You are on page 1of 4

09.04.

2013 Atributul substantival nominatival Primul termen din sintagma este numele clasei actualizate prin cel de-al doilea termen. Ex: Bunicul Gheorghe, orasul Cluj, codul Morse In locul substantivului propriu pot aparea urmatoarele: abrevieri(razele X); numerale cardinal cu valoare substantivala, numeralul are ora de identificare(ora unu, tramvaiul 3, capitolul 5); numerale ordinale cu valoare substantivale( banca intai, etajul al doilea); substantive commune(sarpele boa, luna aprilie, modeul gerunziu); acestea functioneaza ca determinante restrictive semantic si dependente syntactic de baza. 2 tipuri de apozitii: a. Apozitia izolata sau explicativa sau reala apozitie: Prietena mea,Ioana, e bolnava. b. Apozitia neizolata sau determinativa sau falsa: Prietena Ioana e bolnava. Caracteristici: a. Substantivul Ioana izolat prin virgule nu determina substantivul prietena(termen apozat sau explicat) nefiind atribut ci il explica, il reia sub o alta forma detaliata. Relatia dintre ceii doi termini este o relatie apozitionala (Sorin Stati) sau o relatie de echivalenta (Valeria GutuRomalo) sau un non-raport( DD Drasoveanu). Apozitia reala sta fie in cazul N1 fie in acelasi caz cu termenul explicat. Ex: O vad pe Ioana, prietena mea.( Non identitate cauzuala) Pe prietena mea.(identitate cazuala) Nu e vorba de accord ci de coincidenta de caz, fiind o dublura a functiei. Reala apozitie nu se coordoneaza si nu se subordoneaza termenului reluat. Pot aparea anumite adverbe apozitive: adica, anume,mai exact. b. Substantivul Ioana determina termenul regent prietena fiind atribut, de aceea este numit falsa apozitie. Sta intotdeauna in cazul N1 indiferent de cazul termenului regent. Nu se desparte prin nici un semn de punctuatie de acesta si nu poate aparea in lipsa termenului regent. Casa prietenei Ioana e nou renovata.

Atributul substantival genitival. Este exprimat prin substantive si numerale cu valoare substantivala in genitiv. Se realizeaza fie ca genitive sintetic cazual(rochia fetei/Mariei/celor trei/amandurora) sau analytic,prepositional si I se spune constructive echivalenta. Prepozitia “a” cand avem numerale care nu se flexioneaza la genitive sau substantive nearticulate precedate de numeral cu valoare adjectivala sau de anumite adjective

tata) Acesta-I vestitul Ochila. Renuntarea o vreme la distractii. un nume de actiune provenit de la un verb de atribuire: a da. Diferite nuante apar: -genitivul posesiv: casa parintilor. aport. se apropie foarte mult de CCT. Tot cu valoare de genitive posesiv apar si constructiile cu de si la(la mijloc de codru/pretul la gaze).invariabile(diferit.) Atributul substantival acuzatival este neprepozitional.nepot de sora lui Pandila. . este Ac1 prin flexiune si se asociaza cu nume de actiune sau de stare de obicei articulate. acordarea notei 10 celui mai bun.preot. a conferi. a oferi. conducator. Cititul toata noaptea strica ochii. functie. Constructii partitive(niste rochii de-ale Mariei/ganduri deale amandurora).( acordarea de burse studentilor. copii mamei -genitivul subiectiv provine sintr-un subiect si exprima rolul unui agent: plecarea randunelelor -genitivul obiectiv exprima rolul de pacient si provine din CD: rezolvarea problemelor -genitivul calitatii: omul datoriei. Invidia pe notele tale. Ingerul iubirii -genitivul denumirii: apa Somesului Atributul substantival datival Cunoaste doua realizari: constructive invechita specifica limbii vechi si apare dupa termenii regenti nearticulati aratand gradele de rudenie sau atributie sociala. Invidia pe Ion. nu se marcheaza cazual. a decerna. mult) ( Mama a doi colegi/mama a numerosi colegi/parerile a diferiti colegi/a numerosi colegi/diferitilor/multor/putinor colegi).mama. etc. Numirea acestui individ ministru.presedinte. Atributul substantival prepositional Ac1: O limba ca un fagure de miere. Atributul genitival exprima o relatie de posesie. Cealalta constructive este specifica limbii actuale si determina un abstract verbal. relatie(sef.

Atributele substantivale cu regent substantiv verbal primesc aceleasi prepozitii ca verbul inrudit sau ca circumstantialele corespunzatoare. Ex: Negrele-I bucle. loc. Dependenta de parinti/ apelul la justitie/invitatie la restaurant/plecarea odata cu elevii/ D3: Sosirea trenului conform orarului. Conferirea de medalii unora. Plimbarea in susul si in josul raului.ai. G3: Ura ei impotriva lui Moromete. Nepot lui. Atributul pronominal genitival: toate tipurile de pronume. Observatie: in grupul nominal. dativul posesiv numit complement posesiv poate fi conjunct sau legat de un substantive de obicei articulate enclitic sau de un adjectiv articulat antepus. .pronume relative Considerand elementele al.a.adjectiv proninal posesiv. –pronume personal Sunt suflete a caror viata n-are o primavera. dativul posesiv.scop. Alor este atribut pronominal genitival.. timp.ale pronume semiindependente nu va mai exista un atribut genitival realizat prin pronume posesiv astfel in sintagma: Supararea alor nostri – alor nostril este atribut pronominal genitival realizat prin pronume posesiv in genitiv.conditie. Atribut pronominat datival.Femeie stearpa fara suflet fara foc.concesie.semiindependent Nostri. Sufletul nu ti-l da decat cui iti da sufletul lui. Vindecarea gratie tratamentului revolutionar. altora. Atributele prepozitionale pot exprima diverse nuante circumstantiale: mod. pronume personale. Mi-e prieten numai mie. accentuate sau constructii asemanatoare atributului substantival datival. sef aceluia.

Un dar coplesitor:cel de a exista in minunea lumii de a fi vii. Ex: Incepe o existent noua. Observatie: formele conjuncte verbului sunt considerate de GALR complemente posesive. Citirea manuscrisului pentru a-l corecta.de a fi constienti de sine. Vacarescu cantand dulce a iubirii primavera. D3: Obtinerea postului datorita propriilor cunostinte. nehotarate).dativul este ambiguu.. Atributul pronominal prepositional Ac3: Respectul de altii si respectful de sine.atribut pronominal in N Atributul verbal se exprima prin forme verbale nepersonale. Cantemir croind la planuri la cutite si pahare. Ex: Ti-am citit lucrarea. Capul de jur imprejuru-i. aceea de cercetator si autor. . Supin: cea mai frecventa prepozitie este “de” : Teama de a nu supara pe nimeni. G3: Pierderea meciului din cauza celorlalti. Apozitia reala sau explicativa se poate realiza si prin pronume mai ales cand rezuma o intreaga propozitie. infinitive. Atriutul prepositional in D se poate realize si prin pronume neaccentuate Gardul din fata-mi..Mortile-I nerepetate. gerunziu si supin.(pron demonstrative.