270

Pr. CoNsrAN'rhI CoMAN

personal,intl nd in noi constiinla ca ne aflam, prin creaFune$i suprerna Scnptura, intr-o reldFe cu Persoana a Cuv.intulul Vistieria dintruntrul nostu sunt Duhul $i Cuventul lui Dumnezeu, p miti la Botez (vezi Marcul AscetJ].,D6ple Botez, in FilocaliaRomAneasci 1), dar pe Ei Ii afldm p n improspdrarea dialogului noshu cu Cuv6ntul in Duhul p n mgdciune. (Filocala 8, nota 893-894, p.509-510) Am mai spus $i mai inainte ce lucrarea Duhului atrage mintea la sine. Acum adaug ctr lucrarea Duhului se va uni cu mintea atat de mult lncat se vor faceun dul1 SicXmintea ajutatl de har vine de la sine la contemplare.De la site lnsearnnacA lucrarea harului care s-a rmit cu mintea nu oprcge miscarea spontanda mintii, ci o int6regte.Dar o intbreStespre vederealui Dumnezeu. Spontaneitatea inHritd a mintii tnseamnainti rea caracteruIui pe$onal al omului. Pelsoanaomului se intehe$te in lucrarea sa in care s-a intipSrit qi pe care a inHrit-o lu.iarea Duhului cu Duhul lnsugi. Omul l$i insugeste lucrarea Duhului, proprie Duhul lgi face Iucrareaomului, incat lucreazaimpreunl ca un fel de rnitate bipersonalr. Lucrareae una, dar tearldncd' unitatea lucrdtoare e una, dar bipersonalx.Fiecarc percoanA 9i lucrare este interyreta celeilalte.Prin persoanaunane lucreazi d luPersoana Dulului, dar f;rd ca persoana umani sa inceleze lucrand cra. Dimpot va, e fAcuel mai lucrAtoare,dar lucreaze totodateDuhul pdn ea,il:.lu(Iarca ei.(FilocaliaS, nota 895,P.510) Duhul garanteaz, obiectivitatea vederiiminlu, saua inlelegerii drepte a iariunilor lumii 9i ale Scripturii qi deci 9i dreaPta teologhisirc sau cuv6ntale cu Dumnezeu,Caci el ,rne mintea Pe linia dreptei judecdli, fiind unit cu Cuvantul sau cu Ratimea supreme9i intirind pe v2lzdtorln calitatealui adevdntE de Perceeace soanx.Contemplaiease face ln tdcere.Dar duptr aceea, cusa1l altora teologhisire estecontemplat estecomunicat Prin vantare de Dumnezeu.(Filoulia 8, flota 897,P.511.)

Concluzii finale

h cateva concluzii finale voi incerca sX punctez contributiile lucrdrii prezente la cercetatea ermineutice 9i imptcaFile, consecintele sau noile Si multiplele direciii de cercetare pe care le deschide aceasta.Desigur, ceea ce urmeazx nu are un catacter exhaustiv, ci mai curand unul ilustrativ. Cititorul va semnala eI f$uqi aspectele care-i hezesc eventual interesul 9i va trage concluziile proprii sau va {ace considera, $i deschided plec6nd de 'la cele lecturate in carte. Mai mult chiar, m-a$ bucuta sX eiste leactii cdtice la lncetcatea mea, cu convingerea cI dialogul critic este o condilie esenliald a proFesului Stiintific in sensul larg al cuv6ntului, iar pe de altx parte cu convingerea cd orice contri,

butie, oricet de importanta at fi ea, are un caractercomplementar, qi nu unul absolut$i exclusiv. l. Spre o ermineuticd ortodoxl Lucrarea s-a nascut in contextul cauHrilor pentru elaborarea unei emineutici biblice ortodoxe. Ea nu este o ermineuticd caresAprezinte sisterratic ai cat mai complet p ncipiile emineutice biblice, ci este o fazx prcmergdtoareelaborlrii unei ermioeutici care a furcercat sX identifice reperul ermineutic fundariental sau cheia deschide i spre o inlelegere a problenaticii emineutice din perspectivaprop eBise cii Ortodoxe. Am plecat de la constatarea cXermineuticile biblice care au circulat in spaliul otodox nu sunt lidele haditiei Si vietii Bisericii rasaritene,ci mai cur6nd sunt tributare teoloeiei occidenble, fa,a de careteologia rasartean)s-a delimjrar;i se delimi-

d. Acelagi lucru este valabil 9i pentru celelalt€SfinteTaine. Lecturaei du. care au intemeiat c5uter e in direc.Sfanta Scripturl se citeqte mai pu. str fie vindecali etc" nu Pentru a citi 9i studia 9i pentru a afla ce spuneSf6ntaSarip. Pentu argumentareaacesteiconstatdri voi invoca numai faptul cd credinciosulortodox nu alearge h SfantaScripturx cand are o probleml sau cand il ftIm6ntd weo lntrebare. Desigur. e.Sf8nta Script"ri{[']. Lectum Sfintei Scriptud. momentul cenhal nu estecel al lecturilor btbltce. Sfantul SAngeal Dornnului Hristos 9i trnpaftI$irea lor. este parte a lucrfi ce se sevarseqte de cetle preot prin Pu. sfera^1:_ cunogtintelor ci iC nraulcegte inima. dar ca par:tie a unei lucr2lri mai compler€. dar o recitegtide multe ori tocmai pentru cd ea replezincl o lntalnil€ la nivelul cuvAntului cu respectivapersoantr draga. tereaDuhului lui Dumnezeuh fiecaredin aceste slujbe.fie de Bisericile Qiconfesiunileprotestantesau neoprotestante.p""*"ud. b."ga. Cufimi4 Maslul etc.I 9i pentru toate slujbele Bisericii.Hirotonia. Dar. SfantaScipturx nu constituie reperul PIim 9i imediat 9i ln nici un caz unic ln cxutareardspunsurilor la problemele cu care se confru e qedincio9ii.Monahji vorbesc de puterea Psalririi in a Drul ispitele 9i a alunga demonii sau in a limpezi mintea omulul sPre a afla solu. nu oferindu'i inlormatii tn functie de care se disceaml mai bine tntse rnal .Asculfarea.flNIA DUHULUI teazeferm ln puncte esenFale.. Aceeagisitualie se poate observa gi in ceeace Privette spidtualitatea monallal1 un alt reper pdncipal in cor'siddar€a sPaFului ortodox. c.dar viaga postul9i !ugdestem. tura. inhe cate gi cel al cunoaqtedisau al posibiliultii tnlelegerii lui Durrnezeu de cahe om. Aceastanu lnsearrmdnici pe departe minimaliarea rolului Sfintei Scripturi ci vine dintr-o raportatediferittr fa!.rn. referindu-ne6e Einumai la Sd ta Liturghie. fie cd este vorba de hadiFa romano-catotce. ci pur gi simplu ca o cale de a comunicacu Dunmezeu/de a te fulni de cuventul lui Duilnezeu/ aqacum se citegtescrisoalea de la o persoanadEg6. dar nu 9i ln duh. nelipsitd de altfel din acerte6luJ.srANnN CoMAN ERn. aceasta foarte specifica. Constaterile de mai sus sunt evident€ si . Dincolo de asp€ctul negativ al acesteiconstaeiri exisH 9i o evaluarepozitivA in dir€cFa rapoit?tdi la SfantaScripture.ii h froblemele cu care se confrunte. Exisei o evidenei sfialtr sau temere la credinciosul ortodox de a se apropia de Sfanh ScriptuX. de aceasta.*L_ Iihugica propriu-zis5 a Bisericii. In toate acestecazuii credinciogii vin la Bisericds! ' se boteze. ci aleargx la biseriaegi h preot. A se vedeaBotezul. Iocul qi rolul Sfintei Scripturi fi spatiul ortodox sunt diferite falx de spatiul apusean. chiar c6nd estevorba dd citirea Sfintei Scriphrd.lt mai complexr. Analiza vi4ii Si a spiritualidttii BisericiiGodoxe in dimensiunea ei diachronica Si a marii teologii reprezertative pentru acest sPaliu ne conduce la cateva evidente constaehi. C'Atprive5te citirea Sfintei ScripAri. be.. de mult deprqite in litere. se fie crmunali. p€ntru care ti-ar fi suficienta o singula lecture ca s{ afli continuhrl informational at ei.Pr. inftanarea.'^'j1. crunea. Sfenta Scdptud nu s€ citette ln primul rand pentru a satisfaceseteade cunoagtere sau pentru a invxta 9i a alla lucruri despre Durnnezeusau rtrspunsuri la lnhebSri care te frtrmante.sd fie hirotonigi. in pravila 9i in nevoiniele monalru' a !tb:n' lui ortodox inha si lectlua insistenta.:1do*1. ::j:: ::::3. n. trate in cele din unnd pe imp2lrelgireacredincio$itorde Duhul lui Durnnezeu9i de lucrareaAcestuia.tiaunei ermineutici proprii.] nu !i ocupx un loc important in cultul Bisericii. a . este momentul prefacerii painii 9i a vinului in Cinstihrl Trlti.priveghere4 metaniile par a Ii pdoritare ln viata dpnaare o fun4ie hului. ln cadrul carora sjst2l Sfintei Scripturi. Cor.da colsisLf6 talecu acea persoaJre.uneori permanenel monahului tei Scripturi (a se vedeacittea Psaltirii). Sfanta Eonand permanent pe Sf6nta Mase 9i fiind citit?t soffi multe momenteliturgice. IatA catevadintre acesteconstadri la indemana oncur ln spaliul ortodox in general. Ermineuticile biblice intifulate o odoxe sunt compilagi ale unor tratate ermineuticeoccidentalevechi.

\NTrN CoMAN ERN{NlADUHULUI 275 multe ralionamente logice. obiqnuiri. ci luminandu-i mintea sau simtirea inlelegltoare. care se mani{este $i ln Sfallta ScriPturx 9i in autoitatea bisedceascl" in mdsura ln care acesteasunt Parte rnteca atare Srantd a organismului viu.rui madular al comunitdtii sau al . Nici Sfenta Litur_ ghie.e. ci opereazd.ii. lucridle de teologie savanti. Odcine poate constata cA este mult mai imporiant pentru un ortodox sa-gi boteze copilul. dai nu urla vitald.Trebuie sArecunoa$iemcA credincioqiinostri citescpulin . NotA discordantx face. dupa toate aparentele. Nu facem decat sa consemnlm evidenla Iapielor Si sA incercam o evaluare pozitivd a acestora. nu trebuie exciusd. in aceea$iordine de idei. Cred cd textele analizatein lucrarea noastre sunt conciudenteti din acestpunct de vederej h. in majoritatea lor. aceasta chiar $i cu cei mai devotati credincio$i ortodocsi. in manifestarca ei comunitar. sX i inmormenteze pe cei dragi cu slujbtr la BisedcA. chiar dace i$i repro$eazA pe bunA dreptate acest lucru. va trebui din nou si semnalAmo pozilie inca distonanH IaiA de acegtiaa teologiei academice.SiBur c. sA se impar6seasc:. clar nu la nivelul literei. se raporteazi la Sfanta Scripturt aici lucrurile par a fi 9i mai clar diJedte. Ixcluderea tezaurului imnografic al Bise cii. cu plimatul Duhului lui Dumnezeu.274 Pr. In ceeace privette spiritualitatea populara. ci la nivelul duhuluij i. Dacd luam in calcul locul literaturii duhovnice9ti in viata monahilor. Trebuie se recrmoa$tem aici un reflex care nu estepropiu spatiului ododox. 9i rlici viata duhovniceasc.9i aceastamai ales in ulhmii ani -. nici celelalte Sfinte Taine sau lucrdri slinfitoare ate Bisericii. o atitudine asemdnAtoare a teologiei patristice Si a spiritualitAFi filocalice. teologia academicd.ci trebuie incurajata pe toate cdile. coliva 9i colaci etc. ti.a vieiilo( sfintilor 9i a literaturii duhovniceqti in geneml din bibliografia lucrArilor de teologie savantdeste un algurnent 81eude contestat in sprijinul celor de mai sus.Aceastapare si aqezeS{eJlta Scripturd pe primul loc intre surselepe care igi bazeazi elaborarileteologlceqi sd-i acor- de acesteiadeseo o pozitie unicx Si exciusivd Se poate con_ stata cu usurintA faptul ca. unic $i unitar al Bisericii buhul este Eel care dl viatx 9i S€ manifesta in ansamblul vietii Bisericii. Un ortodox iti poate ieta fapiul ci nu citeqte Sfanh Sc ptur6. qi nici cu un Pdmat al autoritaromano-catii biserice$tiinstitulionalizate (vezi spatiul iradifiei iolice). ci complementar a] Slintei ScriPtui.. cum dr inrili: "pune'nonahii f. Sigur cd citirea Sfintei ftripturi nu numai c. CoNsr. Se intAmpl. ca 9i a literaturii filocalice. existd un primat nu absolut. de gcoald. ii experientele sdu frdrrilpoamed of duhovruce5fi nu concriture surie pentru aceastdteologie academice. amintit mai sus. limitat Ia cel al S{intei ScdPturi (vezi sPatiul ProtestaJlt qi neoprotestant) sau chiar exhns 9i la sc erile Sfinfilor Pirinti.me exemplare. dar aici vorbim de o ierarhie a lucru lor a$acum apare aceasta in viala de toate zilele. dar cred ce ea poate fi evalua6 pozitiv pentru o ermineudcA biblic5 ortodoxe. oricat de autorizaid 9i autentica ar Ii aceasta. adi. i$i intemeiaza poziliile sau tezelepe citate din SfantaScriptura $i din liteEirra patristicd Si mai putin sau chiar de loc pe evidenta faptelor sau d \ iejii dintotdedu-rd li a celeipre/ented Bi. nici cu un Primat absolut al Scripturii. ca si in viata fiec. pe de o parte. B.din perioada modemd. dar nu-gi poate ierta si i moari copilul nebotezat sau perinlii nespovedili 5i neinpArUsili $i fire lumanare.a patedcelor. sd facdparastase.i. urlde viala Si lucrareaca atare au prioritate in raport cu consemnareasau comentareain scris. Au Iost pedoade istorice lungi in care credincioqii ortodoc$i nu au avut accesla SfAntaSc ptura pentru cA pur Si simplu aceasianu em tradusA in limba lor sau circula in loarte pu. Sigur ci aceasta a fost o lipsi.: 1aSfanta Traditie (vezi 9i unele lucriri de teologie academicadin spaliul oftodox). fie in cea personald. dupi cum este un mare pdcat se hdiasci bArbaiul ii femeia necununati Si o mare lipsd sA nu facd sfestaniela casi. $i a credinciosilor simpli. adica modul in care credinciogii simpli.i rar SfAntaSc p iur5. Spatiul ortodox nu opereaz.aga cum am vdzut. sa se cunune. spre exemplu! Aceasid iemrhie a lucrurilor este scaDdaloastr pentru ftafii nostri protestanli ca qi pentru unii teologi orto docai..decat sd citeasca Sfania Sc pturd. SemnalSm aici.

Erminia Duhtlui sau Ermineutica duhovniceasctr intre contribu.dacanu $i la nivelul imptintuiior. pi rp.ripturo unatr-a coresponddFtirrc Dume/eu riom.riptund.nicesc. Aceastxrealitate evidenttr din viala Bisericii rAsX tene ne tdmite la o tnjelegerespeci{icaa Sfintei Scripturi.la un om duio\. foar:teimportant dar nu exclusit SfantaScripturt lectura qi explicarea acesteia.rectificareaobiectului Emineuticii biblice Drin moe Trimiteea la aceastd imsine nu esteua int6mpldtoare. k.ifi au locul lor. In cadrul llnui mod {oarte concret de a hei impreunA cu DumnezerLintr-rm context social istoric anume. care poate cunoaqtefoarte bine $i Sfenta Scripturl 9i lntreaga Iitenturd patristic.ne conducela concluziacXBise ca rfudriteanS. L Trebuie strnu ne ferim $i sXnu ne temem a recunoaste un Iucru mai mult decatevident ln viara comurdtareSi personalaa otodocqilor. dar poate fi qi un inalt ierart! 9i amandoi pot fi 9i lnvdlaF. rr SrenldS. Este insl o perspectivAcare evitd exclusivismul biblic aceastA monshuozitate teologice.Pr.pentru lntelegereacareiafunctioneazaca repere fundamentale Slarlta Scriptud 9i celelalte monumente ale vietii Bisericii. dar nu pentru calitatea aceastaa lor.O valorizare pozitiva a constagrilor de mai sus !i nu ram6nereaobsesivdla evalubri cdtice negative.ionalizatd . Acestapoate fi un monah simplu. j.l.expe en a lucru lor dumnezeieQti sau cunoa$terea prin vederedulDrniceasce.ai. ii recupereazd locul Si lucrareain s6nul Bisericii. nimeni nu se va limita la sc .Sfantul Iod cul (oNide. functioneazein mpottarea la SferltaScdptud cu o ermineutice propriq conforme cu crezul ei desprc posibilitatea comunicdrii inteligibile dinhe Dumnezeu Si om gi cu m^ea6l6oi.t Lucrarea de fatx s-a vrut numai o contribulie tn direclia senrnahrii reperelorprincipale ale acestei ermineutici. Voi invoca in sp jind celor spuse mai sus o atitudine caracterisdcaspatiului ortodox.au dodt a fi 9i ufnxtoarele/ mai importante: a. . din care face parte gi Biblia 9i lectura ei. al vietii impreunx cu Dururezeu.'nind cu timp Si ferd dmp sa o vadl Si se se bucure de filmusetea qi de bogdtia ei suJleteasci.daceva aveaposibilitatea sAvade 9i se trdiascdln predma persoaneidragi carei-a trimis scrisoarea.$i lucrul acestail fac chiar qi teologii Si auto tatea bise ceascainsdgi atmci cend nu exisH excrescenle ale vreunui 8en de inJailibilitate teologicx sau institu. in spiritualitatea sa monahald Si tn cea popuhle. ci pentu autoritatea pe care io conJera heirea directS. bucurandu-seSi ra\. CoNSTANTTN CoMAN ERMIMA DUHULUI 277 trupului eclesial.tiilelucr6rii de fa't cel puljn Ia nivelul intentiilor declarate. dintr-un reflex siidtot con-sidereu.i lor nu esteBiblia 9i lectura Bibliei. 2.sper/ indreptdfit de evidenla lucmdlor . de Aua. rodre rimpunle. Dacd putem folosi din nou imaginea cu scri- soarea34o de la o pelsoani dragd. pe care trebuie sd o luam serios in seamagi se o elabor6m cu multe atenlie.in viala sa liturgic5. nu se recurge in prirnul r6lld Ia autoritatea teologului. ci este viala prop u-zisd. cu Dunmezeu ' Durnnezeiasca Liturghie 9i celelaltelucdri sfinlitoare ale Bisedcii. -.ci dimpotrive. o cat de lnalta ar fi aceast4ci se recurge. Intai de toate.. rugeciuneaetc. mai ales sub presiuneaorgolioasea conftatilor noqtri apusenisau a weunui complexde infedodtate cuiberit in randul teologilor ortodocai. de irnpertAsirea din toatedarurile ei pelsonale. la o ermineutid prcprie. anume aceh cAln centrul vief. a locului 9i rolului ei in viata Si teologia Bisedcii Si prin urmare.el rui mdree'egeadlShnLelor S. Si nici la autodtatea bise ceascd. investigdnd fi analizand diferitele domenii ale vigtii noastre bisedceqti.cum o numea un mare teolog oftodox contemPoran.de$i o va pesha ca pe un odor de mare pret Sio soareaaceasta va reciti la nesfarsit. h situaFi de cdza. Pe$pectiva aceasta nu este una care exclude sau marginalizeazdSf6ntaScripturA. s. la un mare duhovnic. propun .

rD |le. L L r L J I . l e j r . iisttLnte fsiftolosnr'. .r p n r . i i J r r pD r r r | 2 . tit jr re t)rcsuptorc t: t c ? osa|icr rdi gila se. " 1 ^ r P P u . . . . . rc " r J . . r. t ..esd clutr co catnit'ntiict scrise rca i . 1 .lirca de ' . . proprnr lnnbiiului ernLneu ticii convenllonalt Ia care ne am refcit. | .. o. . . . i . u n r . c . fizic. . Dac:i estc posibil s.. e . i .1".r..lc lumea necrcal.. l' In ni.ire po..:xtrasi . cuLri . r . . r n r I L . / .estor textc pc Prc rnise ieolo€icr]. l : ^ .nd sc realizeazi . l. .^ t.. .. .1.r.'lL . prin cx. r p t . cult rile. " . l c . .. .. r J . .. . este .c i mit la o viziune oritar:l a nrteg" rcnlitili cxistente..l la iniicbareai near. oricale ar h acesta. o I n . deti nedcPlrneti insuficientc.iolo.. . .:. ..i \ F u l lirrr^nJ 'rr' -.tori unor ePocisau culturi diferite b..hlice. r .siritenc. r . : " n .tc vcd€rc. pc. I .r" t.rtrlil l ' r . t.rcccacii po. ^ . r p . e> i . i Din persfcciiva hadiliej ii a vjelii Bisericii noastre risiirr" tene.. . . .P. hibii.iLrlcare poatc rccupera cllstarli. . .i: i ce colttitii Panteitltehgt o lul fecnki e\ci...a$acum vom vedca.rrc Ie-am rnYorat fi .r r n .. sunt.. impropriu spus drrr prnctul d(] vc dere al €mrincuticii duhovnicerti.clcnli sau principiul ermincutic prin excelenti. .ilir.care cuprin. .lu suPortol nitllii dinire lumca nccrcati a hi I)un ezeu si lumen crcati? Acesia ri Yinc i1 mod nu poatc vcni fi nici un ca7 clin sfera crealLrllri.. : .. Irmineutica ortodoxi tiscste ci dcpiqirea distanJeidn1 tre Dumnezeu $i om nu sc poaie in nici un caz rcaliza la nivelul literei sari la nivelril limbajului material.rhri: Ir ' l r r e r ' nI r ' l ' r l "ind omurur' a ii lu $j tura necreataa lui Ilumnezeu 9i cca crcat. .rtpc par cursul lucririi. .-l . . ditltre otn li DtLnt c't1t depnti dislnnlr a Jitcupatl poltru a |c\tru r f(tasi rcelariLitnbdj intrcbarea Ermineutlcii conventionale rimane !i in cazul tradiliei r.si nlFkrgi dcPLill l]tatedc ttnlriJonrte t ce . . ci 1a nivclul duhului. B r t . . L " ' . nltfl dccAf le cl. .frinunrdre. . ci esie una sccundari. . \ l p p v t r n r ci accst lucru nu se poatc imphi dcdr prin dobitn. . . r .t... Aclast.' e v .. . r L .r. u-\pn. . intrebarca la cnre irebuie si rlspundi ermincutica biblicil este. 1"".9la .r . D r l r u l r ' lrr ' J l u r . . )i. r ' . . pc care litera sau limbajlrl matcriai il poate sennala sari indica. i .t. atunci cdrc poaic fi resoriul s..cosn]ologice $i antfopologicefLr)r. dar nu mai cstc inircbarea principah.'. ' ' u l r r r r rr r " r r " . Pentru tra. . u . . .ianreniale Premiseleteoioti. -rr . .r in ce conrliii pa te an l liccirci eyci.. . C u N s r A N t NC u \ t 1 N ERt"ltNtA DUH!t ul dificarca intrcb:rii Principale 1a cnre accasta/ca orice ltiinli teologic..tar rul poaie ctLPrinde'lecat in Parr:s. dc aic' decurge.gic'. J p l i r n r r .ll Ernineuticile de Pan: acunl ne referim la manlLalelesau nataiele academicc iti proPu sd rlspund. r v p . u f .c. . .:. .1cnoi din iext€le pe c.rnaliz. .'Pr . . . J . .J e v .. Ai solufia Pentru problema conlunicAriiintre oarneniiapartjn. csie intemeiaH dc autorii a.l h i . carc cste cea cle mai sus Dnc: se rczolva Protlema comlrnicarii inteligibile intrc Dlrnnrczeu fi om.i concluzit. dar exprim:i ur1 adevir functamcniat. L l .q m p l :. . r . ' r n e r . c l u i r r . ' -J u l .mai int. f. r. . a ' r rr'rlJ 'io-Jrr ni ' rl 1. I .... 1 . . .. .riteani cste es$fia]9i cle toati lumea acie.l . .rinL J n ) . nltn iecAt cea n ti cated cotllntulttL scrieii text lor h.. T l r ( f r p r u . u n r r . ..lilii era acela clc a con fccliona punli sau Poduri Penhu depitirea accsteidjstanle sau de a oferi cactrulemlinelrtic refer€nlialPenfru dePiiirea accstor disianle 9i diferente Aceste punli se reali"au Pomind de la cu noa$tereafoate exacti a ePocii in carc au fost scrisetcxtele bi b l i .c .. so. i$i ProPunesi risPun. t . L i i . Concluzin lucririi noastrc.. R ..u . r . t .r djntrc DLrnnezeusi om la nivclul comunicirii inteligibilc cste Dulrul lui Dumnczeu Iluhul Stant esie chcia cnnineutic. J n .e u .rtefi dcsigur analizar $i descris in r€nneni mult nlai prctentioqt5i rui nulnt J t i n .-. : r a P" lurD-llrl . . . r p. . 1 r ' ' . . . r r " n u t j . care i9i afli risPunsul duPi cc se rispunclc h prima intrebarc.fl-':rir b rc lrrm rrD'iF F.. i . . t'i| Obiect l ernlineuiicii in accstecorl.i clcscoPcrjm resorturi ale unitilii Iun1ji crearein ea insiti. n D t . L J .. o ' 1 .riistio dit'tre li din ttLome nccstota.ir lui Dumnezcr unctc ii lunlcn crcat:i a omului.stc it pritttul rntldrcel| L1t tnnlllclLlicii atriectirul Prin tmdt. r r ^ . ."t gibilti devinc posibili c. " . t ).nL:cp..r ' r i. . d acesi purct. . . t f . " . ' f i . u . .. r i . u ' r-' i rdt.rre u t'ast LttiDum ezcudil snltprin Scripttttil @tbilti hl sru en.

.. t .. .. ..1|' antropologia filocalic.lsau amPutincl lu n. t.infelegitoare".lr.1 c. pcntru .rrpnl A d F \ : r L I.lam€ntrli. lu6i. ci arc un nivel sPiritual sau . 1 u l .'sh'cr.. El .'1-to t. ci trebuie s.lc lumea firci peniru a vcd€asau pl:rmanti de aer peniru a func|nnra. l . .r a nrtercge vorbirea . . r i . .infelegitor". .l fi.r necreati a dumnezeirii $i luDreacreatd. . . . . rdi. .nL1 pot fi acHvatcSi dcci nu pot fi eficientedcciit in prczenla unor sumuli €xteriorl sau h clialog cu rcsursele cltlrrioarc. i .rifrdre:r infclesurilor spirituale sau infelegitoare care n1upot fi percepu te cle simfurile iizice..".InLr. asa cum spuneam mai sus. dc carc nu este poslUl. r n .. .n nici un tcl suficieni siesi in exltorarea si nrlele8erfatunlii dunne.'ltl 2ll0 |I CoNsrAr-11\CoNIA\ t'NINt \ DUH L!l t:$irea cle darul liber a] lui Durnnezeu.. " : pe l:ngi accstc considcrcnte elenleftire dc. aiia cum au nevoieochii fizicj.p 'n-r. care si faci posibila viala la ni\... dc ascmcnea lucrafca Duhului ca singura h misuri s:i I dcschidi spre Dumnezeu.*(te in llezvoltarea instrumentelor dc invcsiignitc nu l. . .. . ' .1repare a fi ri care este ornul ..r ft)n ciiona. transfcrAn.de Duhul lui Dumnczou Duhul lui Dunlnezeu esie a$adarpunie ontologici intre lunrc.. ca $i oricc nlcercar(rd..verificabil.1escrhnrc. ci este vrrrba . i.lteaii i€ologia ortodor:r. sa spiritualii sau .i" gici. .zl chiar la nivel empiric.i..elul anatoniei 5i fiziologiei nrtcl('B. De rivri dc an:i un principiu sirrplll. i i .o:.-...tf nu sc poJtc linlita l.tunci ... i'. niveiul duhovnicescii v. l r .lbarcAccstn cstc functul dc nrticularcintrc Lrnrane Pcrspecuvaautonomli ii sufici€nH sieii esie r:sturnali .onccPc pc om dc. b i lri DrrnrnF/r! pu. . Da. .. . prin urnare nllelegereali..lF L Jlr. r . lu.. uror irrtur .!. zciciti.rrc din. exterioareornului. Adcv. Orice incercarea omului cle a conccpe.iJrr"\.. proctuceidoll.. . u f . " r n r f i r r J ' r ..*r.:i de snnturile duhovnii. . natcriale. necanismul acesia desivariit c.ti ? r r r L . . .l nrccsitatc rcclarraH existcnla utlor rcs rsc spi ritualc sau duhovnicefii sau. Omul esie intru ioate (tependent de lumea sa ex ierioarh. .lobandirea Duhului lui nu far. .nLr trumai ci €ste sortitii ctccului. l'rrrr u r r .i. . Nu cstc vorba pur $i sinplu dc o d..rintii. cu totul prioriiiri in spalilrl orlodox esie sh:rdania ornului c1e a dobardi l)uhul l i Dumnezeu sau lurul dlrm si infeleag:i sau si PitrlLnda rcan nezeiescinainte de a inccr-ca crecitncrotatea. . ..r.". u . De aceea. . la :natonilr cum o rul nL1 $i fizlologla sa sensibili. . L l . aiunci trebuie si rccunotrfte'r ltj exrs . ci trebuie avut in vedere Sl nilclld existenlei sale spiriiualc sau.rl sau energeiic. .. . . ci numai de simlirea inlelegiioare._ spec!iYevine insilii isloria revelatiei tui "p.' Ji. " i .-.tara sa.".itlf(l legito. tiustrati in tcrtcl. Du. l f ' . .: viati l.. p .-1" :i::i: . r . ..te fi.. t i rr r ' . c. cxlcrioare lui. r .e$ti. ..g. r i 1 .ji"rt r)unrnezeu. daci ni €sie ingiduiii contnluarea nnaginii.\ ni.itald cum estectiferenia ctnllrco filosoficantro pocentrici autonomi qi suficient:i Fi o ieologie carc nu lPoat€ . . ca $i tLrite nevoingelc Dumnezeu' suhLi sunt i. ." * . La fcl dc fruldamentali $i \. i u r . .1 lui nu 'rezcu citre on1 rumai prn caPncitirililc srlc creaie.:jlor cxtcrioarc.i recunoaftcm c: realltatea nu se cpuizeazi la nivellil ci fizlc.':..LrilL lJ n-:... r r . . " . ajung: Ia dcs.u.ed.in nulte leluri 9i tu nulic iindrri" . . irnlusc in anblogia noasiri. t'" "' .nnerer -n nr. l . .._ n d ( . Si poate fi lirritat la ni|ell1l hli bbl(rgnr.r en{namente spifiiu..'. n . .rnr nrsc$i confirm.:. i" ^*r"t"si p".lc o dif!:ro1!i fun. bajuhLi lumii cre.rc". afntonlia . . t . '. cosmotogici Fi aniropologlcl. . I.rrc nevo." il . . dc$i cxistentc.cpiate sprc .i'it in rclnlic:i ir1 cltpendenli vitali 9i totali de D mnczcu. confornr c:reia omul $i capacitdfilelui Lleperceplie$i inlelcgerc.. ast.. .c la nivclul ninlii sar nl vi\l€ i $i inteleS€rii inieleg:ioare dc lu ina sau cle ardiarea Duhului. cunl o numcsc P.re rcvoic prirl constlucfic dc alimcnt. . r . ir1contrastcu cr'i scnsiLrili .r.! . . r . ferenli secundari inire ermineuticile 1acarc nc anr referit ti cca ]rc carc noi o consi(lcrim a reprezeniaspiriiualil. 1 r li 'l rl dul . intreata viaii a lliscricii.d.i fjziologi. i 1 .r. . . . s ....cterisli.. 1.r.'... t... .dc a vedca sr inlc lege lumea lui Dumnezeu.. .r. inirelinandu si viafa bnnogici pdn impirtiiirea sau rcsursclor hnlii nrconjririStodre.. . i p r . .lrr]l cxistc|lci um. anume accla c.

caff tintcsc vedcrc. in special a arhcdogiej !i n crjticii tcxtualc. Este simpiomaiici dczv(rltarcaf:rii Pteccdenta ftiinlelor biblice.."'1 262 Pr.r lui Dunnezeu.i. bazindll se cxclusiv pe $tiutorii cle cartcl Ca 5i cand acesteeventualeinelactititi i" tioa". Lipsa inleleterli ca participarc c.rp ".t'i pefmanmt.'Tt |.r"oti ". cit ii nevoia beneficieriicteerpeicnla DuhL. de zeci dc."o sil.Daci se r€cunoa$re zeicscal Sfintei Scripturi.i.*. Nu mai vorbim de nevojntelc asccticcale nonalilor.i i n .rSfilniaScripturi care cuprin(te t€xte de o diYersiiateinrcrsi.J . Eliminarea exclusivismului Ei absolutismului biblic Dh perspectivaErmincllticii duhovnicegti.""r".iirbiL la un fundamenhlis idcologic..le expcricnta ciircct:.hivale.g. r . . pentru .i absolutizai.te istorie..JrenuF. 3. . pe post cle obscrvatorj critkl.rei persoancunlanc.\\ EltNJr\JADuLlul.rreexeget(ch1ar oriodox!) care se limiteazh in lectura $i inierpretarca Slinlcl Scripiu numai la capacit. dc caprecum $i a $tiinfci fraduccrii Bibllei.\NTrN Cor'{. gerea lumii lLri Dumnezeu inseamnd .rrfc-r . .i . inteleterci] . F . de ea depinz:ind r'mplinireaexisientiali a on1u lui.sau moartca sufleiului. obiectn4 oLn toril Las cititorului evaluarea uncl astlel dr i'trePrinclerr tcmeJe ac'Jsit persp€ciiva ermineuticii dLrhovnice$tiNimlc din nosrrt i-'.rurilor.rasHpclspcctivil r'nlrelineo angoasi insupor tabild 9i permanenti in fala eveniualelor contl.ci in terpretar'cncorcct.i a accsteia. u | l .'!it si nu se resimteh lt:siritul ortodox l-rafrt se "lo creci ci apuseni aceastasc intampli p(]nh-uci ortodoctii^nu mar cat ocupti de fapi cu Scriphrral Desi.tutori. dup.lcscopoitc cventualcleatoi puiernica $i infailibila $iiin!: intr o colecliec. .hestiune vitali. care la r.Lt 283 dc lunina $i puterea duhovniceasci J cuv. elimin. cl estc o .tatcn c.l Sfinta Scrjpturi de realitaiea in sine. r crete. r .r Scripiurd nu poate fl conccput::ca mllrimc in sine.orccti Si dephi a realiihfii nu mai este o chrsfiune ieoretic:i. .Llin moment ce nu cstc ra I)umnez. .n.o.I . ' r . auiororn. ioti dorim un lext .ldnlilor Bisericii carc csre ledfica|i ta nivelul clpcr'lcntci .tcv. r . . fapi care condLrce ine\.lzi cu lipsa dc participare. esie autorltatea. de fapl. ."i'0"-". e r r t i . . e. care sc str:ldl1iesc tcva secolcsi ne puntr in nlin: un iexi cit rnai fiilcl forme' srle initialc. in culturi diferite. t . scrise Pc o perioad?1 domjnatcde Lumi de pesteo mie de ani. ca autoritate.. iniruc:it adcvilrul nu este identilicat cu exprinurea lul. "".""i.tc iltf(:l $i cuvantul nnr l i ." iascdnecrcat.ntelor dumnezeiefti alc Scripturii.rducere$tiintifici cxaci:. Ej ili subordoncazi evjdent Sfantaftripiurd. cum o subordoneaz. De aici decurge insemn. a lui l)umnczeu .*"". Absolutizarea Sfhtei Scripiuri nu s€ po.." Sfinta Scipturi este vie $i cuvirltoL Scripiurij receptat ii inlelcs nr \'iul lui numai ahnci cAnd cste r. nr:con. h randul ei ctependenti aSacL'nr an v. l n o " j u n . .]c fapt participarea la hl rnca luj Dumnezeu..l. . r i .. r p . in aceeaslcategoriese inscrie fi rcflexltl unor intclec iuali romeni foarte ingrijorati $i preoculali de mlrltitu'lnea incxactititilor djn iradu'ccrcalontanr:ascia tlibljel 9i hot:lrrili si furnizezc dan$ii o tr.a .1 ^*".. ' lr . Una dinlre cele mai insemnateconsecintenlc accstcicrnrineutici cLuhovnice$ii esteaceeac. . r r .rpihlA a problemei intelcgcn .". "n".i nu-$i sPrlin: ernrinia pc cca a l'. clc realitaica unic:1Si unitar!: a lumii dunuezeie$ti $i a llrmii create. ca . p . de iluminarea Duhului. r" i 1 . . 1 ^. .tilc lui naturale. .rciiclii.luhovniccAti. Si despre cafe s-a vorbit pe l.luitui O.i o alternaiiv: a primatului papal $i a inlailibilitdlii papale.i ' . r . . " text nu Scripiura insifi. atruci treblri" * ".zut .Ll. .SIint. aplicate la nivelul fiec.ui. ci propria inierpretare a ScriplurL in.' .rrF\orr_ " \ f i r .. cuvantul Scripturii este literi moarh.i. . CoNsT. la nivelul liierel.p lprplnrplpopf ii .lemasci cu mare evidcnt!] ipocrizia cclor'care vof si impuni Sfanta ScripiufA ca unic izvor al a. . n r .tr a Bisedcii. nu impun Scriptura.ci csie disociatde aceasia.o au".ti"i i-ar fi linut pe dan$ii ciePalted: \:riil-::::n!{rutati\. Ac.ordnn!ccc ar putcn fi .nlcxactiti!i.* \.i i .:rndulei adLrce cu sine moarbr sufleteascd sau duhovniceasci.rrg in lucrar'ranoash'. .rte opera decit l:r nivelLrl liierei. in frtul acestase . de unde poate veni intclcgcrca adevirati a lu.Scparatdc Dunrnczcu 9i cleDuhut lui Dunuezeu.elegem astfel de ce principiul Sola Scriptura nu esie dec..rului. . orlcc r'iscdc n cliso. n ^ J . prp.:ccptat exprimare "a dire.olic.

. Ermineutica duhovniceascd elimintr fanatismul de orice fel 9i chiar certitudinea cu czueunii teologi se bat cu pumnul in piept ce ei exprime numai adeveruri sute h sut5.curate de orice erezie gi se instituie in aprratori ai Oftodoxiei. lnlele8erea Ia nivelul duhului este una unitarx 9i unificatoare. .al intregii realitlF.p 275. Se pare.penhu ca lumea create insaqi are drept supot al unit{fii 9i al consistentei saleenefCe dunmezeiegti necreate. nota 568. ln acelagi timp. oricare ar fi aceasta. Cu riscul de a obosi am sd mai invoc Ai aici o observafiea Ptrrintelui Dumitu SHniloaei. fid viate. Obsesiacunoagterii pdn invefdturd.esia cea mai evidente a cuventuIui mort. . Ea ne va ajuta sd eliberdmpe deplin teologia noastle de Fcoala de influenfele scolasticii. fpsit de duh. cu credinla ce adevarah cal€ de cunoaqtere esteceaa experieniei a tdidi peEoaneisau obiecfu- tt Filo@lia 8. nu pot fi depagitedecetin Duhul lui Dumnezeu.aplicatoricSruifel de distanlesauseparAri. reprezentativdpentru antropologia teologicer6sdriteand.i nu se aiunge la Duhul susFnetorSiunficator a toate. ermineutica duhovniceasceva impune modificarea metodei atat in ceeace privegtestudiile biblice in ansamblullot cat gi in ceeace privegte folosireaSfintei Scripturi de reprezentanlii oricdrui domeniu de cercetareteologictr. Duhul lui Dumnezeu Insugi. Atunci e 9i libere de bt ce o lngusteaza9i de toatA nevoia de a trecede la un lucru nemArginitla altul"3ar.care a devenit lege ln cercetarea ttiinlifica bazatape analiza sepamta. Ermineutica duhovniceasce esteemineutrca proprie teolo_ giei pahistice rasdritene 9i a vielii $i spiritualitStii Bisedcii Ortodoxe. numai o parte din ceeace se expe menteazese poate exprima. aiela cu sigurante nu poate fi aflat in interiorul lumii create. in sine. a traditiei Bisedcii rAsa bne. pot constatacu regret cA ln spatiul ortodox. pentu c5"chiar 9i in vederea dumnezeiascdsau duhovniceasctr. Str nu mai vorbim de faptul ctr imitarea este exp. mintea nu poatesd aibAo percepfieSio intelegercunitad. Recuperarea antropologiei filocalice. neunitarE. dactrelesercalizeazi in Duhul. hebuie pAresiH sau cel pufin atenuatS. cultivaet de rationalismul exclusivist . Faiatismul 9i certitudinea sunt date de emineutica literei nu a Duhului. fie ele Si de inhoducere. in care Duhul lui Dumnezeu nu-$i are niceieri locul.cum ar fi ceape careo reprezintd Cuvantul dunmezeiescal Scdphrrii. tnstr ce c€eace apdre denqii estedepartede a Ii inlelegereaortodoxtr a lucrurilor.2U Pr. i'rtrucat nu exisei distanti nici de timp nici de spafiu lntre acestea doue. atunci carrd se cunoa9te Prin participare. bebuie sAsteala bazaelaboradi ermineuticii teologicein general9i a ermineuticii biblice ln sPeoaL Dacdva fi recunoscute ca expresiefidel. Referitor la studiile biblice. COMTANINCoM N ERMN'IA DUHULUI 245 fidel al autograJelororiginale Si o traducere cat mai fideH a textului original $i Bisedca nu a incetat strddaniile in aceasH directie.Mintea ajungesimpu Si neimpdrti td cSnd ajunge la contemplarea(vedereaduhovniceascd) Celui nemdrginit.rile dinFe oammi. chiar Si in Romani4 se continua ehborarea de lucrSri. Cefitudinea expdm-fuiidepline a adevAruluideplin nu o poate rcvendica nimmi penEu sine. Prin unnarc/ numai la nivelul duhului pot fi depigite distanlele sau separ. Dar aceastddorinF binecuvantatanu s-a hansformat niciodat?{ in prioritate vitald gi nu a produs crispare9i agiratie. aceastaeste in parte Si.Oricat ni s-ar p?lreade neadeverat ermineuticaestedeterminand pentru modul in care facem teologie.i de gtiinla luciferic suficientAsie9i. iar distanlele dinke oameni 9i Dumnezeu. in care sunt evidente pdncipiile ermineuticii autonome apusene. a obiectului de cercetat. Vederea ln Duh sau intelegereaprin Duhul este singura care dep4eSte abordareadisociativd"izohte. Dace ermineuticaconventionalxestein crutarea pdncipiului unificator. aga cum am vezut.Atunci c&td se rtrmanela exteriot la nivelul literei sau al percepliilor simlurilor fizice. inlelegerea sau comunicatea prin Duhul face sd dispare gi distanlele dintre receptareaii trtrirea informafiei.

nu poate fi recunoscuttr decAtdupe moarteaacestuia. Experienta direc6 a dumnezeirii rern6ne singura bazd a teologhisirii Qi a exegezei. Dintre Sfintii Pe nli pe care se sp jini Bisericanu au fost toti nici invAlati.tlon" al Dulului Sfantsau se umple de Dull Sfant.Dorescst nu fiu inleles $egit. Sfintji Pdrinli constituie autotatea teologiced ermineubcaceamai lnaltd nu in temeiul culturii lor Sinici al poziFei 1orierarhiceln structurile bisericegti ci ln temeiul experienteidunnezeiegti sau al sfinleniei lor. Numai in aceasti stare se resDectd si liberlatea lui DuJrmezeu omului. la inlelegeresi Dace Duhul Sfant estesingura cale de acces cunoa9tere/atunci unicul c tedu al adevdrului este expe enta duhovniceascl. Nu inmrnpHtor. SinoadeleEcumenicedevin aposteriori instanle infailibile.e umand. dupd ce primesc din partea Bisedcii confimaiea adevdmlui exprtunatin hotxrarile lor. De fapt cuventul insugi.Pr. De fapt/ aceasttr perspectivtr nu afecteazdin nici un fel slujirea invalatoreascxa ierarhiei biserice$ti ci dimpotrive o intemeiazape bazeleei adev2fate.t ti [ibertatea in excelentultext al Pahiarhului Calist. se transformaintr-un factor de presiune asupra lui Dunnezeu insuqi qi este un reflex luciferic. aprinu se poate declarape od infailibila. Autoritatea cu care investeqteBiserica Rtrs:iiteanx Sfejlta Tmdilie se intemeiazdtot pe acestadev.cei prin carc Dunmezeu $i-a fecut cunoscutzl voia au fost proorocii 9i s{intii adic2{oameni care. Estevorba numai de o problematizarecareincearcasa tina seamtr onest de realitelile 9i de istoria propriei noashe Bisedci.r conJormcdruia numal aposte od poate deveni cineva criteriu. atat in perioadaistoriei vechitestamentare cat qi in perioada istoriei noutestamentare. Orice incercarede revendicareap od pentu sine a dreptului prommlxdi inJailibile de cltre o instituf.Lnrmei structu sau institu. conform cAruia accesulomului la Dumnezeu nu este posibit decat plin participare. esteimpropriu limbajului ortodox. Sper sX nu fi tras cineva concluzia cA toF cei cate nu fac expeienla directtra Duhului sunt exclugide la actul teologhisirii sau de la cel exegetic. chiar 9i pe baza lumin6rii Duhului.Estetimpul ca teologia academice sXfacx paSiimportanli ln aceastl direcFe. nu erau dependen}i de nici o structurtr organizatorid.Acest lucru nu inseamrtxcd ne conhazicem. ne spune cA Sansacelor multi de a teologhisi 9i de a explica Soipturile . infailibil. ln aceastecaltate. dar libertatea lui Dumnezeu face ca prezenta 9i lucrarea Sfantului Duh sAnu fie nici determinatASi nici limitat?i ]a granitele instituFilor.ingelegem de ce criteriul adevxrului $i ai inlelege i corecte este Duhul Sfant iar subiectul uman poate deveni criteriu al adevErului nunai in mdsura in care devine . libile.Durnnezeu I-9ipdstreazdpentru Sine monopolul adevdrului. Unele au lost convocateca ecumeniced au sfer9it a fi . Dumnezeu gi-a pesEatpentru Sinemonopolul adevdrului nu in mod egoist ti rtrutdcios ci pmtru a respeciaadevErul propriei Sale creatii. asa cum am v. Iar daceexpe enla dullol'niceascee#e singurul crite u al adevlrului atunci inseamnacd nu putem vorbi de nici o institulie sau autoritate. carelea fost conJimatd de viata Bisericii ln desfagurarea ei isto cX.Sfantul Grigode Palama. Nici chiar SinoadeleEcumenice nu au lost qi nu sunt recunoscuteapdori ca instanle hJa.. lnvocareaSfantului Duh este prezentx in toate incerc5rile noashe de a alla adevdrul. Din ratirni mai curarld pedagogice.z. Nici o instanli omeneasce sine apno c te ual adevdrului. ln lunina celor de mai sus. nici nu au fecut tofi parte din stucturile ierarhice bisericegti.rezum6nd intreaga tradilie pahisticd qi Iormuldnd-o magistral. nu celld wea o cine altcineva. fie ea iudaicA sau bisericeasce. dupd cun sfinlenia.individuala sau comunitad. adicd imp:rtdsirea cuiva de dumnezeire.. In Rdsiritul orlodoy o dctfelde tendinlanu a eristat. Este evident faPtul cX nici lucrarea proorocitor 9i nici a oamenilor duhovnicegtisau a s{inFlor nu a fost 9i nu va fi niciodat5 institutionalizatd Si nici strict definitl tocmai pentru ce prin ei se exprima fibet Dumnezeul cel viu..ta1hiresti". hoorocii 9i sfintii sau oa]nenii duhovnice$tisunt in consecintd criterii ale adevdrului dumnezeiesgnu ln virtutea faptului ce apar.qULuI 287 lui de cunoscutprin relaFonaresau tmparta$ire. ahmci cand wea El.lJl Biseri(d Ortodoxenu a existatfi nu existAnici o instrtulie investia apriori cu atributul iniailibfitxtii. CoNgrANlN CoMAN ERMINIADI. prin impdrtasire de darul dau harul lui Dulfmezeu. .

Iogica elementardcere ca. celo! caie L-au vezut pe Dulnnezeu. iai cermaciul pe aceea de a fed corabia de valuri 9i a o conducela liman. cu puterea iubirii.pe om 9i pe Durmezeu nu este cu putinte a-i cunoagtedecat prin vedere". IIATEPII({I EKAO'EIE ..Cdci.str recunoa$tem necesitatea ac€luia$isuport duho\. 197' o23G267. Deoa_ recenu trfiesc pentm altceva.ci pentru voi 9i ca strmd ingrijesc pentru mentuirea voastrd. tot asa$i eu. . Si aceastapenbu ct pur 9i simplu.288 PT. De aceeave port pe toF in cugeful meu. DuhuleSlnte 9i Te sildgluieEte inttu noi tL 9i lufiineazii! ANEXE SfAntul Ioan Guri de Aur. ca totdeauna str ftu impreuni cu voi! Chiar 9i sunt tofdeaunalmPreune cu voi. 103-110. EPIA. Omilia a IX-a citre Antiohieniro De ce dapd mult tirnp au fost date Scipturile.fiq dar. @EI'AAONII<II. 32' EAAIINE! I!{TEPE' 'I1I' EKKATIULA'. Precun agricultorul altl Srije nu are decat luclarea pln6ntului 9i seminlele. iubirea este inse mult cuprinzatoare 9i induntrul nosbu nu sunteti stramtorali. acum. iar mdsura inimii mele este mice. adicd de a se intemeia pe ArFlegereacelor care L-au cunoscutpe Dumnezeu in plopria experim$.Tricesc ai pentru odceincerrarede hFleger€ sauexpljcdrea acestora.IPIIIOPIOE O IIA AMA'".A fost foiositA ri €ditia bilingvl {origiMl + Sreace noud). dace nu cu prezenta trupului.. nu numai aici. Continicr eu nu nuarea sDuselorApostolului nu o amintesc. editia IA4NNE' J<PYN'IVMO'. Explicarca cuoafltului: Ceruile spun slaztal iD nnezeu Despte liziologia (alcdtuirea) I tnii 9i mai lnainte 9i acum voux vX vorbesc. alttr grije nu am decet pe voi cei care rne ascultali 9i binele vostru.CONSTAMIN CoMAN esteaceeade a ardta tespect Si ascultaresfintilor. MangAietorule. Vino. atunci cand r€\cunoagtem un suport duhovnicesc sau dumnezeiescintlegii realietli sau atunci cand atribuim un suport duhovnicescunor texte cum sunt cele bibljce sau pahistice. dupe cuvintele Sfentului Justin MartiruI gi Filosotul corfirmate $i h-rdrite de lnheaga tradiFe a Bisedcii panein zilele noashe. .deoarece si Traducereaapa4ine autorului Preantei lucrrti 9i a fost fioti duPe PG 49. chiar dactrPoporul este mult. ci gi atunci cend sunt acase.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful