormântul. Erau acoperite cu
ţ ă ă ă ă drn afara carierei. La
picioarele unui mormânt se afla in ţ
ă o cruce ă dintr-un bloc de
ă Celelalte 11 morminte se aflau in
galeriile 1 - 5, in ă adiacente bise-
ţ ş în camerele mortuare
Datare: epoca ă secolele X -
XI.
1 Ion aarnea, V1rg1l 8llc1urescu, Ş
arheologic Basarab/, Matenale 6, 1959, p 543-562
2 Ion Barnea. Ş Ş Dtn 1stona
Dobrogei, III, ş 1971 , p 180-233.
3 P Bogdan, Graf1tele de la Basarab1, Materiale 6.
19511, p. 562- 563
4 G ă ă ţ s/avone vechi de la Basarab!
(reg1unea Dobrogea) . Stud•i ş ă de
Ungvlst•cli 10. 1964. p 40
ş ă de
ă cariera Cheia
Jud. Cluj , sat Cheia, comuna Mihai Vtteazu
ă ă a municipiului Turda).
Localizare: Dealurile Feleacului, Valea
ş in apropierea Cheilor Turzii.
In apropierea carierei de ă din epoca
ă s-a identificat o ş ă ă ă de
om, in care se ă o ş ă pentru depo-
zitarea uneltelor.
Datare: epoca ă
1 M•ha•l MaC/ea. ţ In Dacta Romanii ,
ş 1969 p 308
ş Cheia
Jud CluJ, sat Cheia, comuna Miha1 Viteazu
ă ă a municipiului Turda).
Localizare: Dealunle FeleacuiUI, Valea
ş in apropierea Cheilor Turzii.
ş ă ă ă de om Se exploata ţ
ţ in apropierea carierei de ă Se
ă intr-o ă ş ă ă ă pentru
muncitorii de la ă cu o ş ă ă ă in
interiorul ă pentru ă uneltelor.
Datare: epoca ă
1 M1ha1l Macrea. ţ In Dac1a Romani ,
ş 1969, p 308
ş Diana
{Izvorul Dianei)
Jud. ş ş ă Herculane.
Localizare: Carstul dtn Valea Cernei,
malul drept al Cernei, in aval de primul
pod peste Cema.
ă o ş ă ă ă
Are o ă ă de 24 m din care. pe
14 m de la intrare, a fost ă in
izvor termal cu aspect utilitar monumental,
când Banatul a fost sub ă ă
Are altitUdinea ă de 154 m ş ă
de 7 m Din izvorul ă amenajat, vizitatorii
pot cobori pe ş ă ca ă bea apa cu
ă ţ terapeutice. Era cunoscut in e-
poca ă ş probabil, ă
106
Datare: epoca ă epoca mo-
ă
1. Marc,an Bleahu. V Decu. Ş egrea. C
ş 1 ă 1 V1ehmann. dm Romlma.
ş • 1976
2 Cnst•an Goran, Catalogul S1stemat1c al ş
dm ă 1981 ş 1982, 2146 1 7
ş Higeea
ş Hercules)
Jud. ş ş ă Herculane.
Localizare· Chetle Cernei, ă .Izvorul
lUI Hercule·. malul drept al Cernei, în
aval de ă Romane·. Carstul din
Valea Cemei.
ă o ş ă ă cu ă
din epoca ă ş ă Are o
ă de 18 m lungime, in ţ ă se
aflau altare cu ţ in limba ă din
vremea ă ţ Antoninus Pius, Ca-
racalla, Marcus Aurelius ş mama sa,
Faustina etc. Acestea se ă în ă ă cu
ţ a ă guri de ş ă din care
ă ape termale exploatate d1n an-
tichitate.
Datare: epoca ă epoca ă
1 A Kun1ke. Donau Ans1chten nach dem Laure des
Oonau Stromes
2 Marc•an Bleahu, V Decu. Ş Negrea C.
ş 1 ă 1 V1ehmann ş dm Romlnia.
ş • 1976
www.cimec.ro
Arheo/ogia ş ş minelor din Romlmta - ş antropice
ă ă ă m
ă Creaca -Tic/ar
Jud. ă sat - comuna Creaca.
Localizare: Depresiunea ă - Agrij,
Valea ş afluentut Agrij, ă
cariera Ticlar.
ă o ş ă ă ă de om. In
peretele carierei este ă ă o ă
care, ă ă lui Mihail Macrea. a
servit ca ţ ă pentru supravegherea
carierei. Nu ţ date despre dimen-
siunea sa. Se impune cartarea ş inre-
gistrarea dimensiunilor, precum ş datarea.
