X. Fenomenologia arhitecturii.

Spațiu existențial și Genius Loci

- cel mai important nume al fenomenologiei în arhitectură este teoreticianul norvegian Christian Norberg-Schulz (1926-2000) - CNS este inspirat de Martin Heidegger, filosoful "ființei" - fenomenologia pune accentul pe percepția directă a arhitecturii - fenomenologia locului privește relația dintre esență și fenomen: cum devine prezent, perceptibil, "spiritul" locului - este o viziune "umanistă" asupra spațiului (opusă viziunilor "neo-materialiste" contemporane)

Spațiu existențial
- CNS își definește concepția despre spațiul arhitectural în cartea sa Existență, Spațiu, Arhitectură (1970)1
- omul are o nevoie existențială să introducă ordine și semnificație în lumea evenimentelor și acțiunilor sale, să găsească sens în ceea ce face și ceea ce i se întâmplă (comentariu: dacă analizăm spațiul din perspectiva sensului și semnificației, atunci îl vedem neapărat ca pe un mediu cultural; din start trasăm perspectiva cultural-umanistă asupra tot ce va urma în argumentație; perspectiva lui CNS asupra spațiului e una culturalistă) - CNS îl consideră pe Heidegger ca fiind primul mare filosof care a conceput existența ca fiind neapărat spațială, care a subliniat că spațiul este existențial (adică: nu indiferent, preexistent unei percepții umane) - spațiul euclidian e infinit și omogen; pentru Platon, geometria era știința spațiului - chiar și în știință, geometriile non-euclidiene și teoria relativității au schimbat această concepție omogenă despre spațiu, au distrus credința că geometria euclidiană descrie
1

Christian Norberg-Schulz, Existence, Space, Architecture, Praeger Publishers, 1970

teritorialitate: locul are o dimensiune relativ perceptibilă. omul își construiește "scheme" de relaționare la spațiu. ci cu relații precum: proximitate. ci topos/loc. . toate schemele primitive de organizare a spațiului presupun spațiul centrat . proximitatea și coagularea privesc locurile. continuitatea caracterizează căile.topologia: nu operează cu distanțe. când sunt certitudini. are nevoie de limite. continuitate. cantități și dimensiuni permanente. eliberarea de locuri..locurile sunt create de om ca niște centre . tradiționale.Mircea Eliade arăta că centrul este un loc sacru în religii. mai mult. așezările umane trebuie să fie la o scară imaginabilă. pentru ca locurile ei să poată fi însușite de locuitori. arii. afirmă CNS. cele mai bune argumente. ele nu sunt certitudini.) . asta e o nevoie antropologică elementară. direcțiile. inițiere . (comentariu: nu geometrie. o ipoteză adevărată numai până la proba contrarie. au recunoscut că orice geometrie e mai degrabă o construcție umană . să atingi centrul înseamnă consacrare. un loc absolut. ci mai precis topologie. ca interpretări ale unei antropologii care se schimbă ea însăși în timp. provin din orientarea afectivă în mediu și sunt determinate cultural . închidere.. o anumită stabilitate este o nevoie umană fundamentală. să poată însemna "acasă" . nu geo/glob. domenii. iar acestea au proprietăți calitative. chiar dacă multiplicarea locurilor duce la slăbirea atașamentului față de fiecare loc în parte și permite mobilitatea. inaccesibil. susține CNS (comentariu: nevoia fundamentală de centru absolut și de locuri neapărat fixe este un credo. ca disciplină științifică.limita este relația topologică înăuntru-înafară. când noi trăim într-o lume hiper-modernă?. căci și ele ajung până la noi doar ca interpretări.perfect fidel spațiul fizic. închiderea definește arii. de ce ar fi civilizațiile pre-moderne. dezvoltarea umană ar fi imposibilă.centru sau loc: spațiul omului este neapărat centrat.psihologul Jean Piaget arăta cum se formează conștiința umană odată cu experiența spațială: pentru a se orienta. ea este un aspect fundamental al spațiului existențial. nu universal. azi se adună și probe contrarii. ci particular) .un mediu structurat are nevoie de locuri relativ stabile. experiența lui se trăiește ca un "înăuntru". ca dovadă. omul locuiește numai după ce a definit ce e înăuntru și ce e înafara locului locuit. ele nu se referă la realitate . o axiomă. însă dacă totul s-ar schimba permanent. centrele. argumentele antropologice însele sunt discutabile: de ce ar fi civilizațiile primitive un reper.Albert Einstein: când propozițiile matematice se referă la realitate. intrinsec conceptului de loc. limitată.

