You are on page 1of 11

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

ARIA CURRICULARĂ: MATEMATICĂ ŞI ŞTIINŢE

MATEMATICĂ CLASELE I – IV
PROGRAMĂ ŞCOLARĂ PENTRU ELEVII CU DEFICIENŢĂ MINTALĂ UŞOARĂ ŞI MODERATĂ

Aprobat prin Ordin M.E.C. nr. _____________

Iaşi, 2005

1

Raţionamentele lui sunt incomplete. Din experienţa practică am putut constata faptul că deprinderile de operare cu concepte matematice ale elevului cu deficienţă mintală se formează lent şi greoi. a obiectivelor de referinţă. Iluzia că deficientul a achiziţionat o anumită noţiune/concept este dovedită în momentul în care aceasta trebuie să opereze cu conceptele matematice pentru a soluţiona probleme practice. Toate aceste restricţii dictate de particularităţile psiho-cognitive ale elevului cu deficienţă mintală moderată obligă specialiştii care derulează procesul de predare-învăţare în şcoli speciale. pentru ca elevul cu dizabilităţi (cerinţe educative speciale) să dobândească abilităţile fundamentale de a opera şi de a aplica achiziţiile şcolare în situaţii practice de viaţă. Deloc neglijabil este fenomenul de regresare la stadii inferioare de dezvoltare cognitivă. Acest elev are dificultăţi. Specialiştii care predau în şcoli speciale sunt familiarizaţi cu aspectele ce ţin de specificul gândirii deficientului mintal. Prin convertirea situaţiei de joc în situaţie de învăţare. cu asociaţii automate. Descongestionarea conţinuturilor este dictată de raţiuni formative. trebuie să ţină cont de particularităţile psiho-intelectuale ale acestor beneficiari. deficientul mintal ajunge să cunoască obiectele care-l înconjoară şi-şi organizează stimulii prin antrenament de tip matematic (fapt care-l ajută în final. parţiale. Elevul cu deficienţă mintală uşoară şi / sau moderată (în suficiente cazuri şi cu deficienţe asociate) dispune de o gândire concret-situativă. bazată pe învăţare mecanică a acţiunilor şi a limbajului celor din jur. motivarea copilului deficient spre explorare şi cunoaştere. superficiale. din experienţa cotidiană. fără semnificaţie. poate cel mai important aspect didactico-formativ. ne găsim în situaţia unui fals progres. reversibilităţii sau ireversibilităţii. plecând de la forma de joc. dar nu şi după criteriul formă (mai ales diferenţieri triunghi-dreptunghi) pe care le rezolvă corespunzător raţionamentului intuitiv. conţinuturilor învăţării şi standardelor curriculare de performanţă pentru programa de matematică ce urmează a fi parcursă de către şcolarii cu deficienţă mintală uşoară şi moderată din ciclul primar şi cel secundar al şcolii speciale. între două nivele de dezvoltare: de exemplu poate fi capabil de operaţii concrete într-un domeniu iar. fără a fi capabil să opereze cu ele. uneori. 2 . activităţilor de învăţare. învăţare de tip explorator.ARGUMENT În contextul măsurilor de reformă curriculară se înscriu şi demersurile de adaptare/modificare a programelor şcolare pentru învăţământul special. rigid. deficientul mintal acumulând mecanic noţiuni. Acesta are ritm de învăţare lent şi adeseori manifestă incapacităţi de a valorifica stiluri noi prin reluarea modurilor de raţionament deja consolidate. Prin joc se poate obţine întărirea comportamentelor şi raţionamentelor corecte şi. în organizarea sa mintală). rămâne la stadiul intuitiv. în altul. uneori majore. poate fi capabil să efectueze operaţii cu grupuri de elemente după criteriul culoare. în realizarea conexiunilor. aspecte dintre care le vom menţiona doar pe cele în care se reflectă formarea şi operarea cu raţionamente de tip matematic şi care determină conceperea demersurilor metodice la nivel curricular. elevul deficient mintal din ciclul primar are acces la modele de tip cognitiv. Nu întâmplător ne-am oprit la joc ca activitate de învăţare fundamentală şi care rămâne pentru deficientul mintal forma cea mai accesibilă a procesului didactic-recuperator. similitudinilor. manipulativ. să regândească şi să adapteze permanent strategiile educaţional-recuparatorii şi terapeutice. stereotip. Deficientul mintal oscilează. În realitate. Astfel. Stabilirea obiectivelor cadru. De pildă.

Jocul. de analiză şi de exersare a operatorilor logici. asociere. cadrul didactic având reperele curriculare la nivel mediu şi operând diferenţieri. jocuri pentru formarea reprezentărilor mintale. jocuri grafice (preliminare. abilităţi. 3 . În elaborarea acestei programe de matematică am încercat să reflectăm şi caracterul stimulativ al evaluării cunoştinţelor matematice. se înscrie în noua tendinţă de evoluţie a strategiilor de predare-învăţare-evaluare şi care dezvoltă copilului capacitatea de observare. jocuri de culori şi forme. comportamente. „Lectura” acestei programe se vrea un demers flexibil. asociaţiilor. ordonare. în scopul compensării personalităţii deficientului mintal şi abilitării acestuia cu modalităţi de acţiune în situaţii cotidiene. Activităţile de învăţare prin joc a matematicii de către deficientul mintal. Am specificat activităţi de învăţare precum: jocuri de manipulare. jocuri de dezvoltare şi stimulare a atenţiei şi memoriei. adaptări în funcţie de particularităţile clasei şi ale elevului cu care lucrează. ca învăţare şi terapie. raţionamentelor. Predare-învăţarea prin joc porneşte de la contextul şcolar până la contextul social-integrator. jocuri pentru formarea operatorilor prelogici la nivelul operaţiilor concrete (comparare. de învăţare a grafiei cifrelor). presupune alegerea corectă a tipului de joc care vizează acea sarcină didactică ce-i poate dezvolta subiectului învăţării gândirea matematică. clasificare. de divertisment. scriere). combinărilor. accentul fiind nu numai pe achiziţii ci mai ales pe: atitudini.

STIMULAREA CURIOZITĂŢII ŞI INTERESULUI ÎN VEDEREA ANGAJĂRII ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CU CONŢINUT MATEMATIC 4 . OBIECTIVE CADRU I.A. II. CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC IV.

-exerciţii de reprezentare prin desene a unor modele şi grupări date.B.OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE: I.Să efectueze operaţii de adunare şi de scădere în concentrul 0-20. să citească. gruparea şi regruparea obiectelor/desenelor numărate în funcţie de pasul numărării. să compare şi să ordoneze numerele naturale de la 0 la 20: I. -exerciţii-joc de construire a unor grupări de obiecte prin corespondenţa de 1 la 1.Să scrie. asociind cifra cu numărul de obiecte. determinarea locului fiecărui număr în şirul numeric dat. “diferenţă”. cu sprijin în obiecte şi desene. -exerciţii de scriere şi citire a cifrelor/numerelor naturale în concentrul 0-20. I. . prin diferite procedee.2. -exerciţii de verbalizare a acţiunilor concrete de manipulare a obiectelor/elementelor în vederea familiarizării cu terminologia matematică: “termen”.Să înţeleagă şi să utilizeze sistemul poziţional de formare a numerelor formate din zeci şi unităţi. -exerciţii de utilizare în situaţii concrete a simbolurilor matematice: “+”. -exerciţii de selectare dintr-o grupare a unui număr de obiecte dat. crescător. -exerciţii de reprezentare prin obiecte sau desen a numerelor şi trecerea de la o formă de reprezentare la alta. -exerciţii orale şi scrise de adunare şi scădere cu numere naturale de la 0 la 20 fără trecere peste ordin pe bază intuitiv-acţională. -exerciţii de reprezentare a grupurilor de obiecte sau desene prin numere potrivite în concentrul 0-20.exerciţii pentru formarea şirului numerelor naturale. fără trecere peste ordin: 5 . “sumă”. -exerciţii de comparare a grupurilor de obiecte pe bază intuitiv-acţională.CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII Obiective de referinţă I. utilizând obiecte pentru justificări: Activităţi de învăţare -exerciţii de grupare a unor obiecte/elemente după un singur criteriu. -exerciţii de numărare cu pas dat.1. -jocuri de numărare a obiectelor/elementelor din grupările date. -exerciţii de comparare şi ordonare a grupurilor de obiecte folosind procedee şi reprezentări diferite.3. “=”. -exerciţii de manipulare şi comparare a grupelor de obiecte date prin punerea în perechi. “-“.

Să utilizeze informaţii din mediul ambiant în aplicaţii cu conţinut matematic exerseze vocabularul adaptativ mediului ambiant. triunghi).5. pătrat. -exerciţii de comparare globală şi de grupare a obiectelor/elementelor concrete după criterii simple. elementelor din mediul ambiant în manieră obiectuală. acţională şi imagistică. considerate separat (mărime. culoare. „Trenul”). II. -exerciţii de aplicare de scheme pentru efectuarea adunărilor şi scăderilor. -jocuri-exerciţiu de identificare a formelor obiectelor din mediul ambiant. -exerciţii de grupare a obiectelor de acelaşi fel dintr-o grupă de obiecte eterogene.Să rezolve probleme care -exerciţii-joc de manipulare de obiecte (adăugare şi presupun o singură operaţie dintre extragere) şi exprimarea operaţiei verbal. -exerciţii-joc de sortare şi clasificare a formelor geometrice. desene sau numere mai mici decât 20: II.1. -exerciţii de sortare şi selectare a obiectelor după criteriul „este la fel”. -exerciţii de alegere a unei descompuneri/compuneri potrivite pentru un număr dat.2.II. -exerciţii-joc de identificare a elementelor unei grupe de obiecte fiind dată regula de corespondenţă. -exerciţii de decupare. de îmbinare a figurilor geometrice în construirea unor structuri familiare („Omul”. formă). -exerciţii de continuare a unor modele repetitive reprezentate prin obiecte. II. -exerciţii-joc de exprimare în cuvinte a raţionamentelor matematice implicate în rezolvarea unor probleme şi verificarea rezultatului prin numărare. „mai multe”.6.Să exploreze dirijat modalităţi de a descompune şi compune numere mai mici ca 20 folosind obiecte şi desene: -exerciţii de descompunere şi de compunerea numerelor folosind obiecte şi desene. „mai puţine”. DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR Obiective de referinţă II.Să sesizeze asocierea dintre elementele a două grupe de obiecte. formarea de perechi. desene sau numere din concentrul 020 pe baza unor criterii date (mărime.4. „nu este la fel”. culoare.3. formă): II. cele învăţate: -exerciţii de analiză a părţilor componente ale unei probleme. colorare a figurilor geometrice. utilizând corect cuvintele / expresiile învăţate: Activităţi de învăţare -exerciţii-joc de observare şi manipulare a obiectelor. -exerciţii-joc de asociere a formelor obiectelor din natură cu figurile geometrice. să sorteze şi să clasifice după formă obiecte date: II. de haşurare. „Casa”. -exerciţii de trecere de la şirul obiectual la şirul numeric şi invers. 6 . desene sau numere.Să continue modele repetitive reprezentate prin obiecte. -exerciţii de reproducere prin desen (cu ajutorul şablonului).Să recunoască forme plane (cerc.

-alegerea etalonului potrivit pentru o anumită măsurătoare. a întrebărilor posibile pentru enunţuri date în forme variate. succesive şi exprimarea verbală a rezultatelor: “mai lung”. -jocuri didactice de exersare a comportamentului de vânzător/cumpărător. “mult/puţin” etc. “uşor/greu”. “în timp ce”. cu sprijin dat: II. -exerciţii de transformare a problemelor simple prin manipularea materialului intuitiv-concret. -exerciţii-joc de formulare. bile. utilizând monede şi bancnote. cuburi.7. oral şi în scris. “lung/scurt”. “mai uşor”.Să formuleze.Să măsoare şi să compare dimensiunile. vase de capacităţi diferite. cerculeţe.8. -exerciţii de citire a orelor fixe pe ceas. -exerciţii de localizare a evenimentelor familiare în termenii: “înainte”. “cel mai înalt” etc.Să recunoască unităţi de măsură a timpului: II. -exerciţii-joc de memorare şi conştientizare a succesiunii zilelor săptămânii. -formularea de exerciţii pornind de la modele cunoscute. -exerciţii aplicative de utilizare a unităţilor monetare uzuale. -exerciţii-joc de identificare şi precizare a momentelor zilei prin raportarea la acţiuni cotidiene. -exerciţii de ordonare a unor obiecte după dimensiune sau după masă prin comparări dirijate.Să utilizeze unităţi monetare în diverse situaţii: -rezolvarea de probleme cu suport figurativ (puncte.. capacitatea sau masa unor obiecte folosind unităţi de măsură nestandard: II. -exerciţii-joc de corelare a expresiilor matematice folosite în situaţii concrete cu operaţiile aritmetice de adunare şi de scădere. capacităţii sau masei unor obiecte. -exerciţii de verbalizare a acţiunilor concrete de măsurare: “plin/gol”.9. cu sprijin. -exerciţii de formulare a unor probleme utilizând tehnici variate: cu sprijin concret în obiecte sau desene şi pornind de la o temă dată. a dimensiunii. săptămână cu ajutorul imaginilor de suport. -exerciţii-joc de măsurare cu palma.. -exerciţii de familiarizare cu monedele şi bancnotele uzuale. creionul. paharul. zi. -exerciţii-joc de înregistrare prin desene a rezultatelor măsurătorilor. exerciţii şi probleme cu numere de la 0 la 20.10. balanţe improvizate etc. -exerciţii de înregistrare a evenimentelor reprezentative dintr-o oră.) şi imagistic (reprezentări ale obiectelor familiare). linii etc. păstrând numerele (cantitatea) şi algoritmul matematic respectiv. 7 .II. “după”.

-exerciţii-joc de cooperare (în grup) şi cu caracter stimulativ-competitiv. -exerciţii-joc de completare orală a enunţurilor lacunare de tip matematic (completează ce lipseşte). „nu este la fel”. mijloace de transport. IV.III. FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC: Obiective de referinţă III. a răspunsurilor la problemele propuse: unor probleme practice.1. viaţa cotidiană: -exerciţii cu caracter distractiv şi utilitaraplicativ.STIMULAREA CURIOZITĂŢII ŞI INTERESULUI ÎN ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI CU CONŢINUT MATEMATIC: Obiective de referinţă Activităţi de învăţare IV. -jocuri de sesizare prin observaţii dirijate a utilităţii numerelor în viaţa cotidiană ( massmedia.). -exerciţii de utilizare adecvată a limbajului matematic în situaţii cotidiene: „adăugăm”. „mărim”. Să manifeste curiozitate pentru aflarea -exerciţii de intuire şi verificare. măsuri pentru îmbrăcăminte etc.1. „mai puţin”. „la fel”.2. -exerciţii de descriere a procedeelor şi acţiunilor utilizate pentru măsurarea şi compararea grupelor de obiecte.Să verbalizeze în mod constant modalităţile de calcul folosite în operaţii şi probleme simple care implică adunarea şi scăderea: Activităţi de învăţare -exerciţii de exprimare în cuvinte proprii a operaţiilor simple: „mai mult”.Să manifeste o atitudine pozitivă şi -exerciţii-joc de utilizare a numerelor în disponibilitate faţă de situaţii matematice din diverse activităţi cotidiene. cu sprijin. telefon. -jocuri de rol cu referire la situaţii practice de viaţă. VEDEREA ANGAJĂRII IV. 8 . „luăm”. „micşorăm”.

formă. semnul egal). colorarea. ordonarea. semiovalul cu deschizătura spre stânga. ¾ asocierea acestor forme cu figurile geometrice. linia orizontală. ¾ familiarizarea cu terminologia matematică specifică: termen. semnul plus. • Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de scădere ¾ manipularea materialului concret pentru formarea raţionamentului de tip matematic: “micşorare”. ¾ sortare şi clasificare a obiectelor după criterii simple considerate separat: mărime. descompunerea grupurilor de obiecte. clasificarea. ordonarea. minus. • Probleme cu suport figurativ-imagistic care se rezolvă printr-o singură operaţie (adunarea sau scăderea) • Figuri geometrice: cerc. triunghi 9 . pătrat ¾ identificarea formelor obiectelor în natură. ¾ compararea numerelor cu suport intuitiv-concret. ¾ comparare globală. ¾ citirea numerelor naturale din concentrul 0-20. “mai mult”. egal. ¾ citirea numerelor naturale din concentrul 0-10.IV • Numere naturale de la 0 la 20 ¾ formare de grupe de obiecte/ elemente după criteriul cantităţii. ¾ scrierea cifrelor cu puncte de sprijin şi independent. “mai puţin”. linia oblică spre dreapta. ¾ formare de grupe de obiecte/ jucării. CONŢINUTURILE ÎNVĂŢĂRII: Pentru clasele I . îmbinarea figurilor geometrice în structuri familiare. adăugarea obiectelor în grupuri date. ovalul. „cu atât mai puţin”. ¾ ordonarea numerelor naturale şi formarea unui şir crescător 0-20. ¾ operarea intuitiv-acţională pentru gruparea. „cu atât mai mult”. ¾ ordonarea numerelor naturale şi formarea unui şir crescător. diferenţă. clasificarea. • Numere naturale de la 0 la 10 ¾ formare de grupe de obiecte/ elemente după criteriul cantităţii. extragerea. ¾ scrierea cifrelor. linia şerpuită. pătrat. • Adunarea şi scăderea în concentrul 0-20 fără trecere peste ordin ¾ utilizarea simbolurilor matematice: plus. ¾ operarea intuitiv-acţională pentru grupare. Pentru clasele III . cârligul. ¾ haşurarea. culoare. • Elemente pregătitoare pentru formarea conceptului de adunare ¾ manipularea materialului concret pentru formarea raţionamentului de tip matematic: “creştere”. linia oblică spre stânga. ¾ compararea numerelor cu suport intuitiv-concret. • Adunarea în concentrul 0-10 pe baza suportului intuitiv-concret • Figuri geometrice: cerc. linia verticală. ¾ scrierea semnelor grafice pregătitoare pentru scrierea cifrelor (punctul. sumă.II • Elemente pregătitoare pentru înţelegerea conceptului de număr natural: ¾ recunoaştere şi denumire corectă a unor obiecte/jucării.C. semiovalul cu deschizătura spre dreapta. secera.

îmbinarea figurilor geometrice în structuri familiare. săptămâna. haşurarea. ¾ familiarizarea cu unităţi nestandard pentru lungime. capacitate. ¾ familiarizarea cu unităţi monetare: monede şi bancnote. recunoaşterea orelor fixe pe ceas. masă. ¾ reproducerea prin desen. decuparea. 10 . colorarea. Unităţi de măsură ¾ familiarizarea cu măsurarea timpului: momentele zilei. ¾ sortarea şi clasificarea formelor geometrice. ¾ asocierea acestor forme cu figurile geometrice.• ¾ identificarea formelor obiectelor în natură.

valoare.2003.4. Metodologia învăţării matematicii la deficienţii mintal. BIBLIOGRAFIE: 1. dimensiune. C.2. M. M.2. capacitate şi masă (măsurări cu etaloane neconvenţionale).08. C.Formează şirul numerelor naturale 0-20.2.5.1. C.1.1.3. cu suport intuitiv.Descompune şi compune numere naturale din concentrul 0-20.FORMAREA ŞI DEZVOLTAREA CAPACITĂŢII DE A COMUNICA UTILIZÂND LIMBAJUL MATEMATIC 4.Recunoaşte forme geometrice (cerc.Scrie şi citeşte numere naturale în concentrul 0-20.Verbalizează procedeele şi algoritmii matematici aplicaţi în situaţii practice.COMPETENŢE: OBIECTIVE DE REFERINŢĂ I.STIMULAREA CURIOZITĂ. Păunescu Constantin.C.E.6. C.5.C. C. la disciplina matematică aprobate prin Ordin al Ministrului Nr. II.T. 1981 11 .3.Utilizează în situaţii concrete algoritmii matematici implicaţi în adunarea şi scăderea numerelor naturale 0-20. pătrat. Bucureşti. C. 4686/05. – Programe şcolare revizuite pentru clasele I-II şi III-IV.Aplică cunoştinţele matematice însuşite în situaţii ŢII ŞI INTERESULUI ÎN curente din viaţa cotidiană.D. P. C. cu suport figurativ-imagistic. Bucureşti.E.Utilizează obiecte şi elemente pentru a reda numere din sistemul poziţional (0-20). ELEVILOR ÎN ACTIVITĂŢI participând activ în activităţi de grup şi cu caracter CU CONŢINUT MATEMATIC competitiv.4.C.DEZVOLTAREA MECANISMELOR DE OPERARE ACŢIONALĂ ŞI DE REZOLVARE A PROBLEMELOR III.Rezolvă probleme cu o singură operaţie. – programă-proiect pentru elevi cu deficienţă mintală severă la aria curriculară “Ştiinţe şi cunoaşterea mediului” clasele I-X.Numără crescător pe baza materialului concretintuitiv. culoare.Utilizează în situaţii practice unităţi de măsură adecvate pentru timp.Compară prin sortare şi selectare grupe de obiecte după criterii simple considerate separat (mărime. C. E.CUNOAŞTEREA ŞI UTILIZAREA CONCEPTELOR SPECIFICE MATEMATICII COMPETENŢE C.Acceptă sarcinile didactice cu conţinut matematic. formă).Compară şi ordonează numerele naturale de la 0 la 20 cu suport intuitiv.1. 2005 3. D. C. C.. triunghi) şi să reprezinte figuri plane. C. Muşu Ionel. VEDEREA ANGAJĂRII C. 2003 2. Bucureşti.