MICA BIBLIOTECĂ DE PSIHOLOGIE Coordonatorul colecţiei: dr.

LEONARD GAVRILIU Coperta: VENIAMIN & VENIAMIN

ALFREDADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI
Traducere, studiu introductiv şi note de dr. LEONARD GAVRILIU

EDITURA IRI 1996

ISBN 973-97229-6-2

Coperta reproduce: Salvador Dali, Autoportret moale cu slănină prăjită, 1941

CUPRINS

Traducere după volumul Alfred Adler, M

S t bi ol og is m ul ui fr eu di an (D r. Le on ar d G av ril iu) ..................................................................................................... 7 C u P a I Ca n p C a 2. N e c e si ta te a vi eţ ii în c o m u n; 3.

Securitate şi c) adaptare; Reprezentăril 4. Sentimentul e; de comuniune 3. Fantezia; 4. socială) .............................................................................. Visele 59 (generalităţi); CapitoluHII Copilul 5. şi societatea Transpunerea (1. Situaţia afectivă sugarului; 2. (Einfiihlung); 6. Influ Influenţa enţa omului dificultăţilor; asupra 3. Omul ca celorlalţi fiinţă socială) .................................................................... (hipnoza 65 şi sugestia)......................................................................... Capitolul IV 74 Amprentele Capitolul V lumii Sentimentul de exterioare inferioritate şi (1. tendinţa de a se Generalită impune (1. ţi privind Situaţia din concepţia prima copilărie; despre 2. Compensarea lume; 2. sentimentului de Elementel inferioritate; e aspiraţia de a se dezvoltării pune în valoare concepţiei şi de a dobândi despre superioritatea; 3. lume: a) Linia directoare şi Percepţiile concepţia ; b) despre lume) ................................................................... Amintirile; 95

Capitolul VI Pregătirea pentru viaţă ( 1 . Jocul; 2. Atenţia şi distragerea ei; 3. Delăsarea şi

uitarea; 4. Inconştientul; 5. Visele; 6. Aptitudini, talent) .............................................. 113 Capitolul VII Relaţiile dintre sexe (1. Diviziunea muncii şi cele două sexe; 2. Supremaţia bărbatului în civilizaţia actuală; 3. Prejudecata inferiorităţii femeii; 4. Fuga de rolul de femeie; 5. Tensiunea dintre cele două sexe; 6. încercare de reformă) ............................................................................. 136 Capitolul VIII Fraţi şi surori .................................................. 160 Caracterologie Capitolul I Generalităţi (1. Esenţa caracterului şi formarea sa; 2. Importanţa sentimentului de comuniune socială pentru dezvoltarea caracterului; 3. Direcţii ale dezvoltării caracterului; 4. Delimitări faţă de vechea şcoală psihologică; 5. Tempera mentele şi secreţia endocrină; 6. Recapitulare).......... 168 Capitolul II Trăsături de caracter de natură agresivă (1. Vanitatea; 2. Gelozia; 3. Invidia; 4. Avariţia; 5. Ura) .............. 191 Capitolul III Trăsături de caracter de natură neagresivă (1. Izolarea; 2 Angoasa; 3. Laşitatea; 4. Impulsii neînfrânate, ca expresie a unei adaptări deficiente)......................... 224 Capitolul IV Alte forme de expresie ale caracterului (1. Voioşia; 2. Moduri de gândire şi de exprimare; 3. Atitudinea şcolă rească; 4. Oameni cu principii şi pedanţi; 5. Subordonarea; 6. Infatuarea; 7. Susceptibilitatea; 8. Ghinionişti şi pieze-rele; 9. Religiozitatea)..................................................................... 240 Capitolul V Afectele (A. Afecte disociante: 1. Mânia; 2. Tristeţea; 3. Folosirea abuzivă a afectelor; 4. Dezgustul; 5. Frica (spaima); B. Afecte asociante: 1. Bucuria; 2. Compasiunea; 3. Ruşinea) ... 251 Anexă Observaţii generale privind educaţia Cuvânt de încheiere .................................... Indice de nume ............................................ ... 262 ... 268 . . . 271

STUDIU INTRODUCTIV ALFRED ADLER - O REVANŞĂ A SOCIALULUI ASUPRA BIOLOGISMULUI FREUDIAN

De obicei numele lui Alfred Adler este asociat cu psihanaliza, care pentru mulţi nu este de conceput fără faimosul ei „triumvirat: Freud, Adler, Jung. în realitate însă ambiţiosul concetăţean al părintelui legitim al psihanalizei nu a fost mai mult decât unul din efeme rii „tovarăşi de drum" ai lui Sigmund Freud, fără a fi şi un psihanalist în adevăratul înţeles al cuvântului, cu toate că într-o vreme a îndeplinit funcţia de preşedinte al Asociaţiei Psihanalitice din Viena. Adler „never practisedpsychoanalysis" („nu a practicat niciodată psihanaliza"), susţin apodictic, pe drept cuvânt, J. P. Chaplin şi T. S. Krawiec 1. Freud însuşi s-a văzut obligat să facă precizarea că Adler „nu are nimic comun cu psihanaliza'*2, că el a avut încă de la început propriul său „sistem", doctrina sa, pe care încerca să o substituie psihanalizei, atunci când nu încerca să-şi revendice idei manifest freudiene, străduindu-se să le travestească într-o terminologie diferită. Adevărul este că „psihologia individuală" profesată de Alfred Adler3 nu se încadrează şi nici nu sar putea încadra în psihanaliză, nici ca teorie, nici ca practică, aşa cum lucrul este în bună măsură posibil cu „psihologia analitică" a lui Cari Gustav Jung. Dar cum concepţia lui Adler s-a dezvoltat paralel cu psihanaliza, stabilind cu aceasta şi relevante puncte de contact, ea poate fi considerată foarte bine drept o concepţie parapsihanalitică, cunoscându-se că etimonul „para" înseamnă în greceşte „în afara" sau „pe lângă", „vecin". Ne

LEONARD GAVRILIU

STUDIU INTRODUCTIV

pu te m pe r mi te , aş ad ar, să in cl ud e m în p ar a ps ih a n ali ză (te rm en car e ex cl ud e ori ce ta ng en ţă cu aş anu mi ta pa ra psi hol ogi c, dis ci pli nă ca re îşi re cl a m ă dr ep t ob ie ct de ce rc et ar e fe no m en el e ps ihi ce „p ar

an o rm al e" ) pe to ţi ce i ca re do ve de sc , înt run fel sa u alt ul, ra po rt uri de „v ec in ăt at e" cu fre ud is m ul, ac es te ra po rt uri (d e ob ic ei rel e) pu tâ nd m er ge pâ nă la o an tit ez ă ne t ex pri m at ă, cu m es te ca zu l lui Alf red

A dl er şi al a d e pţ il or s ăi ( C ar i F ur t m iil le r, Er m in W e x b er g, F er di n a n d Bi rn b a u m , A rt h ur H ol u b, Er n st Ja h n, Id a L o w y, O tt o K a u s, S o p hi e L a z ar sf el d, Al fr e d A

p p el t şi m ul ţi al ţii ) s a u al lu i R o g er M u c c hi el li, c ar e, c ul ti v â n d la în c e p ut c u d e zi n v ol tu ră te z e p si h a n al iti c e, la u n m o m e nt d at a tr e c ut în o p o zi ţi e, fă c â

nd ch iar ex ce s de ze l în ac ea st ă dir ec ţie . „P ar ap si ha na liz ă" se do ve de şt e şi so cio an ali za lui Ja co b L. M or en o, ca re i-a şi fo st el ev lui Fr eu d la Vie na, îna int e de a em igr a în A me ric a. Mo ren o nu sc ap ă ni ci o oc azi e de aşi

re ve nd ic a m eri tul „i nv er să rii te hn ici i ps ih an ali tic e" , fa pt ul de a fi te rm in at cu „e ra ve rb al ă" si m bo liz at ă de „d iv an ul fre ud ia n" , sp re a ori en ta pe rs on ali ta te a „t ot al ă" a pa ci en tul ui sp re ac ţiu ne a sp on ta nă ,

p e c ar e el o c o n si d er ă m ul t m ai gr ăi to ar e şi m ai ef ic ie nt ă în pl a n p si h ot er a p e ut ic . „ Ve ch iu l di va n ps ih a n al iti c — sc rie J. L. M or en o — a fo st în d e p ă rt a t în fa v o a r e a

t e a tr ul ui s p o n t a n ei t ă ţi i. A c e st t e a tr u îi o f e r ă p a ci e n t ul ui n o st r u p o si bi li t ă ţi n oi . C â n d st ă t e a în ti n s p e di v a n şi i s e în t â m pl a s ă s e g

ân de as că la ma ma sa u la sor a sa, vor be a des pre ele , ast a era tot ce put ea fac e în po ziţ ia cu lc at. D ar da to rit ă no ul ui ve hi cu l, m a m a şi so ra po t să ap ar ă pe sc en ă, să ac ţio ne ze , să -şi jo ac e pr op riu l rol , în ti m p ce to at ă

lu m ea ar e pu tin ţa să as ist e la re pr ez en ta ţie '4. Es te ce ea ce az i se cu no aş te su b nu m el e de „p si ho dr a m a" lui M or en o, ac es ta fii nd , al ăt uri de Ad ler , ce l m ai no ta bil „p ar ap si ha na lis t", de si gu r în fel ul să u. A ş a

c u m d e s p r e F r e u d s a s p u s c ă a d e s c o p e ri t „ c o m p l e x u l l u i O e d i p " p e n t r u c ă e l î n s u ş i a a v u t o m a m ă c u d o u ă d e c e n ii

m a i t â n ă r ă d e c â t t a t ă l s ă u ş i a c r e s c u t î n t r o f a m il i e î n c a r e e l e r a u n c h i a l u n o r p e r s o a n e m a i î n v â r s t ă d e c â t d

â n s ul (c o pi ii u n or a di nt re fr aţ ii s ăi vi tr e gi ), to t a ş a d e sc o p er ir e a lu i A dl er pr ivi nd in fe ri or ita te a co ns tit uţi o n al ă a u n or or g a n e, c ar e d e z v ol tă în s u p ra st r u ct u

r a p si hi c ă u n „ s e n ti m e n t d e in fe ri o ri ta te " d e cl a n ş at o r al lu p te i p e n tr u o b ţi n er e a s u p e ri o ri t ă ţi i, a fo st p u s ă p e s e a m a d ef ic ie n ţ el o r o r g

a n i c e a l e

a u t o r ul ui , e x pl ic a ţi e p e c a r e el , d e al tf el , o a u t o ri z e a z ă. A dl e r a fo st, în tr a d e v ăr , u n c o pi l fir a v, ra hi ti c, p e st e m ă s ur ă d e b ol n ă vi ci o s, a ş a

înc ât în mi nt ea lui sa înf iri pa t înc ă di n co pil ări e gâ nd ul de a se fa ce me dic pen tru a „l up ta co nt ra m or ţii" 5 . Da r nu nu m ai „in fer ior ită ţile " fizi ce lau sti m ul at la „c o m pe ns ări " a m biţ io as e, ci şi un el e co nsi d eren te de ord

in spi ritu al. La lic eu, de exe mp lu, fiin d foa rte sla b la m at e m ati că , tat ăl să u 1a ob lig at să re pe te cl as a, în ci ud a re co m a ndă rii un ui pr of es or ca re1 sf ăt ui a să -şi de a fiul uce nic la o cro itor ie. „D ac ă ta ta — spu ne Ad ler — ar fi as

sau An ett e Ke ller ma nn. Pa av o Nu rm i etc . pe câ nd el se vo ia. d ar to at ă vi aţ a a ş fi cr e z ut c ă a n u m iţi o a m e ni a u c u a d e v ă r at « d a r ul » m at e m a ti ci i'6 . în in co nş tie nt ul să u. De altf el.c ul ta t d e p o v aţ a p ro fe s or ul ui . a ş fi d e v e ni t p ro b a bi l u n b u n cr oi to r. De mo ste ne. Ad ler pa re a se aş ez a în co m pa ni a un or ce le bri tă ţi ca Ho me r. Sm eta na. de Fre ud se va sep ara (o pri m ă te nt ati vă a fă cu t şi în 19 04 !) pe nt ru că av ea se nz aţi a că îi es te su ba lte rn . R ep et ân d cl as a. Be eth ov en. Do sto evs ki. A le g â n d e x e m pl e c a r e s ă il u st r e z e t e o ri a s a a „ s e n ti m e n t ul ui d e in fe ri o ri t at e" şi a „c o m pe ns ări i" su bs ec ve nt e (şi ch iar a „s up ra co m pe ns ări i") . In tui nd u-i a m biţ iil e. Mi lto n. un „s pir itu s rec tor " 7. Fr eu d 1a în sc ău na t . el ev ul „n ed ot at " a de ve nit ce l m ai bu n m at e m ati ci an .

„e st e co nţ inu tă în ge r m en e to at ă te ori a ad ler ia nă '*. Cli ffo rd All en es te de pă rer e că . că în pri m a ca rte de ră su ne t a m ag ist rul ui să u. cr iti c ă în c a r e. a ti n g e a t o c m ai p u n ct el e ne vr al gi ce al e ps ih an ali ze i fr eu di en c di n ac el ti m p. Stu die Lib er Mi nd er we rli gk eit vo n Or ga ne n (W ie n. U n dis cip ol al lui Ad ler afi rm ă. la d r e p t v o r bi n d. nu făr ă te m ei. pri mi tă cu ne în cr ed er e de Fr eu d. Ad ler „n u a m ai . di n 19 13 . câ nd a ex pu s un fel de „t ab lă de leg i" a psi hol ogi ei ind ivi dua le. d ar A dl e r n u e ra o m ul c ar e s ă s e m ul ţ u m e a sc ă c u „ c o m p e n s ă ri " m in or e.p re ş e di n te al S o ci et ăţ ii p si h a n al iti c e. r e d a ct â n d o a c e r b ă cr iti c ă a t e o ri ei s e x u al is t e a vi e ţii p si hi c e. în 1 9 1 1 el a in iţi at o în d r ă z n e aţ ă m i şc a r e st r a t e gi c ă. 19 07 ). Pe de alt ă pa rte .

p re di c a e x a ct a c el a şi lu cr u c a în 1 9 1 3> t} . ia r la sf âr şi tu l vi eţ ii s al e. d u p ă u n sf er t d e s e c ol . D or in d cu tot di n adi n s ul s ă p u nă un „f un da m en t de ne zd ru nc in at " co nc ep ţie i sal e.p ro g re s at ni ci m ă c ar c u u n d e g et în a ni i u r m ăt or i. „î n sti lu l fu gi lo r lu i Jo h a n n Se b as ti a n B ac h. A dl er r ei a a d e s e a a c e e a şi id e e s u b fo r m e di fe ri t e " ^ . U n al t a dl er ia n o b s er v ă şi el c ă. nu .

l a s p e c u l a ţi i m e t a fi zi c e . „ O id ee — ci ti m în D er Si n n d es L e b e n s. r ă m â n â n d p ri z o ni e r ul p r o p ri il o r s al e li m it e şi r e c u r g â n d . W ie n. m ai m u lt d e c â t s a r p u t e a c r e d e .LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV e s t e d e m ir a r e c ă n u d e p u ţi n e o ri A d le r si m p li fi c a şi d o g m a ti z a. u n se nt i m e nt s a u o a c ţi u . 1 9 3 3 — .

Vo inţ a de pu te re şi vo inţ a de a se fac e re ma rca t ale lui Ni etz sc he — scr ie el în Ob er de n Ne rv os en Ch ar ac te r — ex pri m ă în fo nd ac el aş i lu cr u ca şi co nc ep ţia no as tr ă ca re.. P e câ nd Fr eu d a pr el ua t de la Ni et zs ch e m ai al es id ee a pr im atu lu i s e x u al it ăţ ii şi af e ct iv it ăţ ii. nic i su b ra po rt bio log ic. . pe de alt ă pa rt e.n e n u v o r f i c o n s i d e r a t e j u s t e d e c â t d a c ă e l e s u n t a s t f e l s u b s p e c i e a e t e r n it a ti s " 1 ' . A dl er şi -a a x at c o n c e pţ ia p e te or ia ni et zs c h e e a n ă a „v oi nţ ei d e p ut er e" ( W ill e zu r Ma cht ). nic i sub rap ort soc ial. ad ap tâ nd -o la pr op ria sa te ori e a că ut ări i ob sti na te a su pe rio rit ăţi i şi a aş azis ul ui „p rot es t vir il" ca ra ct eri sti c fe m eil or ca re nu -şi ac ce pt ă co nd iţi a de inf eri ori tat e. c a şi c o n c e pt ul d e re fu la re . se ap ro pi e de ac ee a a lui Fe re .

L a a c e st e a s e a d a u g ă in fl u e nţ a fi cţ io n a h s m ul ui lu i H a n s V ai hi n g er . pe câ nd ne vr oti cu l. co nf or m ân du -le re ali tăţ ii. le gil or şi exi ge nţ el or ac es tei a şi se rvi nd use de fic ţiu ni do ar ca pu nc t de pl ec ar e co m od în ab or da re a re ali tăţ ii şi vi eţi i. di m po tri vă . A ră tâ n d c ă. d e p ar te d e a st ab ili înt re fe no m en el e lu mi i op ozi ţii rig idi e. d u p ă c ar e s e nt i m e nt ul d e pl ă c er e ar fi e x pr e si a u n ui s e nt i m e nt d e p ut er e. iar ps ih oti cu l m er ge şi m ai de pa . se ag aţ ă de fic ţiu ni ca în ec at ul de un fir de pa i. rei fic ân du le. în vr e m e c e s e nt i m e nt ul d e n e pl ă c er e ar d e c u r g e di n tr u n s e n ti m e n t d e n e p u ti n ţ ă "1' .şi d e a câ to rv a a ut or i m ai v e c hi . o m ul să nă to s înc ea rc ă m ai de gr ab ă săşi de ta şe ze gâ nd ire a şi ac tiv ita te a de o lini e de ori en tar e „ir ea lă" .

d o m in ă li m b aj ul şi g â n di r e a n o a st r ă. c a şi c u m ai fi c el m ai ta re .rt e. ca m od us di ce nd i. c a şi c u m ai fi c el m ai d uş m ă ni t" et c) . fă c â n d di n fi cţ iu ni fo rţ e a nt ro p o m or fi c e ir ez is ti bi le („ A cţ io n e az ă c a şi c u m ai fi so rti t pi er ză rii . Ac es ta es te pu nc tul de ve de re pe ca re îl su sţi n eu şi as up ra că rui a in sis t în to at e lu cr ări le m el e ref eri to ar e la ne vr oti ci. ia r p si h o ti c ul c au tă să -i co nf er e o ex ist en ţă re al ă. A dl er s u bl ini a z ă: „ Si m b ol ul . în ca re au to rul ar at ă va lo ar ea pe ca re o re pr ez int ă în gâ nd ire a . Şi nu m ai pri ntr -o fer ici tă înt â m pl ar e a m lu at cu no şti nţ ă de ca rt ea ge ni al ă a lui Va ihi ng er. Die Phi los op hie der Als Ob (1 91 1). D a r n e v r o ti c ul îl ia c a lit e r ă d e e v a n g h el ie .

de fap t ind ete rmi nab ile. Wil he lm Dil th ey pa re.şt ii nţ ifi c ă a c el e c o n st ru cţ ii in te le ct u al e c ar e d e m ul t m ia u d e v e ni t fa mi lia re pri n stu die re a ne vr oz elo r"1 3 . te n di n ţa d e aşi di si m ul a s e n ti m e n t ul d e in fe r ior it at e în d ăr ăt ul u n or fi cţ iu ni c a p u te re a. co ns tâ nd di n ac te de vo inţ ă ori en tat e tel eol ogi c. a ct el e d e ră z b u n ar e im ag ina re. tr ăi r e a in te ri o ar ă a u n or sa ti sf a cţ ii vi sat e etc . ci în ge ne ral ori ce o m ar e. D ar nu nu m ai ne vr oti cu l. S e im pu ne să ex a mi nă m. un cie as pe ct e co ntr ov er sa te pri vi nd . po tri vit c o n c e pţ ie i a dl er ie n e. de as e m en ea . săşi fi ex erc ita t infl ue nţ a as up ra lui Ad ler . în cel e ce ur m ea ză. Fic ţio nal is m ul lui Vai hin ger îi va ser vi lui Adl er în spe cial la res pin ger ea det er mi nism ul ui ca uz al pe ca re îl pr o m ov a Fre ud şi că rui a îi va op un e un fin ali sm co ntr ad ict ori u. di n m o m en t ce ve de a în via ţa ps ihi că un tor en t co nti nu u.

de alt fel . şti ut fii n d că di n a n ul 1 9 2 0 el a lu at co nt ac t c u In st it ut ul p e d a g o gi c di n Vi e n a. op er a de psi ho lo g şi d e pr ac tic ia n a lui A dl er în d o m e ni ul cu re i ps ih ot er a p e ut ic e sa u p ur şi si m pl u în d o m e ni ul d e m er su ril or ps ih o p e d a g o gi ce .„p si h ol o gi a in di vi d u al ă" . făr ă nic i o le gă tur ă cu an sa m bl ul „si ste mu lui "a dle ria n^. „P SI HO LO GI A IN DI VI DU AL Ă" ŞI IN CO NŞ TIE NT UL . 1 . Ad ler er a pr ea pu ţin ap t să op er ez e cu m at eri ale le fur niza te de inc on şti en t. De înd at ă ce Fre ud a e mi s pă rer ea că în luc rar ea lui Adl er Ob er den Ner vos en Ch ara cte r inc on şti en tul ap ar e do ar „ca o cur iozi tate psi holo gi că ". ad es ea a fos t pu să la în do ial ă di m en siu ne a ab is ală a „p sih olo gi ei . u n d e m ai tâ rz iu a ţi n ut o su it ă d e pr el e g er i în c ar e îşi pr o p u n e a să d e m o n st re ze p os ib ili ta te a a pl ică rii co nc ep ţie i sal e în ed uc ar ea şc ola ril orpr obl e m ă. şi că.

fo n d at or ul ui . n u p ar c so fi fă c ut ). Se pa re tot uşi că psi hi atr ul en gl ez cu no aş te co nc ep ţia ad ler ia nă m ai mu lt di n că rţil e 1 1 . ni m ic "15 . p e nt ru el . a c e as ta n u în se a m n ă. ţi n â n d c o nt d e o p er a sa . A ser ţiu nil e de ac est fel po t să de co nc ert ez e. E n gl ez ul es te d e p ăr er e că ps ih ol o gi a lu i A dl er es te es e nţ ial m e nt e o eg op si ho lo ^i c. ps iho log iei ind ivi du ale " fii nd u-i ind ife re nt da că un fe no m en psi hic est e co nşt ien t sa u nu1 6 . a di c ă u n st u di u al pr o c es el or p si hi c e c o n şt ie nt e. înd eos ebi atu 1 0 nci câ nd su nt fă cu te su b se m nă tur a un or au tor ită ţi. Cl iff or d All e n va af ir m a ca te g or ic că da că A dl er „r e c u n o aş te in c o nş ti e nt ul (p e c â n d.in di vi d u al e" ..

LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV lu i E r m in W ex b er g. D at fii nd că în râ nd ul ad ler ie nil or se vă de a o fla gr an tă lip să de una ni mit ate în a-1 con sid era pe Ad ler un psi hol og abi sal . c u t o a t e c ă s e r e f e r ă la o p e r a a c e s t u ia d i n u r m ă . p e c a r e îl ci t e a z ă m ul t m ai fr e c v e n t d e c â t p e A d l e r. u n ul di nt re di sc ip ol ii d e m a rc ă ai te or et ici a n ul ui „ c o m pl e x ul ui d e in f e ri o ri t a t e ".

„C u to at e că — scri e el — at en ţia co nş . pr ele ge ri în car e Adl er ur mă re a săşi ex pu nă cât ma i cla r şi ex ac t co nc ep ţia . ci şi de stu de nţi .au te nti c {„ Ti ef en ps yc ho lo ge ") . pr o bl e m a a co ns tit ui t te m a g e n er al ă d e d ez b at er e a C o nf er in ţe i U ni u nii In te rn aţ io n al e p e nt ru Ps ih ol o gi c In di vi d u al ă. A bs tr ac ţi e fă câ n d d e co nc lu zii le ac es te i co nf er in ţe . se cu v in e să ar ăt ă m că în M en sc he nk en nt ni s. el ad mi te în m od ex pli cit exi st en ţa şi fu nc ţiil e inc on şti en tul ui. au dia te nu nu m ai de m ar ele pu bli c. al e că re i lu cr ăr i sa u d es fă şu ra t în Ol a n d a în a n ul 19 66 17 . ca rt e al că tu it ă p e b az a u n ei lar gi ser ii de pr ele geri ţin ut e du pă pri m ul răz boi m on dia l la Un ive rsit at ea po pul ar ă din Vie na. co nt es tâ nd chi ar şi at en ţie i (pr ivi tă în de ob şt e dr ep t ex pr esi a ce a m ai pu ră a ac tul ui co nş tie nt) ca ra ct er ul ei de pr oc es psi hic pr op riu co nş tii nţ ei.

c el m ai p ut er ni c fa ct or al vi eţ ii p si hi c e. pl an ul să u (in co nş tie nt) de via ţă" '*. fo rţ a pr o p ul si v ă a at e nţ ie i n u re zi d ă în co nş tii nţ ă. în tro a n u m it ă m ăs ur ă. Exi st ă in div izi ca re nu -şi cu no sc nic i cal ită ţil e. tră in d înt r-o tot ală ig no ra nţ ă de sin e. fri vol ul. în co nşt iin ţă — ne m ai sp un e Ad ler — ast fel de for ţe m oti va ţio nal e nu su nt de cât ref lec tar ea inc on şti en tul ui. Ai ci s u nt d e c ă ut at şi d e g ă si t for ţel e ca re co nfi gu re az ă lini a de mi şc ar e a o m ul ui. pr in co ns tr â n g er e. Va nitat ea . A c e st a e st e în în tr e g ul s ă u u n pr o d u s ai or g a n ul ui p si hi c. Ci ne va se po at . de cel e m ai m ult e ori ha ba r nau că su nt cu m su nt. fri vol ita te a nu îns ea m nă şi co nş tii nţ a va nit ăţi i şi fri vol ită ţii. ia r ac es ta ţi n e în c e a m ai m ar e p ar te d e sf er a in c o n şt ie nt ul ui . ci în in te re s. to to d at ă. Va nit os ul. nic i de fe ct ele . şi .ti e nt ă se o bţ in e.

înt r-o m an ier ă ca re nu co nt en eş te să su sci te ad mi raţ ia psi ho lo gil or. „A şa da r — sc ri e Ad ler — m ul ţi o a m e ni d ez v ol tă în ei fo rţ e ca re in tr ă în ac ţi u n e fă ră şt ir e a lo r. p er so n aj ul pr in ci p al al ro m a n ul ui . A ce st e fo rţ e al e in c o n şt ie nt ul ui in fl u e nţ e a z ă vi aţ a o a m eni lo r şi . pe câ n d to t ce ea ce fa ce el iz vo ră şt e di n e go is m et c. v or d u c e la ur m ăr i gr a v e. d a c ă n u v or fi id e nt ifi c at e. cu oc azi a un ei re un iu ni de so cie tat e.e cr ed e u n o m br av. îi sp u n e u n ui pr in ţ. Es te ep iso du l în ca re o do a m nă . să ba ge de se a m ă să nu cu m va să ră st oa rn e va su l ch in eze sc de va lo ar e di n ap ro pi er ea sa . la ca re . U n a s e m e n e a c a z a fo st d e sc ri s d e D o st o e v ski în ro m an ul să u Idi otu l. p e u n to n ca m ră ut ăc io s.

în m o m en tel e de ne lini şt e şi de ne sig ur an ţă el e .el d ă a si g ur ăr i c ă v a fi at e nt . da că nu ar int ro du ce fic ţiu ni în im ag in ea pe ca re şio fa ce de sp re lu m e şi pr op ria vi aţ ă. atât rec un oa şte rea ca ata re. cât şi po nd ere a ac ord ată inc on şti ent ulu i în via ţa psi hic ă su nt în afa ră de ori ce înd oia lă. A m şi vă zu t că ac es te fic ţiu ni se sp riji nă pe ex pe rie nţ e ve chi («r eg resiu ne »). „C hia r o m ul să nă tos — citi m aici — ar tre bui să re nu nţ e Ia sp er an ţa de a se ori en ta în lu m e. C ât e v a m in ut e m ai tâ rz iu în s ă v a s ul z ă c e a fă râ m e p e p o d e a. Ni m e ni di n c ei c ar e a u a si st at la sc e n ă n u a v ă z ut în e a u n ef e ct al h a z ar d ul ui . g e n er at d e în tr e g ul c ar a ct er al a c e st ui o m . ci u n a ct a b s ol ut lo gi c. c ar e s e si m ţi s e ji g ni t d e c u vi nt el e d o a m n ei "1 9 . î n O be r den Ner vos en Ch ara cter .

ref eri nd use la inc on şti en t şi în tru n ca pi to l dist inct („Z ur Rol lc des Un be wus sten in der Ne uro se") . în af ar a ac es to r m o m e nt e. ca to at e m ec a ni s m el e ps ih ic e p e nt ru ca re el e n u co ns tit ui e de câ t im ag ini ve rb al e" 211 . în in co nş ti e nt . „pl an ul de via ţă" al ind ivi dul ui str uct ur ân du -se în inc on şti en tul ac est uia . lib cr ui ui ar bi tr u. Pr ef aţ ân d ve rsi un ea în lim ba en gle ză a ac est ei im po rta nt e scr ieri . d ev e ni n d i m p er at iv e al e cr e di nţ ei. el fac e rel eva nt a pr eci zar e că inc on şti en tul se m ani fes tă în „n ep uti nţ a pa cie ntul ui de aşi înţ el eg e im pu lsu ril e în ra po rt cu m ed iul so cia .se m a ni fe st ă ca o p ut er e d e os e bi tă . Adl er ad mite că nu ma i exi ste nţ a di me nsi uni i abi sal e a pe rso nal ită ţii fac e po sibil e co mp ort am en tel e ne vr oti ce şi psi ho tic e. el e ac ţi o n e az ă în su rd in ă. în Pr ax is un d Th eo rie de r In di vi du al ps yc ho lo gi e. id ea lul ui.

pe ca re le ca tal og he az ă dr ep t „s up er fic ial e"2 3 . N ef ăc ân d pa ra dă de te r m en ul . D e un de şi ce rin ţa de ba ză a ps ih ot er ap iei (c a şi la Fr eu d) de a ad uc e în co nu l de lu mi nă al co nş tii nţ ei „ m on şt rii " ge ne ra ţi de in co nş tie nt . fă câ n d pr in ac e as ta i m p os ibi lă in fl u e nţ a sa as u pr a vi eţ ii ac ti v e" 22 . pe nt ru a-i an ihi la: „P si h ot er a pi a p o at e să în ce a p ă ai ci pr in a d u ce re a în co nş tii nţ ă a id eii di re ct o ar e d e e x a g er ar ea pr o pr iei i m p or ta nţ e. E st e li m pe de că Ad ler pr of es ea ză o „Ti ef en ps yc ho lo gi e". fii nd ch iar în cr ed inţ at că a sa es te m ai „p rof un dă " de câ t alt el e.l în ca re tr ăi eş te '-1.

LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV „ i n c o n ş ti e n t " . fii nd un fel de an tit ez ă la ce ea ce re pr ez int ă ps ih ol og ia so ci al ă. e l îl s u b î n ţ e l e g e î n m a j o ri t a t e a t e x t e l o r s a l e . DE CE „P SI H O L O GI E IN DI VI D U A L Ă? " Ne av iz aţi i su nt im ed iat te nt aţi să cr ea dă că o as e m en ea ps ih ol og ie pu ne ac ce nt ul pe in di vi du l ca in di vi d. 2 . „C hi ar . d â n d u -i i m p o r t a n ţ a d e ri g o a re .

c ă ci e şt i în cl in at s ă în ţe le gi p ri n a c e a st a o p si h ol o gi e c a r e sa r a pl ic a in di vi d ul ui .şi c u v â n t ul g e r m a n In di vi du al ps yc ho lo gi e — sc rie M ad el ai ne G an z — d ă u ş o r lo c la in te r p r et ă ri g r e şi te . pri n ur m ar e. înt rad ev ăr. to c m ai la pol ul op us sen sul ui su ger at de si mp la per ce per e a ter me nul ui „p si ho lo gi e in di vi du al ă" . în ac es t fe l câ m p ul ei de a pl ic are de vin e mu lt ma i înt ins . în r e al it a t e în s ă tr e b ui e s ă n e r e f e ri m la s e n s ul e ti m olo gi c al c u v â n t ul ui (i nd iv id ue re ). Est e vo rb a de o psi hol ogi e a un ui «to t in di vi zi bil » şi ca re se ra po rt ea ză în ac el aş i ti m p la in di vi du l în si ne şi la rel aţi a sa cu co m un ita te a" 24 . Iat ăne . ai di n ce în ce m ai m ult im pr es ia că di sc ipl in a cu lti va tă de el es te so ci op si ho lo gi a. da că cit eş ti că rţi le lui Ad ler . „C er ce ta re a de .

vo rbi nd uşi făr ă a pu te a st ab ili re al e pu nc te de co nt ac t şi co m un ic ar e. re pr ez en ta tă de aş anu mi tu l as pe ct so ci al al ac . nu nu m ai în m ed iil e va st e al e so ci et ăţi i. S c o p ul m ăr tu ri si t al o p er ei lu i A dl er e st e ac el a de a fa ce ca oa m en ii să nu m ai tre ac ă un ii pe lâ ng ă alţ ii ca ni şt e m on ad e et an şe . cu m se înt â m pl ă ad es ea . p o si bi lă d o a r p ri n în ţ el e g e r e a p o zi ţi ei in di vi d ul ui fa ţ ă d e m is iu n e a s a s o ci al ă di st in ct ă "2 5 . ci şi în gr up uri le re str ân se . la fel de im po rt an tă . de ord inu l fa mil iei.p si h ol o gi e in di vi d u al ă — va s u bl in ia el în pr ef aţ a la pr i m a e di ţi e a lu cr ăr ii Pr ax is un T he or ie de r In di vi du al ps yc ho lo gi e — c a u tă s ă o b ţi n ă o a p r of u n d a r e a c u n o a şt e ri i o m ul ui . „C un oa şt er ea o m ul ui — ar at ă Ad ler — co m po rt ă în să în că o la tu ră .

E st e n eî n d oi le ni c fa p t ul c ă o a m e ni i sa r c o m p o rt a m ai bi n e u ni i fa ţ ă d e al ţii . di si m ul ăr ile .e st ei a. şir etl ic ur ile şi pe rfi dii le. c ă ei sa r a p r o pi a m ai m ul t d a c ă sa r în ţ el e g e m ai bi n e u ni i p e al ţii . Ei tr eb ui e să de vi nă ca pa bil i să re cu no as că to t ce es te in co nş tie nt în vi aţ ă. pe ca re vr e m să -i ini ţie m înt ral e vi eţi i. A c e a st ă p o si bi lit a t e d e in d u c e r e în e r o a r e c o n st it ui e u n p e ri c ol i m e n s p e n tr u s o ci e t a t e. sp re ai pu te a av er tiz a pe ce i pâ nd iţi de . A c e st p e ri c ol tr e b ui e s ă1 d e m o n st r ă m no i co la bo ra to ril or no ştr i. to at e de gh iz ăr ile .

câ t şi ce le dif icil e di n pu nc t de ve de re ps ih ote ra pe uti c au un si ng ur re me diu val abi l. n e v a sl u ji î n a c e s t s e n s "2 6 . psi ho lo gi a in di vi du al ă va co nsi de ra că at ât ca zu ril e dif icil e di n pu nc t de ve de re ed uc aţi on al. o e ti c ă şi o pe d a g o gi e. P si h ol o gi a a dl e ri a n ă îş i a n e x e a z ă.a s e m e n e a p ri m ej d ii şi a le v e n i î n aj u t o r. rec te de zv olt ar ea se nt im en tu lui de co m un iu ne so ci al ă. iar la sca ra ma xim ă — de zv olt ar ea se nt im en tu lui . c o n ş ti e n t p r a c ti c a t ă . cu car act er uni ver sal. în c o n s e ci nţ ă. C a p si ho lo gi e ax iol og ic ă şi pe da go gi că („ ei ne r Ar t vo n ăr tzl ic he n Pă da go gi k" = „u n soi de pe da go gi e m ed ic al ă" o va nu mi Fr eu d)2 7 . N u m ai c u n o a ş t e r e a o m ul ui . ar e în ve de re o ta bl ă d e v al or i m or al e şi îş i pr o p u n e s ăi a si g ur e pr o m o v ar e a.

ps ih ol og ia in di vi du al ă nu se m ăr gi ne şt e la st ud iul in di vi du lui ca en tit at e so ci al ă. pe ntr u ca în ce le di n ur m ă ac ea st ă ps ih ol og ie să -1 pri ve as că pe o m ca fii nţ ă co s mi că . an im at ă de un se nt im en t în nă scu t de co m u ni u ne u m an ă29 .c o s m ic it ăţ ii o m ul ui . de fin in d o m ul ca fii nţ ă e mi na m en te so ci al ă. t a t ăl în tr e gi i vi e ţi . C o s m o s ul e st e. A şa da r. ci se ex tin de lar g la so ci et at e. „ A c ă u ta s e ns ul vi eţ ii — sc rie el — n u ar e v al o ar e şi i m p or ta nţ ă d e c ât d a c ă s e ţi n e c o n t d e si st e m ul d e r el a ţi e o m c o s m o s. c a s ă s p u n e m a ş a. E st e u ş o r d e în ţ el e s c ă c o s m o s ul di s p u n e în a c e a st ă r el a ţi e d e o p u t e r e cr e a t o a r e. Iar vi aţ a în to tal ita te a ei es te în lu pt ă co nti nu ă pe nt ru sa tis fa ce re a ex ig en ţel or cos mo sul ui" 2 *.

u m an ita te a. po po ru l. se re st râ ng e sa u se a m pli fic ă. Po at e să de pă şe as că ch ia r şi ac es te li mi te şi să ir ad ie ze as up ra an im al el or. D e a lu n g ul în tr e gi i vi e ţi . „ S e n ti m e n t ul s ol id a ri t ă ţii . cu pr in zâ n d în ce le di n ur m ă co s m os ul u ni ve rs al "30 .. în ca zu ril e fa vo ra bil e de pă şi nd ce rc ul m e m br ilo r fa mi lie i. ne în su fle ţit e. F re ud ar e dr ep ta te câ nd de nu nţ ă pl ag iat el e ad es ea ab il tr av e stit e al e lui A dl er : ac . a c e st s e n ti m e n t e st e n u a n ţa t. sp re a cu pr in de tri bu l. e st e i m pl a n t a t d e n a t u r ă în s ul le t ul c o pi lu lu i şi n u p ă r ă s e şt e in di vi d ul d e c â t s u b a c ţi u n e a c el o r m ai g r a v e m al a di i al e vi e ţi i p si hi c e. al c o m u ni u ni i s o ci al e. pl an te lo r sa u a al to r ob ie ct e. a v â n d d e în d e pl ini t un ro l în C os m os .

c ar e îi u n e şt e p e o a m e ni în tr e ei şi în tr e a g a u m a ni ta te c u in fi ni t ul c o s m ic . u n „ al t e r e g o " al li bi d o ul ui u ni v er s al . P e d e al t ă p a rt e în s ă p ri n „ p si h ol o gi a in di vi d u al ă " a dl e ri a n ă s o ci al ul îş i ia o s p e ct a cu lo as ă re va nş ă as 1 4 up ra bi ol og is m ul ui 1 5 . n at iv .e st „ s e n ti m e n t al c o m u ni u ni i s o ci al e ". n u e st e al tc e v a d e c ât „ E r o s "ul fr e u di a n.

„p si h olo gi a in di vi du al ă" ad uc e ps ih an ali ze i zi se „o rt od ox e" un a m en d a- m en t ca pi tal . 3 . as pe ct mi ni m ali zat de Fr eu d la un m o me nt da t31. ori cu m. Re pu nâ nd în dr ep tu ri di m en si un ea so ci al ă de fin ito ri e a o m ul ui. ca re sa do ve di t ul te ri or pe rf ec t as im ila bil de că tr e o co nc ep ţie ca re. ori de câ te ori a fo st so m at ă. nu a ez ita t să -şi leg iti me ze fu nd am ent ele so cia le. „C O M PL EX UL D E IN FE RI O RI TA .LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV fre ud ia n.

) în înt re gi me ac ce pt ate de Fr eu d'6 2 . în lin ii m ari . ge ne rat de se siz ar ea (n u ne ap ăr at co nş tie nt ă) a ins ufi cie nţ el or cu tăr ui sa . Se nti m en tul de inf eri ori tat e. c a r e al tă d at ă.T E " L A S C A R Ă M O N D I A L A. le ge a vie ţii fii nd tri u mf ul as up ra dif ic ult ăţi lor . n. „ S e n ti m e n t ul d e in f e ri o ri t a t e şi c o m pl e x ul d e in f e r ior it at e — ac es te co nc ep te fu n d a m en ta le al e ps ih ol o gi ei in di vi d u al e. A m şi vă zu t. C on cep tel e in vo ca te su nt cu ad ev ăr at fu nd a m en tal e pe nt ru do ctr in a ad ler ia nă . ca re ce re o co m pe ns ar e pe rm an en tă3 -*. îi fă c e a u p e p si h a n al iş ti s ă v a d ă n e g r u în ai n t e a o c hi lo r — s u n t a st ă zi (c o n st at ă A dl er c u s at is fa cţ ie . ce înţ el eg e Ad ler pri n ac es te a. pe ntr u ca re a fi o m îns ea m nă a av ea un se nti m en t de inf eri ori tat e. n. a s e m e n e a p r ot e st ul ui vi ril .

u c ut ăr ui or g a n. d e vi n e p e nt ru in di vi d u n fa ct or st i m ul at or al d e zv o ltă rii p si hi c e. in co n v e ni e nt el e or g a ni ce şi ps ih ic e ca uz at e d e v e g et aţ iil e a d e n oi d e. st ra bi s m ul . hi dr oc ef ali a. def ect e ale cor dul ui. m uti s m ul. ra hit is m ul. ale gla nde lor en do cri ne . d e e x e m pl u. af ec ţi u ni le fr ec v e nt e al e or g a ne lor de si mţ . ca şi alt e ne nu m ăr at e an o m alii . inc on tin en ţa pe rsi st en tă an al ă sa u ur etr al ă. vic iile de co nf or m aţi e ale org ane lor gen ital e. A ş a. că ilo r re sp ira to rii şi di ge sti ve . cif oz ă. fo to fo bii le. art ere lor. lo go ne vr oz a şi al te tu lb ur ăr i d e v or bi re . . ge nu val gu m sau ge mi var um . a n o m al iil e de ac o m od ar e al e or ga nu lui vi zu al. pes var us sau pes val gu s)^ . m alf or m aţi ile şi ur âţ en ia. se m ne le pe rif eri ce de de ge ne re sc en tă ca re tră de az ă inf eri ori tăţ i m ai pr of un de . an o m ali ile sc he let ul ui (s col ioz ă. hi po ac uz iil e.

e xi st e nţ a u n ui or g a n d ef ic it ar c a fo r m ă şi fu n cţ ie .p e sc ur t. în c a z ul în c ar e e a e st e p o si bi lă . Or ga - n ul ui vi z u al a ti n s d e in f e ri o ri t a t e o ri gi n a r ă îi c o r e s p u n d e o p e rc e p ţi e vi z u al ă e x a c e r b a t ă3 5 . c a z în c ar e le g ăt ur il e c ar e at a ş e a z ă or g a n ul in fe ri or d e lu m e a e xt er io ar ă tr e bu ie să -şi gă se as că o înt ări re în su pr as tr uc tu ră. „i m pu n tr ai ec te lo r ne rv oa se co re s p o n d e nt e şi s u p ra st r u ct u rii p si hi c e u n ef or t d e n at u ră s ă a d u c ă di n p ar te a a c e st ei a o c o m p e n s aţ ie . un ap ar at di ge sti v ati ns de in fe ri or ita te va av ea dr ep t co ro la .

p ri n i n t e r m e d i u l e c h i v a l e n t u l u i r e p r e z e n t a t d e b a n i.r o i n t e n si fi c a r e a a c ti v it ă ţi i p s i h i c e . bu nă oa ră . m uş că sâ nu l m a m ei. ca ad ulţ i de vi n ni şt e ce rt ăr eţi şi sa rc as tic i. î n r a p o rt c u t o t c e e a c e p ri v e ş t e s a u a r e t a n g e n ţ ă c u a li m e n t a ţi a . C u at ari ex pli ca ţii su nt e m în im ed iat a „v ec in ăt at e" a ps ih an aliz ei fr eu di en e. pe câ nd ce i înţ ăr ca ţi pr ea de vr e m e vo r de ve ni be ţiv i. du pă Fr eu d. s e v o r în tă ri s pi ri t ul d e e c o n o m ie şi a v ar iţi a "36 . că ci. în ce rc ân d să înl oc ui as că cu al co ol la pt el e de ca re au fo st pri va ţi int e m pe sti . co pii i ca re. p o ft ă d e c â ş ti g ş i. a c e a s t ă i n t e n s if i c a r e s e v a t r a n s p u n e î n l ă c o m i e . ve şn ic în că ut ar e de sc an da lur i.

fo ar te ge ne ral e. „A ce st se nti me nt de inf eri ori tat e — sp ec ifi că Ad ler — est e ca uz a ne ast â mpă rul ui co pil ul ui.v. g e n er at d e im at ur ita te a or g a n el or s al e. în a c e e a şi m a ni e r ă „ p a r a p si h a n al iti c ă ". a pr eg ăti ril or sa le pe pl an fiz ic şi ps ihi . de aşi m ăs ur a pu te re a cu alţ ii. tr e b ui e c ă ut at p u n ct ul d e pl e c ar e al un ui an u mi t nu m ăr de tr ăs ăt uri de ca ra ct er. de a ju ca di ve rs e rol uri . ca şi ca uz a vi zi un ilo r sa le an tic ip ato ar e pr ivi nd vii to ru l. d e li p s a d e in d e p e n d e nţ ă în re la ţii le c u p ăr in ţii et c. ca re fa c di n co pil un in di vi d ag re si v. în s e n ti m e n tu l d e in fe ri or it at e al c o pi lu lu i. A dl e r v a s u sţi n e c ă în p ri v aţ iu ni le şi s e n z aţ iil e d e in c o nf o rt di n p ri m ii a ni ai c o pi lă ri ei . cu a m biţ ia afi r m ări i su pe rio rit ăţi i fa ţă de ce ila lţi. a do rin ţei sa le de ac ţiu ne .

c în a c e st s e n s. ţi nt eş te la ap ar en ţa un ei su pe rio rit ăţi pe rs on al e" 31 * .) pri ntr un co mp lex de su pe rio rit ate ca re. n. de re gu lă in va ria bil . „T en di nţ a in fa ti ga bil ă sp re su pe ri or it at e în ce ar că să as cu nd ă ac es t co m pl ex (d e inf er io rit at e. pr in tr u n pr o c e s i nc o n şt ie nt . în fe lu l a ce st a vi it o r ul d e vi n e p e n tr u el o ţ a r ă a fă g ă d ui n ţ ei în c e e a c e p ri v e şt e c o m p e n s a ţii le "3 7 . s e tr a s e az ă lin iil e un ui „s til de vi aţ ă" . înt otd ea un a în afa ra se nt im en tu lui de co m un iu ne so ci al ă. în tr e a g a e d u c a bi li t a t e a c o pi lu lu i d e pi n d e d e a c e sl s e n ti m e n t d e in s u fi ci e n ţ ă (I ns uf fi ci en zg ef ii hl ). ca şi cu m ar fi vo rb a de pr eg ăti re a un ui ac t su bv er siv . în c ă di n fr a g e d ă c o pi lă ri e. în ase me nea caz uri . la ba za că ru ia st ă co nc ep er ea un ui „p la n se cr et ".n .

se i m pu ne ca „s til ul d e vi aţ ă " s ă fi e m o di fi c at r a di c al . de oa re ce „ a fi o m n u es te d o ar u n fe l de a vo rb i. în s e n s ul in te g r ă 1 6 rii s o ci al e a in di vi du lui de vi an t. 1 7 .

mi gr en a. P âr g hi a m o di fi c ăr ii „ st il ul ui d e vi aţ ă " e st e m er e u u n a şi a c e e a şi . a t e si m ţi p a rt e di n tr u n în tr e g "3 9 . C hi ar şi su fe ri nţ e cu m su nt cef ale ea ne vr ot ic ă. .LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV ci a fi o p a rt e di n tr u n în tr e g. „T eh no lo gi a" p u ne rii în pr ac tic ă a ac es te i pâ rg hii nu est e de ob ice i d es cr is ă. co ns tâ nd în co ns oli da re a se nti m en tul ui de co m un iu ne so ci al ă. ci n u m ai pr es cr is ă.

pr in tro lă rg ir e a se nt i m e nt ul ui d e co m u ni u n e so ci al ă.n e v r a l g i a tr i g e m e n u l u i şi a c c e s e l e e p il e p t o i d e . su sţi ne pe de alt ă pa rt e în te m ei et or ul „p si ho lo gi ei in di vidu al e" . co m pe ns ar ea su pr e m ă av ân d lo c pr in co nst itu ire a so ci et ăţi i o m en eş ti. p ri n tr o m o d if ic a r e a s ti l u l u i d e vi a ţ ă . nu nu m ai in di vi du l ca at ar e. c h ia r şi d e fi n it iv . p a n ac e ul să u un iv ers al4 0 . a c o l o u n d e t u l b u r ă ri l e o r g a n ic e li p s e s c — n e a si g u r ă A dl er în ul ti m a s a c a rt e — v o r p u t e a fi vi n d e c a t e . „î n ce ea ce . ci şi sp ec ia u m an ă în înt re gu l ei sa de zv olt at to t da to rit ă sl ăb ici un ii se nti m en tul ui de inf eri ori ta te fa ţă de ce lel alt e sp ec ii. D ar . p ri n tr o s c ă d e r e a t e n si u n ii p si h ic e.

Es te v or b a. a c ţi o n e a z ă p e r m a n e n t c a u n st i m ul e n t în di r e c ţi a d es co p er iri i u n ei că i d e a d a pt ar e la vi aţ ă.p ri v e ş t e s tr u c t u r a s a n a t u r a l ă — s cr ie A dl er — o m u l e s t e o fi i n ţ ă i n f e ri o a r ă . D a r a c e a s t ă i n f e ri o ri t a t e c o n s ti t u ti v ă . to t d es pr e or ga n ul psi hic . că re ia îi ad mi ră m fo . p e c a r e şi o c o n ş ti e n ti z e a z ă c a p e u n s e n ti m e n t d e n eî m pl in ir e şi d e in s e c u ri t a t e . ca re ar c ca pa cit ate a de a re ali za ad apt ar ea şi se cu rit at ea "41 . Co mp lex ul de inf eri ori tat e est e ast fel pre ze nta t ca un fen om en uni ver sal car e a pre zid at ge ne za om eni rii. u n d e să -şi cr e ez e si tu aţ ii în ca re să fi e ec hi li br at e d ez a v a nt aj el e p oz iţi ei o m ul ui în n at ur ă. „ Go ril a — scr ie el alt un de va —. în fo n d.

în p ă d ur e a vi rg in ă. al a m bi câ nd o id ee a lui D ar wi n. a r fi f o st pi e r d u t în c ă di n p ri m a zi . Fr e u d s e st ră d ui e şt e s ă d e m o n st re z e c . O m u l. d e s p ui a t d e t o a t e m ijl o a c el e p e c a r e i le a p r o c u r a t in t el ig e n ţ a . C ar a ct er ul „ p ar a p si h a n al iti c" al a c es te i s p e c ul aţ ii d e a nt ro p olo gi e est e ev id en t. d a c ă n i1 r e p r e z e n t ă m l i p si t d e t o a t e bi n e f a c e ri le c ul t u ri i.rţ a . c e l m a i r e d u t a b il d i n tr e a n i m a l e . în T ot e m şi T a b u (1 91 3). n u a u n e v o i e d e c o m u n it a t e . A c hi zi ţii le ce le m ai pr eţ io as e al e o m ul ui ia u v e ni t d e la in fe ri or it at e a sa '4 . ti g r u l. O bs er va ţi a n o as tr ă n e d uc e şi m ai d e p ar te . f ă r ă c o o p er ar e.

pe ca re ar e t e .ă l a o ri g i n e a u n o r f e n o m e n e s o ci al e. î n a c e s t d e m e r s e l e s t e d e o p e r s e v e r e n ţ ă c a r e a d e s e a f ri z e a z ă a r ti fi c i u l ş i s tr i d e n ţ a . d i n tr e c o p ii . u n a d ve rs ar al p ut er ii st a bi lit e. A s tf e l. a r s t a „ c o m p l e x u l l u i O e d i p " . î n t i m p c e A d l e r p u n e î n t r e g u l U n i v e r s s u b s t ă p â n i r e a u n u i „ c o m p l e x d e i n f e ri o ri t a t e " p ri m o r di al . î n s p e ci al d e s p ri n d e r e a o m u l u i d i n „ h o a r d a p ri m i - t i v ă " . c a d e t u l a r fi i n a m ic u l j u r a t a l p ri n ci p ii l o r şi r e g ul il o r.

n d i n ţ a s o a t a c e î n o r i c e c o n d i ţ i i . C u m a r e l o c a c e a st ă p a r a d o x al ă u m ili r e ? F o a rt e si m pl u : p e c â n d b ă r b a t ul c a r e s e s e r v e şt e d e o p r o st it u a t ă c r e d e a şi d o v e di s u p e ri . î n v e d e r e a r ă s t u r n ă r i i î n f a v o a r e a s a a r a p o r t u l u i d e f o r ţ e . P r o s t i t u ţ i a a r fi u n m ijl o c pr in c ar e fe m ei le . a ni m at e d e pr o v er bi al ul „ pr ot es t vi ri l" . C r i m i n a li t a t e a n u a r f i d e c â t r e z u l t a t u l e x h i b ă r ii s e n t i m e n t u l u i d e s u p e r i o r i t a t e . c a r e l e s o c o t e s c i n f e ri o a r e . îi u m il es c p e b ă r b a ţi .

c o nt ra di cţ iil e c el e m ai el e m e nt ar e a b u n d ă. Si st e m ul p si h o et ic op e d a g o gi c al lu i Al fr e d A dl e r e st e lo gi c ( p â n ă la a b s u r d !) în a rt ic ul aţ iil e s al e n u m ai d a c ă s e ar e în v e d er e te or ia „c o m pl e x ul ui d e in fe ri or it at e" . 4 . I N D IV IZ IB IL IT A T E ŞI S T R U C T U R Ă. în re st .o r i t a t e a f a ţ ă d e e a . î l d e g r a d e a z ă l a s t a r e a d e m i jl o c d e s u b z i s t e n ţ ă ( ! ) N u m a i l a d o g m a t i c ii p a n s e x u a li s m u l u i s e m a i p o t î n t â l n i i n t e r p r e t ă r i a t â t d e s il u it e . p e d e o p ar te . El s u sţ in e. d e e x e m pl u. î n f e l u l a c e s t a . f e m e i a î l s t o a r c e d e b a n i ş i .

în lu m e a c o n st r u cţ iil or a b st ra ct e.i d e c a i n d i v i z i b il i t ă ţ ii p e r s o n a li t ă ţi i u m a n e ( i n d i v i d u u s ! ) . în lu m e a re al ă n u e xi st ă şi n u p ot e xi st a si st e m e „c o m p u s e" di nt ru n si n g ur el e m e nt . a di c ă st ru ct ur at e şi în a c el . d a r p e d e a lt ă p a r t e n u e z it ă s ă v o r b e a s c ă l a fi e c a r e p a s d e s p r e „ s t r u c t u r a p s i h i c ă " s a u d e s p r e s t r u c t u r a „ o r g a n u l u i p s i h i c " . D a c ă m at e m at ic ie ni i a d m it. „ m ul ţi m i" c o m p u s e di n tr u n si n g u r el e m e n t (c a z în c a r e c o p ul a „c o m p u s e" e st e o a b s ur di ta te ) şi „ m ul ţi m i vi d e" . S t r u c t u r ă i n d i v i z i b il ă î n s ă n u p o a t e e xi st a.

d e şi to at e a c e st e a s u nt el e m e nt e (ş i n u to at e a p e n di c ul ar e !) al e or g a ni s m ul ui c a st ru ct ur ă si st e m ic ă. fă r ă o c hi . d e e x e m p l u . fă r ă s pl in ă. O rg a ni s m ul îşi c o nt in u ă vi aţ a şi în c a z ul u n or . U n o r g a n i s m u m a n . î ş i p o a t e c o n ti n u a vi aţ a fă r ă a p e n di c e. fă r ă u n ri ni c hi s a u fă r ă u n pl ă m â n. e r g o d i v i z i b il it a t e a c a o c o n s e c i n ţ ă n u n u m a i l o g i c ă .î n t r u c â t o s t r u c t u r ă p r e s u p u n e c e l p u ţ i n d o u ă e l e m e n t e ş i r a p o r t u r il e d i n t r e e l e . fă r ă u re c hi . fă r ă a m ig d al e.a ş i ti m p i n d i v i z i b il e . d a r ş i o n t o l o g i c ă . fă r ă t u s p at r u m e m b re le .

în ca zu . in cl us iv id ee a di vi zi bi lit ăţ ii st ru ct ur ii. d e pi ld ă.LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV i m e n s e la c u n e în st r u ct u r a p si hi c ul ui . p r o b a fă c â n d u n eo e xi st e n ţ a id io ţi lo r. ni v el ul c el m ai d e jo s al d ef ic ie n ţ ei m in t al e. în s e şi id eil e ad ler ie ne de in fe ri or it at e a or g a n el or şi de co m pe ns ar esu pr ac o m pe ns ar e pr es up un st ăr i d e st ru ct ur ă şi tr a n sf or m ăr i d e st ru ct ur ă.

de si g ur . n e a s i g u r ă A d l e r.ri le î n c a r e d i n „ s ti l u l d e v i a ţ ă " tr e b u i e e li m i n a t e ş i. m ai c o nf or m e c u in te gr ar e a s o ci al ă. d e f a p t s e ş i a j u n g e l a e li m i n a r e a u n o r c o m p o n e n t e a n ti s o ci a l e d i n c o n c e p ţi a d e s p r e l u m e şi v i a ţ ă a i n d i v i d u l u i şi l a „î n l o c u ir e a " u n o r tr ă s ă t u ri d e c a r a c t e r p ri n a lt el e. id e e a in di vi zi bi lit ăţ ii ps ih ic ul ui vi n e în fl a gr a nt ă co nt ra di cţ ie c u o pt i m is m ul p e d a g o gi c al ac es tu i oc ul ist co nv ert it la psi ho lo gie şi ps ih ot er ap eu tic ă43 . es te ve ri di c. El nu nu m ai că ne ag ă or ic e po te nţ ial sa u su bs tr at în nă sc ut pe nt ru tr ăs ăt ur ile de ca ra ct er 44 (c ee a ce . da r în co nt ra di cţi e cu pr op ri a sa . L a dr e pt v or bi n d.

d u p ă A d l e r. — scr ie el — ca dif eri tel e te m pe ra me nt e să se d et aş ez e u n ul d e al tu l.c o n c e p ţi e d e s p r e „i n f e ri o ri t ă ţi " î n n ă s c u t e c a r e . D e e x e m pl u. d e f a p t. tr ec er e a fă ră di fic ul tă ţi in su r m o nt a bi le d e la u n ti p la al tu l. p os tu lâ n d di sl oc ar e a fa cil ă a ac es to ra . ci n e a g ă şi c a r a ct e r ul n a ti v a c e e a c e n oi n u m i m „t ip d e a ct iv it a t e n e rv o a s ă s u p e ri o a r ă " s a u. „t e m p er am e nt ". în t e r m e ni i p si h ol o gi ei cl as ic e. .. ca şi c u m ar fi v or b a d e în lo c ui re a m ec a ni că d e ti p ur i d e m ot oa re în ca ro se ri a u n ui aut o m ob il. ar d e t e r m i n a c a r a c t e r u l c a tr ă s ă t u r ă a p e r s o n al it ă ţii o m ul ui )4 5 . „S eî nt â m pl ă. u n co pi l ca re la în ce pu t es te co le ri c .

c a c o p il .v a d e v e n i m a i t â r zi u m e l a n c o li c şi p o a t e î n c e l e d i n u r m ă fl e g m a ti c . a ş a în c ât sa p ut ut d e z v ol ta în li ni şt e. în c ar e n u sa u pr o d u s c ât u şi d e p uţ in d ef ici e nţ e or g a ni c e şi c ar e na s uf er it d e p e ur m a e x ci ta ţii lo r p ut er ni c e. D ac a ar fi să se res pe cte înt oc ma i fu nd am ent ele „p sih olo gie i ind ivi du ale " adl eri en e. a f o s t c e l m a i p u ţi n e x p u s s ă şi e x e r ci t e s e n ti m e n t u l d e i n f e ri o ri t a t e . di m po tri vă . să se tr ag ă co nc lu zi a că to ţi sa n g . î n l e g ă t u r ă c u s a n g u i n i c u l tr e b u i e s ă c o n s t a t ă m c ă î n el s e m a n if e s t ă i n d iv i d u l c a r e . o bi ş n ui n d use să iu b e as că vi aţ a şi să în ai nt ez e în e a cu p aş i sig uri "46 . ar tr eb ui.

s p r e a f a c e c â t m ai m ul t lo c p os ib ili tă ţil or in di vi d u al e47 (c a şi cu m o „v oc aţ ie ". d e o a r e c e l e li p s e ş t e i m b o l d u l m a g ic a l „ s e n ti m e n t u l u i d e in fe ri or it at e" . a ş a c u m b i n e o b s e r v ă J o s e f R a t t n e r. u n ele me nt na tiv nu ar co ns tit ui în ac ela şi ti m p şi o „ p os ib ili ta te in di vi d u al ă" !). A dl er se a n g aj ea ză p â n ă la ur m ă p e o ca le . T i n z â n d . s ă r e d u c ă r o l u l d e t e r m i n i s m u l u i b i o l o g i c ş i a l e r e d it ă ţi i.u i n ic ii s u n t s o rt iţ i s ă d e vi n ă n iş t e n u li t ă ţi . u n „ d ar ".

d e ex e m pl u. te m p er a m e nt ul fl eg m ati c nu es te ni ci od at ă alt ce va de câ t „o m as că ar tif ici al ă" . C h ar a kt er u n d Te m p er a m e nt ( 1 9 2 1 ). u n ră sp u ns se m ni fic at iv la în tr e b ăr ile p us e d e vi aţ ă" şi că . „o m a ni er ă d e se cu ri za re . cu gr eu sar pu te a ad mi te rol ul .d i v e r g e n t ă f a ţ ă d e p r o p ri a sa ca le . D ar ac es t lu cr u îl fa c e n u m ai p e nt ru că gă se şt e di n no u m at er ial ap t să -i ilu st re ze te or ia „c o m pl ex ul ui d e in fe ri or it at e" . în c ar e s e d e m o n st re a z ă re l aţii le di n tr e te m p e r a m e n t şi si st e m ul e n d o cr in 48 . D u p ă ce n e ar at ă că ti p ur ile su nt d e o ra ră fl ex ibi lit at e şi că . sp ri ji ni n d use în m o d cr iti c — di n p u n ct ul s ă u d e v e d e r e — şi p e c u n o s c u t a lu cr ar e a lu i E rn es t K re ts c h m er. pr in ur m ar e.

c h i a r d a c ă sa r aj u n g e s ă s e d e m o n st r e z e c ă a u t e m p e r a m e n t fl e g m a ti c d o a r c ei la c a r e sa d o v e di t o t ul b u r a r e p a t ol o gi c ă în s e c r e ţi a gl an de i tir oi de . . N u ac ea st a es te es e nţ a fe n o m e n ul ui . de un de po rn es c ap oi ten tat ive le in div id ul ui. c u u n în tr e g c o m pl e x d e fu n cţ iu ni or g a ni ce şi d e in fl u e nţ e ex te ri oa re . ca re g e n er ea ză m ai în tâ i u n se nt i m e nt d e in fe ri or it at e or g a ni că . ci a v e m d ea fa c e ai ci c u u n în tr e g fa sc ic ul d e c a u ze şi d e sc o p ur i. A dl er sc ri e: „ N u p ut e m tr e c e u ş o r p e s t e a c e a s t ă o b s e r v a ţi e s e m n if ic a ti v ă .s e cr e ţi il o r e n d o cr in e în d et er m in ar ea te m p er a m e nt ul ui 49 . di ntr e ca re un a po at e fi pr ot ej ar ea .

Iar ma i de par te: „ D at fii n d a p oi fa pt ul că su nt e m o bli g aţ i să a d m it e m că . cu m es te n e p ăs ar ea "50 . n u m ai c ă a c u m tr e b ui e s ă s p e ci fi c ă m c ă p e p ri m ul pl a n tr e c in f e ri o ri t a t e a or g a ni c ă a gl a n d ei tir oi d e şi c o n se ci nţ el e ei . n u ex ist ă ni ci u n as p ec t al vi eţ ii ps ihi ce ca re să se . a s e n ti m e n t u l u i p e r s o n a li t ă ţi i. C u a lt e c u v i n t e . n e r e g ă si m ai ci în f a ţ a u n ui ti p d e s p r e c a r e a m m ai di s c u t a t.c u aj ut o r ul u n ui te m p e r a m e nt fl e g m at ic . î m p o tr i v a l e z ă ri i a c e s t u i a . in fe ri orit at e c ar e d et er m in ă si tu ar e a p e o p oz iţi e m ai m o d es tă în vi aţ ă şi p e c ar e a c u m în c e ar c ă să o c o m p e ns ez e pr in tru n ar tifi ciu psi hic . în re ali ta te .

în s e a m n ă c ă şi ai ci n e li p s e şt e b a z a s ol id ă p e n tr u o f u n d a m e n t a r e p si h ol o gi c ă. P u t e m s ă st a bi li m d o a r c ă şi d e la gl a n d el e se x u al e e m a n ă a n u m it e i m p ul su ri n e c es ar e vi eţ ii.p o a t ă r a p o rt a d ir e c t l a f u n c ţi il e g l a n d e l o r s e x u a l e . c ă n u e x is t ă a s p e c t e c a r e s ă r e z u lt e d i n tr o si t u a ţi e d e t e r m i n a t ă „ gl a n d e s e x u al e b o al ă ". d ar 20 . i m p ulsu ri ca re p u n b az el e p oz iţi ei co pil ul ui în m e di ul să u sp ec ifi c.

Mulţi oameni procedează ca acest câine. Dacă Adler accentuează caracterul unitar şi de unicat al fiecărei persoane umane. formate într-o perioadă în care cuvintele şi conceptele lipsesc. toate faptele la acest „pat alluiProcust". acesta din urmă incluzând „planul de viaţă". făcând frecvent uz de sintagma „structură psihică" şi distingând un conştient şi un inconştient. Amândouă îşi au rădăcinile într-o perioadă în care copilul este incapabil să formuleze în cuvinte şi concepte concluziile experienţei sale. cu toate că se modifică şi se denaturează. „Planul de viaţă". Cazul care urmează. după cum. dovedeşte între altele că acelaşi proces eronat se produce şi la animale: un căţeluş a fost dresat să-şi urmeze stăpânul pe stradă. Eul (conştiinţa de sine) se dezvoltă ca o putere de previziune. puternic afective. de asemenea. bineînţeles. „idealul de personalitate" corespunde „Eului ideal". Aceste concluzii generale şi tendinţele corespunzătoare. într-o zi. Nu s-ar putea vorbi decât cu greu de un răspuns condiţionat. chiar în citatul de mai sus se pot distinge o serie de „mecanisme de apărare" ale „Eului". din acelea din care trag uneori şi oamenii: locul este de vină. datorăm simţului comun.LEONARD GAVRILIU ___________STUDIU INTRODUCTIV________________________ mai departe. Structuri analoage găsim adesea în nevroză"54. cu sadismul teoretic de rigoare. întărit de sentimental comuniunii sociale. reeducarea neputând fi decât restructurare. el o face în semn de reacţie. Critica absolutizării determinismului biochimic al vieţii psihice trebuie să aibă. punând la baza întregului comportament uman „complexul de inferioritate" şi adaptând. nu propria neatenţie şi lipsa de experienţă. „stilul de viaţă". „sentimentul de inferioritate". dacă vom spune că acest câine a continuat să facă progrese în dresajul său. pe potriva a nenumărate pagini din opera suprasaturată de motive iterative a lui Adler: „Plan de viaţă şi opinie se completează reciproc. Nu este prea greu de identificat în structurile psihice descrise de Adler corespondenţi ai structurilor „aparatului psihic" descris de Freud. adesea de la evenimente inconsistente sau de la experi enţe inefabile. El nu se temea nici de stradă. generat de permanentul sentiment de insecuritate 55. pentru care nu putea avea de-a gata un răspuns înnăscut. pornind de la concluzii neverbale. care legitimase o viziune structura listă în psihologie. şi demonstrând astfel. în realitate însă Adler îşi subminează propria poziţie teoretică (pentru care s-a propus denumirea de monism psihic53. divizibilitatea personalităţii. pe fraze sau principii. fără a fi rănit. de fapt. „simţul comun" este echivalentul „principiului realităţii". cu osebire în cazurile de re educare. Pericolul te pândeşte totdeauna din acelaşi loc. de adaptare anticipativă. această eliberare de sub tirania unor încercări exagerate de securitate şi apărare. ci de locul întâmplării. Era. pentru că ajunsese la o concluzie generală. afirmând câteodată că diviziunea psihicului în conştient şi inconştient este artificială 52 şi încercând să estompeze colţurile şi scizurile structurii psihicului (mitica indivizibilitate a personalităţii). votul nostru. dar că era cu neputinţă să-1 mai duci la locul accidentului. Conştiinţa ca atare prinde consistenţă pe măsură ce se constituie şi se rafinează limbajul. ca o ficţiune premeditată. care sunt expresia unui penibil sentiment de inferioritate şi insecuritate. desigur. „Limbajul — scrie Adler — prezintă o semnificaţie din cele mai profunde pentru dezvoltarea vieţii psihice umane. când simţul comun intervine ca factor mai mult sau mai puţin corectiv şi când îi poate împiedica pe oameni să se bizuie prea mult pe reguli. Iată în acest sens un citat foarte edificator. de exemplu. Fu izb it lateral. Gândirea logică 23 care pot să provină şi de la alte organe şi care nu conduc în mod necesar la o structură psihică clară"51. o experienţă singulară. când. Dar deja în acest stadiu el începe să-şi dezvolte formele generale ale conduitei. continuă să acţioneze ulterior. dar Adler o face în favoarea monoideismului său absolutizant prin definiţie. ca un fel de „organ al gândirii". dar pentru care mai convenabil ar fi termenul monolilism psihic). nici de vehicule. „stilul de viaţă" corespunde „Supraeului" (das Uberich). o lege inconştientă care guvernează personalitatea. împotriva freudismului. „sentimentul de comuniune socială" etc. Cum vom vedea 22 . destul de obişnuit. întreţin prejudecăţi asemănătoare şi reuşesc cel puţin performanţa de a nu mai putea fi prejudiciaţi «într-un anumit loc». adesea necontrolată logic. nu rezistă impulsului de a sări asupra unui automobil în mers. Era destul de avansat în această deprindere. cores punde „Sinelui" freudian (das Es). despre care Herbert Schafl'er ne spune că reprezintă motivaţiile inconştiente proprii fiecărei fiinţe umane.

Pri ncipiu l ec on om ic adl eri an (a nal og „li bid oul ui" ) se nu me şte voi nţ ă. di n via ţa pu lsi on ală "57. obi ec tiv ă. na şt e di n vi aţ a or ga nic ă. î n Ob er de n Ne rvo sen Ch ara cte r se tra ge o con clu zie car e cal chi az ă co nc ep ţia fr eu di an ă a fili aţi ei m at eri al e a ps ihi cu lui : „ce ea ce no i nu mi m vi aţ ă psi hic ă. per mit e fo r m ar ea no ţiu nil or "56. Ps yc he . iar un eo ri. car e. di n ref lex sa u di n ins tin ct.LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV nu est e p os ib il ă d ec ât d ac ă dis pu ne de lim baj . sin gu r. du pă He nri Be rgs .

o n, el an vit al. Psi ho ne vr oz ele nu su nt de cât u n pr o d us al a m or ul ui pr o pr iu , al a m bi ţi ei şi v a ni tă ţii , se rv in d în ul ti m ă a n ali ză la pr ot ej ar e a in di vi d ul ui fa ţă d e u n co nt ac t pr e a d ur cu vi

aţ a şi ex ig en ţe le ac es te ia. N ev ro tic ul, ca re îşi st ru ct ur ea ză u n „i de al de pe rs on ali ta te " ca u n co m pl e m en t al do ri nţ ei de se cu rit at e şi la ca re pr i m ea ză v oi nţ a de pu ter e, ca ex pr es ie a că ut ăr ii p er fe c-

ţiu nii5 8 , că ut ar e m ai fe bri lă de cât la cei lalţ i ind ivi zi, pu ne în evi de nţ ă m ar ca nt e str uc tur i sp eci fic e în ac es t se ns, fa pt ca re nu -i sc ap ă lui Ad lcr , ca re, la un m o m en t da t, ne pu ne chi ar şi în faţ a un ei sc he m e gra fice a „id eal

ului de per son alit ate ca sco p" („P ers onl ich keit sid eal als Zw eck ")59 , pe car e neo ex pli că înt r-o ter mi nol ogi e str uct ur ali stă (co m po ne nt e, as oci aţi i po sib ile înt re „el em en tel e co m po ne nt e" etc) . „Id eal ul de per son alit ate — scri e el — pr ezi nt ă, fir eş te, cel pu ţin

în m aj or it at e a c a z ur il or , u n m ar e n u m ăr d e n u a nţ e, fi e c ar e fii n d d et er m in at ă d e o in fe ri or it at e or g a ni c ă di st in ct ă, c ei m ai m ul ţi in di vi zi a v â n d în g e n er al m ai

m ul t d ec ât o in fe ri or it at e. Ia tă ai ci o sc h e m ă pr o vi zo ri e, c u si g ur a nţ ă in co m pl et ă, d e o ar ec e n u sa ţi n ut se a m a d e re ct ifi că ril e a d us e d e se nt i m e nt el e al tr ui st e, sc h e

m ă ca re se po tri ve şt e m ai m ult ps ihi cu lui ab str ac t al in di vi du lui ne vr oti c de câ t str uc tur ii co nc ret e şi re al e a psi hi cu lui să nă to s. Co ns ult ân d ac ea st ă sc he m ă, de sti na tă să ne of er e un mi jlo c de ori en tar e su pe rfici

ală , tre bu ie să ne gâ nd im la ne nu m ăr at ele as oci aţi i po sib ile înt re ele me ntel e car e o co mp un" **'. F ie ca re ve ct or al ne vr oz ei, ca şi m ec an is m ul psi hi c pe ca re ac es ta se sp riji nă , ne sp un e Ad ler , po at e de ve ni co nş tie nt sa u po at

e fi fă c ut a c c e si bi l c o n şt ii nţ ei c u aj ut or ul u n ei i m a gi ni a m in tir e („ E ri n ne ru n gs bi ld ") 61 , c ar e p o at e s ăşi ai b ă s ur s a în e x p er ie nţ a in fa nt il ă s a u p o at e fi d o

ar u n pr o d u s al i m a gi n aţ ie i, u n si m b ol , u n fe l de et ic h et ă c ar e d e s e m n e a z ă u n a n u m it m o d d e re a cţ ie . A c e a st ă

im agi ne ca re, co nf or m pri nci pi ul ui efo rt ul ui mi ni m al lui Av en ari us, re z ul tă di n te n di nţ a d e ec o n o m ie a g â n di rii , n u es te d ec ât re zi d u ul u n ui e v e ni m e nt p si hi c, pr in in te r m e di ul c ăr

ui a sa re al iz at la un m o m e nt d at v oi nţ a d e p ut er e. D u p ă A dl er , d or in ţa d e d o m in aţ ie a p ar e di n ce a m ai fr a g e d ă co pi lă ri e, co pi in d u n m o d el in di sc ut a bi l, pl as at la o

al ti tu di n e m a xi m ă , c o n ce p ut di n to at e p e rf e c ţi u n il e i m a gi n a bi le , p e c â n d in di vi d ul îş i i m p u n e u n ef o rt v ol u nt ar d ur a bi l „ s p r e a u r m ă ri c u o c

h ii î n c h iş i, c u o a s c u lt a r e o a r b ă , i d e e a d ir e c t o a r e r e p r e z e n t a t ă d e v o i n ţ a d e p u t e r e "6 2 . O s e ri e d e „î n c e rc ă ri d e t a t o n a

re " au dr ep t sc op re ali za re a co m pe ns ăr ii se nt im en tu lui de in fe ri orit ate pri mi tiv . „î nt ro si tu aţ ie d e in fe ri or it at e ps ih ic ă, id e e a di re cto ar e, p er so ni fic at ă, di vi ni za tă — scr ie Ad ler —, ap ar e ad es ea

ca un al d oil e a E u, ca o vo ce in te ri o ar ă ca re , as e m e n e a d e m o n ul ui lui S oc ra te , av er tiz ea ză , în cu ra je az ă, p e d e ps eş te , ac uz ă" 63 . Av em aic i un ca lc câ t se po at e de str ăv ez iu al Su pr ae ul ui def

in it d e Fr e u d, fii n d v ă di t f a p t ul c ă A dl e r n u a p u t u t e vi t a e ş a f o d aj ul st r u c t u r al al a ş a n u m it el o r „i n s t a n ţ e al e p si h ic u l u i" d e s c ri s

e d e p ă ri n t el e p si h a n al iz ei , p e c a r e le c o m b a t e p u r şi si m pl u f o r m al , di n r a ţi u ni d e p ol e m ic ă p r o g r a m a t ă a f e ct iv , d a r p e c a r e, p e d e

al tă p ar te , le a d o pt ă su b tr av es tir i le sn e d e st ră p u ns . 5 . C A U Z A LI TA T E S A U FI N A LI S M ? O pu nâ nd use lui Fr e u d — ar at ă Er n es t A e p pli — , ac el ui Fr e u d ca re ce rc et e az

ă pr in ex ce le nţ ă ca uz ali ta te a, m ot iv aţ ia in co nş ti en tă a co m po rt a m en tu lui , at ri b ui tă în de os eb i re fu lă rii in sti nc te lo r, A dl er , di m po tri vă , ce rc ete az ă în pr im ul râ nd fin ali ta te a, sc op ul şi di re cţi a

d if e ri t e l o r a c t e a l e i n d iv i d u l u i64 . A ş a c u m a p a r l u c r u ri l e d i n d is c u r s u ri l e sa le te or et ic e, c e l p u ţi n , A d l e r s e a r a t ă u n a d v

e r s a r n eî m p ă c a t al d e t e r m in is m ul ui c a u z al şi c hi a r al d e t e r m in is m ul ui în g e n e r e , in v o c â n d în s p ri ji n ul a ti t u d i n ii s al e c o n c e p ţi il e i n

d et er m in is te ca re a v e a u în tro vr e m e m ar e tr ec er e în fiz ic a m o d er n ă. „î nt re a g a c a u z al it at e a p ar e nt ă di n vi aţ a p si hi c ă — scr ie el în D er Si nn de s Le be ns — es te re zu lta tul în cl

in aţ ie i a n u m er oş i ps ih ol o gi d e aşi pr ez e nt a d o g m a su b o în fă ţi şa re m ec a ni că sa u fiz ic ă. .. D e câ n d fiz ic a în să şi le -a lu at a p a de la m o ar a ca uz ali tă ţii , sp re a d a cu v â nt ul , în

d e s f ă ş u r a r e a e v e n im e n t e l o r, u n e i p r o b a b il 2 4

it ă ţi s t a ti s ti c e , n u m a i e s t e c u p u ti n ţ ă s ă s e i a

2 5

LEONARD GAVRILIU

STUDIU INTRODUCTIV

în ser ios ata cu ril e îm pot riv a psi hol ogi ei in div id ua le, ca re ne ag ă ca uz alit ate a în do me ni ul psi hic ulu i"65 . Iar , în alt ă pa rte , av er tiz ea ză ca te go ric : „T oţi ce i ca re cr ed că vi aţ a ps ihi că u m an ă se ba ze az ă pe ca uz ali ta te se în şe

al ă" 66 . C au za lit ăţi i rel ief at e de S. Fr eu d el îi op un e fin ali s m ul, de pa rt e de a bă nu i că fin ali ta te a în să şi se de fin eş te ca un ra po rt ca uz al ine lar6
7

şi că , pri n ur m ar e, ne ex cl uz ân du se un ul pe alt ul, ce le do uă co nc ep

te s e i m pl ic ă re ci pr o c. C o n c e pţ ia d es pr e o m c a to ta lit at e a x at ă p e o te le ol o gi e i m an e nt ă — o b se rv ă M . G a n z — îl a pr o pi e p e A dl er d e p si h ol o gi i g e rm a ni E

d u ar d S pr a n g er şi W illi a m St er n6 8 . P ot ri vi t c o n c e pţ ie i a dl eri e n e, es te c u n e p ut in ţă să n e re pr ez e nt ă m o vi aţ ă p si hi c ă în a b se nţ a u n ui sc o p (c e e a c e, d e si g ur , e

st e înt ru tot ul ad ev ăr at) , da r sc op ul co nc ep ut de dâ ns ul es te un det er mi na nt ne det er mi nat , un im pul s ob sc ur, ira ţio na l, că rui a, cu to at ă „i m an en ţa" in vo ca tă, nu m ai Du mne ze u iar pu te a da de ca pă t. „ Vi aţ a ps ihi că a o m

ul ui — scri e el — esf e de te r mi na tă de un sc op . Ni ci un o m nu po at e gâ nd i, si mţ i, vo i sa u ch iar vis a, făr ă ca to at e ac es te a să fie de te rm in at e, co nd iţi on at e, li mi ta te, dir ija te de un sc op ca re îi st ă în faţ ă"6 9 . P ro m ov ân d o

si m ţi. „a m do ri să pr op un e m ur m ăt oa re a re gu lă: de în da tă ce sc op ul un ei ac tiv ită ţi ps ihi ce sa u pl an ul ei de vi aţ ă a fo st id en tifi ca t.as e m e n e a co nc e pţ ie as u pr a vi eţ ii psi hi ce. A dl er fo r m ul e az ă o se ri e d e „l e gi " şi „r e g uli ". ca tra nsf or ma bil sau ca un ul . „ or ic e fe n o m en ps ihi c. po at e fi se siz at şi de sci fra t nu m ai da că es te pri vit ca o pr eg ăti re pe nt ru un sc op "71. v oi s a u a cţ io n a fă ră s ă av e m în mi nt e un sc op "70 . S co pul po ate fi co nce put ca fix. da că es te să ne of er e înţ el eg er ea pe rs oa ne i re sp ec tiv e. cu m ar fi ur m ăt o ar el e: „ D ac ă pr iv i m m ai în d e a pr o a p e pr o bl e m a. v o m d e sc o p er i ur m ăt o ar e a le g e c ar e g u v er n e a z ă d e z v ol ta re a or ic ăr ui e v e ni m e nt p si hi c: n u p ut e m g â n di . pu te m pr eti nd e că înt re ag a di na mi că a pă rţil or sa le co ns tit ue nt e va co in ci de cu sc op ul sa u cu pl an ul de via ţă" 72 .

To tu şi. or ic u m . Câ nd în să ci ne va înt re ză re şt e un sc op . ci în ace st . „ Ps ih ic ul — s u bl in ia z ă A dl er — nu se su pu ne ni ci un ei le gi na tu ra le. di re cţ ia m iş c ăr ii a c e st or fe n o m e n e fii n d e m in a m e nt e vi it or ol o gi c ă. mi şc ar ea ps ihi că ar e loc în m od ne ce sar . în vi aţ a ps ihi că nu ex ist ă ni ci o le ge na tu ral ă. de oa re ce s c o p ul c a r e îi st ă în ai n t e n u e st e i m u a bi l. ci v a ri a bi l. ca şi cu m ar gu ve rn a aic i o le ge a na tu rii du pă ca m su nt e m co ns trâ nşi să ac ţio nă m. „ p si h ol o gi a in di vi d u al ă" pr iv e şt e to at e fe n o m e n el e p si hi c e c a fii n d în dr e pt at e s pr e u n sc o p. d ar .in te gr al s u b st it ui bi l.

ci şi «c ar e est e sc op ul pe car e îl ur mă reş te el în felu l ace sta ?» De oar ece tot cee a ce fac e un indi vid o fac e spr e a ati ng e un sc op pe car e şi1 dă el îns uşi . nu ar pu tea fac e faţ ă în ac ela al psi hic ulu i. As tfe l Ad ler (ce l pu ţin în ca zu l de faţ ă. pe ur m ele lui Ju ng & Co m p. De ac ee a psi hol ogi a adl eri an ă fac e ap el în plu s la ca uz a fin ală . în mo d co nşt ien t sa u inc onşti en t"15 .. a „ps iho log iei an alit ice " jun gie ne. reî nv iin d co nc ep ţia lib er ul uiar bit ru .do me ni u om ul în s u şi îş i fa ce le gi le "73 . at ât d e fe cu n dă în do me niul mat erie i — not ea ză Ma delein e Gan z —. ea se înt re ab ă nu nu ma i «c ar e est e cau za min ciu nii? ». „C au za ef ici en tă . de ex em plu . nu sp un e ad ev ăr ul. da r în m od in de pe nd en t de şc oa la ac ea st a „c u ant ec ed ent e teo log ice "74. Câ nd un co pil. că ci vo m ve de a că el nu es te co ns ec ve nt ) tai e le gă tu ril e ca re co ne xe az ă ps ihi cu l la mi şc ar ea şi tr an sf or m ar ea un iv er sa lă a m at eri ei. Ma del ein e Ga nz nu gre şeş te del oc atr ibu ind .

e m oţi ile. pe nt ru că . du pă cu m ni ci în pe ri m et rul fa nt ez ist al de ter mi nis mu lui int rap sih ic nu po at e ră m ân e. de şi îşi pr op un e ac es t lu cr u. F ără înd oia lă. obl iga t de log ica nat ura lă a fap tel or. el nu re nu nţ ă şi nu po at e re nu nţ a la ex pli ca ţiil e ca uz al e ce le m ai au te nti ce . De le gil e ac es tui a as cul tă de ac u m în ai nt e şi pe du rat a înt re gii exi ste nţ e. Ca şi în ca zu l pr ob le m ei in di vi du ali tă ţii.u-i lui Ad ler as oc ier ea ex pli ca ţie i fin ali st e cu ce a ca uz al ă. de ca re a m lu at ac t m ai su s. se nti m en tel e. în co nt r adi cţi e cu de cl ar aţi ile sa le rit oa se . de pil dă — est e de ter mi na t de str uc tur a stil ulu i să u de via ţă. gâ nd uri le şi ac ţiu nil e. im pre sia ce a ma i cla ră pe car e neo las ă for m ulări le obi şn uit e ale lui Adl er est e ac ee a că el se sit ue az ă fer m pe po ziţi ile fin ali sm ulu i şi det er mi nis mu lui int ra psi hic . el îşi au to a m en de az ă de fa pt pr op riil e te ori i. Ac tiv ita te a cr ea to ar e a stil ul ui de via ţă îşi înc ep . „In divi dul — scr ie el.

su nt el a b or at e re g uli . ac ţi u ni le su nt di vi za te în pl in ă co nc or d a nţ ă cu ac ea st ă fo r m ă fi n al ă id ea lă la ca re as pi ră . O sc h e m ă bi n e d et er m in at ă a a p er ce pţ iei se st a bi le şt e. C ee a ce în co nş ti e nt se d ez v ăl ui e ca n ef ii n d fa ct or d e p er tu rb aţ ie. Pe nt ru a se fa cil it a ac e as tă ac ti vi ta te . 2 6 ca 2 7 . ia r co nc lu zii le . pr in ci pii . tr ăs ăt ur i d e ca ra ct er şi o co nc e pţ ie as u pr a lu m ii.e o p er a.

LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV acţ ion ân d în co nfo rm ita te cu ac est se ns. Rez ulta tul( fin al al ac est ei sc he me . di mi nu at sa u acţ ion ea ză ca un mo del inc on şti ent . fie că le ani hil ea ză sa u le pa rali ze az ăp rin tro rea cţi un e. est e înt ot de au na de ter mi na t ma i din ain te de căt re stil ul de via ţă" 76 . co nd uc ân d astf el la con fl ic te pri n inh ibi ţie . su str as mai mul t dec ât de obi cei crit icii sau co mpr ehe nsi unii . est e me nţi nu t aic i. O pri mă ob ser vaţ ie car e se im pu ne est . fie că înt ăr eşt e lini ile din am ice co nşt ien te. Re stu l est e uit at.

că ne afl ă m în faţ a un ui „ m od el" de de te rm ini s m str ict int ra ps ihi c. O bs er vă m. au to cr ea to ar e de var iab ile de pe nd en te. Adl er pre co niz ea ză o cu no aşt ere a om ulu i ba zat ă pe pur a „co mp reh en siu ne ". Goe the. ind icâ nd dre pt aju toa re în ac ea stă dir ecţ ie pe mar ii scri itor i (Sh ake spe are. în al do ile a râ nd . ci „fa cul tat ea de div ina ţie ". pe „e mp ati e". â la Wil hel m Dilt hey (Id een iibe r ein e bes chr eib end e und zer glie der nde Psy cho logi e. Adl er inv oc ă nu me tod ele ştii nţe i. ca re îşi fix ea ză sc op uri le şi „s til ul de vi aţ ă" în ca lit at e de va ria bil ă ab sol ut in de pe nd en tă. ) şi mi ni ma liz ân d util iza rea tes tel or 77 şi a me tod elo r de inv .e ac ee a că Ad ler ad mi te de fa pt ref ul ar ea în for m a de sc ris ă şi te or eti za tă de Fr eu d. Cu m su bli nia ză şi Jos ef Rat tne r. 18 94) . pe nt ru înţ ele ger ea ind ivi dul ui. fen om ene le psi hic e fiin d ex pli cat e pri n ele îns ele în int eri oru l un uia şi ac el ui aş i in di vi d. pe ntr u dia gn ost ica rea fen om en elo r psi hic e. Ibs en. Nu es te at un ci de mi ra re că . Dos toe vsk i et c.

de ci. 6 . făr ă int er ve nţi a un or ca uz e ex og en e. în s o ci et at e in di vi zi i nu se po t mi şc a nu m ai pe ba za „ m ot oa rel or " lor int eri oa re. B re ş el e d et er m ini st c a u z al e. Ex a mi nâ nd în m od pe rti ne nt es en ţa so ci al ă a vi eţi i ps ihi ce („ so zia le Be sc ha ffe nh eit de s Se ele nle be ns "). „ Vi aţ a ps ihi că a o m ul ui — scr ie el de dat a ace ast a — nu est e în . făr ă ca rb ur an tul rel aţi ilo r int er pe rs on al e şi. p e c ar e A dl er în s u şi le fa c e în te or ia sa de cl ar at fi na lis tă . ca re inf ir m ă pr ec ar a co ns tr uc ţie te or eti că a de te rm ini s m ul ui int ra ps ihi c. fo ar te la rg i în d ef in iti v. Ad ler pa re să uit e to at e as er ţiu nil e sa le fin a li ste . P RI M A T U L D I M E N SI U NI I S O CI A L E.es tig aţi e ps ih ol og ic ă ob ie cti vă în ge ne ral . a e xi st e nţ ei s o ci al e a o m ul ui . îş i g ă s e s c e x pl ic aţ ia în a b or d ar e a fe n o m en el or p ri n p ri s m a re al it ăţ il or s o ci al e.

To at e ac es te sa rci ni su nt in se pa ra bil le ga te de lo gi ca vi eţi i în co m un a oa m en ilo r. axi om ati c. de la sin e înţ ele s. De oa rec e so cie tat ea a pr ee xis tat vie ţii ind ivi du ale a oa me nil or. Iar ce va ma i înc olo Adl er ara tă că „c eri nţ ele col ect ivit ăţii au reg lat în aş a fel rel aţii le din tre oa me ni. aş ad ar. înc ât ele au ap ăru t de la bu n înc ep ut ca un «a de văr ab sol ut» 79 . Adl er ne ezi tân d ac um să rec un oa scă fap tul că via ţa psi hic ă a om ulu i est e det er mi nat ă de exi ste nţa soc ial ă. ci s e g ă s e şt e în p e r m a n e n ţ ă în ai n t e a un or sa rci ni st ab ilit e de un de va di n af ar ă. Nu exi stă în ist ori a cul tur ii um an e nic i o for mă de via ţă făr ă car . la ant ipo dul fin alis mu lui exc lusi vis t. Sun tem .st ar e s ă s e g u v e r n e z e în m o d li b er . co nd iţi a es en ţia lă ca re ac ţio ne az ă ne înt re ru pt as up ra in di vi du lui şi ca re nu se la să inf lu en ţa tă de el de cât înt r-o an um ită mă sur ă"7 8 .

cu m se ex pri mă J. Ca să nu ma i vor bi m de fap tul că atu nci câ nd pre . Rat tne r. ori câ nd i se pre zin tă un caz difi cil (un ne vro tic. în De rSi nn de s Le be ns.ac te r so ci al. un cri mi nal ). si nt ez ă a înt re gii sal e op ere . Ad ler mă rtu ris eşt e că. Ex tr e m de se m nif ic ati v în ac es t se ns es te fa pt ul că . des chi zâ nd pri n ac ea st a câ m p de ac ţiu ne de ter mi ni s m ul ui so ci al în pr ac tic a ps ih ot era pe uti că . ant isoci ale82 . ci o str uct ură su bie cti vă rez ult ată din int era cţi un ea ca uz ală cu un me diu de via ţă dat . în Ps ih ol og ia şc ol ar ul ui gr eu ed uc ab il. el ch iar su sţi ne că es te ne ce sa r să se ai bă în ve de re „n atu ra fac tor ulu i ex og en ca re a de cl an şa t si m pt o m el e m or bi de "81. el se str ăd uie şte să de sco per e „ca uz ele ad ev ăra te" ale acţ iun ilor gre şit e. sa u ma i cur ân d o „a uto det er mi nar e") . Din caz uril e de scr ise şi dis cut ate în ac eas tă car te rei ese că aş anu mit ul „sti l de via ţă" nu est e nic ide cu m o co nst ruc ţie arb itra ră a ind ivi dul ui (o „lib eră det er mi nar e". Ni că ie ri oa m en ii nu au ap ăr ut alt fel de câ t în so cie tat e"8 0 .

de ter mi nâ nd la co pil „p riz e de co nş tii nţ ă" şi lăs ân du -i ini ţia tiv 2 8 a co rij ări i co nd uit ei. făr ă în do ial ă. înţ el eg e m că „p sih ol og ia in di vi du al ă" es te 2 9 . „E du cat oa rel e — scr ie el — ia u în pri mi re co pii pe ca re nu -i pu te m co mp ar a cu o pa gi nă ne sc ris ă. La o an u mi tă vâ rst ă co pii i po se dă de ja o in di vi du alit at e'^ . D in fe lu l în ca re luc re az ă în ac ea st ă dir ec ţie Ad ler şi col ab orat ori i săi . ce ea ce . pr ec u m şi di n str uc tur a di al og ul ui psi hot era peu tpa cie nt.sc rie ac ţiu ni pe da go gi ce de re pr ofi lat e a „s til ul ui de vi aţ ă" Ad ler ar e în ve de re fa ct ori i ge ne rator i ai un ui alt co mp ort am ent . bi ne înţ el es ref ra ct at e pri n „s til ul de vi aţ ă" a că rui re m ed ier e se ar e în ve de re. de ci ca uz e efi cie nte . es te înt ru to tul re zo na bil .

pe lin ia de fo rţ ă a un ui să nă to s „se nti me nt de co mu niu ne so cia lă" . pe ne ce sit at ea in te gr ări i so ci al e a in di vi du lui .LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV în re ali ta te o ps ih ol og ie ce nt ra tă pe pr ob le m ati ca so ci al ă a o m ul ui. „A dl er si m ţe a — re m ar- că pe bu nă dr ep tat e Ha rol d H. P ut e m sp un e. Mo sak — că o m ul nu po ate fi înţ el es de câ t ca fii nţ ă so ci al ă. în co ns ec inţ ă. în . de -a lu ng ul înt re gii sa le ca rie re a pri vit pr ob le m el e o m ul ui în le gă tu ră cu sa rci nil e vi eţi i"84 .

înt re alt ele .co nc lu zi e. Ce ntr ele de co ns ult aţi i psi ho pe da go gic e înfi inţ at e de el la Vi en a şi ace le „C hil dho use s" org . D ac ă „d es co p er iri le " şi „i n ov aţ iil e" sa le în ps ih ol o gi e n u su nt a d es e a d ec ât si m pl e re fo r m ul ăr i sa u tr av es tir i te r m in ol o gi ce al e u n or id ei al e lui Fr e u d. cel e do uă vol u m e He ile n un d Bil de n. scri se în col abo rar e cu Car i Fu rt mi ille r şi E. că p u nc te le d e m ax i m ă re zi st en ţă al e op er ei lui Al fr e d A dl er su nt d e fa pt sit ua te în af ar a ps ih ol og iei pr op ri uzi se . pe lini a int eg răr ii so cia le. sol uţi on ân d cu su cc es nu m er oa se ca zur i difi cil e (a se ve de a. We xbe rg sau Ind ivi du alp syc hol ogi e in der Sc hul e). în sch im b el a av ut vo ca ţie de ed uc at or. în et ic a sa so ci ali za nt ă şi în p e d a g o gi a sa . a m bi ţi a or igi n ali tă ţii şi a su rc la să rii a d ve rs ar ilo r du câ nd u1 la un ele inc on gr ue nţ e şi inc on se cv en ţe fla gr an te. pe ca re o pr es cri e înc ă di n pri m a co pil ări e 85.

m ai ev id . U. Ro us se au. pri n di vi zi un ea m un cii . M ar il e pr o bl e m e al e vi eţ ii s u nt . nu pe in fo r m aţ ie („ te te bi e n pl ei n e" ). ur m ăr ea u să im pri me co pii lor un sol id co m po rta me nt so cia l. d e o ar e c e — n e e x pl ic ă el — „f ii n ţ a u m a n ă pri vit ă ca pr od us al ac es tei pl an et e nu şia pu tu t m en ţin e şi de zv olt a rel aţi ile cu re st ul lu mi i de câ t pri n în co rp or ar ea în co m unit at e. tr ei : vi a ţ a în s o ci e t a t e. d u p ă A dl er . Pe sta loz zi sa u Fr oe be l. tet e bi en fai te' "). pri n ef or t su sţi nu t şi pri nt rop ro pa ga re su fic ie nt ă a sp ec iei "86. Ca şi pe nt ru Pe st al oz zi.ani zat e ma i târ ziu în S. înt oc ma i ca M on tai gn e. Es te de re m ar ca t că . pe nt ru Ad ler m a m a es te ac ee a ca re ar e da to ria sa cr ă de aşi ed uca co piii în ace st spi rit. A. pri n ap or tul m at eri al şi sp iri tu al pe ca re i-1 fu rni ze az ă ac e stei a. pu nâ nd ac ce nt ul nu pe ins tru ire . ci pe fo r m aţ ie C. m u n c a şi iu bi r e a.

g ă si n d ule in c o m p at ib il e. treb uie. o da tă m ai m ult .e nt d e c ât în c a z ul fr e u di s m ul ui . Div ers ita tea şi sin gul ari tat ea fie căr ei ma nif est ări ind ivi du ale nu tre bui e să ne sc ap e. c u to at e c ă şi ai ci el o p u n e în m o d tr a n ş a nt pr o b a bi lit at e a şi c a u z al it at e a. Lu ân d în con side rar e ace ste obs tac ole. să re spi nge m oric e pri nci pi u fu nd a m en tal . e xi st ă şi al te h a n di c a p u ri c ar e. apr oap e arb itra re. îm pi ed ică de zv olt ar ea se nti m en tul ui de co m un iu ne so cia lă. vă zâ nd în ma nife star ea lor nu ma i un ele me nt înş elă tor car e po ate fi ex pri ma t în ter me nii un ei pr ob abi lită ţi sta tist ice . c a şi fa p t ul d e a ră sf ăţ a u n c o pi l. O ma nif estare de felu l ace sta este exp resi a put erii cre ato are. a . „ A ş a c u m a m a r ăt at — sc rie el — . A dl er p u n e pr o bl e m a pr o b a bi lit ăţ ii st at is ti c e a c o m p or ta m e nt ul ui u m a n. dir ec ţio na l sa u ca uz al.

gr ad ul de pr ob ab ilit at e fii nd în fu nc ţie de re ali ta te. cu car acte r pro bab ilist . şi în că di n ex te rio r (r ăs făţ ar ea co pil ul ui de că tr e pă rin ţi) . ca uz ali ta te a es te m an ife st im pli ca tă. nu ris că m at un ci câ nd ad mi te m co rel aţi a ca uz ali tă ţii cu st ati sti cit at ea . D eş i se im pu ne să nu co nf un dă m no ţiu ne a de pr ob abi lit ate cu ace ea de po sib ilit ate . Cu toa te ace ste a. ne ce sar i şi înt âm plă tor i.co pil ulu i în for ma re a leg ii sal e din am ice "87. cu to at ă m ar ea as e m ăn ar e di nt re el e88 . ace ast ă sta re (fi nal ă) co nst itui e efe ctu l stă rii iniţ . Nu pu te m pr ev ed ea cu cer tit udi ne ab sol ută sta rea viit oar ea sis te mu lui. pe nt ru că ex ist ă rea lm ent e rap ort uri ca uz ale sta tist ice . dar . car act eri sti că stă rii iniţ ial e. o da tă de sfă şur ată (re ali zat ă) un a din po sib ilit ăţil e sale . „C oefi cie ntul mai mar e sau mai mic de cer tit udi ne în ca dr ul pr ob abi lită ţii — ob ser vă Ion Tu do ses cu — var iaz ă dir ect pr op orţ ion al cu fun cţi a de dis tri bui re a pa ra me tril or ca uz ali şi co ndi ţio nal i.

de pă şin d din ac est pu nct de ve der e det er mi nis mu l de fap t ne sta tist ic al psi ha nal izei lui Sig mu nd Fre ud. câ t şi de co m pl ex ele ult eri oa re de int er acţ iun e şi fac tor ii ale ato ri car e îns oţe sc pr oc es ul res pe cti v"89 . av ân d pe se mn e în ve der e im po nd er abil ele pe car e lea intr od us în an aliz a det er mi năr ii mu ltipl e („su pra- . ef ec tul nu a de pi ns nu m ai de ca uz a ini ţia lă ca re 1a pr od us . ne co in ci de nţ a re lat iv ă a ca uz ei şi ef ec tu lui ). Ori cum . ef ec tu l es te ge ne ra t de op ot riv ă at ât de ce rc ul ini ţia l de co nd iţii şi ca uz e. înt r-o ma i ma re sa u m ai mi că m ăs ur ă (a ici ap ar e pr ob ab ilit at ea . în ac es t ra po rt ca uz al. de şi ac ea st a ar e un rol pri m or di al în pr od uc er ea sa . în car e tot uşi No rbe rt Wi en er ve de a un rep rez ent ant al pro bab ilis mul ui mo der n90. Adl er are mer itul maj or de a fi luat în con side rare pro ble ma leg ilor pro ba bili ste ale co mp ort am ent ulu i um an.ial e cu ca re se gă se şt e în trun ra po rt ca uz al (g en et ic) ob ie cti v.

3 1 .det er mi nar e") a co 3 0 mp ort am ent ulu i.

li ps a sa d e e nt u zi as m pe nt ru ex pr i . u n e l e si m il it u d i n i s u p e rf ic i a l e (p as iu ne a cu ca re A dl er di al o ga în ag or a. în f a v o a r e a „ s o cr a ti s m ul ui " s ă u fi in d in v o c a t e.LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV U ni i e x e g e ţi la u c o m p a r a t p e A lf r e d A dl e r c u S o cr a t e. p e lâ n g ă a d o p t a r e a i m p e r a ti v u l u i c u n o a ş t e ri i d e si n e .

„ O a m en ii — sc rie A dl er — a r d u c e o vi aţ ă în c o m u n m ul t m ai b u n ă d a c ă c u n o a ş t e r e a o m u l u i a r fi m ai p r o f u n d ă . d e o a r e c e a n u m it e f o r m e p e rt u r b a t o a r e al e vi e ţi i î n c o m u n a r fi s u p ri m a t e . î n r e al it at e.m a r e a î n s c ri s et c ). „ s o c r at is m u l" s ă u e s t e u n u l m ai d e a d â n ci m e. la A d le r c u n o s c u t u l p r e c e p t G n o t h i s e a u t o n ( C u n o a ş t e t e p e t i n e î n s u ţ i ! ) c ă p ă t â n d p e p a r c u r s d i m e n s i u n i d e p r o f u n d ă ş i a m p l ă r e z o n a n ţ ă s o c i a l ă : C u n o a şt e ţi v ă u ni i p e al ţii ! A ce st a es te. m es aj ul m aj or al în tr eg ii sa le op er e. la ur m a ur m ei.

f o r m e c a r e s u n t a s t ă z i p o s i b il e p e n t r u c ă n u n e c u n o a ş t e m u n ii p e a l ţ ii " 91 . e s e nţ ia l m e nt e c o n di ţi o n at ă d e d e sc ifr ar e a p r o p rii lo r r el a ţii s o ci al e d ef in it o rii .c e e a c e e c hi v al e a z ă. c u c u n o a şt e r e a s e m e ni lo r c u c a r e a v e m d ea fa c e şi c a r e au de -a fa ce cu . d i n m o m e nt c e p â n ă şi si m pl a c u n o a şt er e d e si n e e st e. d u p ă c u m o d e m o n st re a z ă st u di il e m o d er n e9 2 . P r e c e p t u l a d l e ri a n î n s e a m n ă . în d ef in iti v.. d e s i g u r . m u l t m a i m u l t d e c â t a c e l a a l l u i S o c r a t e î n o r i z o n t u l e x i s t e n ţ e i r e a l e ş i a l c o n d u i t e i r e a li s t e .

D i n c o l o d e t e o r i e ş i d e „ s i s t e m " .n o i. b a z a t ă p e e t i c a d a . c a fi i n ţ ă p ri n e x c e l e n ţ ă s o c i a l ă . c i t i t o r u l g ă s e ş t e î n c ă r ţ i l e l u i A l f r e d A d l e r e x t r e m d e p e n e t r a n t e ş i e x a c t e o b s e r v a ţ i i c a r a c t e r o l o g i c e l e o m a r e u t i l i t a t e î n o r i e n t a r e a p r a c t i c ă p e p l a n u l r e l a ţi il o r s o c i a l e c o n c r e t e î n c a r e fi e c a r e o m s e a fl ă n e c e s a r m e n t e a n g a j a t. d u p ă c u m v a g ă s i ş i o s ă n ă t o a s ă p e d a g o g i e a i n t e g r ă r ii ş i a c o l a b o r ă r ii .

p . C h a p l i n . 6 1 . d e p e r p e t u ă a c t u a l i t a t e . 4 0 3 . 3 J . T . M ii n c h e n . Z u r G e s c h i c h t e d e r p s y c h o a l a li ti s c h e n B e w e g u n g . într e ac eşt ia. p . P . av ân d de cre scu t pat ru băi eţi şi do uă fet e. Tat ăl să u se oc up a cu co me rţul de cer eal e. R i n e h a r t & W i n s t o n . car e loc uia la per ife ria Vie nei . dr. W e r n e r F ri ts c h . L E O N A R D G A V RI LI U N O T E 1 n d T h e o r i e s o f P s y c h o l o g y . Alf red era al doi lea nă sc ut. K r a w i e c . 2 u n d F r e u d . un co pil foa . S .t o r i e i . S y s t e m s u S i g m Alf red Adl er a vă zut lu mi na zile i Ia7 feb rua rie 18 70. într -o fa mil ie mi cbur gh ez ă. H o i t . 1 9 6 8 . 1 9 6 6 . N e w Y o r k .

rt e pl ăp ân d. sp eci aliz ân duse în oft al mo log ie. pre cu m şi co nc epţ ia sa de spr e om ca „pr od us soc ial" („a ls Gcs elsc haft spr odu kt") . Ch iar el afi r m ă că în că de pe at un ci a lu at ho tă râ re a de a de ve ni m ed ic. Un rol ap art e în ev olu ţia pe pla n pro fes ion al a . în an ul 18 95 abs olv ea cu suc ces fac ult ate a de me dic ină din Vie na. în car e se mn ific ati ve su nt rel aţi a pe car e o sta bil eşt e înt re sta rea de să năt ate şi „st ar ea ec on om ică " a po pul aţi ei. în 18 98. în pa tul în ca re do rm ea u îm pr eu nă . ori ent are car e a ră ma s def init ivă . ca şi să nă tat ea m er eu şu br ed ă a m a m ei sa le. pe ca re el do re a di n to at ă fii nţ a so po at ă în să nă to şi. pu blic ă o bro şur ă de sfat uri med ical e pent ru croi tori (Ge sun dhe isb uch fiir c/as Sch nei der ge we be). Ac es t fa pt. De mi c lau im pr esi on at pu ter ni c bo al a şi m oa rt ea . Nu av ea de câ t 4 an i câ nd un ul di n fra ţii să i a m uri t lâ ng ă dâ ns ul. ca ur ma re a pre oc up ăril or sal e de lar g ori zo nt soc ial. ra hit ic. iau tr ez it de ti m pu riu int er es ul pe nt ru m ed ici şi m ed ici nă .

pe ca re Ad ler a pr op ag at -o cu o ra ră râ vn ă pâ nă la sf âr şit ul vi eţi i. ia fo st un dis ci po l m ai m ult sa u m ai pu ţin cr ed in ci os şi de ca re. ca rea cţi e im edi ată la rup tur ai cu psi ha nal iza fre udi an ă. înt re an ii 19 02 19 08 . Ver ein fiir frei e Psy cho ana lyse "). Di n a m ul 19 12 înc ep e să org ani zez e în zec i de şco li vie ne ze ce ntr e de co ns ult aţii psi ho pe da go gic e. pui bli caţ ie car e a co ntr ibu it asi duu la cris . Du pă ce. iar doi ani mai târz iu (19 14) Inte rna tion ale Zeit sch rift fiir Indi vid uaJ psy cho logi e. ba zat e pe pro pri a sa co nc epţ ie as upr a nat urii um an e şi a ed uc abi lită ţii co piil or. îm pr eu nă cu ad ep ţii să î.. în 19 11 . sa se pa ra t cu m ar e vâ lv ă. con stit uis e de urg enţ ă mai întâ i o „As oci aţi e pe ntr u psi ha nal iza lib eră " (. ult eri or cre ea ză „S oci eta tea de psi hol ogi e ind ivi du ală " (19 12).tâ nă rul ui oft al m ol og vi en ez 1a av ut îns ă Fr eu d. că rui a. re sp in gâ nd vi zi un ea ex ag er at se xu ali st ă a fr eu di en ilo r „o rt od oc şi" şi tr as ân d tr ep ta t co or do na tel e aş anu mi tei „p si ho lo gii in di vi du al e" .

un de Fr eu d că ilc as e vi ct ori os în că în an ul 19 09 .tali zar ea ori en tă rii no ii şc oli . în ce pâ nd di n 19 25 Ad ler înt re pri nd e to >t m ai fre cv en te că lăt ori i pe st e Atl an tic . ad ler ie ne . Pu nâ nd ap oi în pr ac tic ă pl an ul „c uc eri rii A m eri cii ". un de în ce le di n ur m ă se şi st ab ile şt e. ţin ân d co nf eri nţ e în m ai m ult e or ra şe di n St at el e U nit e al e A m eri cii . Di n 19 27 (a nu l ap ari ţie i că rţi i C u n oa şt er ea om ul ui) i se of er ă po si bil itt at ea de a ţin e un cur s de psi hol ogi e me dic ală la 32 .

c â n d d e v i n e c e t ă ţ e .LEONARD GA VRILIU STUDIU INTRODUCTIV C o l u m b i a U n i v e r s i t y ş i l a N e w Y o r k M e d i c a l C e n t e r . T r e i a n i m a i t â r z i u . p e n t r u c a î n a n u l 1 9 3 2 s ă o c u p e u n p o s t d e „ v i s i t i n g p r o f e s s o r " l a L o n g I s l a n d C o l l e g e f o r M e d i c i n e .

l a A b e r d e e n . P r i n c i p a l e l e s a l e s c r i e r i s u n t : S t u d i u a s u p r a i n f e r i o r i t ă ţ i i o r g a n e l o r ( 1 9 0 . r ă p u s d e u n f u l g e r ă t o r a t a c d e a p o p l e x i e .a n a m e r i c a n c u d r e p t u r i d e p l i n e . A d e c e d a t î n p li n ă s t r a d ă . M o a r e l a 2 8 m a i 1 9 3 7 . n u d e p a r t e d e h o t e l u l l a c a r e t r ă s e s e . u n d e v e n i s e s ă c o n f e r e n ţ i e z e p e t e m e d e p s i h o l o g i e i n d i v i d u a l ă . f o n d e a z ă J o u r n a l o f l n d i v i d u a l P s y c h o l o g y . î n S c o ţ i a .

î n c o l a b o r a r e c u C a r i F u r t m i i l l e r ) . 197 0. Pari s. L e te m p e r a m e n t n e . Mor eno. A v a n tp r o p o s la A lf re d A dl er . Fon dcm ents de la soci ome trie. P.. 3 1 6.7 ) . F. P s i h o l o g i a i n d i v i d u a l ă î n ş c o a l ă ( 1 9 2 9 ). C u p r i v i r e l a c a r a c t e r u l n e v r o t i c i l o r ( 1 9 1 2 ) . 4 J. C u n o a ş t e r e a o m u l u i ( 1 9 2 7 ). A v i n d e c a ş i a e d u c a ( 1 9 1 4 . P a ul Pl ot tk e.U. p. L. P s i h o l o g i a ş c o l a r u l u i g r e u e d u c a b i l ( 1 9 3 0 ) ş i S e n s u l v i e ( / i ( 1 9 3 3 ) . P r a c t i c a ş i t e o r i a p s i h o l o g i e i i n d i v i d u a l e ( 1 9 2 0 ) . 5 C f.

E i n l e it u n g . P a y o t . 1 9 7 0 . F i s c h e r B i i c h e r e i . E l e r a m a i d e g r a b ă î n c . M e n s c h e n k e n n t n i s .l . n u 1 p u t e a r e c u n o a ş t e p e a c e s t a d r e p t a u t o r i t a t e p a t e r n ă . 1 9 6 6 . v e z i ş i O li v e r B r a c h f e l d . p . c u 1 4 a n i m a i t â n ă r d e c â t F r e u d . 9 . p .r v e u x . F r a n k f u r t a m M a i n . î n A lf r e d A d l e r. ^ Ibide m. 7 . H a m b u r g . P a r i s . 7 M a n e s S p e r b e r c r e d e c ă „ r u p t u r a " c u F r e u d a f o s t d e t e r m i n a t ă d e u n „ i m p o r t a n t e l e m e n t c a r a c t e r o l o g i c " : „ A d l e r.p.

p . A l f r e d A d l e r o d e r d a s E l e n d d e r P s y c h o l o g i e . . 8 H e r b e r t S c h a f f e r . P a y o t . p . P a r i s . A v e r t i s m e n t d u t r a d u c t e u r. . p . P a ri s. P a y o t. 9 . L e s e n s d e l a v i e . L e M . 1 9 7 1 . 9 s d e c o u v e r t e s m o d e r n e s d e l a p s y c h i a t r i e . F r a n k f u r t a m M a i n . 1 0 C li ff o r d A ll e n . L a i g n e . 1 2 8 . 1 9 6 8 . s ă v a d ă î n e l u n f r a t e m a i m a r e " ( M a n e s S p e r b e r . F i s c h e r T a s c h e n b u c h V e r l a g . 4 0 ) . 1 9 5 1 .l i n a t . î n A lf r e d A d l e r.

1 8 Alf red Ad ler. 1 9 1 9 . 59. 1 2 A l f r e d . L e s e n s d e l a v i e . 19 27. pp. 22. cit. p. pp. ctt. 20 ibide/ n. Le sens de la vie.p. 19 Ibi de m. 7980. p. p. B e r g m a n n . 5 . p. 17 Oli ver Bra chf eld. 40. 13 8. F . . .l L a v a s t i n e . W i e s b a d e n . G r u n d z u g e e i n e r v e r g l e i c h e n d e n I n d i v i d u a l p s y c h o l o g i e u n d P s y c h o t h e r a p i e . 7. 1! Alfred Adler. Alf red Adl er. 6 . 16. p. cit. Hir zel. V e r l a g v o n J . Lei pzi g. . Ver lag vo n S. P r e f a c e a 1 ' e d i t i o n f r a n g a i s e .p. 7778. op. op. Ob er den Ne rvo sen Ch ara cte r. 108. op. A d l e r . l6 Ib ide m. . O b e r d e n N e r v o s e n C h a r a c t e r . p . p . 15 Clif for d All en. Me nsc he nk en ntn is. î n A . 13 14 Sig mu nd Fre ud. A d l e r.

19 36 Ide m.1 93 2. F. Ge nu val gu m. Tr en ch. Vor wor t zur erst en Auf lage . cit. Lo nd on . 10. Pra xis und The ori e der Ind ivid ual psy cho log ie. 56. p. 33 Jbi de m. cit. Ne uc hâ tel . Tr ub ner & Co Lt d. dif or mi tat e co nst ân d din de vie re a ax ei ga mb ei în af ar ă faţ ă de ax a fe mu rul ui. cit . La ps yc ho lo gi e d' Al fr ed A dl er et le de ve lo ppe m en t de l'e nf an t.. p. 28 Alf red Ad ler. 19 3. De la ch au x et Ni est le. 29 Ide m. Le se ns de la vie . 66. Me ns ch en ke nn tni s. Mi in ch en . p. 19 24 . p. p. p. 2 2 Ve rla g vo n J. p. 15.. 8. Le sen s de la vie. 2 4 Alf red Adl er. p. p. . 31 Apu d Paul Plott ke.2 1 Ide m. 16 4. 32. op. 3233. M ad el ai ne Ga nz . Ke ga n Pa ul. 77i e Pr act ice an d Th eo ry ofl ndi vid ual Pr yc hol og y. Pr axi s un d Th eo rie de r In div id ua lps yc ho lo gie . 61. Ha rco urt . op. în aş a fel înc ât ele for me az ă un un ghi ob tuz . 27 Sig mu nd Fre ud. 11. 30 Ibi de m. p. 2 5 pp. 26 Sig mu nd Fre ud. op. Ne w Yo rk. Be rg ma n. 23 . 38. 32 Alf red Adl er. Me ns ch en ke nn ini s.p. Br ac e an d Co mp an y. 3 4 Ide m. p. V.

în tex tul ori gin al. dif or mi tat ea pi ci or ul ui co ns tâ n d di n d ev ia ţi a sa în af ar ă fa ţă d e ax a g a m b ei . 3 5 3 4 . cu ge nu nc hii lip iţi . bo ln av ul ar e pic ioa rel e în X. bol na vul av ân d pic ioa rel e în O. în ca zu l că dif or mi ta te a es te bil at er al ă. Pe s va lg us . p e câ n d pe s va ru s co ns tă în tro d ev iaţi e înă unt ru a pic ior ulu i faţ ă de ax a ga mb ei. 35 „ei ne ve rst ăr kt e vis ue lle Ps yc he " . dif or mi tat e în car e de vi er ea es te in ve rs ă fa ţă de ge nu val gu m.de sc hi s în af ar ă. Ge nu va ru m. cu g e n u nc hi i la di st a nţ ă u n ul d e al tu l.

Le se ns de la vi e. Die See le des Ide m. p. 13 . p. Fra nkf urt am Ma in. p. 21 . Zw eite r Tei i. Fis che r Tas che nb uch Ver lag . 37 Id em . 40 Id e m. Pr ax is un d Th eo ri e de rI nd iv i du al ps yc ho lo gi e. ^. p. U be rd en Nc rv os en Ch ar ac te r . 59 . 16. Di e Se elc de s sc hw er czi eh ba re n Sc hu lki nd es. 19 74. p. 4 3 în m od . ?.LEONARD GAVRILIU STUDIU INTRODUCTIV 36 Al fre d Ad ler . 42 Ide m. 9. 3 9 Ide m. Me ns ch en ke nn tni s. Le se ns de la vi e. 41 Id em . 32 . 17. 38 sch we hre rzi eh bar en Sc hul kin des . Die Tec hni k der Ind ivi du alp syc hol ogi e.

8. El nu se ap uc a cu plă cer e de scr is şi nu -1 pr eo cu pa ţin ut a sti lis tic ă a te xt ul ui pe ca re îl se mn a. Paul Plot tke. 1 9 8 7. Un ele di n că rţil e sal e au ap ăr ut nu m ai da to r i tă fa pt ul ui că sau gă s it au d it ori ca re să -i st en og raf iez e co nf eri nţ el e. 44 Alfr ed Adl er. „s al va tă " pe nt ru po st eri tat e de un an u m e Br os er. op. di n ca re tr ei în co la bo ra re . pp. cit. 128129 45 Cf. c â n d el n u a p u bl ic at m ai m ul t d e 1 7 c ăr ţi. p.. 46 Alfr ed Adl er. G ra tu it ă e st e şi af ir m aţ ia c ă A dl er e st e „ u n a ut or pr ol ifi c" . Adl er est e ma i de gr ab ă pro lix de cât pr oli fic . vo i. cit.. B u c ur eş ti. Men s ch enk cnnt s is . 7 9) . C o ns ta nt in G or g os d es pr e „ n e ur ol o g ul şi ps ih ia tr ul au st ri ac " Al fr ed A dl er ( Di cţ io n ar e n ci cl o p e di c d e p si hi at ri c. E di tu ra M e di ca lă . cu m es te şi ca zu l lu cr ări i de faţ ă. m ul te di n el e de di m en si uni red use . op.gr eş it v or b eş te dr . I. . Cu no aş te re a om u lu i. p.

145146. în c o n di ţi i n o r m al e d e vi a J o s e f R a tt n e r. I n d i v i d u a l p s y c h o l o g i e . 1 9 6 3 . 4 8 r e l a t e m p e „ C a u z a m i c .pp. M ii n c h e n / B a s e l. A c e st c hi m is m r ă m â n e . R i n e h a r d t. 4 7 i l o r v a r i a ţ i i c a r e s e g ă s e s c î n t r e v â r s t e l e a p r o p i a t e a l e a c e l u i a ş i s e x c u p r i v i r a m e n t — s cr ie şi D i m it ri e T o d o r a n u — tr e b ui e c ă u ta tă în fa p t ul c ă st r u ct u r a te m p e r a m e n t ul ui e st e st r â n s c o n e x at ă d e c hi m is m ul o r g a n is m u l u i şi d e s tr u c t u r a l u i s o m a ti c ă c o n si d e r a t ă î n t o t al it a t e a s a .

11 8) . N u m a i b o l i l e . 193 8. 51 Ibid em.p p. p. 147148. f i e f i z i o l o g i c e . Men s chen kenn tnis. p. p. La psy ch olo gie des pro fon de urs des ori gin es a nos jou rs. p. . a p r o a p e a c e l a ş i î n d e c u r s u l v i e ţ i i i n d i v i d u a l e . f i e p s i h i c e . 50 îbid em.ţ ă . 21 -22 . 2223. 5 Alf red Far au. Fab er B Fab er. Me nsc hen ken ntn is. Le sen s de la vie . Alf red Adl er. 54 Alfre d Adle r. Soc ial Int ere st. pp. 104 . Cl uj . 14 7. He rbe rt Sc haf fer. pp. 49 3 52 Alf red Adl er. 161 . 55 Ide m. 196 0. 1 9 2 1. 149. Par is. p. p o t a d u c e o t r a n s f o r m a r e r a d i c a l ă a c h i m i s m u l u i i n t e r i o r ş i p r i n a c e a s t a a c o n f i g u r a ţ i e i t e m p e r a m e n t ul ui " ( P si h ol o gi a te m p er a m e nt ul ui . Pay ot.

. 71 Alf red Adl er. p.p . 77 Id e m. 6h Alfr ed Adl er. Mad elei ne Gan z. 68 4 Jos ef Rat tne r. D et er m in is m ul şi şt ii nţ a. p. p. Die See le des sch we rer zie hb are n Sch ulk ind es. B uc ur eş ti. 57 Alfr ed Adle r. op. Zu r Ge sch ich tc der Ps ych oa nal ytis che n Be ne gu ng. E di tu ra Şt ii nţ ifi c ă. 70 Ma del ein e Ga nz. H) Ibid em. 58 Ide m.p . p. p. 1819.. p. p. 3. p. cit. 19 „E s gib t hei ne abs olu te Wa hrh eil. 69 Alfr ed Adl er. cit. 59 Ibid em. ?. st . 65. p. 39. Me nsc he nke nnt nis . Pa yot . 14 . 65 Me ns ch en ke nn t n is .p . p. p. 6 7 Ibid em.41. 62 I Ibi de m. 6 4 Alf red Ad ler.50. 2. 19 7l . Pr axi s un d Th eo rie de r In div id ua lps yc ho lo gie . pp. op.56 4. 63 bi de m. 7 9 75 jde m. p. p. 40. cit. 7 Er ne st Ac ppl i. 19 53 . 12. 9. 12. 78 Ibi de m. . p. 101 . p. 97 . Die Seel e des sch wer crzi ehb aren Sch ulki nde s.p. Pa ris . 76 Ibid em. 12 /b/ de m. 73 Alf red Adl er. 76 . 13 .4 8. 22. Ube rd e n Ner vos cn Cha ract er. Le sens de la vie. 14. Ps yc ho lo gi e du co ns cie nt el de l'i nc on sci cn t. 61 Io n Tu do se sc u. Me ns ch en ke nn t n is .p . op. 56. wa s abe r ein er sol che n noc h am nă ch 75 Sig mu nd Fre ud. 4.

p.e n k o m m t. 3 6 3 7 . u n a di n te z el e a dl er ie n e c ar di n al e. cit . 1). ti pi c ă p e nt ru a n s a m bl ul c o n c e pţ ie i s al e. d u p ă Ol iv er Br a c hf el d (o p.. is t di e G e m ei n s c h af t" es te .

90 Norbert Wiener. 1962. Bucureşti. Menschenkenntnis.p. fără ajutorul său.p. cit. Nu exagerez afirmând că. p. erorile sunt regretabile şi dăunătoare în profesie şi în domeniul cercetării ştiinţifice. 33. cum au făcut-o şi în cazul lucrărilor mele anterioare. p. Der Şina des Lebens. problema care se pune este ca acesta să-şi recunoască erorile şi să obţină o mai bună integrare a sa în mediul social. Le sens de Va vie. ca şi însemnătatea pe care o au pe planul relaţiilor interumane şi al organizării propriei noastre vieţi. p. 91 Alfred Adler. Mă simt dator să aduc mulţumirile mele cele mai profunde domnului doctor în ştiinţe juridice Broser. 1973. pp. Noyes Press. Union Generale d'editions.p. 88 Anton Dumitriu. Logica polivalentă. a se vedea paragraful „Paradoxul cunoaşterii de sine". 53. Am adunat aici prelegeri pe care le-am ţinut în faţa unui public de mai multe sute de persoane. op. 19. Principala sarcină a acestei cărţi constă în a ne face să înţelegem neajunsurile activităţii şi creaţiei noastre pe plan social. Editura Ştiinţifică. ele sunt însă de-a dreptul periculoase. cartea aceasta numai cu greu ar fi putut vedea lumina tiparului. Mo sa k ( e d. p.. Die Seele des schwererziehbaren Schulkindes. 36.l82. 82 Idem. Invitaţie la cunoaşterea de sine.Park Ridgs. L'usage humain des autreshumaines. 38 . Sper că acei conştiincioşi colaboratori care contribuie la progresul ştiinţei noastre vor ţine seama câtuşi de puţin de constatările şi experienţa prezentate aici. 1933. 1970. Fără îndoială. comunicare la Sesiunea de comunicări ştiinţ ifice a Institutului Pedagogic din Constanţa. 85 Leonard Gavriliu. Wien.LEONARD GAVRILIU Alfred Adler. 86 Alfred Adler. 89 Ion Tudosescu. Le sens de la vie. p. Bucureşti. Paris. Cybemetique et societe. p.276.pp. p.60-67. 39. V. ). 83 Jbidem. 81 Idem. 80 CUVÂNT ÎNAINTE Cartea de faţă încearcă să prezinte celor mai largi cercuri de cititori bazele de nezdruncinat ale psihologiei individuale şi valoarea acestora pentru cunoaşterea omului. 87 Ibidem. 92 Vasile Pavelcu. într-un cămin cultural popular din Viena . A lf re d Ad le r: Hi s In f lu en c e on Psychology Today. 10-11. 22-23 octombrie 1971. 24. în domeniul cunoaşterii omului. Editura Enciclopedică Română. arătând cum decurg acestea din conduita eronată a individului. 84 H a rol d H . Alfred Adler şi problema integrării precoce a copilului.New Jersey. 1971. 20.

ALFRED ADLER___________________________ îi mulţumesc. dr. Hirzel a favorizat într-un mod exemplar apariţia cărţii şi i-a pregătit o discretă publicitate. cu o clară conştiinţă a scopului. fiicei mele. încă din copilărie avem prea puţine raporturi între noi. ALFRED ADLER PARTEA GENERALĂ INTRODUCERE „Caracterul omului este destinul său. 24 noiembrie 1926 dr. întregul nostru mod de viaţă ne refuză contactul mai intim cu semenii noştri. în lipsa unei mai bune comprehensiuni mutuale. Dimpotrivă. Prelegerile noastre urmăresc să aprindă o lumină pe drumul pe care înaintează umanitatea. prin aceea că ne demonstrează că avem de-a face cu o sarcină de o excepţională însemnătate. Cele două elemente se află în interdependenţă: nu putem restabili contactul cu ceilalţi oameni pentru că. ei ne dau impresia a ceva cât se poate de străin. care au dispus de o mai bună cunoaştere a omului în comparaţie cu media. Familia ne izolează. ici-colo. fără a o fi abordat în mod sistematic. constatăm că majoritatea subiecţilor îşi declină competenţa în această materie. Se poate afirma că niciodată oamenii nu au trăit mai izolaţi decât azi. adevărata cunoaştere a omului nu poate să inspire decât o anumită modestie. care este de o absolută necesitate în elaborarea unei arte cum este cunoaşterea omului. în aşa fel încât vedem mereu ieşind în faţă numai câţiva oameni mari. 41 . psihologia individuală fiindu-i deosebit de recunoscătoare pentru aceasta." HERODOT Principiile cunoaşterii omului sunt de aşa natură încât să nu permită generarea unei prea mari infatuări şi trufii. Nimeni nu se poate lăuda cu o profundă cunoaştere a omului. pentru revizuirea corecturilor şi pentru finisarea. Editorul S. în acelaşi timp. a textului. Atingem aici un punct sensibil: dacă verificăm pe neaşteptate gradul de cunoaştere a omului într-un eşantion oarecare. la a cărei îndeplinire umanitatea lucrează chiar de la începuturile civilizaţiei. Londra. Această situaţie ţine de existenţa noastră individualistă. o slabă coeziune. de asemenea. Alexandra Adler.

Es te un fa pt ad es ea do ve dit şi su bli ni at că oa m en ii tr ec un ii pe lâ ng ă alţ ii şi îşi vo rb es c fă ră a pu te a gă si un pu nc t de co nt ac t.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI C on se ci nţ a ce a m ai gr av ă a ac es tu i ne aj un s es te re nu nţ ar ea car e sur vin e apr oa pe înt otd ea un a atu nci câ nd se im pu ne să ne co mpo rtă m înt run an u mi t fel cu se m en ii no ştr i şi să du ce m cu ei o vi aţ ă în co m un . ei tr at ân du se ca ni şt e str ăi ni. nu nu m ai în va st ele . co ez iu ne a ne ce sa ră.

pe nt ru că înt re ag a no a str ă co m po rt ar e fa ţă de ap ro ap el e de pi nd e de ac ea st a. c i c h i a r ş i î n s â n u l g r u p u l u i c e l u i m a i r e s t r â n s c a r e e s t e f a m i l i a . în co nd iţiil e fu nd a m en tal e al e vi eţi i u m an e co le cti ve se fa ce si mţ ită o vi e în cli na ţie sp re co m pr eh en siu ne a re ci pr oc ă. de oa re ce an u mi te . O a m en ii ar du ce o vi aţ ă în co m un m ult m ai bu nă da că cu no aş te re a se m en ul ui ar fi m ai pr of un dă . Cu to at e ac est ea.c a d r e a l e s o c i e t ă ţ i i . F o a r t e f r e c v e n t s u n t e m c o n f r u n t a ţ i c u p l â n g e r i l e p ă r i n ţ i l o r c a r e n u ş i î n ţ e l e g c o p i i i ş i c u ac el ea al e co pii lor ca re se co nsi de ră ne înţ el eşi de că tre pă rin ţii lor .

s a rc in il e c a r e îi in c u m b ă. E st e n e c e s ar a c u m s ă v e d e m d e c e to c m ai di n p ar te a m e di ci n ei ar e lo c în c er c ar e a d e a c o n st it ui în a c e st v a st d o m e ni u o di s ci pl in ă a p a rt e d e n u m it ă c u n o a ş t e r e a o m u l u i şi c a r e s u n t p re m is el e ac es te i şt ii n ţ e. e x p u n â n d u n e p e r i c o l u l u i d e a n e l ă s a a m ă g i ţ i d e a pa re nţ e şi de a că de a pr ad ă ip oc riz iei ce lor lal ţi.f o r m e p e r t u r b a t o a r e a l e v i e ţ i i î n c o m u n a r f i s u p r i m a t e . f o r m e c a r e s u n t a s t ă z i p o s i b i l e p e n t r u c ă n u n e c u n o a ş t e m u n i i p e a l ţ i i . r e z ul t .

d u p ă cu m . P e n t r u m e d i c u l n e u r o l o g e s t e n e c e s a r c a . p e d e al tă p ar te . M e d i c i n a n e u r o l o g i c ă 1 o a t e . să -şi fa că o id ee de sp re vi aţ a ps ihi că a bo ln av ul ui de ne rvi . . Su pe rfi cia lit ate a est e aic i ab s olu t co nt ra in di ca tă . î n a i n t e d e t ur t ti m p po si bil . p r e ti n d e o e x t r e m d e o p e r a ti v ă c u n o a ş t e r e a o m u l u i. pu te m e mi te o ju de ca tă uti lă şi pu te m in sti tui sa u pr op un e in te rv en ţii cu ra tiv e nu m ai în ca zu l în ca re n e es te cl ar ce se pe tre ce în su fle tul pa cie nt ul ui. er o ar e a fii n d ur m at ă d e o sa nc ţi o n ar e i m e di at ă.î n c e l m a i s c e s t e d e a c u m o d i s c i p li n ă c a r e . în ac est do m en iu al m ed ici ne i.a t e l e p e c a r e l e p u t e m a ş t e p t a d e l a c a .

se po at e to tu şi ca re ac ţia să se pr od uc ă at ât de tâ rzi u în câ t. u n e x a m e n ri g u r o s ş i n e î n t â r z i a t î n a c e s t s e n s . u r m a t ă d e s u c c e s . de fie ca re da tă gr eş ea la se pl ăt eş te . S e i m p u n e . D e s i g u r . fie şi du pă un de ce niu . la gr ele eş ec uri şi vic isit udi ni. a ş a d a r. să nu ma i fim în mă sur ă să se siz ăm co ne xiuni le şi să ne tul bu re co nst ata re a că o ine xa cti tat e în jud ec ar ea un ui om a du s. c e l m a i a d e s e a . As eme ne a îm pr eju răr i nu înc et ea ză de . în ma jor ita tea ca zur ilor .a p r e c i e r e a c o r e c t ă e s t e . î n v i a ţ a s o c i a l ă n e p u t e m f o a r t e l e s n e î n ş e l a î n c e e a c e p ri v e ş t e a p r e c i e r e a u n u i o m .

în con tinu are. ma i des luşi t ma nif est ate şi ma i uşo r de ide ntif ica t.a n e r e a m i n t i n e c e s i t a t e a ş i o b l i g a ţ i a d e a d o b â n d i ş i d e a a p r o f u n d a c u n o a ş t e r e a o m u l u i . de fap t nu au în str uct ura lor ni mic str ăin vie ţii psi hic e a om ulu i aşa -zis nor ma l. ace lea şi con diţi i. as oci at . î n c e r c e t ă r i l e n o a s t r e a m a j u n s r e p e d e l a c o n c l u z i a c ă a c e s t e a n o m a l i i . să ac um ulă m o ex per ien ţă car e în cel e din ur mă să ne per mit ă să aru nc ăm o pri vir e ma i păt run zătoar e asu pra rap ortu rilo r nor mal e. Su nt ace lea şi ele me nte . ave m nev oie de ex erc iţiu . nu ma i că ma i reli efa te. c o n f l i c t e ş i e ş e c u r i pe pla n psi hic. Vo m put ea pro fita de ac est e cu no şti nţe şi. pri n co mp ara ţie cu via ţa psi hic ă nor ma lă. atâ t de fre cve nt ine ren te caz uril or pat olo gic e.

Nu est e vor ba de o de sco per ire for mi da bil ă. efe ctu ân d o co mp ara ţie înt re an um ite trăi ri din pri ma co pil ări e şi an um ite sit uaţ ii şi atit udi ni de ma i târ ziu. dat fiin d că ase me ne a co nst ată ri au fos t făc ute de cer cet ăto ri în toa te tim pur ile. Ele me ntu l no u con stă în str ăda nia de a cor ela în mo d org ani c trăi rile .c u a c e a d ă r u i r e ş i c u a c e a s t ă r u i n ţ ă p e c a r e l e c e r e o r i c e v o c a ţ i e . De os ebi t de im por tan t est e fap tul că fen om . im pre siil e şi luă rile de atit udi ne din co pil ări e. P r i m a c o n s t a t a r e c a r e n i s e i m p u n e e s t e a c e e a c ă s t i m u l e n ţ i i c e i m a i p u t e r n i c i p e n t r u e d i f i c a r e a v i e ţ i i p s i h i c e a o mu lui pro vin din ce a ma i fra ge dă co pil ări e. în mă sur a în car e ele se las ă ide ntif ica te cu fen om en ele ult eri oar e ale vie ţii psi hic e.

se ve de cu o sur pri nză toa 4 2 re cla rit ate că nu a int erv eni t nic i o mo difi car e din pu nct ul de ve der e al act ivit ăţii psi hic e. tip aru l. Pe scu rt. fen om en alu l est e su sc e ptib il de 4 3 . stil ul său de via ţă. con vin gâ nd une cla r că sco pul sec ret al con dui tei inf ant ile est e ide nti c cu ace la al co mp ort ării om ulu i în via ţa sa de ma i târ ziu. făr ă înd oia lă. cu alt e cu vin te. că. tra du cer ea pe pla n ver bal a ap are nţe lor din vi aţ a psi hic ă.e n e l e i z o l a t e a l e v i e ţ i i p s i h i c e n u p o t f i n i c i o d a t ă c o n s i d e r a t e c a u n î n t r e g î n c h i s î n s i n e . co ncr eti zar ea. for ma ext eri oar ă. a c e s t e a n u p o t f i î n ţ e l e s e d e c â t c a p ă r ţ i c o m p o n e n t e a l e u n u i a n s a m b l u i n d i v i z i b i l ş i n u ma i dac ă înc erc ăm să des cop eri m lini a de ori ent are a ind ivid ulu i.

de exe mpl u. nu est e gre u de sta bili t că ac ele aşi ten din ţe îl car act eri za u de pe cân d ave a do ar tre i sa u pat ru ani . nu ma i că tră săt uril e sal e de car act er av ea u pe atu nci si mp lita tea pro pri e ac ele i fra ge de vâr ste şi er au les ne de . inv ari abi le ră mâ nâ nd îns ă ba zel e îns eşi . Cân d. fiin d ma rca t me reu de sus pici un e şi încl inâ nd să se ţin ă deo par te. un paci ent face dov ada unu i cara cter anx ios.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI sc hi mb ar e. tot cee a ce ori ent eaz ă via ţa psi hic ă în dir ecţ ia sco pulu i. sc op ul şi dina mic a aces tuia.

anu me ace ea că oa me nii se det aşe az ă ext re m de gre u de tip aru l2 în care . ac est ea ne da u. Iar da că.s e s i z a t . Util iză m. î n c o n s e c i n ţ ă . B a c h i a r a m r e u ş i t s ă p r e s u p u n e m m u l t e l u c r u r i c u pri vir e la co pil ări a un ui om făr ă ca cin ev a să ne fi vor bit des pre ace asta . şi o alt ă con stat are. trăi ri car e îl infl ue nţa u pâ nă şi în pli nă ma tur itat e. de as em en ea. o ima gine a tipu lui de om cu care ave m dea fac e. n e a m d a t s i l i n ţ a s ă n e c o n c e n t r ă m s i s t e m a t i c a t e n ţ i a î n p r i m u l r â n d a s u p r a c o p i l ă r i e i p a c i e n t u l u i . afl ăm de la cin ev a ce ev eni me nte din co pil ări ei sau pă str at în me mo rie. pe de o par te. Con side ram cee a ce ved eam la el ca pe o exp resi ea pri me lor sal e trăi ri din cop ilăr ie. cân d sunt core ct inte rpre tate.

înr egi str eaz ă im pre sii dif erit e. Iat ă de ce se im pu ne să sit uă m co pil ări a în ce ntr ul ate nţi ei no ast re. l a v â r s t a a d u l t ă . în co pil ări e ca şi la ma tur itat e. c h i a r ş i a t u n c i c â n d . om ul ne dez văl uie ace eaş i lini e de miş car e (Bc wcg ung slin ie) şi ne per mit e să ghi cim ace laşi ţel în cel e do uă per ioa de de vâr stă . nu est e ne ces ar să luă m în se am ă toa te ne nu mă rat ele trăi ri şi im . iar da că pro iec tă m o mo difi car e. v i a ţ a l o r p s i h i c ă s e m a n i f e s t ă î n a l t e s i t u aţii de via ţă şi.a u c r e s c u t î n p r i m i i a n i d e v i a ţ ă . Ace ast a nu ech ival eaz ă cu o sch im bar ea tip aru lui de via ţă. dre pt ur ma re. via ţa psi hic ă are înt otd ea un a ace laşi fun da me nt. P u ţ i n i s u n t c e i c a r e i z b u t e s c s ă s e a b a t ă d e l a a c e s t a .

M a t e ri a l e l e s e a c u m u l e a z ă . b i z a r e l e f e n o m e n e p a t o l o g i c s tr u c ti v ă . e x a m in a r e a vi e ţii p si hi c e in f a n til e d e vi n e c he ia d e b ol t ă a şt ii n ţ ei n o a st r e . f . d e u n d e e a îş i tr a g e f o rţ a in ş i . s ă i î n ţ e l e g e m m o d u l p e r s o n a l d e a f i 3 e car e ne int ere sea ză. p o r n i n d d e a i c i . î n f el ul a c e st a.p r e s i i a l e u n u i o m . c i m a i î n t â i s ă i d e s c o p e r i m t i p a r u l d e v i a ţ ă ş i . î n a c e l a ş i t i m p . E x is t ă o m u lţ i m e d e l u c r ă ri c o n s a c r a t e s t u d i e ri i p ri m il o r a n i d e v i a ţ ă .

im po rta nt e şi de m ne de int er es.ăr ă a fi s u p u s e u n or in v e st ig aţ ii m ul ţu - m i t o a r e . nu am aju ng e la cu no aşt ere a om ulu i. Ş tii nţ a ac ea sta co ns tit uie pe ntr u noi . Pe ba za cu no şti nţ elo r no ast re îna int ăm înt run chi p ab sol ut na tur al pe ter en ul mu nci i de ed uc aţi e. pe car eo slu jim de ani şi ani . tot od at ă. d i s p u n e m d e c i d e r e z e r v e p e n t r u o c e r c e t a r e î n d e l u n g a t ă ş i o r i c i n e p o a t e g ă s i a i c i f ap te in ed ite . un mij loc de a pre ven i gre şeli le. da că am cul tiv a o ştii nţă car e să nu aib ă raţi un ea sa de a fi dec ât în ea îns ăşi. Ed uc aţi a est eo mi nă de au r pe ntr u ori cin e co nc ep e cu no aşt er ea om ulu i ca pe o ştii nţ ă im po rta nt ă şi do reş te să .

s ă o t r ă i a s c ă . d e f a p t a c e a s t a n u e s t e n i c i d e c u m o ş t i i n ţ ă l i v r e s c ă . c a s ă s p u n e m aş a. să1 ret răi eşt i în for ul inti m. pri n ur ma re.ş i o î n s u ş e a s c ă . să1 îns oţe şti pe om în bu cur iile şi te me rile sal e. c i u n a c a r e n u p o a t e f i î n v ă ţ a t ă d e c â t î n s f e r a p r a c t i c i i . da r şi ca pe o art ă car e se jux ta pu ne tut ur or cel orl alt e art e de ac ela şi ra ng şi de car eo an um ită cla să de oa me . să par tici pi la din am ica fie căr ui fen om en al vie ţii psi hic e. sa co nc ep em cu no aşt er ea om ulu i ca pe o art ă car e dis pu ne de mu ltip le ins tru me nt e. ca m la fel cu m un bu n pic tor nu po ate într uc hip a în tră săt uril e cel ui căr uia îi fac e por tre tul de cât ce ea ce a filt rat pri n pr op ria sa fiin ţă. T r e b u i e . s ă i s e c o n s a c r e . Est e ca zul .

O difi cult ate inte rvin e foar te ade sea în ace st do men iu. s a u f o l o s i t d i n p l i n . d â n d u n e t u t u r o r p o s i b i l i t a t e a u n e i m a i b u n e ş i m a i m a t u r e d e z v o l t ă r i pe pla n psi hic . sa nu se co nsi der e bu ni cu no sc ăto ri de oa me ni. prin fap tul că noi. A c e a s t a t r e b u i e s ă n e s e r v e a s c ă î n p r i m u l r â n d l a î m b o g ă ţ i r e a c u n o ş t i n ţ e l o r . înt run fel sa u alt ul. au aju ns să rec un oa sc ă val . Puţ ini su nt cei car e.n i . oam enii . Co nsi mt la ac ea sta do ar cei car e. cu toa te că nu au făc ut stu dii în ace st sen s. sunt em extr aor dina r de sens ibili cân d vine vor ba de co mp ete nţa no ast ră în ma teri e de cu no aşt ere a om ulu i. şi înc ă şi ma i pu ţini su nt cei car e să nu se de cla re ofe ns aţi da că vre m săi înd em nă m să fac ă pro gre se în cu no aşt ere a om ulu i. p o e ţ i i .

Că ci ni mi c nu est e ma i su păr ăto r şi nu est e pri vit cu ma i mu ltă aver siun e dec ât fapt ul de a pro iec ta pe ne aşt ept ate su b oc hii cui va inf or ma ţiil e do bâ ndi te cu pri vir e la via ţa sa psi hic ă.o a r e a c u n o a ş t e r i i o m u l u i f i e p r i n e x p e r i e n ţ a p r o p r i i l o r a m ă r ă c i u n i . ne ces itat ea ad opt ării un ei tact ici bine dete rminat e. Pe toţ i cei car e 45 . f i e d a t o r i t ă c a p a c i t ă ţ i i l o r d e a s e t r a n s p u n e î n t r ă i r i l e c e l o r l a l ţ i . p e n t r u a n e a t i n g e s c o p u l . R e z u l t ă d e a i c i .

dâ nd ule.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI nu do re sc să de vi nă an tip ati ci îi vo m co ns ili a să se ar at e pr ud en ţi în ac ea st ă pri vi nţ ă. La fel de pe ric ul os es te să -i pr ez inţ i un ui pr of an dr ep t ad ev ăr uri de fin iti ve 4 co nc ep ţiil e de ba ză al e ac . de pi ld ă. de în ţe le s oa m en ilo r că le gh ic eş ti gâ nd uri le şi se nti m en tel e. uti liz ân d în m od ab uzi v ştii nţ a cu no aş te rii om ulu i. Ce l m ai bu n mi jlo c de a că pă ta o pr oa st ă re pu ta ţie co ns tă în a te co m po rt a ne pr ev ăz ăt or.

î n d e fi n i t i v . s e p o a t e n a ş t e î n m i n t e a m u lt o r a .e s t e i î n v ă ţ ă t u r i . c u s i g u r a n ţ ă . s e i m p u n e s ă p r e î n t â m p i n ă m o o b i e c ţ i e c a r e . p e n t r u c ă . l u c r u l a c e s t a t r e b u i e s ă p a r ă d e n e î n ţ e l e s p e n t r u m u l ţ i. fi e c a r e t r ă i e ş t e î n v i a ţ a s a o m u l t . C h i a r ş i c e i c a r e m a i c u n o s c c â t e c e v a î n a c e a s t ă m a t e r i e s e s i m t a t u n c i . î n a i n t e d e a c o n ti n u a a c e s t e c o n s i d e r a ţi i. C â n d f a c e m a fi r m a ţi a c ă li n i a v i e ţi i ( d /e L e b e n sl i n i e ) u n ui o m r ă m â n e n e s c h i m b a t ă .

E s t e g r e u d e g ă s it d o i o a m e n i c a r e . c ă u n f a p t d e v i a ţ ă n u a r e d o a r o s i n g u r ă s e m n if i c a ţi e . d i n u n a ş i a c e e a ş i e x p e r i e n ţ ă d e v i a ţ ă . D a r li n i a d u p ă c a r e n e o r i e n t ă m r ă m â n e n e s c h i m b a t .it u d i n e d e e x p e ri e n ţ e . S ă r e m a r c ă m . t o t u ş i. c a r e d e t e r m i n ă m o d if i c ă ri a l e c o m p o r t a m e n t u l u i s ă u . l e o p u n e m c u t a r e s a u c u t a r e a ti t u d i n e . D a c ă î n v ă ţ ă m s ă e v it ă m c u s u c c e s a n u m i t e n e p l ă c e ri . s ă t r a g ă a c e e a şi c o n c l u z i e p r a c ti c ă . N u o ri c e p ă ţ a n i e n e f a c e m a i î n ţ e l e p ţi .

di n m as a ex pe rie nţ el or sal e. ac ea st ă m or al ă se ad ap te az ă înt run fel sau alt ul la lini a vie ţii sal e. d e a l u ng ul ex pu ne ril or no as tre . Zil ni c pu te m co ns tat a că oa m en ii . V o r n v e d e a . că ci se sp un e că no i în şi ne su nt e m ce i ca re ne fac em ex pe rie nţ a.ă . o m ul nu ex tra ge de câ t o m or al ă str ict li mi tat ă şi că. Li m ba a „s esi za t" bi ne sit ua ţia . înt âri ndo în tip ar el e sal e. pri vit ă m ai în de ap ro ap e. că. ce ea ce ar at ă că fie ca re es te st ăp ân pe ap re ci er ea pe ca re i-o ap lic ă.

a re uşi t cu mv a 47 . ca şi pâ nă at un ci. o alt ă nu an ţă.D a c ă cin ev a ar do ri să înc erc e să for m ez e oa m eni m ai bu ni. Po at e că va op er a. sar gă si înt r-o m ar e înc ur căt ur ă în ca zul în car e nu ar dis pu ne de ex pe rie nţ a şi fa pt ele ac u m ula te ca ur m ar ea cu no aş te rii o m ul ui. cr ez ân d că di n mo me nt ce lu cr ul a lu at un no u as pe ct. la su pr af aţ ă.

P r e z e n t â n d c a z u ri l e r e a l e . n e v o m p u t e a co n vi n ge c â t d e p u ţi n d uc la tr a n sf o r m a r e a p r a ct ic ă a u n ui o m as e m en ea pr oc ed ee . at ât ti m p câ t li ni a d e m iş c a r e a in di vi d ul ui n u a s u fe ri t e a în s ă şi o m o di fi c a r e. n u p o a t e fi v o r b a d e c â t d e p u r ă a .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI s ă i n tr o d u c ă o s c h i m b a r e .

p a C u l P r p e ri te . c hi a r şi în p r e z e n t. a ş a î n c â t e d u c a ţi a n o a s tr ă . d i n p er io a d a în c ar e a m f o st e d u c a ţi . în tr e b a r e a d e m a i s u s n i s e i m p u n e ş i d a t o ri t ă f a p t u l u i c ă n o i a m r e ţi n u t . n u e s t e i n d ic a t ă s ă n e f u r n iz e z e o u ti l ă c . m u lt p r e a p u ţi n e ş i u n e o ri in e x a ct e d at e.

n o D a c ă îi tr e c e m î n r e vi st ă p e c ei c a r e . c o n st a t ă m c ă s u n t o a m e ni c a r e în c ă n u sa u r u p t di n a n g r e n aj ul s o ci al şi c a r e. m ai p ă st . în tr u n f el s a u al t ul . a u c e a m ai f a v o r a bi lă o c a zi e d e a s e in iţ ia în tr u c â t v a în c u n o a şt e r e a o m ul ui . în h a o s ul c a r e d o m n e şt e în d o m e ni ul e d u c a ţi ei .

49 .

că efectele unei experienţe de viaţă se transformă radical în cazul în care în om există o forţă.) 2 3 1.ALFRED ADLER Din cunoaşterea psihicului uman rezultă în mod automat o îndatorire. Căci este sigur că determinismul cauzal devine cu totul altceva. nu vor admite lesne acest considerent. (Nota trad. aceasta fiindu-le. şi observăm numaidecât uriaşa însemnătate pe care o are conexiunea dintre mişcare şi viaţa psihică. el are sentimentul sigur al direcţiei în care a eşuat. dar unul în care sentimentul comuniunii sociale să joa ce rolul predominant. pentru că. constă în a sfărâma cadrul care-1 înăbuşe pe om. cât de netă este deosebirea dintre plantă şi animal. Vedem. Rezultă că în dezvoltarea vieţii psihice trebuie inclus tot ceea ce ţine de mişcare. că dezvoltarea vieţii psihice este corelată cu mişcarea şi că progresul funcţiilor psihice este condiţionat de această liberă mobilitate a organismului. înţelegerea din ce în ce mai profundă a ceea ce se petrece în sine şi a surselor generatoare. Faptul de a fi animate nu-1 atribuim propriu-zis decât organismelor vii mobile. solid înrădăcinate. din moment ce acestea sunt din capul locului excluse? Voinţa. făcându-le utile pentru practica dinamică a existenţei. absolut de prisos.m textul original.) „von der Sclwblone". Dar se va recunoaşte că adesea punctul de reper ferm (der Standpunkt) constituie prin el însuşi un ajutor enorm în viaţa celui care colindă şi rătăceşte. care fac ca tot ceea ce i se întâmplă omului să depindă de interacţiunea permanentă dintre cauză şi efect. pe scurt. ca să fim mai modeşti. Capitolul I VIATA PSIHICĂ A OMULUI NOTE ' „Ncrvenheilkundc". Determiniştii riguroşi. (Nota trad. cum să admitem că planta ar avea raţiune sau liberă voinţă. cu greu s-ar putea vorbi de o viaţă psihică. raţiunea plantei ar rămâne veşnic sterile. anume cunoaşterea de sine. ceea ce poate fi legat de dificultăţile unei deplasări şi că viaţa psihică este chemată să elaboreze previziuni. nu ar putea să se deplaseze în nici un fel spre a se pune la adăpost.în textul original. Nu intenţionăm deloc să ajungem la o configuraţie ideală a dezvoltării psihice. în textul original. Din acel moment el devine un alt om.) 4 „als fertiges Produkl". cadrul care se dovedeşte impropriu pentru viaţă. să dezvolte o memorie. Psihicul1 stă în cea mai intimă relaţie cu mişcarea liberă. (Nota trad. mai favorabilă vieţii colective şi posibilităţilor de fericire pe care le oferă acest mod de existenţă. prin urmare. în cazul organismelor imobile. de care niciodată nu va putea face abstracţie. un motiv viu. întrucât mobilitatea este excitantă. NOŢIUNEA DE PSIHIC ŞI CONDIŢIA VIEŢII PSIHICE. o misiune care. un alt cadru de viaţă. dată fiind absenţa sau prezenţa vieţii psihice. în primul rând. să acumuleze experienţă. aşteptându-se la vreo suferinţă. (Nota trad. în rătăcirile sale. înlăturând falsa perspectivă care îl face să rătăcească şi prezentân-du-i o altă perspectivă. o economie intelectuală (einc Denkdkonomie) sau. ea care şi stimulează dezvoltarea tot mai 51 50 .în textul original. Putem stabili astfel. de altfel.) „seine EigenarV'. Să reflectăm numai ce absurditate ar reprezenta faptul de a atribui sentimente şi gânduri unei plante imobile care.

î n tr e a g a s a v i a ţ ă p si h i c ă a r fi c o n d a m n a t ă la st a g n a r e . „ N u m ai li b e rt a t e a z ă m is le şt e c ol o şi ." 2 . F U N C Ţ I A . S ă n e i m a g i n ă m o p e r s o a n ă c ă r e i a i s a i n t e rzi s o ri c e m iş c a r e .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI i n t e n s ă a v i e ţi i p si h ic e . p e c â n d c o n st r â n g e r e a p e r v e rt e ş t e şi u ci d e .

O R C o n a 3 A ş T o D a c ă c u n o a ş t e m ţ e l u l u n u i o m ş i s u n t e m i n f o r m a ţ i î n t r u c â t v a a s u p r a l u m i i î n c a r e e l t r ă i e ş t e . a t u n c i c u n o a ş t e m ş i s e m n i f i c a ţ i a a c t e l o r s a l e e x p r e s i v e ş i l e p u t e m i n t e r p r e t a î n c o n t e x t u l p r e g ă t i r i .

5 2 5 3 .

C u t o a t e a c e s t e a . î n v i a ţ a p si hi c ă n u e xi st ă ni ci o . m i ş c a r e a p s i h i c ă a r e l o c î n m o d n e c e s a r. d u p ă c a r e s u n t e m c o n s t r â n şi s ă a c ţi o n ă m .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI s c h i m b ă t o r. D a r c â n d c i n e v a î n t r e z ă r e ş t e u n s c o p . c a ş i c u m a r g u v e r n a a ic i o l e g e a n a t u ri i.

d e a l t f e l . P u t e m .l e E x t e E s i n t e r p r e t ă r i m u l t i p l e . s ă t r a s ă m v e c t o r i . s ă l u ă m î n c o n s i d e r a r e ş i s ă c o m p a r ă m m a i m u l t e a c t e a l e u n u i o m . P u t e m a j u n g e l a d e s c i f r a r e a c a r a c t e r u l u i u n u i o m î n c e r c â n d s ă l e g ă m .

î n p o fi d a g r e u t ă ţi l o r î n t â m p i n a t e . P r e z e nt â n d u s e la m e di c în tr o st ar e d e a c c e n t u a t ă d e p r e si u n e p si h ic ă .p r U n b ă r b a t î n v â r s t ă d e 3 0 d e a n i. e x t r a o r d i n a r d e z e l o s . b u n e r e z u lt a t e şi a d e v e n it o p e r s o a n ă d e p r e s ti g i u . e l a c u z a d e z . a o b ţi n u t.

5 4 5 5 .

ţ e l u l e xi s t e n ţi a l al o m ul ui se fo r m ea z ă în c ă di n p ri m el e s al e . I d e a l u l.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI S c o p u l s p r e c a r e s u n t î n d r e p t a t e a c ţi u n il e p ri n c a r e s e e x p ri m ă u n o m n i s e c o n t u r e a z ă c u cl a ri t a t e d a c ă ţi n e m s e a m a d e i m p r e si a p r o d u s ă c o p il u l u i d e l u m e a e x t e ri o a r ă .

î n t o c m a i c a u n a d u lt . s ă o b ţi n ă m a i m u lt d . L in ia d e or ie nt ar e p e ca re o o b s e r v ă m a ic i f o a r t e d e sl u şi t e s t e a c e e a a v a n it ă ţi i3 .l u N u l u O c o n s e r v ă ri . P ri n a c e a s t a î ş i f a c e l o c î n v i a ţ a s a p s i h i c ă o n o u ă d i n a m i c ă . a l d e z v o lt ă ri i s a l e a r m o n i o a s e . C o pi lu l vr ea .

ti p ul de o m ca re . fi e c ă d ă în a p oi c u p ri n s d e t e . S e p o a t e c o n st a t a a p a ri ţi a u n ui o m c a r e s ă în tr u c hi p e z e ce va câ t se p oa te de o m en es c.e c ţ i S e p o a t e în t â m pl a c a în a c e st c a z fi x a r e a s c o p ul ui s ă ai b ă lo c în a ş a f el în c â t in di vi d ul s ă în c e r c e p ri n a c e a st a s ă s c a p e d e di fi c ul t ă ţi . af la t la an an g hi e.

5 6 5 7 .

Viaţa psihică a omului nu este în stare să se guverneze în mod liber. ADEVĂRU L ABSOLUT. în general în colectivit ăţi.) 2 „einer einheitl ichen Richtu ng". Capitolul II ESENŢA SOCIALĂ A VIEŢII PSIHICE 1 NOTE „die Seele". ne putem reprezenta în acelaşi timp ceea ce se petrece în sufletul unui astfel de copil. Viaţa psihică a omului nu poate fi înţeleasă fără a cerceta în acelaşi timp asemenea conexiuni. neîncrederea şi toate celelalte trăsături prin care cel slab încearcă să se apere. ci se găseşte în . Scopul său este în afara graniţelor posibilului. ca atare. Descoperim aici şovăiala. (Nota trad. dar ele se încadreaz ă şi în relaţii structurat e conform unui plan. Raporturil e interuman e sunt în parte date în mod natural şi. 1. în formarea statelor._______ _____________ ALFREDADLER Dacă reflectăm asupra scopului unui copil care nu se crede capabil să-şi ducă la bun sfârşit sarcinile. timiditatea. (No 3 „Uber hebung ".) 4 „die Seele sich ăngst igt".) Ca să înţelegem ceea ce se petrece într-un om. aşa cum se observă în special în viaţa politică a popoarelo r. (Nota trad. închiderea în sine. departe în spatele frontului vieţii.în textul origina l. sunt susceptibile de modificări .în origina l. în textul origina l. (Nota trad. este necesar să supunem examenul ui atitudinea acestuia faţă de semeni. în textul origina l.

Toate aceste sarcini sunt inseparabil legate de logica vieţii în comun a oamenilor. este limpede că nu ne găsim niciodată în situaţia de a elucida complet obscurităţile unei vieţi psihice cu care avem de-a face. Aşadar. dificultate cu atât mai mare cu cât ne îndepărtăm de relaţiile sociale care ne sunt familiare.permanenţă în faţa unor sarcini stabilite de undeva din afară. 59 . dacă ţinem seama de faptul că nu putem sesiza totalitatea condiţiilor vieţii umane în societate. condiţie esenţială care acţionează neîntrerupt asupra individului şi care nu se lasă influenţată de el decât într-o anumită măsură. dat fiind că ele sunt prea numeroase. şi că aceste condiţii stau totuşi la baza unei anumite conduite.

c a p e u n a d e v ă r a b s o l u t. c ă s e i m p u n e s ă i n cl u d e m î n c a lc u l u l n o st ru .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI R e z u lt ă . re g ul il e i m a n e nt e d e e xi s t e n ţ ă a l e u n ui gr u p1 . a ş a c u m s e m a n if e s t ă e l e d e l a si n e p e a . c a o c e ri n ţ ă f u n d a m e n t al ă a p r o m o v ă ri i c u n o a ş t e ri i o m u l u i. p e d e al t ă p a rt e .

c al e c ar e le p er m it e a p oi s ă a cţ io n e z e în e xt er io r în tr u n m o d n o u.c e O t ă 2 Fe n o m e n ul es te le sn e d e ex pli ca t. pr in ci pi ul p ot ri vi t că ru ia to at e sp ec iil e ca re n u se d o v e d es c a fi aj un s. în în tr e g ul re g n a ni m al pr e d o m in ă le g e a. înt run co nt ex t na tur al. or ig in al . la un gr ad de de zv olt ar e de os eb it de ri di c at n u a c u m ul e a z ă n oi fo rţ e d e c ât pr in a s o ci er e. .

G e e E st e. s ăşi a s u m e s ar ci ni c ar e p e in di . A c es te a n u ia u fo st d at e d e c ât d e vi aţ a în gr u p. pr in ur m ar e. d e o ar e c e n u m ai vi aţ a c ol e ct iv ă îi p er m it e o m ul ui . c ar e sa d o v e di t o n e c e si ta te . pr in tr u n fe l d e di vi zi un e a m un cii . d e în ţe le s fa pt ul că o m ul n u sa p ut ut m e nţ in e d e c ât si tu â n d use în c o n di ţii e xt re m d e fa v or a bi le .

60 .