atunci implantarea umană își pierde identitatea (comentariu: afirmația lui CNS despre necesitatea "figurii" recognoscibile este destul de riscantă. obiecte3 . în schimb. la modul în care el trăiește experiența spațiului) . după scară (adică dimensiunea este raportată la om. Scurtă istorie a viitorului. astăzi tema "iconicului".cosmonauți) . 75-76 3 v. . "Structura spațiului locuit" în: Dana Vais. dacă ea nu are această calitate. învăluitoare (comentariu: astăzi se face în mod curent referire la oameni ca nomazi. p. căile au un mare grad de libertate. amenajare interioară.spațiul existențial (ca spațiu arhitectural) este ierarhizat pe niveluri. Universitatea Tehnică Cluj.2) . domeniul lor e puternic centralizat și închis. e un sistem coerent 2 termenul îi aparține lui Jacques Attali (1985). urbaniști. focarul. Polirom. arhitecți de interior. căile lor au o mișcare circulară.. înrudit cu "figura".. pp. iar locurile sunt slab dezvoltate . construcție. la un spațiu al fluxurilor și al "obiectelor nomade". domeniul e primul ca importanță. Locuire. Cap. iar ceea ce contează este densitatea experienței.nivelurile spațiului existențial după CNS: geografie. peisaj. v. peisagiști.spațiul existențial / existența: e o totalitate care nu admite în realitate separările.civilizațiile agricole. demonstrează că prin "figură" se poate aluneca în forme de arhitectură uneori chiar dubioase.totuși.intervenția la un nivel are implicații asupra celorlalte niveluri.concretizarea spațiului existențial al omului este spațiul arhitectural . care o face recognoscibilă. fragmentările pe care le aduc diverse puncte de vedere specializate (cum ar fi designeri.orice închidere este o "figură" în raport cu teritoriul. simplistic "figurative". 1997. Iași.locurile. sau care cel puțin n-au nimic de-a face cu fenomenologia. arhitecți. susține CNS. deschideri și chiar limite vagi. au fost orientate către loc. geografi. 2007. 23-26 . Jacques Attali.identitatea este strâns legată de experiența locului . există intrări.pentru nomazi. căile și domeniile sunt elementele constitutive ale spațiului existențial . CNS e însă influențat de teoria Gestalt și se referă pur și simplu la relația figurăfond) . oraș.. către viața statică. punctul de referință . Cluj-Napoca.

Alvar Aalto. ci ține de voință și proiect explicit.comentariu: sunt oare toate aceste lucrări pătrunse de același "spirit" al peisajului finlandez? Dacă da. în contururi similare. trebuie vrut. Genius Loci (1979)5 . asta înseamnă că spațiul arhitectural nu e automat. (comentariu: e una din ideile pe care insistă CNS și e foarte importantă. care se poate obține din vreun gest instinctiv. 1929.experiența arată că omul nu-și găsește baza de sprijin în mod spontan.spațiul existențial este o totalitate. observă CNS. Milano. obiect Lacuri finlandeze. Architecture. Pavilionul Finlandei. fabricat. artificial. construit. a spațiului existențial.Christian Norberg-Schulz a abordat deja noțiunea de genius loci. Liège. Fotoliu pentru sanatoriul din Paimio. 1938 . viziuni care căutau interpretări științifice și mecanisme obiective ale sensului și semnificației spațiului arhitectural) 5 Christian Norberg-Schulz. Paysage. Expo New York. figurativ chiar. dar o va dezvolta pe larg într-o carte anume. New York. în care nivelurile interacționează. Genius Loci. Vaze de sticlă. 1965 (e o carte încă foarte marcată de structuralism și semiologie. în fome curbe. 1980. 1981) .cartea se auto-prezintă ca o intoducere în fenomenologia arhitecturii 4 Christian Norberg-Schulz. Genius Loci. Mardaga. 1979 (Genius Loci. problema mediului locuit. este una de intenții și de atitudine. mobilier. arhitectură. MIT Press. . Electa Editrice.) Genius Loci / spiritul locului . Intentions in Architecture. atunci el se manifestă foarte concret. Ambiance. ficționat.Exemplu: Niveluri ale spațiului la Alvar Aalto / peisaj. Rizzoli. ca într-un câmp dinamic (comentariu: noțiunea de câmp dinamic și ideea reltivizării scărilor sunt foarte actuale acum) . spațiul arhitectural este definit prin aceste intenții și atitudini. imaginat. spațiul arhitectural este un construct cultural. prima lui carte notorie se numea Intenții în arhitectură4. "intenție". Towards a Phenomenology of Architecture. proiectat. nu e ceva natural. 1939.