Datare: epoca ă
1 M1ha11 Macrea, Vta/a In Oacta Romani , ş
1969, p. 308.
107
ş Creaca
(Piatra ă
Jud. ă sat- comuna Creaca.
local izare: Depresiunea ă - Agrij,
Valea ş afluentul Agrij, in apro-
pierea carierei.
ă o ş ă ă ă de om. Tn
apropierea carierei de ă in ă ă cu
exploatarea carierei , s-a ă in ă de
ă ţ ă a carierei , o
ă ş ă pentru depozitarea unel-
telor. ă în secolele 11 - III. Se impune
cartarea ş înregistrarea parametrilor ş a
unor date cronologica.
Datare: epoca ă
1 M1half Macrea. ţ In Dacia Romani ,
ş 1969, p 308
www.cimec.ro
Arheologia ş ş mine/ordin România- A vene
A vene
A ve nul Betfia
(Huda Brad11}
Jud Bihor, sat Betfia, comuna Sânmartm
ă suburbanâ a municipiului Oradea)
localizare ţ ă Craiului,
carstul dm baz1nul ş Repede, Va-
lea ş afluentul Valea ţ Dealul
Ş
Avenul tocu1t, probabil, de om, are alti-
tudmea ă de 300 m, lung1mea ă
de 264 m. A fost descoperit de pietrarul
Marta Teodor, poreclit Brada. in 1896, prin
dinam1tarea ă ţ superioare. A fost obturat
ă epoca ă Partea cu depozitul
arheologic a fost ă de ă din
ă S-a ă un topor ă de
ă ş ă din neolitic, descoperit la
ţ cu exteriorul. Partea ă
a avenului a fost ă in 1896 ş in anii
care au urmat Matenalul arheologic se ă
in ţ Muzeului Ţ ă ş din
Oradea
Datare: neohllc
1 F Ardos Lukacs 0d6n barlang es geyslf
CSIIOml , Oradea, 1914
2 Elena Terzea, T. Jurcsak, Asupra unui nou punct
foslltfer descopent la Betl1a, ă lnslltululu• de
Speolog•• 6, 1967, p 163 • 209
3 T Juresak Avenul de la Betf1a, Comunicare la
s•mpoz•onul de earstoloo•e. Oradea, 1973
4 •••• Repertonul monumenlelor d.n JUdelul B1hor,
Oradea, 1974, p 327. 328
Avenul ă ă ş
Jud. Bihor, sat ă ă ş comuna ă ş
localizare· ţ ă Craiului,
carstul din Valea ş Repede, Valea
Debelei, in peretele lateral al unei doline,
la 1,5 km de .lzbucul Morii·.
ă un aven locuit de om. Se
ă printr-un horn ce ă in ţ
108
estic al une• ă de 8 x 10 m, printr-o
de nivelare de 1 O m ă au fost
întreprinse de 1 Em0d1 Materialul aflat la
ţ ă este compus dm ă unelte
dm ţ unelte de os (oase de cerb, bou,
ă cal ş porc), ă de foc, ş ă ş
ă Materialul ţ grupului cul-
tural ş - ă ă ş din epoca timpurie a
bronzului. S-a mterpretat ă ş a
folos11 ca loc de cult
Datare: epoca bronzului timpuriu.
1. Ioan EmOd1, Asupra Tnceputulw epocu bronzului
Tn Bthor, Thracodac•ca 6. 1985, 1-2. p 123 • 128
A ve nul Varnitei
,
(Gaura ă sau Gaura cu
podrum)
Jud ş sat - comuna Coronini
ă Pescari)
localizare: Carstul din zona ţ de
Fier, versantul ă intre Moldova
Veche ş liborajdea, rolul de la ţ
in stânga ă ş lu1 Gheorghe Bughic•.
Deschiderea la intrare este de 1 x 0,70 m.
Are forma unui ţ adânc de 4 m, care spre
fund se ă ş având o ţ ă de 7 x
4m, care se ă ş ă lateral prin
ă diverticule (canale) descendente,
ţ colmatate. De pe fundul ă in 1973
-1974, au fost recoltate resturi de ă
ă ş ă fragmente ceramice
databile in pnma ă a fierului, epoca
ă ş cea ă Nu a fost
publicat ă acum. Accesul spre aven. ca
ş spre izvorul din ţ sa, este blocat de
ă o ă de ă ă aici .
Datare: Hallstatt, epoca ă
1 Vu•le Boroneant. Oescopermarheologtce dm
unele dm Oefi/eul Ounlm Grupul de eercetln
complexe ţ de Fier". Speolog•a. sena
monograf1câ coordonaton Traian Orgh•dan, Ş
Negrea, Aeadem•a R S R. ş 19711
www.cimec.ro