SE C U RI TA TE ŞI A D A PT A R E. se i m p u ne să af ir m ă m că . at u n ci în ţe le g e m c ât d e m ar e e st e gr ij a p e c ar e o s ol ic it ă m e nţ in er e a s o ci et ăţ ii o m e n e şt i şi in tu i m cl ar ne ce sit at ea co ez iu nii so ci al e. Av ân d în ve de re ce le e xp us e pâ nă ai ci. în ce ea ce pr iv eş te st ru ct ur a sa na tu ra lă.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI ni c ăi er i în re g n ul a ni m al — . D ar ac e . o m ul es te o fii nţ ă in fe ri oa ră . 3 .

E st e c u n e p ut in ţă s ă fa c e m a b st ra cţ ie d e fa pt ul c ă u n ui a s e m e n e a fe no m en cu m es te li m b aj ul i s e a pl ic ă în tr u to tu l n oţ iu n e a d e v al abi lit at e g e n er al ă. d e u n d e c o n cl u zi a c . o o p er ă m in u n at ă.a s D a c ă n e r e p r e z e n t ă m a c u m m o d u l î n c a r e s a p r o g r e s a t m a i d e p a r t e . c ar e îl di st in g e p e o m d e to at e c el el al te vi eţ ui to ar e. a j u n g e m l a o r i g i n e a l o g i c i i . E s t e l o g i c n u m a i c e e a c e e s t e u n i v e r sa l va la bi l. c a r e p o a r t ă î n s i n e c e r i n ţ a v a l i d ă r i i g e n e r a l e . U n al t re z ul ta t cl ar al vi eţ ii s o ci al e îl id e nt ifi c ă m în li m b aj .

Es te ca şi cu m ac ea st ă le gă tu . ca z în ca re es te şi pr od us ul şi lia nt ul un ei as em en ea vi eţi . L i m b a j u l e s t e a b s o l u t d e p r i s o s p e n t r u o f i i n ţ ă ca re ar vi eţ ui înt r-o tot al ă izo lar e.O do va dă pu ter ni că a ac es tei co ezi un i co ns tă în fa pt ul că oa m en ii ca re au tră it în co nd iţii ca re leau li mi tat sa u leau int er zis co nt ac tul cu se m en ii su fe ră ap ro ap e fă ră ex ce pţi e de ca re nţ e de li m ba j sa u de in ca pa cit at ea de a co m un ic a pe ac ea st ă ca le.ă e l î ş i a r e o r i g i n e a î n v i a ţ a s o c i a l ă a o a m e n i l o r . El ar e se ns do ar în ca zu l vi eţi i în co m un a oa m en ilo r.

r ă L u 6 2 6 3 .

Fiecare are datoria să muncească umăr la umăr cu ceilalţi. iau naştere raporturile esenţiale care.) 2 „als ein fortwăhrender Reiz". Vom urmări. Aşa se face că încrederea. sunt de fapt cerinţe stabilite şi menţinute printr-un principiu comunitar de o valabilitate generală. a utilităţii pentru obşte. Ea este de asemenea întemeiată din punct de vedere organic. îl comparăm pe individ cu portretul ideal al omului comunitar (Gemeinscnaftsmensch). (Nota trad. ceea ce considerăm drept latura luminoasă a caracterului omenesc. trebuie să se simtă asociatul lor şi. fiind capabilă să satisfacă elanul vital (Lebensdrang) al individului. în afară de aceasta. în original. situaţie 65 . Punctele de legătură cu comunitatea se constată chiar şi în bisexualitatea omului. (Nota 4 Cari Furlmiiller. Ceea ce numim justiţie. dimpotrivă. într-o formă sau alta. câteva dintre aceste legături. Un portret ideal (Idealbild). După cum se va vedea în cursul expunerii noastre. cere şi duce la îndeplinire. Curând va învăţa să cunoască suferinţa generată de situaţia sa de copil. în textul original.ALFRED ADLER colectivităţii. fidelitatea. tocmai comunitatea. Copilul. preexistă ca tendinţe în sufletul oamenilor. nu se vor dovedi niciodată mari şi valoroase decât dacă au o valoare pentru obşte. dragostea de adevăr etc. Ceea ce numim un caracter bun sau rău nu poate fi judecat decât din punctul de vedere al comunităţii.) Comunitatea instituie un anumit număr de cerinţe şi. determină coeziunea lor. politică sau artistică. sinceritatea. nu este în esenţă decât transpunerea în realitate a imperativelor care decurg din viaţa în comun a oamenilor. ca şi orice realizare ştiinţifică. nici un om nu se poate dezvolta pe deplin fără a-şi cultiva şi pune în valoare îndeajuns sentimentul de comuniune socială. purtând subtitlul Ărzrlich-pădagogische Arbeiten des Verdns fiir fndividualpsychologw. legăturile vieţii aduc cu sine o diviziune a muncii. Capitolul III COPILUL SI SOCIETATEA NOTE „immanenten Spielregeln einer Gruppe". nu poate fi luat în considerare decât prin prisma valorii sale. după care măsurăm individualul. în continuare. prin ele. astfel. Caracterele. împreună cu care a redactat cele două volume intitulate Heilcn und Bilden. Ele sunt acelea care au generat organul psihic. în faţa unor anumite dificultăţi insurmontabile pentru dânsul. în textul original. ci. subtitlul Grundlagen der Erzichungskunst fiirĂrzte und Pădasogen. SITUAŢIA SUGARULUI. unul dintre colaboratorii cei mai apropiaţi ai lui Adler. iar cel de-al doilea (1922). El se vede pe sine. pe care copilul le găseşte gata formate. 1. se află inclus într-un mediu care ia şi dă. primul (1914). ca şi asupra dezvoltării organului nostru de gâ ndire. omul care a dezvoltat la sine sentimentul de comuniune socială (Gemcinschaftsgefiihl) în aşa fel încât — după o expresie a lui FurtmWler4 — el „urmează regulile de existenţă ale societăţii omeneşti". constatăm că nu poate fi vorba de o dezvoltare a vieţii umane decât daca există o comunitate protectoare. Dacă examinăm lenta dezvoltare a copilului.) 3 „aus diesem urspr^ncglichen Tiermenschen". la care colaborează şi Ermin Wexberg. (Nota trad. omul care se achită de sarcinile care i se încredinţează într-un mod general valabil. (Nota trad. şi nu izolarea. care are atâta nevoie de ajutorul comunităţii. îşi exercită influenţa asupra tuturor normelor şi formelor vieţii noastre. care nu operează o dezbinare a oamenilor. cu impulsurile sale. să-i garanteze securitatea şi bucuria de a trăi.

d e ci . a u u n a v a nt aj .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI c a r e st r u ct u r e a z ă a c el o r g a n p si hi c c e a r e d r e p t fu n cţ ie să p r e v a d ă şi s ă di st in g ă li ni a di re ct o ar e d e s af is fa c er e le s ni ci o a s ă a im pu ls uri lor sa le . d e a si g ur ar e a u n ei vi eţ i s u p or ta bi le . El o b s er v ă m er e u o a m e ni c a p a bi li s ăşi s at is fa c ă m ul t m ai u ş or i m p ul s ur il e şi c ar e.

re zi st en te. I m p r e si a d e o st ili t a t e s e a m pl ifi c ă d e în d a t ă c e c o pi lu l s e c o n fr u n t ă c u di fi c ul t ă ţi m ai m a ri . In fe ri o ri .o a P e ă S i a b s ol u t o st il. A c e şt i c o pi i vo r av ea de sp re m ed iu l lo r a m bi an to i m pr e si e di fe rit ă d e a a ce lor a ca re au ve ni t pe lu m e cu o rga ne rel ati v int eg re. c u m s e în t â m pl ă în s p e ci al c u c o pi ii h a n di c a p a ţi fi zi c.

în s p e ci al în c a z ul în c ar e s e o b s er v ă c ă vi aţ a p si hi c ă a c o pi lu lu i a fo st li p si tă m ul tă vr e m e d e m o m e nt e pr iel ni ce pe nt ru de zv ol ta re. în c e e a c e pr iv e şt e di fi c ul tă ţil e p e c ar e c o pi lu l le în tâ m pi n ă di n di fe ri te p ăr ţi şi c ar e a u c a u z e d e a s e m e n e a di fe rit e. es te li m pe d e c ă v a tr e b ui s ă a v .t a e n 2 . IN F L U E N Ţ A D IF IC U LT Ă ŢI L O R.

6 6 6 7 .

ap ro ap e fă ră ex ce pţi e. îl îm pi ed ic ă să -şi cu lti ve se nti m en tul de co m un iu ne so ci al ă în to at ă de pli nă ta te a sa . ge ne ra te fii nd de de fic ie nţ el e . pot fi cla sif ica te în di f ic ul tă ţi ca re .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI m a ni fe st ar e al e u n ui o m — c a şi a c el e a al e m a s ei — n u p ot fi ni cid e c u m j u d e c a t e d u p ă ş a b l o n . D ifi cu lt ăţ ile cu car e co pil ul ar e de lu pt at în cu rs ul de zv olt ări i vi eţi i sa le ps ihi ce şi ca re .

re v e n di c â n d p e nt ru ei în şi şi m ă s ur i s p e ci al e d e at e nţ ie şi fii n d în cli n aţ i s ă s e g â n d e a sc ă m ai m ul t la si n e d e c ât la al ţii . în fr u nt â n d e v e ni m e nt el e c u o pr e c a uţ ie e x a g era tă . C u m ei c o n si d er ă e xi g e nţ el e vi eţ ii dr e pt di fi c ul tă ţi şi n u dr e pt st i m ul e nt e.s o p er m a n e nt ă p o zi ţi e d e lu pt ă. în tr e d â nş ii şi a nt ur aj ul lo r se ca .

D i f cu ltă ţi si mi lar e po t su rv en i at un ci câ nd af ec ţiu ne a m e m br ilo r fa mi lie i co pil ul ui ră m ân e su b un an u mi t ni ve l. C o m po rt a m en tu l să u va av ea de su fe rit ca ur m ar e a fa pt ul ui că el nu în va ţă să cu no as că iu bi re a şi n u şti e să fa că uz de ea . Ac ea st ă îm pr ej ura re ar e şi ea co ns ec in ţe im po rt an te pe nt ru de zv ol ta re a co pil ul ui. de oa re ce im pu ls ul să u af ec tiv nu îm bo bo ce şt e. Ia r câ nd aş a st au lu cr ur ile în fa mi lie . .

6 8 6 9 .

E x e m p l u l c o p il ul ui ş o c a t d e co n st a t a r e a c ă a f e cţ iu n e a m a m ei s al e s e a d r e s a fr a t el ui s ă u .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI şi c ă r o r a le a f o s t p e s t e p u ti n ţ ă s ă şi e x ti n d ă î n cl i n a ţi a s p r e c o m u n i u n e d i n c ol o d e u n si n g u r p a rt e n er . şi c a r e de at u nc i a ră tă ci t pr in vi aţ ă în c ă ut ar e a c ăl d ur ii s uf le te .

sa r p u t e a d e z v ol t a c u to tu l . c o pi ii al c ă r o r a p a r a t di g e st iv p r e zi n t ă d e fi ci e n ţ e s e v o r c o m p o rt a al tf el în c e e a c e p ri v e şt e al i m e n t a ţi a şi . D e e x e m pl u .E s Ş i m i T o T o a t e f e n o m e n el e d e g e n ul a c e st a a u în c o m u n f a p t ul c ă u n c o pi l d e vi n e m ai m ul t s a u m ai p u ţi n iz ol a t. în c o n s e ci n ţ ă.

7 0 7 1 .

fi e c ă s e c o n si d er ă lu pt ăt or i g at a to td e a u n a s ă s e b at ă c u u n m e di u re . Ei fie c ă s e si m t m art iri ca re pri m es c cu u mi li nţ ă to at e în c er c ăr il e. p e n tr u c ă s e a şt e a p tă s ă p ri m e a s c ă m er e u şi de pr et uti nd en i se m ne rel e.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI c o n st râ n g ăt o ar e. Vi aţ a n u le a p ar e ni ci lo r în tr -o lu m in ă fa v or a bi lă . d e o s e v er it at e e x c e si v ă.

3 î n î n ef or tu l n o st ru d e a aj u n g e la c u n o a şt er e a fii nţ ei u m a n e a m c â şt ig at u n i m p or ta nt 7 2 p u n ct d e s pr iji n: în ţe le g e r e a n e c e si tă ţii d e a e x a m in a o m ul c a p e o fii n ţă s o ci al ă. 7 3 .

oameni reglaţi în aşa fel încât sensibilitatea lor este axată pe procesele motricitatii. GENERALITĂŢI PRIVIND CONCEPŢIA DESPRE LUME. cel mai adesea. copiii la care organele de mişcare joacă un rol important. s-a ridicat copăcel. în mare parte. a cărei importanţă fără egal constă în aceea că dispune de obiecte permanente. Tot aşa. Ele sunt acelea care participă nemijlocit la edificarea concepţiei despre lume. Iar câştigul care rezultă din deplina libertate de acţiune nu trebuie subestimat. sentiment care poate fi extrem de intens atunci când copiii se dezvoltă lent sau maladiv. evenimente care pentru adulţi par insignifiante mărunţişuri. Unii vin pe lume dăruiţi cu o mai mare sprinteneală. invariabile. de a ajunge într-o situaţie în care să nu mai resimtă nici o inferioritate. Omului i se impune în special lumea perceptibilă predominant vizual. Printre organele prin intermediul cărora copilul caută să stăpânească mediul înconjurător se numără în principal organele de simţ care stabilesc cu lumea exterioară relaţii trainice. O predominare a simţului mirosului sau a celui al gustului duce la configurarea altor tipuri. copiii care întâmpină dificultăţi în locomoţie vor avea de obicei în faţa ochilor o imagine ideală puternic impregnată de mişcări rapide. pentru prima dată. dar evoluând cumva în sferele care ne dau plă cuta impresie a cunoscutului. înainte de toate. iar mai târziu sunt constrânşi la o perpetuă acţiune. taxator la aut obuze etc. pe scurt. contrar celorlalte organe de simţ care. După cum este cunoscut. Numeroşi sunt. Dintre acestea trebuie să numim mai întâi ochii. Un copil care. Astfel. asupra formării concepţiei sale despre lume. Mai rari sunt chinestezicif.CUNOAŞTEREA OMULUI Capitolul IV AMPRENTELE LUMII EXTERIOARE1 1. nasul. iar copiii cu o sensibilitate auditivă deosebită adesea nu manifestă înţelegere şi predilecţie decât pentru anumite tonuri. întot deauna în antiteză cu sentimentul de inacccsibilitate. ca urmare a unor defecte oculare. exercită o enormă influenţă asupra vieţii psihice a copilului şi. Asemenea impresii. cu aptitudinea sa olfactivă. apoi. capacitatea de a percepe lumea exterioară şi caracteristica mecanismului psihic de a urmări întotdeauna un scop ne conduc la ideea că atât concepţia despre lume cât şi linia ideală de orientare (Ideale Leitlinie) ale unui om apar de timpuriu în sufletul copilului. El poate simţi în puterea cu care stă pe propriile picioare o speranţă crescută în legătură cu viitorul său şi. ei sunt mereu în mişcare. care sună mai încântător. conductor de tren. nu gata formate şi într-o structură sesizabilă. fapt uşor de constatat dacă aceşti copii sunt întrebaţi ce jocuri preferă sau ce meserie şi-ar alege. riscând primele încercări de locomoţie. cum sunt urechea. nu pot vedea lumea decât lacunar se străduiesc să prindă mai complet şi mai intens imaginea vizuală a lumii. în alte cazuri organul auzului este acela care predomină şi creează o capacitate psihică pentru care contează în primul rând lumea audibilă. atingerea acestuia presupune în chip necesar posibilitatea sau libertatea de a acţiona. intră din acea clipă într-o lume cu totul nouă. Răspunsul (vizitiu. este nefavorabil situat în civilizaţia noastră. poate fie să aibă diferite grade de dificultate. furnizându-i principalele elemente ale experienţei sale. Se constituie astfel imaginea vizuală a lumii. ei sunt firi muzicale (Beethoven). adesea se constată că acei copii care. pielea. a inteligibilului. sunt legate de surse pasagere de excitabilitate. în faţa cărora se deschide larg lumea din jur. din care cel dintâi în special. nici o umilire. (Psyche cu caracter acustic). simţindu-se oarecum într-o atmosferă ostilă. fie să nu întâmpine nici o dificultate.) va arăta că în sufletul lor se face simţită aspiraţia de a depăşi toate dificultăţile insuficientei libertăţi de mişcare. aceştia înclină îndeosebi spre performanţe care implică utilizarea 75 74 . Condiţionate de necesitatea de a se adapta la societate. Actele psihice nu pot avea loc decât atunci când este întrezărit un scop. limba şi.

n u e xi st ă c o pi i . C hi a r în s o m n i m p ul s ul s p r e a cţ iu n e n u s e li ni şt e şt e şi a d e s e a s e p o at e o b s er v a cu m ei s e ro st o g ol e sc în c o a c e şi în c ol o în p at .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI di n pl in a m u s c ul a t u ri i. A p ar ţi n a c el ei a şi c at e g or ii c o pi ii „ a gi ta ţi ". în g e n er al . al c ăr or n e a st â m p ăr a d e s e a e st e c o n si d er at dr e pt in fir m it at e.

c a 2 i z a ) d e s p r e lu m e c u p e rc e p ţii a u di ti v e. a c e st e p er c e p ţii n u s u nt st ri ct id e nt ic e cu re ali tat ea. O m ul est e ca p abil să d e a co nt ac te lo r sa le c u lu m e a e xt er io ar ă fo r m a c er ut ă d e in d ivi d u al it at e a s a. A ş a d ar . c e e a c e u n o m p er c e p e şi cu m o fa ce . A ş a d u p ă c u m a m m e n ţi o n at . în a c e as ta c o n st ă in di vi d u al it at e a sa di st in .

as tf el .c t u b ) E st e a c u m cl ar c ă ră s p u n s ul p er so n al al or g a n ul ui p si hi c la pr o bl e m el e vi eţ ii la să în m o d n ec es ar ur m e în pr oc es ul d e d ez v ol ta re ps ih ic ă şi că . To c m ai st o c ul d e a m in tir i îl d et er m in ă p e o m să se în gr ij e as c ă d e vi it or ul să u. să . fu n cţ iil e m e m or iei şi e v al u ăr ii su nt o bţ in ut e pr in c o n st râ n g er e a e x er ci ta tă d e te n di nţ a d e a d a pt ar e.

7 6 7 7 .

a t u n ci c â n d fa v or iz e a z ă s c o p ul u r m ă ri t. Pr . c ) R e p r e z e n tă ril e. o ju d e c a t ă u ni la t e r al ă. s ă di s p ar ă di n d o m e ni ul in c o n şt ie n t ul ui şi s ă tr e a c ă în înt re gi m e în at it ud in e. p o a t e. în c ă şi m ai d e sl u şi t s e m a ni fe st ă in di vi d u alit at e a o m ul ui în re pr e z e nt ăr il e s al e.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI c o pi lă ri e. în s e n ti m e n t şi in t ui ţi e.

a d e z .i n E x O E a p u r t a s e d i n c a l e a f a r ă d e r ă u c u fa ta . C hi ar şi d u p ă c e e a a d a t n a şt e r e u n ui c o pi l. d o m in a t ă d e u n p u t e r ni c si m ţ al o n o a r ei . ni ci s ă s e a p r o pi e în v r e u n f el d e fii c a lo r. ia r a c e a st a. p ă ri n ţii n u sa u în d u pl e c a t ni ci s ă 1 v a d ă. c e a r t a fi i n d li p si t ă d e or ic e m e n aj a m e nt .

E s Ş i F a p t ul n u a în s p ăi m â n ta to. E r a v o r b a d e o h al u c in aţ ie . A d o u a zi a fo st în c u n o şt in ţa t m e di c ul . d ar e a şi -a tr e zi t s oţ ul şi ia p o v e st it to t ul . fe m ei a st ăr ui a în c o n vi n g er e a c ă a v ă z u t şi a u zi t c e e a c e p o v e st is e. C u to at e a c e st e a. N u m ai fo lo si n d ci fr ul n . L a o p ri m ă p ri vi re e st e ai ci c e v a d e n eî nţ el e s.

7 8 7 9 .

O m ul c ar e vi s e a z ă n u s e g ă s e şt e o ar e în tr -o si t u aţ ie a .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI r o a g ă . p ro bl e m ă îş i pi e r d e c a r a ct e r ul e ni g m at ic . D ar ac es t lu cr u no m u lţ u m e a . D e în d a t ă c e în ţ el e g e m c ă p si hi c ul u m a n e st e c a p a bi l d e to t fe lu l d e a rt ifi ci i. f a p t u l nu ar fi m ir at pe ni m en i. ea av ân d ne v oi e de ar g u m en te m ai p u t e r ni c e.

p e n t r u c ă a m ş i g ă s it si m il it u d i n i e s e n ţi a l e c u p e r c e p ţi a .C e c o P u N i s e i m p u n e c o n s t a t a r e a c ă f e n o m e n u l h a l u c i n a ţi e i n u p r e z i n t ă d e f a p t n i m i c n o u p e n t r u n o i. d u p ă c u m u r m e a z ă s ă g ă s i m a s e m e n e a s i m il it u d . a m i n ti r e a ş i r e p r e z e n t a r e a .

t ă g ă d u it î n t ru n m o d c a r a c t e ri st i c. c a r e s e d e o s e b e ş t e d e c e a d i n t â i p r i n e x i s t e n ţ a u n u i p u n c t d e c o n t a c t e x t e r i o r . B a z a .C u h a l u c i n a ţ i a s e î n r u d e ş t e il u z i a . a d i c ă s t a r e a d e c ri z ă p s i . c a d e e x e m p l u î n C r a i u l i e l e l o r d e G o e t h e .

8 0 8 1 .

î n c o n d i ţ ii l e u n e i s t ă ri d e c ri z ă . s ă p r o d u c ă f i e o h a l u c i n a ţi e . c a r e î n s ă . U n b ă r b a t d e f a m il i e b u n ă .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI U n a l t c a z n e v a a r ă t a c u m e s t e î n m ă s u r ă f o r ţ a c r e a t o a r e a o r g a n u l u i p s i h i c . c a u r m a r e a u n e i p r o a s t e e d u c a . fi e o il u z i e .

F A N T E Z I A . O a l t ă a c t i v i t a t e p r o d u c t i v ă a o r g a n u l u i p s i h i c o c o n s t i t u i e f a n t e z i a . E s t e c e v a a n a l o .î n d u 3 . U r m e d e a c e a s t ă n a t u r ă p u t e m g ă s i î n t o a t e f e n o m e n e l e d e c a r e n c a m o c u p a t p â n ă a c u m .

8 2 8 3 .

g ă s i m c ă j o c u l p u t e ri i ( d a s S p i e l d e r M a c h t ).ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI o m ş i p e c a r e e l î n c e a r c ă s ă 1 e d i f i c e . o c u p ă u n s p a ţi u l a r g . p r e f i g u r â n d u 1 î n p r o p r i a s a m a n i e r ă . D a c ă e x a m i p ă m p r o d u s e l e f a n t e z i e i c o p ii l o r . c a f a c t o r e s e n ţi a l.

e x i s t ă ş i u n a l t f e n o m e n . d e s c r i s e m a i s u s . s t ă l a b a z a u n e i i n t e n s e a c t i v i t ă ţ i .C â N u s a E x 4 . î n a f a r ă d e v i s e l e d i u r n e . c a r e a p a r e f o a r t e d e t i m p u r i u ş i c a r e r e f l e c t ă ş i . V I S E L E ( G E N E R A L I T Ă Ţ I ) . d e a s e m e n e a .

85 .

la n e v o i e . p e nt r u ce le la lt e fa pt ul a c es ta n u es te p o si bi l d e c ât e xt re m d e ra r. O b sc ur it at e a vi se lo r n o c t u r n e e s t e o c a r a c t e ri s ti c ă d is ti n c t ă a a c e s t .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI D e o s e b ir e a n e t ă î n t r e v i s e l e d i u r n e ş i c e l e n o c t u r n e e s t e a c e e a c ă p e c â n d c el e d i n t âi s u n t. î n ţ e l e s e .

5 s c D a A ş a c u m s e n t i m e n t u l d e c o m u n i u n e s o c i a l ă p u n e î n e v i d e n ţ ă d i f e r i t e g r a d e . E x i s t ă c o p ii c a r e s e o c u p ă d e p ă p u ş i d e . t r a n s p u n e r e a a f e c t i v ă c o m p o r t ă ş i e a o g r a d a r e . f a p t o b s e r v a b il c h i a r ş i l a c o p ii .

i n f l u e n ţ a c e l o r l a l ţ i o a m e n i . s t ă î n s p i r i t u l p s i h o l o g i e i i n d i v i d u a l e ( I n d i v i d u . D a c ă n e î n t r e b ă m î n c e f e l s e p o a t e r e a l i z a . I N F L U E N Ţ A O M U L U I A S U P R A C E L O R L A L Ţ I ( H I P N O Z A Ş I S U G E S T I A ) . î n g e n e r a l .6 .

87 .

în tr e a g a n o a st r ă vi a ţ ă s e d e sf ă ş o a r ă su b s e m n ul p o si bi li t ă ţi i p ri m o r di al e a in fl u e n ţ ă ri i r e ci p r o c e . cu m su nt ra po rt ur ile di nt re pr of e s or şi el ev .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI a c e a st ă p ri vi n ţ ă in t e r vi n f e n o m e n el e d e s ol id a ri t a t e. A c e a s t a e s t e d e o s e b it d e a c c e n t u a t ă în an u m ite ca zu ri. s oţ . p ăr in ţi şi c o pi i.

s e g ă s e şt e o ri c e m e di u / n *. s e c o n fo r m e a z ă a p r o a p e fă r ă e x c e p ţi e c e ri n ţ el o r m e di ul ui . c a u r m a r e a în cl in a ţi ei lo r d e a s e s u p u n e n e c o n di ţi o n a t.A v a s D a î n tr -o si t u a ţi e si m il a r ă c u a a c el o r a c a r e. A c e st ui a tr e b ui e d o a r s ăi fi e in d u s ă in t e n ţi a d e a fa c e c â t v a ti m p t o t c e e a c .

89 .

u r m ăt o ar el e o b s e rv aţ ii: e st e p o si bi l c a u n o m s ă d e cl ar e s a u s ă cr e a d ă c ă p o at e fi hi p n oti z at . c u to at e c ă lu i îi li p s e şt e st ar e a d e p re g ăt ir e p si hi c ă fa v o r a bi lă s . în le g ăt u ră c u a c e a st a s u n t d e fă c u t.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI i s e c er e. în g e n e ra l. Ia tă pr o c e s ul c ar e st ă la b a z a pr e di s p o zi ţi ei p e nt r u hi p n o z ă.

un ei pu te ri ex tr ao rd in ar e. L a dr e pt v or bi n d. ca re lear fi pr op rii . Ac ea sta du ce la ne m ai po m en ite sc an da lu ri. s e p o at e af ir m a c ă ei în jo s e sc în a ş a m ă s ur ă d e m ni ta te a u m a n ă în c ât n u o c ol e sc ni ci o p o si bi lit at e d e a lu cr a .C â M a f l id mi ste ri os. în d e o s e bi la r ev ol tă t o a r e e xc es e di n p ar te a c el or c ar e pr a ct ic ă te le p at ia şi hi p n ot i sm ul . la a b u z u ri .

î

n

a c e st c o nt e xt e st e d e m e nţ io n at şi su ge sti a. P ut e m în ţe le g e e s e nţ a a c e st ei a n u m ai d a c ă o in s er ă m , în c el m ai la rg s e n s, în sf er a im pr es iil or (E in dr ii ck e) . E st e d

e la si n e în ţe le s c ă o m ul n u n u m ai c ă pr i m e şt e la u n m o m e nt d at i m pr e si i, ci c ă şi st ă în p er m a n e nţ ă s u b in fl u e nţ a lo r. R e c e pt ar e a d e i m pr e si i n u e st e

9 0

9 1

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

a c e st e a c o n ti n u â n d s ă a cţ io n e z e a s u p r a n o a st r ă. Ia r c â n d a c e st e a s u n t d e m e rs u ri di n p a rt e a u n ui al t o m , în c e rc ă ri d e a n e c o n vi

n g e , d e a n e în d u pl ec a, în ac es t ca z p ut e m vo rb i de su ge sti i. A re lo c m od ifi ca re a sa u co ns ol id ar ea u ne i c o n c e p ţii a ct iv e, ca re s e m a ni fe st ă d e sl u şi t la p o s e s o r

N
1 2

( E

„c/ie Moto riker ", în textul origi nal. (Nota trad.)
3

„Să ul'er deliri um", în textul origi nal. (Nota trad.)
4

rn st Ja hn , Al fr ed A dl er, R eli gi o n u n d In di vi d u al ps yc h ol og ie, Ve rl ag dr . R ol f. P a s s er , W ie n, L ei p zi g, 1 9 3 3, p. 5 8 ) r ef le ct ă s e m ni fi c a ti v a c e a st ă a s pi r a ţi

e s p r e p e rf e cţ iu n e şi s u p e ri o ri t a t e, di n c a r e sa u n ă s c u t f a n t a s m el e t u t u r o r r el ig iil or . ( N o t a tr a d. )
5

Es te a ş an u m it ul „ pr ot e

6 7 s

P

er s o a n ă e xt re m d e s u g e st ib il ă, le s n e d e hi p n ot iz at s a u c ar e ră s p u n d e c u u ş ur in ţă in d u cţ iei pa ra ps ih ol og ic e. (N ot a tra d.)
9

P u n er e a în m iş c ar e a hi p n

ot iz at ul ui di re ct d e c ăt re c e nt rii m ot or i ai hi p n ot iz at or ul ui e st e e x cl u s ă, di n m o m e nt c e ef e ct ul hi p n ot ic s e o bţ in e pr in co m en zi ve rb al e, ca re au ac ce s la ce l hi pn oti za

9 2

9 3

ALFREDADLER de pe cortex, rămase ca atare pe fondul inhibiţiei generalizate reprezentate de somn. Drumul până la centrii motori este apoi mai lung sau mai scurt, în funcţie de conţinutul „instrucţiei" date de hipnotizator. (Nota trad.) 10 Proces care, în esenţa sa, este de acelaşi ordin cu structurarea Supraeului, aşa cum o analizează Freud. (Nota trad.)

Capitolul V

SENTIMENTUL DE INFERIORITATE SI TENDINŢA DE A SE IMPUNE

1. SITUAŢIA DIN PRIMA COPILĂRIE. După cum ştim, copiii pe care natura i-a tratat cu vitregie sunt înclinaţi să adopte o altă atitudine faţă de viaţă şi oameni decât cei care au cunoscut de timpuriu bucuriile existenţei. Se poate statua, în principiu, că toţi copiii cu organe deficiente (mit mindcrwertigen Organen) se angajează pe negândite într-o luptă cu viaţa, ceea ce îi duce la o sugrumare a sentimentului de comuniune socială, aşa încât aceşti oameni adoptă lesne un model egoist al grijii exclusive de sine şi faţă de im presia pe care o produc asupra anturajului, nepreocupându-i intere sele altora. Ca şi deficienţele fizice, influenţele exterioare exercitate asupra copilului sunt resimţite ca o povară mai mult sau mai puţin apăsătoare, putând determina o atitudine ostilă faţă de mediu. Cotitura decisivă are loc foarte de timpuriu. încă din al doilea an de viaţă putem constata că aceşti copii sunt prea puţin înclinaţi să se simtă la fel de înzestraţi ca alţii, de aceeaşi condiţie şi având drepturi egale cu ei, deci îndreptăţiţi de a le căuta prietenia şi a face cauză comună cu dânşii, ci, dimpotrivă, dominaţi de un sentiment al insuficienţei (Verkur/.theit), exteriorizează mai puternic decât ceilalţi copii un sentiment al aşteptării, un drept de a emite pretenţii. Dacă ne gândim că, de fapt, fiecare copil se situează pe o poziţie de inferioritate în faţa vieţii şi că nu ar putea exista fără a avea într-o măsură apreciabilă sentimentul comuniunii cu cei apropiaţi, dacă luăm în considerare fizicul plăpând şi neajutorarea copilului, acea stare de 95

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

d e p e n d e n ţ ă c a r e -i d ă i m p r e si a c ă n u m a i c u g r e u v a fi c a p a b il s ă vi e ţ u ia s c ă , a t u n ci tr e b u ie s ă a d m it e m c ă la î n c e p u t u l o ri

c ă r e i v i e ţi p si h ic e s e a fl ă u n m a i m u lt s a u m a i p u ţi n p r o f u n d se nt i m e nt d e in fe ri o ri ta te ( M in d er w er ti g k ei ts g ef ii hl ). A ce as ta es te f o rţ a p r o

p u î n

l i L a

v a at ra g e at e nţ ia fi e în se n s ul că el co n st it ui e o b u c ur ie p e nt ru a d ul ţi, fi e, di m p ot ri v ă, m ot iv d e d ec e pţ ie . Pr of u n d ul se nt i m e nt d e in fe ri orit ate , cul tiv at în ac est m od la co pii

, p o at e c u n o a şt e o e x a c er b ar e, d at e fii n d a n u m it e p ar ti c ul ar it ăţ i ale vi eţ ii n o a st re . Pr in tr e a c e st e a s e n u m ăr ă o bi c ei ul de a nu -i lu a pe co pii în ser ios , de a le vâ

9 7 .r î î n 2 F ix ar ea sc o p ul ui c u pr ivi re la d o b â n di re a su p er io rit ăţ ii v a fi fă cu tă 9 6 pr in in te r m e di ul m ăr eţ ul ui se nt i m e nt d e c o m u ni u n e so ci al ă.

Sc o p ul va fi în aş a fe l st a bil it în câ t at in g er e a sa să -i of er e p os ib ili ta te a d e aşi si m ţi su p er io rit at e a sa u d e aşi în ăl ţa în aş a m ăs ur ă pr o pr .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI N u pu te m ris ca ni ci o ap re cie re pr ivi nd co pil ul sa u ad ult ul. d ac ă n u fa ce m o co m p ar aţ ie în tr e se nt i m e nt ul d e co m u ni u n e so ci al ă ex ist e nt în ei şi p o n d er e a n ăz ui nţ ei sp re p ut er e şi sp re su p er io rit at e as u pr a ce lo rl al ţi.

c ă pr in ci pi ile s al e a c o p er ă în m a r e m ă s u r ă p r o c e s el e a cti ve al e d e z v ol tă rii p si hi c e. p ar te di n el e tr ăi te la ni ve lu l c o n şt ii nţ ei . A ş a d ar . st ră d ui nţ a c e nt ra tă p e sc op a vi eţ ii p si . al t ă p ar te er u p â n d di n in c o n şt ie nt .i a D i p r a c e a st ă m e t o d ă e u ri st ic ă c o n st it ui e m ai m ul t d e c â t u n in st r u m e n t d e in v e st ig a ţi e.

9 9 .î n pr in ci pa l.h i C â l . de c o n c e p ţi a ( A u ff a s s u n g ) co pi lu lu i. E d G ra d ul d e e fi ci e n ţ ă al s e n ti m e n t ul ui d e in s e c u ri ta te şi d e in f e9 8 ri or ita te de pi nd e.

c u at ât m ai p uţ in c u câ t ni ci a d ul ţi i n u iz b ut es c să fa c ă as e m e n e a es ti m ăr i. R ez ul tă .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI F ă r ă în d oi al ă c ă g r a d ul o bi e ct iv d e in fe ri o ri ta te e st e i m p o rt a n t şi c ă va fi se siz at de co pil . D ar nu tr eb ui e să n e a şt e p t ă m ca e st i m ă ri le fă c ut e de co pil în a c e a st ă pr iv in ţă s ă fi e e x a ct e. U n c o pi l p o at e . as tf el . di fi c ul tă ţi e n or m e.

N u to ţi o sf âr ş e sc în m o d n e c e s ar c ât s e p o at e d e ră u.s ă M e n t D a bi za ri. Ei s u nt c o nt ra tu tu ro r şi to ţi s u nt c o nt ra lo r. pr o v o ac ă p er tu rb aţ ii în e xi st e nţ a al to ra şi . fir eş te . E st e p o si bi l c a u n a s em e n e a c o pi l să m e ar g ă ti m p în d el u n g at pe că i ca re să p ar ă no rm ale . îi c o n st râ ng e să se a p er e. iar tr ăs ăt ur a sa d e ca ra ct er ca re se d ez vo lt ă cu pr io rit at e .

la cu n el e co rp or al e şi ps ih ic e. în m ăs ur a în ca re pr o pr iul n os tr u se nt i m e nt d e co m uni u n e so ci al ă es te su . d es ig ur . D ac ă n u pi er d e m di n v e d er e ac es te as p ec te .î n g ăd ui t să ex a m in ez e. cu ce a m ai m ar e pr ec a uţ ie . ca re îl fa c să în ţe le a g ă că în ca zu l re sp ec ti v a a v ut lo c o d ez v ol ta re di fi cil ă a vi eţ ii ps ih ic e.— P r P ri vi rii cu n os că to ru lu i d e o a m e ni îi es te as tf el .

100 .

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI p ur tă to rii u n or d e sf ig ur ăr i s a u ai u n or tr ă s ăt ur i d e c ar a ct er a nt ip at ic e. as tf el . s u nt e m c o n şt ie nţ i d e vi n a co m u n ă că în ac e as tă pr ivi nţ ă n u a m ar ăt at d es tu lă pr e v e d er e şi. ci le a p ăr ă m p â n ă la c a p ăt d re pt ul d e a fi in di g n aţ i. Po rn in d d e la ac es t p u nc t d e v e d er e. . n ea m fă cu t co m pli ci la m iz er ia so ci al ă. c u al te c u vi nt e.

el p ov es te a ur m ăt oa re le : p â n ă la vâ rst a de 1 7 a ni n u se d ez vo lt as e co rp or al. L e g at d e bi o gr af ia sa . av ea o vo .v o E x d a s e n ti m e n t ul s ă u d e c o m u ni u n e s o ci al ă. în s ă c e e a c e p u t e a el s ă o f e r e s o ţi ei . n u cr es cu se câ t tr e b ui a. p ri e t e ni lo r şi c el o rl al ţi di n p r e aj m a s a e r a în ă b u şi t d e po rni re a sa de aşi i m p u n e s u p er io ri ta te a.

E st e li ni a d e m iş c a r e 1 0 . 3 a o li ni e.. în c e p â n d c u o i m pr e si e di n c o pi lă ri e şi p â n ă la st ar e a d e lu cr ur i e xi st e nt ă. în fe lu l a c e st a s e re u ş e şt e c a 1 0 în m ul te c a z ur i s ă fi e tr a s ă li ni a s pi ri tu al ă p e c ar e a e v ol u at p â n ă la u n m o m e nt d at u n o m .

cu o în cli n aţ ie d e a n e g a lib er ul ar bit ru . Fa pte le su nt în să fa pt e. în că di n co pil ăr ie .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI (B e w eg un gs lin ie) p e ca re se d es fă şo ar ă ca p e u n şa bl o n vi aţ a o m ul ui . a că re . Po at e că m ul ţi vo r av e a i m pr es ia că a u de -a fa ce cu o în ce rc ar e de ba ga tel iza re a de sti nu lui o m en es c. C e e a ce fu nc ţi o n e az ă ef ec ti v es te în to td e a u n a lin ia d e m iş ca re a o m ul ui . fă ur ire a pr op riu lui de sti n.

o un ita te in de st ru cti bil ă. vă zu tă pr in pr is m a co nc e pţ iei sa le d es pr e lu m e. ca se m na lm en t. Ac es t lu cr u ne pe r mi te . re zu ltă cu cl ar ita te că lin iei de mi şc ar e tr eb ui e să -i fie in er en tă .i A ş r i est e n e ut ru . să în ţe le ge m un o m în ca lit . o bli g â n d u1 p e co pil să ia p oz iţi e. D ac ă m en ţi ne m ce le sp us e cu pr ivi re la fi na lit at ea vi eţ ii ps ihi ce a o m ul ui. de as e m en ea . să se co m p or te aş a cu m o ce re b u n ăs ta re a sa .

în ob sc ur it at ea co nş ti en tu lui sa u in co nş ti e nt ul ui. a lin iei sal e dir ect oa re (L cit lin ie) . N u m ai şti in ţa va a d uc e ai ci lu m in ă şi n e va d a po si bil it at ea să cu pr in d e m în tr e g ul . ut ili zâ n d ule p en tr u co ns oli da re a şa bl oa ne lo r sa le. Fa pt ul es te po si bil n u m ai p e nt ru că el la să to tu l în af ar a ex a m en ul ui cri tic .A v î n ţ pt ul că el ra po rt ea ză fă ră oc ol or ic e tri u m f şi or ic e câ şti g pe rs on al la in di vid ua lit at ea sa .

1 0 1 0 .

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI î n c h ei e m di s c u ţi il e n o a st r e a s u p r a a c e st ei c h e st iu ni c u u n ex e m pl u. O t â n ăr ă p a ci e nt ă a c u z ă o in s ur m o nt a bi lă st ar e . cu aj ut or ul c ăr ui a vr e m s ă în c er c ă m s ă a n al iz ă m şi s ă e x pl ic ă m fi e c ar e fe n o m e n p ar ti c ul ar . ut ili z â n d c u n o şt in ţe le d e p s ih ol o gi e in di vi d u al ă d o b â n di te p â n ă ai ci .

tr ăi a o că să to ri e n ef er ici tă . f i i n d u i r i v a l ă .C a D a C o n s t a t a r e a n o a s t r ă v a f i c o n f i r m a t ă ş i d e o a l t ă d e z v ă l u i r e . ce e a ce p e el 1a iri ta t at ât d e ta re în câ t sa d ez lă nţ ui t în cr iti ci vi ol e nt e la adr esa co ns oa rte i. î n m u l t e p r i v i n ţ e . d ec la râ n d ui so ţu lu i. E a n e a p o v e s t i t d e s p r e o p r i e t e n ă c a r e . In ci de nt ul i-a in sp ir at pa ci en te i no as tr e ur m ăt oa re a re fl ec ţi e: „D ac ă nu m ă în şe . cu o vo ce pl ic ti si tă . p e ca re ar fi d or it so d es fa că . în tr -o zi îşi g ăs is e pr ie te n a cu o ca rt e în m â n ă. că n u şt ie d ac ă pr â nz ul va fi g at a la ti m p.

ca re.I a t ă ce se pe tr ec e în mi nt ea ac es tei fe m ei. D at fii nd că ac ea st a îi re uş eş te. înt r-o m an ier ă de rel ati vă ne vi no vă ţie . sit ua re a de as up ra ori că rui re pr oş . se în ce ar că ob ţin er ea un ui an u mi t as ce nd en t. es te şi o că ut ar e a su pe rio rit ăţi i faţ ă de ce ila lţi. în de fin iti v. o pl ed oa rie pe nt ru un tr at a m en t şi o ex ist en ţă pli ne de af ec ţiu ne . gâ nd ul de a re nu nţ a ap ar e de ne înţ el es pe nt ru ea . Ap el ul la gi ng ăş ie. ni ci od at ă nu est e suf ici ent de ins ist .

î 1 0 1 0 .

pe nt ru un o m an ga jat înt ro în d el et ni ci re pr of es io n al ă e a co m p or tă di fi c ul tă ţi in su r m o nt a bi le .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI în cl in aţ i — c e e a c e d e fa pt s e în tâ m pl ă d e c el e m ai m ul te or i — s ă a d m it e m c ă m ar ia ju l ar e m e ni re a s ă1 le g e c ât m ai ta re p o si bi l d e ca să pe pa rte ner . Or icâ t d e at ră g ăt o ar e ar pu te a să a p ar ă ac e as tă c eri nţ ă. D er e gl ăr il e su nt in e vi ta .

di n p u nc tu l sa u de ve de re .a ad or aţ iei şi gi n gă şi ei. ca zu l de m ai su s se pr ez int ă ca un ex e m pl u in st ru cti v cu pr ivi re la re tr oa cţi un ea pe r m an en tă ex er cit at ă de im pr es iil e di n co pil ăr ie as up ra vi eţi i un ui o m. N u se po at e ne ga că . fe m ei a ac ea st a ar e dr ep ta te .î n A s A na liz ân du -1 în co nti nu ar e. at u nc i mi jlo cu . C ăc i da că ci ne va şia or ie nt at cu to at ă en er gi a în tr ea ga sa vi aţ ă sp re ob ţi ne re a că ld ur ii su fle te şti .

câ nd nu re uş ea să -şi fa că te m el 1 0 e. co ns tr â n g â n d u1 pr in ac e as ta p e în vă ţă to r să o 1 0 . vo m afl a că în că la şc oa lă. in tr a în tro a gi t aţi e ex tr a or di n ar ă.D a c ă ce rc et ă m pe ri oa da co pil ăr iei pa ci en te i no as tr e.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI t r a t e z e c u m u l t ă d e l i c a t e ţ e . î n o r d i n e . d e u n f r a t e ş i o s o r ă . C u f r a t e l e a v e a m e r e u c e v a d e î m p ă r ţ i . f i i n d u r m a t ă . M a i a f l ă m d e l a d â n s a c ă e r a c e a m a i m a r e d i n t r e c e i t r e i c o p ii c â ţi e r a u l a p ă r i n ţ i .

î n m e A ş a d a r . N i m e n i n u s u p o r t ă o a s e m e n e a s i t u a ţ i e . S e i m p u n e s ă s u b l i n i e m c ă e ş e c u l u n e i l u p t e p e n t r u e g a li t a t e n u f a c e n i c i o d a t ă s ă i n t e r v i n ă u n m o m e n t d e r e p a u s î n a c e s t p r o c e s .t . l u p t a p e n t r u e g a l i t a t e e ş u a s e d e o c a m d a t ă . D e a i c i v o r r e z u l t a t o t d e a u n a n o i e m o ţ ii ş i n o i e f o r t u r i n u v o r î n c e t a s ă c o n t r i b u i e l a f .

î n i n t e n ţ i a d e a l e r e p r o ş a a c e s - . a g i t a ţ i a . T o a t e a c e s t e a s e a d r e s a u i n iţ i a l m a m e i. î n ţ e l e g e m a c u m c e v a m a i b i n e m o f t u r i l e . î n i n t e n ţi a d e a -i c o n s t r â n g e p e p ă r i n ţ i s ă -i a c o r d e ş i e i a t e n ţ i a p e c a r e o a c o r d a u c e l e il a l t e s u r o r i ş i . î n a c e l a ş i t i m p . s t r ă d a n i a d e a s e p r e z e n t a m e r e u î n f a ţ a c e l o r l a l ţ i c a o f i i n ţ ă a s u p r i t ă ş i î m p o v ă r a t ă .o r m a r e a c a r a c t e r u l u i o m u l u i r e s p e c t i v .

) 2 .m texl ul origi nal.P u U n A s „ N 1 „die Ziel slre bigk eit der Psy che ". (Not a trad.

Este ceea ce ne spun vechile mituri. is es nicht dasselbe. 1.) PREGĂTIREA PENTRU VIAŢĂ Un principiu al psihologiei individuale spune: toate fenome nele vieţii psihice sunt de conceput ca pregătiri pentru un scop întrezărit. iar un ecou al acestei nostalgii a umanităţii răsună în toate religiile. wenn aber zwei nicht dasselbe tun. Toate poveştile depun mărturie că niciodată nu s-a stins speranţa omenirii într-un viitor fericit. credinţa care atribuie sufletului puterea de a lua mereu o configuraţie nouă._________ 3 4 ALFREDADLER___________ ii" Capitolul VI „d/e Eigenart derErzieher"'.în textul original. care propovăduiesc un viitor în care toate greutăţile vor fi învinse. basme şi legende care vorbesc despre o stare ideală care va veni cândva sau care a fost odinioară. stimulente pentru spirit. ci drept nişte auxiliare ale educaţiei. (Nota trad. (Nota trad.) Textul adlerian este mai laconic. (Nota trad. Există în viaţa copilului un fenomen care arată cu maximă claritate că avem de-a face cu pregătirea pentru viitor: jocurile. dar şi mai confuz. Este un fenomen general uman.) 5 „mitliebenswurdigenMitteln".m textul original. JOCUL. Structura vieţii psihice descrisă până aici are pentru noi sensul pregătirii pentru un viitor în care dorinţele individului apar ca îndeplinite. toţi oamenii conformându-se acestui proces. Ele nu sunt nicidecum de considerat ca nişte toane amuzante ale părinţilor sau ale celorlalţi educatori. Nu am putea interpreta altfel concepţia despre mântuire sau despre eterna reîntoarcere. cel puţin dacă ar fi să-1 transpunem în româneşte în chip fidel: „ Wenn zwei dasselbe tun. Se înscriu în această sferă felul în care copilul abordează 113 . Ţine de aceasta convingerea tuturor popoarelor cu privire la paradisul pierdut. pentru imaginaţie şi dexterităţi motorii. so kann es doch dasselbe sein". în joc transpare în mod firesc pregătirea pentru viitor.

m o d u l î n c a r e s e s t r u c t u r e a z ă r a p o r t u r il e c o p il u l u i c u m e d i u l s ă u .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI j o c u l. a l e g e r e a j o c u l u i. s e m n i f i c a ţ i a p e c a r e e l i o a t r i b u i e . J o c u l d c v ă l u i e . d e a s e m e n e a . a t i t u d i n e a a m i c a l ă s a u o s t il ă f a ţ ă d e s e m e n i ş .

d e a s e m e n e a . s ă t r a g e m c o n c l u z i i c u p r i v i r e l a m o d u l î n c a r e e s t e e l p r e g ă t i t s u f l e t e ş t e p e n t r u v i a ţ ă . î n d e o s e b i . O b s e r v a ţ i i l e f ă c u t e a s u p r a c o p i l u l u i c a r e s e j o a c ă n e p e r m i t .i . p o t r i v it c ă r o r a j o c u l c o p ii l o r e s t e d e c o n c e p u t c a o p r e g . j o c u l a r c o e x t r a o r d i n a r ă i m p o r t a n ţ ă p e n t r u c o p il . D e s c o p e r i r e a a c e s t o r f a p t e . n e a r a t ă c â t d e a c c e n t u a t ă e s t e l a e l t e n d i n ţ a d e a d o m i n a . P e d e a l t ă p a r t e .

î n a i n t e d e t o a t e . f ii n d p u t e r n i c m o . S u n t î n s ă d e l u a t î n c o n s i d e r a r e ş i a l t e p u n c t e d e v e d r e l a c o p ii e s t e a t â t d e a c c e n t u a t î n c â t e l î n c e a r c ă s â 1 s a t i s f a c ă î n o r i c e î m p r e j u r a r e . o d a t o r ă m l u i G r o o s . c a r e a a r ă t a t c ă a c c a s ' ă t e n d i n ţ ă s t ă ş i l a b a z a j o c u l u i a n i m a l e l o r 1 e r e .ă t i r e p e n t r u v i i t o r . p r o f e s o r d e p e d a g o g i e . j o c u r il e r e p r e z i n t ă ş i o e x e r s a r e a s e n t i m e n t u l u i d e c o m u n i u n e s o c i a l ă . c a .

b i l i z a t d e a c e s t s e n t i m e n t . i n t r ă î n | o c u l a l t o r a s u n t d e o b i c e i d o a r s p ă r g ă t o r i d e j o c . î n g e n e r a l. S u n t c e i c a r e s e r e t r a g c u p l ă c e r e ş i c a r e a t u n c i c â n d . T r ă s ă t u r i I c l o r f u n d a m e n t a l e s u n t o r g o li u l. C o p i i i c a r e e v i t ă j o c u l s u n t t o t d e a u n a s u s p e c t a b i l i d e t r ă i r e a u n u i e ş e c . t e a m a d e a n u ş i p u t e a î n d e p li n i b i n e r o l u l. î n c o n s e c i n ţ ă . t o t u ş i . o b s e r v ă n d u s e f e l u l i n . a u t o e v a l u a r e a d e fi c i e n t ă ş i.

c a r e s e m a n i f e s t ă i n î n c l i n a ţ i a d e a c o m a n d a . U n a l t f a c t o r c a r e a p a r e c l a r î n j o c e s t e d o r i n ţ a d e s u p e r i o r i t a t e 2 .c a r e s e j o a c ă . d e a d o m i n a . s e v a p u t e a d e t e r m i n a c u m u l t ă c e r t i t u d i n e i n t e n s i t a t e a s e n t i m e n t u l u i d e c o m u n i u n e s o c i a l ă l a c o p i i . c a r e d e r e g u l ă p r e f e r ă j o c u r i l e c e I c p e r m i t s â ş i s a t i s f a c ă a s . A c e a s t a p o a t e l i r e c u n o s c u t a l a c o p i i i c a r e c a u t ă s ă s e i m p u n ă .

s a j o a c e u n r o l d o m i n a n t . s e n t i m e n t u l d e c o m u n i u n e s i s e t e a d e . i r r i z e z e c e l p u ţ i n u n u l d m a c e ş t i t r e i f a c t o r i : p r e e n t i m e n t u l d e c o m u n i u n e ş i s e t e a d e d o m i n a r e E x i s t ă î n s ă ş i u n a l t f t î i d ă . d o m i n . E x i s t ă p u ţ i n e j o c u r i c a r e s ă n u f a v o r i z e z e c e l p u ţ i n u n u l d m a c e ş t i t r e i f a c t o r i : p r e g ă t i r e a p e n t r u v i a t ă .e m e n e a t e n d i n ţ e .

O f a c u l t a t e a o r g a n u l u i p s i h i c . A T E N Ţ I A Ş I D I S T R A G E R E A E I . C â n d m a n i f e s t ă m a t e n ţ i e î n p u n e r e a î n r e l a ţ i e a o r g a n e l o r n o a s t r e d e s i m ţ e u u n f e n o m e n c a r e s e p e t r e c e î n a f a r a s a u î n i n t e r i o r u l n o s t r u .J o 2 . a v e m s e n z a ţ i a u n e i t e n s i u n i a p a r t e c a r e n u c u p r i n d e î n t r e g u l c o r p . c i s e l i m i t e a z ă d o a r l a d o m e n i u l u n u i . e s t e a t e n ţ i a . s i t u a t ă î n p r i m p l a n u l c a p a c i t ă ţ i i d e a c ţ i u n e a o m u l u i .

A v e m s e n t i m e n t u l c ă î n a c e s t d o m e n i u s e p r e g ă t e ş t e c e v a . D a c ă s t a r e a d e a t e n ţ i e s u s c i t ă t e n s i u n e a u n e i z o n e d e t e r m i n a t e a o r g a n u l u i p s i h i c ş i a a p a r a t u l u i n o s t r u . v ă z u l . d e e x e m p l u .a n u m i t s i m ţ . s e p o a t e a f i r m a c ă a v e m a i c i d e a f a c e c u f e n o m e n e d e m i ş c a r e ( î n c a z u l n o s t r u . d i r e c ţ i a d e o r i e n t a r e a a x e i o c h i l o r ) c a r e n e p r i l e j u i e s c s e n z a ţ i a a c e s t e i t e n s i u n i d e o s e b i t e . î n t r a d e v ă r .

d e î n d a t ă c e n e î n d r e p t ă m a t e n ţ i a a s u p r a u n u i l u c r u . t i n d e m s ă î n l ă t u r ă m o r i c e e l e m e n t c a r e n e a r p u t e a t u l b u r a . o c o n e c t a r e a b s o l u t s p e c i a l ă l a r e a l i t a t e . A t e n ţ i a î n s e a m n ă p e n t r u o r g a n u l p s i h i c i n s t a l a r e a u n e i s t ă r i d e p r e g ă t i r e . c a r e r e z u l t ă d i n t r o t . o p r e g ă t i r e p e n t r u a t a c s a u p e n t r u a p ă r a r e . A ş a s e e x p l i c ă d e c e .m o t o r . a c e a s t a i m p l i c ă o i n h i b a r e s i m u l t a n ă a c e l o r l a l t e t e n s i u n i .