a unor esențe. el poate să nu dispară chiar dacă locurile se schimbă.. referința fiind în special lucrarea Construire. Universitatea Tehnică Cluj. pp. 231-232 . o atmosferă a lui . 1997. "Construire. aflate în raporturi topologice .o fenomenologie a caracterului trebuie să investigheze determinantele lui concrete . locuire.locul are caracter. gândire".CNS: detaliile sunt cele care precizează caracterul unui loc (adică fac caracterul locului să fie precis. ea este o existență prin esența ei localizată . locuire. arhitectura apare atunci când se concretizează genius loci . spațiu cu caracter) .Heidegger: a fi înseamnă a locui.ea se revendică explicit de la fenomenologia existențialistă a lui Martin Heidegger. indiferent).existența înseamnă concretizarea. a face ca lucrurile să devină concrete este funcția operei de artă .locul se definește calitativ.loc (centru existențial. gândire (Bauen. Wohnen. 1951)6 . transpunerea în forme concrete. Locuire. cap.locul e un fenomen . a unor realități fundamentale. existența e "ființare" . Denken.genius loci poate fi protejat. locurile au un fel de inerție.locurile se definesc prin "lucruri existente reale". aceasta e chiar condiția umană. într. o oarecare capacitatea de a primi conținuturi diverse . particular) .actul principal al arhitecturii este să înțeleagă vocația locului (comentariu: e vorba adică mereu de ceva pre-existent) 6 v. a fi legat de locuri. omul locuiește în măsura în care concretizează lumea în construcții. în: Dana Vais.genius loci e o concepție romană antică: romanii credeau că fiecare ființă are spiritul său păzitor (genius) . adică sub cer. spațiul nu e omogen. ci saturat de diferențe calitative .CNS o citează pe Suzanne Langer: arhitectura există atunci când mediul în totalitatea sa se face vizibil.scopul arhitecturii este de a transforma un sit (neutru.Heidegger: esența locuirii este sălășuirea pe pământ.

din aceeași familie de construcții identitare este. și peisajul "clasic". atmosferă care se regăsește și în literatură. și clișeul "românul e frate cu codrul". topografia. ele sunt premise absolute. ce țin de varietatea și misterul forțelor naturale (comentariu: tema "intensității" e foarte actuală. artă plastică. situat între nord și sud . acum) . muzică. al Greciei. vegetația. clasică și compozită . de exemplu. care e "cosmic". (comentariu: "omul nordic" e prezentat ca o specie aparte.identitatea unui loc presupune o corespondență concretă între oameni și locul respectiv.) . care se percep imediat.fiecare situație concretă posedă o combinație particulară de factori care constituie totalitatea integrată a genius loci . peisajul deșertului. pe care îl numește "romantic". omul nordic trebuie să plece din oraș și să regăsească genius loci în atmosfera pădurii. faptul că un loc are caracter înseamnă că el produce o corespondență între exteriorul fizic al spațiului și interiorul psihic al omului care-l percepe . . în Africa. situat în sud. ceață. ca să aibă o adevărată priză existențială.omul modern exaltă însă condiția de nomad .omul e parte integrantă din mediu . CNS nu reușește să evite stereotipurile.fenomenologia locului natural privește elemente ca: forme de relief. mai precis nordic european. arbori. cosmică. așa încât aceste elemente să poată fi identificate și folosite ca repere de orientare în spațiul existențial . lumina (de exemplu: soarele nordic e aproape de orizontală).. apa.arhitectura va fi prin urmare: romantică. toate acestea alcătuiesc caracterul peisajului (comentariu: cu alte cuvinte. lumea nordică e o lume sălbatică.orientarea și identificarea privesc existența ființei în lume . iar pentru cel clasic Roma.a aparține unui loc înseamnă a avea un punct de sprijin existențial . ca o construcție mitică. neapărat elemente concrete.CNS face referință la Kevin Lynch. aerul (umiditate. culoare) permit construcția imaginilor mentale. valea.CNS dezvoltă trei studii de caz: peisajul nordic.locul artificial: "omul și-a dat seama că să creezi un loc înseamnă să exprimi esența ființei" (comentariu: ideile de "esență" și "ființă" sunt preluate de la Heidegger. ozon tonifiant). pentru ca să existe sentimentul uman de apartenență la loc . pădure. care nu se pun sub semnul nici unei întrebări) .peisajul scandinav are o atmosferă proprie care decurge din variate elemente concrete. care spunea că un mediu poate avea (sau nu) imaginabilitate: elemente concrete (formă.există locuri care provoacă senzații intense. muntele.comentează trei orașe: pentru peisajul nordic Praga.trebuie să existe elemente concrete cu care să ne putem identifica. direct. pentru cel cosmic Khartoum. prin simțuri) .

