Anul III, nr.

29 iunie 2009
Publicaþie lunarã editatã de Protopopiatul Ortodox Fãgãraº

apare cu sprijinul

Din cuprins
O ofertã ispititoare: "Þie îþi voi da toatã stãpânirea aceasta ºi strãlucirea…"
Din ºcoalã copilul este învãþat ºi stimulat sã se înscrie în competiþia care îi aduce diverse strãluciri. Ne întrebãm vreodatã… ce se ascunde dincolo de ofertã? (pag. 3)

Cum suntem pãcãliþi prin intermediul presei

Cum ne spovedim?
În Taina Spovedaniei vorbim cu Dumnezeu. La o aºa întâlnire nu ne putem duce oricum. (pag. 14)

Cum îl putem ajuta pe soþul necredincios?
Nu existã „trucuri“ în aceastã privinþã, însã putem vorbi de niºte principii generale care sunt de mare ajutor. (pag. 9)

(pag. 7)
inþã, ca sã dea har celor ce ascultã" (4, 29). Dar câþi dintre noi suntem în stare sã semãnãm cuvinte plãcute, cuvinte frumoase, în toate împrejurãrile vieþii, mai ales în împrejurãri critice? Cei mai mulþi dintre noi, care nu am reuºit încã sã ne rezolvãm "problemele" în intimitatea Spovedaniei, prin smerenie ºi rugãciune stãruitoare, nu reuºim sã ne controlãm firea, ci cãdem biruiþi de pornirile ei pãtimaºe. Înþepaþi de pãcatul invidiei, al mândriei ºi al þinerii de minte a rãului, înþepãm la rândul nostru cu privirea, cu gesturile ºi cu cuvintele pe cei cu care ar trebui sã trãim în pace. Suntem chemaþi sã binecuvântãm, adicã sã punem sub protecþia Harului, a Binelui, a lui Dumnezeu Însuºi pe toþi semenii noºtri, mai ales pe cei ce ne voiesc rãul. Orice cuvânt, scris sau vorbit, este purtãtor de putere. În binecuvântare ºi în blestem se vede cel mai bine puterea pe care o au cuvintele: ziditoare sau distrugãtoare. Creaþi de Dumnezeu dupã chipul ºi asemãnarea Lui, avem ºi noi posibilitatea de a fi creatori prin cuvânt. Preþuind darul vorbirii, vom putea crea prin cuvânt realitãþi noi, dupã voia lui Dumnezeu, spre zidirea sufleteascã. Un preot mereu batjocorit de un necredincios i s-a adresat, la un moment dat, acestuia: "Sã te mântuieºti prin bucurie!" Cuvintele, neluate în seamã atunci, au sfãrâmat piatra necredinþei ºi au mijlocit învierea sufleteascã a celui necredincios când a fost copleºit de bucurie: locomotiva pe care o conducea s-a oprit din cauza unei defecþiuni înainte de locul unde ar fi deraiat de pe ºine. Câtã vreme vom rãmâne "conectaþi" la Cuvântul Vieþii, vor fi ºi cuvintele noastre dãtãtoare de viaþã. Nu ne va fi greu sã rãspundem rãului cu bine, cuvintelor urâte cu cuvinte frumoase. Decât sã zici "Mânca-te-ar guta!", mai bine sã zici "Mânca-te-ar bucuria!"

Editorial de Pr. Ion Tãrcuþã

"Mânca-te-ar Bucuria!"
Zâmbim când auzim astfel de cuvinte. Nu numai pentru cã sunt frumoase, ci ºi pentru faptul cã n-am întâlnit mai pe nimeni care sã le ºi foloseascã. Ne amintim, în acest sens, doar de pãrintele Ilie Cleopa, care folosea cuvinte asemãnãtoare: "Mânca-v-ar raiul!" Ca alternativã la cuvintele de blestem, la cuvintele jignitoare ºi la înjurãturi, expresii de felul acesta: "Mânca-te-ar Bucuria!", "Mânca-te-ar Binele!", "Bucura-te-ar Sfinþii", "Alduitu-te-ar Dumnezeu!", "Doamne, miluieºte!" ºi altele, sunt în acord cu îndemnul Sfântului Apostol Pavel pentru creºtinii din Efes ºi pentru noi toþi: "Din gura voastrã sã nu iasã niciun cuvânt rãu, ci numai ce este bun, spre zidirea cea de trebu-

