You are on page 1of 17

1.

STRUCTURA TEMATICĂ
1.1. Delimitari conceptuale în aria problematica: metoda, tehnica, procedeu, metodologie, tehnologie; strategie didactica 1.2. Clasificari ale metodelor didactice 1.3. Tendinte actuale în perfectionarea metodologiei didactice 1.4. Criterii de alegere a metodelor-tehnicilor-procedeelor în proiectarea-realizarea-evaluarea activitatii instructiv-educative

2. RECOMADĂRI BIBLIOGRAFICE GENERALE
1. Cristea, S., Dictionar de pedagogie, Bucuresti-Chisinau, Editura Litera-Litera Internationa, 2000 2. Cucos, C., (coord.) Psihopedagogie pentru examene de definitivare si grade didactice, Iasi, Editura Polirom, 1998 3. Gagné, R. M., Conditiile învatarii, trad., Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1975 4. Nicola, I., Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, 2002 5. Cerghit, I., Metode de învatamânt, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1980 6. Cerghit, I., Neacsu, I., Pânisoara, O. I., Negret-Dobridor, I., Prelegeri pedagogice, Iasi, Editura Polirom, 2001 7. Iucu, R.B., Instruirea scolara. Perspective teoretice si aplicative, Iasi, Editura Polirom, 2001 8. Ionescu, M., Chis, V., (coord.) Pedagogie. Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitatii Clujeana, 2001 9. Aebli, N., Didactica psihologica, trad, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1973 10. Bruner, S. J., Pentru o teorie a instruirii, trad., Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1970 11. Ionescu, M., Radu, I., (coord.) Didactica moderna, ed. a II-a revizuita, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001 12. Macavei, E., Pedagogie. Propedeutica. Didactica, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica Regia Autonoma, 1997 13. Jinga, I., Istrate, E., Manual de pedagogie, Bucuresti, Editura All, 1998 14. Neacsu, I., Instruire si învatare. Teorii, modele, strategii, Bucuresti,Editura stiintifica, 1991

în anumite contexte pedagogice o metoda se poate transforma în procedeu (sau invers).n. Delimitari conceptuale în aria problematica: metoda. Ionescu.122).Bontas. Bocos. Termenul este destul de rar utilizat sau primeste semnificatii mai largi. p. accesibila si diversificata care pune la dispozitia educatorilor sinteze teoretice dar si experientele practicienilor.1. Metoda de învatamânt poate fi privita si ca "o modalitate de actiune. îsi însusesc si aprofundeaza cunostinte. Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice în învatamântul superior: gândirea critica în abordarea transcurriculara. trad.) într-o situatie de învatare. 2001. strategie didactica Aceasta "arie problematica" a metodelor instructiv-educative ("didactice". pentru îndeplinirea scopurilor învatamântului. Cerghit. p. Ionescu. "de instruire") este foarte frecvent abordata de pedagogie pentru ca ea reflecta o realitate dintre cele mai dinamice (si dinamizatoare) ale procesului instructiv-educativ. sub îndrumarea profesorului sau în mod independent. tehnica utilizata poate fi "munca intelectuala (individuala)" iar procedeul "lectura bibliografiei (sau manualului)". p. Metoda didactica este "o cale eficienta de organizare si conducere a învatarii. un instrument cu ajutorul caruia elevii. D. V. Chis.demonstratia .126). Moise. 2001.1. Editura Imago. M. 2001. tehnici si procedee este una foarte dinamica si complexa. Tehnica didactica presupune "îmbinarea mai multor procedee didactice ca solutie practica însotita de mijloace pentru realizarea activitatilor didactice" (M. tehnica. "de învatamânt". procedeu.. În didactica moderna "metoda de învatamânt este înteleasa ca un anumit mod de a proceda care tind 14314d316o e sa plaseze elevul (si/sau studentul . Radu. De aceea vom recurge mai ales/mai mult la trimiteri spre problemele esentiale referitoare la metodologia didactica.143). Exista o literatura extrem de bogata. îsi informeaza si dezvolta priceperi si deprinderi intelectuale si practice. 3. I. procedeele didactice sunt practice (solutii didactice practice) însotite.63). Open Society Institute-New York/Proiectul RWCT iunie 2001 3. metodologie.3. dupa caz.. SINTEZĂ INFORMAŢIONALĂ 3.1. Ch. Relatia dintre metode.este "o particularizare sau o componenta a metodei.124). 2000 16. adica pentru informarea si formarea educatilor" (C. 1994). Temple. un mod comun de a proceda care reuneste într-un tot familiar eforturile profesorului si ale elevilor sai" (I. Ea este "calea de urmat în activitatea comuna a educatorului si educatilor. p. Procedeul didactic .2.. Cretu. p. pentru realizarea metodelor didactice" (I. 3.15. 1998. Între cele trei elemente exista o evidenta interdependenta: metoda subsumeaza tehnicile care la rândul lor subordoneaza procedeele. aptitudini. atitudini etc. 2001. de tehnici si mijloace didactice. Psihopedagogie pentru formarea profesorilor.n. Daca spre exemplu metoda este "descoperirea" (învatarea prin descoperire). Sibiu. 3.1. de urmarire si descoperire a adevarului si de legare a lui de aspectele practice ale vietii" (M." (M. mai mult sau mai putin dirijata care sa se apropie pâna la identificare cu una de cercetare stiintifica. tehnologie.1. Ionescu.

