You are on page 1of 5

Audit de Securitate şi Sănătate în Muncă

Prin audit se înţelege procesul sistematic, independent şi documentat în scopul obţinerii de dovezi de audit şi evaluarea lor cu obiectivitate, pentru a determina măsura în care sunt îndeplinite criteriile de audit. Auditul securităţii şi sănătăţii în muncă (S.S.M.) se efectuează la cererea angajatorului, în vederea respectării prevederilor art. 12 alin. (1) al secţiunii 4 – Obligaţii ale Angajatorilor din Legea nr. 319/2006 . Auditul S.S.M. este o componentă a evaluării S.S.M. şi este necesar în vederea diagnosticării sistematice a stării de conformitate a sistemului de management a organizaţiei, în raport cu prevederile legale in domeniul S.S.M. Auditul S.S.M. este considerat un instrument esenţial pentru realizarea obiectivelor angajatorilor în domeniul calităţii securităţii şi sănătăţii în muncă. Scopul principal al auditului SSM este de a evalua acţiunile corective necesare pentru eliminarea deficienţelor şi pentru a identifica căile de îmbunătăţire a sistemului de management de securitate şi sănătate în muncă. Auditul S.S.M. implică evaluarea elementelor sistemului de muncă: Mijloace de Producţie – Mediu de Muncă – Sarcina de Muncă – Exexcutant. De asemenea, auditul S.S.M. implică evaluarea aspectelor legate de implementarea prevederilor legale în domeniul S.S.M. legate de:  Legea nr. 319/2006, norma metodologică de aplicare a acesteia, publicată prin H.G. nr. 1425/2006 si hotărârile de guvern care transpun în legislaţia română Directivele Europene prevăzute de articolul 137 din Tratatul de la Amsterdam (articolul 118A din Tratatul de la Roma); Legea nr. 608/2001 privind evaluarea conformităţii produselor şi H.G. de aplicare a acesteia (domeniu reglementat); Prevederile specificaţiei OHSAS 18001:2004; Prevederile legale aplicabile produselor în domeniul voluntar stabilit prin reguli tehnice, specificaţii tehnice, ghiduri de bună practică etc.

  

Pentru a veni în sprijinul dumneavoastră, organizaţia noastră vă oferă servicii de realizare ale auditului de securitate şi sănătate în muncă. Acest audit de S.S.M. poate fi:

o 

Audit de conformitate cu prevederile legislaţiei în domeniul S.S.M. , în această categorie intrând: Audituri de conformitate a locurilor de muncă în raport cu prevederile Legii nr. 319/2006, a hotărârilor de guvern referitoare la cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care trebuie asigurate lucrătorilor la locurile de muncă şi după caz a altor reglementări aplicabile; Audituri de conformitate a echipamentelor de muncă în raport cu cerinţele minime de securitate şi sănătate în muncă care trebuie asigurate lucrătorilor la utilizarea echipamentelor de muncă; Audituri de conformitate a produselor (realizate) cu specificaţiile de proiectare şi execuţie a produsului, cerinţele de calitate tehnice şi de securitate a muncii. Auditul sistemului de management S.S.M. al organizaţiei , în această categorie intrând audituri preliminare, efectuate înaintea auditului de certificare al sistemului de management al S.S.M.

 o

implicarea şi consultarea personalului în acest domeniu. ce include: • Implementarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. • Controlul documentelor şi al datelor. • să implementeze. • Introducerea şi menţinerea de proceduri pentru determinarea pericolelor. Specialiştii noştri vă pot ajuta în elaborarea şi implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. • Introducerea şi menţinerea de procedee pentru controlul înregistrărilor. referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. instituirea mijloacelor de control şi verificare a sistemului de management pentru securitatea şi sănătatea în muncă. • Introducerea şi menţinerea de procedee pentru cercetarea accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale. să menţină şi să îmbunătăţească în mod continuu un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. • Controlul proceselor şi activităţilor care implică riscuri. • să demonstreze această conformitate şi altora. prevede implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru toţi angajatorii. • să se asigure de propria conformitate cu politica sa pe linie de securitate şi sănătate în muncă declarată. • Introducerea şi menţinerea de planuri şi proceduri pentru identificarea surselor potenţiale de accidente sau îmbolnăviri profesionale. • Includerea în politica de securitate şi sănătate în muncă a organizaţiei a unui angajament faţă de atingerea obiectivelor de securitate şi sănătate ocupaţională. • Informarea. conştientizarea şi creşterea competenţei personalului.Implementarea unui sistem de management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă Legislaţia în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă ce are la bază Legea 319/2006. • Alcătuirea unei documentaţii adecvate a sistemului. • Stabilirea obiectivelor referitoare la securitatea şi sănătatea în muncă. • Introducerea şi menţinerea de proceduri de măsurare şi verificare periodică a performanţelor sistemului de securitate şi sănătate în muncă. precum şi stabilirea acţiunilor corective şi preventive. • Introducerea si mentinerea unor programe pentru realizarea obiectivelor • Definirea documentarea şi transmiterea sarcinilor. reevaluarea sistemului şi îmbunătăţirea continuă a acestuia. precum şi de îmbunătăţire continuă a performanţelor în acest domeniu. • Instruirea. • Determinarea condiţiilor legale şi altor condiţii specifice organizaţiei. Implementarea unui sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă în acord cu standardele româneşti OHSAS 18001 şi 180002 este un subiect care trebuie avut în vedere de toate organizaţiile mari sau mici. stabilirea de măsuri în caz de urgenţă. evaluarea riscurilor şi pentru implementarea măsurilor necesare de supraveghere. pentru fiecare nivel al organizaţiei. . • Monitorizarea periodică prin sistemul de audit intern al organizaţiei. Standardul OHSAS 18001 este aplicabil oricărei organizaţii care doreşte: • să stabilească un sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă pentru a elimina sau minimaliza riscurile pentru angajaţi. responsabilităţilor şi competenţelor personalului pentru realizarea programelor stabilite. • Efectuarea analizei sistemului de catre specialiştii noştrii.

Cheltuielile aferente accidentelor de muncă şi îmbolnăvirilor profesionale sunt foarte mari. • Îmbunătăţirea condiţiilor de muncă a salariaţilor. Evaluarea riscurilor este punctul de plecare în activitatea de prevenire şi protecţie.Prin implementarea şi menţinerea sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă se obţin urmatoarele avantaje: • Realizarea securităţii şi sănătăţii în muncă prin eliminarea şi/sau reducerea cauzelor potenţiale de accidentare şi îmbolnăvire profesională. a marketingului şi a competivităţii în cazul în care conducerea organizaţiei va opta pentru certificarea sistemului de management implementat. accidentelor şi riscurilor la locul de muncă al salariaţilor. • Instrucţiuni proprii de Securitate şi Sănătate în Muncă – documente elaborate în baza procedurilor tehnice de execuţie şi a legislaţiei în vigoare. • Creşterea motivării personalului şi a comunicării printr-o participare activă în procesul de îmbunătăţire continuă şi de reducere a riscurilor la locurile de muncă. Pentru aceasta este necesar un indicator tehnico – economic care să stabilească nivelul cheltuielilor necesare într-o societate pentru a menţine riscurile existente la un nivel acceptabil astfel încât lucrătorii să aibă asigurate condiţii de muncă sigure pentru viaţa şi sănătatea lor. • Organizarea eficientă a activităţilor la locul de muncă. precum şi plata de compensaţii sau taxe suplimentare. • Instrucţiuni specifice de Securitate şi Sănătate în Muncă . • Limitarea incidentelor şi accidentelor de muncă ce implică responsabilitatea juridică a organizaţiei. Evaluarea riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională Protecţia socială include şi protecţia din domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă. • Asigurarea controlului organizaţiei asupra pericolelor. . • Proceduri de sistem – documente care detaliază fiecare cerinţă a sistemului de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. • Creşterea conştientizării personalului cu privire la importanţa siguranţei la locul de muncă şi a propriei sănătăţi fizice şi mentale. • Îmbunătăţirea performanţelor individuale ale salariaţilor. şi anume: • Manualul de Securitate şi Sănătate în Muncă – document rezumativ care prezintă politica şi obiectivele organizaţiei referitoare la sănătatea şi securitatea în muncă. care descrie elementele propriului sistem de management al securităţii şi sănătăţii în muncă. • Proceduri administrative sau operaţionale – documente elaborate pentru ţinerea sub control a activităţilor cu impact asupra sănătăţii şi securităţii în muncă. • Îmbunătăţirea imaginii comerciale. Prin lege angajatorii au obligaţia de a organiza activitatea de securitate şi sănătate în muncă în scopul prevenirii evenimentelor în timpul programului de muncă de la fiecare loc de muncă şi asigurării protecţiei sănătăţii angajaţilor contra îmbolnăvirilor profesionale.documente elaborate în baza instrucţiunilor de lucru şi a condiţiilor specifice de executie. Personalul specializat din cadrul organizaţiei noastre elaborează documentele necesare implementării sistemului de management al Securităţii şi Sănătăţii în Muncă.

Executant. EN 1050/96 şi stă la baza diferitelor metode cu aplicabilitate practică. Principiul de evaluare a riscurilor este inclus deja în standardele europene CEI 812/85. Etapa IV. utilizând în acest scop metoda de evaluare a Institutului Naţional de Cercetare–Dezvoltare pentru Protecţia Muncii "Alexandru Darabont". DELIMITAREA SISTEMULUI DE MUNCĂ ANALIZAT Metoda operează la nivelul locului de muncă definit ca fiind cea mai mică zonă caracterizată prin riscuri comune. preluat în România după standardul european amintit precizează că „factorii ce trebuie luaţi în considerare la evaluarea riscului sunt: a) Probabilitatea producerii unei leziuni sau afectări a sănătăţii. medicul de medicina muncii. b) Gravitatea maximă previzibilă a leziunii sau afectării sănătăţii.”a” precum si Directiva – Cadru nr. Etapa III. 12. b. Organizaţia noastră este abilitată şi are personal calificat ce poate sa elaboreze lucrări de evaluare a riscurilor de accidentare şi îmbolnăvire profesională. CONSTITUIREA ECHIPEI DE EVALUARE Această echipă este coordonată de evaluatorul autorizat al organizaţiei noastre care cunoaşte metoda. 391/89/CEE – art. aliniat 1. c. lit. tehnologul de la locul de muncă analizat. SR EN 292-1/1996. Prezentarea succintă a metodei Etapa I. 319/2006 – art.Evaluarea riscurilor este o activitate instituţionalizată prin care se identifică factorii de risc dintr-un sistem de muncă şi se cuantifică dimensiunea lor printr-o combinaţie între gravitatea şi frecvenţa consecinţelor asupra factorului uman.7. respectiv EN 2921/1991. Astfel. Etapa II. Sarcina de muncă. STABILIREA CONSECINŢELOR ASUPRA ORGANISMULUI UMAN Este apanajul medicului de medicina muncii. .” Baza legală a evaluării riscurilor este Legea nr. Un loc de muncă poate avea mai multe posturi de lucru. în componenţa echipei de evaluare a riscurilor se regăsesc alături de evaluatorul coordonator: a. aliniat 2. reprezentantul angajaţilor. Mediu de muncă. li. În concordanţă cu indicatorii cu care operează metoda. IDENTIFICAREA FACTORILOR DE RISC DIN SISTEMUL ANALIZAT Este etapa cea mai importantă a metodei prin care sunt evidenţiaţi în forma lor concretă de manifestare toţi factorii de risc proprii elementelor componente ale unui sistem de muncă: Mijloace de producţie.”b” – legislaţia Uniunii Europene.

Matematic.5. Metoda poate fi întregită cu un calcul economic ce estimează costurile necesare spre a elimina influenţa factorilor de risc ce au determinat un nivel de risc global inacceptabil. . STABILIREA MĂSURILOR DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR DE MUNCĂ ŞI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE În această etapă se stabilesc exact ce măsuri de prevenire şi protecţie (tehnice şi organizatorice) sunt necesare a fi îndeplinite în sistemul de muncă analizat spre a elimina efectele probabile ale factorilor de risc ce s-au situat în zona de inacceptabilitate a nivelului de risc global determinat. ÎNCADRAREA CONSECINŢEI ÎN CLASE DE FRECVENŢĂ Clasele de frecvenţă sau de probabilitate de producere a evenimentelor sunt în numar de 6. evitarea sau cel puţin diminuarea lor. Aceştia vor fi analizaţi cu prioritate. IERARHIZAREA FACTORILOR DE RISC ÎN ORDINEA DESCRESCĂTOARE A NIVELURILOR DE RISC (CRESCĂTOARE A NIVELURILOR DE SECURITATE) În această etapă se delimitează clar limitele de acceptabilitate din sistemul de muncă analizat rezultând o separaţie a factorilor de risc cu un nivel de risc parţial calculat ce se încadrează în clasele de gravitate peste nivelul 3. ÎNCADRAREA CONSECINŢEI ÎN CLASE DE GRAVITATE Etapa VI. ÎNCADRAREA ÎN NIVELUL DE RISC În această fază prin metode analitice şi grafice se determină nivelul parţial de risc (sau de securitate) aferent fiecărui factor de risc identificat în sistemul de muncă rezultând o scală grafică în urma acestor calcule. tinându-se cont de modul de manifestare al factorilor de risc (STĂRI sau VARIAŢII). Etapa IX. Etapa VII. se determină apoi NIVELUL GLOBAL DE RISC al locului de muncă respectiv. În această fază metoda indică utilizarea statisticii (interne sau naţionale) pe ultimii 10 ani. izolarea. ca medie ponderată a nivelurilor de risc parţiale determinate anterior. Etapa VIII.Etapa V. urmărindu-se în etapa următoare eliminarea.