CMYK

2

Actual

Autosuficienþa este o boalã cruntã care macinã omenirea contemporanã. Dacã deschidem bine ochii, vedem astãzi încercarea disperatã de a educa omul nou al zilelor noastre dupã un alt tipar decât cel al vremurilor de demult. În vechime, MODELUL juca un rol determinant în formarea caracterului, culturii, profesiei umane. Oamenii erau îndrumaþi de societatea în care trãiau sã suie treaptã cu treaptã pe scara uceniciei în fiecare domeniu al vieþii, încercând sã copieze modelul pe care îl urmau pentru ca mai târziu, împropriindu-ºi acest puri ascunse, ordinea nu-þi este un bun MODEL, sã continue sã-l desãvârºeascã. prieten. ªi atunci, ai a doua alternativã. Libertatea, o reþetã de nerefuzat Anarhia. Dã-le libertate. Împarte-i în mulAu apus de mult vremurile în care oa- te grupãri. Fã-i sã se certe între ei ºi aºa o menii aspirau la treapta uceniciei. Astãzi, sã-i stãpâneºti mai uºor. Pe cel moral, cu un caracter puternic, cvasi-generalul "noi ºtim" face legea formãrii generaþiei de mâine. Dar aceastã for- nu-l poþi manipula uºor, pentru cã a cresmare este de fapt o DEformare voitã. Într-un cut ca un stejar, cu rãdãcinile înfipte adânc mod ascuns, membrilor societãþii de mâi- în moralitatea lui, a pãrinþilor lui, a strãmone li se contureazã o personalitate rebelã. ºilor lui. Pe el nu poþi sã-l conduci aºa cum Libertatea anarhicã inoculatã mârºav vrei, pentru cã el este condus de Dumneîn mentalitatea generaþiei de mâine se face zeu. Pe celãlalt îl poþi conduce cum vrei tu, însã controlat. În mod sistematic tânãrului pentru cã sufletul lui otrãvit de aparenta actual i se serveºte un meniu pe care nu-l "libertate" nu mai recunoaºte binele, ci doar poate refuza. Iar meniul se numeºte "LI- libertatea pãcatului. BERTATEEEE"! Un optimism real Tânãrul este învãþat cã el este deþinãtoPutem face ceva noi, cei care nu am rul absolut al tuturor drepturilor ºi cã obliga- fost loviþi pânã acum de acest flagel toxic þiile nu intrã în seama lui decât în mãsura al libertãþii necontrolate pentru binele omeîn care doreºte sã le înfãptuiascã. Are drep- nirii de mâine? Eu spun cã da. Putem. Nutul de a se revolta împotriva pãrinþilor sãi, mai sã vrem. Reþeta constã în schimbarea a profesorilor, a tuturor cadrelor formative stilului de viaþã creºtin pe care poate cã nu ºi educative. ªi aceasta în numele libertã- ni l-am asumat deplin pânã acum. Nu vi se þii. Poate sã adere la orice idee, indiferent pare cã noi, ca ºi creºtini, nu ne asumãm cã este moralã sau imoralã. ªi aceasta în destul de mult lucrarea pe care o avem de numele libertãþii. Poate sã-ºi strige pe stra- înfãptuit? ªi aceasta pentru cã, deºi sundã, fãrã ruºine, în gura mare, apartenenþa tem creºtini, nu suntem ucenici hotãrâþi ai la o grupare sexualã, iar instituþiile statului Mã bucur întotdeauna când stau în faþa îl apãrã. ªi aceasta în numele libertãþii. tinerilor, pentru cã tinerii se pregãtesc penAnarhia ºi laxismul, noi modele tru viaþã, au viaþa în faþã, tinerii sunt modelabili, tinerii doresc mai mult ºi mai bine, de conducere a lumii au energie, au curaj, îi slujesc lui DumPoate vã întrebaþi de ce marile instituþii nezeu prin calitãþile pe care le are tinereþea. care conduc lumea aceasta îºi doresc apariDeci, orice tânãr în Bisericã vine cu þia acestui nou tip de caracter al omului dena- capacitatea lui, vine cu pregãtirea lui, vine turat. E simplu. Romanii aveau o sintagmã cu pregãtirea pe care urmeazã sã o facã în "divide et impera", adicã împarte ºi cuce- continuare, vine în Bisericã cu ceea ce este reºte. Îmi veþi spune cã e mai uºor sã con- si cu ceea ce poate. Ca sã-I slujeºti lui duci o lume în care ordinea ºi disciplina dom- Dumnezeu în Bisericã trebuie mai întâi sã nesc. Da. E mai uºor atunci când intenþii- aparþii lui Dumnezeu, sã fii al lui Dumle de a conduce lumea sunt în acord cu voia nezeu. Poþi sã-I slujeºti lui Dumnezeu în lui Dumnezeu. Dar dacã interesul actual este Bisericã dacã eºti ucenic al Mântuitorului de a nu-i conduce pe oameni spre Dumnezeu? Hristos, dacã eºti doritor de a te depãºi pe Dacã vrei sã conduci lumea având sco- tine însuþi, conducându-te dupã principiile

În numeleal lui Hristos?) libertãþii (adept / ucenic

lui Hristos, ci doar adepþi ai învãþãturilor lui Hristos.