între esență și elementele concrete prin care ea se manifestă) . ne-articulată.modul fenomenologic de a face prezent "spiritul locului" este diferit de cel simbolic Exemplu: Amenajările băilor sătești din regiunea Ciucului sunt un caz ce le ilustrează pe amândouă: și percepție directă prin simțuri. și chiar în modul de organizare a construcției. CNS observă că există o criză a mediului modern în primul rând la nivel urban: aici s-au pierdut structurile spațiale care asigurau identitatea ambientului . naturale . în fenomenologie.ultimul capitol al cărții Genius Loci. deplânge consecințele modernismului asupra urbanului și dispariția orașului tradițional.întreaga regiune beneficiază de resurse de ape minerale foarte multe și foarte variate . bazată pe tehnici meșteșugărești. este o continuitate directă.. simbolicul și metaforicul sunt moduri de abordare a spațiului care sunt opuse fenomenologiei."ordinea cosmică este reprezentată prin organizarea spațială" (comentariu: relația de reprezentare între spațiu și "ordinea cosmică" este problematică dacă se cade în semnificare simbolică. de structură.comentariu: este un exemplu de amenajare pre-modernă. spune CNS . "Locul azi". și reprezentări simbolice de credințe mitice Băi la Șumuleu Ciuc Băi la Cozmeni . adică percepției directe prin simțuri. o încercare de atingere a esenței originare.conceptul de genius loci se înțelege cu ajutorul conceptelor de semnificație. modul de relaționare între esență și manifestările sale concrete este non-simbolic și non-metaforic. bazate pe implicarea comunității.

și că arhitectul Sverre Fehn este cel care i-a dat o semnificație internațională. mai degrabă decât ceva esențialmente negativ) . pentru care demersul romantic degenerează ușor în jocul superficial sau sentimental al formelor "anti-clasice" (de exemplu arhitecții organici. pentru că "locul ne conferă identitatea".CNS afirmă (altundeva) că există un modernism regional în Scandinavia.Alvar Aalto a fost primul modern care a reușit așa ceva.este vorba și de ceea ce Siegfried Giedion numea o "a treia generație de arhitecți moderni". fanteziile lui sunt arbitrare.caracterul ambientului modern este monotonia. mesajul final al cărții este urgența înțelegerii arhitecturii ca recuperare a locurilor. . afirmă CNS. edificiile moderne există pe un "nimic" al unei vieți abstracte . Mies . Aalto concretizează în operele sale genius loci finlandez .observație: cu foarte puține excepții . pp.CNS pledează explicit pentru "redescoperirea locului". 91-92 . "Une vision poétique". locul e pirdut.orașul nostru e o adevărată confuzie de scări. în "confuzia" lor. neo-expresioniști) . crede el. în: L'Architecture d'aujourd'hui nr.7 7 Christian Norberg-Schulz. mulți văd în relativizarea scărilor. în care transmite clădirilor individualitate și pretinde locurilor mai mult decât doar să respecte tipologii și principii generale abstracte .toate exemplele pe care le dă CNS.Alvar Aalto și Sverre Fehn sunt printre arhitecții moderni scandinavi cei mai reprezentativi pentru ce înseamnă fenomenologie în arhitectură . 287/1993..Kahn. Le Corbusier. sunt din arhitectura pre-modernă (comentariu: pre-modernitatea are totuși o relevanță foarte limitată pentru arhitectura contemporană) . un potențial. regretă CNS (comentariu: în prezent.arhitectura modernă a intrat într-o fază nouă.observație: arhitectura scandinavă ilustrează cel mai bine teoria fenomenologiei lui CNS . ca fiind potrivite teoriei lui.