96 si urm. 1982).6. de Landsheere.poate fi procedeu în cadrul explicatiei (care fiind dominanta într-o secventa didactica. Strategiile didactice presupun combinarea (dezirabil optima) a tuturor elementelor procesului instructiv-educativ în conditii/contexte concrete.127). Cristea ap.2. 2001. p. psihomotorii. decizia instructionala" si care vizeaza "optimizarea instruirii". mixte. afectiv. dupa logica gândirii: inductive. o "combinatorica structurala" între "metode. în esenta (si în acceptiune actuala) ansamblul metodologiei didactice corelat cu mijloacele de învatamânt asociate. V.4. ele se clasifica dupa criterii diverse (dupa domeniul activitatilor instructionale predominante: cognitive. Cerghit. stilul de predare al profesorului. 2001. 3. stiinta care se ocupa cu definirea. ceea ce conduce la extinderea ariei problematice a domeniului. . dupa gradul de structurare a sarcinilor de instruire: algoritmice. Clasificarea metodelor didactice clasice (S. forme. Metodologia didactica desemneaza fie combinatia mai multor metode prin care se realizeaza efectiv actul educativ. nealgoritmice. Stoian): . 2000. pe principiile si legile care stau la baza acesteia" (M. "scola de astazi se declara în favoarea diversificarii si flexibilizarii metodologiei de instruire" (I. 2001. bazate pe o conceptie unitara despre actul predarii si învatarii. criteriile de clasificare sunt foarte numeroase si autori diferiti adopta una/alta dintre variante.124). continuturile instruirii. analogice. 2001). Iucu. activitatea cu cartea).1. Strategia didactica .G. El desemneaza.educative. a cunoscut numeroase resemnificari.2. 1998.363). clasificarea si valorificarea sistemului metodelor de învatamânt.1. Cerghit. Chis. Tehnologia didactica reprezinta "ansamblul tehnicilor si cunostintelor practice imaginat pentru a organiza.motivationale. obiectivele instructiv. Termenul a fost foarte mult vehiculat.1. determina "structurile actionale". 3. caracteristicile psihosociale ale partenerilor ergonomia spatiului instructiv-educativ si orizontul timpului de instruire (R. Le vom enumera pe cele mai frecvent citate în lucrarile de didactica reprezentative (M. în timp. tipul de învatare necesara.desemneaza "un mod de abordare a unei situatii de instruire" care permite/presupune "rationalizarea continuturilor". p. V. la diversificarea metodologiei didactice. combinatorii.metode bazate pe actiune (exercitiul. 3. Radu. transductive. euristice s. Clasificari ale metodelor didactice Diversificarea situatiilor de instruire a dus. p. lucrari de laborator. Ionescu. o anumita conceptie pedagogica.5.). relatii.).64). o subsumeaza) dar poate fi metoda în cazul unor demonstratii pe viu (când se prevaleaza). Este "teorie si practica a metodelor de învatamânt.1. 3. p. proprie epocii si scolii" (I. Ea depinde de: conceptia pedagogica a cadrului didactic. 3. deatelier. Chis. Ionescu. "în concordanta cu obiectivele pedagogice asumate" (M. deductive. mijloace. Strategiile de instruire sunt elemente complexe ale realitatii pedagogice. fie "teoria care sudeaza între ele aceste metode. Ionescu. I. p. realizare si evaluare a întregului proces de învatare si predare.a. B. a testa si a asigura functionalitatea institutiei scolare la nivel de sistem" (S. În literatura de specialitate se utilizeaza si sintagma "tehnologia instruirii" pentru a desemna "un mod sistematic de proiectare.

interogative (conservative. . Clasificarea metodelor de învatamânt (I. Bucuresti.expunerea sistematica a cunostintelor. .2. munca cu manualul si cartea.demonstratia.4.exercitiul.. Editura Didactica si Pedagogica. . instruirea problematizata). excursiile si vizitele. . . D. Radu.instruirea programata.expunerea. I.experimentul.metoda activitatii independente.2. . "Metode de învatamânt". de fixare a cunostintelor. observarea. 3.metode iconice (la nivelul primului sistem de semnalizare) -demonstratia.modelarea. 1980): .metoda activitatii pe grupe. . . problematizarea (instruirea prin problematizare).problematizarea (învatarea prin probleme. Dancsuly.3.metode de comunicare orala: expozitive (afirmative). Bucuresti. exercitiul. verificarea scrisa. 1979): . Editura Didactica si Pedagogica.metoda de verificare si apreciere a cunostintelor.2. 3. Ionescu. . . Salade. verificarea cu ajutorul masinilor. conversatia. de formare a priceperilor si deprinderilor: expunerea (prelegerea. explicatia).metode de predare a materialului nou. conversatia. M.conversatia.metode de verificare si evaluare. Cerghit. 3. dialogate). Clasificarea în functie de scopul didactic urmarit: . priceperilor si deprinderilor: verificarea orala. .metode simbolice (la nivelul celui de-al doilea sistem desemnalizare) . "Pedagogie". demonstratia.2. observarea independenta. . . Clasificarea metodelor de învatamânt (A. descutii si dezbateri.

3.metode de comunicare bazate pe limbaj intern (reflectia personala).2. expunerea cu oponent. testele docimologice. modelarea). cursul magistral).metode de transmitere si însusire a cunostintelor. povestirea. b) metode de comunicare orala conversativa (conversatia. . informarea.metode de explorare a realitatii: explorare nemijlocita . metode de simulare/bazate pe actiune fictiva (metoda jocurilor. studiul de caz. lucrul în grup. demonstratia. lucrarile scrise. 2000): . . conferintadezbatere. 1996): . descoperirea.6. verificarea cu ajutorul masinilor.5. munca cu manualul si alte carti. Nicola ("Tratat de pedagogie scolara". colocviul). discutia. experimentul). metode de comunicare scrisa: a) lectura (explicativa. . metode de comunicare orala: a) metode de comunicare orala expozitiva (expunerea..metode bazate pe actiune (operationale sau practice): bazate pe actiune reala/autentica (exercitiul. c) metoda problematizarii. modelarea.instruirea programata. Bucuresti. Clasificarea metodelor de învatamânt realizata de I. chestionarea orala.metode si procedee evaluativ-stimulative: observarea si aprecierea verbala. descrierea. 3. . proiectul sau tema de cercetare-actiune. . observatiile independente. prelegerea-scolara. Ionescu ("Demersuri creative în predare si învatare". . explicatia.indirecta (demonstratia.metode si procedee algoritmice: algoritmizarea. examenele. lucrarile practice si aplicative. lucrarile experimentale. . verificarea prin lucrari practice.metode de comunicare scrisa (lectura). . lucrari practice). Editura Presa Universitatii Clujeana. asaltul de idei. prelegerea-dezbatere. dezbaterea. instruirea programata. scarile de apreciere.2. învatarea pe simulatoare. explorare mijlocita .directa (observatia sistematica si independenta.metode si procedee expozitiv-euristice: povestirea. Clasificarea realizata de M. . Editura Didactica si Pedagogica Regia Autonoma. exercitiul. dirijata). dramatizarea <<învatarea prin dramatizare>>.

. c) algoritmizarea. b) experimentul. b) învatarea prin descoperire (în plan mental). . . d) învatarea prin descoperire (în plan material). metode de cercetare indirecta a realitatii: a) abordarea euristica (în plan mental). metode de comunicare la nivelul limbajului intern: a) reflectia personala. c) abordarea euristica (în plan material). c) demonstratia. e) studiul de caz. . f) proiectul/tema de cercetare. metode de cercetare directa a realitatii: a) observatia sistematica si independenta.b) activitatea cu manualul. b) introspectia. d) modelarea. . .metode bazate pe actiune practica: . metode de actiune simulata: a) jocuri didactice. b) rezolvari de probleme. metode de actiune reala: a) exercitiul. d) lucrari practice.metode de cercetare a realitatii: .

conceperea unor metode noi de instruire-educare. . organizare si desfasurare rationala (pe principii psihopedagogice) a învatarii. I.n. 3. preluarea unor metode din alte domenii si adaptarea lor la specificul educationalului. controlul si prevenirea surselor de distorsiune a comunicarii didactice activizatoare. reuniunea Phillips 66. Ionescu. avantajele si dezavantajele pe care utilizarea lor le induce. ea reprezinta "o suita de actiuni de instruire/autoinstruire.cultivarea spiritului investigativ. .3. 3. Tendintele actuale în perfectionarea metodologiei didactice Pedagogii au fost preocupati permanent de perfectionarea metodologiei didactice. p. Parcurgerea acestor clasificari releva dinamismul metodologiei didactice dar si evolutia cercetarii pedagogice în domeniu. de dezvoltare si modelare a personalitatii lor (celor care învata . este o tendinta dominanta în procesul de perfectionare metodologica. Evident ca acest efort este . mai ales) descriu continutul acestor metode.135). a utilizarii lor.stimularea si cultivarea interesului pentru cunoastere. spre exemplu.103). . prin efort propriu. tehnica electronica de brainstorming. Termenul "perfectionare"desemneaza mai multe aspecte: reconsiderarea metodelor traditionale si adaptarea lor în raport cu "atributele (tot dinamice . din ratiuni dictate în primul rând de evolutia societatii.3. Perfectionarea metodologiei didactice trebuie sa fie realizata. controversa .formarea si exersarea abilitatilor de orientare autonoma în probleme practice. de fapt. Toate lucrarile de specialitate (manuale. Vom insista asupra problematicii perfectionarii metodelor didactice. . Activizarea eficienta presupune: pregatire psihologica (specifica) pentru învatare. p. mai ales.formarea si exersarea capacitatilor de însusire a cunostintelor.valorificarea inteligentei celor care învata (si a celorlalte functii psihice implicate în învatare). brainstormingul personal. Pânisoara. Dintre metodele cele mai activizatoare bazate pe interactiune educationala.b) jocuri de simulare. V.n. de aceea nu ne vom referi la aceste aspecte. activizarea si participarea/implicarea constienta în învatare (care trebuie sa devina autoînvatare) sunt criterii care nu pot fi eludate.instruirea si autoinstruirea asistata de calculator.cel putin practic . . Chis.n.eficient doar din perspectiva abordarilor sistemice a elementelor procesului instructiv-educativ. Aceste actiuni vizeaza: .) prin stimularea si dirijarea metodica a activitatii pe care o desfasoara" (M.) specificitatii populatiei scolarizate" (O. 2001. respectându-se principiile didactice. enumeram: brainstorming (metoda asaltului de idei). 2001. Activizarea.1. Individualizarea si diferentierea.n.

Pedagogic. grupul evaluator poate fi compus din aceleasi persoane care au emis ideile sau din alte persoane (pedagogic. c) o cale mixta: ideea poate dezvolta simultan solutii complementare si solutii opuse ei.presupune: reunirea unui grup preferabil eterogen de 5-12 persoane care timp de o ora dezvolta cât mai multe idei pe o tema. recomandarea e evidenta: cursantii trebuie în prealabil antrenati pentru utilizarea acestei metode. ideea-finala e "produsul" întregului grup. participantii nu sunt "fata în fata". ascultarea interactiva. fiecare individ are particularitatile lui). calitatea e mai importanta decât cantitatea. 2001) ca metoda îmbunatateste productivitatea unui grup antrenat pentru acest mod de lucru dar nu a unui grup constituit "ad-hoc".D. ideile pot fi emise în trei maniere: a) calea progresiv-liniara (ideea evolueaza prin completarea ei pâna la "solutia" problemei). toti membrii grupului participa la discutii. O. astfel. b) ideea se obtine prin analogie sau prin aparitia unei idei noi. Va sugeram sa reflectati la dezavantajele pe care le poate avea aceasta varianta (moderna. Brainstorming-ul (sesiunea de brainstorming) . poate sa apara fenomenul numit "chiul social" (când responsabilitatea se împarte între mai multi idivizi. Grupurile electronice (indivizi care sunt în contact doar prin retea electronica) elimina aceste inconveniente.varianta a "rezolvarii de probleme" (I. Aceasta favorizeaza tehnica electronica a brainstorming-ului (mai relaxanta relational). tehnica "acvariului" (fishbowl) si rezolvarea creativa de probleme (problem Solving) . este favorizata. Sesiunea de brainstorming trebuie sa respecte câteva reguli: toate ideile sunt "cunostinte". unii depun mai putin efort). este util ca acelasi grup sa emita si sa evalueze ideile). preferata) a brainstorming-ului. Exista si alte limite ale metodei: conditionarea temporala este inhibitiva pentru unii membrii ai grupului (în fond.initiat de A. dispar barierele de statut si sustragerea de la efort. . Buchanan si A. Huczynski.creativa. tehnica focus grup. F. evoluare. opuse celei initiale/generative. nici o sugestie nu se critica. selectie a ideilor si solutiilor. Pânisoara ap. o "perioada de incubare" (reflectie. S-a constatat experimental (I. membrii grupului vor fi încurajati sa construiasca pe caile altora. dezvoltarea gândirii critice. Pânisoara). Osborn dar preluata din budismul Zen .

grupul are un minut ca sa-si desemneze liderul si eventual un secretar de discutii (care sa consemneze ceea ce se discuta). Este necesara o prealabila explorare a problemei si posibilitatilor ei argumentative. Se continua: grupul 2 este divizat . Pânisoara. Dezbaterea în plen este reuniunea propriu-zisa si debuteaza cu expunerile liderilor. "produsul" lor personal va fi influentat de mobilitatea lor). Pânisoara. este foarte importanta activizarea fiecaruia). O. în prima etapa grupurile realizeaza un brainstorming traditional. În plus se realizeaza remotivarea pentru discuti când s-a atins punctul de saturare (fizica. la un moment dat grupul 1 se opreste si se divide în 2 subgrupuri care se distribuie în celelalte grupuri de câte 5 membri (grupuri care fac în continuare brainstorming traditional). liderul trebuie sa fie moderator nu dominator. grupul dezbate problema timp de 6-12 minute (fiecare membru trebuie sa se implice. pozitia (spatiala) a liderului este foarte importanta (se pare ca asezarea lui undeva într-un "colt" al salii (spatiul de discutie) e foarte avantajoasa relational). se realizeaza selectia si ierarhizarea solutiilor. astfel. ea presupune divizarea grupului de lucru în microgrupuri a câte 4 persoane. el sintetizeaza informatiile si sustine motivational interactiunea participantilor. se pare ca e foarte utila metoda în educarea adultilor. simultan asculta discutia din grupul în care au fost repartizati putând chiar interveni în discutii. 2001. desfasurarea si valorificarea productiei de idei. Se realizeaza. favorabila este pozitionarea grupului în forma de "U". 2 dintre membri trebuie sa sustina cu fermitate o pozitie într-un caz controversat. Grupurile sunt conduse de "un conducator de dicutii" (moderator) si îsi desfasoara activitatea pe 3 coordonate: pregatirea. . apoi grupul 3. Evaluarea generala a ideilor este realizata de catre profesor. fiecare grup îsi propune unul (sau îsi alege fiecare grup câte unul). impune timp. O.Brainstorming-ul personal (I. restructurarea perspectivelor. în fiecare. completa). interventiile sunt libere. p. posibilitatea unei asociatii largi de idei dar si dezvoltarea unei perioade de incubatie a ideilor. Reuniunea Phillips 66 este o metoda de tip brainstorming care implica un numar mai mare de participanti (30-36 de persoane grupate câte 6). echipele se afla în evidenta opozitie si concurenta (e încurajat spiritul de competitie si e sustinuta implicarea profunda. psihica). sistematizare etc. Controversa creativa este o metoda apropiata de reuniunea Phillips 66. aflate de multe ori într-o aparenta opozitie (I. cu liderul plasat "pe bucla literei". membrii grupului 1 continua personal sarcina (ei trebuie sa elaboreze un scurt material în ceea ce priveste discutia lor pâna la momentul respectiv. o problema majora se divide în 3 cazuri de discutat. Discutia pe grupe începe dupa precizarea problemei. 2001) presupune reunirea unui grup de 15 persoane care se împarte în 3 grupuri de câte 5 persoane (se formeaza 3 microgrupuri de brainstorming).117). Reuniunea se întinde pe doua ore si presupune doua faze: discutia pe grupe si dezvoltarea în plen. Ideea de baza a metodei este "dezvaluirea integralitatii unui fenomen prin articularea elementelor componente ale sale.

p. Toate argumentele avansate se pot utiliza în controversa.). ea este "activa" (în sensul traditional) si dezirabil interactiva (adjectivul subliniaza perspectiva dinamica. la un nivel superior vor cauta într-un fenomen perspectiva holistica cea care sa contina toate aceste perspective" (I. Ascultarea interactiva valorifica rezultate obtinute în cercetarile privind comunicarea. calda. impune climat pozitiv si induce o maniera pozitiva de focalizare pe o sarcina. fiecare se retrage si se pregateste pentru "punctul de maxim interes" . întrebarile (desi trebuie sa para spontane).au expus parerea si au fost chestionati de catre ceilalti. Ideea centrala este de a "colecta" date si de a urmari constituirea "opiniei de grup". b) contradictorii: discutiile sunt transformate în "controverse" de persoane în prealabil instruite pentru a fi "contra" si care sunt introduse în grup (fara ca ceilalti membri sa stie despre acest rol). grupurile se refac si cei 4 membri îsi prezinta pozitiile. Este evident ca sunt dificultati. Un rol deosebit revine moderatorului (care trebuie sa-si construiasca o conduita reverentioasa si deschisa. Se poate lucra în doua moduri: a) cumulativ: grupurile discuta liber. Concluziile se comunica "în plen". fiecare prezentare e însotita de luarea notitelor (pentru a marca argumentarea. Dar este o metoda complexa si eficienta pentru ca: reuneste/apropie participantii într. Se poate. informatii despre o problema/tema. a putea pune apoi întrebari .inversarea rolurilor.Conducatorul activitatii cere sustinatorilor unei pozitii sa se retraga si sa se reuneasca în grupul "pro"/"contra". Se încearca apoi realizarea unei perspective comune în grupurile de catre 4 persoane. descoperi ca "fenomenele se compun din mai multe adevaruri. dezvolta placerea/interesul pentru discutii. ei discuta si revin în grupul de controversa. toate metodele bazate pe activitate de grup au aceasta particularitate. dupa ce toti si. O. astfel. Este important sa se foloseasca un numar suficient de grupuri. Ideea este ca demersul sa fie înnoit. colaborator permisiva dar ferma). A doua zi. pâna ce fiecare epuizeaza subiectul. uneori contradictorii între ele. transformatoare). Cei care au fost "pro" devin "contra" si invers. Pânisoara. . pe masura ce fiecare grup termina. Tehnica îsi poate propune sa dezvolte consensul de grup sau dimpotriva. A treia zi amândoua echipele îsi expun noile pozitii însotite de argumente noi si vechile argumente exprimate din perspective noi "reflexia în oglinda" . dintr-o alta perspectiva.în prealabil se stabilesc scopul.un grup natural (influentele vor fi puternice). Tehnica focus grup presupune o discutie focalizata ce tinde sa ofere cât mai multe variante.118). Participantii îsi pot modifica sau schimba radical opiniile.fiecare îsi asculta propriul discurs realizat de altcineva. Tehnica presupune o planificare a studiului . concluziile sunt prezentate celorlalte grupuri. ascultarea este un element "personalizat" al comunicarii subiective. 2001.

. Un "ascultator eficient" (O. Ei îsi aleg apoi locul preferat. Pedagogic este foarte importanta inducerea (formarea) conduitelor de ascultare eficienta ("interactiva". Ross. specifice. în discutie. suporter. conflict. 2001) vede oportunitatile. Este indicat sa se abordeze. O. . Cei din cercul exterior. dezbatere. Cei din cercul interior primesc 8-10 minute pentru a discuta o problema controversata (în prealabil au completat jurnalele de activitate cu raspunsuri la anumite întrebari legate de tema).S. se întreaba ce este interesant pentru el în ceea ce aude.I. ei completeaza niste fise/protocoale de observare. marirea calitatii ascultarii (obiceiul de ascultare) prin analiza erorilor de ascultare. M. consens. în cazul nostru). reporter. asigura un mediu controlat dar dinamic de discutie. în discutie. consultant.rolurile de observator/observat se inverseaza. între timp.") asupra mesajului (emitatori diferiti confera informatiei mesaje diferite). Apoi studentii îsi schimba locurile (cercul interior trece în exterior si invers) . interpretare. 1986) . evaluare si reactie. asculta ceea ce se discuta în cercul interior.Pânisoara. Rolul profesorului poate fi foarte variat: observator. judeca totdeauna continutul. forum. un model piramidal al comunicarii "eficiente" este deja cunoscut. clarifica si consolideaza. Regulile pot fi extinse de comun acord. Tehnica are. fac observatii (scrise) referitoare la relatii.Ascultarea "interactiva" desemneaza (subliniind mult mai pregnant) fenomenul de receptare (în sensul contemporan) a mesajelor (cu valente educative. strategii de discutie. asculta temele centrale. o alta tema/problema. permite schimbarea "programata" a perspectivei asupra rolului unui membru al grupului. prin urmare. Tehnica "acvariului" (fishbowl) presupune extinderea rolului observatorului în grupurile de interactiune didactica.Ross. microclimat. nu tine seama de erorile de prezentare. I. Este un proces complex care presupune mai multe etape. discuta aprins pe baza unor reguli evidente. daca nu sunt de acord. Pânisoara). simpozion. panel formal. "ghicirea" scopului vorbitorului (acelasi mesaj poate ascunde intentii diferite). sunt de acord cu antevorbitorul si aduc argumente suplimentare. modelul SIER (R. ghid etc. noteaza în 4-5 sisteme (putin dezvoltat). reflectia ("a gândi la . infinite variante. interpreteaza cuvintele "colorate" dar nu reactioneaza emotional la ele. argumentez pozitia mea. orice idee trebuie sustinuta de dovezi.G. Scaunele din încapere se aseaza sub forma a doua cercuri concentrice înainte ca studentii/elevii sa intre în încapere. Ameliorarea ascultarii (largirea capacitatii de ascultare) se poate realiza prin: . participant. . arbitru. Ea reprezinta avantajele: îmbina elemente din "tehnica mesei rotunde".senzatie. evita distragerile si stie sa se concentreze.

descoperirea solutiilor(prin compararea alternantelor.descoperirea necesitatii de implicare (O. P. punctelor tari/slabe. . ele au fost elaborate. învatarea activa dezvolta deprinderi de învatarea continua. Temple. învatarea activa si gândirea critica conduc la cunostinte utilizabile. Ch. Contributiile lui A. Pânisoara) implica parcurgerea a sapte etape: . . el a introdus-o). Perry). Se poate adauga faptul ca activizarea (învatarea activa) se poate realiza .). . Temple.descoperirea acceptarii (punerea planului în actiune. sau chiar în stadii" (Ch. . Aceasta metoda permite dezvoltarea unor strategii de gândire bazate pe problematizare. O. experimentate.descoperirea datelor (acumularea de informatie initiala . . . A. validate în cadrul unui proiect intitulat RWCT ("Lectura si scrierea pentru dezvolatrea gândirii critice") lansat în 1997 de Directiunea Copii siTineret a Institutului pentru o Societate Deschisa New York. emotii. studentii sunt mai bine antrenati atunci când se folosesc metode active de predare. a structurii problematice). selectare si decizie).Rezolvarea creativa de probleme (problem solving) este o metoda cu origini în gândirea antica si cu suporturi moderne în teoriile/cercetarile lui J. Din vara anului 2001. 2001): . I.W. învatarea activa conduce la toleranta si comportament social interdependent. M.Pânisoara considera esentiala aceasta etapa. optiunilor. impresii. "ce fac cu problema?"). Un set interesant de metode activizatoare care se centreaza pe formarea-dezvoltarea gândirii critice este propus de prof. proiectul este activ în 26 de tari.descoperirea ideii ("cum solutionez?". .descoperirea "dezordinii" (se accepta provocarea si nu se cauta imediat solutii). B. Noller. Acest set metodologic (metodologia formarii-dezvoltarii gândirii critice) se bazeaza pe urmatoarele argumente (Ch. Biondi. P.I. .Torrance (cu privire la gândirea divergenta si creativitate). E. se aplica anumite criterii pentru "implementare"). . formarea unor maniere specifice de interactiune cu realitatea cotidiana.3.cunostinte. Rezolvarea creativa de probleme (R. întrebari . ap. Studiile efectuate în domeniul învatarii realizate de studenti demonstreaza ca "abilitatea de a se angaja în gândirea critica se dezvolta treptat. îndeplinirea solutiilor. 3. Osborn au fost decisive pentru conturarea clara a fenomenului "problem solving".Guilford. F. Temple.descoperirea problemei ("a situatiei".2.

trecând în revista ceea ce va fi subiect în cadrul activitatii noi). Alte metode ce pot fi utilizate pentru faza întâi sunt: "ghidul de anticipatie".la orice vârsta si indiferent de disciplina. . "ciorchinele". diagrame . Dintre metodele cele mai utilizate în formarea-dezvoltarea gândirii critice am ales câteva. 1991) . Un model binecunoscut în domeniu este modelul "Evocare/Realizare/Reflectie" (Steele and Mevedith ap. metoda "Gânditi/lucrati în perechi/comunicati" (cursantii abordeaza întrebarile focalizatoare printr-un mecanism bazat pe cooperare în care profesorul avanseaza întrebari deschise grupului (le poate scrie pe tabla). "brainstormingul în perechi". apoi se vor consulta între ei (câte 2. rolurile permit exersarea comprehensiunii. Pentru faza a doua "Realizarea întelesului". tabele cronologice. tabelul T. predarea "reciproca" presupune învatarea prin cooperare ce are loc în grupuri mici în care profesorul va demonstra rolurile de student activ si de profesor iar apoi îi va îndruma pe studenti sa joace. . se pot folosi metode ca: . sesizarea relatiilor esential-detaliu si construirea viziunii de ansamblu asupra temei. tabelul M etc.Estes. învatarea activa. realizare . investigatia. "termenii în avans".reflectia asupra noilor cunostinte (discutii ale celor care învata).tehnica-procedeu).formularea întrebarilor. prezinta pe scurt noul subiect avansând termenii . . reflectie . Pentru faza "Evocare" se pot utiliza metode activizatoare de tipul: . totodata. prelegerea "intensificata" (Bonwell si Eison. . Mentionam ca ele se pot institui ca strategii de predare-învatare (în sensul distinctiei relative pe care am facut-o între strategie-metoda. pe rând. sa gândeasca si sa discute cu cineva despre tema. 2001). metoda "organizatorilor verbali" (prelegeri scurte însotite de materiale grafice sau/si imagini.prelegerea se împarte în secvente de 1520 minute delimitate prin activitati de tipul "gânditi/lucrati în perechi/comunicati" (sau altele).conexiunea cu anterioarele cunostinte. el presupune un demers coerent care vehiculeaza: evocare . extragerea ideilor principale dintr-un continut. Venn.cheie/conceptele noi si. întrebarile referitoare la teme noi si scopurile/obiectivele învatarii. ciorchini. rezolvari de probleme pe baza acestora. aceste roluri. întrebarile focalizatoare (se avanseaza întrebari ce fac legatura între noua tema si cunostintele anterioare) . cursantilor li se acorda câteva minute pentru a afla raspunsul (pe care îl scriu în caiete).arbore. în perechi). "scrierea libera". Aceasta a permis elaborarea unei metodologii transcurriculare care sa activizeze si sa formeze-dezvolte gândirea critica. Pot fi proiectate cursuri de învatare activa (Ch. metoda "organizatorilor grafici" presupune utilizarea unor mijloace uzuale pentru a organiza si structura ideile (scheme. Temple. 1995 si Vaugh. 1986).). sunt invitati 2 sau 3 dintre cursanti sa citeasca raspunsurile astfel e motivat întregul grup sa lucreze.

"mozaic II" . "eseul de 10 minute" presupune ca fiecare cursant. cea de "Reflectie". unitatea dintre metodologie si mijloacele de învatamânt. ce va fi avansat întregului grup). Exemplificam: . extrem de activizatoare sunt: "interogarea autorului". se poate nota absolut orice (gândesc cursantii) despre tema. Se poate observa usor ca tendintele în perfectionarea metodologiei didactice sunt centrate pe activizare. la sfârsitul activitatii. "lasa-mi mie ultimul cuvânt".dimensiuni profund formative ale actului didactic.. analiza sistemica a continuturilor. cursantii se pregatesc sa predea un continut nou colegilor lor. ceea ce i s-a parut interesant/atractiv/problematic . "Mozaicul". . Alegerea trebuie fundamentata pe criterii de tipul (M. "grupuri de discutii critice" s. Bocos. se utilizeaza pregnant discutiile si dezbaterile: "investigatia comuna". "care sunt ideile pe care le putem accepta fara demonstratie?" . "cum se argumenteaza?". "grupul de discutii critice" . aptitidinea lui psihopedagogica sunt decisive.Alte metode utilizabile în aceasta faza. Ionescu. experienta cadrului didactic. aceasta metoda permite fixarea esentialului (retinut). Criterii de alegere a metodelor-tehnicilor-procedeelor în proiectarea-realizarea-evaluarea activitatilor instructiv-educative A opta pentru un set metodologic este un act de responsabilitate. "mozaic II". unitatea dintre continutul instruirii si metodologie. Pentru faza a treia.este o metoda de învatare prin cooperare care presupune: în grupuri de experti (documentati). logica interna a stiintei. principiile didactice.a.4. "stiu/vreau sa stiu/am învatat". "Jurnalele duble". "lectura în perechi/rezumatul în perechi". legile predarii . "învatarea prin cooperare". "interviul în trei trepte". "controversa academica". sa noteze (timp de 10 minute) ceea ce a retinut. pe comunicare si interactiune . "eseul de 10 minute".metoda presupune gruparea cursantilor care trebuie sa abordeze un text cu maxim scepticism formulând întrebari recomandate: "care e ideea principala din text?". spre exemplu: finalitati didactice. "linia valorica". M. "ce alte raspunsuri s-ar putea formula?". dialogul îi va ghida pentru a deveni coordonatori ai activitatii de investigatie/descoperire ce se va solda cu învatare . a impresiilor imediate. 2001): a) factori obiectivi ai instruirii-educarii (elemente care depind de cel care învata). legile învatarii. "reteaua de discutii". "care este solutia/raspunsul la problema/întrebarea centrala?". 3. profesorul este cel care propune noul continut (material de lecturat. a problemelor. Aceste strategii de predare-învatare si metodologia circumscrisa se fundamenteaza pe constructivismul psihopedagogic. cursantii se constitue în microgrupuri si vor lucra/coopera cu "expertii". "Ghidul de studiu". el pregateste apoi "foile pentru experti" (întrebari si probleme legate de sarcina de lucru).

b) factori subiectivi (elemente ce caracterizeaza subiectul. tehnologie. în primul rând. Metodologia didactica reprezinta teoria referitoare la metodele de predare-învatareevaluare. în maxim 120 de minute.1. Nu trebuie eludat faptul ca a contextualiza presupune adaptare la concret.combinari optime între metodele "traditionale" si cele "active" 4.extinderea metodologiei activizatoare. în concluzie. contextuala (în sesul larg dar si foarte restrâns al termenului). strategie didactica. Definiti termenii: metoda. uneori. Ele sunt complementare. 4. 5. Domeniul metodologiei directive este în continuare preferat pentru investigatori întrucât "scoala" secolului XXI este o scoala centrata "pe client" (pe nevoile beneficiarului educatiei) ceea ce presupune permanenta adaptare metodologica. totdeauna. Optiunea (în proiectare-realizare) pentru o metodologie didactica presupune competenta psihopedagogica si experienta în domeniu. SECVENŢE APLICATIVE Fisa de activitate individuala A Rezolvati scris. urmatoarele probleme: 1. inevitabile) cu metodologia numita "traditionala" (care angajeaza predilect profesorul). Optiunea este. argumentati relativitatea distinctiei. considerarea factorilor obiectivi si subiectivi ai instruirii-educarii în contexte concrete. competenta profesorului.utilizarea metodelor bazate pe interactiune educationala .3. Tendintele actuale în perfectionarea metodologiei didactice vizeaza: . centrate pe cel care învata . ea implica. personalitatea profesorului.2. 2. particular. Nu exista o metoda prin ea însasi ineficienta în totalitate si dupa cum nu exista o metoda absolut contrarecomandata.utilizarea metodologiei de formare-dezvoltare a gândirii critice a celor care învata . tehnica si procedeu (didactice). caracteristicile grupului de instruire. REZUMAT 4. resursele fizice (psiho-fizice). ea desemneaza si combinatiile de metode-tehnici-procedee utilizate în contexte concrete de instruire 4. ineficienta. contextul "uman si social" al aplicarii metodei. individul care învata si profesorul): spre exemplu: resursele psihologice. metodologie. ca utilizarea metodologiei activizatoare nu exclude posibilele armonizari (de altfel necesare si. Distingeti între metoda. . Notam. motivatoare.

10. Moise. Cucos (coord. Alcatuiti o lista în care sa includeti cel putin 7 caracteristici necesare unui "manual eficient". 5. stabiliti avantaje si dezavantaje ale utilizarii ei. . indicati cel putin 3 teme (specifice disciplinelor socioumane) în predarea carora le puteti utiliza. stabiliti (pentru fiecare dintre ele) avantajele si dezavantajele utilizarii. indicati o tema (din domeniul disciplinelor socialului) în predarea-învatarea careia puteti utiliza aceasta metoda.Activitatea cu manualul/cartea este o metoda mai ales de autoinstruire. . 6. Stabiliti diferenta între "metode active" si "metode pasive" de predare-învatare. Inventariati metodele expozitive. Stabiliti diferentele. alegeti una dintre ele si descrieti-o pe scurt. în vol: C. Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice.). Metodele de învatamânt. Editura Polirom. alegeti una dintre ele si identificati o disciplina de învatamânt/tema asociata ei la care o puteti utiliza. descrieti-le succint. 4. Indicati trei avantaje si trei dezavantaje ale utilizarii brainstorming. Enumerati trei dintre metodele didactice bazate pe interactiune educationala. 7. astfel încât metoda sa poata fi utilizata. Iasi. Sugestie: consultati C. Indicati trei metode didactice de formare-dezvoltare a gândirii critice. Definiti metoda "învatare prin descoperire" si stabiliti cel putin 3 tehnici care i se pot asocia. Aproximati sintagma "perfectionarea metodologiei didactice". . în principiu. 1998 .3. Identificati trei elemente din câmpul pedagogic complex care n-ar permite.ului. Înregistrati asemanari. Definiti "conversatia euristica" si stabiliti 3 conditii absolut necesare pe care trebuie sa le îndeplineasca un context educational în sistemicitatea lor. Cerghit). utilizarea metodei (reuniunii) Phillips 66. Clasificati metodele didactice dupa unul dintre criteriile cunoscute (alegeti liber si argumentati optiunea/preferinta). Fisa de activitate individuala B . 8. 9. . Enumerati cinci dintre metodele de comunicare orala (I. Exemplificati utilizarea metodei demonstratiei pentru o tema asociata unei discipline a socialului si pentru o disciplina cu caracter "tehnic" sau sportiva.

c) Notati cu note de la 0 la 10 fiecare metoda în functie de cât de des este folosita în predareaînvatarea psihologiei/pedagogiei (cazul vostru!). descoperirea.Se dau urmatoarele metode si procedee didactice: . D. dialogul. dezbaterea.). d) Notati trei metode pe care le considerati cele mai eficiente în predarea pedagogiei. Metodele de invatamânt. simularea. conversatia. b) Ordonati-le pe o axa (interval) de la "pasiv" la "activ". povestire (narare). (preluata dupa C.Poate fi admisa ideea ca fiecare metoda didactica se prelungeste în metoda exercitiului? Explicati. Sugestie: porniti de la un inventar (clasificare) cât mai detaliat al metodelor didactice.Reamintiti-va activitatea desfasurata la disciplinele socialului (studiate în facultate). antrenamentul. studiul de caz.Comentati textul urmator: "Orice metoda pedagogica rezulta din întâlnirea mai multor factori si din acest punct de vedere. E. Argumentati. conferinta. brainstorming. Iasi. 1998. algoritmizarea. curs magistral. educatia va ramâne mereu o arta: arta de a adapta. Editura Polirom. Comparati-l cu cartea. Metodele de comunicare didactica sunt frecvent invocate atunci când trebuie optimizata activitatea instructiv-educativa. enumerare.Cucos (coord. reflectia. sinectica . A. introspectiea.: a) Clasificati-le dupa cel putin 3 criterii. Descrieti "metoda" pe care ati utilizat-o în realizarea "comentariului". C. Psihopedagogie . la o situatie precisa. câteva dintre elementele supuse "perfectionarii". prelegere. în vol: C. descrierea. indicatiile generale date de cartile de metodologie" (Gaston Mialaret). . activitatea în grup. problematizarea.Internetul este o sursa de documentare foarte actuala si extrem de atractiva. p. Identificati. F.enuntare. experiementarea. alegeti maniera de lucru (si argumentati optiunea).. demonstrarea. Stabiliti asemanari si deosebiri. încercati sa întocmiti o lista cu primele cinci metode cel mai des utilizate si una cu cele cinci metode foarte putin sau deloc utilizate. rezolvând "problema" urmatoare.Fisa de activitate C Problemele care vi se propun pentru reflectie/rezolvare pot fi abordate individual sau în grup.157) B. exersarea. proiectul.Moise. modelarea.