You are on page 1of 16

Tehnologia si planul de lucru pentru: "MODERNIZAREA

STRAZILOR PENTRU IMBUNATATIREA CONFORTULUI ,,.
Semnalizarea punctului de lucru.

Trasarea lucrărilor.
Este prima faza înainte de începerea propriu – zisa a executarii lucrarii. Trasarea pe teren se va face,cu reperi din beton armat fixati în afara acestora pentru a nu fi influentată de executarea lucrarilor. Se vor trasa pe teren cu aparatul topo: axele constructiilor, zona de decopertare, axul lucrarilor. Se vor fixa reperi de nivel şi cote ± 0,00 pentru fiecare obiect.

Terasamente.
Transportul apei la punctul de lucru, Nivelarea patului autogrederul Udarea mecanica cu autocisterna Compactarea patului cu rulou compresor Sunt materializate pe teren punctele importante ale traseului prin picheti cu martori, iar varfurile de unghi prin borne de beton, legate de reperi amplasati in afara amprizei strazii.Pichetajul este insotit si de o retea de reperi de nivelment stabilit, din borne de beton, amplasati in afara zonei strazii cel putin cate doi reperi pe km. Pichetii implantati in cadrul pichetajului complementar vor fi legati in plan si in profol in lung de aceiasi reperi ca si pichetii din pichetajul initial. Odata cu definitivarea pichetajului, in afara de axului drumului, se materializeaza prin tarusi si sabloane urmatoarele: -inaltimea umpluturii sau adancimea sapaturii in ax, de-a lungul axului drumului; -punctele de intersectii ale taluzelor cu terenul natural (ampriza); -inclinarea taluzelor.

Pamântul adus pe platforma este împrastiat si nivelat pe întreaga latime a platformei (sau a benzii de lucru) în grosimea optima de compactare stabilita, urmarind realizarea unui profil longitudinal pe cât posibil paralel cu profilul definitiv. Suprafata fiecarui strat intermediar, care va avea grosimea optima de compactare, va fi plana si va avea o panta transversala de 3…5% catre exterior.

FUNDATIE DIN BALAST Transportul apei la punctul de lucru Strat de fundatie din balast Transportul balastului cu autobasculanta

split 16-25 mm pentru împãnarea stratului superior. Stropirea va fi uniforma evitându-se supraumezirea locala. acostamentele se completeaza si se compacteaza odata cu straturile de fundatie astfel ca straturile de fundatie sa fie permanent incadrate de acostamente asigurându-se si masurile de evacuare a apelor . piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm. iar acesta este constituit din pãmânturi coezive.Pe terasamentul receptionat se asterne si se niveleaza balastul intr-unul sau mai multe straturi in functie de grosimea prevazuta in proiect si grosimea optima de compactare stabilita pe tronsonul experimental. Pentru executia fundatiilor din piatrã spartã se utilizeazã urmãtoarele agregate: a. 40-80: balast 0-63 mm în stratul inferior. viteza utilajelor de compactare. Asternerea si nivelarea se face la sablon cu respectarea latimii si pantei prevazute in proiect. în cazul când pãmântul din patul drumului este coeziv si nu se prevede executia unui strat de formã sau balast 0-63 mm. Pentru fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 mm nisip 0-4 mm pentru realizarea substratului. Pe drumurile la care nu se prevede realizarea unui strat de formã sau realizarea unor mãsuri de îmbunãtãtire a protectiei patului. stratul de fundatie din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se va realiza în mod obligatoriu pe un substrat de fundatie care poate fi: .substrat izolator de nisip de 7 cm grosime dupã cilindrare. . Compactarea straturilor de fundatie se face in atelierul de compactare stabilit pe tronsonul experimental respectându-se componenta atelierului. Suprafetele cu denivelari mai mari de 2 cm se completeaza. Pentru fundatie din piatrã spartã mare. Denivelarile care se produc in timpul compactarii straturilor de fundatie sau ramân dupa compactare se corecteaza cu materiale de aport si se recilindreaza. se reniveleaza si apoi se compacteaza din nou. conform prevederilor STAS 6400-84 . pentru substratul drenant. Fundatia din piatrã spartã amestec optimal 0-63 se realizeazã într-un singur strat a cãrui grosime este cea din proiect. nisip grãuntos sau savurã 0-8 mm ca material de protectie. Fundatia din piatrã spartã 40-80.substrat drenant din balast de minim 10 cm grosime dupã cilindrare. un strat inferior de minimum 10 cm de balast si un strat superior din piatrã spartã de 12 cm. Nisipul grãuntos sau savura ca material de protectie nu se utilizeazã când stratul superior . STRAT DE PIATRA SPARTA MODUL DE LUCRU FUNDATII DE PIATRÃ SPARTÃ SI/SAU DE PIATRÃ SPARTÃ AMESTEC OPTIMAL. piatrã spartã 40-80 mm în stratul superior. tehnologia si intensitatea Q/S de compactare. b. se realizeazã în douã straturi. Pe strazile pe care stratul de fundatie nu se realizeaza pe intreaga latime a platformei.

Piatra sparta se asterne si se compacteazã la uscat în reprize. 1625. capitolul 3.este de macadam sau de beton de ciment. stratul de fundatie din piatrã spartã mare astfel executat. tabel 5 pentru nisip natural si tabelul 10 pentru pietris natural concasat • SR 667-2001. Piatra sparta mare se asterne. acest paragraf se refera la filerul de calcar sau la creta macinata. prealabil asternerii. compactarea se executã cu cilindri compresori netezi de 6 t dupã care operatiunea se continuã cu compactoare cu pneuri sau vibratoare de 10-14 tone. mai sus. Anrobat bituminos AB2. conform prevederilor SR EN 933-2/1998. • Cerintele pentru verificarea calitatii. prin mijloace specifice si aprovizionat pe santier. inainte de a fi aprovizionat pe santier. sort 8 – 31.09 mm. numai dupã receptia stratului inferior de balast. Pânã la asternerea stratului imediat superior. sunt date mai jos: Agregate de balastiera Nisip natural. Dupã terminarea cilindrãrii. mai mici de 0. capitolul 3. piatra sparta se împãneazã cu split 16-25. in general. care. Pânã la înclestarea pietrei sparte. Filerul de aport. În cazul când stratul superior este macadam sau beton de ciment. periodic sau la fiecare expeditie.5 Agregate de cariera Nisip de concasare. care se compacteazã si apoi urmeazã umplerea prin înnoroire a golurilor rãmase dupã împãnare. toate particulele minerale. Agregate Se va folosi un amestec de agregate concasate sau agregate naturale. sort 0 – 4 sau 0 – 8 Nisip natural. la fel. sort 4 – 8 Pietris. cat si pentru caracteristicile agregatelor care trebuie verificate. sunt stabilite prin urmatoarele documente de referinta: • SR 662/2002. pentru nisip si pietris natural • SR 667-2001. . cu savurã 0-8 sau cu nisip. in acest caiet. 25-40 si 40-63. trebuie sa indeplineasca conditiile STAS 539/79. filer de aport. Filer Mineral Prin filer. care vor fi amestecate in proportii determinate. care sunt incluse in mixtura asfaltica. pentru a fi inclus in compozitia mixturii. pentru nisip de concasare si criblura Tipurile si sorturile de agregate care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase. ca si caracteristicile care se verifica la agregate. numit. de asemenea. se acoperã cu material de protectie (nisip grãuntos sau savurã). care este prelucrat. sunt prevazute de SR 7970/2001. sorturile 8 – 16 si 16 – 25 Granulatia se determina prin utilizarea sitelor cu ochiuri patrate. sort 0 – 3 Criblura. va fi umezit. fie direct de la concasare. Conditiile de admisibilitate pentru diferite sorturi de agregate sunt stabilite de urmatoarele documente de referinta: • SR 662/2002. se intelege. 8-16. in afara de cele deja mentionate. Numãrul de treceri a atelierului de compactare este cel stabilit pe tronsonul experimental. Piatra sparta amestec optimal se poate obtine fie prin amestecarea sorturilor 0-8. nu se mai face umplerea golurilor si protectia stratului de fundatie din piatrã spartã mare. Conditiile pentru verificarea calitatii. Totusi. tabelul 10 pentru nisip de concasare si tabelul 8 pentru criblurã.

Lianti bituminosi Liantii bituminosi care se utilizeaza la straturile de baza bituminoase. pentru a preveni ca mixtura sa adere la suprafetele de asezare. al SR 7970/2001 Mijloacele de transport Camioanele vor avea o capacitate minima de incarcare de 22. Fiecare camion trebuie sa aibe o prelata din panza de cort sau din alt material potrivit cu dimensiui potrivite pentru a proteja mixtura de conditiile atmosferice. Pentru extensia grinzii repartizatoare. care au fost acoperite cu o cantitate minima de solutie de sapun. netede si bine reglate. de asemenea. Bitum aditivat tip D 60/80a. Buncarul trebuie ca fie echipat cu un sistem de distributie pentru a plasa mixtura uniform in fata grinzii repartizatoare. cu mai mult de un picior (300mm).Se stabileste de un laborator autorizat. periodic sau la fiecare lot aprovizionat. Folosirea de solutii care contin carburant diesel sau alti solventi contaminatori. in general. potrivit profilelor transversale tip aplicabile si la grosimea din detaliile de executie. Solutia antiaderenta nu trebuie sa formeze balti pe suprafata de asezare a benei camionului. Bitum aditivat tip D 60/80a sau D 80/100a. Echipamentul folosit pentru acostamente si pentru constructii similare trebuie sa fie capabil . grinda se va prelungi in concordanta. constante. se bazeaza pe bitumul neparafinos pentru drumuri. A. Β. in care. nu va fi permisa. tip D 60/80 sau D 80/100.0 metri cubi si un numar suficient de axe pentru a evita deteriorarea drumurilor existente. incalzit daca este nevoie. Bitum neparafinos pentru drumuri. la fel ca si caracteristicile care se verifica la filer. dotate cu un ecran automatizat sau ansamblu de tragere. Compozitia Mixtuilor A.Conditiile de verificare a calitatii. sunt. Prelatele vor fi folosite de fiecare data cand se transporta mixturi asfaltice. corespunzand Tipului C de mixtura. prevazute in STAS 539/79. Reteta mixturi asfaltice si reteta de amestec. finisorul trebuie sa fie capabil sa opereze la vitezele inainte. cu o asternere satisfacatoare a mixturii. • AB2 – agregate de tip grosier. tip D 60/80. solutie de var sau alt material aprobat . sunt: Α. Camioanele folosite pentru transportul mixturilor asfaltice trebuie sa aibe bene curate. Repartizatoarele de asfalt Repartizatoarele (finisoarele) de asfalt trebuie sa fie utilaje de sine statatoare cu container. impingeri sau scobituri in mixtura. si capabil sa imprastie si sa finiseze betonul asfaltic pe latimile de banda. La asternerea mixturii. Bitumul neparafinos pentru drumuri si bitumul aditivat trebuie sa respecte conditiile de calitate prevazute de SR 754/1997 B. Grinda sau dispozitivul de asternere trebuie sa produca efectiv o suprafata finisata. avand o capacitate suficienta pentru o raspandire uniforma. de uniformitatea ceruta si cu textura fara rupturi. este adaugat un produs anti decojire. Finisorul trebuie sa fie echipat cu buncar de stocare. Trebuie respectate si conditiile SR 7970/2001.

Asternerea Suprafata amorsata sau stratul anterior executat trebuie curatat de toate mizeriile. Tabelul Tipul de liant D60/80 D60/80a Temperatura minima de asternere 0C 140 145 Temperatura minima la compactare 0C INCEPUT SFARSIT 135 140 100 110 Daca sunt prezenti bulgari sau s-a format o crusta de mixtura. compactorii vibratori sau alte utilaje folosite la compactarea mixturilor asfaltice trebuie sa fie in conditii de lucru satisfacatoare. sau (4) intre 1 Octombrie si 1 Aprilie. o rata uniforma de asternere fara intreruperi in functionarea finisorului. Rata de livrare a mixturii la finisor trebuie sa fie coordonata pentru a asigura. Utilajele de compactare Toti compactorii lisi. Asternerea si nivelarea Conditii atmosferice Mixtura asfaltica nu trebuie asternuat: (1) cand temperatura aerului sau temperatura suprafetei pe care se asterne mixtura sunt mai mici de 10 0 C . (3) cand conditiile de vreme impiedica o asternere sau finisare adecvata a mixturii. gramezile de pamant sau orice alt material strain. unde este practicabil. Mixtura trebuie sa fie livrata pe drum. Compactorii avand tamburi lisi trebuie sa aibe un sistem pentru umezirea fiecarui tambur. Contractantul poate alege sa execute fiecare strat din mai multe reprize. astfel incat. intreaga incarcatura trebuie respinsa. decat 24 ore. iar stratul urmator nu se va aplica mai devreme. Transportul Capacitatea de transport trebuie sa fie corelata cu productivitatea finisorului de asfalt si cu distanta de transport. benele camioanelor va fi izolate si prelatele vor fi fixate sigur. toate mentinute la aceeasi presiune de umflare.sa imprastie si sa finiseze straturile la latimile indicate in plansele de executie. Mixtura. Toti compactorii trebuie sa fie capabili sa se intoarca fara a lasa urme. finisorul sa fie alimentat continu cu mixtura. inainte de asternerea mixturii asfaltice. dar nici un strat individual nu trebuie sa aibe o grosime compactata mai mica de 5 cm si mai mare de 120 mm. la temperatura specificata. Compactorii trebuie sa fie de marimi adecvate si in numar suficient pentru a asigura compactarea specificata. Finisorul trebuie sa opereze la viteza care da cele mai bune rezultate. cu diametru si rata a deformarilor egale. cand este livrata la finisorul de asfalt. imbracamintea de beton asfaltic . de tip oscilator si echipati cu pneuri netede de marimi egale. care sa se incadreze in valorile de temperatura din Tabelul de mai jos. odata inceputa asternerea. Pentru parti carosabile avand latimea de 5 la 7 m inclusiv. trebuie sa aibe o temperatura. presiune si incarcare. (2) pe orice suprafata uda sau inghetata. Compactorii pe pneuri trebuie sa fie auto-propulsati. iar tamburii de otel trebuie sa fie echipati cu razuitor. dupa terminarea primului strat. Contractantul trebuie sa tina evidenta referitoare la marimea pneurilor. Grosimea si latimea fiecarui strat trebuie sa fie in conformitate cu profilul transversal tip din plansele de executie.

trebuie asternuta in benzi de aproximativ o jumatate din latimea totala a partii carosabile. intr-o modalitate care sa asigure compactarea maxima in aceasta zona. iar latimea completa trebuie sa fie terminata cat mai carand posibil. trebuie sa se execute o pana de tranzitie. Rostul format. fiecare strat trebuie compactat asa cum este specificat si lasat sa se raceasca la temperatura mediului ambiant. bine inchis. pe fata expusa a rostului. de la rostul cu acostamentul. inainte ca suprafata sa fie compactata. . inainte de asternerea urmatorului strat. o singura banda din oricare strat trebuie cexecutata la lungimea. Daca Inginerul considera necesar. cand mixtura noua este asternuta. la reluarea asternerii. Densitatea minima a tuturor straturile bituminoase de pe partea carosabila. iar compactorii nu vor trece peste capete neprotejate. Manipularea manuala a mixturii trebuie redusa la minimum. linia si textura suprafetei nou asternute trebuie sa fie conforma cu cea a suprafetei cu care se leaga. nu va fi mai mica decat densitatea specificata. Aceste placi trebuie sa fie reglabile si placa din afara trebuie asezata la un unghi de aproximativ 45 grade fata de suprafata patului drumului si intr-o pozitie. trebuie sa se gaseasca pe linia care desparte benzile de circulatie sau pe o alta latime ceruta. pentru a evita o textura nefinisata în suprafata. verticala. astfel ca sa compacteze usor mixtura. se va aplica o peicula subtire din material bituminos. Trebuie data atentie obtinerii unui rost longitudinal legat si inchis. inainte de executia rostului. in camion sau in timpul operatiei de asternere pe patul drumului. straturile inferioare trebuie racordate. intr-o zi operationala. se va crea o margine verticala printr-o compactare usoara cu spatele greblei. Cand se asterne prima banda. iar inclinarea. prin asternerea mixturii calde. decat daca se va intarzia asternerea de mixturi in plus. Asternerea mixturii asfaltice trebuie sa fie pe cat posibil continua. amprentarea sau deformarea suprafetei sau ruperea marginilor si in orice caz. Daca mixtura asfaltica a stratului de baza se asterne in mai mult de un singur strat. Rosturile longitudinale trebuie realizate folosind o placa de margine fixata pe ambele parti ale finisorului. pana cand acesta s-a racit suficient pentru a preveni iesirea liantului bituminos la suprafata. Rosturile longitudinale din fiecare strat trebuie sa fie decalate cu aproximativ 150 mm fata de rostul din stratul de dedesubt. Nu vor fi admise segregari la manipularea mixturii la statie. care sã fie asiguratã. pana cand suprafata betonului asfaltic are mai putin de 60 0C. din afara benzi de circulatie. neteda. cu un timp suficient pentru a permite mixturii sa se raceasca. Atunci cand ramane o margine transversala verticala in acest stadiu si se deschide circulatia. fara neregularitati. rosturile din stratul de rulare. Daca nu este altfel permis. inclusiv zona din partea carosabila marginala. daca mixtura de la rostul longitudinal tinde sa cada. pentru a realiza o suprafata de racordare uniforma. trebuie sa fie compact. Toate straturile trebuie racordate corespunzator. Latimea trebuie ajustata astfel incat marcajul drumului sa nu cada pe rosturile longitudinale. oricum. Atunci cand numai stratul de deasupra se continua peste pod. in limita a 150 mm de la rostul longitudinal. o inchidere a rostului longitudinal. la cotele de pe poduri sau de la sfarsitul proiectului. Rosturi Rosturile transversale trebuie sa fie realizate cu orice metoda care poate produce o sectiune densã. trebuie sa fie perpendiculare pe patul drumului. care poate fi terminata la intreaga latime a carosabilului. in tranzitia de la cotele stratului bituminos ce se executa. Placa din interior sau alte materiale asternute pentru rosturile longitudinale. Neregularitatile din marginile benzii asternute trebuie corectate prin indepartare sau adaos de mixtura. Daca se considera necesara. Contractantul trebuie sa tina traficul inchis pe betonul asfaltic. potrivit aprobarii date de Inginer. rosturile transversale vor fi colmatate cu un strat usor de bitum lichid. chiar si manual daca este necasar.

nu trebuie sa fie diminuate. care trebuie compactata in conformitate cu suprafetele inconjuratoare. cat mai repede. In spatiile inguste inaccesibile pentru utilajele cu latimi obisnuite se va folosi un compactor de santuri. pana cand toate urmele lasate de compactori sunt eliminate si densitatea minima ceruta prin acest caiet de sarcini este atinsa. carburanti disel. Suprafetele de rulare trebuie sa fir corectate imediat prin folosirea de greble si adaosuri de mixtura proaspata. bordurilor.Compactarea Dupa de mixtura asfaltica a fost asternuta si neregularitatile suprafetei corectate. va fi indepartata si inlocuita cu mixtura fierbinte noua. Trebuie data atentie. dupa asternerea mixturii. mijloacele de compactare. Compactarea trebuie terminata inainte ca temperatura suprafetei de mixtura sa scada sub 80 0C. conductelor. pe orice strat asternut ca strat de margine sau de nivelare. mixtura trebuie compactata puternic cu maiuri de mana incalzite. opririi sau schimbarii directiei compactorului sau din alte cauze. amestecata cu mizerie sau care este deteriorata in vre-un fel. Exceptand cazul cand nu este specificat altfel. Trebuie evitata orice inlocuire. etalonul de compactare si efortul folosit pe sectiunea de proba pentru a stabili efortul de compactare. In lungul cofrajelor. decat daca o noua sectiune de proba este ceruta de Contractant si sunt stabilite rezultate satisfacatoare. compactarea trebuie sa continue. care poate surveni din cauza pornirii. Un compactor pe pneuri trebuie folosit ca mijloc de compactare initial sau intermediar. peretilor sau altor locuri neaccesibile pentru compactor. grinda finisoare sau cu maiuri mecanice. rotile compactorului vor fi mentinute umede cu apa sau cu apa amestecata cu cantitati mici de detergent sau alte materiale aprobate. Orice suprafata care prezinta un exces sau deficit de liant bituminos trebuie indepartata si inlocuita. Excesul de lichid nu va fi permis. ulei sau alte produse daunatoare. aceasta va fi compactata in profunzime si uniform. prin cilindrare. in nici un fel. Nu se va folosi ca agent de udare. Daca este necesar sa se previna aderarea mixturii la compactori. in intervalul cat mixtura poate fi lucrata. Orice mixtura care nu este bine fixata si este fisurata. Tipul si numarul compactorilor trebuie sa fie suficient pentru obtinerea gradului de compactare cerut. Densitatea aplicabila va fi determinata de Inginer pentru a corespunde cu metoda de determinare de la reteta de lucru. pentru ca compactarea sa nu modifice linia sau inclinarea marginilor betonului asfaltic. STRAT DE UZURA DIN BA16/BAR16 Curatirea partii carosabile in vederea asternerii stratului din beton asfaltic BA16 Amorsarea suprafetei cu emulsie Imbracaminte de beton asfaltic de 6cm grosime cu asternere mecanica Procurare beton asfaltic BA 16 Procurare dressing pentru inchiderea suprafetelor Transport beton asfaltic BA16 + dressing Transport rutier emulsie bituminoasa cationica Transportul pe santier a mixturii asfaltice preparate se efectueaza cu autocamioanele cu . Pe sectiunile de proba. Compactarea trebuie sa inceapa. cand este nevoie.

bene metalice care trebuie sa fie curatate de orice corp strain inainte de incarcare. Amorsarea stratului suport se realizeaza mecanizat cu autoraspanditorul de emulsie sau cu un dispozitiv special pentru asigurarea uniformitatii si a dozajelor prescrise. In functie de compactitatea stratului suport se va folosi un amorsaj cu 0. se aduce stratul suport la cotele prevazute in proiect prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica sau prin frezare . Dupa amorsare se asteapta timpul necesar pentru ruperea emulsiei cationice. in film continuu. Caracteristicile emulsiei trebuie sa fie de asa natura incat ruperea sa fie efectiva inaintea asternerii mixturii bituminoase. . pacura.5 kg/mp bitum pur. Stratul suport se va amorsa obligatoriu in urmatoarele cazuri: strat de legatura pe stratul de baza din mixtura bituminoasa. oricare ar fi distanta de transport si conditiile atmosferice. Utilizarea de produse susceptibile de a dizolva liantul sau de a se amesteca cu acesta (motorina. Volumul mijloacelor de transport pentru punerea in opera este determinata de debitul de functionare a statiei de prepararea mixturii asfaltice. se remediaza defectiunile existente .Suprafata stratului suport pe care se aplica stratul de mixturi asfaltice trebuie sa fie uscata. Liantul trebuie sa fie compatibil cu cel utilizat la folosirea mixturilor bituminoase. conform reglementarilor in vigoare si se rezolva problemele privind drenarea apelor . strat de uzura pe strat de legatura cand stratul de uzura se executa la interval mai mare de trei zile de la executia stratului de legatura. Amorsarea se face in fata finisorului la o distanta maximala de 100 m. se amorseaza stratul suport si rosturile de lucru cu emulsie bituminoasa Amorsarea La executarea imbracamintilor bituminoase se vor amorsa rosturile de lucru si stratul suport cu emulsie bituminosa cationica cu rupere rapida.) este interzisa. stratul suport se remediaza si se reprofileaza daca este cazul. Pregatirea stratului suport Inainte de asternerea mixturii. etc. se curata temeinic stratul suport prin degajarea acostamentelor cu lama autogrederelor si prin maturarea mecanica a partii carosabile.3-0. apoi se curata si se amorseaza .In acest scop se procedeaza in felul urmator: se verifica cotele stratului suport conform proiectului de executie . Autobasculantele sunt in mod obligatoriu echipate cu o prelata care va fi intinsa la terminarea incarcarii. iar numarul lor este de asa natura incat sa nu avem intreruperi.

In vederea asigurarii calitatii la punerea in opera a mixturilor asfaltice trebuie sa se respecte urmatoarele: temperatura mixturii asfaltice la asternere . Mixturile bituminoase a caror temperatura este sub cea prevazuta in tabelul 12 vor fi refuzate. in perioada martie-octombrie. parametrii geometrici ai stratului depus ( inaltime . Aceste mixturi trebuie evacuate din santier. executia trebuie intrerupta pe timp de ploaie.Punerea in opera a mixturilor asfaltice va trebui sa fie efectuata cu ajutorul unui finisor capabil de a le repartiza fara sa produca segregarea lor. in conformitate cu pevederile legale in vigoare. . Mixturile asfaltice trebuie sa aiba la asternere si compactare. dar nu mod excesiv ( 15-30 min. inainte de inceperea turnarii). Temperatura se va fixa definitiv in timpul punerii la punct a modului de compactare pentru a obtine compactarea optima. trebuie sa se evite o intrerupere a aprovizionarii cu material . Grosimea stratului de asternere Verificarea cotelor stratului suport conform proiectului de executie In cazul in care stratul support este constituit din imbracaminti existente. respectand profilele si grosimile fixate. De asemenea. ele neputand fi reincalzite la fata locului. In acelasi fel se va proceda si cu mixturile asfaltice care se racesc in buncarul finisorului ca urmare a unei pene. Temperatura de asternere Asternerea mixturilor bituminoase se face in anotimpul calduros la temperaturi peste +10 oC. Masurarea temperaturii va fi efectuata din masa mixturii in buncarul finisorului. latime ) trebuie respectati conform documentatiei de executie senzorul de nivel trebuie sa se afle pe patina de ghidare iar pozitionarea lui sa se faca inainte de inceperea lucrului incalzirea grinzii se va face ori de cite ori este nevoie . aducerea acestuia la cotele prevazute in proiectul de executie se realizeaza dupa caz fie prin aplicarea unui strat de egalizare din mixtura asfaltica . temperaturile conform sr 174. fie prin frezare. in functie de tipul liantului. deoarece grinda nivelatoare se afunda in material afectand planeitatea suprafetei . grosimea constanta a stratului asternut .

Rosturile care separa mixturile bituminoase de la o zi la alta trebuie sa fie realizate in asa fel incat sa asigure o tranzitie perfecta si continuua intre suprafetele vechi si noi. pe toata lungimea unei benzi programata a se executa in ziua respectiva. Rosturi longitudinale si transversale Rosturile longitudinale si transversale trebuie sa fie foarte regulate si etanse. Punerea in opera a mixturilor asfaltice se face pentru: stratul de uzura intr-o singura asternere. Mixtura asfaltica trebuie asternuta uniform si continuu. atunci cand acest lucru nu este posibil. Punerea in opera Asternerea mixturilor asfaltice pe stratul suport pregatit conform secificatiilor din prezentul caiet de sarcini. pe fiecare strat. Antreprenorul trebuie sa dispuna de un lucrator calificat pentru a corecta imediat dupa asternere si inainte de orice compactare denivelarile flagrante cu ajutorul unui aport de material proaspat depus cu lopata. realizat din mixtura asfaltica sau dintr-un material tratat cu liant hidraulic. In buncarul utilajului de asternere trebuie sa existe in permanenta suficienta mixtura pentru a se evita o raspandire neuniforma a materialului. Rostul longitudinal al unui strat nu va trebui niciodata sa se gaseasca suprapus rostului longitudinal al stratului imediat inferior.Cantitatea de mixtura asfaltica necesara pentru egalizare se determina prin scaderea volumului de mixtura al stratului de legatura sau uzura constanta din volumul total al mixturii asfaltice calculat conform cotelor din proiectul de executie . stratul de legatura intr-o singura asternere sau mai multe asterneri succesive functie de grosimile de asternere. in fata esalonului de asternere. Viteza de asternere cu finisorul trebuie sa fie adaptata cadentei de sosire a mixturilor. de la statie si cat se poate de constanta ca sa se evite total opririle. Antreprenorul propune dirigintelui latimea benzilor de asternere si pozitia rosturilor longitudinale. se efectueaza numai mecanizat. indiferent daca acesta din urma este in stratul de legatura sau in stratul de baza. . Asternerea se face pe intreaga latime a caii de rulare. cu repartizatoare – finisoare prevazute cu palpator si sistem de nivelare automat care sa asigure precompactarea mixturii. cu conditia realizarii gradului de compactare prescris prin caietul de sarcini.

aceasta putand varia intre 3 si 9 bari. de tipul mixturii si de grosimea stratului . presiunea de umflare a pneurilor. Antreprenorul propune Inginerului spre aprobare: sarcina fiecarui utilaj. . Metoda propusa va fi satisfacatoare daca se permite sa se atinga in cel putin 95% din masuratorile efectuate un grad de compactare 100% . Pentru obtinerea gradului de compactare prevazut . cele 5% masuratori (restante) nu vor trebui sa aibe o compactitate inferioara valorii de 95% . numarul optim de treceri ale compactoarelor ce trebuiesc utilizate. Atelierul de compactare va fi propus de Antreprenor si aprobat de Inginerul lucrarii dupa incercarile de etalonare in timpul primelor zile ale punerii in opera. Rosturile transversale ale diferitelor straturi vor fi decalate cel putin cu un metru. fara ca aceasta sa fie inferioara minimului fixat in articolul precedent. temperatura de asternere. in functie de performantele acestora. se determina. in fiecare punct al stratului. Urmare acestor incercari.Numarul atelierelor de compactare se va stabili in functie de numarul punctelor de asternere. 50 cm. pe un sector experimental. Suprafata proaspat creata prin decupare va fi badijonata cu emulsie de bitum inainte de realizarea benzii noi.Marginea vechii benzi va fi taiata cu ajutorul un taietor de rost si badijonata cu emulsie de bitum. COMPACTAREA Mixturile asfaltice sunt compactate in scopul cresterii densitatii si reducerii volumului de goluri continut in masa materialului pus in opera. . Lucrarile experimentale se fac inainte de inceperea asternerii stratului pentru lucrarea respectiva. Marginea benzii vechi va fi decupata pe intreaga latime eliminand o lungime de banda de cca. La compactarea mixturilor asfaltice se aplica tehnologii care sa asigure caracteristici tehnice si gradul de compactare pentru fiecare mixtura in parte. viteza de mers a fiecarui utilaj. la inceputul lucrarilor. utilizand mixtura asfaltica preparata in conditii similare cu cele pentru productia curenta. planul de mers al fiecarui utilaj pentru a asigura un numar de treceri pe cat posibil constant.

eroarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor. pas cu pas. .5 ore în cazul cimenturilor fără adaos .cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu 2 – 3 ore înainte de turnarea betonului . tipul cimentuluietc. . va fi refuzat . Operatia de compactare se realizeaza cu compactoare cu pneuri si/sau compactoare cu rulouri netede. prevazute cu dispozitive de vibrare. la inceput prin suprapunerea ruloului pe asfaltul proaspat doar cca 15-20 cm. se damite îmbunătăţirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant . . continuand progresiv.5 m . caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost . . în paralel după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri : . luându – se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări . Se admite compactarea manuală ( cu maiul . până la rosturile de lucru prevăzute .betonarea se va face continuu.betonul trebuie să fie întins uniform în lungul elementului urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior .compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee.48) ore. dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată . Lucrari de betoane .betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minim de aer oclus .înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3. . în lipsa unor determinări de laborator aceasta se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – respectiv 1. . . fiind interzisă punerea lui în lucrare.executata ca sa se obtina valori optime pentru caracteristicile fizico-mecanice.în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare. . Rosturile transversale se compacteaza inclinat sau. .durata maximă admisă a întreruperilor de betonare . . în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dacă temperatura este de 20 0C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32.întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive. . vergele sau şipci. În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare. Rostul de lucru . funcţie de consistenţa betonului. de preferat. . pana la compactarea intregii zone calde cu toata latimea ruloului.betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil.0 – 1. .dacă betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admisă sau reprezintă segregări. conform cap. betoane monogranulare) .5 ) . nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului . de deformabilitate si suprafatare (deflexiuni caracteristice). perpendicular pe axul drumului.introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă .din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în lucrare . cofraje sau armături este permisă numai după (24 . pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării.0 m în cazul elementelor cu înălţime de maxim 1. . . La turnarea betonului se vor respecta următoarele reguli generale : .se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerea acestora .instalarea podinilor pentru circulaţia lucrărilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate precum şi depozitarea pe ele a unor schele .se prevede prin reglementări speciale (beton fluid.

spălarea cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. . solubila in apa. realizate din vopsea de marcaj albă. se va ţine seama de următoarele: Tipul îmbrăcăminţii rutiere şi rugozitatea suprafeţei. trebuie sa garanteze vizibilitatea în orice condiţii atat pe timp de zi cat si pe timp de noapte. monocomponentă. REALIZARE MARCAJE RUTIERE LONGIT SIMPLE DUBLE CU INTRERUPERI SAU CONTINUE EXEC MEC VOPSEA EMAIL. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie restabilită prin proiect sau procedura de execuţie. . Consultantul va verifica trasarea înainte de a se face marcajul final. se va executa un sector de proba în lungime de minim 200m. Suprafeţele marcate anterior vor fi curăţate mecanic. La execuţia marcajelor cu vopsea. La execuţia marcajului rutier. +15 0C.În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru. funcţie de rezultatele încercărilor de laborator) . Cerinţele enunţate trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor „ neintenţionate ” ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice. organizându – se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. din cauza unor defecţiuni. nelivrări la timp a betonului. . ecologică. .Rosturile de lucru vor fi realizate ţinându-se seama de următoarele cerinţe : a) suprafaţa rosturilor de lucru b) tratarea rosturilor de lucru : .înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtânduse betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte impurităţi după care se va uda . Vopseaua va fi aplicata pe amorsa corespunzătoare. De asemenea există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost . Marcajele rutiere. 5 ore de betonare. suprafaţa părţii carosabile trebuie sa fie uscată iar temperatura mediului ambiant să fie de min. Trasarea marcajelor Trasarea punctelor va fi făcută pe partea carosabila folosind mijloacele de trasare corespunzătoare. Amorsa şi vopseaua vor fi aplicate conform instrucţiunilor producătorului. Suprafeţele vor fi bine curăţate şi uscate înainte de începerea aplicării marcajului.înaintea betonării betonului mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula „ betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată ”.. .MICROBILE STICLA.Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai mică la întindere şi forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate necorespunzător. Înainte de începerea lucrărilor de marcaj.

în cazul când s-a produs o întrerupere de betonare mai mare. în lipsa unor determinări de laborator aceasat se va considera de 2 ore de la prepararea betonului – în cazul cimenturilor cu adaosuri – respectiv 1. În timpul executării marcajului rutier se fac verificări ale dozajului de vopsea şi microbile .betonarea se va face continuu. luându – se măsuri operative de remediere în cazul unor deplasări sau cedări .betonul trebuie să fie întins uniform în lungul elementului urmărindu-se realizarea de straturi orizontale de maxim 50 cm înălţime şi turnarea unui strat înainte de începerea prizei betonului turnat anterior . . Tehnologia de marcaj (pre-marcaj. . eroarea turnării este permisă numai după pregătirea suprafeţelor .0 – 1. recuperarea conurilor. . La turnarea betonului se vor respecta următoarele reguli generale : .5 m . pregătire suprafaţă. nu trebuie să depăşească timpul de începere a prizei betonului . se damite îmbunătăţirea consistente numai prin folosirea unui superplastifiant . . . . cofraje sau .instalarea podinilor pentru circulaţia lucrărilor şi mijloacelor de transport local al betonului pe planşeele betonate precum şi depozitarea pe ele a unor schele . dozaj de microbile Execuţia lucrărilor se face conform instrucţiunilor producătorului.0 m în cazul elementelor cu înălţime de maxim 1. pregătire vopsea) Dozaj de vopsea. Oprirea lucrărilor de marcaj trebuie să se facă în condiţii care să nu pericliteze continuitatea traficului rutier. astfel: pre-semnalizarea sectorului marcarea pozare conuri pentru protecţia vopselei ude protejarea vopselei ude împotriva deteriorării marcajului până la uscare.se va urmări comportarea şi menţinerea poziţiei iniţiale a cofrajelor şi susţinerea acestora . pentru care nu este necesară luarea unor măsuri speciale la reluarea turnării. până la rosturile de lucru prevăzute . dar apa rămasă în denivelări va fi înlăturată .dacă betonul adus la locul de pus în lucrare nu se încadrează în limitele de consistenţă admisă sau reprezintă segregări. fiind interzisă punerea lui în lucrare. .înălţimea de cădere liberă a betonului nu trebuie să fie mai mare de 3. .durata maximă admisă a întreruperilor de betonare . va fi refuzat .5 ore în cazul cimenturilor fără adaos .cofrajele de lemn care vor veni în contact cu betonul proaspăt vor fi udate cu apă cu 2 – 3 ore înainte şi imediat de turnarea betonului .din mijlocul de transport descărcarea betonului se va face cu jgheaburi sau direct în lucrare . pregătire utilaj. Betoane trotuare si borduri.- Cartea marcajului (filmul marcajului). Operaţiunea de marcaj va fi semnalizată cu indicatoare şi mijloace de avertizare luminoase.

.întreruperea funcţionării vibratorului din diferite motive. funcţie de rezultatele încercărilor de laborator) .betonul trebuie compactat numai atâta timp cât este lucrabil. Asternerea si nivelarea betonului pentru fundatia bordurii se executa in conformitate cu caietul de sarcini . Bordurile se transporta cu autocamioane .betonul va fi astfel compactat încât să conţină o cantitate minim de aer oclus . În general compactarea mecanică a betonului se face prin vibrare. Se admite compactarea manuală ( cu maiul . Asternerea si nivelarea betonului . . . caz în care betonarea trebuie să continue până la poziţia corespunzătoare a unui rost .înainte de betonare suprafaţa rostului de lucru va fi bine curăţată îndepărtânduse betonul ce nu a fost bine compactat şi/sau se va freca cu peria de sârmă pentru a înlătura pojghiţa de lapte de ciment şi oricare alte impurităţi după care se va uda . .se prevede prin reglementări speciale (beton fluid.5 cm ) .fara a fi rostogolite sau aruncate. tipul cimentuluietc. . Verificarea topo la cota finala a patului de pozare a betonului.armături este permisă numai după (24 . . intocmirea inregistrarilor de calitate (procese verbale de receptie calitativa pe faze de lucrari – conform caiet de sarcini ). . organizându – se execuţia astfel încât betonarea să se facă fără întrerupere la nivelul respectiv sau între două rosturi de dilatare. .compactarea betonului este obligatorie şi se poate face prin diferite procedee. Bordurile se vor depozita in spatii amenajate. Transportul bordurilor. în paralel după caz cu ciocănirea cofrajelor) în următoarele cazuri : .înaintea betonării betonului mai vechi trebuie uscat la suprafaţă şi lăsat să absoarbă apa după regula „ betonul trebuie să fie saturat dar suprafaţa zvântată ”.Numărul rosturilor trebuie să fie minim pentru că ele pot avea rezistenţă mai mică la întindere şi forfecare în comparaţie cu restul structurii în cazul în care rosturile sunt tratate necorespunzător. .48) ore. Lucrari pregatitoare la executia montajului bordurilor se va face numai dupa efectuarea urmatoarelor operatii: Receptionarea lucrarilor de terasamente ( patul de fundare bordurii din piatra sparta ). betoane monogranulare) . .introducerea în beton a vibratorului nu este posibilă din cauza dimensiunilor secţiunii sau desimii armăturii şi nu se poate aplica eficient vibrarea externă . vergele sau şipci. Cerinţele enunţate trebuie să fie îndeplinite şi în cazul rosturilor „ neintenţionate ” ce au apărut ca urmare a condiţiilor climaterice. in conformitate cu prevederile caietului de sarcini pentru realizarea acestor lucruri. b) tratarea rosturilor de lucru : . De asemenea există riscul de diminuare a impermeabilităţii în rost cu consecinţe în reducerea gradului de protecţie în potriva coroziunii armăturii. se vor incarca si descarca din autovehicule cu mijloace mecanice .spălarea cu jet de apă şi aer sub presiune după sfârşitul prizei betonului (cca. în funcţie de temperatura mediului şi tipul de ciment utilizat ( de exemplu : 24 ore dacă temperatura este de 20 0C şi se foloseşte ciment de tip I de clasa mai mare de 32. din cauza unor defecţiuni. funcţie de consistenţa betonului.În măsura în care este posibil se vor evita rosturile de lucru. Când rosturile de lucru nu pot fi evitate poziţia lor trebuie restabilită prin proiect sau procedura de execuţie. nelivrări la timp a betonului. 5 ore de betonare. .

tasarea stabilita in caietul de sarcini. pentru protejarea muchiilor si a fetei vazute . Pe tronsoane delimitate cu ajutorul sforii se pozeaza bordurile la cota si se va respecta linearitatea fetei vazute a bordurii . In situatia in care burdura nu se aseaza corespunzator se mai completeaza cu beton de aceeasi marca . Responsabilul topo va verifica si transmite cotele si trasarea longitudinala a betonului de poza si a bordurilor . Pentru pazarea bordurii se vor folosi ciocane . Transportul bordurilor din deposit la locul de punere in opera se executa mecanizat avand grija pentru a pastra integritatea acestora . rangi mici si bucati de cauciuc . Rosturile dintre borduri se vor mata cu mortar de ciment M100 conform caietului de sarcini . pentru a fi usor manevrabil si pentru a permite compactarea mecanica . Cantitatea de apa necesara pentru asigurarea umiditatii optime de compactare se stabileste de laborator tinind seama de umiditatea agregatului si se adauga prin stropire. Montarea bordurilor . . . Stropirea va fi uniforma evitindu-se supraumezirea. Maistrul coordinator va verifica permanent linearitatea si incadrarea in cotele transmise de responsabilul topo .Betonul trebuie sa respecte reteta stabilita si vizata de consultanta.Betonul de poza si mortarul M100 in special pe timpul verii va fi udat in permanenta pana la atingerea marcii din proiect. care se compacteaza corespunzator .