din situare. nici directă . Fehn spune.formele casei derivă din situație. e foarte deschis spre Giardini . Telemark. că umbrele sunt lungi.comentariu: obsesia pentru spațiu și detalii este și o temă de dezbatere modernistă. un entretien avec Sverre Fehn".lumina e un adevărat material de lucru pentru arhitect . iar romantismul se găsește în toate formele de artă nordice. În orice caz. pp. din sit . care este proiectată tot de Fehn . Bamble. 287/1993. în: L'Architecture d'aujourd'hui nr. pentru că obsesia pentru detalii a dus la pierderea spațiului. spune el. Casa Busk. împreună cu amenajarea interioară. aceasta conduce la romantism. pe care abia apoi a făcut-o . Armelle Lavalou. e de fapt aici o meditație asupra interferenței modernismului abstract cu fenomenologia concretă. Pavilionul Țărilor Scandinave la Bienala de la Veneția. despre Erik Gunnar Asplund (cel mai celebru arhitect nordic din generația modernistă) că era obsedat de detalii. cu căderi dramatice de teren . Să creăm între natură și arhitectură o tensiune 8 9 v.Fehn mărturisește că abia după ce casa a fost terminată i s-a părut foarte bine integrată în sit: ca și cum ar fi avut mai întâi visul unei călătorii.Exemplu: Sverre Fehn.) Exemplu: Sverre Fehn. spune Fehn. adică de o perspectivă fenomenologică asupra arhitecturii. să fie oare parcimonia luminii cea care l-a condus la a da atâta importanță detaliilor? se întreabă el. Să ne integrăm precis și voluntar în sit.turnul e spațiul copiilor . "Au pays des lumières horizontales. o întreagă generație de tineri arhitecți a fost astfel deformată de Asplund. 1958-19628 . de exemplu.Fehn: nu trebuie să privim niciodată natura romantic.copacii existenți sunt păstrați . 83-84 .azi casa este monument clasat (în legislația Norvegiană așa ceva e posibil). de exemplu.Sverre Fehn (Pritzker 1997) dă o importanță majoră faptului că lumina în nord e orizontală9. spațiul liber era obsesia modernismului abstract.sit norvegian tipic. și comentariul acestui exemplu din capitolul "Reprezentări explicite" Sverre Fehn. 1990 .pavilionul nu are intrare și ieșire unică. (comentariu: excesul de detalii ține de supralicitarea percepției directe.spațiul interior e complet liber . de asta dramaturgia nordică nu e niciodată nici exactă.

fenomenologia arhitecturii. 1991 . Muzeul Ghețarului. Intrarea la Institutul de Arhitectură al Universității din Veneția. .observație: lucrarea este bine înscrisă în contextul venețian. iar această înscriere se face prin elemente concrete ca treptele care intră în apă. este și ea datată. 1966-1972 .pe intrare stă înscris credo-ul lui Scarpa. preluat de la filosoful Giambattista Vico: "Verum ipsum factum".clădirea este o interpretare a sitului. deși universală ca temă.în legătură cu siturile istorice: "Dacă vrei să urmărești trecutul. . nu-l atingi niciodată. Doar manifestarea prezentului poate face să renască trecutul" .observă Sverre Fehn. . Adevărul se atinge numai prin fapte.Exemplu: Sverre Fehn. decât făcând tu însuți. prin participare activă.scara spre terasă se leagă de munte și sugerează ascensiunea spre lumea zăpezilor veșnice .arhitectul venețian Carlo Scarpa oferă alt caz tipic de operă marcată de fenomenologie Exemplu: Carlo Scarpa. a muntelui din apropiere . nu înțelegi. există o legătură directă între cunoaștere și experiență directă. Relevanța contemporană a teoriei fenomenologiei în arhitectură • percepția directă a spațiului și materiei prin simțuri . ca orice teorie: s-a manifestat mai ales în arhitectura și în discursul arhitectural din a doua jumătate a anilor 1960 și în anii 1970. Adică. în ciuda limbajului și materialelor moderne. Fjaerland. Nu cunoști.

