You are on page 1of 2

Controlul constituţionalităţii legilor. 1. Definiţi noţiunea controlului constituţionalităţii legilor.

Sintetizând , retinem din literatura de specialitate urmatoarea definitie a controlului constitutionalitatii legilor:activitatea organizata de verificare a conformitatii legii cu Constitutia, si, ca institutie a dreptului constitutional, cuprinde regulile privind autoritatile competente sa efectueze aceasta verificare , procedura de urmat si masurile ce pot fi luate cu ocazia realizarii acestei proceduri. 2. Determinaţi tipurile de control al constituţionalităţii legilor. Abordând clasificarea sistematica a controlului constitutionalitatii legilor pe baza criteriului organului competent care-l realizeaza se pot stabili urmatoarele forme de control: In dependent de timp: anterior/posterior In dependent de forma: abstract/concret Dupa volum: general/particular In dependent de continutul controlululi: formal/material In dependent de spatiu de realizare: intern (cine la emis) /extern(alta autoritate) In dependent de modul inscrierii in constitutie: Explicit ( prevazut de constitutie)/ implicit (nu-I prevazut dar reiese din principiul legalitatii) 3. Argumentaţi necesitatea şi forma de exercitare a controlului constituţionalităţii legilor în Republica Moldova. Prin controlul constituăionalitătii legilor se urmăreşte scopul - examinarea conăinutul legilor în raport cu prevederilor Constituăiei. în baza titlului V al Constituăiei RM, a fost creată Curtea Constituăională ca unica autoritate publică de jurisdicăie constituăională şi de control al respectării legilor în sistemul constituăional al Republicii Moldova. Curtea Constituăională a Republicii Moldova se înscrie în „modelul european" de jurisdicăie constituăională. Făcînd o sinteză a doctrinei europene cu privire la locul Curăii Constituăionale în raport cu celelalte autorităăi putem spune că, în modelul concentrat de control al constituăionalităăii legilor de tip european, Curtea Constituăională se situează în afara celor trei puteri constituite tradiăional (executivă, legislativă, judiciară). Această variantă este oferită de doctrina italian, spaniolă, belgiană şi franceză, în aceeaşi poziăie se situează şi Curtea Constituăională a Republicii Moldova, care nu face parte nici dintr-o putere. Conform Constituăiei Republicii Moldova este o autoritate de jurisdicăie constituăională independentă de oricare altă autoritate publică. Ea se sprijină pe ideea conform căreia, pentru a putea controla activitatea unui organ cum este Parlamentul sau Guvernul, este absolut necesar ca cel ce controlează să se afle la un nivel superior organului controlat Printre caracterele particulare ale Curăii putem menăiona: Curtea Constituăională nu este o putere în stat şi nici nu deăine vreuna din funcăiile puterilor legislative, executive şi judecătoreşti; Caracterul jurisdicăional determină şi principiile de organizare şi funcăionare a Curăii şi anume independenăa şi inamovabilitatea judecătorilor, iar procedurile prin care se realizează atribuăiile Curăii au, în mare parte, trăsături procedurale judecătoreşti.

în asigurarea realizării principiului separării puterii de stat şi a responsabilităăii statului faăă de cetăăean şi a cetăăeanului faăă de st .In concluzie putem menăiona că Curtea Constituăională a Republicii Moldova este unica autoritate publică politico-jurisdicăională. adică include trei trăsături esenăiale necesare în garantarea supremaăiei Constituăiei.