C a p a c i t a t e a d e a f i a t e n t o p o s e d ă o r i c e o m . d i n t r o m u l ţ i m e d e c a u z e . î n p r i m u l r â n d . C u t o a t e a c e s t e a . d i n t r o s i t u a ţ i e n e o b i ş n u i t ă s i c a r e t r e b u i e s ă m o b i l i z e z e î n t r e a g a n o a s t r ă e n e r g i e î n s e r v i c i u l u n u i a n u m i t s c o p . c u c o n d i ţ i a d e a n u f i b o l n a v s a u d e f i c i e n t m i n t a l . p r e j u d i c i a z ă p r o .r e b u i n ţ ă . O b o s e a l a ş i b o a l a s u n t f a c t o r i i c a r e . s e p o a t e î n t â m p l a c a l a u n i i o a m e n i a t e n ţ i a s ă l i p s e a s c ă .

e x i s t ă o a m e n i l a c a r e l i p s a d e 11 5 . P e d e a l t ă p a r t e .c e s u l d e r e a l i z a r e a a t e n ţ i e i .

î n s c h i m b .ALFRED ADLER I CUNOAŞTEREA OMULUI a t e n ţ i e s e e x p l i c ă p r i n f a p t u l c ă u n e l e o b i e c t e n u c o n v i n a t i t u d i n i i l o r f a ţ ă d e v i a ţ ă . n u s e î n c a d r e a z ă î n li n i a l o r d e a c ţ i u n e . a t e n ţ i a l o r s e t r e z e ş t e d e î n d a t ă c e e s t e v o r b a d e c e v a c a .

E x C e c u L i T r L a m u l ţ i o a m e n i n e a t e n ţ i a e s t e o t r ă s ă t u r ă d e c a r a c t e r . D i n s e m n e l e d e d e l . D e l ă s a r e a e s t e u n f e n o m e n c a r e n e î n f ă ţ i ş e a z ă t o t a l a l i p s ă d e a t e n ţ i e a u n u i o m . A t e n ţ i a d e f i c i e n t ă a r e l a b a z ă i n t e r e s u l d e f i c i e n t f a ţ ă d e s e m e n i . F o a r t e f r e c v e n t î n t â l n i m o a 3 . S e s p u n e d e o b i c e i c ă e s t e v o r b a d e d e l ă s a r e a t u n c i c â n d s e c u r i t a t e a s a u s ă n ă t a t e a u n u i o m s u n t p r i m e j d u i t e d i n n e g l i j e n ţ ă s a u n e a t e n ţ i e î n a d m i n i s t r a r e a î n g r i j i r i l o r n e c e s a r e . D E L Ă S A R E A Ş I U I T A R E A .

c h i a r s u b a m e n i n ţ a r e a c u p e d e a p s a u n o m n u s e v a 117 . a s e n t i m e n t u l u i d e c o m u n i u n e s o c i a l ă a l o m u l u i . D a c ă s e n t i m e n t u l d e c o m u n i u n e s o c i a l ă e s t e s l a b d e z v o l t a t .ă s a r e c a r e p o t i n t e r v e n i î n j o c u r i l e c o p i i l o r . s e p o a t e v e d e a d a c ă e i s e g â n d e s c m a i m u l t l a s i n e d e c â t l a c e i l a l ţ i . F e n o m e n e l e d e a c e s t f e l s u n t u n c e r t i n s t r u m e n t d e e v a l u a r e a s i m ţ u l u i c o l e c t i v . d e e x e m p l u .

astfel. în general. că le subestimează. Există. posibilitatea unei atenţii mai concentrate.lumii. Acesta este în întregul său un produs al organului psihic şi. Ei nu vor putea pricepe omului subtilităţile şi. nu este nicidecum te pui în gardă. pe când în realitate pe toate le face direcţia din egoism sau. mai mare aceasta sau mai mică. având un interes limitat. prin constrângere. forţa propulsivă a atenţiei nu rezidă în conştiinţă. Un infatuat. dimpo trivă. pe când la un om cu un dezvoltat simţ colectiv acest lucru se va face fără efort. nu pot v. că altfel el Referitor la aspectele particulare ale vieţii.explica de ce vede imediat totul. dimpotrivă. ci sunt atât de dezorientaţi încât nu este în pot vedea cu aceeaşi claritate problemele vieţii ca favoarea ceilalţi. ca şi cum ar dori să nu fie deranjat. totodată. examina cum se cuvine ansamblul lucrurilor. INCONŞTIENTUL. de cele mai multe ori nu are nici o bănuială despre infatuarea sa. prin urmare. oameni care se şi să-ţi concentrează asupra unui sector mai restrâns al explici o vieţii. dacă ajungi să ai de-a face cu dânsul mai său. interesânduasemen sc de sectoare mai largi ale vieţii umane şi ale ea tră. adesea nu ar se poate observa că un individ nu ştie nimic despre putea capacităţile sale. pentru că respectiv ul înclină să se fofileze. de asemenea. comportamentul său exprimând. o deficienţă a sentimentului de comuniune socială. ci în interes. în conştiinţă găsim doar o imagine palidă a acestora. Există. scopului pe când. în conştien raport cu media. Delăsarea este. de exemplu.a noastră. ci poziţia de ansamblu pe şte care şi-a cucerit-o în sânul societăţii umane. se socoate un egoist. graţioas îndeosebi a sa certitudi 1 1 ne teatrală atunci când n u vede nimic din infatuare a sa şi îşi îndreaptă atenţia aiurea. ţi se impune concluzia că este un om Adesea el cu totul de înţeles. cel mai puternic factor al vieţii psihice. să eludeze tema abordată. De cele mai multe ori este uşor să se stabilească faptul că ei încă nu s-au adaptat cum se cuv ine cerinţelor vieţii şcolare. Cu toate acestea. 4. după cum nu acţiona este suficient edificat asupra defectelor sale. uneori chiar contrariul lor. cazul copiilor care îşi pierd manualele. Acest comporta ment nu face decât să confirme concepţi CUNOAŞ jocul şi pe oricine încearcă să ridice vălul îl socoate TEREA un tulburător de linişte. nu vor vedea respecti dintr-o chestiune vitală decât o mică parte. limitându-se la un orizont nici nu îngust al vieţii. iar acesta ţine în cea mai mare parte de sfera inconştientului. despre procesele ce se petrec în t de interiorul lor. De asemenea. cei care se simt asupriţi aparţin celei dintâi dintre Ba chiar aceste două categorii. Cu toate că atenţia conştientă se obţine. care se descurcă bine4. o intoleranţă exagerată ar fi aici nelalocul ei. Uitarea. pentru pentru că evită să-şi irosească forţele în această direcţie. considerându-se în un om de ispravă. O persoană cu spirit de observaţie rareori ne va putea. împotriva căruia trebuie să OMULUI 1 1 . Uitucii sunt oameni care nu se revoltă făţiş. nu contează ceea îşi ce cineva gândeşte despre sine (sau ce gândesc dobânde despre dânsul ceilalţi). ca şi pierderea obiectelor mai importantele realizează printr-o reducere a atenţiei. Există. Acesta este. Un asemenea om vrea să-şi continue ALFRED ADLER putea interesa de alţii decât cu mare greutate. Aici sunt de căutat şi de găsit forţele care configurează linia de mişcare a omului. îndeaproape. dar nu fără lacune. într-o anumită măsură. interesul. desigur. de exemplu. Mare parte din acest proces psihic se desfăşoa ră în obscurita te. Cititorul a şi fost frapat de acele descrieri ale noastre în care adesea am relatat despre procese şi fenomene asupra cărora purtătorul lor de multe ori nu ne poate spune decât puţine lucruri. totdeauna se impune să cercetăm de ce un om nu are interesul pe care noi îl aşteptă m de la dânsul. de exemplu. Aşadar. pe când alţii au relaţii multiple. ci suferind perturbări din partea unei anumite aversiuni care aduce. putem clasifica să fii oamenii după cum ştiu mai mult sau mai puţin. Şi în acest caz se va constata că este vorba de femei care nu se pot împăca cu profesia de menajeră. prin urmare. Dacă încercăm să discutăm despre aceasta. Există. deci. o modestie care sare tuturor în ochi. sfera lor de conştiinţă fiind. observă m că discuţia lâncezeşt e. menajere care mereu îşi rătăcesc sau îşi pierd cheile. planul său (inconştient) de viaţă. „kw». dar care prin uitare vădesc o anumită lipsă de interes pentru îndatoririle lor. Ca să fii înfumurat. capacităţi ale organului psihic care nu sunt de găsit în domeniul conştiinţei. favorizează sau produce pierderea sau uitarea. Având în vedere modul lor de comportare. putem înţelege că de obicei sătură.

cu două tipuri de oameni. detaliile neînsemnate ale gândurilor şi acţiunilor sale. ceea ce îl interesează. ci un act absolut logic. Dacă spiritul nostru de observaţie ar fi mai exersat. Respectivul nu pricepe nimic. ne va arăta că sufletul omenesc are capacitatea de a dirija conştiinţa. avea zece ani. Cucerise o poziţie cu totul privilegiată în mica familie şi lupta cu ea era pentru tânăr foarte dificilă. Primul caz se referă la un tânăr care a crescut împreună cu sora sa mai mică şi care. mulţi oameni dezvoltă în ei forţe care intră în acţiune fără ştirea lor. în atitudinea faţă de viaţă a tânărului au apărut însă unele elemente îngrijorătoare pentru tatăl său. Nimeni din cei care au asistat la scenă nu a văzut în ea un efect al hazardului. de fapt. Examinarea a două cazuri ne va arăta cât de important este ca procesele descrise mai jos să rămână inconştiente. realmente a ocupat mereu primul loc în domeniul său. pe când o altă categorie este a acelora care privesc trunchiat viaţa şi lumea.ALFRED ADLER ceea ce vrea el în această lume. care de mult îi hărăzise un rol important în viaţă. după cum. Acesta. de fapt. trebuie să fie un individ sfidător. un bărbat foarte inteligent. Este episodul în care o doamnă. într-o manieră care nu conteneşte să suscite admiraţia psihologilor. s-a dezvoltat admirabil şi. şi are şi argumente în acest sens. ¥ CUNOAŞTEREA OMULUI oamenii care etalează surprinzătoare proaste maniere. fără a purta ochelari de cal. să bage de seamă să nu cumva să răstoarne vasul chinezesc de valoare din apropierea sa. Se dezvoltase şi ea foarte bine şi se străduia totdeauna să învingă cu ajutorul armelor proprii celor slabi. în toate aceste mărunţişuri se află împlântată întreaga sa fiinţă. care lui îi scapă. plin de bunăvoinţă şi având o înaltă ţinută etică. el crede chiar. care s-a străduit în permanenţă să cultive şi să stimuleze ambiţia fiului său. Căci este clar că un copil care este admonestat în repetate rânduri pentru asemenea impoliteţi şi care. nu se dezbăra de ele. care se simţise jignit de cuvintele doamnei. prin prisma unei opinii preconcepute. îi spune unui prinţ. pe care respectivul nici nu le bănuieşte. dat fiind faptul că unul din ei este mereu în opoziţie. Educarea băiatului i-a revenit tatălui. Din partea ei nu reuşea să obţină ceea ce din partea altora simţea că obţine atât de uşor. preţuire şi o anumită supunere. totuşi. Câteva minute mai târziu însă vasul zăcea fărâme pe podea. la moartea mamei lui. dacă nu vor fi identificate. personajul principal al romanului. O categorie îi include pe cei care trăiesc în chip conştient. i se acorda totdeauna din partea colegilor lui. Un asemenea caz a fost descris de Dostoevski în romanul său Idiotul. Tatăl a observat curând 1 2 1 2 . Avem de-a face. în acelaşi scop. atunci în legătură cu toate gesturile unui om am putea trage cele mai surprinzătoare concluzii. adică de a face ca un lucru să devină conştient. Privind lucrurile mai îndeaproape. habar n-au că prin aceas ta îşi dezvăluie caracterul sfidător şi arogant. Aşadar. cum sunt roaderea unghiilor. De cele mai multe ori. rezultă că atitudinea aceasta decurge dintr-o stare de spirit ostilă. la care el dă asigurări că va fi atent. oricât de insignifiantă şi de discretă ar fi aceasta în aparenţă. ca urmare a progreselor sale. adică respect. care a încercat să le modifice. Faptele însă îl dezmint şi se constată că în realitate abia dacă cineva poate spune o vorbă fără a fi atacat din flanc şi fără a i se da replica. Tânărul şi-a găsit în sora sa o rivală îndârjită. cu ocazia unei reuniuni de societate. ei necunoscând ce conexiuni duc la aceste necuviinţe. orientarea şi argumentele lor având un caracter inconştient. generat de întregul caracter al acestui om. datorită calităţilor sale morale şi intelectuale. ceva să fie lăsat în subconştient sau să devină inconştient când faptul pare necesar. Este astfel posibil ca doi oameni care trăiesc împreună să întâmpine dificultăţi. belicoasă. invers. Aceste forţe ale inconştientului influenţează viaţa oamenilor şi. ceea ce. când faptul este necesar din punctul de vedere al mişcării psihice şi. scobitul în nas şi altele. de asemenea. în apreciere a unui om nu ne putem limita să tragem concluzii doar din actele şi manifestările sale conştiente. spor indu-şi importanţa pe socoteala fratelui ei. cazul nu este rar şi probabil că frecvenţa sa nu este depăşită decât de cazul în care ambele părţi se găsesc într-o permanentă opoziţie. ne călăuzesc mult mai bine şi mai sigur. vor duce la urmări grave. confruntându-se în mod obiectiv cu problemele vieţii. pe un ton cam răutăcios. de exemplu. că acţionează întot deauna în favoarea păcii şi că preţuieşte mai presus de toate buna-înţelegere. Aşa. îl orientează şi îl defineşte. Căci. aspirând el însuşi să se situeze în frunte. spre marea bucurie a tatălui.

D ar m ai tâ rzi u ac es te fe no m en e au lu at as e m en .ALFRED ADLER i CUNOAŞTEREA OMULUI că bă ia tu l. m ai al es de la vâ rs ta p u be rt ăţ ii. d ev en in d p ur şi si m pl u ne so ci ab il. ad op ta se o p ur ta re ci u da tă în so ci et at e. m an if es tâ n d av e rsi u ne fa ţă de în tâ lni re a cu pe rs oa ne cu no sc ut e şi ch ia r ne cu no sc ut e şi lu ân do de -a dr ep tu l la fu gă câ nd er a vo rb a să fa că cu no şti nţ ă cu fe te . La în ce pu t ta tăl ui i sa pă ru t că to tul en re gu lă.

In te rv in e. to c m ai c e e a c e tr e b ui a n e a p ăr at î m pi e di c at . p e nt ru c ă al tf el n u şi ar m ai p ut e a m e nţ in e c o m p or ta m e nt ul . pr in ur m ar e. at u n ci fir e şt e c ă în tr e g ul s ă u m e c a ni s m p si hi c sar d er e gl a. p e c ar e ni ci el în s u şi n u şi ar p er m it e so cl ar ifi c e. a di .e a C â a r I n D a c ă sar p u n e în lu m in ă m ot iv aţ ia e s e nţ ia lă a u n ui a s e m e n e a o m .

A 1 2 .

ni m ic n u1 m ai b u c u r a. C a m p e la v â rs t a d e 1 8 a ni a s u r v e ni t în s ă o m a r e s c hi m b a r e. e r a ur su z şi de sc ur aja t.ALFRED ADLER f CUNOAŞTEREA OMULUI bi n e p r e g ă ti t. în s o ci e t a t e e r a u n ul di n tr e c ei m ai a m a bi li şi a v e a şi c â ţi v a p ri e t e ni . A bi a le ga o pr ie te ni e. D ă d e a în d ă r ăt la to at e. c ă o şi ru p e a. To ţi a u fo st sc a n d al iz aţ i d e c o .

m S u A m v i A s 5 125 .

să observăm doar că acum ea vede din nou posibilitatea ca un anumit lucru. de observaţii provenind din alte domenii. Deci avantajul este de partea ci.ALFRED ADLER Cercetarea viselor datează din vremuri străvechi. nu este altceva decât o punte aruncată între o zi şi alta. iar Biblia povesteşte vise şi le interpretează cu o extraordinară agerime. era pentru că nu dăduse curs indicaţiilor visului. Era chiar capabil să aducă dovezi „istorice" că. pe cât se pricepea. Aşa că poate afirma că. Am rămâne însă în incertitudine perpetuă. Apariţia unei asemenea probleme ne spune că în acea căsnicie există anumite dificultăţi. spune el. teama pentru viitor: s-ar putea ca o dată faptul să se petreacă. Un om preocupat intens de-ale lui nu are nici noaptea linişte. De asemenea. pe care el 1-a povestit fraţilor săi). generată de o cu totul altă civilizaţie. ea ne-a povestit o întâmplare care i-a rămas pentru totdeauna în memorie. în vis el îşi dădea indicaţii. stă atitudinea faţă de viaţa (Stcllungsnahme zum Lcben). cu snopii. în legătură cu visul. Interogând-o cu privire la primele sale impresii din copilărie. Jucându-se într-o zi cu ea. spre a juca la bursă. visele sale nu mai valorează nimic. cum obişnuieşte el să arunce punţi spre viitor. E posibil ca bărbatul ei să uite de aniversarea zilei nuntii! 1 2 1 2 . a ieşit numai în pierdere. putem conchide că visele aveau odinioară putere probatoare. primise de la o mătuşă a ei o lingură de lemn sculptată. Adaugă că şi ea uitase de aniversarea zilei nunţii. aşa de tare că a atras atenţia celor din jurul ei. sau pur şi simplu evocă un vis şi toată lumea ştie de îndată despre ce este vorba (de exemplu. pe când alţii dorm sănătos. Este evident că nu visa despre nimic altceva decât despre ceea ce se afla mereu în centrul atenţiei sale în starea de veghe şi că. Ceea ce se petrece. bărbatul ei neuitând niciodată de aniversarea nunţii. ca şi de faptul că Cicero a scris despre vise o carte. Să ne amintim de rolul enorm pe care 1-a avut visul în Grecia. a scăpat-o în gârla şi dusă a fost. dacă nu am avea la îndemână şi alte dovezi care să ne confirme deducţiile. Ea a fost însă aceea care şi-a amintit în cele din urmă de eveniment. visul lui Iosif. căsătoria. Din legenda Nibelungilor. El a făcut lucrul acesta conformându-se viselor pe care le-a avut. luând forme atât de bizare. că înclina să avanseze argumente inconsistente. fiind şi în visele lor cufundaţi în planurile care îi frământă. A jelit-o zile în şir. trebuie precizat că suntem departe de acele orientări fantastice care presupun intervenţia în vis a unor forţe supranaturale. care i-a produs o mare bucurie. Mai departe. acest vis poate semnifica un anumit lucru. reproşân-du-i bărbatului ceea ce poate avea să se întâmple. îndeosebi în mituri şi legende. Ne vom referi aici doar la acei fantaşti care merg atât de departe încât se lasă călăuziţi de visele lor. multă vreme. aşadar. astfel. La baza visului. pe când dormim. în sensul că femeia cu pricina se simte subapreciată. în cursul dialogului însă ca a arătat că în realitate nu se întâmplase nimic de felul acesta. Noi mergem numai pe calea verificată a experienţei şi ne vom sprijini pe datele extrase din vise numai atunci când ele vor fi întărite. O tânără povesteşte următorul vis: bărbatul ei a uitat de aniversarea zilei nunţii şi i-a făcut reproşuri în legătură cu aceasta. Este surprinzător faptul că până în zilele noastre s-a menţinut tendinţa de a atribui viselor o semnificaţie deosebită cu privire la viitor. de exemplu. Aşa a ajuns unul din pacienţii noştri să renunţe la orice profesiune onorabilă. să se „ducă pe apa sâmbetei" 6. trăgând concluziile care se impun. putem de asemenea înţelege ciudata sa construcţie de pontoane efectuată în vis. Cu alte cuvinte. Unii au în ¥ CUNOAŞTEREA OMULUI general insomnii şi meditează fără încetare. sub influenţa viselor a câştigat o mulţime de bani. Pe când avea trei ani. putem conchide că femeia aceasta era cusurgie. pe atunci visele erau şi mult mai bine înţelese. Dacă ne preocupă descoperirea în vise a unor puncte de sprijin pentru cunoaşterea psihicului omenesc. Chiar şi privit în sine. De mai mult timp însă. nu-i la mijloc nici un miracol. asta se poate întâmpla şi fără vise. Diversele momente din dezvoltarea civilizaţiei şi urmele acestora. Şi dacă ştim ce atitudine faţă de viaţă are un om. în ipotezele noastre. Visul trădează. pe când soţul ei nici vorbă de aşa ceva. în lumea gândurilor noastre. în cazul în care împrejurările nu-i erau întotdeauna favorabile. ne fac să admitem că în antichitate oamenii erau mult mai preocupaţi de vise decât astăzi. Fireşte.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI A lt ă d a t ă p a ci e n t a n o a st r ă a vi s a t c ă b ă r b a t ul ei a p u so s ă ur c e în tr -o cl ă di re în al tă . i sa fă c ut fri c ă şi sa pr ăb u şi t. la g â n d ul c ă ar fi p ut ut s ă ur c e pr e a s u s. câ nd ci n e v a s uf er ă d e ră u d e în ăl ţi . U rc a m e r e u şi . O s e n z aţ ie d e a c e st fe l s e p o at e tr ăi şi în st ar e de ve gh e. a a p u c at -o o a m eţ e al ă te ri bi lă .

în c el e c e ur m e az ă. ar at ă c a o c ur b ă de te m p er at ur ă.m e C u u l E x p e n tr u c a a d o u a zi s ă d e ci d ă c ă lu cr ul c el m ai b u n a r fi c a el în s u şi s ă s e c ă s ă t o r e a s c ă. al e c ăr ei s ui ş ur i al te rn e a z ă c u c o b or â ş ur il e. S e nt i m e nt ul de in fe ri or it at e. vi s ul u n ui o m în v âr st ă de 28 de an i. Li ni a. I a t ă. re fl e ct â n d vi aţ a in te ri o ar ă a a c e st ui o m . di .

î m i a m in te sc că în b a g aj el e m el e a m lu cr ur i d e va lo ar . su nt e m ob lig aţ i să co bo râ m în tro st aţ ie in te r m e di ar ă şi să în n o pt ă m în or aş . cu u n gr u p n u m er os . în ti m p ul n o pţ ii vi n e ve st e a că va p or ul se sc uf u n d ă şi că to ţi ex cu rsi o ni şti i su nt ch e m aţ i să p o m p ez e a p a ca să î m pi e di ce sc uf u n d ar e a. D at fii n d că va p or ul cu ca re că lă to ri m es te pr ea mi c.F a c o ex cu rsi e.

1 2 1 2 .

a fl ă m î n p ri m u l r â n d c ă p â n ă l a v â r s t a d e 1 5 a n i a s u f e ri t m e r e u d e b o li g r a v e ş i c ă m a i t â r z i u a d e s e a a z ă c u t l a p a t. D a t fi i n d c ă p ă ri n ţi i v e g h e a u c u î n g ri j o r a r e a s u p .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI D a c ă n e i n f o r m ă m c u p ri v ir e l a a n t e c e d e n t e l e a u t o r u l u i v is u l u i.

îi e r a c u n e p u t i n ţ ă s ă 1 d e p ă ş e a s c ă 8 .r a î n a A ş a d a r . î n t r a d e v ă r . L a ş c o a l ă . v i a ţ a s a e r a u n l a n ţ a p r o a p e n e î n t r e - . c a ş i a c a s ă . d e t i m p u r i u s a i n s t a l a t o s t a r e d e s p i r i t d e o s t i l i t a t e î n t r e p ă r i n ţ i ş i c o p i l . S e n t i m e n t u l d e i n f e r i o r i t a t e a l a c e s t u i a a c ă p ă t a t a s e m e n e a p r o p o r ţ ii î n c â t .

a v er ti zâ n d u1 că d ac ă v a pl ec a în ac e a că lă to ri e v a pi er i în tr- . er a m ai tâ rz iu p e ca le să în tr e pr in d ă o că lă to ri e p e m ar e. ca re o da tă a gă sit la o m ar gi ne d e dr u m le şu l u n ui ne cu no sc ut şi sa în gr ijit de în m or m ân ta re a lui on or ab ilă .r u p i A s î n î n C a să în ch ei e m . re c u n os că to r. at u n ci în vi s ia a p ăr ut m or tu l. să p ov es ti m în că un vis . un ul di n fai m oa sel e vis e pr of eti ce: P oet ul Si m on ide 9 .

1 3 1 3 .

ALFRED ADLER I CUNOAŞTEREA OMULUI L u â n d a ti t u di n e f a ţ ă d e a c e st c a z. tr e b ui e în p ri m ul r â n d s ă a r ă t ă m c ă în a c el e ti m p u ri n a u fr a gi il e e r a u e x tr e m d e fr e c v e n t e şi c ă. în a s e m e n e a î m p re ju r ă ri . er a p o si bi l c a m ul ţi o a m e ni s ă vi s e z e c ă se i m p u n e a s ă re n u nţ e la o c ăl ăt or ie şi c a p ri nt re a c e şt ia s ă se g ă s e a s .

c ă C e s u R e 6 E x i st ă în le g ăt ur ă c u ca p ac it at e a d e ju d ec at ă a o m ul ui — ce e a c e în g e n er al o bi ş n ui m să n u m i m „ ap tit ud in e" — o m ul ţi m e d e o bs er v aţ ii. P â n ă în pr e z e nt a c e st e te st e n u a u . c ar e su nt c u n os c ut e în s p e ci al di n în c er c ăr il e d e a st a bi li c e e st e in te li g e nţ a la c o pi i şi la a d ul ţi. M ă re fe r la te st el e de ap tit ud in i. c o nt ro v er se . a n al iz e.

1 3 .

ALFREDADLER CUNOAŞTEREA OMULUI a e ni s se a d u o c v ei e di d n eş a te n c u ă m ap it tit e ud m ini e le di lo i. a U cţ n iil al e t lo fa r ct pr or o d m e pt m e. n d d et e er lu m at in în at c e o p n ur si şi d si er m ar pl e u e d st e e o a a c n el u a m c it ă ă c e o x pi er ii s di ar n e. m d ar a il u e il or u a zi ş a . r c sar a e u d d u ez c v o ol vi ta aţ t ă d m e ai o c d u at pr ă in e z xt ăt re o m ar d e. e pr bi in n re e.

(N ot a tra d.). di e na ch ei ne r H oc hz eit sc hr eit ".în text ul orig inal. (N ot a tra d.3 N „de rBe urte ilun g". ) 4 5 6 „da von sch wim men ". ) 7 „e /n e St ell un gs na h m e. în te xt ul ori gi na l. C hr . C hr . p e nt ru c ar e i sa a c or d at pr e m iu l la u n c o n c ur s la .) 8 „ da ss es ei n G eîi ih l de s O be ns ci ns ii be rh au pl ni ch t ko nn te ". în te xt ul ori gi na l. c ar e a sc ri s. în text ul orig inal.). în tr e al te le . (No ta trad. o fa i m o as ă el e gi e d e di c at ă er oi lo r b ăt ăl ie i d e la M ar at o n (4 9 0 î.) 9 Po et liri c gr ec (5 56 46 7 î. (Not a trad.

K a r l G r o o s ( 1 8 6 1 1 9 4 6 ) .1 F i l o s o f . a l c ă r u i n u m e e s t e u n e o r i g r a f i a t G r o s s . p s i h o p e d a g o g ş i e s t e t i c i a n g e r m a n d e o r i e n t a r e n e o k a n t i a n ă . a u t o r a l u n o r i m p o r t a n t e s t u d i i a s u p r a j o c u l u .

1 8 9 6 ) ş i l a o m ( D i e S p i e l e d e r M e n s c h e n . 1 8 9 9 ) . c o n s i d e r a a c e s t f e n o m e n d r e p t u n e x e r c i ţ i u f u n d a m e n t a l d e d e z v o l t a r e a i n s t i n c t e l o r ş i p r e d i s p o z i ţ i .i l a a n i m a l e ( D i e S p i e l e d e r T i e r e .

c a a d u l t . u n m i j l . I n f l u e n ţ a t d e p s i h a n a l i z a f r e u d i a n ă . î n s e n s u l p r e g ă t i r i i p e n t r u e x i s t e n ţ a d e m a i t â r z i u . u l t e r i o r ş i a r e v i z u i t t e o r i a . v ă z â n d î n j o c u n k a t h a r s i s .i l o r e r e d i t a r e .

) 2 „das Ziel der Uberlege nheit".) 1 3 . J e n a .o c d e „ p u r i f i c a r e " ( D a s S p i e l . în textul original. ( N o t a t r a d . 1 9 2 2 ) . (Nota trad.

prin îndeplinirea celor trei îndatoriri capitale ale vieţii (dragoste. Condamnarea unor atari fenomene se explică prin faptul că ele sunt incompatibile cu exigenţele vieţii în comun. dacă vrem să ne apropiem de înţelegerea psihicului. DIVIZIUNEA MUNCII ŞI CELE DOUĂ SEXE. să-şi satisfacă atât sentimentul de comuniune socială. indisciplină. intervin pe acest plan multe încurcături. O asemenea diviziune a muncii este transmisă şi prin situaţia celor două sexe. în cazurile mai benigne vorbim de proaste maniere. sunt acordate anumitor grupuri sociale. care conferă mai multă putere. Aceasta presupune ca fiecare să-şi aibă locul său într-o funcţie oarecare. cât şi străduinţa de a se pune în valoare. Din cele expuse până aici rezultă că în viaţa psihică prevalează două linii directoare. vocaţie. pentru că ei nu dau aici un randament bun. să-1 cercetăm totdeauna potrivit acestei reguli. ca urmare a conformaţiei ei corporale. Diviziunea muncii este un factor absolut necesar pentru menţinerea societăţii omeneşti. capriciu. pe de altă parte. Această diviziune a muncii ar fi fost realizată fără nici un fel de idei preconcepute şi. pentru alţii un mod de oprimare. abdică de la rolul său de om între oameni şi devine un zurbagiu. societate). care influenţează toate procesele psihice. după cum încurcături intervin şi atunci când un individ ocupă un loc pentru care este inapt. decădere şi. în cele din urmă. Forţa a intervenit mereu spre a face din muncă pentru unii un soi de privilegiu. a genului uman în general. este una din verigile unui lanţ cu nenumărate articulaţii. de ambiţia calpă a unor indivizi care. în aşa fel încât posturile cele mai grase. aspiraţia la putere şi la superioritate. delincventă. Cunoaşterea rolului imens pe care îl joacă în această privinţă aspiraţia către putere ne permite să înţelegem de ce procesul diviziunii muncii nu a avut niciodată o evoluţie nelipsită de accidente. Capacităţile individului sunt acelea pe care i le desemnează locul său în procesul de producţie comun al societăţii omeneşti. Femeia. Dificultăţi pot fi generate. făcând ca omul. Valoarea unui om este dată de felul în care îşi onorează locul atribuit de societate în diviziunea muncii. Ea este departe de a defeminiza femeia sau de a distruge raporturile naturale dintre bărbat şi femeie în ceea ce priveşte convenabilitatea locurilor de muncă. în profitul intereselor lor egoiste. Prin integrarea în viaţa comună el devine important pentru ceilalţi. pofta de dominare şi tot felul de alte rătăciri stânjenind sau zădărnicind accesul la diviziunea muncii sau stabilind false criterii de judecare a valorii omului. nefiind de fapt acolo la locul potrivit pentru dânşii. pun piedici vieţii şi muncii colective. pe când altele sunt excluse de la acestea. în măsura în care mişcarea feministă nu a întins prea tare coarda în focul luptei. este din capul locului exclusă de la anumite activităţi. aspiraţia către putere. Pe parcursul evoluţiei 1 3 1 3 . a admis şi ea logica acestui punct de vedere. iar în cele mai grave de excentricitate. există munci care nu sunt repartizate bărbaţilor. de asemenea. de apetitul de putere. pe când. Alte complicaţii îşi au cauza în stratificarea societăţii în clase.II Capitolul VII CUNOAŞTEREA OMULUI RELAŢIILE DINTRE SEXE 1. Căci existenţa acestor doi factori determină măsura în care un om este capabil să sesizeze logica vieţii umane colective şi să se integreze în diviziunea muncii impusă de aceasta. Va trebui să ne obişnuim să apreciem fiecare fenomen psihic prin prisma raporturilor cantitative şi calitative ale acestor doi factori şi. pe care se bazează alcătuirea vieţii umane şi pe care nu ni le putem imagina în număr mai mare înlăturate fără ca viaţa socială să se prăbuşească. prin realizarea şi asigurarea condiţiilor sale de viaţă. Fireşte. Cine nu dă curs acestei cerinţe neagă continuitatea vieţii sociale. situaţie în care puterea personală şi interesele economice influenţează distribuirea domeniilor de muncă.

î n c â t f e m e i a a p r e l u a t o p a r t e d i n a c e l e a c ti v it ă ţi p e c a r e d e o b i c e i l e e f e c t u a u ş i b ă r b a ţi i. d i v i z i u n e a m u n c ii s a c o n fi g u r a t î n a ş a f e l. p e n t r u c a a c e ş ti a d i n u r m ă s ă a i b ă p o si b il it a t e a s ă şi v a l o ri fi c e f o rţ e l e m a i c u .ALFRED ADLER 1 CUNOAŞTEREA OMULUI u m a n e .

el v a a p u c a d e p r e di le cţ ie p e a c el d r u m c a r e i se pa re că îi g a r a n t e a z ă pri vil eg iil e m a s c ul in it ă ţi i. D u p ă c u m a m m e nţ io n at . e d u c aţ ia c ar e s e pr a ct ic ă a zi în fa m ili e es te a x at ă p e a s pi ra ţi a c ăt re p . p e c ar e el le s e si z e a z ă p e st e to t.f o 2 a ţ A ş T o D a c ă te n di n ţa b ăi at ul ui d e a s e p u n e în v al o a r e a at in s u n a n um it g r a d.

C 1 3 .

ALFRED ADLER I CUNOAŞTEREA OMULUI n u a a v ut -o d e la în c e p ut 2 . ci a tr e b u it s o c u c e r e a s c ă . V ic t o ri a b ă r b a t u l u i a e c h iv al a t c u s u b j u g a r e a f e m ei i şi î n s p e ci al î n s c ri s u ri l e f ă c u t e d e l e g is la ţi e d e a l u n g u l ti m p u l u i a d u c d e s p r e a c e s t p r o c e s d e s u b j u g a r e o m ă rt u ri e e l o c v e n .

t ă A ş C o 1 4 g â C o .

s e t e a s a d e p u t e r e şi d e s u p e ri o ri t a t e s e a s o ci a z ă t o t al . s u b li n i e r e a m a s c ul in it ă ţii sa le de vi ne p e nt r u el a p r o a p e o d a t o ri e. A m bi ţi a. d e vi n d ea d r e p .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI a s p ir a ţi a c ă t r e p u t e r e r e c u r g e l a c e l e m a i d if e ri t e t r ă s ă t u ri d e ca ra ct er . P e m ă s u r ă ce co pi lu l c r e ş t e .

N u tr e b u i e s ă n e s u r p ri n d ă f a p t u l c ă şi l a f e t e g ă si m a de se a ca zu ri câ n d li ni a lo r di re ct oa re ar e în ve de re u n id ea l m as c ul in .t u F i n î n A v a n t a j e l e p e c a r e l e o f e r ă d e m u lt e or i m as c ul in it at ea 4 su nt e x tr e m d e s e d u c ă t o a r e . fi e ca o d o ri n ţ ă ir e al iz a bi lă s a u c a e t al o n d e e v al u a r e a pr o p ri ei c o n d ui t .

în fa v o ar e a b ăr b at ul ui s e m ai in v o c ă id e e a c ă fe m ei a ar fi o fii nţ ă in fe ri o ar ă. în tr u ju st ifi c ar e a h e g e m o ni ei s al e. P R E J U D E C A T A I N F E R I O RI T Ă ŢI I F E M EI I. a r 3 . în c ât a p ar e c a u n b u n c o m u n al u . în af a r ă d e ar g u m e n t ul p ot ri vi t c ă r ui a si t u aţ ia s a pr o vi n e d e la n at u ră .e . A c e a st ă id e e e st e at ât d e la rg ră s p â n di tă .

1 4 1 4 .

încă de la început nu va manifesta interesul necesar. Dacă examinăm mai îndeaproape situaţia fetelor. De altfel. o minciună cu mască de adevăr. sau dacă manifestă un asemenea interes. O fată aude zi de zi. şi când îi răpim orice speranţă de a putea înfăptui ceva. nepunctualitatea. de exemplu. atunci este de înţeles că îşi pierde curajul. în resemnarea lor. în asemenea circumstanţe. pur egoiste — apreciem valoarea omului după propriile noastre performanţe. orizontul limitat. la acele obiecte de studiu care pregătesc pentru profesiunile masculine (Mănnerberufc). înseamnă că în acele familii prejudecata cu privire la incapacitatea femeii nu avea trecere sau abia dacă se făcea simţită. încă din copilărie. iar rândurile misoginilor — ne gândim la Strindberg. S-a făcut uz de o nemaipomenită ingeniozitate ca să se dovedească inferioritatea femeii. Dar faptul acesta numai în aparenţă pledează pentru dotarea lor superioară. Demoralizată. prostia („minte scurtă. Cercetări ulterioare au arătat că toate acele fete erau din familii unde şi femeia. Moebius. Atunci. inclusiv cele de băieţi. dacă cumva abordează studii de specialitate — ceea ce. Comparându-se rezultatele la testele de aptitudini. Când toţi şi toate îi întăresc această prejudecată. ca apoi să constatăm că această fiinţă omenească nu este bună de nimic. S-a demonstrat că de fapt băieţii au un plus de înzestrare. mama. îl pierde pe parcurs. punct de vedere din care. a obţinut rezultate superioare celor ale tuturor celorlalte grupe. când ea vede cum femeilor le sunt distribuite doar roluri subordonate. am distinge şi cealaltă cauză principală a concepţiei eronate potrivit căreia randamentul mai r edus al femeii s-ar datora în cea mai mare parte naturii sale existenţiale7. Dar când înţelegem că noi suntem cei care am deformat o fiinţă omenească. sau numai ea exercita o profesie în mod independent. proverbele şi glumele sunt saturate de critici înjositoare la adresa femeii. femeia a fost subapreciată în ceea ce priveşte rezistenţa. se retrage înspăimântată din faţa îndatoririlor vieţii. în societatea noastră nu este uşor pentru o fată să-şi menţină încrederea în sine şi îndrăzneala. când astfel îi nimicim cutezanţa. Eroarea are două cauze. ea este inaptă şi nefolositoare. imputându-i-se arţagul. ce-i drept. faţă de fete. în imposibilitatea ei infantilă de a verifica adevărul unor asemenea judecăţi. Weininger — au fost îngroşate de un număr deloc neglijabil de femei care. în vârstă de 14 până la 18 ani. s-a constatat că pentru anumite materii. nu se întâmplă —. 1 4 1 4 . Atât motivaţia exterioară. este mult mai slab plătită. repetându-se că fiinţele de sexul ei sunt incapabile. apte doar pentru munci mai uşoare. Pierdem adesea din vedere faptul că femeii. Prin urmare. în general. mai apte se arată fetele. haine lungi"). Tot aşa. auxiliare. dintrun punct de vedere comercial. Aşadar. zicalele. pe toate tonurile. că nu mai vrea să muncească cumsecade şi că. ca de exemplu studiul limbilor. atunci să nu ne permitem să spunem că dreptatea este de partea noastră. Dacă am acorda mai multă atenţie acestui aspect. va socoti ca pe un destin implacabil incapacitatea feminină şi. deoarece fetele vedeau cu ochii lor cum mama îşi câştiga existenţa prin propriile ei strădanii. pe când pentru altele. insuflându-i respectul datorat vocii colectivităţii8. se va supune ea însăşi acestui pretins destin. aproape neinfluenţate de toate acele inhibiţii legate de prejudecata la care ne referim. indiferent dacă este sau nu echivalentă cu aceea a bărbatului. Este absolut clar că fetiţa. chiar cu prilejul aplicării unor teste de aptitudini a ieşit în evidenţă un fapt remarcabil: o grupă de fete. întreaga lume îi împuiază urechile cu o prejudecată care nu face decât să-i zdruncine încrederea în sine şi să-i submineze speranţa că ar fi capabilă să realizeze ceva. au împărtăşit concepţia despre inferioritatea femeii şi rolul secundar ce-i revine. Schopenhauer. anecdotele. matematica. desigur. la fiece pas. La toate popoarele. dovada incapacităţii feminine pare evidentă. în cele din urmă.ALFRED ADLER „Uşurătatea feminină" a fost chiar luată ca argument în fundamentarea unor legi. în final. Aceeaşi subestimare se reflectă în retribuirea muncii femeii care. cât şi cea interioară îi lipsesc. mai dotaţ i se dovedesc băieţii. Ceea ce o favorizează f CUNOAŞTEREA OMULUI este faptul că — adesea pe baza unor mobiluri unilaterale. ele se puteau dez volta mult mai liber şi mai independent. fireşte. rezultă că afirmaţiile privind slaba capacitate a femeii sunt născociri. putem omite să ne punem întrebarea în ce măsură performanţele şi randamentul corelează cu dezvoltarea psihică. ci să recunoaştem că noi am provocat întregul dezastru. destoinicia şi randamentul ei.

î n d e o s e b i î n li t e r a t u r ă . c a re p ot st a f ă r ă ni ci o r e z . t e h n i c ă şi m e d ic i n ă . î n d i f e r i t e d o m e n ii . a r t ă .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI U n a l t a r g u m e n t î m p o t r i v a a c e s t e i p r e j u d e c ă ţ i e s t e n u m ă r u l d e s t u l d e m a r e d e f e m e i c a r e . a u o b ţi n u t r e a li z ă ri p r o e m in e n te .

V i a ţ a p s i h i c ă s e m i ş c ă p e a c e l e a ş i c o o r d o n a t e ş i î n a c e l e a ş i c o n d i ţ i i î n c a r e e v o l u e a z ă ş i a c e e . a v â n d d r e p t c o n s e c i n ţ ă o i n s a t i s f a c ţ i e a p r o a p e g e n e r a l ă f a ţ ă d e r o l u l d e f e m e i e .e r U n ă L a 4 1 f e m e i i .

C â t e o d a t ă i s e a p l i c ă e x p r e s i a „ f e m e i e b ă r b ă t o a s ă " ( M a n n w e i b e r ) . .a î n p A c e s t a e s t e t i p u l d e f e m e i e c a r e . A c e a s t a s e b a z e a z ă p e o t e o r i e g r e ş i t ă . c a u t ă s ă î n d r e p t e r ă u l . c u u n f e l d e b ă r b ă ţ i e . U n a d i n t r ă s ă t u r i l e e i p r i n c i p a l e e s t e a t i t u d i n e a d e r e s p i n g e r e a r o l u l u i d e f e m e i e .

o s u b s t a n ţ ă m a s c u l i n ă c a r e l e c o n s t r â n g e l a o a t i t u d i n e d e a c e s t f e l . î n t r e a g a i s t o r i e a c i v i l i z a ţ i e i n e a r a t ă î n s ă c ă a s u p r i r e a f e m e i i ş i r e s t r i c ţ i i l e l a c a r e î n c ă ş i a s t ă z i e s t e s u p u s ă s u n t d e n e s u p o r t a t p e n t r u 1 4 7 .p o t r i v i t c ă r e i a s e a d m i t e c ă l a a s e m e n e a f e m e i e x i s t ă u n f a c t o r e r e d i t a r .

ALFRED ADLER f CUNOAŞTEREA OMULUI o m ş i î l î m p i n g l a r e v o l t ă . o p ţ i u n e a s e b a z e a z ă p e f a p t u l c ă e x i s t ă d o a r d o u ă p o s i b il i t ă ţ i d e a s e o ri e n t a î n l u m e a a c e a st a. D a c ă f e m e i a a d o p t ă o o r i e n t a r e p e r c e p u t ă c a f i i n d „ b ă r b ă t e a s c ă " . fi e î n m a n ie r a f .

e m C e d U n o Ţ i C e l e l a l t e d o u ă t i p u r i s u n t ş i e l e l a f e l d e i n f r u c t u o a s e î n m a t e r i e d e e d u c a ţ i e . î n d r e . î i s c a p ă d e s u b c o n t r o l . A c e a s t a î ş i r e î n n o i e ş t e t e n t a t i v e l e d e a t r e c e l a c â r m ă . d ă a v e r t i s m e n t e ş i . c a r e s e s i z e a z ă n u m a i d e c â t l i p s a d e î n c r e d e r e î n s i n e a m a m e i . a m e n i n ţ ă c ă v a s p u n e t o t u l t a t ă l u i . e l e m a n i f e s t ă a t â t a s c e p t i c i s m î n c â t c o p i i i . P e d e o p a r t e . d i n c â n d î n c â n d .

p t â n d u ş i î n s ă p r i v i r e a s p 1 4 r e a u t o r i t a t e a p e d a g o g i c ă .

c a ş i c u m d e d a t o r i a e i a r fi s ă j u . a r e î n v e d e r e o l i n i e d e f e n s i v ă î n e d u c a ţ i e .ALFRED ADLER ¥ CUNOAŞTEREA OMULUI a b ă r b a t u l u i . A s t f e l . e a î ş i t r ă d e a z ă d i n n o u l i p s a d e î n c r e d e r e î n s u c c e s u l a c t i v i t ă ţ i i s a l e e d u c a ţ i o n a l e .

s a c u f u n d a t î n r e l i g i e . g â n d u r i c a r e . f ă r ă n i c i u n r e z u l t a t . p e n e a ş t e p t a t e . c r e d e a e a . o a c a p a r a u t o t a l .s t Ş i a r C h C o m i P e î n a c e s t c o n t e x t a a p ă r u t g r a v a t u l b u r a r e n e r v o a s ă a f e t e i . p e c a r e n i m e n i n u ş i o p u t e a e x p l i c a . î n c e l e d i n u r m ă . D u p ă c â t v a t i m p a c e s t e g â n d u r i a u r e . S u f e r i n ţ a c o n s t a î n a c e e a c ă e a s e s i m ţ e a m e r e u t o r t u r a t ă d e g â n d u r i r e l e î n d r e p t a t e î m p o t r i v a m a m e i .

d e c â t o b i z a r ă t e a m ă d e f u r t u n ă . p r o b a b i l î n s ă c ă m a m a b ă t u s e p u ţ i n î n r e t r a g e r e . e f e c t c a r e a f o s t a t r i b u i t u n u i m e d i c a m e n t . 1 5 . N u r ă m ă s e s e .g r e s a t . c a s e c h e l ă a t u l b u r ă r i i n e r v o a s e .

Asemenea cuvinte sunt în ele însele lipsite de importanţă. Visurile i se spulberaseră. uitare de sine care s-a risipit rep ede. duioşie. iar femeia avea în acest caz dreptatea de partea ei. Discordia existentă între ei nu s-a atenuat când femeia a devenit mamă. ferm convinsă că în acest om dobândise un sclav. pentru că nu era pregătită în acest sens. venind punctual la masă şi bombănind dacă nu era totul gata. invers. cu o neîndu-plecare care ei îi deschidea o perspectivă foarte tulbure pentru viitor. după cum gândea ea. vanitatea. ea a explicat în repetate rânduri că simte o mare aversiune împotriva lui şi că o căsătorie cu dânsul nu ar putea ieşi bine. Cearta la cuţite era domeniul ei preferat. Numai un bărbat mai în vârstă a izbutit să se apropie de dânsa şi ea se simţea atât de atrasă de el. Probabil că în acest caz acordul ar fi fost posibil. lucruri care nu-i stăteau în obicei. Se reflecta aici vanitatea fe tei. Dar limba ei ascuţită tăia mereu orice posibilitate de relaţie. raporturile ei cu propria-i mamă. dar pentru dânsa însemnau: dacă vrei să-fi asumi ceva. din moment ce ea îi spusese categoric că nu-i este drag. care trecuse energic de p artea ginerelui. Cu cât i-o cerea mai mult. La 26 de ani a făcut cunoştinţă cu un bărbat foarte onorabil. Neîntreruptul război domestic se ducea cu arme de asemenea calibru încât nu este de mirare că bărbatul se purta uneori urât şi fără menajamente. bună de măritat şi a avut mulţi pretendenţi. în scurt timp a fost limpede că se înşelase. punctualitate — lucruri exagerate. Atitudinea ei „masculină" se trăda în preferinţa pentru acele jocuri în care avea posibilitatea să înfrângă un adversar. cu pipa în gură şi citindu-şi confortabil ziarul. numai să vrea. greu de făcut. insuportabilă. Lupta dură pe care o dusese încă din copilărie împotriva mamei sale făcuse din ea o fiinţă gâlcevitoare. Iniţial ea îşi imaginase că nu va fi greu să ocupe o poziţie de suverană şi că va parcurge viaţa alături de un sclav care să-i îndeplinească toate dorinţele. La presiunile rudelor ei de a-1 lua de bărbat. a sfârşit prin a spune da. cu atât mai puţin îi îndeplinea el dorinţele şi. Să trăiască singură şi independentă. El îşi etala mai departe pretenţiile. o asemenea prezicere nu era. Aceasta însă nu-1 impresiona. nu se putea. Fata a continuat să se dezvolte şi la un moment dat a părut să-i surâdă un viitor frumos. La numai câteva zile după nuntă soţul putea fi văzut şezând în camera lui. care nu s-a arătat deranjat de firea ei arţăgoasă şi care i-a cerut în mod serios mâna. Dar până şi acest bărbat s-a retras după câtva timp şi fata a rămas fără pretendent până la 26 de ani. încât a existat temerea că s-ar fi putut căsători cu dânsul. Relaţiile nu era u nici pe departe comparabile cu acelea care existaseră între ea şi tatăl ei. în cercul de care aparţinea ea faptul trecea drept surprinzător şi nimeni nu şi-1 putea explica. Această interpretare a avut drept urmare dorinţa de a continua lupta împo triva mamei sale. cu atât mai puţin o vedea îndeplinindu-şi-1. bărbatul îi ceruse mâna într-un acces de uitare de sine. Ea a trebuit să ia asupra-şi noi îndatoriri. Comportarea bărbatului era o consecinţă a propriei ei inaccesibilităţi şi neîmpăcări cu rolul de femeie. Dar ce era acum de făcut? Trebuia să divorţeze. Divorţul i-ar fi rănit mândria. După ce s-a opus timp de doi ani. De-o parte soţul 1 5 1 5 . Dimineaţa dispărea în biroul său. Cinstit. care îi făcea concesii totdeauna şi în toate privinţele. poziţia care o avantaja: Purtările mamei o aţâţaseră şi o orientaseră spre vânarea de noi şi noi triumfuri. De altfel nu pierdea ocazia să-i amintească în permanenţă că de fapt el nu are nici un drept la asemenea revendi cări. cu care va putea face ce doreşte. Viaţa îi era un chin. O im presie deosebită a făcut asupra ei vorba unei învăţătoare care spusese: fata asta va putea să reuşească în toate. de îndată ce s-a considerat stăpân pe o poziţie sigură. Dată fiind firea ei. El s-a dat drept foarte modest şi supus. Vedem cum copilul însuşi făcea eforturi să se elibereze de ura împotriva mamei sale. se înrăutăţeau continuu. în taină ea sperase să găsească în el o a f CUNOAŞTEREA OMULUI doua ediţie a tatălui ei.ALFRED ADLER Fata îşi închipuia că furtuna nu putea veni decât din pricina cugetului ei încărcat şi că într-o zi avea să se întâmple o nenorocire din cauza aceasta. A venit vârsta pubertăţii şi ea s-a făcut o fată frumoasă. Pe de altă parte. Lupta era comportarea ei de predilecţie. să se întoarcă la mama sa şi să se declare învinsă. pătruns de sentimentul datoriei. desigur. cu cât mai mult îi atrăgea el atenţia asupra rolului ei de gospodină. e imposibil să nu ai succes. Pretindea curăţenie. deoarece nu se cunoştea trecutul fetei.

în fiecare zi.la un om atâta murdărie ca la o asemenea femeie. Toate aceste femei. Aşa stau lucrurile cu prejudecata referitoare la inferioritatea femeii. care încearcă în felul acesta să afişeze un soi de perfecţiune şi să le privească de sus pe altele. S-a apucat să spele şi să cureţe. demnitatea umană persistă în toată deplinătatea ei şi dincolo de acest moment şi ea trebuie păzită. pe care le-am examinat. Deteriorarea care survine la femeile în vârstă şi care le subminează cu totul valoarea. că nu se înţelege cu nimeni şi nu are vreo consideraţie pentru careva. să fie de acum încolo pur şi simplu exclus de la beneficiile spirituale şi materiale. în aşa fel încât valoarea vieţii noastre nu este de apreciat după numărul zilelor trăite. Ea spăla. care şi aşa sunt neînsemnate. Sub influenţa decăderii fizice. Dacă în societatea noastră de azi principiul dominant al retribuirii după muncă lucrează în general în defavoarea oamenilor în vârstă. Ceea ce trebuie să ne dea viitorul apropiat este o cale de educare a fetelor care să le conducă la o mai bună reconciliere cu viaţa. care şi pe ea o aşteaptă.de asemenea. Nu este admisibil ca un om. iar bărbatul s-a bucurat întrucâtva văzându-şi soţia devenită deodată atât de iubitoare de ordine. ci perturbarea pe care o poate determina pe această cale. care nu spală atât de des ca dânsele. Ceea ce cineva a realizat în deplinătatea forţelor sale. golind şi rânduind sertarele. La baza tuturor acestor fenomene. se află distorsiuni ale civilizaţiei noastre. ceilalţi o stânjeneau pe dânsa. Dar se poate şi exagera. care tulbură în permanenţă armonia sexelor. 5. La urma urmelor însă rar se vede. Totul nu pentru o exagerată venerare maladivă a femeii. în sfârşit. Dacă spălase ceva şi cineva se şi atinsese de acel lucru trebuia să se apuce să-1 spele din nou şi numai ea o putea face. într-o altă formă atinge universalitatea. întrucât prilejuieşte adesea o critică înjositoare a femeii. adepta curăţeniei şi ordinii. Am putea demonstra. până şi în condiţiile cele mai favorabile. La început mama desigur că a putut surâde binevoitor. deşi nu are o existenţă reală şi toţi oamenii cu judecată o tăgăduiesc. Faptul de a fi femeie (das Weib-Sein) nu este mai puţin valabil la vârsta de 50 de ani. în societatea noastră inferioritatea femeii.ALFRED ADLER care o boscorodea într-una. curăţa şi lustruia atât de stăruitor. de alta mama cu artileria ei grea. va trebui trecut în contul său. faptul este însă şi mai alarmant în privinţa femeilor în vârstă. ea se extinde şi este de regăsit pretutindeni. dintr-o dată. până ce în întreaga casă n-a rămas fir de praf. De îndată ce o prejudecată şi-a fă cut drum aici. Se pare că înţelesese. femeia este persecutată de gândul că a venit timpul când ea va pierde şi ultimele resturi de valoare. Căci astăzi nu constatăm decât că. într-o manieră care în cazul femeii bătrâne degenerează de-a dreptul în batjocură. Iat-o şi pe ea. Urmarea este o extraordinară 1 5 1 5 . ci pentru că o atare situaţie distruge viaţa noastră socială. freca. şi depunea atâta zel încât fiecare era stânjenit de dereti-cările ei şi. aducând cu sine modificări ale psihicului. Se cuvine să ne reprezentăm cu ce anxietate se poate gândi o adolescentă la o asemenea perioadă a vieţii. sunt în război împotriva rolului lor de femeie. Această aşa-numită manie a spălatului (Waschkrankheit) este un fenomen extrem de frecvent. predicând fără încetare curăţenia ş i spiritul de ordine. Dacă auzim că o asemenea femeie nu are în general prietene. TENSIUNEA DINTRE CELE DOUĂ SEXE. trudnic păstrate. că o reconciliere reală cu rolul de femeie este cel mai adesea o simplă aparenţă. cât era ziua de lungă. cu ajutorul a numeroase cazuri. ea încearcă tot ce i-ar putea fi de folos în menţinerea poziţiei sale. pentru că a îmbătrânit. aranjând dulapurile. Ceea ce o interesează nu este curăţenia. în această ordine de idei se cuvine menţionat încă un fenomen. spre ¥ CUNOAŞTEREA OMULUI a o combate. este sistematic stabilită prin lege şi prin tradiţie. anume vârsta periculoasă. această reconciliere de multe ori nu este obţinută. ceea ce s-a şi întâmplat în cazul nostru. pentru timpul în care forţele şi influenţa îi vor fi mult scăzute. toate acestea decurg din firea ei. în sensul exacerbării anumitor trăsături de caracter. care se manifestă cam pe la 50 de ani. Motiv pentru care trebuie să fim mereu cu ochii deschişi şi să identificăm întreaga tehnică a acestor conduite greşite ale orânduirii noastre sociale. în condiţii care de-acum se înăspresc. Cu mare cheltuială de energie. ca şi cu complementul acestei prejudecăţi. anume aroganţa bărbatului. lecţiile cu care mama îi împuiase urechile.

în tr ea g a no as tr ă vi aţ ă er ot ic ă se us uc ă şi se p us ti eş te . în v e ni n at ă d e ac e as tă te ns iu n e. c ar e s e in fil tr e a z ă în de os eb i în re la ţii le er ot ic e şi ca re a m e ni nţ ă c o nt in u u. Aş a se ex pli că fa pt ul că ra r se în tâ ln eş te o că sn ici e ar m on io as ă. iar co pii i cre sc cu ide ea că o că să to ri e es te ce va ne m ai po m en it de co m pli ca t şi . or ic e p os ibi lit at e d e a fi fe ri ci t. câ nd nu o dis tru ge pu r şi si m pl u.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI te n si u n e.

s a ti sf a cţ ii u ni la t e r al e1 '. c e e a c e c o n tr a zi c e c o n di ţii le n a t u r al e al e vi e ţii u m . d i n c a r e nu r e z u lt ă d e c â t p r e t e n ţii al e v a ni t ă ţii . I d e a l u l e x c e s i v a l m a s c u li n it ă ţi i î n s e a m n ă p r o v o c a r e . v e ş n ic n e a s t â m p ă r. o p o zi ţi e p ri vi le gi a t ă. p e r m a n e n t ă s e d u c ţi e .d e S e t ă î n t r e a g a u m a n it a t e .

p e n tr u la u ri i u n ei m ai m a ri d e s t oi n ic ii. fi r e ş t e c ă e d u c a ţi a m ix t ă v a fi d ă u n ă t o a r e .a n 6 m a N u î n c a p e î n d o i a l ă c ă î n a c e s t e c o n s t a t ă r i ş i î n a c e a s t ă a r g u m e n t a ţ i e e s t e ş i c e v a a d e v ă r. î n ţ el e a s ă î n a c e s t m o d d e c ă tr e d a s c ăl i şi el e vi . D . A r g u m e n t a ţi a e s t e v a l a b il ă î n c a z u l î n c a r e c o e d u c a ţi a e s t e c o n c e p u t ă î n s e n s u l u n e i c o n c u r e n ţ e a s e x e l o r.

1 5 1 5 .

o a m e ni ca re să p u n ă ac e as tă co n ce pţ ie la b az a ac ti vi tă ţii lo r p e d ag o gi ce . at u n ci în ce rc ăr il e d e e d u ca ţi e m ix tă v or s uf er i în to td e a u n a e ş e c ur i. în ve de re a un or mi siu ni co m un e.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI col ab or ar ea vii to ar ea se xel or. A d v er s ar ii n u v or v e d e a în e ş e c ur i d e c ât c o nf ir m ar e a fa pt ul ui că lu ăr il e lo r d e p oz iţi e s u nt în te m ei at e. A r tre bu i să ai fo rţ .

de m ur dă rie . de ori ce a m pr en tă so cio cul tur al ă. în textul origin al. (Not a trad.a N 1 c o B u 4 „eine allge mein e Psyc he". (N . m textu l origi nal. în textu l origi nal. (Not a trad.) 9 Al uzi e tra ns pa re nt ă la co nc ep ţia bi ol og iza nt ă a lui C.) 1 1 „S elb stb cre ich eru ng" .) 1 0 Ri pof obi e — te a m ă de gu no ai e. G. (Not a trad. inc on şti en te. în textu l origi nal. în text ul ori gin al.) 6 7 „sei nen Dase in". Ju ng ref eri to ar e la „a ni ma " şi „a ni mu s" ca pri nc ipi i ar he tip al e. (N ot a tra d.) 5 „fe mei a este moti v de tulb urar e pent ru băr bat" . în nă sc ut e. (N ota tra d.) 2 3 „die mă nnli cke s Wes en". di nc ol o de ori ce ex pe rie nţ ă ex ist en ţia lă. (Nota trad. (Not a trad . ca re sar m an ife st a cu o for ţă de de sti n im pl ac ab il în via ţa oa m en ilo r. în tex tul ori gin al. „D ie Rei nli ch kei t der Mu tte r".) 8 „der Stim me der Gesa mthe it".

ota trad.) 1 5 1 5 .

cutare unicul copil la părinţi. cel care are cel mai mult nevoie de grijă. O împrejurare de acest fel este poziţia pe care copilul a ocupat-o în rândul fraţilor şi surorilor sale. dezvoltând în sine tendinţa de a-i depăşi pe toţi ceilalţi. Din această situaţie rezultă pentru el anumite trăsături de caracter care îi influenţează în mod deosebit atitudinea faţă de viaţă. Ne aflăm în faţa a o mulţime de probleme. el este totodată şi cel mai mic şi. Oamenii pot fi clasificaţi şi din acest punct de vedere şi. De aceea. Pentru un copil nu este deloc o situaţie plăcută să se vadă totdeauna tratat ca un puşti. mezinul este perfect comparabil cu un copil care a venit pe lume cu organe deficiente. posibilităţi şi consecinţe. nu este aici vorba de existenţa obiectivă a inferiorităţii. în cursul cercetărilor noastre am constatat întotdeauna acest sentiment chinuitor şi alarmant. să dea bir cu fugiţii din faţa îndatoririlor ce-i revin. Astfel. De fapt el creşte în cu totul alte împrejurări decât toţi ceilalţi copii. din istorisirile biblice. Cazul poate să nu stea aşa în realitate. Dacă aceştia nu se lasă depăşiţi. de obicei. Mai puţin fericit este cazul acelei categorii de mezini care. Mulţi au fost surprinşi de constatarea că un mezin se comportă de obicei ca şi cum ar fi handicapat şi ar purta în el un sentiment de inferioritate. în acest sens. trebuie să constatăm că fenomenul nu este benefic. se străduieşte să arate că el poate face totul. Aşa se vede dintr-o mulţime de basme. iar experienţa ne învaţă că în viaţă nu totul depinde de a fi primul. exagerându-se întrucâtva. legende.m.d.CUNOAŞTEREA OMULUI Capitolul VIII FRAŢI ŞI SURORI Am amintit adesea că . de asemenea. De fapt ni se şi face rău de ei. precum şi experienţa noastră. pentru aprecierea unui om. Acest tip se întâlneşte foarte frecvent în viaţă. Un 161 160 . Ştim cu ce nespusă uşurinţă se comit erori în viaţa copilului. încercând să şi-o satisfacă pe un teren alături de îndatoririle vieţii şi evitând riscul de a trebui să facă proba capacităţilor lor. Se pare că oamenii ştiu de mult că prâslea este de cele mai multe ori un tip deosebit. se poate întâmpla ca mezinul. sunt copii mari. nu au desfăşurat o activitate bogată şi nu au manifestat încredere în sine. deşi au avut aceeaşi tendinţă. mezinul va fi de cele mai multe ori un individ nesatisfăcut decât de o situaţie optimă. care au realizat mult mai mult decât fraţii şi surorile lor. pe când ceilalţi fraţi şi surori se descurcă deacum. Ca mezin. ca atare. dacă avem suficientă experienţă. Aspiraţia sa către putere se intensifică. Asta îl întărâtă foarte mult pe copil care. Se adaugă la acestea o circumstanţă contradictorie în aparenţă. are parte de un tratament deosebit. formându-se ca o personalitate distinctă. să fie mereu în căutarea unui pretext de a se eschiva de la aceste îndatoriri. Cum se impune să se comporte educatorul? Să invoce el noi stimulente. sau mezinul ş. vom fi în stare să recunoaştem că cutare este prim-născut. să se spună: nu avem nevoie de primi-clasaţi1. el creşte într-o atmosferă familială mai caldă decât ceilalţi. laş şi plângăreţ. ceea ce li se poate trage. în care se poate identifica un puternic impuls pentru dezvoltarea psihică. în care nimeni nu are încredere şi căruia nu i se încredinţează nimic. este important să se cunoască împrejurările vieţii sale. Există o categorie de mezini care îi depăşesc pe toţi. El nu este mai puţin ambiţios. din relaţiile cu fraţii mai mari. Pentru părinţi el este un copil aparte şi. care să suscite mai departe vanitatea unui asemenea copil? A insista doar asupra necesităţii ca un asemenea copil să fie mereu primul ar fi mult prea puţin pentru o viaţă de om. în care ultimul născut este totdeauna prezentat şi descris în acelaşi mod. ca mezin. dar este o ambiţie din cele care îi fac pe oameni doar să se descurce. ci de ceea ce simte omul. Mai bine este ca. Dacă trecem în revistă istoria.a.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI a s tf el d e p ri n ci p i u f a c e d i n c o p il u n u n il a t e r al şi . P ri m a c o n s e ci n ţ ă e s t e . îl î m p ie d ic ă s ă d e vi n ă u n b u n s e m e n . î n ai n t e d e t o a t e . f a p t u l c ă e l s e g â n d e ş t e n u m a i l a si n e şi c u m s ă p r o c e d e z e c a a lţ ii s ă n u io i a î n a i n t e . E l . d e c e l e m a i m u lt e o ri .

d e A c s a A l N ic i u n ul di n a c e st e d o u ă ti p ur i n u in cl u d e d e o bi c ei o a m e ni d e n ă d ej d e. C ei dr e pt . c ei c ar e c o n st it ui e pr i m ul ti p s e d e sc ur c ă m ai bi n e în tr -o p er io a d ă în c ar e c o n c u re nţ a s e m ai b u c u ră d e o o ar e c ar e a p re ci er e. A c e st ti p îşi v a g ăs i ec hil ib ru l d o ar în d a u n a c el or la lţi . p e câ nd ce l de -al d oi le a .

câ t şi id e e a d e p ut er e ca at ar e. Pe nt ru pr i m iin ăs cu ţi p ut er e a es te ce v a d e la si n e în ţe le s. ce v a d e m a xi .v a Ş i D a c ă d ez vo lt ar ea în ac ea st ă di re cţi e n u es te sti n g h er it ă. vo m g ăs i la pr i m ul n ăs cu t tr ăs ăt ur ile ca ra ct er ist ic e a p ăr ăt or ul ui or di nii ex ist e nt e. As e m e n ea oa m e ni a pr ec ia ză în m o d cu to tu l d e os e bi t p ut er e a. at ât p ut er e a lo r p er so n al ă.

1 6 1 6 .

c u n u a nţ el e d e ri g o ar e. s e st ră d ui e sc s ă aj u n g ă în p ri m pl a n. Ei st a u to t ti m p ul s u b pr e si u n e. c o m p or ta m e nt ul lo r fii n d d e a s e m e n e a al u n ui c o n c ur e n t in tr at în c u rs a p e n tr u vi aţ ă.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI La se cu nz i (Z w ei ge bo re ne n) g ă si m a c e e a şi a s pi ra ţi e c ăt re p ute re şi s u p er io rit at e. S e c u n d ul s e si m te p ut er ni c î m b ol di t .

c a s ă s p u n e m a ş a . ei a r u n c â n d u s e c u t o t el a n ul lo r p e d a g o gi c as u pr a ac es tu i si n g ur c o pi l. A ce st a v a fi c u to tu l li p si t d e in d e p e n d e n ţ ă. v a a şt e p t a m e r e u c a ci n e v a s ă -i a r a t e d r u m u l d e u r m a t. v a fi î n p e r m a n e n ţ ă î n c ă u t a r e a u n u i s p ri ji n . e l n u e s t e o b iş n u it . P ă r i n ţ i i n u a u .d e C o p i l u l u n i c a r e ş i e l o s i t u a ţ i e s p e c i f i c ă . A d e s e a r ă z g â i a t. n i c i o p o s i b i l i t a t e d e a l e g e r e. E l e s t e e x p u s c u t o t u l d e m e r s u r i l o r p e d a g o g i c e a l e c e l o r d i n j u r u l s ă u .

d e o a r e c e î n t o t d e a u n a i a f o s t n e t e z i t d r u m u l . P o zi ţi a s a e st e a t â t d e d el ic a t ă.s ă s e a ş t e p t e l a n i c i o d i f i c u l t a t e . şi c e p e ri c o l e a s c u n d . d a c ă p ă ri n ţi i şt iu c e i m p o rt a n ţ ă a u a s e m e n e a si t u a ţi i. a t u n ci e xi s t ă p o si b ili t a t e a c o n tr a c a r ă ri i l o r. t o t u şi . e l c a p ă t ă c u u ş u r i n ţ ă s e n t i m e n t u l c ă a r e o v a l o a r e d e o s e b i t ă . în c â t lu ă ri le d e a ti t u di n e g r e şi t e s u n t a p r o a p e in e vi t a bi le . R ă m â n e . Fi r e şt e. o p r o b l e m . C u m s e a f l ă m e r e u î n c e n t r u l a t e n ţ i e i .

A d e s e a p ă r i n ţ i e x t r e m d e c i r c u m s p e c ţ i . i n f l u e n ţ e a z ă î n a c e s t s e n s şi s e n si bi li t a t e a c o pi lu lu i.ă d i f i c i l ă . f a c t o a t e l u c r u r i l e c u o p r u d e n ţ ă e x a g e r a t ă . în fa ţa că ro ra el st ă lip sit d e ex p er ie nţ ă. în g ri jo r a r e a p e r m a - n e nt ă p e nt ru să n ăt at e a co pil ulu i îl va fac e pe ac est a să pr iv ea sc ă lu m ea ca pe o re ali ta te os til ă. . d r e p t u r m a r e . c a r e s o c o t c ă v i a ţ a e s t e d e o s e b i t d e g r e a ş i . în ac es t fel co pil ul ev ol ue az ă cu ve şni ca te a m ă d e gr eu tă ţi.

n e î n D u 1 6 1 6 .

dezvoltarea sa ia un curs obligatoriu. vine pe lume cu deficienţe corporale. (Nota trad. întrucâtva. nu ne vom mai mira că întâlnim atâţia oameni care se luptă de-a lungul vieţii să se menţină pe linia de plutire. Numai aşa omul devine pentru noi cu adevărat viu. Având o viziune cuprinzătoare şi profundă a dezvoltării psihice a omului. acesta se referă la cultivarea sentimentului de comuniune umană. (Nota trad. mai presus de orice. care să-i aducă avantaje personale. Dacă această tendinţă proprie societăţii noastre pune stăpânire pe sufletul omului. care şi el poate că a venit pe lume cu organe deficiente. Din acest punct de vedere. existenţa fiind dură pentru ei. Mai degrabă se impune să încercăm să valorificăm cunoştinţele pe care le-am dobândit. CUNOAŞTEREA OMULUI NOTE „wir brauchen keine Ersten". dat fiind că acum suntem în stare să ne facem o imagine mult mai exa ctă despre viaţa sa interioară. şi atitudinea lor faţă de viaţă este greşită. de exemplu. în trăsăturile pe care le examinăm putem discerne nu numai trecutul. deoarece cunoaşterea surselor de eroare ne oferă multiple posibilităţi de intervenţie. stare care determină o tensiune între el şi cerinţele mediului.ALFREDADLER ne amintim cât de uşor de interpretat sunt anumite distorsiuni în dez voltarea copilulu i care. teoria transmiterii ereditare a trăsăturilor de caracter se dovedeşte lipsită de întemeiere. care să ne ajute la înlăturarea tuturor dificultăţilor. să nu fie o judecată morală. El va fi pentru noi mai mult decât o simplă siluetă şi vom obţine o altă idee despre valoarea sa decât ideea care are adesea curs în societatea noastră. rezultă importante puncte de vedere.în textul original. Din expunerea de mai sus rezultă că dintre distorsiunile care intervin în dezvoltarea copilului cea mai gravă priveşte aspiraţia sa de a se ridica deasupra celorlalţi şi de a tinde la o poziţie de forţă. şi viitorul său. în consecinţă. după cum spune Biblia. care. Şi dacă există un punct de vedere coerent. Cum însă în vremea noastră reuşitele în acest sens sunt relativ rare. Ştim că ei sunt victimele unei dezvoltări greşite şi că. să abordăm altfel omul. ci. şi-a vândut pe un blid de linte dreptul de prim-născut. Pentru educaţie. o judecată asupra valorii (morale) a omului. dificultăţile atârnă greu în balanţă.) 166 1 . toate dificultăţile devin insignifiante. exact ca la tatăl său. fratele mai mare al lui Iacob. O profilaxie pedagogică în acest domeniu întâmpină dificultăţi care reclamă o înţelegere mai profundă a situaţiilor.) 2 Fiul lui Isac şi al Rebecăi. Recunoscând faptul acesta. Dacă lucrul acesta reuşeşte. de asemenea. De aceea judecata noastră referitoare la ei trebuie să fie foarte reţinută şi.

Ca atare. la care îl împinge o sălbatică aspiraţie către putere. Ele nu corespund unor forţe sau substraturi native. Lenea unui copil. în aşa fel încâ t pentru noi el este inconfundabil. cum sunt ambiţia. mi-aş putea desfăşura în mod strălucit capacităţile. invidia. care intră în constituţia omului ca un şablon şi îi permite. în cazul unui Robinson. Nu putem nimic concepe şi pune în aplicare. Caracterul este luarea de atitudine.CARACTEROLOGIE Capitolul I W CUNOAŞTEREA OMULUI GENERALITĂŢI 1. Prin trăsătură de caracter înţelegem o anumită formă de manifestare psihică a omului. Avem de-a face cu fenomene care ni se înfăţişează ca mijloace de a pune în valoare personalitatea. cam în felul următor: „Dacă nu aş avea această deficienţă. ci el este leneş pentru că această însuşire i se pare mijlocul conve nabil de a-şi uşura viaţa şi de a-şi da importanţă. „Caracterul" este. Este forţa diriguitoare. doar formele aparente. o personalitate diferită. El se poate referi mereu la aceasta ca la o deficienţă nativă şi atunci valoarea sa interioară apare ca intactă. de a acţiona. îşi va dezvolta trăsături de caracter necesare susţinerii unei astfel de lupte. invariabil. aşa cum mulţi consideră. fiind comparabile cu linia directoare. aşadar. faţă de semeni. prin urmare. ele ne mijlocesc cunoaşterea atitudinii sale faţă de mediu. S-ar crede că asemenea fenomene sunt topite laolaltă în magma personalităţii. Trăsăturile de caracter nu sunt înnăscute. Nu sunt factori primari. în general faţă de comunitate şi faţă de problemele sale de viaţă. Scopul influenţează concepţia despre lume. Nu există nici un argument care să poată 1 6 1 6 . în încercarea sa de adaptare la sarcinile vieţii. care face ca fiecare individ să fie o unitate distinctă. având un caracter nativ şi irevocabil. fără a prefigura un anumit ţel. formativă. de pildă. ar fi lipsit de importanţă să ştim ce caracter are. nu este înnăscută. ci sunt dobândite încă în primii ani de viaţă. bunăoară. potrivit cărora modul uman de a trăi. Se impune să părăsim cu totul ideea importanţei eredităţii cu privire la fenomenele psihice şi îndeosebi în ceea ce priveşte geneza trăsăturilor de caracter. Putem vorbi de o trăsătură de caracter numai dacă ţinem seama de conexiunea omului cu mediul său specific. nu sunt date de la natură. angajat într-o luptă continuă cu anturajul său. un caracter teleologic. fără a medita prea mult. Căci — într-un anumit sens — aspiraţia către putere se face simţită la om chiar şi atunci când el evoluează pe o linie a trândăviei. să-şi exprime în orice situaţie propria personalitate. dat fiind că toate actele şi formele de expresie se îndreaptă spre unul şi acelaşi punct. dirijând gesturile care îl exprimă. elemente care se asamblează într-o metodă de viaţă (Methode des Lebens). Un altul. şi altele de felul acesta. a puterii. de a-şi stabili o poziţie este în chip necesar legat de fixarea unui scop. Am şi stabilit că întregul comportament al omului este axat pe un scop care nu vizează altceva decât obţinerea superiorităţii. modul în care omul se raportează la mediul său. pe când la o examinare mai aprofundată reiese că ele sunt necesare doar pentru linia de mişcare a individului şi au fost adoptate ca atare. învingerea altora. de aceea. ci secundari. modul de a fi. tiparul de viaţă al omului. suspiciunea. ESENŢA CARACTERULUI ŞI FORMAREA SA. o noţiune socială. exterioare ale liniei de mişcare a omului. determinând un mod constant şi bine definit de a fi. având. Să ne amintim de cele expuse mai sus. Rezultatul final al unei asemenea introspecţii arată. Trăsăturile de caracter sunt. acolo unde îşi urmează propria sa cale. Acesta se întrezăreşte încă în contururile confuze ale psihicului infantil şi direcţionează dezvoltarea întregii sale vieţi psihice. o linie directoare impregnată de impulsul de afirmare asociat cu sentimentul de comuniune socială. din păcate însă am acest neajuns". obţinuţi în virtutea scopului secret al individului.

aj u n ge m . D ac ă ur m ăr im re tr os pe ct iv u n fe n o m en oa re ca re di n vi aţ a u n ui o m . fire şt e. că tr ăs ăt uri le pe ca re ei şi le cu . un ui po po r sa u ra se se ex pli că pu r şi si m pl u pri n ac ee a că oa m en ii tr ăi es c un ii lâ ng ă alţ ii. Fa pt ul că ex is tă tr ăs ăt ur i de car act er co m un e un ei înt re gi fa mil ii.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI su sţi ne ac ce pt ar ea te or iei er ed it ăţ ii în ac es t do m en iu. la pr im a zi d e vi aţ ă şi av e m il uz ia că to at e su nt în n ăs cu te .

in te rş a nj a bi le . el e alt er nâ nd . m od ifi câ nd use. lu ân d as pe cte di fe rit e d e la u n in di vi d la al tu l. D i f i c u l t ă ţ i l e c u c a r e s e c o n f r u n t ă f i e c e c o p i l f a c c a a c e a s t ă t e n d i n ţ ă s ă f ie in di sp e ns a bi lă p e nt ru d ez v ol ta re . c o pi ii s e a m ă n ă c u p ăr in ţii . Fo r m el e în ca re a p ar e te n di nţ a su nt . tr e b ui e s ă . în ce e a ce pr iv eş te tr ă s ăt ur il e lo r d e c ar a ct er .l t L a f e l s e p e t r e c l u c r u r i l e î n d e o s e b i î n c e e a c e p r i v e ş t e t e n d i n ţ a d e a s e p u n e î n v a l o a r e ( G e l t u n g s s t r e b e n ) . L a af ir m aţ ia că . la ur m a ur m ei .

Ca ur m are a inf lu en ţei se nti m en tul ui de co m un iu ne so ci al ă. nu se po at e de sf ăş ur a de câ t în tai nă . Tr eb ui e to tu şi să ar ăt ă m că el nu ar pu te a ev ol ua înt r-o for m ă at ât de tr an sfi gu ra tă în ca zu l în ca re ne a m cu no aş te m ai bi ne un ii pe alţ ii. as cu nz ân du se în pe rm an en ţă su b o m as că pri et en oa să .S c o pu l de a ob ţin e su pe rio rit at ea es te un sc op se cr et. Da că a m pr og re sa at ât de m ult în ac es t se ns în câ t fie ca re să fie în m ăs ur ă să .

1 7 1 7 .

î n s e n s u l d e a aj u n g e s ă o c u p ă m o p o zi ţi e c a r e s ă n e p e r m it ă u n s u r p l u s d e p u t e r e .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI u n g h i u l d e v e d e r e a l e x a c e r b ă ri i s e n ti m e n t u l u i p r o p ri e i n o a s t r e p e r s o n a li t ă ţi . 2 . IM P O RT A N Ţ A S E N TI M E N T U L UI D E C O M U NI U N E S O CI A L Ă P E N .

la gâ nd ur ile şi act ele sa le.N u pu te m ap rec ia un om de cât ra po rtâ nd ide ea de sen tim ent de co mu niu ne so cia lă la atit udi ne a sa de an sa m bl u. pri n pri s m a un ei cu an tifi că ri. câ te od at ă ui mi to r de cl ar . Ac es t pu nc t de ve de re ref le ct ă fa pt ul că sit ua ţia fie că rui in di vi d în so ci et at e pr eti nd e un se nti m en t pr of un d al str uc tu rii vi eţi i. ca re ne fa ce să int ui m m ai m ult sa u m ai pu ţin li m pe de . Fa pt ul că ne afl . ce ea ce da to ră m ce lor lal ţi.

1 7 1 7 .

T â n ă r ul n o st r u. 1- . S a în t â m p la t c a u n ul di n ei . s ăşi pi ar d ă e c hi li b r ul şi s ă c a d ă în m a r e. a pl e c â n d us e la m ar gi n e a st â n ci i. a pl e c â n d us e şi el . u n d e a u r ă m a s c â t v a ti m p .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI U n t â n ă r p o v e s t e ş t e c ă în tr o zi a în o t a t în m a r e c u m ai m ul ţi c a m a r a zi s p r e o in s ul ă.

în fe lu l în c ar e îi în ti n d e m â n a s a u îi v or b e şt e. în tr e a g a s a fii nţ ă n e v a pr o d u c e o i m pr e si e p ur in tu iti v ă. în fe lu l în c ar e ci n e v a s e ui tă la u n s e m e n al s ă u. Di n c o m p or ta .O E x î n D i m e n si u ni le s e nt i m e nt ul ui d e c o m u ni u n e s o ci al ă v or a p ăr e a în to at e m a ni fe st ăr il e o m ul ui . d e e x e m pl u. El e s e v or e x pr i m a fo ar te cl ar .

n ef ii n d s uf ic ie nt ă e x a m in ar e a u n or fe n om en e iz ol at e. d o ar m ed iu l sa u d o ar e d u c aţ ia . cu m ar fi d o ar su bs tr at ul co rp or al.S e c u vi n e s ă in si st ă m a s u pr a fa pt ul ui c ă. c a fa ct or e s e nţ ia l. s c ut i m lu . s pr e a a pr e ci a c ar a cte ru l u n ui o m . în to td e a u n a tr e b ui e s ă a v e m în v e d er e p o zi ţi a s a to ta lă . St a bi li n d a c e a st ă m et o d ă.

1 7 1 7 .

ci vi liz aţ ia u m a n ă v a fa c e . e vi t â n d c a d e st in ul lo r s ă d e vi n ă u n fa tu m or b. în s p e ci al a s u p r a c o pi il or . D a c ă v o m fi în st ar e s ă fa c e m a c e st lu cr u. p e n tr u c ă a u a v u t n e n o r o c ul s ă s e tr a g ă di n tr -o f a m ili e în ca re at m os fe ra er a te n e br o a s ă.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI al t o r a. e vi t â n d c a ei s ă r ă m â n ă p e v e ci n e f e ri ci ţi .

3 D i d e A m A d a p t a r e a la c e ri n ţ el e c ol e ct iv it ă ţi i p r e s u p u n e. a ş a d a r. o vi a ţ ă în c o m u n a r m o ni o a s ă. C o pi lu l p o a t e fi u ş o r f ă c u t s ă s e a d a p t e z e. at ât a ti m p câ t n u a ad o pt at o at it u di n e o st il ă fa ţ ă d e a n t u r aj ul s ă u. Ia r c o nf li ct ul în in t e ri o r ul fa m ili ei e st e e vi t a bi l d o a r d a c ă e d u c .

1 7 1 7 .

O p ti m iş tii su nt ac ei oa m en i la ca re de zv olt ar ea c ar a ct er ul ui ur m e a z ă. s a u n u l e î n ţ e l e g . P ut e m cl a si fi c a o a m e ni i şi al tf el . o di re cţ ie li p si tă d e o c ol ur i. în a n s a m bl u. Ei în fr u nt ă c .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI i g n o r ă c u t o t u l a c e s t e p r o c e s e p si h ic e c a r e a u l o c l a c o p il . a di c ă p ot ri vi t m od ul ui în ca re în fr u nt ă di fi c ul tă ţil e.

î n a i n t e d e t o a t e . c u r a j u l l o r v a c ă p ă t a p r o p o r ţi i.O p L a C i 1 c a P o r n i n d d e l a u n a l t p u n c t d e v e d e r e . D a c ă i n d i v i z ii r e s p e c t i v i s u n t c u r a j o ş i. p u t e m c l a s i f i c a o a m e n i i î n a g r e s o r i ş i a g r e s a ţ i . î n a m p li t u d i n e a m i ş c ă r il o r . e i v o i n d s ă ş i d e m o n s t r e z e l o r î n ş il e ş i s ă l e d e m o n s t r e z e ş i a lt o r a c . A t i t u d i n e a a g r e s i v ă s e v ă d e ş t e .

a d e s e a c u o g r o s o l ă n i e f r a p a n t ă . A l ţ i i v o r î n c e r c a s ă r e p r i m e î n e i b l â n d e ţ e a ş i a f e c ţ i u n e a . c a r e l e a p a r d r e p t s e m n e d e s l ă b i c i u n e . E i v o r v o i t o t d e a u n a s o f a c ă p e g r o z a v ii .ă s u n t c a p a b i l i d e f a p t e m a r i . î n f o n d . T i p u l a g r e s o r u l u i v a p r e z e n t a d e m u lt e o ri ş i t r ă s ă t u ri c u m s u n t b r u t a li t a t e a ş i c r u z i m e a . E i î ş i t r ă d e a z ă a s t f e l p r o f u n d u l s e n t i m e n t d e i n s e c u r i t a t e c a r e . D a c ă î n c li n ă s p r e p . î i s t ă p â n e ş t e .

f ă c â n d u -i s ă s e u m fl e î n p e n e d e m â n d r i e . s u . d e p a r c ă a r fi o b ţi n u t r e a l m e n t e m a ri i z b â n z i. n e s i m p a t i z â n d c u a c e ş t i a ş i o p u n â n d u s e t u t u r o r î n m o d o s t i l . E i p o t a fi ş a o a t a r e î n f u m u r a r e . e i n e î m p ă r t ă ş i n d p r e o c u p ă r i l e c e l o r d i n j u r . D a r g r o s o l ă n i a c u c a r e f a c t o t u l. a r o g a n ţ ă ş i i n f a t u a r e .e s i m i s m . A u t o e s t i m a r e a c o n ş t i e n t ă p o a t e a t i n g e l a e i u n g r a d c o n s i d e r a b il . a d e s e a t o a t e r e l a ţ i i l e l o r c u m e d i u l s e s c h i m b ă .

p e r f i c i a l i t ă ţ i l e l o r . n u n u m a i c ă p e r t u r b ă v i a ţ a î n c o m u n . c i l a s ă s ă s e î n t r e v a d ă c ă t o t u l î n 1 7 9 .

A ş a s e î n f i r i p ă a t i t u d i n e a l o r a g r e s i v ă . c a r e s e m e n ţ i n e c â t v a ti m p .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI e i n u e s t e d e c â t o c o n s t r u c ţ i e a r t i f i c i a l ă . D e z v o lt a r e a u lt e ri o a r ă a u n o r a s e m e n e a o a m e n i n u e . r i d i c a t ă p e o t e m e l i e n e s i g u r ă ş i c l ă t i n ă t o a r e .

D e o b i c e i s e i a u n m o m e n t p a r t i c u l a r a l d e z v o l t ă r ii p s i h i c e .A c s o . N u s e p o a t e r e a l i z a ş i e x e r c i t a c u n o a ş t e r e a o m u l u i f ă r ă o o r i e n t a r e c o n ş t i e n t ă c l a r ă . D E L I M I T Ă R I F A Ţ Ă D E V E C H E A Ş C O A L Ă P S I H O L O G I C Ă .

1 8 1 8 .

5. Psihologia individuală vede în acest tip omul manifest şovăitor. la vederea pietrei. asemenea rezultate. furios. pe când sanguinul trece liniştit pe lângă ea. dar fără a se lăsa doborât. Pe această bază nu ne este greu să distingem cu mai multă claritate o anumită trăsătură de caracter. iar la alţii forţa de acţiune. cum s-a spus. Nu este uşor de spus ce anume trebuie să înţelegem prin temperament: viteza cu care I __________CUNOAŞTEREA OMULUI_____________________ cineva gândeşte. Odinioară acest temperament a fost pus în legătură cu secreţia hepatică (bila) şi s-a vorbit de temperamentul bilios. cu toate că asemenea tipuri întâlnim mereu. făcute după criterii superficiale. Una din cele mai vechi distincţii făcute în psihologie cu privire la formele de expresie ale psihicului se referă la temperament. melancolic sau flegmatic îşi are originea în Grecia antică şi Hippocrate a fost cel care le-a denumit. e cuprins de gânduri negre şi face cale întoarsă. el este descris ca un om care. Presupu nând îndeplinită această condiţie elementară. nu ia lucrurile în tragic şi. Psihologia individuală a sesizat direcţiile dezvoltării studiind comportamentul expresiv acolo unde este el de găsit în stare iniţială. în parabola menţionată. noi avem nevoie să ne facem o imagine clară asupra modului în care s-a ajuns la această stare de lucruri. Ea a stabilit că acest comportament expresiv. coleric. Cu aceasta psihologia individuală se vede pe neaşteptate în posesia unei chei. ca un om care. Tălmăcind cele de mai sus în limbajul psihologiei individuale. Şi astăzi se vorbeşte despre oameni care „varsă fiere" 7. vom spune că tipul coleric este acela la care aspiraţia către putere este atât de intensă încât el trebuie totdeauna să facă gesturi ample. cu a jutorul căreia poate să analizeze şi să clasifice cu destulă precizie pe fiecare om. Temperamentul sanguin este atribuit omului care manifestă o anumită plăcere de a trăi. aruncă cât colo o piatră care îi barează drumul. nu lasă uşor să-i crească peri albi. trebuie să spunem că. dintr-o perspectivă mai largă. s-o înţelegem prin prisma unităţii personalităţii respective şi. sau dacă nu cumva individul cercetat are o natură ambiţioasă. alegând în toate împrejurările partea cea mai frumoasă şi mai agreabilă a lucrurilor. Melancolicul lasă o cu totul altă impresie. în întregul său. oameni care nu numai că au un sentiment de forţă. Dacă trecem în revistă explicaţiile psihologilor asupra esenţei temperamentului. în anii celei mai fragede copilării 6. ei sunt oameni cu o gesticulaţie excesivă. cum se vede la ei încă din prima copilărie. TEMPERAMENTELE ŞI SECREŢIA ENDOCRINĂ. cum face psihologia superfluă5. care vrea să-şi demonstreze sieşi şi celor din jurul său cât de mult îi întrece el pe ceilalţi. dar fără a ajunge la excese. din cele mai vechi timpuri. trebuind să ne mulţumim. în care nu se amestecă decât în mică măsură aspiraţia către putere şi prestigiu politic. să ţinem seama de ea. pentru ca apoi să le preia romanii. dacă ea era necesară şi cum ar fi putut fi evitată sau amendată. ştiinţa care examinează viaţa psihică nu a trecut dincolo de stabil irea celor patru temperamente. şi prin procedee agresiv-rectilinii. cu stabilirea faptului că la unii se dezvoltă mai puternic activitatea imaginativă. Stabilind acestea însă am ajunge la sfârşitul cercetărilor noastre. adevărate demonstraţii de forţă. neştirbită de suferinţe grave. „îşi aduce aminte de toate păcatele sale". obţinem un instrument de măsură care ne permite să stabilim dacă un fenomen psihic se caracterizează printr-o importantă proporţie a sentimentului de comuniune socială. fireşte făcând uz întotdeauna de acel spirit de prevedere propriu psihologului conştient de faptul că operează într-un domeniu extrem de vast şi de complex. bucuros mai degrabă să 1 8 1 8 . păstrându-se până î n ziua de azi în psihologie ca un principiu sacru şi venerat ca atare. în realitate. dând tristeţii ce este al tristeţii. Despre celelalte trei tipuri nu se poate face aceeaşi afirmaţie. forţa sau ritmul proceselor sale interioare etc. ci vor să şi-1 dea pe faţă. Analiza detaliată arată că oamenii aparţinând acestui tip de temperament au o sănătate aproape perfectă. fie pe aceea a aspiraţiei către putere. nu sunt utile pentru o cunoaştere raţională a omului. dispunem de mijloacele de a clasifica un om şi de a acţiona asupra lui. în acelaşi timp. Cu greu ne-ar putea satisface. De aceea astfel de clasificări arbitrare. bucurându-se de evenimentele fericite. care nu este sigur că va birui greutăţile şi că va merge înainte. în realitate. măsurându-şi cu mare precauţie paşii. Colericul este înfăţişat. într-o veche parabolă. poartă fie pecetea sentimentului de comuniune socială predominant. să-i ia pe toţi cu asalt.ALFRED ADLER efectiv. Clasificarea oamenilor în oameni cu temperament sanguin.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI s t e a l o c u l u i s a u s ă s e r e t r a g ă . c a r e d e o b i c e i î n c li n ă s ă s e g â n d e a s c ă m a i m u lt l a s i n e d e c â t l a a lţ ii . E s t e . a ş a d a r. a ş a î n c â t n i c i a c e s t ti p n u a r e c ă i d e a c c e s l a m a ri l e p o s i b il it ă . u n o m l a c a r e p r e d o m i n ă î n d o i a l a . d e c â t s ă ri ş t e .

s e i m p u n e s ă m a i s p u n e m c â t e v a c u v i n t e . c a . E s t e m a i î n t â i n e c e s a r s ă e x p r i m ă m o t e m e r e s e r i o a s ă .ţ i F l a t P r A i E s p r o b l e m e l e c a r a c t e r u l u i ş i t e m p e r a m e n t u l u i l a o a m e n i . d . D a c ă n e a fl ă m î n f a ţ a u n u i c a z d e î m b o l n ă v i r e r e a l ă .

c h i a r d a c ă s a r a j u n g e s ă s e d e m o n s t r e z e c ă a u t e m p e r a m e n t f l e g 1 8 1 8 .D a T i N u p u t e m t r e c e u ş o r p e s t e a c e a s t ă o b s e r v a ţ i e s e m n i f i c a t i v ă .

S-a crezut că secreţia endocrină a glandelor sexuale influenţează în special caracterul şi temperamentul. precum şi tremură-turi mai mult sau mai puţin permanente ale întregului corp. ne regăsim aici în faţa unui tip despre care am mai discutat. cum este nepăsarea (das Phlegma). numai că acum trebuie să specificăm că pe primul plan trec inferioritatea organică a glandei tiroide şi consecinţele sale. cu ajutorul unui temperament flegmatic. Cu alte cuvinte. Se transpiră cu uşurinţă şi adesea survin tulburări digestive. inferioritate care determină situarea pe o poziţie mai modestă în viaţă şi pe care acum încearcă să o compenseze printr-un artificiu psihic. sunt şi oameni care. pune în evidenţă o mare deosebire. (A se vedea şi Adler. Dar nici referitor la aceste glande nu putem vorbi despre influenţe psihice. de unde por nesc apoi tentativele individului. frecvente la om. hipertrofierea glandei tiroide. la asemen ea bolnavi se observă o intensificare a activităţii cardiace. acolo unde există astfel de fenomene patologice. nu există nici un aspect al vieţii psihice care să se poată raporta direct la funcţiile glandelor sexuale. avem de-a face doar cu analogii. Constatându-se însă că anomaliile substanţei glandelor sexuale cu urmări mai importante nu sunt. Ceea ce putem stabili este doar faptul că şi de la glandele sexuale emană anumite impulsuri necesare vieţii. că nu există aspecte care să rezulte dintr-o situaţie determinată de raportul glande sexuale -boală. pe când elementele de planificare 11. pe lângă iritabi-litate. încă nu s-a identificat esenţa acestei inte rdependenţe. aşa încât. Pe când despre hipertiroidieni. Din punct de vedere corporal. cum am şi menţionat. putem spune că prezintă fenomenul unei intoxicaţii cro- P CUNOAŞTEREA OMULUI nice. în special o creştere a frecvenţei pulsului. va recurge la o mulţime de artificii psihice şi supape de siguranţă.) Această constatare reprezintă astăzi un veritabil principiu al cercetării biologice. manifestă o nerăbdare specifică şi cad uşor pradă angoasei. dar care pot proveni şi de la alte organe şi care nu conduc în mod necesar la o structură psihică clară (Carlyle). suferă de o stare de excitaţie şi de anxietate. a sentimentului personalităţii. cât şi pe plan psihic. condiţionată atât pe plan organic. Nu aceasta este esenţa fenomenului. ca în cazul bolii lui Basedow. Există şi oameni la care secreţia glandei tiroide se dovedeşte în exces. impulsuri care pun bazele poziţiei copilului în mediul său specific. Faţa unei persoane suferinde de boala lui Basedow oferă aspectul neîndoielnic al unui om anxios în cel mai înalt grad. înseamnă că şi aici ne lipseşte baza solidă pentru o fundamentare psihologică. Cunoscând cât de delicată şi de dificilă sarcină este evaluarea unui om. greşelile în această privinţă putând avea consecinţe de-a 1 8 1 8 . lipsesc. dintre care una poate fi protejarea. în special ale mâinilor. similar cu starea de beţie. putem developa antecedente psihice. corespunzătoare caracterului şi temperamentului. Dat fiind apoi faptul că suntem obligaţi să admitem că. în afară de agitaţie. care întâmpină greutăţi în ceea ce priveşte orientarea sa în viaţă şi. starea de agitaţie şi o anumită incapacitate privind activităţile spirituale sau corporale. în consecinţă. Aşadar. în realitate. împotriva lezării acestuia. Dar comparaţia cu oamenii care. în aşa fel încât nu există anomalie a unei glande oarecare care să nu fie în acelaşi timp asociată cu anomalii ale glandelor sexuale. în general. avem de-a face cu cazuri excepţionale. Studie iiber die Minderwertigkeit von Organen. Cine va găsi însă aici o identitate cu aspectul psihologic al anxietăţii va comite o gravă eroare. Se cuvine să menţionăm şi alte glande cu secreţie internă. baza care corespunde acestei inferiorităţi. ieşirea ochilor din orbite. probabil sub influenţa pancreasului. care generează mai întâi un sentiment de inferioritate organică.ALFRED ADLER matic doar cei la care s-a dovedit o tulburare patologică a secreţiei glandei tiroide. Bolnavii sunt agitaţi. s-a tras în mod necesar concluzia că. Caracteristice sunt raporturile dintre toate aceste evoluţii glandulare şi glandele sexuale. cu un întreg complex de funcţiuni organice şi de influenţe exterioare. ci avem aici de-a face cu un întreg fascicul de cauze şi de scopuri. Concepţia noastră se consolidează dacă luăm în considerare şi alte anomalii ale secreţiei endocrine şi examinăm temperamentele „corespunzătoare". tabloul la care ajungem fiind acela pe care îl şi cunoaştem. oameni cu o secreţie tiroidiană excesivă. adică acela al unui om cu organe deficiente. nervoşi şi suferă adesea de stări anxioase. situaţia fiind cu totul alta. Faptele psihologice observate în asemenea cazuri sunt. o stare de slăbiciune.

s e i m p u n e s ă f o r m ul ă m o a v e rt iz a r e: is pi ta c o pi il o r c a r e vi n p e lu m e c u d e bi li t ă ţi co rp or al e co ng en ita le de a uz a d e a rt if ic ii s p e ci al e. e st e m ar e. vi z â n d o d e z v ol t a r e p si hi c ă p a rt ic ul a r ă. d a r e a p o a t e fi î n vi n s ă . N u e xi st ă ni ci u n o r g a n.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI d r e p t ul d e z a st r u o a s e. fi e el şi în tr -o p er p et u .

A m di sc ut at. a m ap el at la fe n o m e n e a . de sp re di fe rit e mi jlo ac e şi pr oc ed ee de a aj un ge la u n as tf el de si st e m şi .ă 6 U n p r d e s p r e d â n s u l. es te i n d is p e n s a b il s ă n e f a c e m î n p r e a l a b il o i m a g i n e a b s o l u t cl a r ă a o b i e c t u l u i e d u c a ţi e i. O ri c u m . de as e m en ea. în a c e st sc op . î n a i n t e d e o ri c e i n t e r v e n ţi e p e d a g o g ic ă.

189 .U r A v â l u i d e c o m u n i u n e s o ci al ă şi d e a s p ir a ţi a c ă tr e p u t e r e . E s t e u n jo c d e f o rţ e a c ă r u i m a n if e s t a r e vi zi b il ă es te ce ea ce n u m i m ca ra ct er . f a c t o ri c a r e s e i n fl u e n ţ e a z ă r e ci p r o c.

.) 12 „seine Mitmenschilchkeit". făcându-ne fericiţi sau nefericiţi" (p.ALFRED ADLER NOTE „etwas wie einen Schein des Gemeinschaftsgefuhl". Când vanitatea depăşeşte un anumit grad. 9 După cum este cunoscut. Brucăr care. (Nota trad.) 7 „Menschen. Datorită funcţiei glandelor endocrine destinul fiecăruia nu se amestecă şi nu este identic cu destinul altuia. care vizează mai mult aparenţa decât fiinţarea autentică şi care îl face să se gândească mai mult la sine şi să nu ţină seama decât. 1921. 40). Libertatea sa de acţiune este astfel inhibată la maximum şi în caracterul său îşi face loc cea mai răspândită trăsătură.) 190 1 Capitolul II TRĂSĂTURI DE CARACTER DE NATURĂ AGRESIVĂ 1. tocmai în virtutea atitudinii sale. 41). (Nota trad. cel mult. (Nota trad. adică „oameni pe care îi podideşte fierea". 1947). prima carte de endocrinologie pe plan mondial a fost cea intitulată Secreţiile interne (1909). ci spunem că miracolul funcţiei glandelor endocrine făureşte acest destin. în textul original. scrisă de C. Parhon în colaborare cu M. în textul original. (Nota trad. Acelaşi autor. aceasta determină o tensiune crescută în viaţa psihică. Berlin. Viaţa sa devine un fel de speranţă a marelui triumf. în textul original. Miracolul acestor funcţii se aseamănă voinţei zeilor sau mersului stelelor. (Nota trad. ceea ce face ca omul să-şi contureze mai limpede scopul de a obţine putere şi superioritate. Un om poate fi atât de vanitos încât să nu-i pese de felul în care îl judecă ceilalţi. (Nota trad.) 6 „in den fruhesten Kindheitstagen". omul are o psihologie individuală. (Nota trad.în textul original.) 11 Este vorba de acea planificare în care se include aşa-numitul „plan al vieţii" (Lebensplan) invocat de teoria adleriană a psihicului. Un asemenea om devine în mod necesar neobiectiv. ea devine extrem de periculoasă.. Charakter und Temperament. (Nota trad. VANITATEA (AMBIŢIA).) 2 „seinem Machtziel". de ceea ce gândesc ceilalţi despre dânsul. Goldstein.. fie şi doar sub o formă puţin pronunţată. în a sa Psihologie (Editura de Stat. după ce citează cartea lui Gerhard Wentzmer Deine Hormone. luând diferite înfăţişări.în textul original. (Nota trad. denen die «Galle iibeigeht»". dein Schicksal. în textul original. în textul original. Se poate afirma că nu există om la care vanitatea să nu fie prezentă. dar o dozare în plus sau în minus a secreţiilor creează o individualitate aparte.) 10 Foarte departe în această direcţie merge L.) 3 „ Wenn zwei nicht dasselbe tun. în textul original. Funcţiile sunt aceleaşi. cu un destin propriu. (Nota trad. temperamentală. susţine pur şi simplu că „datorită funcţiilor glandelor sale endocrine. sau. fiind în permanenţă preocupat de impresia produsă altora. Poţi fi vanitos şi sub masca unei anumite modestii.. de felul în care este judecat 191 .) 5 „die tibrige Psychologie". conchide speculativ: „Nu mai spunem că stelele şi zeii pot să făurească destinul nostru. Făcând abstracţie de faptul că îl constrânge pe om la tot felul de demersuri şi eforturi inutile. deoarece îşi pierde legătura cu viaţa.. I. Aceasta înseamnă că omul se naşte cu norocul sau nenorocul de a avea o funcţionare normală sau anormală a glandelor endocrine" (p. vanitatea.) 4 „eine schădliche Einrichtung". (Nota trad.) 8 Vezi Kretschmer. De îndată ce tendinţa de a se pune în valoare devine predominantă. so kann es doch dasselbe sein". Şi dat fiind faptul că nu te poţi impune dacă îţi afişezi ostentativ vanitatea. să-i captiveze şi să caute să-i folosească avid în profitul său. intensificându-şi totodată acţiunile în acest sens. de cele mai multe ori aceasta se camuflează.

va nit at ea est e c a p a bi lă s ă1 st o p e z . v a ni t a t e a îl d u c e c u u ş u ri n ţ ă la pi e r d e r e a c o n t a ct ul ui c u r e ali t a t e a. în d e p ă rt a r e a d e vi aţ ă. ui ta re a c er in ţe lo r ac es tei a. a în da to ri ril or sal e de o m.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI d e al ţii . C a ni ci un alt vi ci u. C o m p o rt a m e n t ul s ă u tr ă d e a z ă o li p s ă de în ţ el e g e r e a r el a ţi il o r in t e r u m a n e.

c u în . A ve m ai ci de -a fa ce c u ar tif ic iil e sp ir it ul ui o m e n es c. d i n g u r a v a n it o s u l u i a u zi n u m a i c ă i n ă ri şi j u s ti fi c ă ri . î n l o c d e a c e a s t a . ci a c e e a d e a ţi f a c e d a t o ri a c u m se c u v i n e şi d e a c o n t ri b u i l a p r o g r e s u l g e n e r a l.e D e m u V a O r p e c â n d î n v i a ţ ă n u a c e a s t a e s t e p r o b l e m a .

o f al s ă p e rs p e ct iv ă. E st e în s ă o a p a r e n ţ ă la m ijl o c. C u m ni ci u n o m n u e st e li p si t d e v a ni t a t e. d e si g u r c ă fi e c a r e e st e în tr u c â t v a şi a m bi ţi o s. D a r c u si g u r a n ţ ă c ă n u a c e a st a d .N i s e ri p o st e a z ă a d e s e a c ă m a ri le r e al iz ă ri al e u m a ni t ă ţi i n u a r fi a v u t lo c f ă r ă e xi st e n ţ a a m bi ţi ei .

î 1 9

1 9

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

d e m u lt p r e j u d ic i a z ă v a n it a t e a s e n ti m e n t u l d e c o m u n i u n e s o ci a l ă . V a n it a t e a şi se nt i m en tu l de co m u ni u ne s o ci al ă su nt in co m

pa ti bi le, în tr uc ât va ni ta te a n u s e p o a t e s u b o r d o n a p ri n ci pi ul ui c o m u ni t ă ţii . V a ni ta te a în s ă îş i g ă s e şt e în e a în s ă şi pr o pr iu -i d e st in . C ă ci e

t r M u S ă î

n c a z ul v a ni t ă ţii a p a r e c u cl a ri t a t e a c e a li ni e di r e ct o a r e a s c e n si o n al ă c a r e a r a t ă c ă o m ul , m ă ci n a t d e s e n ti m e n t ul in s u fi ci e n ţ ei

, şi -a fi x a t u n s c o p e x a g e r a t şi c ă el vr e a s ă s e si t u e z e d e a s u p r a c el o rl al ţi . S ă n e fi e p e r m is s ă p r e s u p u n e m c ă o m ul la c a r e v a ni t a

V

a

ni t a t e a îş i fa c e a p a ri ţi a fo a rt e d e vr e m e în vi a ţ a p si hi c ă a o m ul ui . L a dr ep t v or bi n d, e a c o m p o rt ă t o t d e a u n a c e v a in fa n til ; a p r o a p e în t o t

d e a u n a v a ni to şi i ni s e p a r c o pi lă ro şi . Si t u aţ iil e c ar e p ot c o n d u c e la fo r m ar e a a c e st ei tr ă s ăt u ri d e c a r a ct e r s u n t di n tr e c el e m ai di v e rs e. C u t

1 9

1 9

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

al ţi i, u n f el d e tr a d iţ ie f a m ili al ă va fa vo ri za de zv ol ta re a tr uf iei . Di n g u r a u n o r a s e m e n e a o a m e n i a d e s e a p u t e m a u zi c ă şi p ă ri n ţi i lo r a v e a

u o a s e m e n e a ţi n u t ă „ a ri st o cr a ti c ă " c a r e tr e b ui a s ăi di st in g ă d e c ei la lţ i. A c e s t e a s pi r a ţi i g e n e r o a s e n u a s c u n d în s ă d e c â t

î n

î n D a C

u m o p e r e a z ă v a n it a t e a , v o m v e d e a d i n c a z u l p e c a r e îl î n f ă ţi ş ă m m a i j o s. O t â n ă r ă f e m e i e , c a r e e r a c e a m a i m ic ă d i

n tr e fr a ţi i şi s u r o ri l e e i, f u s e s e r ă sf ă ţ a t ă î n c ă d i n l e a g ă n . M a m a , în d e os e bi , er a m er e u la c h er e m ul ei , î n d e p li n i n d u -i o ri c e d o ri

1 9 6

1 9

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

A ş a s e f a c e c ă d o ri n ţ e l e f e ti ţ e i, c a r e e r a ş i f o a r t e p l ă p â n d ă , l u a r ă p r o p o r ţi i n e m ă s u r a t e . î n t r o z i e a a d e s c

o p e ri t c ă p u t e r e a p e c a r e o e x e r c it a a s u p r a c e l o r d i n j u r c r e ş t e a a t u n c i câ n d se în tâ m pl a s ă c a d ă b o l n a v ă . C u r â n d b

u n „ I a s e a m a ! " 1 9 . p r o c e d â n d a ş a .A s A s î n P o a t e c ă m u l ţ i v o r o b i e c t a c ă . f e m e i a a c e a s t a n u o b ţ i n e t r i u m f u r i p r e a m a r i. D a r s 1 9 ă a v e m î n v e d e r e c ă p r o c e d e u l e i c o n s ti t u i e d o a r o m i c ă p a r t e d i n t r u n î n t r e g .

Viaţa fiind însă aşa cum este şi punându-i mereu pe oameni în legătură unii cu alţii. dar o mulţime de alte raporturi sunt reglate prin această conduită imperativă a femeii. dispun de privilegiul unei voinţe proprii. Aproape întotdeauna aceşti oameni tind să se limiteze la cercul familiei. oferă imaginea unei extraordinare amabilităţi şi complezenţe. care nu concepea să nu i se îndeplinească orice dorinţă iar li trecut prin cap şi care era cu totul pătrunsă de aspiraţia de a-şi dovedi puterea şi de a-i umili pe ceilalţi. Este cel mai t CUNOAŞTEREA OMULUI adesea cazul acelor copii care. decât în familie.ALFRED ADLER aplicat tuturor relaţiilor vieţii. când ar trebui să spună „da". Mama. ceva care. Fata însă a aruncat dulciurile pe podele. pentru ca apoi să le pună de îndată pe toate pe jăratic. o să beau lapte". căci eu le vreau pentru că le vreau". în afara familiei. Ce-i drept. aducându-i desertul favorit şi adresându-i cuvintele: „Pentru că ştiu cât de mult îţi place. Tendinţa de a reveni în familie şi-o trăda în diferite chipuri. Dat fiind faptul că femeia aceasta nuşi putea rezolva problema ei vitală. cafea sau lapte. în afara familiei. Permanenta impunere a propriei voinţe nu reuşeşte de fapt decât în cadrul familiei. a făcut o dată încercarea de a-i face o surpriză plăcută. care îşi susţine ordinele prin stările sale de anxietate. de fiecare dată când se afla printre străini. de altfel. că. sunt oameni care. şi nici aici în toate cazurile. nici măcar pe stradă nu mai putea ieşi. Această atitudine merge atât de departe încât pentru un om ajunge să devină mai importantă impunerea propriei sale voinţe decât lucrul voit. extraordinar de încăpăţânată. Ca urmare a amabilităţii pe care o manifesta în societate. că în felul acesta ea are un rol de dirijor şi realizează o dresare a celorlalţi. este evident. Mulţi sunt atât de vanitoşi î ncât nu sunt capabili să dea curs recomandărilor venite din partea altora. atunci beau cafea. Altădată mama a întrebat-o ce ar vrea să aibă la gustare. avea stări de anxietate şi de agitaţie. De obicei aparţin acestui tip oamenii care. a purta astfel de grijă altuia este un mijloc de a-ţi satisface propria vanitate. a bătut din picior şi a strigat: „Tocmai pentru că mi le-ai adus. acum. Era un copil care îşi exprima clar capriciile. nici n-au fost dorite. Era şi cazul pacientei noastre. într-un fel. ceea ce se şi întâmpla totdeauna. chiar dacă aceasta nu-i aduce nici un folos sau nu-i aduce decât pagubă. Situaţia după care jinduia ea nu se găsea în afara familiei şi în special nu pe stradă. câte eforturi îl costă pe un asemenea om să-şi impună voinţa. Nu mai putea merge la teatru şi. Aşa se explică aversiunea ei faţă de orice ieşire de 2 0 2 0 . în orice conversaţie. nu avea acelaşi sentiment al superiorităţii ei absolute. Urmarea este că printre adulţi găsim mult mai mulţi oameni care vor să-şi impună propria voinţă. înţelegem că pentru această femeie un astfel de comportament a devenit aproape o necesitate. decât din cei care se străduiesc să-şi ajute aproapele. în definitiv. Aşadar. Este ceea ce demonstrează cazul unei fetiţe în vârstă de 6 ani. Ea nu ar putea trăi liniştită dacă cuvintele ei nu ar fi respectate punct cu punct şi necondiţionat. De cum ieşea în societate. Sub pintenul vanităţii. această femeie este animată de o neînfrânată sete de dominaţie. mulţi dintre ei spun „nu". a fost pretutindeni îndrăgită. curând sunt întrerupte şi. aceste raporturi nu sunt de durată. în curând. în raporturile cu străinii. la care copilul s-a oprit în uşă. care ar fi fost bucuroasă să se afle în bune raporturi cu dânsa. Aici ea îşi pierdea sentimentul că ceilalţi se supun voinţei sale. a cărei satisfacere îi mulţumeşte şi vanitatea. trebuia să se întâmple mereu câte ceva care s-o readucă aici. Ea se arată atât de îngrijorată. Să nu uităm însă că mulţi nu-şi dezvăluie gândurile în felul acesta şi că poate în fiece copil zace ceva din acea trăsătură care îl împinge să desfăşoare o extraordinară energie pentru a-şi impune voinţa. iar dacă zice cafea. murmurând absolut perceptibil: „Dacă zice lapte. Asta pentru că. pândesc într-una momentul prielnic unei intervenţii în contradictoriu. Dar ori de câte ori ieşea de acasă. Lucrurile au evoluat până într-acolo încât. nu le mai vreau. problema vanităţii. Dacă reflectăm. o apucau durerile de cap şi era nevoită să plece acasă. Ocazii pentru exersarea acesteia nu lipsesc în zilele noastre. chiar dacă este vorba de lucrul cel mai de la sine înţeles din lume şi chiar dacă este spre propriul lor bine. nu rareori se poate vedea câte unul care câştigă toate inimile. Desigur că o convieţuire nu se bazează doar pe punctualitatea celuilalt. repede simţea nevoia de a se reîntoarce. numai să fi ştiut „cum". iată că ţi l-am adus". o tulbura. încât i se face în mod necondiţionat pe voie.

persecutat de gândul că a ajuns un incapabil. care nu-i îngăduie omului să se expună riscurilor. De fapt aceasta era pentru dânsa situaţia ideală. De fiecare dată când i se impunea să ia o hotărâre. Recunoaştem în această atitudine. el nutrea gândul că de fapt oamenii nu au nici o valoare. ca să spunem aşa. încât s-a apelat la medic. care îi plăcea: să aibă oameni în jurul ei. o puternică aversiune. Acestei categorii de oameni îi aparţine pacientul nostru. Pradă unor stări de spirit din cele mai penibile. a trebuit să fie înconjurată de afecţiune. ca acrobaţii de la circuri. De aceea atâţia oameni sunt convinşi că ambiţia. Simptomele au fost în final atât de chinuitoare. la stagnare. Astfel. Au fost de înfrânt mari rezistenţe. pentru că îi lipsea voinţa de a se supune condiţiilor vieţii umane în comun. mai mult decât ceilalţi copii. Toate acestea aveau însă pentru dânsul o importanţă decisivă. Un bărbat în vârstă de 25 de ani avea de susţinut ultimele sale examene universitare. Tatăl său nu încetase deloc să-i aţâţe ambiţia. răpindu-le liniştea şi somnul. care să se ocupe în permanenţă de dânsa. conduce la prăbuşire. neobservând că această trăsătură îi face pe oameni veşnic nemulţumiţi. Ar fi acceptat cu dra gă inimă perspectiva de a continua să domine în familie. fără a mai fi urmărită pe stradă de stări de anxietate. Trecându-şi în revistă amintirile din copilărie. dacă în acest demers nu s-ar fi lovit de condiţiile vieţii. prorocindu-i ce va deveni. în rezolvarea problemei vanităţii sale. ea a trebuit să-şi dezvăluie întregul plan de viaţă pe care şi—1 construise de-a lungul anilor. singurul sortit să studieze. în care se puseseră mari speranţe. furnizându-i pretexte şi subterfugii pentru a nu trebui să se supună probelor. întrebându-se 2 0 2 0 . încet-încet. Soluţia era greşită. Dar nu s-a prezentat. adevereau că. El se gândeşte în primul rând la prestigiul pe care un eşec l-ar face pierdut şi începe a se îndoi de capacităţile sale. care îl reduceau la neputinţă. deşi se adresase medicului. Pentru noi cei preocupaţi de studierea liniei directoare a demersurilor unui om aceasta nu înseamnă altceva decât a recurge la frâne. mai exact vanitatea. Ea îl determină să facă un viraj. a căror lipsă de înţelegere a însemnat o piedică în calea dezvoltării sale. s-a oprit asupra unor vehemente reproşuri aduse părinţilor săi. şi că nu prezintă interes pentru dânsul. Uneori. generate de faptul că. Privirea nu sesizează această relaţie. cu excepţia cazurilor în care era însoţită de cineva din „suita" sa. Neliniştea şi crizele sale de anxietate. sentimentul personalităţii era salvat. capul luminat al familiei. Şi aici tot vanitatea era forţa impulsivă ascunsă care stătea la baza comportamentului. care erau atât de violente încât ceilalţi nu îndrăzneau să i se împotrivească. inhibă dezvoltarea omului şi. cu care a intrat în contradicţie. putând scăpa de critică. Ea era cea mai mică. dându-i trac. de asemenea. Se putea consola cu ideea că este bolnav. Asemenea gânduri au sfârşit prin a-1 însingura.ALFRED ADLER acasă. în final. atâta timp cât este aţintită doar asupra avantajelor. Din moment ce acum nu mai realiza nimic. Iată secretul celor care nu-şi pot asuma riscul unei decizii. exact în momentul în care era pe cale să treacă printr-o încercare care să-i ateste aptitudinile. După cum a reieşit din cercetări. s-a supus unor auto- f CUNOAŞTEREA OMULUI critici necruţătoare. o altă formă a vanităţii. S-a reuşit să i se arate că este prizoniera propriului ei plan de viaţă inconştient. Aşadar. Să expunem şi un alt caz. Avea acum o plasă de salvare. aşa că ajunsese repede să nu aibă decât un singur ţel în faţa ochilor: să-i întreacă pe toţi. că un destin misterios îl făcuse incapabil. Din cele relatate de dânsul reiese că a fost de fapt întotdeauna aşa. El era cel mai mare şi singurul băiat într-o casă cu patru fete şi. firavă şi bolnăvicioasă şi de aceea. oscila. în forul ei interior nu era gata pentru o schimbare. de asemenea. dar că îi era frică de dezavantajele aces tuia. pentru că ajunsese la concluzia că pierduse orice interes pentru ele. Exemplul de mai sus arată cât se poate de limpede că orice grad de vanitate exagerat constituie o povară pentru întreaga viaţă. ea se angajase pe o cale greşită. Şi acum iată-1 cuprins de incertitudine. Era însă imposibil să ai una fără cealaltă. că voia să se bucure de avantaje. S-a complăcut în această situaţie de copil răsfăţat şi ar fi prelungit-o pe toată viaţa. dădea înapoi. este o însuşire valoroasă. exact înaintea examenelor iau venit acele gânduri. acesta era un şablon pe care-1 purta cu sine din frageda copilărie.

Fiecare alocuţiune. Nici un om nu ieste biruitor în felul acesta. Chiar dacă ar reuşi vreodată. situaţia capătă proporţii exagerate. care duce ba la victoria vanitosului. în toate relaţiile sale cu semenii el încear că să-şi impună principiul. Vanitosului i se opune tipul de om care demonstrează un sentiment de comuniune socială dezvoltat şi care de-a lungul vieţii îşi pune în forul său interior întrebarea: ce pot eu da? Vom recunoaşte numaidecât o enormă diferenţă de valoare. ca în cazul în care l-am expus mai sus. Vedem cum. îi stă în caracter să rămână în expectativă şi să înhaţe tot ce poate fi înhăţat. recunoaştem că aici este vorba de o înclinaţie. lui îi este refuzat. pe care nimeni n-ar fi în stare s-o suporte. fie prin viclenie şi şiretlic. în cel mai bun caz. pe când adevăratele bucurii ale vieţii îi sunt răpite. ca apoi. permanenta încercare de a-şi înălţa propria personalitate. dar care niciodată nu-i zdruncină credinţa în superioritatea şi dreptatea sa. pe plan imaginar. Având asemenea pretenţii. de ambiţie şi r CUNOAŞTEREA OMULUI orgoliu. Este ca şi când omul acesta ar fi obligat să pară mereu măreţ şi superior. este greu să obţii succese reale sau să le fii de folos semenilor. Fireşte că niciodată el nu găseşte ce doreşte şi învinuită este realitatea. care sunt expresia unei extrem de îndelungate experienţe a omenirii. şi chiar dacă este contestată. Se poate întâmpla. contestându-i valoarea. va constata că tot ceea ce pentru alţii înseamnă satisfacţie şi succes în viaţă. îi rămâne doar propria sa judecată despre sine însuşi. încercând să-şi croiască o cale proprie. Din perspectiva falsă din care priveşte el lucrurile. Ei seamănă cu omul care în întocmirea planului unui oraş se lasă ghidat de fantezie.ALFRED ADLER dacă va putea realiza toate cele ce îşi propusese. încă din copilărie. fiece cuvânt sunt interpretate sau evaluate de dânsul din punctul de vedere al propriului său triumf sau al propriei sale înfrângeri. Orice altă confruntare capătă pentru dânsul proporţiile unui eveniment deosebit. Dar când cineva procedează de-a-ndoaselea. Artificii ieftine. totul îi apare ca şi cum întreaga fericire a vieţii sale şi întreaga valoare ar fi puse în joc. obscură şi absolut incertă. anume înclinaţia de a da. Este o luptă nesfârşită care. El pândeşte mereu să-i prindă pe alţii cu ocaua mică şi să le demonstreze că au greşit. de a veni în ajutor. devenind pe deplin conştien t de mediocritatea sa. dar niciodată şi în nici un fel în realitate. pentru că nimeni nu poate fi constrâns să recunoască superioritatea cuiva. Vanitatea 1-a silit să bată în retragere. Este fericit când reuşeşte să arate — cel puţin să şi-o arate sieşi — că este mai deştept sau mai bun decât alţii. Nimic de făcut în această privinţă. ba la înfrângerea lui. vanitosul întâmpinând în permanenţă noi dificultăţi. Persoana respectivă poate fi absolut liniştită. ca un om să-şi abandoneze deodată studiile obligatorii. decât cel ce ia. să obţină superioritatea asupra celorlalţi doar în vis. Dacă medităm la sensul acestor cuvinte. în acest caz valoarea sa se impune în chip firesc. în felul acesta oricine îşi poate închipui ceea ce îi place. Pe fondul sentimentului său de grandoare va reuşi. o armonie a vieţii psi2 0 . Altfel stau lucrurile atunci când valoarea unui om se legitimează prin utilitatea pentru ceilalţi. contestaţia nu stă în picioare. Vanitatea intră într-o contradicţie insolubilă cu sentimentul de comuniune. s-ar găsi destui oameni care să se amuze pe această temă. pentru că nu a mizat totul pe cartea vanităţii sale. De aici acea tensiune implacabilă. care aduce cu sine echilibrul. Esenţială pentru vanitos este orientarea egocentrică. Cu toate acestea. făcând impracticabil drumul. să vrea să găsească fiecare edificiu acolo unde el 1a localizat pe planul său bizar. plin de ciudăţenii. Ajungem astfel la o concepţie pe care popoarele au intuit-o cu toată certitudinea cu mii de ani în urmă şi pe care cuvântul biblic o exprimă după cum urmează: mai fericit cel ce dă. se duce în tiparul de viaţă fixat de vanitate. nimerind într-o fundătură. în timp ce aceştia din urmă nu prea iau seama şi acceptă această luptă intermitentă. să renunţe la a se supune înţelepciunii unei cărţi sau chiar la un examen prin care trebuie să se verifice adevărata stare a capacităţilor sale. vanitoşii nu încetează să lupte împotriva sentimentului comuniunii sociale. al vanităţii. în dezvoltarea principiului ambiţiei. barându-şi calea spre bucurie şi fericire. de a sprijini. Cam acesta este destinul omului vanitos. colindând oraşul. Pentru că aceste bucurii nu le poţi avea decât dacă răspunzi afirmativ condiţiilor pe care ţi le oferă viaţa. zarurile cad de la sine. ci constituie ţinta atacurilor şi este în permanenţă expus riscului de a fi doborât. fireşte. fie cu de-a sila.

p e c â n d ce l în cl in at s ă ia r ă m â n e î n m aj or it at ea ca z ur il or n e s a ti s f ă c u t.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI h ic e c a r e s e a m ă n ă c u u n d a r a l z e il o r p e n t r u c e l c a r e d ă . C u m n u a r e ni ci o d a t ă o c hi p e nt r u n e v oi le al t o r a şi c u m fe . v e ş ni c fr ă m â n t a t d e g â n d ul ce ar m ai p u t e a el lu a c a s ă fi e p e d e pl in fe ri ci t.

r i î n ă T o f a c p e c e il a lţ i s ă s u f e r e . in v o c â n d pr o pr ia lo r d u r e r e î n . in te r v e ni n d c u r u g ă m i n ţi . d e e x e m pl u p ă ri n ţi i. î n a s e m e n e a c a z ur i v e d e m d e o bi c ei p e c ât e ci n e v a. A r fi s ă n u f a c e m d e c â t s ă -i î n t ă r â t ă m s ă şi i n t e n s if i c e ş i m a i m u lt a ti t u d i n e a r e s p e c ti v ă .

Da r de înd ată ce lu me ao cu no şti.f a A m c i „La trei zec i de ani ori ce ent uzi ast mă răs tig ne şte . 2 0 . esc roc ul nu ţi se ma i par e u n ş u g u 2 0 b ă ţ" .

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI î n g e n e r al . e l e s u n t r e s p i n g ă t o a r e şi n e p u n e m r e p e d e în g a r d ă f a ţ ă d e c ei c a r e le p r a c ti c ă. d e c el e m ai m ul te or i. A m bi ţi o şi i a r tr e b ui m ai d e g r a b ă c o n si li a ţi s ă n u m ai r e c u r g ă la a s e m e n e . le s n e d e r e c u n o s c u t. N u n e p l a c li n g u ş e li l e . a c es t ti p d e o m v a fi.

N u tr e b u i e s ă c ă u t ă m pr ea în d el u n g c a s ă d e s c o p e ri m c ă u n a s e m e n e a o m — c u m s e în t â m pl ă în c a z u ril e c el e m ai g r a v e — s e c o m p o . a s c e n s i u n e a a s p ir a ţi e i c ă t r e p u t e r e p o a t e a j u n g e p â n ă la i d e a l u l i d e n ti fi c ă ri i c u d i v i n it a t e a .a C u a g F a E v t a t ă a v a n it o s u l u i.

u n d e t o a t e 2 0 2 0 .r t s î n b a s m u l Ţ a r a t r â n t o r i l o r .

anume starea de decădere. încă un caz. Uneori asemenea manifestări se află foarte departe de ceea ce putem numi religiozitate autentică. fratele mai mic trecea drept incapabil. copiii nu cred aproape niciodată că asemenea imagini de poveste ar reprezenta realitatea. Cum fratele nu a mai putut susţine concurenţa cu ea. în care vom reîntâlni toate acele detalii care ne sunt cunoscute şi care. Aproape că s-ar putea crede că setea de proprietate se întemeiază pe factori patologici sau rasiali. ceea ce a făcut ca Europa întreagă să trăiască un coşmar ce a lăsat urme adânci în istoria sa. prin aceasta. ci se constituie doar în planul imaginaţiei. nu de puţine ori îl putem percepe ca magic. o femeie risca să fie acuzată că este vrăjitoare sau zripţuroaică. Se mai găsesc încă destui bărbaţi care se comportă în aşa fel de parcă s-ar afla sub înrâurirea puterilor magice ale partenerei lor de viaţă 1. la credinţa unora că femeia ar exercita o influenţă magică asupra bărbatului. dar mulţi nici nu îndrăznesc să privească înăuntrul lor. să orienteze voinţa divină pe căile dictate de propria necesitate. deşi acum se încerca să i se netezească drumul. deşi dispunea. ne va permite să examinăm mai îndeaproape şi să înţelegem un alt fenomen care joacă un rol important în ceea ce priveşte vanitatea. încă de la început el a fost desconsiderat şi. în acelaşi timp. Să ne gândim cât de important este. ştiţi. Dar dacă ne gândim la interesul nemărginit al copiilor pentru magie. încât multora setea de bogăţie şi de proprietate li se pare naturală. Din copilărie i se tot repetase că sora sa putea învinge cu uşurinţă dificultăţile vieţii. desigur. neobservând că o mulţime din cei care vânează banii nu sunt puşi în mişcare de nimic altceva decât de vanitatea lor. pentru un om care a suferit un dezastru sufletescsă se poată izola. este în afară de orice îndoială că ei vor fi cel puţin ispitiţi să exploreze mai profund în această direcţie. când. după un început de confuzie mentală a sfârşit prin a mărturisi: „Da. atunci nu putem vorbi pur şi simplu de rătăciri lipsite de importanţă. Căci dacă ne gândim că un milion de femei au căzut jertfă acestei iluzii. prin care se caută mulţumirea propriei vanităţi. asupra sa apăsa greaua povară de a şti că probabil este un incapabil. luând contact cu Dumnezeul său. în timp ce el era sortit să facă doar lucruri neîn2 1 2 1 . care ne ademeneşte fără încetare". Ideea magiei şi a influenţelor magice asupra altora este foarte puternică şi adesea nu e abandonată nici la adânci bătrâneţe. în încheiere. de destulă avere. producând o impresie de patologic. Pentru că el crede că de fapt a reuşit să împiedice în timp util o nenorocire care îl pândea pe cineva! Se poate constata că şi în reveriile lor asemenea oameni depăşesc orice limită umană. Mă gândesc. dialogând cu el. de exemplu. situându-se deasupra celorlalţi. întâlnim fenomenul satisfacerii trebuinţeireligioaseîntr-un mod abuziv. Aşa sunt cei care. înţelegem sensul acestei pălăvrăgeli goale numai dacă avem în vedere negativul unei atare comunicări: dacă îmi rostesc formula. într-un fel. Mulţi cred că având bani poţi face totul şi nu este de mirare că ambiţioşii şi vanitoşii sunt preocupaţi. aceasta este tocmai puterea. care îl face pe un individ să adune tot mai mult. împiedicându-1 pe autorul lor să se acomodeze cu realitatea.ALFRED ADLER dorinţele ajung să se îndeplinească. să se simtă superior. Aceasta ne aminteşte de vremea când această credinţă era încă mult mai răspândită. de exemplu. sub cele mai neînsemnate pretexte. putând sta cu Dumnezeu între patru ochi şi simţindu-se astfel în intimitatea lui. poate că nici un om nu este scutit de asemenea idei. declară că nu pot adormi dacă nu au rostit o rugăciune oarecare. în realitate nu avem de-a face decât cu fenomenul vanităţii. s-ar putea întâmpla ca pe unul deai săi aflat departe să-1 pască o nenorocire. Omul acesta a reuşit săşi conştientizeze comporta mentu l. pe când sora sa avea faima unei dotări dintre cele mai strălucite. Desigur. Să prezentăm. Pe urmele aspiraţiei de a fi asemenea lui Dumnezeu. de pildă. Unul din acei bogătaşi care. de bani şi avere. capabil fiind ca. nimic nu i se poate întâmpla. Este vorba de bani. căci dacă n-ar face-o. Este calea pe care un individ poate ajunge lesne să aibă sentimentul f CUNOAŞTEREA OMULUI propriei sale dimensiuni magice. în civilizaţia noastră un lucru îndeplineşte un rol pe care. într-un fel sau altul. Este vorba de o pereche de fraţi. propriu-zis. Ni se dezvăluie gesturi inutile. prin acte pioase şi prin rugăciuni. continua să alerge după bani. pentru a avea în mână ceva din acea mult dorită putere magică şi. acţiuni care nu determină nici o schimbare în natura lucrurilor. ci le putem compara doar cu procesele Inchiziţiei sau cu războiul mondial. Posesiunea puterii este azi atât de strâns legată de bani şi avere. a abandonat cursa.

c a r e n u i s e p o tr iv e a d el o c. C u a c e a s t ă st a r e d e s pi ri t î m p o v ă r ă t o a r e a în c e p u t şc o al a. l u i i sa d a t il u zi a u n e i i n s u fi ci e n ţ e . u n de a ev ol ua t ca un co pi l or ie nt at s pr e p e si m is m .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI s e m n a t e . D a t ă fi i n d p o zi ţi a m a i a v a n t a j o a s ă a s u r o ri i s a l e . c ar e în c er c a s ă e vit e cu or ic .

A c e a s t ă s i t u a ţ i e s a s c h i m b a t b r u s c c â n d . c u o c o n s t i t u ţ i e d e s t u l d e f i r a v ă c a s ă f i e s c u t i t ă d e o r i c e e f o r t f i z i c . a ş a î n c â t s e a f l a î n t r o s i t u a ţ i e r e l a t i v f a v o r a b i l ă .e n i L a 2 L a E r a u n c o p i l c u u n a n u m i t g r a d d e a r i e r a ţ i e . î n f a m i l i e s a n ă s c u t o a l t ă f e t . e a î m p l i n i n d ş a s e a n i .

d e z o r i e n t a ţ i .i ţ ă . a p l i c â n d u i c o r e c ţ i i c o p i l u l u i p e n t r u f i e c a r e g r e ş e a l ă . a u a l e s c a l e a s e v e r i t ă ţ i i . î n e a s a p e t r e c u t a t u n c i o t r a n s f o r m a r e r a d i c a l ă ş i a î n c e p u t s ă ş i u r m ă r e a s c ă s u r i o a r a c u o u r ă t u r b a t ă . P ă r i n ţ i i . î n t r o z i s a î n t 2 1 â m p l a t c ă î n p â r ă u l c a r e c u r g e a p e l â n g ă s a t s ă f i e 2 1 .

î n s f â r ş i t . g e l o a s a s ă fi e p r i n s ă a s u p r a f a p t u l u i. î n p u ţ i n e z il e c a z u l s a r e p e t a t . p e c â n d a r u n c a î n a p ă o a l t ă f e ti ţ ă .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI g ă s i t ă o f e t i ţ ă m o a r t ă . E a ş ia m ă r t u ri s it c ri m e l e . a f o s t p u s ă s u b o b s e r v a ţi e î n tr u n a zi l d e a . p e n t r u c a .

L a f e m e i a î n c li n a t ă s ă j o a .l i A ş î n D i O G e 2 c a r e s a b e n e f i c i a t p â n ă a t u n c i î n c e e a c e p r i v e ş t e v i a ţ a s o c i a l ă . e n e r g i c ă . P o a t e e x i s t a o g e l o z i e c a r e s e m i s t u i e p e s i n e s a u u n a c a r e s e r e v a r s ă î n t r o c o m p o r t a r e t e m e r a r ă .

A c e s t a îl a p a s ă ş i1 p r e o c u p ă î n a ş a m ă s u r ă î n c . C a t r ă s ă t u r ă d e c a r a c t e r . s u b f o r m a u n u i s e n ti m e n t d e i n f e ri o ri t a t e . D i s t a n ţ a c a r e îl d e s p a r t e p e o m d e ţ e l u l s ă u s u p r a o m e n e s c d e v i n e p e n t r u d â n s u l p e r c e p ti b il ă . i n v i d i a e s t e i n d i s o l u b i l l e g a t ă d e a s p i r a ţ i a c ă t r e p u t e r e ş i s u p e r i o r i t a t e . d u p ă c u m e s t e ş ti u t.c e G e .

e x p r i m a t p r i n a c e a s t ă p e r m a n e n t ă e v a l u a r e a s i t u a ţ i e i p r o p r i i î n r a p o r t c u s u c c e s e l e a l t o r a .S e î n ţ e l e g e c ă s e n t i m e n t u l i n v i d i e i . 2 1 5 .

s u n t p u ţi ni o a m e ni i c a p a bi li să nu o m an ife ste în tru n fe l o ar e c ar e. D a r o ri c ât d e re s pi n g ăt o ar e s u n t m a ni fe st ăr il e d e in vi di e d a c ă le p ri vi m p ri n pr is m a se nti m en tul ui de co m un iu ne so ci al ă. Tr e b ui e să re c u n o aş te m c ă ni m .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI n u p o at e fa v o ri z a p o si bi li tă ţi le d e a fi fe ri ci t. or ic ât d e a n ti p at ic ă est e în g e n e r al in vi di a.

A c e a st ă a xi o m ă e st e: s ă fi e le g e e g al it at e a a to t c e p o a rt ă c hi p o m e n es c.e n A c u ti v. c a r e n u p o a t e fi ş ti r b it ă f ă r ă c a al t u n d e v a s ă s e p u n ă i m e d ia t î n m iş c a r e f o rţ e co nt r are . s ă f o r m u l ă m o a xi o m ă a s o ci e t ă ţi i o m e n e ş ti . E x p r e si a in vi di ei e st e u ş o r d e r e c u n o s c u t în m i m ic ă şi .

A V A R I Ţ I A .î n P e 4 . N u n e g â n d i m d o a r l a a c e l e f o r m e d e 2 1 . î n r u d i t ă s t r â n s c u i n v i d i a ş i d e c e l e m a i m u l t e o r 2 1 i a s o c i a t ă c u e a e s t e a v a r i ţ i a .

Punctele de atac vizate de ură pot fi diferite. Omul civilizat al zilelor noastre dă la iveală cel puţin câteva aspecte ale avariţiei. Recunoaştem aici cu uşurinţă afinitatea cu ambiţia şi cu vanitatea. de asemenea. sau manifes-tâ ndu-se sub o formă mai blândă. cerând ca fiecare să procedeze „economic" cu timpul şi cu puterea de muncă (la fel cu „forţele de muncă"). în cazul în care un om îşi economiseşte timpul sau forţa sa de muncă şi prin aceasta. putând lua. atin gând uneori o mare intensitate. în biografiile oamenilor mai importanţi văl ul este uneori dat de-o parte. Aşa este. Există chiar orientări filosofice care sunt în aşa măsură pătrunse de ostilitate şi ură faţă de oameni încât se poate considera că au aceeaşi origine ca şi actele duşmănoase mult mai dure şi făţişe. Aceasta sună foarte frumos în teorie. Poate lua. de exemplu. care aşază de-a dreptul în prim-plan această utilizare cu zgârcenie a timpului. că ridică în jurul său un fel de zid. la o persoană. ea poate să pară chiar o însuşire valoroasă. Nu putem evalua şi preţui o astfel de concepţie decât în măsura în care ea este utilă obştei. vedem până unde poate merge ura unui om. aşa încât cineva nu trebuie să treacă drept un ghicitor de gânduri dacă. spunea o dată că în arta poetică se trăieşte furtunos cruzimea omului. URA. ca atunci când avariţia este pusă în slujba unor interese sociale determinate 3. Să nu uităm însă că manifestările de ură nu sunt totdeauna directe şi făţişe. la un popor sau la o clasă socială. De aceea ar fi mai bine să orânduim în aşa fel lucrurile încât mai degrabă să dăm decât să economisim. pe de altă parte. principiu care nu trebuie denaturat. ca în accesele de furie. ştirile despre nemaipomenitele pierderi în oameni şi despre mutilările grave. ci la acea formă generală care. de care să nu ne permitem să abuzăm. Cu acest principiu dobândit pe cale teoretică se va ajunge de cele mai multe ori doar la abuzuri. fărădelegile capătă extindere în societate. Firea unui om va fi foarte pătrunzător caracterizată prin această prismă şi se va câştiga foarte mult în evaluarea sa ştiindu-se până la ce punct este capabil de ură. Ura îi conferă o nuanţă individuală. în esenţă. ca în ranchiună. ca acela exprimat de el. cât mai 2 1 2 1 . în anumite împrejurări. Dar de îndată ce acest principiu este pus undeva în practică se poate vedea cum totul este aici pus exclusiv în serviciul aspiraţiei către putere şi superioritate. o încercare destinată ca prin gesturi generoase să exalte sentimentul propriei sale personalităţi. ci se maschează uneori perfect. cei care folosesc cu zgârcenie timpul şi puterea de muncă încercând să pună pe umerii altora sarcinile ce le revin lor. care era scutită de mobilizarea pe front. caracteristică. o formă atât de radicală încât omul să respingă orice integrare socială. El poate cel mult să o tăinuiască sau să o disimuleze în spatele unei generozităţi duse până la extrem. iar când Grillparzer. Există în epoca contemporană o orientare. trebuie să ne gândim mai puţin la un adevăr nestrămutat. dar fără a îmbrăca în mod necesar forme revoltătoare. care pesemne că nu este altceva decât o pomană. numai pentru a fi sigur de bietele sale comori. Nu rareori la oamenii agresivi descoperim trăsături specifice urii. se exprimă în faptul că cineva nu este preocupat să-i facă altuia vreo bucurie. de exemplu. forma mai rafinată a atitudinii critice. într-un grad mai moderat. precum şi cu invidia. 5. sunt în mod r CUNOAŞTEREA OMULUI fatal dizolvante. ca sub lumina unui fulger. pe de o parte. Aşa se întâmplă cu acea formă care trădează un sentiment de ură intensă. de exemplu. în detrimentul altor oameni. dar care. la celălalt sex sau la o rasă de oameni. realizează o operă măreaţă. Nu vom exagera dacă vom afirma că toate aceste trăsături de caracter există la om simultan. Multe din aceste manifestări sunt de găsit în sfera crimei.ALFRED ADLER zgârcenie care se limitează la adunarea de bani. Aceasta se întâlneşte adesea încă din copilărie. Câteodată. Este un atribut propriu întregii dezvoltări a erei noastre tehnice să trateze omul ca pe o maşină şi să-i impună principii de viaţă care poate că îşi au într-o măsură oarecare justificarea în ceea ce priveşte tehnica. lucru de altfel imposib il atunci când avem în vedere folosul semenilor. Ura se poate raporta la sarcinile pe care le are de îndeplinit un om. mizantropia. Este cazul unei paciente care relata cu ce bucurie citea ea. generatoare de izolare şi frustrante. va susţine că sunt prezente şi celelalte. ştiinţifică şi morală. poate. în ceea ce priveşte viaţa în comun a oamenilor. că pregetă să se jertfească pentru colectivitate sau pentru o anumită persoană. stabilind existenţa unei anumite însuşiri.

N u le . d a c ă v r e a s ă fi e c a p a b il d e r e al iz ă ri ar tis tic e.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI d e g r a b ă la f a p t u l c ă î n tr u n a rt is t. R a m ifi c a ţi il e s e n ti m e n t ul ui d e u r ă s u n t ui m it o r d e n u m e r o a s e. s e n ti m e n t e d e u r ă şi cr u zi m e4 . p o t s ăl ă şl ui . c a r e tr e b u ie s ă s e a fl e î n r el a ţi i s tr â n s e c u u m a ni t a t e a. în tr e al t el e.

D e s i g u r c ă n i c i o d a t ă n u t r e b u i e s ă n e g r ă b i m c u a p r e c i e ri l e . c i s ă a ş t e p t ă m c a i p o t e z a s ă n e fi e c o n fi r m a t ă şi î n a lt e î m p r e j u r ă ri .v o O p e d e p li n î n d r e p t ă ţi t ă fi i n d a c e e a c ă e i n u s u n t o a m e n i d e o m e n i e 5 . D a r d a c ă d e fi e c a r e d a t ă c o n s t a t .

î n a c e a st ă p e rs p e ct iv ă. C ă ci ac tel e ca re au lo c în sf e ra af a c e ril or d e m o n st re a z ă în g e n e ra l c ă n u e xi st ă ni ci u r m ă . d e m ul t e o ri m e ri t ă s ă a c o r d ă m o a t e n ţi e d e o s e bi t ă vi e ţi i n o a s tr e e c o n o m ic e . A c e a st a n u p r e a e st e di s p u s ă s ă ne c o n vi n g ă c ă i m p r u d e n ţa n u ar e d ea fa c e c u o st ili ta te a.

2 2 2 2 .

în se n s ul d e a şt i c e p ut e m în g e n er al pr et in d e şi la c e n e p ut e m aş te pt a di n pa rte a in di vi zil or s a u a c ol e ct iv it ăţ il or . în şc o al ă şi în vi aţ ă în g e n er al . M er e u a p ar e u n d e v a în pr i m . I m pr u n d e nţ a es te la rg ră sp â n di tă în fa m ili e.ALFREDADLER CUNOAŞTEREA OMULUI a p ar at ul ui p si hi c c ar eşi a d u c e c o nt ri b uţ ia s a în a c e st d o m e ni u. O p ut e m g ăs i p es te to t.

) 2 3 „auf gewis se Form en des Lebe ns". Pa rc ă1 m ai vă d şi as tă zi co bo râ nd sc ar a ex ter ioa ră a ca st el ul ui Sc ho nb ru nn .) 4 an ţe co ntr ad ict ori i: „E u îns u mi nu er a m du ş m an al fra nc ezi lor în m ai mi că m ăs ur ă de câ t tat a. în textul origi nal. (Nota trad. nu pi er de a m ni ci un a di n ins pe cţi ile sal e de la Sc ho nb ru nn sa u de pe câ m pi a aş azis ei Sc h m elz . în textul origin al. Na po le on m ă atr ăg ea cu o for ţă m ag ică . cu to at e as te a. m ai m ult ale rg ân .p D e N 1 n u „ihre s Gesc hlech tspar tners ". Cu su fle tul cu pri ns de ur ă şi făr ă să fi fo st vr eo da tă a m at or de pa ră zi mi lit ar e fa st uo as e. (Nota trad.

) 222 .5 „si e nic ht die bes ser en Me nc he nfr eu nd e sin d". (N ota tra d. în tex tul ori gin al.

preamărindu-şi spiritualitatea de elită şi necunoscând despre alte clase şi popoare decât ceea ce au ele rău. Aceasta se poate manifesta în diferite moduri. După cum vedem. religii. Nu de puţine ori li se oferă astfel unor indivizi posibilitatea de a exploata opoziţiile latente şi de a incita aceste grupuri să se încaiere.Capitolul III TRĂSĂTURI DE CARACTER DE NATURĂ NEAGRESIVĂ t CUNOAŞTEREA OMULUI în această grupă de trăsături de caracter se includ acele forme de manifestare prin care agresiunea împotriva semenului nu evoluează pe o linie directă şi clar vizibilă. Dar cum obiectivele pe care şi le fixează umanitatea nu pot fi realizate. 2 2 2 2 . decât printr-o activitate în comun. chiar şi în cele mai simple. în toate relaţiile. de unde nu rezultă altceva decât conflicte reciproce. în singurătatea-i. Tendinţa de izolare poate cuprinde clase. care aici ia forma detaşării de ceilalţi. în ceea ce spun. în ton. Izolarea este destinul unor asemenea indivizi. aspiră către superioritate şi independenţă. vanitatea. comportamentul pasiv sustrăgându-i acesteia mijloacele necesare de conservare. nu ascultă sau nu sunt atenţi atunci când li se vorbeşte. câteodată chiar şi arhitectura caselor dezvăluie modul în care unele pături sociale se închid unele faţă de altele. desigur. rase şi naţiuni întregi. nu te privesc în ochi. de exemplu. IZOLAREA. prin aceasta individul voind să demonstreze că este diferit de ei şi că se ţine la distanţă. se face simţită o răceală de natură să-i îndepărteze pe oameni unii de alţii. ostilitatea belicoasă se poate travesti în atitudinea aparent inofensivă a însingu -ratului. cu singurul scop de a pune mai uşor mâna pe frânele conducerii şi de a-şi satisface vanităţile personale. din care vrem să supunem analizei mai detaliate câteva fenomene frapante. unde locurile de promenadă. nu face pe nimeni să sufere. evită orice contact şi. de parcă între ei şi ceilalţi s-ar întinde o distanţă. Când intervin evenimente nefericite. Oamenii care se izolează vorbesc puţin sau deloc. atunci nimeni nu se socoate implicat în cauzarea lor. nu se apleacă urechea decât la anumiţi agita tori. în marea lor majoritate. pe care caută să le obţină în detrimentul altora. Aceasta se simte în întreaga lor atitudine. întotdeauna lucrurile se petrec în aşa fel. astfel de clase sau popoare considerându-se eminente. Se deschide aici un imens domeniu de cercetare. Fenomenul apare şi în sânul unor mari grupuri de oameni. Dacă le privim mai îndeaproape. vom observa că niciodată nu lipseşte ostilitatea şi nici înclinaţia de a se închipui fiinţe mai sus-puse. în propria sa insecuritate. ci observatorului din afară i se lasă impresia unei izolări ostile. Este ca şi cum întregul flux de ostilitate s-ar arcui şi ar lua o cale ocolită. le refuză altora colaborarea sa. în modul de a saluta sau de a răspunde la salut. aceşti oameni nu fac decât să-şi imagineze o superioritate inexistentă. ca războiul mondial cu urmările sale. Există un tip de om care. în asemenea cazuri avem de cele mai multe ori imaginea unui om care. Fiecare dintre noi a luat desigur cunoştinţă de familii întregi caracterizate de faptul că se izolează ermetic de ceilalţi. mai nobile decât celelalte făpturi omeneşti. în toate aceste manifestări de izolare regăsim trăsătura de caracter cunoscută. Procedând astfel. un om care se izolează este suspect de aceeaşi ostilitate ca unul care atacă şi păgubeşte făţiş şi direct colectivitatea. Ostilitatea nu lipseşte niciodată în asemenea cazuri. de regulă. Posibilitatea unei accentuări periculoase a ostilităţii vine de acolo că. o ilustrare cu totul edificatoare în acest sens o constituie cutare oraş străin. Să examinăm în primul rând: 1. care încearcă să aţâţe ostilitatea prin prisma propriilor lor convingeri şi interese. care după câtva timp devin tradiţie cronică şi neputincioasă. Un fenomen adânc înrădăcinat în societatea noastră priveşte instigarea oamenilor de a se izola în naţiuni. în felul lor de a da mâna. confesiuni şi clase. dar se ţine la distanţă de oameni şi de viaţă.

pr o gr es ul ci vil iz aţ iei şi cu lt ur ii. 2 . S e în ţe le g e d e la si n e că ac eş ti o am e ni n u su nt ca p a bil i să fa vo riz ez e pr o p ăş ir e a. ca re îl în so . An xie tat ea est e un fen om en ex tr ao rdi na r de ră sp ân dit . în ati tu di ne a os til ă a un ui o m fa ţă de m ed iul să u gă si m ad es ea m an ife st ări de an xi et at e. A N G O A S A.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI p ec et e a în să şi a în tr e gii lo r vi eţ i. ca re co nf er ă un co lor it par tic ula r car act eru lui ac est ui om .

fr ec v e nt ă la o a m e ni i ca re se af lă în că ut ar e a u n or pr et ex te ca să re n u nţ e la or ic e ac ti vi ta te . d e as e m e n e a.ţ e P e a I n est e u n m o d di sc re t şi d e ac e e a fo ar te a gr e at d e a te „p re oc u p a" pr opr ia p er so a n ă. Te a m a d e m o ar te sa u d e b o al ă es te . că vi aţ a e at ât d e sc ur tă sa u că n u se po at e şti ce . Sa u ei vo r ac ce nt ua că to tu le p ur şi si m pl u d eş er tă ci u ne .

St ri g ăt ul fri cii re st a bil eş te . de ex e m pl u.n e e r î n M a ni fe st ăr ile e xt er io ar e al e a n g o as ei in fa nt ile su nt în g e n er al c u n os c ut e. D ac ă vi n e ci n ev a re p e . le g ăt ur a ru pt ă d e în tu n er ic ul n o pţ ii. no ap te a. A ce as ta d e vi n e d e os e bi t d e n et ă at u n ci câ n d st in g er e a lu mi nil or. ca să sp u n e m aş a. fa ce dif ici l co nt act ul cu lu m ea ex te ri o ar ă sa u cu p er so a n a d or it ă.

2 2 2 2 .

A de se a îi pu te m ve de a pe st ra d ă cri sp aţi de fri că . t e a m a r e vi n e şi c o n s ol id e a z ă d o m in a ţi a c o pi lu lu i. câ nd nu al ea rg ă ca . pr ivi nd în ju ru l lo r sa u st ân d înl e m ni ţi de sp ai m ă. Es te ca zul oa me nil or ca re re fu ză să ia să si ng ur i di n ca să . F e n o m e n e a n al o a g e e xi st ă şi în vi aţ a a d ul ţil or .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI c o m p o rt a m e n t d e s u v e r a n p a r e a m e ni n ţ a t.

D e ce to c m ai ei au gâ nd it ast fel ? Fa pt ul nu est e în tâ m pl ăt or . F ir e şt e. ţi n e d e li ps a d e co nt ac t . şi c â n d e şt i c u m v a m ai bi n e î m b r ăc a t. u ş o r p o ţi s ă ai n e pl ă c e ri . n e m ul ţu m ir e a şi re vo lta era u at un ci m ari . Da r ce ea ce şo ch e az ă es te fa pt ul că nu m ai a n u m iţi oa m en i au tra s co nc lu zii le m e nţ io n at e m ai su s.p u A n a c I n 2 2 8 p o a t e şt i c e ţi s e p o a t e în t â m pl a.

s o O f i 3 P s i h o l o g i a i n d i v i d u a l ă a d e f i n i t d r e p t p r o b l e m ă a d i s t a n ţ e i ( P r o b l e m d e r D i s t a n z ) î n t r e g ul co m pl ex de as pe ct e pri vi nd ac est 2 2 9 > .

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI fe n o m en ps ihi c ex tr e m d e ră sp ân di t. pr ob le m a ra po rt ul ui să u cu se m en ii (de r Be zie hu ng de s Ic h zu m Du ) şi ac ee a a m od ul ui în . să m ăs ur ă m di st an ţa la ca re se ţin e faţ ă de re zo lv ar ea ce lor tre i m ai pr ob le m e al e vi eţi i: pr ob le m a în de pli nir ii în da to rir ilo r sa le so ci al e. Ea a el ab or at o co nc e pţ ie car e ne pe rm ite să e mi te m ju de că ţi bi ne înt e m ei at e as up ra ati tu di nii fu nda m en tal e a un ui o m.

S e e x pr i m a în to td e a u n a în te r m e ni a m ic al i. m u n ci to rii să i n u o d u c e a u pr os t. T o t u l l a el p ur ta o a m pr e nt ă d e i m p er ia lis m . le pl ăt e a c el e m ai ri di c at e .c a c a A c N e U n C a p r i m n ă s c u t . e l e r a u n î n f l ă c ă r a t a d o r a t o r a l f o r ţ e i ş i c o n s t r â n g e r i i . L a şc o al ă sa sit ua t re p e d e în fr u nt e a cl a s ei . L a a b s ol vi re a st u di il or a pr el u at o c u p aţ ia ta tă lu i s ă u şi fa ţă d e n ei ni ţi aţ i s e c o m p or ta a c u m c a u n di st ri b ui to r d e gr aţ ie ri.

s a l a r i i ş i e r a m e r e u a c c e 2 3 s i b i l l a r u g ă m i n ţ i l e l o r . 2 3 .

ac u m re ve n di ca u. C e e a c e ei ma i în ai nt e s ol ici ta u şi li se d ă d e a. N u c o nt e n e a s ă s e pl â n g ă c ât d e m ul t îl în v e ni n a s e co m po rt a m en tul ne cu vii nc ios al sa la ri aţ ilo r s ăi . A m ăr ăc iu ne a sa er a atâ t de ma re înc ât se gâ nd ea s ă se re tr a g ă di n af ac .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI D u p ă re v ol uţ ia di n 1 9 1 8 în s ă în fe lu l s ă u de a fi a int er ve nit o sc hi m b ar e v ă di tă .

Vo in . ea re du ce la mi ni m u m se te a d e d o m in aţ ie a u n ui a si n g ur . D e st in ul s ă u a fo st d e a ş a n at u ră în a c e a st ă pr iv in ţă . în c ât i sar fi p ut ut pr ez ic e c u m ul t ti m p în ai nt e. D at fii n d c ă dr a g o st e a pr e s u p u n e o le g ăt ur ă d e pr of u n d ă c a m ar a d er ie .e r P e î n V a D a D ar el n u a e ş u at c u a d e v ăr at d e c ât at u n ci c â n d şi -a p u s pr o bl em a d ra g o st ei şi a c ă s ăt or ie i.

d O m c u N u î n A r g u m e n t e l e i n v o c a t e p e n t r u j u s t i f i c a r e a u n o r a s e m e n e a e v a z i u n i s u n t a b s o l u t c a r a c t e r i s t i c e. S un t ce l m ai ad 2 3 es ea m oti ve ca re pa r 2 3 .

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI v al a bi le şi d e la si n e în ţe le se . înt ro şl ea ht ă d e b eţ iv an i. să sp u ne m . u n d e îşi va pi er d e ti m p ul bâ n d. că tre bu ie să fr e cve nt ez e so ci et at ea şi se va ex er sa în ac es t se ns in tr ân d. Aş a. cu tar e va de sc op eri. ju câ n d că rţi . tr ă nc ă ni n d vr ut e şi n ev ru te şi cr ez â n d că în ac es t fe l se va în co nj ur a de pr ie te ni şi cu no sc . de ex em pl u. n u m ai că el e n u se p ot a pl ic a în ca zul res pe cti v.

u ţ V e ş i cu m est e spr e cul tul pu ter ii pr op riei pe rso an e. o cal e car e îl co nst râ ng e ce l m ai a d es ea să -şi at in g ă sc o p ul p e oc oli te . n eţ in â n d se a m a d e int ere sel e se me nil or şi tr e m ur ân d fă ră în ce ta re la gâ n d ul în fr â n g er ii. de as e m en ea . şi fen om en e ne rv oa se. ca re au sc op ul şi se m nif ic aţi a lor ap ar te. Se in st al ea ză . co ns tâ nd în ai nt e de to at e în a1 îm pi ed ic a pe in di vi d de la ori ce ac ţiu ne de sp re ca re ex pe rie nţ a sa îi sp .

Nu va deg aja în să ni ci un fel de că ld ur ă su fle te as că . Un as tfe l de o m va fa ce viz ite. O an u mi tă m al ea bilit at e şi ad ap tar e su nt aic i ne ce sa re în ve de re a col ab or ări i şi înt raj utor ări i. va fi foa rte pre ven itor . nu pe ntr u a ac ap ar a co nd uc er ea şi a-i do mi na pe cei lal ţi. pe nt ru că . în ce m ăs ur ă lu cr uri le se pe tre c as tfe l. nu va tul bur a pe ni me ni.u n î n so cie tat e nu es te loc pe ntr u tra ns fu gi. m ulţ i au pu tut so ob se rv e la ei în şiş i sa u la pe rs oa ne di n an tu raj ul lor .

2 3 2 3 .

d r e p t c o n d iţ ie a i n t e g r ă ri i î n tr o vi a ţ ă n o r m al ă ! P u n â n d o as tfe l de c o n di ţi e i m p o si bi lă . T o at e fe n o m e n el e n er v o as e d e ac es t fe l a u lu at n aş ter e di n m o m e nt ul în ca . el îş i tr ă d e a z ă în a c el a şi ti m p re a u a in te nţ ie . D e fa pt as ta e ce ea ce pr et in de el.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI d o ri n ţ a d e a d e sf ii n ţa n oa pt ea . E st e u n n e g at iv is t.

Fr a p a n t e n u s u n t în s ă n u m ai ac est e fo r m e de m an ife sta re. fii nd de -a d r e p t ul fa n t a st ic ă vi t e z a c u c a r e s u n t în g u r gi t a t e.r e 4 o r ic ât de m ar i di sp ar ap ro ap e ne m es te ca te. ca în trun ab is. U n al t ti . N u e x a g er ă m s p u n â n d c ă e xi st ă o a m e ni p e c ar e n u ni -i pu te m re pr e z e nt a d e c ât în fu le c â n d. ci şi c a nt it at e a şi fr e c v e nţ a m es el or.

O a m e ni i c ar e pr a ct ic ă a s e m e n e a pr o a st e m a ni er e n e la s ă în to td e a u n a i m pr e si a c .A c e st e fo r m e de m an if es ta re s u nt d e a ş a n at u ră în c ât n e of er ă o c ar a ct er iz ar e e xt er io ar ă a o a m e ni lo r pr o st cr e s c uţ i. El e s e m ni fi c ă li m p e d e fa pt ul c ă re s p e ct iv ii n u pr o c e d e a z ă c or e ct şi v or s ă s e în al ţe d e a s u pr a c el or la lţi .

D 2 3 2 3 .

c r i t i c i i ş i c o n c u r e n ţ e i a l t o r a .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI m u r d a r s a u î n t r u n v e s t o n u z a t . C e t e a r p u t e a f e r i m a i s i g u r ş i m a i b i n e d e o b ţ i n e r e a u n u i l o c d e m u n c ă u n d e e ş t i s u p u s l u ă r i i a m i n t e . s a u c e a r .

copil plă| pân d. î n s ă . d e c â t s ă t e p r e z i n ţ i î n h a l u l a c e s t a ? A s t f e l s e e x c l u d e e l î n s u ş i d e l a o r i c e c o n c u r e n ţ ă ş i a r e p e n t r u a c e a s t a ş i u n b u n p r e t e x t : c e n a ş p u t e a e u r e a l i z a . care se bucu ra de o grijă deos ebit ă din part ea ma mei sale.p u t e a p u n e m a i b i n e p e f u g ă p e u n p r e t e n d e n t l a c ă s ă t o r i e . Este vorb a de o fată în vârst ă de 22 ani. Era penu ltima dintr e fraţii şi suror ile ei. servi nd şi ca mijlo c de tiran izare a celor din jur. C azul expu s mai jos ne va arăt a cum un ase men ea obic ei este folos it la auto apăr are. d a c ă n u a ş a v e a o b i c e i u l a c e s t a r e s p i n g ă t o r ? î l a m . care sufer ea de incon tine nţă urin ară. J cărei a ea îi arăt a un devo tam .

E s t e u ş o r d e î n ţ e l e s c ă t o a t e a c e s t e s i m p t o m e n e d e z v ă l u i e p u r j şi simp lu fapt ul că fata acea sta nu dore a decâ t să stea în per man enţă [ l â n g ă m a m a s a . Deos ebit de anxio asă se arăta când trebui a să iasă de acasă şi chiar şi mai târziu . o su pr av eg he a zi şi no ap te. în sc hi m b. poves tind prin ce prime jdii înspăi mânt ătoar e trecu se. Si gu r că la în ce p ut a fo st o iz b â n d ă p e nt ru d â n s a. trece a printrun adevă rat chin. D efinit orie era pentr u ea şi aver siune a faţă de şcoal ă. când cresc use. . u n b al s a m p e nt ru v a ni ta te a ei fa pt ul c ă o a v e a lâ n g ă si n e p e m a m a ei m ai m ul t d e c ât o p ut e a u a v e a c ei la lţi c o pi i. C u m î n s ă s .en t ie şit di n co m un . Se întorc ea epuiz ată. at ât di n ca uz a ră ul ui ei ob ic ei. M a m a. câ t şi di n ca uz a st ări lor de an xi et at e şi a ţip et el or pe ca re le sc ot ea în ti m pu l no pţi i. şi era neces ar să mear gă seara după cump ărătu ri. moart ă de frică acasă . priete nie şi societ ate în gener al.

i t u a ţ i a m a t e r i a l ă a f a m i l i e i n u o p e r m i t e a , s a p l ă n u i t s ă i s e c a u t e o s l u j b ă . S a r e u ş i t

c a e a s ă a c c e p t e , î n c e l e d i n u r m ă , u n p o s t . D a r n u d u p ă m a i m u l t d e d o u ă z i l e i a r e v e n i t

v e c h e a m e t e a h n ă , i n c o n t i n e n ţ a u r i n a r ă , a ş a î n c â t a t r e b u i t s ă f i e c o n c e d i a t ă . M a m a , c a r e

n u c u n o ş t e a s e n s u l r e a l a l a c e s t e i s u f e r i n ţ e , i a f ă c u t r e p r o ş u r i a m a r e . D r e p t u r m a r e , f a t a

a î n c e r c a t s ă s e s i n u c i d ă ş i a f o s t i n t e r n a t ă î n s p i t a l . î n c u l m e a d i s p e r ă r i i , m a m a i a j u

r a t s ă n u s e m a i d e s p a r t ă d e e a . T o a t e a c e s t e t r e i s i m p t o m e — i n c o n t i n e n ţ a u r i n a r ă , t e a m a d e

n o a p t e ş i d e s i n g u r ă t a t e , c a ş i î n c e r c a r e a d e s i n u c i d e r e — s u n t o r i e n t a t e s p r e u n u l ş i a c

e l a ş i s c o p . P e n t r u n o i e l e s u n t g r ă i t o a r e ş i n e s p u n

ca m aş a: „ T re bu ie să ră m ân lâ ng ă m a m a" , sa u: „ M a m a tr eb ui e să ai bă m er eu gri jă de mi ne ". Ia tă cu m o ase me ne a ma nif est are are o se m nif ic aţi e pr of un dă , pe rm iţâ nd une , pe de o pa rt e, să ev al uă m om ul, iar pe

d e al tă p ar te , fă c â n d un e p o si bi lă în lă tu ra re a pr in ci p alu lu i si m pt o m , c a ur m ar e a în ţe le g er ii in te gr al e a o m ul ui re sp ec tiv , în li ni i m ar i, c o n st at ă m c ă la c o pi i a

ctele de proas tă creşt ere tind să atrag ă asupr a lor atenţi a celor din jur, făcân du-i să joace un rol deose bit, să le demo nstrez e adulţil or slăbici unea şi incap acitat ea acest ora de a da poveţ e, punân du-i pe copiii cu pricin a întro lumin ă mai bună, atât în propri ii lor ochi, cât şi în ai celor mai puterni ci. în acela şi sens este de interp retat obicei ul multo r copii de a se face remar caţi prin ţinuta lor bizară în faţa perso anelo r străin

e venit e în vizit ă. Copii care de obic ei sunt foart e cumi nţi se poart ă ca apuc aţi de toţi draci i de îndat ă ce un oasp ete intră în casă. Copil ul vrea să joace un rol şi nu se va lăsa până când nu-şi va fi atins scop ul într-o mani eră care să-1 satis facă. Deve niţi adulţ i, ase men ea inşi nu vor preg eta să expl oate ze astfe l de bizar erii pent ru a se sustr age de la ex ige nţele vieţii în com un sau pent ru a

în ce rc a ce l pu ţin să pu nă alt or a be ţe în ro at e. Se te a de do mi na ţie şi va nit at ea se as cu nd su b ac es te m an ife st ări ca re, at un ci câ nd îm br ac ă for m e at ât de str an ii, ră m ân ad es ea ne cu no sc ut e în ce ea ce pri ve şt e ad ev ăr at

a lo r s e m ni fi c aţ ie .

N O T E
1

Si m pt o m cl ar al ag or af ob iei , a di c ă al fri cii d e s p aţ iil e d e sc hi s e, d e pi eţ e, d e st ră zi la rg i, c a z în c ar e s e m a ni fe st ă te n di nţ a d e a

nu părăsi locuin ţa. Asem enea oame ni se streco ară temăt ori pe lângă ziduril e caselo r, rămân ţintuiţi locului când au de traver sat un spaţiu urban sau un câmp, iar în încăp eri prefer ă colţuri le retras e. (Nota trad.)
2

nden", în textul origin al. (Nota trad.)
4

„ n e r v o s " , î n t e x t u l o r i g i n a l . ( N o t a t r a d . )
5

„ d i e s e s B o g e n g ă n g e r t u m s " , în te xt ul or ig in al . ( N ot a tr a d. )
3

„ j e n e f u r c h t b a r e K a u s a l i t ă t " , î n t e x t u l o r i

„siv durch Belehr ung zu iiberwi

gin al. (N ota tra d.)
b

„S ch mu tzi gk 2 3

eit" ,în text ul orig inal . (No ta trad .)

2 3

CUNOAŞTEREA OMULUI

Capitolul IV

ALTE FORME DE EXPRESIE ALE CARACTERULUI

1. VOIOŞIA. Am şi subliniat faptul că este uşor de măsurat sentimentul de comuniune socială al omului după cât de dispus se dovedeşte acesta de a-şi ajuta semenii, de a-i încuraja, de a l e face bucurii. Această aptitudine de a aduce bucuria face ca toţi cei care o posedă să fie întâmpinaţi cu mai mare interes, fie şi datorită înfăţişării lor exterioare. Ni-i apropiem cu uşurinţă şi pe o bază pur intuitivă îi socotim a fi mult mai simpatici decât ceilalţi. Cu totul instinctiv simţim că trăsăturile lor sunt definitorii pentru sentimentul de comuniune socială. Sunt oameni de o seninătate imperturbabilă care, dacă au cumva vreun necaz, nu şi-l varsă pe ceilalţi,în relaţiile cu aceştia iradiind seninătate, înfrumuseţând viaţa şi făcând-o demnă de trăit. Pe omul bun îl recunoaştem nu numai după actele sale, după felul în care ne abordează, cum ne vorbeşte, după înţelegerea pe care o arată faţă de interesele noastre, ci şi după întreaga sa fiinţă, după fizionomia şi gesticulaţia sa, după felul în care râde. Profundul psiholog care este Dostoevski spune că pe un om îl vom putea cunoaşte şi înţelege mult mai bine după felul în care râde, decât după îndelungate cercetări psihologice1. Căci râsul are atât nuanţe de amabilitate, cât şi subînţelesuri duşmănoase, agresive, ca de exemplu în cazul bucuriei răutăcioase în faţa necazului altora. Există chiar oameni care în general nu sunt în stare să râdă şi care sunt atât de departe de legătura mai strânsă de la om la om, încât le lipseşte aproape cu desăvârşire înclinaţia de a face bucurii altora şi

de a determina o stare de spirit senină. Ca să nu mai vorbim de cei care, destui la număr, ne obligă să-i considerăm nu numai incapabili de a produce altora bucurie, dar care, dimpotrivă, în orice situaţie în care intervin, înclină să otrăvească viaţa celorlalţi, procedând în aşa fel de parcă ar vrea să stingă orice lumină. Aceşti oameni fie că nu pot să râdă, fie că nu pot râde decât forţat, ceea ce atestă doar o aparentă bucurie de a trăi. Acum ne este limpede de ce faţa unui om poate trezi simpatie: aceasta se întâmplă atunci când omul este capabil să lase impresia unui aducător de bucurie. în felul acesta se risipeşte ceaţa care înconjura sentimentul de simpatie şi antipatie, dându-ni-se posibilitatea unei interpretări exacte. La antipodul acestui tip se situează acei oameni pe care i-am putea numi tulburători de seninătate (Friedensstorer), cei care sunt înclinaţi mereu să prezinte lumea ca pe o „Vale a plângerii" şi care incită la durere. Cutezanţa lor merge atât de departe încât, când facem bine cunoştinţă cu ea, rămânem stupefiaţi. Să vedem mai întâi cu ce fel de personaje avem de-a face. Există oameni vădit înclinaţi să parcurgă viaţa ca şi cum ar duce pe umeri o enormă povară. Orice dificultate cât de mică ei o exagerează, viitorul îl privesc dintr-o perspectivă sumbră şi cu orice prilej de bucurie lasă să răsune strigătul lor de Casandră. Sunt eminamente pesimişti, pentru ei înşişi, ca şi pentru toată lumea, se indispun dacă pe undeva prin jurul lor se manifestă bucuria şi în orice relaţie umană încearcă să introducă părţi întunecate. Nu numai cu vorba, ci şi prin acţiunile şi provocările lor ei tulbură viaţa senină şi exuberanţa semenilor. 2. MODURI DE GÂNDIRE ŞI DE EXPRIMARE. Modul de a gândi şi a se exprima al unor oameni produce uneori o impresie atât de plastică, încât nu putem trece cu vederea faptul. A gândi şi a vorbi este la aceşti oameni tot una cu „a încălţ a cizme spaniole"2, ei gândind şi vorbind exclusiv în fraze-şablon, cunoscute de toată lumea, aşa încât întotdeauna ştii dinainte ce vorbe le vor ieşi din gură. Stilul este cunoscut din naraţiunile specifice apărute prin gazete sau din romanele de duzină. Este o frazeologie care aduce cu un buchet de floricele din acelea ce se vând la toate colţurile. Auzim expresii 241

240

ALFRED ADLER

CUNOAŞTEREA OMULUI

c a: „ s ă ţii c o n t" , „ s ăi ci te şt i L e vi ti c ul "3 s a u „l o vi t u ră d e st il et " et c, în c ar e s e în tâ ln e s c te r m e ni st r ăi ni d e to t fe lu l. A c e st e m o d ur i d e e x pr i m

ar e p ot c o n tr ib ui , d e si g u r, la în ţe l eg er e a u n ui o m . C ă ci e xi st ă fo r m e d e g â n di re şi m od ur i de ex pr i m ar e p e c ar e n u tr e b ui e s a u n u s e c u vi n e s ă

l e

i t

4

ju st ă. D e ce le m ai m ult e ori as tfe l de oa m en i su nt şi pe da nţi . Ei ne la să im pr es ia că su nt ni şt e oa m en i ca re se si mt at ât de ne si gu ri în câ t în ce ar că să în co rs et ez e vi aţ a, în to at ă ne m ăr gi nir ea ei, în câ te va re

gu li şi for m ul e, pu r şi si m pl u pe nt ru că alt fel , cu pri nş i de an xi et at e, nu po t m er ge m ai de pa rt e. Ei su nt ga ta să int re în jo c nu m ai da că re gu lil e le su nt cu no sc ut e di na int e, dâ nd bir cu fu giţ ii di n fa ţa un ei sit ua ţii

î n

, C

hi ar da că as e m en ea oa m en i su nt m un cit ori sâ rg ui nc io şi, ca ra ct eri sti ce ră m ân pe nt ru ei pe da nt eri a şi us că ci un ea su fle te as că . Ad es ea ac es te tră să tu ri in hi bă în ei ori ce ini ţia tiv ă, fă câ nd di ntr înş ii fii nţ e lip sit e de

ori zo nt, pr ad ă ca pri ciil or. Un ii di nt re ei vo r co nt ra ct a ma nia de a me rge tot de au na pe ma rgi ne a tro tua rul ui sa u de a nu pu ne pic ior ul de cât pe an um ite pa vel e. Un alt ul nu ma i cu ma re gr eu ta te se va lă sa co nv in s so ia pe alt dr u m de

2 4 2 4 .

U n ti p d e o m la fe l d e p uţ in in di ca t p e nt ru pr of es iu nil e ca re ce r . lă sa t în v oi a lu i.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI n e m o di fi ca bi le . ni ci v or b ă să se p o at ă eli be ra d e vi zi u ni le er o n at e ca re îi d o m in ă. 5 . el e fii n d re zu lt at ul u n or at it u di ni er o n at e fa ţă d e vi aţ ă. S U B O R D O N A R E A. în câ t ac es ta . d ar ca re a u p us c u at ât a p ut er e st ă p â ni re p e în tr e g ps ih ic ul o m ul ui .

da că ne gâ nd im că po at e ce i m ai m ul ţi di nt re oa m en ii ca re tr ăi es c az i se tr ag di n fa mi lii de sc la vi. ci jo ac ă un rol im po rt an t şi în vi aţ a po po ar el or.i n E s A b U n N o P ro bl e m a su pu ne rii nu int er es ea ză do ar rel aţi ile di nt re se xe . da că ne re pr ez . ea nu -1 îm po vă re az ă do ar pe bă rb at cu o pu zd eri e de dif ic ult ăţi că ro ra nu es te ca pa bil să le fa că fa ţă . D ac ă ne gâ nd im că în tr ea ga an tic hi ta te îşi ba za sit ua ţia ec on o mi că şi rel aţi ile de do mi na re pe scl av ag is m.

2 4 2 4 .

a st ă zi în c ă. a bi a at u n ci p ut e m în ţe le g e că pr in ci pi ul su pu ne rii şi re ve n di ca re a ac es tu ia îi a ni m ă n ec o nt e ni t p e oa m e ni şi p oa te d uc e la fo r m ar ea u n ui ti p ca at ar e.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI c ar e c el e d o u ă cl a s e a u c u n o sc ut o o p o zi ţi e at ât d e ra di c al ă u n a fa ţă d e al ta şi c ă. Es te . la a n u m it e p o p o ar e s pi ri tu l d e c a st ă e st e pr in ci pi al pr e d o m in a nt .

a p ar d e o d at ă as e m e n e a fir i ca re se sit u e az ă în pr i m pl a n ca d e la si n e. de cel e m ai m ult e or i. în as e m en ea loc ur i ei vo r ie şi la s u p ra fa ţă a p ro a p e d e la si n e. as pi ra ţiil e şi . C ăc i ei au ge stu ril e. o or ga ni za re. S u nt ac ei o a m . ati tu di ne a. ch ia r şi pr e g ăt ir e a şi a pt it u di ni le ne ce sar e.c u P â n d 6 se im pu ne un co m an da m en t. c â n d p o p or ul cl o c ot e şt e. în ti m p u ri fr ă m â nt at e.

ps ih ol og ia ar po rn i pe un dr u m gr e şi t d a c ă ar c o n si d er a c ă a v e m d ea fa c e c u fe n o m e n e în n ă s c ut e. Şi în c ei p ri v e şt e p e a c ei o a m e ni a c ăr o r at it u di n e fa ţă d e vi aţ ă şi fa ţă d e în d at o ri ril e lo r d e pi n d e în m od ex ag er at de st ar ea lo r de sp iri t. S U S C E P TI BI LI T A T E A.n i 7 . A c e şt ia in tr ă c u to ţii în c at e g or ia c ar a ct er el or p e st e m ă s .

c ar e în c o n s e ci nţ ă ti n d.E x i st ă o a m e ni a ni m aţ i d e o p er m a n e nt ă b u n ă di s p o zi ţi e. s ă v al or ifi c e p ar te a s e ni n ă a vi eţ ii. c u o a n u m it ă o st e nt aţ ie şi in si st e nţ ă. E xi st ă pr in tr e a c e şt ia o a m e ni c ar e v ă d e sc o c o m p . Şi ai ci g ă si m to at e ni v el ur il e d e di fe re nţ ie re p o si bi le . p u n â n d la b a z a a c e st ei a b u c ur ia şi v e s el ia .

2 4 2 4 .

S un t în să u nii ca re îm pi n g pr ea de pa rt e co nc ep ţi a lo r se ni nă de sp re vi aţ ă şi ca re tr at ea ză . ci le a b or d e a z ă şi le d u c la în d e pl in ir e în tr -o m a ni er ă lu di car ti st ic ă. P o at e c ă n u e xi st ă ti p d e o m c ar e s ă1 în tr e a c ă p e a c e st a în c o m p or ta re fr u m o a s ă şi si m p at ic ă.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI în d ef in iti v î m b u c ur ăt o ar e. p e nt ru c ă ei n uşi o c ol e sc în d at or iri le .

o i m e n s ă p o v ar ă.8 o r A s A d e s e a a c e a st ă st ar e d e s pi ri t s e e x pr i m ă în ţi n ut ă. c a to at ă lu m e a s ă în ţe le a g ă c e e n or m ă p o v ar ă îi a p a s ă. în fă ţi ş ar e a lo r n e a m in te şt e in v ol u nt ar d e c ar ia ti d e. Ei ar at ă d e pr i m aţ i. c ât tr ăi e sc . c o n d a m n at e s ă pr o pt e a sc ă. m er e u a d u şi d e s p at e. S u nt o a m e ni c ar e ia u to tu l fo ar te în s .

d or in d c a a c e st a s ă n u s e o c u p e d e ni m ic al tc e v a d e c ât d e pr o pr ia lo r p er s o a n . O a m e ni i d e fe lu l a c e st a re u ş e sc u n e or i s ăşi g ă s e a sc ă u n re fu gi u în re li gi e. fă ră aşi m o di fi c a c o m p or t am e nt ul . îl pl ic ti s e sc p e b u n ul D u m n e z e u c u n e c a z ur il e lo r. 9 R E LI GI O ZI T A T E A.. Ei s e tâ n g ui e şi s e la m e nt e a z ă.

2 4 2 4 .

în sensul de a-i face cuiva morală. 214. nu există furie fără a exista duşman. într. când corespund metodei de viaţă. persoana respectivă încearcă să se situeze în prim-plan. Ele au scopul de a determina o schimbare în situaţia omului. care să fie în favoarea sa. Un duhovnic a avut ideea so scutească de toată această povară a păcatelor imaginare şi i-a explicat că nu are nici o vină şi că este fără pată. nefăcând decât să se jeluiască şi să-1 pisălogească. dat fiind că a luat asupră-şi atâtea grele păcate. (Nota trad. se manifestă printr-o descărcare bruscă şi. şi încă posibilă în societatea noastră. sub presiunea unei necesităţi conştiente sau inconştiente. Accesele de mânie ar fi 2 5 2 5 . fata i-a strigat acestuia că nu mai este demn să calce în biserică. mai bine zis. şi foarte ambiţioasă. Foarte cuminte şi harnică. Printr-o mobilizare maximă a energiei. Căci.) 3 „Lewiten Icscn". Aşadar. pe stradă. fără ca ei înşişi să mişte un deget pentru îmbunătăţirea s itua ţiei în care s e g ăses c. nimeni nu avea să-i aducă nici cel mai mic reproş. de neînţeles. (Nota trad. ea se distingea şi prin importanţa acordată religiei. să-şi adjudece victoria. la sentimentul de insuficienţă (Gefiihl der Unzulăngichkeit) care îl constrânge pe purtătorul său săşi adune toate forţele şi să execute mişcări mai ample decât cele obişnuite. Nu este necesar să examinăm în continuare cazul de mai sus.) Afectele reprezintă exacerbarea acelor fenomene psihice pe care le-am denumit trăsături de caracter.) 2 „spanische Stiefel" — cizmă de tortură.o zi ea a început să-şi facă reproşuri. f Capitolul V AFECTELE Până unde pot merge lucrurile. ca şi trăsăturile de caracter. Ele sunt forme de activitate delimitate în timp ale organului psihic. în realitate. care nu pot avea loc decât la un om care a renunţat la alte posibilităţi de a-şi realiza obiectivul sau care. cum vanitatea îi face pe purtătorii ei judecători ai virtuţii şi viciului. unul din aspectele afectelor se referă la acelaşi sentiment de inferioritate. acuzânduse că nu este îndeajuns de pioasă. îndeplinindu-şi cu scrupulozitate toate îndatoririle religioase. Aşa cum. nu crede. plângând şi acoperindu-se de păcate. ne arată cazul unei fete în vârstă de 18 ani.ALFRED ADLER exact cum o fac ceilalţi oameni. Este o metodă preferată. care. ce-i drept. aşa încât cei apropiaţi au început să se teamă serios de starea sănătăţii psihice a fetei. nu se poate ca acest afect să nu aibă drept scop biruinţa asupra duşmanului. Nu sunt fenomene enigmatice. ele apar totdeauna atunci când au un sens. Ast a ei o pr et ind numa i ş i numai din partea celorlalţi. Sunt manifestări intense. ori nu mai crede în alte posibilităţi. ai binelui şi răului. Vedem cum şi în acest domeniu răzbate ambiţia. liniei de conduită a omului. La un moment dat a ajuns ca ziua întreagă să nu facă decât să se autoacuze.p. că a violat poruncile biblice şi că a nutrit gânduri nelegiuite. ai inocenţei şi falsităţii. A doua zi. NOTE 1 A se vedea capitolul „Dostojewski" din Praxis und Theoric der Individual-psychologie. sunt orientate spre un scop. Mereu era de găsit într-un colţ. aceea de a te impune prin astfel de reacţii supradimensio nate. bunăoară. (Nota trad. dar.

Un afect care simbolizează clar aspiraţia către putere şi setea de dominaţie a omului este mânia. Cel mai adesea la astfel de oameni găsim şi alte trăsături de caracter. Aceasta nu este. ne putem reprezenta ce afecte ţin de natura sa. bunăoară. care nu suportă ca nimeni să fie mai sus ca ei. Ei au impresia că prin această conduită. Există oameni care îşi fac din aceasta un sistem de reacţie şi care se caracterizează prin faptul că. dacă nu cumva cineva nu le cântă îndeajuns în strună. într-o manieră de obicei dintre cele mai dureroase pentru persoanele care îi sunt apropiate. Acest afect va viza întotdeauna ceva de valoare. AFECTE DISOCIANTE 1. paloare. sau va deteriora obiecte de valoare. la cea mai mică lezare a sentimentului puterii. cu o anumită regularitate. în general. Numim aceasta starea de alarmă afectivă a organului psihic. cu ajutorul afectelor. adică de efecte asupra circulaţiei sanguine şi organelor respiraţiei (accelerarea pulsului. Căci un asemenea om va intra în mod fatal cu uşurinţă în conflict cu toată lumea. 2 5 2 5 . la cei care nu se cred destul de capabili săşi atingă ţelul obţinerii superiorităţii şi care simt că le fuge pământul de sub picioare. a putut ieşi dintr-o situaţie dificilă. care îi determină să nu se încreadă în nimeni. Nu ne ocupăm aici de asemenea cazuri. el nu cunoaşte de fapt decât un singur mod de a proceda: să facă scandal. un om atât de ambiţios se va retrage înspăimântat din faţa unor îndatoriri serioase şi se va integra greu în societate. Pe baza cunoştinţelor dobândite până acum. Dacă i se refuză ceva. ori la nivelul lor. Există. persoane la care mânia se declanşează în mod obişnuit. într-un cerc restrâns această metodă duce. probabil probată adesea de dânşii. ci vor să-1 atingă prin mijloace forte. MANIA. Va sparge o oglindă. nu lucruri fără importanţă. după aceea. Afectele sunt şi ele strâns legate de esenţa personalităţii şi nu sunt caracteristice pentru in dividul izolat. La aceasta se asociază o doză maximă de suspiciune. ca re au mereu nevoie să se simtă superiori. Strădania de a se impune degenerează uneori într-un fel de beţie a puterii (Machtrausch). Dată fiind perfecta fuziune dintre psihic şi corp. Avem în vedere o afectivitate care se afişează nestăvilit. Iar dacă cunoaştem întrucâtva un om. care mereu stau la pândă să vadă dacă nu cumva cineva le impietează domeniul. la anumite rezultate. dar care se pierd de îndată ce se iese din cercul respectiv. fără să le fi sesizat pe viu. Aşadar. recunoaştem în persoana mâniosului un individ care. desfăşurân-du-şi întreaga forţă. încearcă în mod serios să se dezvinovăţească. modificări funcţionale în respiraţie). ajung cel mai uşor să-şi domine adversarul şi să-şi impună voinţa. vădită în cazul în care asemenea oameni răspund.____________ALFRED ADLER___________________________ mult mai puţine. Fiecare individ intră în aceeaşi categorie în măsura în care el se implică în situaţia la care participă ceilalţi. la mulţi oameni. o metodă elevată. în cazurile mai grave. susţinând că nu ştie ce a făcut. ci sunt de găsit. Sunt fenomene adânc înrădăcinate în firea omului şi fiecare din noi poate dispune de ele. dar în cele mai multe cazuri are efect şi cine nu-şi poate aminti cum. Sunt oameni aroganţi. vom constata că de fapt nu renunţă la ţelul lor. extrem de susceptibili. Căci intenţia de a fi vrut să lovească în cei apropiaţi era prea evidentă. indicate mai sus ca limitrofe. desigur. Nu este cu putinţă să i se dea dreptate dacă. printr-un acces de furie. Este o metodă generată de sentimentul de inferioritate. îşi exteriorizează efectele asupra corpului. printrun acces de furie. care îl determină în mod imperios pe om să-şi adune puterile şi să caute să se impună într-o manieră brutală şi necivilizată. cu ajutorul forţei. cum este afectul. situaţii în care un acces de mânie este în bună măsură îndreptăţit. fără îndoială. CUNOAŞTEREA OMULUI A. Deducem din aceasta că asemenea procedee sunt în mod necesar rezultatul unui plan premeditat. orice rezistenţă. desigur. roşire. se străduieşte să obţină superioritatea. nu recurg la altă metodă. Afectele sunt însoţite de fenomene fizice secundare. în mod necesar un atât de zguduitor proces psihic. dacă nu ar exista posibilitatea de a te impune pe această cale. Această formă de manifestare trădează desluşit scopul de a înfrâng e rapid.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI C ât pr iv eş te e x pr es ia at it u di n al ă a fu ri ei . As pi ra ţi a că tr e pu te re a un ui o . es te s uf ici e nt să -i sp u n e m p e n u m e ca să şi a v e m în fa ţa oc hi lo r i m a gi n e a fu ri os ul ui . ca re a p ar e în pr i m pl a n cu to at ă int en sit ate a şi cl ar it at e a. A ce st ef ec t d o v e d eş te ab oli rea apr oa pe in te gr al ă a se nt im en tu lui de co m un iu ne so ci al ă. Es te at it u di n e a os til ă fa ţă d e ce ila lţi .

î n af ar ă de inj ur ii. d a c ă nu ins ur m on ta bil e. în ori ce ca z de os eb it de m ari .m D i c ă L a li ni a st ră d a ni ei lo r d e aşi af ir m a pr o pr ia v al o ar e. ca re fo r m ea ză c o nţ in ut ul o bi ş n ui t al ac cese lo r de m ân ie. U n c o pi l ir a sc ib il n e d o v e d e şt e m er e u c ă lu pt ă p e nt ru a s e p u n e în v al o ar e şi c ă re zi ste nţ el e d e c ar e s e lo v e şt e îi a p ar . ac te le de vi ol en ţă m er g at ât de de pa rt .

îi co m pă ti m es c. se pa re că pr in ac ea st a n u n u m ai că se ini ţi az ă u n at ac as u pr a m e di ul ui . le in su flă cu ra j et c. le dă ce va . le vi n în aj ut or . D ac ă tri st eţ ea se d es ca rc ă pr in la 2 5 cri mi şi tâ n g ui ri. ci şi o 2 5 .e 2 R e d r.

ju d e c ă t o r şi cr iti c. înt ot de au na se vo r m an ife sta . c a u n f el d e a c u z a t or . Tr is te ţe a e st e c a u n ar g u m e nt m e ni t s ăi în d u pl e c e p e c ei la lţi . ar g u . înt run fe l s a u al tu l. ati tu di ne a de re cl a m an t.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI si t u a r e a c el ui m â h ni t d e a s u p r a c el o r di n ju r ul s ă u. pr et e nţ ii fa ţă d e a nt ur aj . P ot fi ne t re cu no sc ut e sp iri tul re ve nd ica tiv .

A s e m e n e a f o r m e d e a b u z n u . a ş a în câ t o m ul m â h ni t p a r e p u r şi si m pl u e m a ci a t. V o m a s e m n if i c ă o c o n d a m n a r e ş i o u m il ir e a c e l o rl a lţ i. o f e ri n d u n e o a d e v ă r a t ă „i m a gi n e a ja le i" .m e Ş i s l 3 A c o s ti li t a t e . T ri s t e ţ e a ca af ec t d u ce a d e s e a l a a b ţi n e r e a d e a s e h r ă n i.

ci îi o p u n. f u ri a şi tr is t e ţ e a s u n t a f e c t e d is o ci a n t e . le z â n d s e n ti m e n t ul d e c o m u ni u n e s o ci al ă.C u t o a t ă si m p a ti a p e c a r e n e o c â ş ti g ă î n tr o m ă s u r ă s a u al t a . Fi r e şt e. E le n u -i u n e s c p e o a m e ni . d a c ă e st e m ai în d el u n g a t ă. tr is t e ţ e a d e t e r m in ă o a p r o pi e .

4 2 5 2 5 .

D e e x e m pl u. c a şi tr is t e ţ e a. p e lâ n g ă c ă est e un af ec t di so ci an t. la o le g ăt ur ă su ige ne ris c u c ei la lţi . d ar al e ar g ă în al ta . A c e st af e ct s e c o m pl ic ă p ri n fa p t ul c ă. c o n d u c e. s pr . u n c o pi l în fri c o ş at s e s m ul g e di nt ro si tu aţ ie .ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI 5 . O i m p o rt a n ţ ă c o v â rş it o a r e în vi a ţ a o m u lu i a r e fr ic a. F R IC A ( S P A I M A ).

în re ali tat e est e vo rb a de în ce rc ar ea de a sta bil i un ra . tr e b ui e c a ci n e v a s ă le st e a to td e a u n a la di s p o zi ţi e. P â pr of u n dâ n d ce rc et ar ea ac es tu i fe no m en . aj u ng e m la a c el e a şi c o n cl u zi i p e c a r e le a m d e s p ri n s di n a n al iz a a n xi e t ă ţi i c a tr ă s ă t u r ă de ca ra ct er. A ve m A de -a fa ce cu o a m e ni c ar e c a ut ă s ă s e sp rij in e pe ci n e v a în vi aţ ă.e A v .

re p re z e nt â n d o a r .p o a n L in ia a s c e n d e n t ă n u li p s e şt e ni ci d e ai ci . fii n d v o r b a d e u n o m c a r e tr e c e d e la u n s e n ti m e n t d e in s a ti sf a cţ ie la u n ul d e s u p e ri o ri t a t e. M â n ă în m â n ă c u e a m er g e r â s ul c u ef e ct ul s ă u el ib e r at o r. e x p r e si a a u t e n ti c ă a bi r ui ri i di fi c ul t ă ţil or . în fo n d. B u c u ri a e st e.

2 5 2 5 .

co nd iţi on at e de fir ea o m ul ui re sp ec tiv . U nii pa ci en ţi ar ăt au cl ar e se m ne de b uc ur ie şi râ de au la şt ir ea cu tr e m ur ul ui d e la M es si n a.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI E xi st ă şi ai ci m an ife st ăr i ab uz iv e. de fa pt . nu vo ia u ca pri n m âh nir e să la se să tr an sp ar ă un se nti m en t de sl ăb ici un e. ei ad op ta se ră af ec tul co nt rar . în ce rc ân d să în de pă rte ze m âh nir ea . La o ce rc et ar e m ai at en tă sa do ve dit că ei râ de au pe nt ru că . D eo se bit de .

U n a f e c t a t â t a s o ci a n t. e s t e r u şi n e a .f r 2 m u P o î n d e a f a c e d o a r c u o f i c ţ i u n e . d i n c a r e s p e r ă m s ă e x t r a g e m î n v ă ţ ă m i n t e p e n t r u v i a ţ a n o a s t r ă . 3 . E s t e şi a c e a s t a o s tr u c t u r ă p si h ic ă d i n sf e r a s e n . c â t şi d is o ci a n t. R U Ş I N E A .

E x i s t ă o a m e n i c a r e r o ş e s c s u r p r i n z ă t o r d e u ş o . c a r e e s t e m a i d e g r a b ă o î n c l i n a ţ i e d e a o l u a l a f u g ă . l ă s a r e a î r i j o s a o c h il o r s u n t r e a c ţ ii d e f u g ă . D i s t i n g e m ş i f o r m e a b u z i v e . c a r e n e a r a t ă li m p e d e c a r a c t e r u l d i s o c i a n t a l a c e s t u i a f e c t. î n t o a r c e r e a s p a t e l u i.t i s t e u n g e s t r e t r a c t i l l e g a t d e o p r o a s t ă d i s p o z i ţ i e .

G r ă it o a r e e s t e . î n r e l a ţ i i l e l o r c u s e m e n i i . d i n a c e s t p u n c t d e v e d e r e . A r o ş i e s t e p e n t r u d â n ş i i u n m i j l o c d e a s c ă p a d e s o c i e t a t e . N O T E 1 L a R o c h e f o u c a u l d . 1 3 2 . E d i t u r a M i n e r v a . S e v a p u t e a c o n s t a t a c ă . 1 9 7 2 .r . m a i a l e s u r m ă t o a r e a r e fl e c ţi e : „ A d e s e a d . t r a d u c e r e . d e o b i c e i . p . l a a c e ş t i o a m e n i p r e d o m i n ă t e n d i n ţ e l e d i s o c i a n t e . n o t e ş i i n d i c e a n a li t i c d e A u r e l T i t a . B u c u r e ş ti . M a x i m e ş i r e f l e c ţ i i .

) 2 6 . 1 1 1 ) . l e d ă m s e m n e d e c o m p ă t i m i r e c a s ă i f a c e m s ă î n ţ e l e a g ă c ă s u n t e m m a i p r e s u s d e c â t e i " ( p .ă m d o v a d ă m a i m u l t d e o r g o l i u d e c â t d e b u n ă t a t e d e p l â n g â n d n e n o r o c i r i l e d u ş m a n i l o r n o ş t r i . ( 2 6 N o t a t r a d .

inoculându-le. ambiţioşi şi vanitoşi. La aceasta se adaugă însuşi mo dul de orga nizare a familiei. în felul acesta. Acesta pretinde în mod ostentativ dreptul ca propriii copii să fie îngrijiţi aparte. Nietzsche spune că 263 262 . dorind ca ceilalţi să le arate aceeaşi ascultare şi supunere pe care s-au obişnuit s-o vadă faţă de cele mai puternice persoane din jurul lor. ca să spunem aşa. Mama este pentru copil cea mai relevantă întruchipare a aproapelui. buni educatori. bazate pe propria sa experienţă. Aşa se face că răul îşi urmează cursul. în şcoală şi în viaţă asupra dezvoltării organului psihic. manifestă înclinaţia de a se retrage din lumea devenită oribilă pentru dânşii şi de a duce o existenţă solitară. determină rapid o rezistenţă făţişă sau secretă. până şi în perioade din cele mai avansate din viaţa lor. Aceasta se poate constata şi la copiii mici de tot. dar numai până la un anumit punct. ei vor merge atât de departe încât să pretindă consideraţie din partea tuturor. care. Aşa se ajunge la situaţia că tocmai educaţia familială săvârşeşte cele mai grave erori. pe acel „tu" demn de încredere. datorită atitudinii lor. copiilor ideea că ei trebuie să se situeze totdeauna mai sus decât ceilalţi şi să fie consideraţi mai buni. de la care el învaţă să-şi recunoască şi să-1 simtă aproape pe semenul său. întemeiată doar în foarte slabă măsură pe sentimentul de comuniune socială. Părinţii sunt. Ne referim la influenţa educaţiei făcute în familie. fie şi în detrimentul altora. suferă eşecuri. Ceea ce deţine astăzi rolul principal în educaţia familială est e un egoism de familie dezarticulat. legat de demonstrarea plăcerii asociate cu exercitarea puterii.CUNOAŞTEREA OMULUI ANEXĂ OBSERVAŢII GENERALE PRIVIND EDUCAŢIA Am vrea să adăugăm aici câteva cuvinte cu privire la o temă care până aici nu a putut fi atinsă decât în treacăt şi în mod întâmplător. care nu vrea să se desprindă de concepţia cu privire la rolul de dirijor al tatălui. Cei drept. tratează întreaga umanitate ca şi cum aceasta ar fi familia lor. Primele manifestări de afecţiune sunt urmarea relaţiilor cu mama. împinşi uneori de amintirea inconştientă (unbewusste Erinnerung) a situaţiei în familie. aşa încât vom admite fără rezerve că nu există o instituţie mai convenabilă decât familia pentru creşterea unei umanităţi apte pentru o existenţă mai bună. Din păcate însă nu putem afirma ca părinţii sunt buni psihologi sau buni pedagogi. Drept urmare. pe planul educaţiei familiale care se face la noi este aproape inevitabil ca în mintea copilului să se înfiripe ţelul obţinerii superiorităţii. cărora le place s-o facă pe grozavii. Desigur. familia este de asemenea cea indicată să dezvolte sentimentul de comuniune socială. sau. Consecinţa cea mai gravă este aceea că li se oferă copiilor un model de aspiraţie către putere. atunci când. Este ne îndoielnic faptul că educaţia care se face astăzi în familie favorizează aspiraţia către putere. manifestat în diverse grade. de asemenea. ceea ce îi face lacomi de putere. dezvoltarea vanităţii. Această autoritate. fenomenul persistând la adulţi. care dispun de perspicacitatea necesară recunoaşterii de la bun început a devierilor psihice ale copiilor lor şi combaterii acestora printr-un tratament adecvat. Desigur că aceasta nu-şi face niciodată loc fără dificultate. date fiind cele arătate cu privire la aspiraţia către putere şi autoritate. Tocmai în cazurile de îmbolnăvire familia se dovedeşte mediul cel mai potrivit în ceea ce priveşte conservarea genului uman. o concepţie a autorităţii paterne. ca nişte fiinţe care trebuie să se bucure de o consideraţie deosebită. intrând astfel în conflict cu părinţii şi cu mediul social în general. familia prezintă avantaje incontestabile şi c u greu se poate recomanda o instituţie în care copiii să fie mai bine crescuţi decât în familie sub raportul conduitei judicioase1. în această privinţă oricine poate da sfaturi.

ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI fi e c a r e îş i f ă u r e ş t e i m a g i n e a i d e al ă a c el u i i u b it d u p ă r a p o rt u ri le c a r e a u ex ist at în tr e el şi m a m a s a . c ă r el a ţi il e cu m a m a f o r m e a z ă î n g e n . P e s t al o z zi a a r ă t a t d e m ul t c ă m a m a e s t e a c e e a c a r e îi d ă c o p il ul ui lu m in a c ăl ă u zi t o a r e în r el a ţi il e lui cu c ei la lţi o a m e n i.

n e f ii n d s a t u r a ţ i d e a c e l s e n t i m e n t d e c o m u n i u n e s o c i a l ă c a r e a r p u t e a s ă î n f l o r e a s c .e r î n e n 2 d e a t r ă i . a t u n c i e s t e l i m p e d e c ă c e a m a i m a r e p a r t e a c o p i i l o r n u s e d e z v o l t ă c a p r i e t e n i a i v i e ţ ii ş i a i s o c i e t ă ţ ii .

C u g r e u v o m g ă si u n p r o f e s o r c a r e s ă . n u e s t e p o t ri v it ă p e n t r u a c e a s t ă m is i u n e . î n f o r m a s a d e a s t ă z i. O e x a m i n a r e ri g u r o a s ă n e a r a t ă î n s ă c ă n i c i ş c o a l a .ă î n i z D a c ă n e î n t r e b ă m a c u m c e a l t ă i n s t a n ţ ă a r p u t e a f i î n m ă s u r ă s ă r e m e d i e z e d e f i c i e n ţ e l e d e z v o lt ă ri i c o p ii l o r. a t e n ţi a n o a s t r ă s e v a î n d r e p ta î n p ri m u l r â n d s p r e ş c o a l ă .

n u m ă r u l p r e a m a r e . d a t ă f i i n d s i t u a ţ i a d e a z i a ş c o l i i .s e p o a t ă l ă u d a . E l n u e s t e n i c i d e c u m p r e g ă t i t î n a c e s t s c o p ş i n i c i n u a r e p o s i b il it a t e a s ă fi e . p e n t r u c ă e s t e o b li g a t s ă u r m e z e o p r o g r a m ă a n a li ti c ă . p e c a r e t r e b u i e s o t r a n s p u n ă î n p r a c ti c ă f ă r ă a -i fi î n g ă d u it s ă s e i n t e r e s e z e c u c e m a t e ri a l u m a n a r e d e l u c r a t. c ă e l r e c u n o a ş t e î n e s e n ţ a l o r d e f i c i e n ţ e l e u n u i c o p i l ş i c ă l e p o a t e e l i m i n a . P e d e a lt ă p a r t e .

U n ii s e v o r g â n d i. T r e b u i e .d e e l e v i g r u p a ţ i î n t r o c l a s ă f a c e c u n e p u t i n ţ ă c a e l s ă î n d e p l i n e a s c ă a c e a s t ă s a r c i n ă . s ă c ă u t ă m î n a l t ă p a r t e o i n s t a n ţ ă c a p a b i l ă s ă î n l ă t u r e n e a j u n s u r i l e e d u c a ţ i e i î n f a m il i e . p o a t e . d e a c e e a . c ă î n s ă şi v i a ţ a e s t e o a s e m e n e a i n s t a n ţ ă . n e a j u n s u ri c a r e n e î m p i e d i c ă s ă d e v e n i m u n p o p o r u n it . b i n e s u d at . C h i a r ş i d i n c e l e s p u s e p â n ă a i c i î n a c e a s t ă c a . D a r şi e a a r e p r o p ri il e s a l e li m it e .

d e ş i u n e o r i a p a r e n ţ a e s t e a l t a . e l v a a v e a 2 6 5 . a m b i ţ i a s a s e o p u n . C ă c i c h i a r ş i a t u n c i c â n d a p o r n i t o î n m o d v ă d it p e o c a l e g r e ş it ă .r t e r e i e s e d e s t u l d e c l a r c ă v i a ţ a n u e s t e î n s t a r e s ă s c h i m b e u n o m . V a n i t a t e a o m u l u i .

a fost nocivă chiar şi în familie.) 266 . deoarece nu este deloc dispusă la toleranţă. Va fi posibil să vorbim de o şcoală bună doar atunci când ea va fi în concordanţă cu imperativele dezvoltării organului psihic. (Nota trad. trebuie să ne întrebăm ce a realizat bun. reflectând la ce este de făcut.) dcrFunktion derMutter". La ce va sluji o autoritate care. de fapt. acea autoritate. Aceasta nu poate duce în continuare la rezultate pozitive. oricum. ci ne respinge cu răceală. o autoritate trebuie impusă prin constrângere.) Viaţa. după cum am văzut. Ea ar fi capabilă de aceasta. în timpurile mai noi. nu poate determina schimbări esenţiale. viaţa este chiar un rău dascăl. NOTE 1 2 „unterrichtigerFuhrung". în textul original. când în general ea există. Oameni care au viziunea lor bine consolidată şi care sunt puşi în mişcare de ţelul obţinerii superiorităţii. Nu este permis ca sentimentul autorităţii să se bazeze pe constrângere. se cere restabilirea în şcoală a autorităţii de altădată.ALFRED ADLER CUNOAŞTEREA OMULUI mereu sentimentul fie că vina pentru aceasta o poartă alţii. Căci până în prezent acela care ajunge să conducă şcoala face din ea un instrument pentru realizarea propriilor sale planuri. Examinând acum ansamblul problemei. ci trebuie să se întemeieze pe sentimentul de comuniune socială. totuşi. pentru că viaţa ia în primire oameni gata formaţi (schon fertige Menscheri).) 3 "mit einer tropischcn Wârme". Şi. nu ne avertizează. ambiţioase. (Nota trad. Rareori este de găsit cineva care să se fi poticnit în viaţă şi care să se oprească asupra greşelii sale. Numai o asemenea şcoală o vom putea noi numi şcoală socială. Iar când. nu se ajunge în cele din urmă decât la revolta tuturor împotriva ei? în afară de aceasta. fie că nu poate să facă altfel. Până şi în şcoală autoritatea.în textul original. în textul original. Este imposibil să-i impui copilului o autoritate fără ca aceasta să aibă consecinţe păgubitoare pentru dezvoltarea sa psihică. (Nota trad. copilul vine la şcoală cu conştiinţa clară a faptului că dascălul este un slujbaş al statului. iar din punct de vedere psihologic faptul este de înţeles. dacă nu ar avea greşelile şi practicile ei abuzive. în şcoală fiecare copil este pus într-o situaţie care urmăreşte dezvoltarea sa psihică. De aceea ea trebuie să satisfacă cerinţele unei dezvoltări psihice avantajoase pentru copil şi societate. (Să ne amintim şi de expunerea noastră cu privire la valorificarea celor trăite. unde condiţiile sunt mai favorabile educaţiei judicioase şi unde. lăsându-ne să ne prăbuşim. deşi ea va fi nu o dată recunoscută de la sine. Dimpotrivă. nu are răbdare să ne înveţe de două ori unul şi acelaşi lucru. de obicei vanitoase. rareori va fi recunoscută fără rezerve. nu ne rămâne decât să formulăm următoarea concluzie: singura instanţă capabilă să ne ajute este şcoala. prin urmare.

de la începutul vieţii psihice şi până când omul şi-a conturat mai mult sau mai puţin conştient scopul. pe când 268 altele au fost abia schiţate. de aspiraţia către putere şi superioritate a fiecărui individ. sensibilităţii şi gândirii şi aducând în discuţie. spirituală şi corporală. pe de altă parte. sunt dirijate şi modelate pe o cale determinată.CUNOAŞTEREA OMULUI CUVÂNT DE ÎNCHEIERE Am încercat să explicăm în lucrarea de faţă faptul că organul psihic rezultă dintr-o substanţă funcţională înnăscută. Am discutat în detaliu despre o serie de trăsături de caracter şi de afecte care ne sunt un ghid valoros în înţelegerea omului. care nu sunt înnăscute. ceea ce înseamnă că atât cerinţele organismului. îi frânează sau face imposibilă dezvoltarea sentimentului de comuniune socială şi cum tulbură mereu colectivitatea omenească şi în egală măsură pe individ. Am stabilit că toate aceste fenomene se leagă între ele într-o structură coerentă. Iniţiem cu aceste cercetări cunoaşterea omului. analizând capacitatea de percepţie. specifică. în om se acumulează ambiţia şi vanitatea. cât şi acelea ale societăţii omeneşti trebuie să-şi găsească satisfacerea. că pe de o parte ele se supun unei legi a comunităţii sociale şi că. dar care nouă ne pare de o extremă importanţă. indispensabilă pentru toată lumea. în conexiune cu sentimentul său de comuniune socială. 269 . trăsăturile de caracter şi afectele. în continuare. şi că dezvoltarea sa are loc în întregime în condiţii sociale. procesele memoriei. potrivit cu aspiraţia către putere a fiecărui. ar urma o linie directoare. ştiinţă care abia dacă este cultivată. Perspectiva care ni sa deschis ne arată că. conduc la configurarea anumitor trăsături de caracter. am urmărit această dezvoltare. Acesta este cadrul în care se dezvoltă organul psihic şi de care va depinde evoluţia sa. Această lege a dezvoltării psihice ni se pare incontestabilă şi o socotim cel mai important mijloc de orientare pentru oricine nu vrea să cadă pradă impulsurilor sale obscure. în cele din urmă. ale căror forme de manifestare pot fi recunoscute clar în tendinţele şi modurile sale de acţiune. reprezentarea. ci se dezvoltă ca şi cum. într-o nuanţare gradată a dezvoltării pentru fiecare caz concret. ci năzuieşte să-şi edifice în chip conştient destinul. făcând să eşueze străda niile sale. Am văzut că scopul omului de a obţine superioritatea. Am arătat cum tocmai exacerbarea ambiţiei şi a vanităţii împiedică progresul ritmic al individului.

J.39 BRUCĂR.64 271 .37 ALLEN.: 190 ENGELS.8. Marcus Tullius: 126 D DARWIN. Anton: 38 BACH.A.240 DUMITRIU.Cliford: 11. Ludwig van: 9.P.L.L.:93 CARLYLE.23. Charles: 10 FREUD.:9.Carl: 8.34. 16.:7.75 BERGSON.94 FROEBEL.34 ANDERSEN. Alfred: 37 FERE.F.61 DEMOSTENE: 9 DILTHEY.159 BEETHOVEN.25.73.12.August: 158. Alfred: 8 ARISTOFAN: 158 ASZODY.Oliver: 34.Ferdinand:8 BRACHFELD.32 CICERO. Charles: 18. 215.F.Fr.Ernest: 25.11.:60 ESAU: 164 ESCHIL: 135 CAPONE. Henri: 24 BIRNBAUM.13.AL.:93 AVENARlUS.28 DOSTOEVSKI.30. 35.30.18.INDICE DE NUME ADLER. 17.28.Sigmund: 7.33.32.JohannSebastian:9 BEBEL.26.37.35 BROSER:36.Wilhelm: 11.:30 FURTMULLER.Thomas: 187 FARAU.34.W. Alexandra: 39 AEPPLI.9.28 120.M. Hans Christia APPELT.Richard:25 CHAPLIN.

J .135 LOWY.222 GROOS.35.125.38 GOETHE.34 MOSAK.J. Leonard: 5. Ida: 8 M MARX. :30 LAIGNELLAVASTINE . Constantin: 36 GRIGOREalVII-lea: 159 GRILLPARZER. 261 LAVATER.Roger:8 N SHAKESPEARE.Eduard:26 STERN.167 IBSEN.GANZ. 36 RE BE CA : 16 7 R O US SE A U.Bedrich:9 SOCRATE: 25. J.36 RA TT NE R.Ermin: 8.Gerhard: 190 TITA. Paul: 34.27.128.:40 HOLUB.Er nst:8.:30.Madeleine: 14.: 8. Anette: 9 KRAW1 EC.Enne:131 NIETZSCHE.38 VAIHINGER.T.64 WIENER.34.Hans:10.26.35.30.Dimitrie: 36 TUDOSESCU.Manes:34 SPRANGER. Cari Gustav: 7.ll W WEXBERG.E rnst:21 IACOB: 164.Henrik::28 IOSIF: 126.C: 135 LICHTENBERG.Arthur:8 HOMER: 9 LA ROCHEFOUCAULD: 196.:190 GORGOS.S.Geor ge:93 SCHAFFER .G. Aurel: 262 JAHN.John:9 MOEBIUS.32.O tto:8 KELLER MANN.32 KRETSC HMER. Johann Wolfgang von: 28. Vasile:38 PESTALOZ ZI.38 MUCCHIELLI. Franz: 219.J.William: 28 SIMONIDEdinChios:131 SMETANA.38 WEININGER: 144 WENTZMER. William: 26 STRINDBERG.S.246.: 30. Herbert: 23. August Ferdinand: 144 MONTAIGNE.59 K KAUS.Arthu r: 144 2 7 2 7 . JacobL.263 NURMI.M. C. Ion: 31.Friedrich: 10.HaroldH.207 GOLDSTEIN. 31.260.93 JUNG.: 20. Johann H.: 7.194 SPERBER. Paavo: 9 PARHON.Sophie:8 SAND.134 H HERODOT: 41 HIPPOCRATE: 183 HIRZEL.37 GAVRILIU.Karl:60 MILTON.12. 162 ISAC: 167 NAPOLEON 1:223 NIELSEN.37 SCHOPENH AUER. Michel Eyquem de: 30 MORENO.Karl: 114. August: 144 TODORANU. M.37.C: 125.: 190 PAVELCU. Norbert: 31.I.: 34 LAZARSFE LD.264 PLOTTKE.27. 28.

900 lei 14. Rîpeanu.000 lei 22.Voinţa şi patologia ei Th.Filosofia şi mistica numărului Jeanne Ancelet-Hustache .Dicţionar de filosofie Larousse .Dicţionar de cinema îndreptar ortografic.900 lei 19.900 lei 18.900 lei 26.900 lei 17.900 lei 22.Dicţionarul spaţiului Jacques Derrida .900 lei 17.Norii Tudor Opriş .900 lei 43.900 lei 24.900 lei 7.Regele Lear Platon . Ribot .900 lei 16.Dicţionar de psihiatrie Larousse . 1) Aristotel-Organon (voi. Gând uman.900 Ici 14.Dialoguri (tiraj nou) Aristotel .000 lei 46.Logica sentimentelor Karen Horney .Meister Eckhart şi mistica renană Patricia Hidiroglu .Dicţionar de civilizaţie egipteană Larousse-Dicţionar de psihanaliză Larousse .500 lei .500 lei 16.Mistica.în căutarea unei paradigme a complexităţii William Golding .900 lei 15. Ribot .Personalitatea nevrotică a epocii noastre Frieda Fordham .900 lei 27. Franţois Brune . ortoepic şi de punctuaţie Larousse .Omul suprasensibil in concepţia antroposofică Jeanne Guesne .%()lei 30. Shakespeare .Poveşti 47.900 lei 32.900 lei 11. Jung Leonard Gavriliu .Organon (voi.900 lei 16.Zeii suverani ai indo-europenilor Rudolf Steiner .Dicţionar de civilizaţie musulmană Larousse .900 Ici 24.500 lei 14.Hristos şi Karma Georges Dumezil .900 lei 18.900 lei 3.Introducere în psihologia lui C.Inconştientul în viziunea lui Lucian Blaga Vasile Tonoiu .Apa divină .LA EDITURILE IRI ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC AU APĂRUT: Bujor T.900 lei 16.Dimineaţa poeţilor Petru Creţia. Dumezil .Corpul spiritual W. I!) Th.Diseminarea Brice Parain .ci 7. Cristina Corciovescu .Logosul platonician Marcel Gauchet .900 lei 14.G.500 lei 24.Evanghelia după Luca Rudolf Steiner .900 lei 24.Dilema iui Jackson ■ Eugen Simion .900 Ici 32.Inconştientul cerebral Matila Ghyka .000 lei 26.Uitarea omului şi onoarea zeilor G.000 lei 26.900 lei 19.Oameni de hârtie Ir is Murdoch.00!! .Zoologia Copacul fermecat .000 lei 11. gând cosmic Rudolf Steiner .900 lei 32.

830 lei 22.900 lei .900 lei Mircea Rebreanu .Macbeth Kazuo Ishiguro .900 lei Album . Cornel Lungu .000 lei 24.000 lei LA EDITURILE ffil ŞI UNIVERS ENCICLOPEDIC VOR APĂREA: Alfred Binet .1956 .Creştinismul esoteric William Shakespeare .900 lei Mihai Retegan.Optimismul nostru 3.900 lei Mircea Rebreanu .900 lei 32.Explozia 13.O istorie sinceră a poporului român (tiraj nou)44.Dedublarea personalităţii şi inconştientul Marc de Smedt .Poetica 22.900 lei 19.Berthelot şi România 27.Tehnici de meditaţie Rudolf Steiner.Florin Constantinii] .900 lei Mircea Rebreanu .900 lei Mircea Rebreanu -în spaţiul cultura] al Carpaţilor 9.Semnificaţia secolului nostru 9.900 lei 16.Gândirea filosofică română 8.Amintirea palidă a munţilor Aristotel .

22254 20 .22253 52. Adresa: CP 33-2. Bucureşti.Comandând prin po ştă o carte apărută la una din editurile IRI sau UNIVERS ENCICLOPEDIC obţineţi o reducere de: 15% Pentru comenzi cu o valoare mai mare de 60 000 lei obţineţi o reducere de: 20% Costul expedierii prin poştă e suportat de edituri. România Teiyfax: (401)222 62 86.'00 .