p. Yokohama. în: Ruth Baumeister. The Domestic and the Foreign in Architecture.. variază. de exemplu. pp. • trecerea continuă între scările/nivelurile spațiului. nu are cum să dispară niciodată.. accentele sunt prin forța lucrurilor la polul opus. demonstrează cel mai bine unitatea spațiului peste scări. Sang Lee (ed. Marea. importanța care i se acordă. cu atât mai puțin riști să cazi în confuzie culturală. ambientul ca unitate a spațiului existențial realizată prin treceri neîntrerupte între scări Exemplu: FOA.comentariu: tema percepției directe a materiei și spațiului în arhitectură este o temă universală.David Chipperfield: . Terminal maritim. 2002 • câmpul dinamic care devine câmp intensiv Exemplu: Parametrismul11 10 David Chipperfield. dacă vreți. 4 / Jul. însă accentul asupra ei.observație: arhitectura-topografie."cu cât ai mai mult de-a face cu lucruri fizice și cu lucruri ce țin de experiență. azi. în epoca digitalizării. spațiul ca totalitate . Eu caut lucruri care sunt. spațiul înțeles ca un câmp continuu. O reflexie în apă nu e ceva apreciat într-un loc și nu în altul. e ceva de care te poți bucura în orice țară ar fi. 1415. 010 Publishers. 79 nr. "Understanding Cultural Sensibility. Lumina care intră pe fereastră nu e ceva de care numai un englez s-ar bucura. care se bazează pe continuitatea teritoriu-arhitectură. 316 11 ilustrațiile din: Architectural Design vol.. 8 .-Aug. comune. 2009."10 . Rotterdam.). 2007. David Chipperfield in conversation with Ruth Baumeister".

ci este automat determinat de datele obiective introduse în algoritmul de generare. London. p. de exemplu.-Aug.comentariu: fenomenologia se străduia să descrie cum se poate face arhitectura cât mai bine și mai frumos. 1980 12 Patrik Schumacher.. va spune că "binele" nu e o categorie care să îl intereseze) . se obțin diverse intensități locale în acest câmp.Patrik Schumacher12 numește modul de proiectare digitalizat de azi "parametrism" și afirmă că e vorba de un stil global . cu greu s-ar putea găsi un mijloc mai steril și mai irelevant ca genius loci. 70 . 2009. pe când fenomenologia era una umanistă. 1970 Christian Norberg-Schulz. 14-23 13 în catalogul Bienalei de la Veneția 2006. A New Global Style for Architecture and Urban Design". 79 nr. Existence. spre deosebire de perspectiva culturalistă a teoriilor anilor 1970-1990 .comentariu: continuitatea între scări într-un spațiu considerat ca un "câmp" este o temă importantă a teoriei contemporane a proiectării digitale . 4 / Jul. "câmpul intensiv" al parametrismului nu este "existențial".prin introducerea unor parametri în algoritmul de generare. nu depinde de o perspectivă umană. în: Architectural Design vol. Praeger Publishers. New York. era cumva benignă. teoria neomaterialiștilor de azi e mai degrabă cinică (RK. Towards a Phenomenology of Architecture. Space. . pp.comentariu: spre deosebire de "câmpul dinamic" al spațiului existențial definit de CNS. parametrismul este o abordare neo-materialistă a spațiului. "Parametricism. Architecture.Jacques Herzog: "Pentru a descrie un oraș."13 Bibliografie recomandată: Christian Norberg-Schulz.observație: teoriile neo-materialiste de azi favorizează mai degrabă o perspectivă științifică. Rizzoli. câmpul devine "câmp intensiv" . Genius Loci.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful