You are on page 1of 26

Aprobat la şedinţa Catedrei de psihologie şi asistenţă socială (proces verbal nr. 4 din 22.10.

2009) Şef catedră _______________________

Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi Facultatea de Pedagogie, Psihologie şi Asistenţă socială Catedra de psihologie şi asistenţă socială

Curriculum-ul pentru disciplina FORMAREA COMPETENŢELOR SOCIALE LA COPII/TINERI

Specializarea: Politici şi servicii sociale pentru familie şi copil Ciclul II: Studii superioare de masterat

Informaţii despre titularul de curs: Prenume, nume: Elena Zolotariov Titlu ştiinţific: doctor în pedagogie Titlu didactic: conferenţiar universitar Informaţii de contact: e-mail: pavlena2@yahoo.com Orar consultaţii_ joi, 1400 - 1600

Bălţi, 2010

2

Recenzenţi: Valentina Priţcan, conf. univ., doctor în psihologie Galina Petcu, conf. univ., doctor în pedagogie

competitivitatea. Curriculum-ul disciplinei respective se axează pe o nouă paradigmă a rezultatului programelor de formare. Programele respective se bazează pe utilizarea celor mai diverse strategii şi metode. Axat pe învăţare ca proces interactiv Curriculum-ul FCS oferă suport pentru amplificarea dezvoltării competenţelor profesionale ale studenţilor ciclului de masterat. prin: hasigurarea interdisciplinarităţii. de abandon şcolar şi educaţia adulţilor (părinţilor). însă ele nu aveau impactul aşteptat pentru racordarea subiecţilor la imperativele societăţii moderne. că omul dispune de arsenalul necesar de deprinderi. iniţiativa creatoare. care tot mai evident se cere să fie direcţionat spre dezvoltarea liberă a omului. htratamentul diferenţiat şi personalizat al studentului în procesul educaţional-didactic. interesul pronunţat din partea studenţilor/cadrelor didactice pentru respectivul domeniu de studiu este motivat de conştientizarea necesităţii identificării „deprinderilor (capacităţilor) sociale” şi a modului în care aceste deprinderi pot fi integrate mai bine în programe de formare şi menţinute. aşa cum este definit în prezentul Curriculum. Din această perspectivă ideea-ţintă a disciplinei de studiu rezidă în diversificarea şi optimizarea formării iniţiala a specialiştilor în domeniu. ceea ce va contribui la îmbunătăţirea atît a calităţii serviciilor oferite. autonomia. hstructurarea modulară a conţinuturilor materiei de studiu. Conceptul de competenţă. mobilitatea viitorului specialist. însă asemenea capacităţi solicită actualizare. care integrează atitudinile.3 1. cunoştinţele beneficiarilor. scopurilor. termenul-cheie fiind competenţa – formaţiune complexă. dezvoltate de-a lungul vieţii omului. conţinutului). extinderea şi consolidarea cunoştinţelor obţinute prin studiul individual. care să asigure corelarea profesionalizării în dominiul social cu experienţă de învăţare directă şi indirectă a studentului. În decursul ultimelor decenii au fost elaborate şi aprobate diverse programe de suport social şi psiho-pedagogic. Descrierea disciplinei: a) Locul şi rolul disciplinei în contextul concepţiei formării specialistului Curriculum-ul cursului Formarea competenţelor sociale la copii/tineri (FCS) se încadrează în problematica reformei sistemului de învăţămînt din republica Moldova şi se axează pe tendinţele actuale ale dezvoltării teoriei şi practicii educaţionale şi sistemului de protecţie socială a familiei şi copilului. cît şi a procesului de pregătire profesională a beneficiarilor. exersare în cadrul unor programe de formare special organizate cu destinatarii lor. . deprinderile. abilităţi care să-i permită răspunsuri adecvate la exigenţele societăţii şi ale ambianţei înconjurătoare în viaţa de zi cu zi. Se porneşte de la ideea. cele cu nevoi specifice. Repartizarea orelor conform planului de studii Denumirea discipluinei/specializarea Forma de învăţămînt Studii cu frecvenţă la zi Sem. vizează sfera comunicativă şi de interrelaţionare socială a individului – competenţe sociale propriu-zise – preconizate ca rezultat scontat al programelor de sprijin socio-educaţional pentru beneficiari. Termenul competenţă se referă la obţinerea unui grad de integrare a abilităţilor şi a obiectivelor sociale mai larg. adolescenţilor şi familiilor cu comportament asocial. Număr credite 6 Formarea competenţelor sociale la copii/tineri Politici şi servicii sociale pentru familie Total ore Ore Ore Ore prelegeri seminare laborator Contact Studiu direct indiv. dezvoltare. horganizarea predării integrate a disciplinei. creîndu-le oportunităţi pentru precizarea. abilităţile. Un accent deosebit în cursul respectiv este pus pe grupurile dezavantajate. survenite la finele secolului XX şi începutul secolului XXI. 48 132 16 32 - Forma evaluare examen I (II) 2. Sensul curriculum-ului disciplinei FCS vizează implementarea unui demers de cercetare-aplicareevaluare. de care are nevoie fiecare individ. valorile. Necesitatea introducerii cursului în Planul de formare profesională este condiţionată de modificările esenţiale ale caracterului învăţămîntului (a orientării. adresate copiilor. În context. Specificul respectivului Curriculum reflectă orientarea spre creşterea calităţii profesionalizării. care se impun ca imperative ale domeniului social.

hIdentifică statutul formatorului şi al clientului în procesul educaţiei centrate pe competenţa socială. hDemonstrează. specialitatea „Asistenţă Socială”. conducerea şi evaluarea activităţilor practice specifice. hÎnţelege metodologia organizării procesului de formare a competenţelor sociale în contextul educaţiei centrate pe cel ce învaţă. procese. orientate spre interesele şi nevoile educaţionale specifice ale beneficiarilor. . înţelegere.4 În Planul de învăţămînt disciplina Formarea competenţelor sociale la copii/tineri este destinată specializării „Politici şi servicii sociale pentru familie şi copil”. h Cunoaşte particularităţile managementului grupului din perspectiva stimulării competenţelor sociale ale beneficiarilor. hAnalizează şi evaluează comportamentul uman din perspectiva actualizării competenţelor sociale. hAplică modelele de formare/dezvoltare a competenţelor sociale a clienţilor la domeniul propriei investigaţii în cadrul tezei de masterat. examinare critică şi integrare a informaţiilor din literatura ştiinţifică. hAnalizează şi generalizează abordările. hAplică principiile abordării sistemice la domeniul formării competenţelor sociale ale clienţilor. necesitatea dezvoltării serviciilor de suport socio-psiho-pedagogic pentru copii/tineri. exprimînd prin propriile cuvinte. hCunoaşte strategiile de asistenţă psiho-educaţională destinată antrenării competenţelor sociale ale copilului/familiei. Explicare şi interpretare (explicarea şi interpretarea unor idei. proiecte. Instrumental-aplicative (proiectarea. hAlege şi să propune metode interactive de formare/dezvoltare a competenţelor sociale. tehnici şi instrumente de investigare şi de aplicare) hArgumentează criteriile de identificare a clienţilor – potenţiali beneficiari ai serviciilor sociale centrate pe competenţa socială. Prezentul Curriculum poate fi adaptat şi la condiţiile procesului de formare iniţială în colegiile de specialitate. hConceptualizează planurile de formare/dezvoltare a competenţelor sociale la copiii şi adolescenţii aflaţi în îngrijire rezidenţială. interpretare şi analiză critică a rezultatelor cercetării) cu referinţă la domeniul disciplinei de studiu. procesele teoretice. b) Competenţe dobîndite: Cunoaştere şi înţelegere (cunoaşterea şi utilizarea adecvată a noţiunilor specifice disciplinei) hIdentifică reperele teoretice şi conceptuale ale educaţiei pentru formarea competenţelor sociale. Ciclul II. hTransformă şi recepţionează informaţia teoretică şi practică de referinţă în cheia aplicării gîndirii critice. hAchiziţionează cunoştinţele fundamentale privind centrarea procesului de formare a competenţelor sociale pe cel ce învaţă. selectare şi aplicare a metodologiei de cercetare. hCunoaşte particularităţile proiectării curriculare axate pe competenţele sociale ale diferitor categorii de clienţi. hConcepe şi asigură managementul unui proiect de dezvoltare a serviciilor de suport socioeducaţional pentru competenţa socială a copiilor/adolescenţilor. orientate spre competenţa socială. precum şi a conţinuturilor teoretice şi practice ale disciplinei). hGăseşte şi analizează informaţia din diferite surse cu referire la domeniul disciplinei de studiu. abordarea educaţiei ca proces şi a rolurilor formatorului şi a beneficiarului în acest context nou şi folosirea cunoştinţelor teoretice în practică. hRealizează cercetări (formulare de ipoteze relevante. strategiile şi experienţele de acordare a susţinerii socio-educaţionale copiilor şi familiei pe segmentul competenţelor sociale. hArgumentează modalităţile de consolidare a parteneriatului ecucaţional familie-şcoalăcomunitate axat pe competenţa socială a copiilor/adolescenţilor. utilizarea unor metode. studii superioare de masterat. h Generează (creativitate) unele idei noi privind procesele actuale din practica prestării serviciilor publice axate pe competenţele sociale ale beneficiarilor.

descoperire dirijată ş. precum şi modele de activităţi de formare/dezvoltare a competenţelor sociale.a. adresate familiei şi copilăriei. hImplementează un management eficient al grupei de beneficiari pentru competenţa socială în contextul educaţiei centrate pe cel ce învaţă. activităţi de grup. d) Strategii didactice: Curs: expunerea. hAplică abordarea interdisciplinară şi pluridisciplinară la domeniul formării/dezvoltării competenţelor sociale ale copiilor şi tinerilor.5 hCompară concepţia ajutorului socio-educaţional orientat spre competenţa socială cu alte abordări ale serviciilor de asistenţă destinate copilului şi familiei. în scopul dobîndirii unei viziuni obiective asupra problematicii studiate. hSe angajează în relaţii de parteneriat cu asistentul social comunitar pentru evaluarea nivelului de prestare a serviciilor socio-educaţionale orientate spre dezvoltarea competenţelor sociale ale beneficiarilor. . hPropune noi modele/idei de sporire a eficienţei serviciilor publice de adresate copiilor/adolescenţilor. orientate spre competenţa socială. descriere dirijată ş. vor fi analizate. hÎşi dezvoltă atitudinea pozitivă şi responsabilă faţă de domeniul ştiinţific al prestării serviciilor de educaţie pentru formarea competenţelor sociale. clasificare conceptuală. orientată spre competenţa socială. De asemenea. dezbatere. hManifestă interes pentru valorificarea optimă şi creativă a propriului potenţial în cadrul activităţilor de învăţare şi de promovare a inovaţiilor ştiinţifice de referinţă. hPromovează în procesul educaţional relaţia formator-client. studiate bunele practici de realizare a programelor de asistenţă socio-pedagogică a copiilor/adolescenţilor şi părinţilor. Seminar: dezbatere. discuţie problematizată. hDeduce concluzii despre nivelul implementării standardelor de calitate la domeniul competenţelor sociale în cadrul serviciilor publice destinate copilului şi familiei. hManifestă interes pentru ameliorarea continuă a propriilor performanţe profesionale în asigurarea calităţii suportului acordat copiilor şi familiei pe dimensiunea competenţelor sociale. sinteza cunoştinţelor.a. cu referire la domeniul de studiu al disciplinei. orientate spre competenţa socială. hProiectează produse curriculare din perspectiva ajutorului socio-pedagogic centrat pe antrenarea competenţelor sociale ale clientului. argumentate. fundamentată pe noile achiziţii ale legislaţiei naţionale şi a celei europene. hProiectează şi realizează investigaţii aplicative cu referire la problematica educaţiei pentru formarea competenţelor sociale ale educabililor. Atitudinale: hManifestă disponibilitatea de a susţine sistemul de valori relevante dezvoltării serviciilor publice centrate pe competenţa socială a copiilor/adolescenţilor. c) Conţinutul cursului: Conţinutul cursului FCS include descrierea succintă a sarcinilor dezvoltării copilului/adolescentului formulate în termenii psihologiei dezvoltării. hExprimă disponibilitatea de a-şi depăşi propriile convingeri. hProiectează şi să aplică strategii didactice interactive orientate spre competenţa socială a copilului şi deprinderile educaţionale ale părinţilor. axată pe formula „subiect-subiect”. hManifestă flexibilitate în privinţa punctelor de vedere proprii confruntate cu date noi.

direct indiv. Principii în activitatea serviciilor pentru formarea competenţelor sociale. servicii de suport orientate spre competenţa socială. Educaţia pentru formarea competenţelor sociale la viitorii europeni: cadru conceptual şi terminologic. formuleze principiile în activitatea serviciilor pentru formarea competenţelor sociale. determine valoarea şi conţinuturile de referinţă pentru domeniul competenţelor sociale. 4 12 . aprecieze nivelul dezvoltării competenţelor sociale ale copiilor şi tinerilor în societatea modernă. Scopul şi obiectivele de bază ale educaţiei pentru formarea competenţelor sociale la copii şi tineri. Strategii şi activităţi didactice dominante Prelegere problematizată: Activitate frontală: Explozia stelară –acumulare a întrebărilor derivate din problema respectivă (Cine oare? Ce înseamnă ea? De ce este o problemă? Unde se pune problema? Cînd a apărut ea? Cu ce scop se examinează? Cum se poate rezolva? Pe cine îl afectează? Cine o poate rezolva?). Competenţele cheie sugerate de Comisia Europeană. Caracteristicile unei competenţe (Xavier Roegiers). model educaţional centrat pe competenţe sociale. Curs tematic Obiective definească conceptul de competenţă şi competenţă socială identifice criterii de desemnare a competenţelor cheie în documentele Comisiei Europene. I.6 4. competenţe-cheie. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. Distribuirea modulară a cursului Nr. Elemente care rezultă din documentul Comisiei Europene. Oportunităţi pentru serviciile de suport orientate spre dezvoltarea competenţelor sociale la copii şi familii în societatea modernă Termeni-cheie: competenţă. h h h h h h h Modulul A Formarea competenţelor sociale la copii/tineri. descrie esenţa scopului şi obiectivelor de bază pentru ajutorul social orientat spre competenţa socială a familiei şi copilăriei. Unităţi de conţinut Diferite accepţii ale termenului „competenţă”. Domeniul competenţelor sociale. Aspecte teoretico-metodologice – studiu teoretic în auditoriu (16 ore). Timp: 10 minute.

Competenţă şi performanţă. 2006. Bibliografie 1. 1.. 2003. 6. – 230 p. Cucoş Constantin. dezvoltarea listei bibliografice – Elaborarea unui glosar explicativ al termenilor-cheie – Elaborarea referatelor/comunicărilor la temă. № 2. СПб Питер. Evaluarea activităţii Evaluare nonformală: – Capacitatea de a vedea un aspect al problemei şi de a-l exprima într-un enunţ interogativ. 1982. Учебник для вузов. Хуторянский А. h Activitate de grup: Controversa academică – acumularea argumentelor şi dezbaterea subiectului: Copiii şi tinerii instruiţi soluţionează mai uşor problemele de comunicare şi interrelaţionare cu mediul social. Pedagogie. anunţate iniţial studenţilor.В. – Bucureşti. № 4. Т. Реан А. Parea Elena. In: Начальная школа. direct indiv. – Participarea fiecărui student la activitatea frontală. – pp. – Bucureşti: Curtea Veche. In: Народное образование.7 Nr. 58-64. Editura Didactico-Ştiinţifică. – Capacitatea de a formula enunţuri argumentative. Педагогика. – 259 p. 2008. 5. 2006. Popa Marian. 6. – Iaşi: Polirom. ediţia a 2-a. с. 3. Roegiers Xavier. с. – 304 р. Dezvoltarea continuă a competenţelor de comunicare. Manualul şcolar şi formarea competenţelor de învăţămînt (text distribuit studenţilor). 1996. К вопросу о формировании ключевых компетенций младших школьников. . Faber Adele. Activitatea individuală a studenţilor Documentarea în baza bibliografiei recomandate. Бордовская Н. 2. nr. Тихоненько А. – Se evaluează cu notă produsul – lucrarea – eseu argumentativ în sistemul de 10 puncte conform Grilei de evaluare. Ключевые компетенции как компонент личностно-ориентированной парадигмы образования. 2001. 7. Comunicare eficientă cu copiii acasă şi la şcoală. In: Revista de ştiinţe socio-umane. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. – Competenţa de comunicare verbală în procesul dezbaterii.П. h Activitatea individuală: 6 De ce? –producerea textului argumentativ în baza generalizării şi rezumării ideilor în raport cu enunţul: În societatea modernă este oportună dezvoltarea serviciilor de suport pentru competenţa socială a copiilor şi familiei. 48-80. 4. 8. 64-69.

Deprinderi de viaţă necorespunzătoare. Termeni-cheie: competenţă socială. 2 12 Unităţile tematice ale cursului II. Competenţa socialpedagogică a specialiştilor din sfera socială. Problema formării/dezvoltării competenţelor sociale la copii şi tineri în contextul dezvoltării sistemului de ocrotire şi asigurare a drepturilor omului în Republica Moldova Obiective h caracterizeze oportunităţile educaţiei orientate spre competenţele sociale ale copiilor şi familiilor. calitatea educaţiei.8 Nr. h Activitate de grup: Intra-act – discuţie liberă a ideilor reflectate în unităţile de conţinut ale temei (fişă de activitate). h aprecieze nivelul de performanţă a serviciilor prestatoare de educaţie pentru dezvoltarea competenţelor sociale în Republica Moldova h se implice conştient în propria autoedificare pe segmentul competenţei sociale. Capacitatea serviciilor comunitare din Republica Moldova de a oferi asistenţă centrată pe competenţa socială a copiilor şi tinerilor. Riscurile în domeniul sănătăţii. activitatea serviciilor sociale. protecţiei sociale. h determine domeniile strategice în prestarea serviciilor sociale pentru copii şi tineri centrate pe competenţele sociale şi resursele relevante. educaţiei. h Activitatea frontală: Bulgărele de zăpadă – acumularea şi analiza în plen a ideilor prezentate în fişa de activitate . sănătatea publică. Calitatea joasă a sistemului de învăţămînt. direct indiv. Informarea insuficientă în domeniul drepturilor omului. Insuficienţa deprinderilor de participare şi exprimare a opiniei. h compare modalităţile de stimulare a competenţelor sociale a copilului şi părinţilor lor în cadrul activităţilor şcolare şi complementare la nivel de comunitate. Strategii şi activităţi didactice dominante Prelegere cu oponenţi: h Activitate individuală în perechi: secvenţe contradictorii – explicarea relaţiei „drepturile omului” – „competenţe sociale”. deprinderi de viaţă. competenţa profesională a asistenţilor sociali. Unităţi de conţinut Oportunităţi pentru educaţia centrată pe competenţa socială a educabililor din perspectiva dezvoltării serviciilor de protecţie şi asigurare a drepturilor omului. d/o Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. drepturile omului. h identifice rolurile specifice ale serviciilor sociale de suport pentru competenţa socială a beneficiarilor.

Situaţia copiilor şi familiilor în Republica Moldova. dezvoltarea listei bibliografice – Identificarea unui studiu de caz şi realizarea lui. № 2. h descrie domeniile de conţinut al educaţiei familiale centrate pe antrenarea competenţelor sociale a copilului. 2005. – participarea în activitatea frontală. Studii de evaluare a cunoştinţelor. 2 14 . Evaluare şi analiză (2000-2001). 3.9 Nr. 2. A fost lansat Programul Naţional de Educaţie pentru Deprinderilor de Viaţă. 2003. Chişinău. Produsul aşteptat (evaluabil): discuţia şi reprezentarea grafică a reperelor de conţinut. destinate copiilor şi adolescenţilor – Documentarea în baza bibliografiei recomandate. – gîndirea diferenţiată. originalitatea. – р. In: Дошкольное воспитание. – 151 p. Bibliografie 1. Familia – cadru social şi instituţie primară pentru formarea/dezvoltarea competenţelor sociale la copii şi tineri Obiective h fundamenteze semnificaţia şi specificul implicării familiei în educaţia pentru competenţă socială a copilului. In: Педагогика. Sănătatea şi dezvoltarea tinerilor. р. Новое направление в дошкольном образовании – развитие социальной компетентности дошкольников. – Elaborarea profesiogramei competenţei sociopedagogice a specialistului pentru sfera socială Evaluarea activităţii Se evaluează nonformal: – participarea fiecărui student în activitatea individuală şi în perechi. – capacitatea de sinteză. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. 2003. III. 2. 22-28. h cunoască modalităţile şi direcţiile de promovare şi exersare a competenţelor sociale a copiilor de către părinţi. atitudinilor şi practicilor tinerilor. h raporteze obiectivele şi conţinutul educaţiei orientate spre competenţa socială la standardele educaţionale moderne. – capacitatea de a surprinde/deduce relaţia dintre idei. 1998. Activitatea individuală a studenţilor – Schiţarea unui colaj ce reflectă punctele vulnerabile şi perspectiva dezvoltării serviciilor pentru competenţa socială. № 9. direct indiv. Князева О. Chicu V. Клименко Н. 12 septembrie. In: Săptămîna. Социально-педагогическая компетентность специалистов социальной сферы. 4.

Promovarea şi experimentarea procedeelor de colaborare şi comunicare constructivă cu persoanele din ambianţa apropiată. Introducerea copilului în modelele de comunicare şi interrelaţionare cu mediul social. Îndrumarea copilului spre conştientizarea valorii morale a faptelor. h valorifice prevederile Convenţiei pentru drepturile copilului pe dimensiunea stimulării competenţelor sociale de către familie h elaboreze indicatori. Unităţi de conţinut Locul şi rolul familiei în educaţia pentru formarea/dezvoltarea/experimentarea competenţelor sociale a copilului. comunicare constructivă. comportament moral.10 Nr. h îşi asume responsabilitatea în elaborarea serviciilor alternative de asistenţă a familiei centrată pe competenţă socială. h Activitatea frontală: Generalizarea categoriilor Scopul: organizarea grafică a informaţiei. . conţinutul educaţiei familiale. relaţii cu cei din jur. conştientizare morală a faptelor Strategii şi activităţi didactice dominante Discuţie ghidată Activitate în perechi: Brainstorming în perechi: h Subiectul: Ce am putea face pentru ca familia să se implice mai bine în procesul de formare/dezvoltare a competenţelor sociale a copilului? Scopul: acumularea ideilor pentru soluţionarea problemei. deciziilor copilului în raport cu cei din jur. sistematizarea ideilor acumulate în procesul discuţiilor de grup. direct indiv. relaţia părinte-copil. Antrenarea copilului în acţiuni de comportament şi comunicare morală cu oamenii din jur. abilităţilor specifice pentru domeniul dezvoltării sociale. h Activitate de grup: Pălării gînditoare. educaţie. Direcţiile şi modalităţile de impulsionare de către părinţi a dezvoltării competenţelor sociale a copiilor lor. Implicarea copilului în practicarea comportamentelor. Termeni-cheie: familie. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. instrumente de evaluare a nivelului de formare a competenţelor sociale la nivelul familiei. Scopul: cercetarea multilaterală a problemei în procesul discuţiei. Impulsionarea şi susţinerea de către părinţi a iniţiativelor.

Unităţi de conţinut Obiectivele (cerinţele) societăţii vizavi de dezvoltarea copilului. aprecieze potenţialul dezvoltării competenţei pentru programarea perspectivei de viaţă a persoanei. ediţia a 2-a. – p. 1993. Stamatin Olivia. Acordarea suportului social. Modelul olandez. Развитие ребенка и его отношений с окружающими. – Bucureşti: Curtea Veche. 2. – viziunea holistică asupra problemei. identifice modalităţi de acordare a suportului social orientat spre competenţa socială. и др. Competenţa – maturitatea socială – drumul vieţii personalităţii. Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională. simuleze secvenţe ale demersurilor educaţionale elaborate în baza modelului competenţei. Activitatea individuală a studenţilor – Documentarea – Redactarea comentariului unei secvenţe video (studiu de caz).. diagnosticarea şi influenţa terapeutică Priorităţile şi avantajele utilizării modelului olandez al competenţei. М. Modelul competenţei sociale: descrierea generalizatoare.11 Nr. adolescenţilor şi părinţilor acestora. 2005. Evaluarea activităţii Evaluare nonformală: – participarea studenţilor la desfăşurarea exerciţiilor. IV. 2008. direct indiv. Obiective caracterizeze esenţa cerinţelor societăţii vizavi de dezvoltarea copiilor. – competenţă de comunicare orală şi scrisă. descrie modelul competenţei sociale. adolescentului şi părinţilor lui. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. h h h h h h h Practica internaţională de acordare a ajutorului socioeducaţional copilului şi familiei. 2003. 11-17. Competenţele părinţilor în domeniul sexualităţii şi influenţa lor asupra comportamentului sexual al copiilor şi tinerilor. Faber Adele. In: Aspecte psihopedagogice de educaţie a părinţilor în Republica Moldova. aprilie. Bibliografie 1. Produsul aşteptat (evaluabil) – articol de problemă (conform cerinţelor faţă de eseu) cu un titlu liber ales. adapteze modelul competenţei sociale la domeniul învăţămîntului preşcolar. Флэйк-Хобсон К. 4 14 . – capacitatea de analiză şi sinteză. orientat spre competenţa socială. Chişinău. Comunicare eficientă cu copiii acasă şi la şcoală. – 259 p. emită judecăţi de valoare vizavi de priorităţile şi avantajele utilizării modelului competenţei. 3.

maturitatea socială a personalităţii. dezvoltarea abilităţilor sociale. 2 puncte – succesiunea logică şi coerenţa expunerii.12 Nr. 2 puncte – elocvenţa exemplelor. Activitate în plen: Analiza SWOT a informaţiei la temă. In: Вестник Психосоциальной и коррекционнореабилитационной работы. Activitate de grup: Interviul în trei trepte. №№ 1. modelul competenţei. Autoevaluarea: studenţii vor putea compara presupunerile şi argumentele proprii şi ale colegilor. Omul este subiectul propriei deveniri. Bibliografie Слом Виль. Activitatea frontală (în plen): Generalizarea celor învăţate Scopul: organizarea grafică a informaţiei. Activitate individuală: Citate: studenţii cercetează anumite citate extrase de profesor şi le comentează. apoi cu răspunsul oferit de profesor. Strategii şi activităţi didactice dominante Prelegere problematizată. ajutor social pentru competenţă. direct indiv. h h h h h – – – – – – Dezvoltarea competenţei sociale – nouă orientare în învăţămîntul preşcolar. sistematizarea ideilor acumulate în procesul discuţiilor de grup. 2. timp de 3-5 minute). competenţele sociale ale preşcolarilor. Activitatea individuală a studenţilor Documentare în baza bibliografiei recomandate. ориентированная на социальную компетенцию. Evaluarea cu notă a referatului argumentativ: 2 puncte – argumentarea opiniei. Monitorizarea situaţiilor de comunicare eficientă în baza modelului competenţei. № 1. 2001. dezvoltarea deprinderilor educaţionale a părinţilor. Elaborarea referatelor/comunicărilor la temă şi reprezentarea lor grafică. 2000. oferindu-se feed-back. 1. 2 puncte – corectitudinea verbală şi aspectul grafic. Спанярв Хан. Activitate frontală: Argumente pe cartele – acumulare a argumentelor şi producerea textului argumentat la subiectul: Omul este ceea ce face din el educaţia. în parametrii indicaţi (în scris. modelul olandez de suport social. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. Нидерландская модель социальной помощи детям и подросткам. . Evaluarea activităţii Evaluarea nonformală a activităţii în sine. Partenerii se intervievează reciproc în legătură cu subiectul studiat independent acasă. Termeni-cheie: obiectivele societăţii.

Activitate în grupuri mici: Graficul I – acumularea şi aranjarea/clasificarea ideilor din perspectiva pro sau contra la subiectul în discuţie. evitarea conflictului în comunicare cu semenii. Activitate de grup: Analiza SWOT a informaţiei la temă Activitatea de grup: Rezumate în perechi. aprecieze potenţialul metodelor de dezvotare a competenţelor educaţionale la părinţi. emită judecăţile de valoare vizavi de practica susţinerii sociale a părinţilor pentru îndeplinirea funcţiei de educaţie a competenţelor sociale. Strategii şi activităţi didactice dominante Prelegere-dezbatere. direct indiv. comportamentul în situaţie de şantaj. h h h h h h h h h Condiţii de adaptare a modelului olandez de antrenare a competenţelor la adolescenţi şi a deprinderilor de educaţie a părinţilor la condiţiile socio-culturale locale Obiective caracterizeze esenţa metodicii de implementare a modelului olandez. întărirea comportamentului adecvat). Unităţi de conţinut Metodica formării competenţelor sociale la copii şi părinţi.13 Nr. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. explice specificul tehnologiei formării competenţelor sociale la adolescenţi. Tehnologia formării/dezvoltării competenţei sociale la adolescenţi. Repertoriul de competenţe şi tehnologia activităţii lor(observarea după copil. identifice repertoriul deprinderilor expuse exersării la copiii de 5-7 ani şi paşii activizării lor. evitarea conflictului în comunicarea cu maturii (impunerea de către matur a bătăii fără motive evidente). Repertoriul deprinderilor expuse antrenării la copiii de 5-7 ani şi paşii activizării lor. Dezvoltarea competenţelor educaţionale la părinţi. . evaluarea în contextul educaţiei axate pe competenţă socială. model euristic. 4 14 V. Aspecte de conţinuturi pentru formarea competenţelor sociale: obţinerea informaţiei de la adulţi pe stradă. stoparea comportamentului nedorit al copilului. proiecteze secvenţe didactice în cheia activităţii competenţelor sociale la copii şi a deprinderilor educaţionale la părinţi. tehnologii didactice. Descriere generală. comportamentul în situaţia provocării narcotice din partea semenilor. stimularea comportamentului aşteptat. Termeni-cheie: metode şi tehnici de învăţare. competenţă educaţională.

И. 8. Конева Е. Чернышева С. – validitatea ideilor exprimate. Применение нидерландской модели повышения социальной компетенции подростков. Evaluarea activităţii Evaluarea nonformală. Пер. In: Вестник Психосоциальной и коррекционно-реабилитационной работы. In: Воспитание школьников. с.. №№ 7. Bibliografie 1. In: Вестник Психосоциальной и коррекционно-реабилитационной работы. 4. № 1. – Proiectarea strategiilor didactice la o temă concretă. О работе с проблемными семьями. Конева Е. 2001. М. – 223 с. Ф. Activitatea individuală a studenţilor – Elaborarea referatelor la temă. с. Принцип активизации в социальной работе / Под ред. comportamentul civilizat în procesul acumulării ideilor şi discuţiei. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. – diversitatea ideilor. h Vom aprecia cu notă abia produsul finit examinat după activităţile de redactare. – Pregătirea prezentării orale cu ilustrarea grafică a textului. direct indiv. № 2. 2001. Иванов А. – compatibilitatea cu alţi membri ai grupului. 30. Иванцова А. . Парслау. 5. – capacitatea de a examina un subiect despre care nu au învăţat special. In: Вестник Психосоциальной и коррекционно-реабилитационной работы. 30. с. 2001. 2000.. 67. h Activitate individuală: Eseu structurat cu prezentarea în plen.. – implicarea elevilor în activitatea individuală şi în echipe. care reflectă diferite poziţii la subiectul discutat. Программа повышения социальной компетенции семьи «Семейный Витамин» Центра социальной помощи семье и детству. 10. 9. Produsul aşteptat (evaluabil): un text argumentativ. Иванов А. 3. 2. 1997. Адаптация нидерландской модели повышения социальной компетенции детей к российским социокультурным условиям. с англ.14 Nr. № 2. – echilibrul dintre argumentele pro şi contra. h Vom aprecia verbal (dacă se citesc anumite secvenţe) originalitatea subiectului.

metode şi tehnici de evaluare Strategii şi activităţi didactice dominante Activitate de grup: Brainstorming-ul Activitate în perechi: Rezolvarea situaţiilor de problemă. Termeni-cheie: servicii de formare a competenţelor sociale. copii cu dizabilităţi etc.15 Nr. descrie specificul evaluării potenţialului de integrare socio-relaţională a copiilor şi adolescenţilor. Tehnica aplicării acestuia). Unităţile tematice ale cursului VI. îşi asume responsabilităţi în luarea deciziilor privind modalităţile de selectare a clienţilor pentru ajutorul social orientat spre competenţa socială. evaluare. includerea datelor evaluării în planul individual al copilului/tînărului. raporteze propriul comportament la indicatorii pentru formarea/dezvoltarea competenţelor sociale. h h h h h h – h – Modulul B Implementarea standardelor de calitate în activităţile de formare/exersare/dezvoltare a competenţelor sociale la copii/adolescenţi şi a deprinderilor de educaţie a părinţilor – seminar/training aplicativ (practicum) (32 ore). Evaluarea iniţială şi adresarea serviciilor de suport pentru competenţa socială a copilului (tînărului) şi familiei. Unităţi de conţinut Clienţii serviciilor de formare/dezvoltare a competenţelor sociale (Cum sînt depistaţi cei care au nevoie de formare? Cazuri. 4 12 . stabilească interrelaţii între tehnicile de evaluare şi modalităţile de includere a datelor evaluării în planul individual al copilului/adolescentului. Seminar integrativ Obiective identifice clienţii serviciilor de formare/dezvoltare a competenţelor sociale. individualizare. Abordarea diferenţiată a competenţelor sociale: la diferite vîrste. copii cu dizabilităţi etc. chestionarul puncte tari-nevoi. direct indiv. diferenţiere. exemplificaţii).. promoveze principiile abordării diferenţiate în formarea competenţelor sociale: la diferite vîrste. Evaluarea psihologică şi stabilirea potenţialului de integrare socio-relaţională a copiilor şi adolescenţilor: Metode şi tehnici de evaluare. integrarea socio-relaţională a copiilor/tinerilor. d/o Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. instrumente de evaluare care pot fi folosite (de exemplu.

– Procesul de lucru în echipe (dacă se acceptă abordări divergente ale cuvintelor). Работа социального педагога с детьми из неблагоподучных семей. – Abilitatea studenţilor de a dialoga în procesul prezentării. 2004. 2000. 10. 2000. Ed. In: Воспитание школьников. Activitatea individuală a studenţilor – Documentare suplimentară la bibliotecă. A II-a. exersarea comunicării orale publice. №№ 7. Chişinău. potrivite cu vîrsta. Иванцова А. d/o Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. Методические рекомендации. 3. р. Иванцова А. Грушецкая Т. – Calitatea întrebărilor adresate şi a răspunsurilor oferite. Unităţile tematice ale cursului h Activitate în plen: Din fotoliul autorului. О работе с проблемными семьями. In: Воспитание школьников. Нет – алкоголизму. Москаленко Н. № 7. Seminar introductiv Obiective h fundamenteze specificul planificării educaţiei centrate pe competenţele sociale ale copiilor. In: Воспитание школьников. 9. – 228 p. Chişinău. Evaluarea activităţii Evaluăm nonformal. părinţilor. 8. Bibliografie 1. – Produsul aşteptat (evaluabil): calitatea proiectului de text redactat conform unei grile. 2002. direct indiv. In: Дефектология. comentariul pentru toţi participanţii). Щербакова А.. – 365 p. VII Planificarea activităţilor de formare/dezvoltare (antrenare) a competenţelor sociale. 2. 4. Manual de educaţie pentru viaţă şi familie. Scopul: evaluarea înţelegerii termenilor-cheie. 5.16 Nr. 2000. 19-34. adolescenţilor. – Identificarea unui studiu de caz şi realizarea lui. № 3. a importanţei detaliilor conceptului de evaluare şi a semnificaţiei lor. – Elaborarea proiectului unui text narativ structurat. курению и наркотикам.В. 6. № 4.М. 2001. 4 12 . Формирование социальной компетентности у учащихся старших классов в специальных образовательных учреждениях VIII вида. personalitatea şi aspiraţiile fiecărui copil. h cunoască modalităţile de proiectare a programului individualizat de dezvoltare a competenţelor sociale. Ghidul Formarea deprinderilor de viaţă pentru prevenirea traficului de fiinţe umane.

h raporteze planul individual de formare la Planul Individual de Susţinere şi Planul Individual de Protecţie. incluzînd: nominalizarea. generalizarea. demers didactic centrat pe client. activităţi. personalitatea şi aspiraţiile fiecărui copil. Planul individual de formare (element al planului individual de susţinere şi al Planului individual de protecţie). experienţe etc. indicatori. standard. familiei. Planificarea flexibilă: evaluarea pe parcurs intermediară). la subiectul: Program individualizat şi plan individual de formare pentru competenţele sociale ale clienţilor Activitate individuală: – Cinquain. h elaboreze diverse tipuri de indicatori.17 Nr. explice specificul factorilor determinanţi în h proiectarea activităţii de formare. Activitatea individuală a studenţilor – Documentare în baza bibliografiei recomandate – Schiţarea unui colaj ce reflectă particularităţile planificării activităţii de formare. orientat spre competenţa socială a clienţilor. Participarea activă a copiilor. – exprimare într-o formă netradiţională a opiniei generalizatoare la subiectul în discuţie. . Evaluarea activităţii Se evaluează procesul (respectarea tehnicii ca atare) şi produsul: cantitatea celor scrise în limita de timp acordat. determinînd durata formării în funcţie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi ale copilului. Termeni-cheie: proiectare curriculară. proiect formativ. descrierea. direct indiv. activarea anumitor memorii. Metodologia planificării: obiective educative de dezvoltare a competenţelor sociale specifice domeniului vizat. măsurabile. Strategii şi activităţi didactice dominante Activitate individuală: – Scriere liberă – mobilizarea pentru producerea ulterioară a textului scris. Durata formării în funcţie de nivelul evaluat de dezvoltare a unor deprinderi. principiul activizării. Unităţi de conţinut Programul individualizat de dezvoltare a competenţelor în domeniul comunicării şi interrelaţionării copilului cu cei din jur. partenerilor sociali pentru implementarea cu succes a activităţilor de formare a competenţelor sociale. potrivite cu vîrsta. realiste. h determine modalităţi de colaborare a formatorului şi clientului în proiectarea curriculară. tehnologii de proiectare a demersului de formare. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv.

direct indiv. după ce studenţii vor avea posibilitatea de a reorganiza secvenţele.18 Nr. Supliment la Cursul de sexualitate umană. Vom evalua cu notă produsul finit. – Evaluarea calitativă a textelor scrise (atît a aspectului de conţinut. Strategii axate pe interacţiune. Progranul Childnet. strategii de acţiune şi strategii interacţionale. Proceduri de oferire a suportului în funcţie de nivelul evaluat al deprinderii de conştientizare morală a faptelor la preşcolarii şi elevii mici. Flaherty-Zonis Carol. cît şi a exprimării). Seminar de formare Obiective caracterizeze esenţa modelelor de conducere a activităţii de formare axate pe strategii de comunicare interactivă. 2. 8 16 . Strategii de motivare. expresivitatea imaginii Bibliografie 1. – Word Learning. Editura ARC. Ghid metodologic pentru implementarea standardelor de calitate privind dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. Chişinău. Cum să fie perceput copilul? Cum să educă m şi să învăţăm ca să nu dăunăm naturii copilului? Specialistul formator: profil uman şi profesional. VIII h h h h h h Strategii de formare dezvoltare a competenţelor sociale centrate pe beneficiar. La etapa reflecţiei evaluă m produsul: gradul în care este corect construit textul. coerenţa logică a elementelor. Seminar de dezvoltare/aplicativ. Principii metodologice ale formării competenţelor sociale. identifice modalităţi de motivare a clienţilor pentru activitatea de formare. Seminar integrativ. emită judecăţile de valoare vizavi de metodologia formării competenţei copilului pentru conştientizarea morală a faptelor. Strategii axate pe acţiune. 1998. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. 2004. proiecteze secvenţe didactice în cheia conceptului de intervenţie socio-educativă centrată pe beneficiar. de a le redacta şi a le da un aspect încheiat. adapteze principii metodologice din perspectiva competenţelor sociale la diferite contexte de dezvoltare a copilului/părinţilor. simuleze activităţi de formare a competenţelor sociale la copii şi tineri în baza conceptului asistenţei centrate pe cel ce învaţă. Unităţi de conţinut Strategii de formare orientate spre competenţa socială: abordări conceptuale. Principiul activizării.

– – – – – 1. h promoveze valorile democratice în cadrul educaţiei pentru formarea competenţelor sociale. Activitatea individuală a studenţilor Elaborarea referatelor. Парслау. 8 16 . 5. Seminar de dezvoltare/aplicativ Obiective h descrie/identifice specificul formării de competenţe sociale prin metode interactive. – 223 с. model euristic. Evaluarea procesului de lucru. model operaţional. hBrainstorming. testul. 1997. Elaborarea proiectelor din perspectiva managementului grupei de formare Analiza curriculum-ului la dirigenţie. Принцип активизации в социальной работе / Под ред. Termeni-cheie: strategii didactice. Chişinău. proiectelor. IX.. diagramelor-cadru conform grilei de evaluare. diagramelor-cadru cu referire la temă. principiul activizării. – Word Learning. 1998. Chişinău. de bază.19 Nr. competenţe complexe. – 204 p. referatelor. с англ. Metode şi tehnici de lucru în formare. Plăsmuind un suflet nobil. 2004. tipuri de inteligenţe multiple. – 228 p. 4. 2. Strategii şi activităţi didactice dominante hPrezentarea referatelor. hDezbaterea în baza referatelor. hProiectarea activităţilor manageriale şi modelarea acestora în condiţii simulate. Chişinău. 3. Ф. М. Supliment la Cursul de sexualitate umană. 2005. Zolotariov E. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. Exemple de modele de formare: competenţe simple. 2004. metode şi tehnici de învăţare. hTraining. direct indiv. Ghidul „Formarea Deprinderilor de viaţă pentru prevenirea traficului de fiinţe umane”. h analizeze funcţiile manageriale ale formatorului. hPortofoliul hStudiul de caz. hStudiul de caz. h creeze medii stimulative pentru valorificarea potenţialului clientului. Modele de servicii (activităţi) centrate pe competenţele sociale ale copilului şi familiei. Progranul Childnet. Editura ARC. Evaluarea curentă / autoevaluarea Aprecierea comunicărilor. Пер. Ghid metodologic pentru implementarea standardelor de calitate privind dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. Bibliografie Flaherty-Zonis Carol.

acumularea şi sistematizarea cunoştinţelor. Codul de conduită a asistenţilor sociali. . Deprinderile în sfera contactelor fizice şi intimităţii. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. codul de conduită. Aspecte de conţinuturi. hActivitate individuală: – Cubul. iluminarea sexuală. h aprecieze importanţa consilierii educaţionale în contextul suportului acordat copiilor şi adolescenţilor din instituţiile rezidenţiale. hActivitate în plen: – Clustering – organizarea grafică a informaţiei. Iluminarea sexuală a adolescenţilor. Unităţi de conţinut Servicii sociale centrate pe educaţia pentru formarea competenţelor sociale. Exerciţiul: simţurile Plăcute şi Neplăcute (pentru copiii între 8 şi 16 ani).20 Nr. competenţele sociale în domeniul sănătăţii reproductive. Deprinderile în sfera contactelor fizice şi intimităţii. Activitatea individuală a studenţilor – Documentare în baza bibliografiei recomandate – Realizarea unui eseu structurat – Analiza serviciilor de referinţă din localitatea de baştină. Termeni-cheie: servicii sociale orientate la educaţia pentru formarea competenţelor sociale. h raporteze propriul comportament la principiile unui grup democrat / unei comunităţi democrate de învăţare. h stabilească interrelaţii între comportamentul clienţilor şi cauzele generatoare. Formare de competenţe sociale prin intermediul metodelor interactive de instruireînvăţare-evaluare. h creeze contexte educaţionale centrate pe nevoile clientului. Regulile şi obligaţiunile. Descrierea demersului educaţional care formează competenţele sociale ale copiilor şi adolescenţilor din instituţiile rezidenţiale în domeniul sănătăţii reproductive. abuzul sexual. h îşi asume responsabilităţi în luarea deciziilor manageriale în situaţii simulative. direct indiv. metode interactive de formare. Abuzul sexual şi consecinţele posibile. Strategii şi activităţi didactice dominante hActivitate în perechi: – GPP (Gîndeşte/Discută în perechi/ Prezintă): comunicare în perechi pentru descrierea situaţiei actuale şi a celei dorite la tema de studii. Atmosfera şi limbajul comunicării.

Exemple de oferte curriculare pentru copii. – 204 p. Cît de corect este. 8 10 .21 Nr. Seminar de formare Obiective h identifice punctele de reper ale organizării unor servicii asistenţiale de calitate orientate spre competenţa socială a copilului şi deprinderile educaţionale ale părinţilor. cît de complet este. 2000. viteza cu care se lucrează şi „citim” feed-back-ul pe care îl dau nonverbal studenţii. Produsul aşteptat (evaluabil): Eseu structurat. – Cine dintre studenţi are idei constructive în privinţa organizării grafice a informaţiei. № 2. 2002. adaptată la tema tezei de cercetare a studentului. elaboreze în baza autoevaluării propriilor competenţe h planul individual de perfecţionare continuă. X. respectarea tehnicilor. Chişinău. Centrul Educaţional Pro Didactica. Ediţia I. 48-62. h opereze cu instrumentele de identificare a intereselor şi cerinţelor educaţionale ale copiilor şi părinţilor acestora. Termeni-cheie: standarde de calitate în asistenţa socială. ofertă curriculară. Bibliografie 1. р. 2. Unităţi de conţinut Servicii sociale de calitate – asistenţă centrată pe client. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. – Rezultatul: clusterul obişnuit. Ediţia a II-a. Сексуальность и сексуальное насилие. Спанярд Хан. organizarea procesului de formare. tineri şi familie orientate spre competenţa socială. Evaluarea activităţii Evaluă m nonformal: – Procesul de lucru. h elaboreze o programă curriculară pentru formarea competenţelor a grupului-ţintă. direct indiv. 3. Managementul serviciilor sociale în contextul educaţiei pentru formarea/antrenarea competenţelor sociale ale copiilor şi tinerilor. curriculum pentru formarea competenţelor sociale. 2008. In: Вестник Психосоциальной и реабилитационной работы. h explice conceptul de educaţie pentru formarea competenţelor sociale centrate pe cel care învaţă. – 365 p. – Chişinău. Organizarea procesului de formare a competenţelor sociale la nivelul serviciilor publice pentru copil şi familie. ce idei şi conexiuni originale au fost puse în discuţie. Formare de competenţe prin strategii didactice interactive. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. Слот Вим. 2008.

2. Managementul programelor de formare a formatorilor. Management educaţional (coord. 10. 2003. Supliment la cursul de sexualitate umană. Educaţia pentru formarea deprinderilor de viaţă: condiţii. Bucureşti. CE USM. Bolboceanu A. hAnaliza modelelor de oferte curriculare şi pregătirea monitorizării seminarului. Bulgaru M. stiluri şi strategii. Cucoş C. Ed. 2009. II. – Bucureşti. Instruirea constructivistă – o alternativă. hElaborarea referatelor la tema studiată. 2003. Flaherty-Zonis C. . 3. – Aprecierea produselor proiectate. – Bucureşti. ARAMIS. Neamţu. Ghid metodologic pentru formarea formatorilor. Houde O. Mihail). 1999. Ghid practic. direct indiv. Structuri. 2003. 29-55. Editura Didactică şi Pedagogică. 2002. 4. 1998. 5.. Asistenţa parentală profesionistă. Iosifescu S. – 444 p. Cerghit I. anchetare. Strategii şi activităţi didactice dominante hBrainstorming. 5. 12. 13. 2008. 2002. A II-a. – 103 p. Noua paradigmă pedagogică a începutului de mileniu III. 8. – Word Learning. 14. Polirom. Copilu V. Chişinău. Dărăbăneanu I. – Iaşi: Polirom.22 Nr. Manual de educaţie pentru viaţa de familie. Chişinău. resurse şi oportunităţi de realizare. Fundamente. T. Vol. 6. – Chişinău. Joiţă E. 11. Strategii. – Iaşi: Ed. 7. Psihologia copilului. 5. Guţu V. I. 2007. hStudierea nevoilor copiilor/adolescenţilor la nivelul unei instituţii de asistenţă socială. Vol. Sisteme de instruire alternative şi complementare. Evaluarea curentă / autoevaluarea Activităţi de evaluare. 2008.. (coord. Schimbări de paradigmă în teoria şi practica educaţională. p. Chişinău. probleme. 2005. training. – 432 p. USM. Guţu Vl. MET. Gherguţ A. Teoria şi metodologia evaluării. Guvernul Republicii Moldova. Dilion M. – Aprecierea calităţii modelării contextelor relaţionale în cadrul managementului activităţilor de formare Bibliografie 1. 2007. 2004. d/o Unităţile tematice ale cursului Număr de ore Studii cu frecvenţă la zi Prelegeri Seminare Contact Lucrul Contact Lucrul direct indiv. G. 2. 3. Asistenţa socială: Studii şi aplicaţii / coord. Activitatea individuală a studenţilor hRezumarea textului cursului pe o pagină. 2002. Progranul Childnet. Ghid de aplicare practică. portofoliu.. Chişinău. Psihopedagogia centrată pe copil. hProiectarea programei de formare conform temei de cercetare. Copilu D. Editura ARC. Predarea pe bază de obiective curriculare de formare. Cartier.) Curriculum pentru disciplina „Psihopedagogia centrată pe elev”. Aramis. 2008. 9. 2007. Cucoş C. Chişinău. Chişinău. Managementul serviciilor de asistenţă psiho-pedagogică şi socială. Bucureşti. Cunoaşterea elevului: consiliere şi orientare. Iaşi: Polirom. Bibliografie generală pentru cursul Formarea competenţelor sociale la copii/tineri 1. Ghid metodologic. 4.. Raportul de evaluare. – 212 p. UNICEF Moldova. 2006. D. Chişinău.) Metode şi tehnici în asistenţa socială. – Chişinău: Editura Ştiinţa. Ghid metodologic pentru implementarea standardelor de calitate privind dezvoltarea deprinderilor de viaţă independentă. Chişinău. Ed. colectivul de autori. 2009. Guţu Vl. (coord. Stan. – 365 p.

22-28. In: Лучшие страницы педагогической прессы. Зайцев Г. Rîjicova S. Competenţă şi performanţă. Современная молодежь: социальные ценности и нравственные ориентиры. Захаров Ю. с. 31. In: Revista de biblioteconomie şi ştiinţe ale informării. Cadru conceptual şi terminologic. 1. 16. Pregătire prezentări orale 9.23 15. ученик и его семья – зона общих интересов. Teorie. 32-38. – 480 с. – 239 p.Е. р. Рыбакова Л. с. Pregătire examinare finală 10. Развитие ребенка и его отношений с окружающими. Parteneriate în dezvoltarea serviciilor de alternativă pentru copii şi familii în situaţii de risc. Lisievici P. 51-59. 18. Социальная работа / Под ред. 2003. 2001. 11-17. № 2. 6. Школьный социальный педагог. 20.И. monitorizarea seminarelor Număr ore 14 10 10 12 14 Nr. In: Педагогика. 2002. In: Лучшие страницы педагогической прессы. In: Aspecte psihopedagogice de educaţie a părinţilor în Republica Moldova. с. Социально-педагогическая компетентность специалистов социальной сферы. Dezvoltarea continuă a competenţelor de comunicare. Ценности и проблемы современной молодежи: взгляд социолога.. – p. Descifrarea şi studiul notiţelor de curs 2. Competenţele părinţilor în domeniul sexualităţii şi influenţelor asupra comportamentului sexual al copiilor şi tinerilor. 40-44. Cuprins d/o 8. – 507 р. Центр общечеловеческих ценностей. 3. 26. Narrington C. Dezvoltarea serviciilor sociale destinate copilului şi familiei. 25. 2006. 2001. Клименко Н. – 1014 p. Мустафаева Ф.. Studiu individual dirijat Timpul total (ore pe semestru) al activităţilor de studiu individual pretinse studentului: Nr. Popa M. – Ростов на Дону: Феникс. № 4. Aramis. р. 2005. 1993. 81. 8-16. Grigoraş S. 2003. 33. 2002. Kulikov L. Cuprins d/o 1. 29-31. Флэйк-Хобсон К. Materialele conferinţei internaţionale.. № 2. 30. 27. 49-53. Курбатова В. 11. Activitate specifică de pregătire (ore) – elaborarea prezentărilor electronice. Гурьянова М. Chişinău. 2000.П. Didactico-Ştiinţifică. Documentare pe Internet Număr ore 28 4 4 0 16 . Stamatin Olivia. р. Educaţia adulţilor. 2007.К. Формирование мотивационной сферы сексуальности подростков. nr. suport de curs 3. 19. 2002. Chişinău. Ungureanu D. – P. 2003. 2008.. Studiul bibliografiei minimale indicate 4. 34. № 4. 2006.. Baze teoretice şi repere practice. М. с. Polirom. Documentare pe teren 12.Г.. In: Воспитание школьников. Bucureşti: Cartea Românească. Competenţa – noţiune definitorie în dezvoltarea profesională. p. Iaşi: Polirom. practică. 6 mai 2008. Conferinţa ştiinţifico-practică internaţională. Sava S. 17. aprilie. In: Revista de ştiinţe socio-umane. Tratat de asistenţă socială (coord. 24.Г. 28. Пелипас В. 2007. Iaşi. Зайцев А. 50-55 32.. 64-69. № 3. 1982. In: Педагогика. instrumente. 29. nr. Recomandarea Parlamentului European şi a Consiliului din 23 aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru învăţarea de-a lungul vieţii. и др. Chişinău. Гурова Р. Consultaţii 11. Подростки «группы риска». Parea E. 2003. In: Педагогика. ed. – 205 p. – P.Р. Вовлечение семьи в профилактику злоупотребления психоактивными веществами. George Neamţu). Studiu după manual. In: Педагогика. Хаптакова Т. № 10. 22. № 6.. № 1. с.Н. Documentare suplimentară în bibliotecă 5. Воспитательная направленность социальной работы. Bucureşti. 2005. Paloş R.. Кузьмич В. Ghid de aplicare practică. In: Педагогика. 21. 2002. 23. Evaluarea în învăţă mînt.

Indicatori pentru evaluarea curentă a studenţilor 1. hStabilirea relaţiilor de colaborare cu toţi membrii grupului. pe contul propriilor resurse de cunoaştere şi de pregătire profesională în domeniu. fişe de activitate personală. sugerînd evoluţia activităţilor de formare. Cuprins d/o 13. semne. curentă/formativă. analiza de erori. 6. 5. autoedificare şi autorealizare a studentului în raport cu obiectivele educaţionale ale cursului. Comportamentul în timpul realizării sarcinii. odată cu apariţia unei noi informaţii Număr ore 12 7. horiginalitatea democratică – 2 puncte. propuneri şi soluţii – 2 puncte. Flexibilitatea hAbilitatea de a utiliza modalităţi multiple de realizare a sarcinii. 2. hStrategii multiple de evaluare a activităţii. stimulări de concurs. hexprimarea punctelor personale de vedere. . hPerseverenţa cu care este realizată sarcina pe intervale diferite de timp. Evaluarea curentă/formativă va susţine realizarea obiectivelor operaţionale de evaluare în cadrul orelor de curs şi seminariilor. hDeschiderea spre oferire şi primire de feed-back constructiv. Instrumentul relevant: elaborarea colectivă a hărţii conceptuale a disciplinei de studiu. Atitudini manifestate în timpul realizării sarcinii. referate etc. În Curriculum-ul FCS modalităţile de organizare ale evaluării curente/formative sînt introduse în tabelul 4. Pregătire lucrări de control 0 Total ore studiu individual (pe semestru) 132 7. Criterii de apreciere a rezultatelor studenţilor: hconsultarea şi prelucrarea informaţiilor din sursele documentate – 2 puncte. cu criteriile de calitate a procesului de învăţămînt. traduceri Număr ore 18 Nr. hputerea de sinteză şi analiză – 2 puncte. sinteze. habordarea critică şi analitică a subiectelor – 2 puncte. 3. elaborare de produse creative. Evaluarea iniţială în Curriculum-ul dat va urmări capacitatea studenţilor de a conceptualiza contextul semantic şi cîmpul problematic al cursului. utilizare de simboluri. Cuprins d/o 6. autoevaluarea sistematică a celor ce învaţă şi valorificate cele trei forme de realizare a probelor: orală. Realizare de teme. 4. referate. Pentru atingerea acestui obiectiv vor fi puse în valoare practică toate formele de evaluare: iniţială. Scara de apreciere a produsului aşteptat (evaluabil) va cuprinde mai multe intervale. Angajamentul hDorinţa de a se implica în realizarea sarcinilor educaţionale.24 Nr. Efortul depus pentru realizarea cu succes a sarcinii. scrisă şi practică. prin valorificarea unui ansamblu de probe: studii de caz. „Distribuirea modulară a cursului”. Alte activităţi ce apar pe parcursul temelor noi studiate. prin aprecieri valorice. exprimare liberă orală şi în scris. realizări de desene colective cu valoare simbolică pe o temă dată. observare curentă a comportamentului. situate între limita inferioară şi una superioară: foarte bine – bine – mediu – suficient – insuficient. finală. Evaluare Demersul evaluativ al Curriculum-ului FCS pune în prim plan obiectivul de facilitare a procesului de autocunoaştere. hAsumarea responsabilităţilor. plasare de semne şi simboluri pe afişe sau cartea de vizită a studentului. metafore. Colaborarea hAbilitatea de a împărtăşi propriile idei şi opinii cu partenerii de echipă. hCuriozitatea şi ingeniozitatea.

hEsenţa parteneriatului educaţional familie – şcoală – comunitate centrat pe competenţele sociale ale copilului şi familiei. hPrincipiul abordării sistemice a educaţiei pentru formarea/dezvoltarea competenţelor sociale ale copiilor şi tinerilor. Chestionar de evaluare finală hDefiniţia conceptului de competenţă (competenţă socială) hSemnificaţia disciplinei de studiu pentru profesionalizarea în domeniul social hProblematica formări/dezvoltării competenţelor sociale la copii şi adolescenţi din perspectiva prestării serviciilor publice centrate pe client hAbordarea interdisciplinară şi conceptele-cheie ale cursului hFactorii stimulativi pentru dezvoltarea serviciilor de suport socio-educaţional pentru copii şi familie. Contestul de înţelegere. Demersul evaluativ al Curriculum-ului dat include următoarele instrumente şi metode de verificare şi apreciere a rezultatelor studenţilor: hfişa de înregistrare a progreselor studentului. 2. hAbilitatea de a menţine expunerea logică a prezentării. realizată în formă scrisă-orală. aflaţi în îngrijire rezidenţială. Prezentarea hAbilitatea de a structura logic prezentarea. hsinteză rezumativă în raport cu problematica cursului/disciplinei. . hSpecificul planificării activităţilor de formare orientate spre competenţele sociale ale copiilor/adolescenţilor. hÎn ce măsură studentul înţelege esenţa informaţiei prelucrate. hModele de practici performante în acordarea sprijinului socio-educaţional familiei şi copilului. orientat spre competenţa socială hDomenii de conţinut al activităţilor de formare centrate pe competenţele sociale hCriteriile de identificare a categoriilor de clienţi-potenţiali beneficiari ai serviciilor de educaţie pentru competenţele sociale.25 Evaluarea finală (examen) se va axa pe capacitatea de reflecţie şi aptitudinile studentului de a integra cunoştinţele şi capacităţile în contextul problematicii disciplinei de studiu. Utilizarea hAbilităţile studentului de a utiliza informaţiile studiate anterior la prelucrarea eficientă a altor informaţii. hStrategii de evaluare a progreselor beneficiarilor în formarea/dezvoltarea competenţelor sociale. redactată şi prezentată oral conform reperelor iniţial cunoscute de cei care sînt evaluaţi: 1) Descrie/defineşte 2) Compară 3) Asociază 4) Analizează 5) Aplică 6) Apreciază/fundamentează (pro sau contra) – Tehnica „Cubul”. hPrincipiile de organizare a activităţilor de formare axate pe competenţele sociale ale celor ce învaţă. pe axa longitudinală şi transversală. hSoluţii şi modalităţi de optimizare a serviciilor de suport socio-educaţional pentru competenţa socială a copiilor/adolescenţilor. ulterior convertite în note. 3. la anumite intervale ale parcurgerii studiului cursului. orientat spre competenţa socială. hFormarea de competenţe sociale a copiilor/adolescenţilor prin strategii didactice interactive. hportofoliul: retrospectiva şi autoevaluarea rezultatelor studentului la probele preconizate de Curriculum. Indicatori pentru evaluarea produsului educaţional 1. apreciate sumativ prin puncte.

Ce notă îi dai profesorului? (slab) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 (excelent) De ce ai dat această notă? 5. Care. ar trebui făcute în legătură cu. constituind şi temeiul pentru ameliorarea sau optimizarea studiilor de viitor şi a prestaţiei profesorului la disciplina respectivă. . Care. Grila de apreciere a cursului: punerea în evidenţă a cunoştinţelor.). – subiectul şi conţinutul. Despre ce alte subiecte ţi-ar plăcea să vorbeşti? De ce? 7. crezi. Ce schimbări. – metodologia folosită. V-aţi schimbat oarecum comportamentul în urma cursului respectiv? Da Nu Dacă „Da”. 6. crezi. crezi. opiniilor şi sentimentelor studenţilor. Material de distribuţie pentru fiecare student Pe o scară de la 1 (slab) la 10 (excelent) încercuieşte numărul care reflectă sentimentele şi gîndurile tale legate de următoarele întrebări: 1. a fost cea mai puţin utilă parte a cursului? De ce? 4. Care este părerea ta generală despre curs? (slab) 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 (excelent) 2. a fost cea mai utilă parte a cursului? De ce? 3. – organizarea (durata etc. cum? Mulţumim! Sintetizarea şi analiza datelor evaluării va servi drept suport pentru a face bilanţul pregătirii studenţilor.26 hAbilitatea oratorică.