Dilemã: adept sau ucenic al lui Hristos?

Adeptul creºtinismului aderã voit la învãþãtura creºtinã, dar nu ºi-o împropriazã, nu ºi-o asumã. El o cunoaºte oarecum, dar nu o trãieºte în totalitate. Aderã nu din convingere, ci din obiºnuinþã, din curiozitate, nefãcând din creºtinism un mod de viaþã. Hristos ne cere sã devenim însã ucenicii Lui. Nu simpli adepþi ai învãþãturii Lui, ci lucrãtori în aceastã mare vie a lumii. Suntem îndemnaþi sã nu stãm indiferenþi atunci când vedem ceea ce se întâmplã în jurul nostru. Poate credem, din falsã smerenie, cã suntem prea mici pentru a putea schimba ceva în jurul nostru. Poate cã suntem prea comozi. Sã facã altul, de ce sã fac eu? Nu vedeþi cã, aºa cum spune Sfântul Apostol Petru, "diavolul urlã ca un leu cãutând pe cine sã apuce"? Nu vedeþi cum strigã prin gura homosexualilor, prin gura grupãrilor Emo, prin gura copiilor revoltaþi de autoritatea pãrinþilor, prin gura autoritãþilor statului care guverneazã acest laxism moral? Dacã mai vreþi exemple, cãutaþi în jur ºi o sã gãsiþi zeci la fiecare pas.

Dacã-þi iubeºti copiii, dãruieºte-le adevãrata libertate
De aceea te îndemn ºi pe tine, cel ce ai citit aceste rânduri. În numele libertãþii adevãrate în Dumnezeu, ajutã-i pe copiii tãi sã trãiascã într-o lume cel puþin la fel de frumoasã ca cea în care ai trãit tu ºi pãrinþii tãi. O lume a lui Dumnezeu ºi nu a celui rãu. Ridicã-te din starea de adept al Bisericii lui Hristos ºi fã-te ucenic lucrãtor, cãci lumea are nevoie de tine. În numele LIBERTÃÞII. Pr. Iosif Ciolan Evangheliei. Cineva care vrea sã-I slujeascã lui Dumnezeu, sã se mântuiascã, trebuie sã-L aibã pe Hristos mai întâi ca învãþãtor ºi sã fie ucenic al Mântuitorului. În cartea Faptele Sfinþilor Apostoli e scris cã, mai întâi în Antiohia, ucenicii s-au numit creºtini (Fapte 11, 26). Nu e vorba numai despre cei 12 Apostoli, nu e vorba numai de cei 70 de ucenici, ci de toþi creºtinii care se numeau pânã atunci ucenici, ºi de atunci ucenicii s-au numit creºtini. Nu poate cineva sã fie creºtin dacã nu e ucenic al lui Hristos, dacã nu se lasã modelat de Domnul Hristos, dacã nu cautã sã intre în rânduiala hotãrâtã de Domnul Hristos. Pãrintele Teofil Pãrãian

Psihoterapie ortodoxã

3

O ofertã ispititoare:

„Þie îþi voi da toatã stãpânirea aceasta ºi strãlucirea…“
Acestea sunt cuvintele cu care diavolul îl momeºte pe Iisus în cea de-a doua din cele trei celebre ispitiri din pustie. Bunurile, de oricare ar fi ele, materiale, intelectuale, spirituale sau sociale, au fãcut mereu parte din "pachetul" de aspiraþii la care oamenii au visat întotdeauna. Din ºcoalã copilul este învãþat ºi stimulat sã se înscrie în competiþia pentru dobândirea unui statut social cât mai bun, care ar aduce dupã sine ºi consecinþele: satisfacþie materialã, recunoaºtere ºi respect din partea celorlalþi, premii, celebritate etc. Cu toþii suntem martori la aceste concepþii pe care se clãdeºte stilul de viaþã al societãþii moderne. Însã ne întrebãm vreodatã… ce se ascunde dincolo de strãlucirea ofertei? În demersul nostru suntem ajutaþi, ca ºi în episoadele trecute, de teologul Jean-Claude Larchet. O PATIMà SUBTILà ºI VICLEANÃ. Despre tã) ºi a glasului, sau tot ceea ce contribuie patimile care se ascund în spatele dorinþei de la o înfãþiºare frumoasã (haine, parfumuri, a poseda bunuri materiale am vorbit numã- podoabe, aranjamente fie de coafurã, fie de rul trecut. Bunurile nu sunt însã doar mate- îngrijire a tenului ºi a pielii etc.), puterea, riale. Fiecare dintre noi îºi doreºte sã fie priceperea, îndemânarea, poziþia înaltã în apreciat ºi respectat, bine vãzut în socie- societate. Ceva mai subtilã, dar la fel de tate. Iar dacã la ceva material am renunþa rãspânditã, este îngâmfarea cu calitãþi intepânã la urmã, mai greu sau mai uºor, cine lectuale (inteligenþa, imaginaþia, memoria, renunþã de bunãvoie la admiraþia celorlalþi, cunoºtinþele dobândite, buna stãpânire a la un statut de om bine vãzut în societate, limbilor, talentul de a vorbi ºi scrie bine la celebritate ºi succes? Fiecare dintre noi etc.). Ambiþiile în domeniul intelectual, cula fost pus mãcar o datã în situaþia de a fi tural, ca ºi în cel politic ºi financiar sunt cel admirat ºi respectat pentru ceva, sau ºi-a mai adesea produse de aceastã patimã. dorit foarte tare acest lucru. ªi atunci când A doua formã a vanitãþii este cea prin ne-a fost împlinitã aceastã dorinþã am care omul se mândreºte pentru virtuþile ºi simþit o plãcere sufleteascã deosebitã ºi viaþa sa spiritualã, aºteptând admiraþie ºi puternicã. Aceastã plãcere este cea care laude. Sfinþii Pãrinþi ne avertizeazã cã face foarte grea renunþarea la cele care o atunci când scãpãm de o patimã grea, provoacã. Din pãcate, nu mulþi din cei care îndatã suntem atacaþi de vanitate, aceasta trãiesc astãzi în vârtejul ameþitor al socie- luând adesea locul celorlalte patimi, de tãþii îºi dau seama cã în spatele acestei do- care am scãpat doar pentru moment. rinþe de a fi admiraþi ºi lãudaþi, de a fi cineORIGINI SÃNÃTOASE. Slava deºartã este va, stã ascunsã o patimã subtilã ºi viclea- o boalã bazatã pe plãcerea puternicã pe care nã: patima slavei deºarte. Iar societatea, o resimte sufletul atunci când cautã satisfacdupã cum am arãtat în numerele trecute, se þie în laudele ºi aprecierile celorlalþi, boalã miºcã ºi funcþioneazã în baza acestor pa- care îl face sã sufere orice pentru a se bucutimi: mândria, slava deºartã ºi lãcomia. ra de aceastã plãcere. Caracterul patologic CÂND SUFLETUL ESTE BOLNAV… de constã în faptul cã ea e pervertirea unei ativanitate. Aºa mai este numitã slava deºar- tudini fireºti, aceea de a dori slava pe care tã, printr-un cuvânt mai comun. Sfinþii Pã- ne-o dãruieºte Dumnezeu, singura realã, veririnþi au identificat în esenþã douã tipuri de tabilã, deplinã ºi eternã. Dorinþa sãnãtoasã de slavã deºartã: cea care îl atacã pe omul cã- a o dobândi este înlocuitã cu dorinþa de a prizut ºi cea care îl corupe pe cel care lucrea- mi slavã de la oameni, nu de la Dumnezeu. zã deja la îmbunãtãþirea sufletului sãu. EFECTE DEVASTATOARE. Patima, în Primul fel de slavã deºartã este cel mai lucrarea ei, nimiceºte pacea lãuntricã, penîntâlnit ºi constã în a se arãta cineva mân- tru cã cel stãpânit de ea doreºte sã facã tot dru ºi a se lãuda cu bunurile pe care le are ce poate pentru a gãsi admiraþie, preþuire ºi sau pe care crede cã le are, a fi vãzut, apre- laude, iar atunci când nu le gãseºte sau ciat, admirat, lãudat sau, într-un cuvânt, a când în loc de acestea va gãsi indiferenþã, fi slãvit de ceilalþi. Astfel cã vanitosul, aº- urã, gelozie, invidie, critici, agresivitate, se teptând aprecieri, cautã sã se laude fie cu va tulbura ºi mai tare. Consecinþele ei sunt bunuri dobândite, fie cu daruri naturale, devastatoare, pentru cã omul se lasã cuca: frumuseþea trupului (realã sau închipui- prins de reverie, imaginându-ºi mereu cum va fi admirat de ceilalþi, îºi pierde toate roadele duhovniceºti, ajungând sã se simtã gol sufleteºte, în neliniºte ºi tulburare. În plus, ea nimiceºte toate celelalte virtuþi ale omului, fãcând sã (re)aparã patimile. Ea aduce în suflet alte patimi precum: mândria, hula, judecata, defãimarea aproapelui, iubirea de stãpânire, împietrirea inimii, neascultarea, mânia, þinerea de minte a rãului, minciuna, fãþãrnicia, iubirea de bani ºi avuþie, tristeþea, certurile. REMEDII. Fiind o patimã subtilã, greu de sesizat, omul are nevoie de multã atenþie la ceea ce se întâmplã în sufletul sãu, la dorinþele sale ºi la motivaþiile faptelor pe care le sãvârºeºte. Atenþia sporitã se exerseazã ºi se deprinde cu ajutorul duhovnicului, cãruia trebuie sã îi spunem tot ceea ce se întâmplã în sufletul ºi în mintea noastrã. Moartea ne dovedeºte cât de amãgitoare este slava lumii ºi cât de lipsite de preþ ºi trecãtoare sunt lucrurile dupã care aleargã omul mânat de ea. De aceea, gândul la moarte ne este de mare folos în lupta cu aceastã patimã. Un alt lucru important este ascunderea din faþa oamenilor a nevoinþei ºi a faptelor bune: Tu însã, când faci milostenie, sã nu ºtie stânga ta ce face dreapta ta (Mt. 6, 3). Rugãciunea are un rol esenþial în biruirea oricãrei patimi, în cazul slavei deºarte omul primind prin ea de la Dumnezeu discernãmântul de a observa capcanele. Slava care vine de la oameni ºi slava lui Dumnezeu sunt cu totul opuse una alteia ºi una o scoate pe cealaltã din sufletul omului; de aceea trebuie sã cãutãm sã fim slãviþi de Dumnezeu, nu de oameni. Cu cât doreºte omul mai mult slava dumnezeiascã, cu atât mai de nimic i se pare cinstea care vine de la oameni. Leacul cel mai potrivit împotriva slavei deºarte rãmâne dobândirea smereniei. Smerenia este, cum spune mitropolitul Antonie de Suroj, condiþia pãmântului: pãmântul este prezent mereu sub noi, toatã lumea îl calcã în picioare, el primeºte toate deºeurile ºi mizeriile ºi cu toate acestea nu se mânie ºi nu spune nimic ci, tãcut, transformã miraculos într-o bogãþie nouã toate aceste reziduuri în descompunere, punând în ele fermentul vieþii. Primeºte soarele, ploaia ºi este gata pentru orice sãmânþã, fiind capabil sã producã ºi de o sutã de ori mai mult decât a primit, fãrã a aºtepta lauda nimãnui. A consemnat Pr. Marius Corlean

4

Eveniment

Nou preot paroh la Rucãr

SÃRBÃTORIREA HRAMULUI LA MÃNÃSTIREA FÃGETBiserica "Sf. Împãraþi BOHOLÞ. În Duminica premergãtoare praznicului Sfinþilor Constantin ºi Elena" ºi-a Împãraþi Constantin ºi Elena, credincioºii din Þara serbat hramul joi, 21 Fãgãraºului au participat cu bucurie la sãrbãtorirea hramumartie, îmbrãcându-se în lui Paraclisului Mãnãstirii Fãget-Boholþ. Preasfinþitul Anhaine de sãrbãtoare îmdrei Fãgãrãºeanul a sãvârºit aici Sf. Liturghie alãturi de un preunã cu credincioºii sobor de preoþi din zona Fãgãraºului, dar ºi de câþiva preoþi din oraº, într-o atmosferã slujitori sosiþi de la Mãnãstirea Putna. În cuvântul de de bucurie, împlinitã de învãþãturã pe care l-a rostit, PS Andrei a subliniat în mod primirea binecuvântãrii deosebit faptul cã, pornind de la exemplul de credinþã al arhiereºti prin prezenþa în Sfinþilor Împãraþi întocmai cu Apostolii, Constantin ºi mijlocul nostru a ÎPS Dr. Laurenþiu Streza, MiElena, trebuie sã ne strãduim ºi noi sã îi plãcem în primul tropolitul Ardealului. rând lui Dumnezeu - ºi nu oamenilor. Din pãcate însã, Ca o tradiþie deja, ne-am obiºnuit ca în omul zilelor noastre se trudeºte toatã viaþa sa, din rãsputeri, fiecare an cu ocazia hramului sã fim cuprinºi de sã dobândeascã iadul - ºi nu raiul, alergând dupã slava bucurii duhovniceºti de cãtre pãrintele paroh omeneascã în loc sã o caute pe cea dumnezeiascã. Octavian Smãdu. Astfel, în acest an am putut sã VECERNIE ARHIEREASCà ÎN SATUL BOHOLÞ. Dupã parne închinãm unei icoane fãcãtoare de minuni ticiparea la agapa frãþeascã, PS Andrei a vizitat satul Boholþ, reprezentând pe Mântuitorul nostru Iisus Hrisînsoþit de Pãrintele exarh Visarion Joantã, care este chiar tos, venitã tocmai de pe tãrâmurile Dobrogei, cu fiu al satului, ºi de pãrintele Daniel Bojan, parohul localibinecuvântarea PS Visarion, Episcopul Tulcii. tãþii. În prezenþa enoriaºilor satului a fost sãvârºitã slujba Icoana de la Mãnãstirea Celic Dere este numitã "icoana care se curãþã sin- Vecerniei, la sfârºitul cãreia pãrintele exarh a adresat un emogurã" deoarece deºi în trecut era în totalitate înnegritã, chipul Mântuitorului þionant cuvânt de învãþãturã. Ca fiu al satului, Pr. Visarion este acum luminat aproape în întregime, iar ochii au început sã se deschidã. a retrãit, cu zâmbetul pe buze, scene din copilãria sa pe aMulþimi de oameni credincioºi din oraº ºi din împrejurimi s-au ceste meleaguri: erau vremurile când copiii nu aveau o viaputut închina seara, noaptea ºi pânã a doua zi, cât a poposit icoana în þã comodã ºi plinã de facilitãþi precum cei din zilele noasoraºul nostru, aducând rugãciuni de slavã ºi mulþumire lui Dumnezeu. tre, ci erau nevoiþi sã meargã pe jos câteva ore pânã la ºcoaDe aceastã binecuvântare s-au putut bucura ºi credincioºii din lã. Pentru a-ºi procura caiete ºi cãrþi, ei prestau diferite munci, Fãgãraº, pentru cã din seara zilei de 21 mai pânã a doua zi icoana a printre care ºi comerþul cu diferite produse, ouã de exemplu. fost pusã la închinare în Catedrala "Sf. Ioan Botezãtorul" din Fãgãraº. În contrast cu acele vremuri, tinerii zilelor noastre primesc Pr. Dorin Toma Nãpar totul "de-a gata", iar de aceea adesea nu mai þin cont de vaÎnaltpreasfinþitul a oficiat Sfânta Liturghie, loarea muncii, a obiecteîn cadrul cãreia a hirotonit lor ºi nici chiar a omului. Paºii credincioºilor s-au întru preot pe tânãrul diacon Satul Rucãr a fost îmbrãcat îndreptat apoi, în frunte cu Silviu Goga, fiu al satului ºi duminicã, 24 mai, în haine de sãral pãrintelui Silviu Goga, tre- PS Andrei, la Cãminul bãtoare. Rucãrenii, împreunã cu cut la cele veºnice în 2007. Cultural din curtea biserifii ai satului întorºi acasã, dar ºi La sfârºit, Înaltpreasfinþia cii, pentru a degusta procredincioºi din satele învecinate, Sa a þinut un cuvânt de în- duse tradiþionale specifice alãturi de primarul comunei vãþãturã, tâlcuind pericopa zonei: renumitul vin de Viºtea, l-au întâmpinat, cu buevanghelica a Duminicii Or- Boholþ ºi "lichiul", o plãcurie mare, pe Înaltpreasfinþitul bului din naºtere ºi a explicat cintã tradiþionalã fãcutã din Pãrinte Mitropolit Laurenþiu însemnãtatea Tainei Hiro- lapte, brânzã, ouã, fãinã ºi Streza, venit sã le încredinþeze un toniei. Pãrintele mitropolit l-a mãlai. În aceastã atmosferã nou paroh. Dragostea credincioºilor a fost arãtatã prin ges- instalat pe noul pãrinte paroh, înmânându-i Sfânta arhaicã, în care trecutul turi simple, dar pline de încãrcãturã duhovniceascã: Evanghelie, Sfânta Cruce ºi cheile bisericii, iar apoi pãrea sã se fi întâlnit cu la toate porþile caselor au fost scoase mese i-a dat posibilitatea pãrintelui Silviu Goga sã þinã prezentul, sãtenii au înîmpodobite cu flori, iar pe ferestrele caselor au fost primul sãu cuvânt de învãþãturã. Sãrbãtoarea s-a cheiat binecuvântata zi seraºezate þesãturi frumoase, lucruri ce ne aratã ospi- încheiat cu o agapã frãþeascã ºi cu cuvântul de vind alesele bucate ºi detalitatea ºi hãrnicia acestor credincioºi, dar ºi bucu- dragoste ºi mulþumire adresat de Înaltpreasfinþitul pãnând amintiri din tinereþe: "Cel mai bun vin îl ria de a avea în mijlocul lor un oaspete de seamã. Laurenþiu credincioºilor din Rucãr. Pãrintele Silviu Goga, noul paroh al rucãrenilor, fãcea tata ºi cel mai bun Înaltpreasfinþitul a fost întâmpinat la intrarea în sat de credincioºi ºi condus de domnul primar în- are 31 de ani, a absolvit Seminarul Teologic din Al- lichiu îl fãcea mama", îºi tr-o caleaºcã spre bisericã, unde a fost întâmpinat de ba-Iulia ºi Facultatea de Teologie "A. ªaguna" din aminteau ei cu nostalgie. pãrintele protopop ºi preoþi din satele învecinate. Sibiu, promoþia 2001. Diac. Claudiu Pãun Pr. Florin Butum

„Icoana care se curãþã singurã“ a fost la Victoria

Binecuvântãri arhiereºti pe meleagurile boholþene

CMYK

Eveniment

5

Bucuria hramului la Mãnãstirea Berivoi

Ceremoniile s-au încheiat cu o agapã frãþeascã, la care au particiMãnãstirea "Sf. Apostol Andrei" de la Berivoi ºi-a sãrbãtorit, de praznicul pat toþi cei prezenþi. "Înãlþãrii Domnului", hramul paraclisului, sfinþit în 1995 de cãtre IPS Dr. Antonie ÎNÃLÞAREA DOMNULUI, ÎNÃLÞAREA Plãmãdealã. Momentul festiv a fost desãvârºit de prezenþa Preasfinþitului Andrei NOASTRÃ. Chemaþi în aceastã zi sã fie Fãgãrãºeanul, Episcop-Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, care a participat ºi la martori ai Înãlþãrii lui Hristos de pe pãpomenirea eroilor ºi luptãtorilor anticomuniºti din comuna Recea. mânt la cer, pelerinii prezenþi la SFINÞIREA COMPLEXULUI. Încã de la Berivoi au devenit deopotrivã primele ore ale dimineþii, zeci de pelerini martori ºi participanþi la propria de toate vârstele au venit cu bucurie la înãlþare de pe pãmânt la cer. Berivoi, în lãcaºul din inima muntelui, Sãrbãtoarea Mãnãstirii Berivoi rugându-se pentru sãnãtate trupeascã ºi este sãrbãtoarea credincioºilor sufleteascã. Sfânta Liturghie a fost sãdin întreaga Þarã a Fãgãraºului, vârºitã în biserica mare a mãnãstirii, de cãcare vin aici cu credinþã ºi cu tre PS Andrei, înconjurat de un sobor de dragoste pentru a primi binecupreoþi. Pentru ca bucuria duhovniceascã sã vântare, sãnãtate ºi mântuire. fie deplinã, credincioºii l-au avut în mijSufletele ni s-au umplut locul lor ºi pe Pãrintele Arhimandrit Teotuturor de lucruri nepreþuite. fil Pãrãian de la Mãnãstirea Sâmbãta de Am plecat spre casele noastre Sus, care a þinut un cuvânt de învãþãturã cu todoxã Românã, sãrbãtoarea Înãlþãrii cu mulþumire ºi pace, purtând în o adâncã încãrcãturã duhovniceascã. Domnului este ºi ziua dedicatã pomenirii suflet frumoasele cuvinte ale Pãrintelui A urmat sfinþirea complexului mãnãs- eroilor neamului, dupã Sfânta Liturghie Stareþ, protosinghelul Iosif Toma: "Rutirii, alcãtuit din chilii, o salã de mese ºi Preasfinþitul Andrei a sãvârºit slujba de gãm pe Bunul Dumnezeu sã îndrepte paºii una de protocol, a cãrui construcþie a fost pomenire a eroilor români din cele douã iubitorilor de liniºte spre Casa Sa, iar începutã acum 4 ani. rãzboaie mondiale, dar ºi a partizanilor din celor ce se îndreaptã spre mãnãstirea RUGà PENTRU EROI ºI LUPTÃTORII comuna Recea, care au luptat împotriva noastrã le datorãm o dragoste reciprocã". ANTICOMUNIºTI. Întrucât în Biserica Or- comunismului. Diac. Claudiu Pãun Consiliului local, a primit binecuvântaEroii. Personaje de basm ºi de lerea lui Dumnezeu prin slujba de sfinþire gendã. Prea uºor uitaþi de minþile noasoficiatã în data de 28 mai, de praznicul tre obosite, care aleargã în nebunia Înãlþãrii Domnului, de Preasfinþitul Andrei noastrã dupã himera unei fericiri Fãgãrãºeanul. La slujba de sfinþire a fost pãmânteºti atât de râvnite. prezent un sobor de 12 preoþi ºi diaconi, Eroii. Sunt totuºi pãrinþii noºtri, dintre care doresc sã amintesc prezenþa bunicii noºtri, fraþii noºtri, strãbuni binecuvântatã a Pãrintelui Teofil de la care au plecat pe câmpurile de luptã Mãnãstirea Sâmbãta ºi a Pãrintelui propentru cã þara avea nevoie de ei. Þara topop Ioan Ciocan, alãturi de preoþii din i-a chemat, iar ei au ascultat chemarea Comuna ªinca ºi din împrejurimi. ei. Pentru mulþi chemarea a fost de fapt chemarea pãmântului, De asemenea, au fost invitaþi de marcã: veterani de rãzboi, cãci acasã nu s-au mai întors niciodatã. cadre militare ºi fanfara, care prin defilarea lor impunãtoare au ªi ªinca Veche ºi-a trimis ofranda sa în aceastã chemare. Au reuºit sã smulgã ropote de aplauze. Au fost de apreciat femeile plecat de acasã tineri feciori în floarea vârstei. Copii dragi ai din corul bisericii ortodoxe ºi numeroase credincioase din sat, mamelor lor. Bãrbaþi tineri, cãsãtoriþi de curând, care încã nu care ne-au încântat atât cu cântul lor sincer, cât ºi cu straiele apucaserã sã-ºi legene pruncii pe genunchi. Ei nãdãjduiau cã se naþionale pe care le-au purtat cu mândrie în cinstea eroilor noºtri. vor întoarce acasã. Doar Dumnezeu ºi pãmântul ºtiau cã merg de Nu trebuie uitaþi nici cei mici, elevii ºcolilor din ªinca ºi ªercãiþa, fapt spre odihnã. Spre odihna cea veºnicã. care cu vocile lor suave au adus un omagiu eroilor ºincani. Lacrimile multor mame ºi soþii nu au putut seca pânã când A lipsit un singur lucru. Lacrimile sincere ale noastre pentru pleoapa obositã de atâta plâns a cãzut pentru ultima datã, pãs- ei, eroii noºtri. Dar a avut grijã Dumnezeu ºi de acestea. Pentru trând în ochi imaginea dragilor lor. Ei nu s-au mai întors nicio- cã în momentul în care a început slujba, El a fãcut sã cearnã ladatã. Iar ele s-au dus sã se întâlneascã cu ei. Eroii lor. Eroii noºtri. crimi din nori. Pentru ei. Pentru eroii ºincani. Picãturile de ploaie Eroii martiri. Pentru ei, dupã zeci de ani, ºi la ªinca Veche s-a loveau caldarâmul umed, dovedind cã lui Dumnezeu îi pasã de ridicat un frumos monument. În cinstea lor. A eroilor de la ªinca eroii noºtri. A fost un semnal prin care Dumnezeu ne atrãgea Veche. A celor pe care mulþi îi mai cunosc, dar ºi pentru cei atenþia de ce ne-am adunat acolo. Nu pentru interese personale. uitaþi. Pentru mulþi nu mai are cine sã plângã, de aceea plânge Nu pentru interese politice. Nu pentru interese sociale. Ci pentru pentru ei Dumnezeu, prin lacrima cerului. Acest frumos monu- ei. Pentru eroii noºtri ºincani. ment, construit din bugetul propriu de cãtre comunitatea din Mulþumim, eroilor, pentru ce aþi fãcut pentru noi! ªinca Veche, prin implicarea directã a domnului primar ºi a Pr. Iosif Ciolan

Dumnezeu varsã lacrimi din cer la ªinca Veche

CMYK

6

Catehism pe înþelesul tuturor

îngerului care a prãvãlit piatra de la uºa mormântului Domnului Hristos: "înfãþiºarea lui era ca fulDupã Învierea Sa, Domnul Hristos S-a arãtat femeilor gerul ºi îmbrãcãmintea mironosiþe, ucenicilor ºi altor oameni, iar dupã patruzeci de zile albã ca lumina" (Mt. 28, 2). suficiente pentru a Se arãta unui numãr mare de persoane ºi a Sau, sã ne aducem aminte dovedi tuturor cã Învierea nu este o iluzie - S-a înãlþat cu trupul la de minunile care în mod cer ºi a ºezut de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatãl. Totodatã, El suindirect L-au descoperit pe bliniazã din nou caracterul simbolic al celor 40 de zile (postul lui Domnul Hristos ca DumMoise, al lui Ilie, al Lui). nezeu atotputernic, smulArticolul al VI-lea Nu a vrut sã-i gând din gurile celor care "ªi S-a înãlþat la ceruri ºi ºade de-a rãneascã pe oameni erau de faþã cuvinte ca "Tu dreapta Tatãlui." cu strãlucirea Sa eºti Hristosul, Fiul lui Dumnezeu Celui viu" (Mt. Domnul Hristos a fost S-a înãlþat de unde S-a pogorât foarte discret în a-ªi arãta 16, 16), "Cu adevãrat Fiul Pogorârea Fiului lui Dumnezeu din pe faþã dumnezeirea, nu S-a afiºat în lume lui Dumnezeu a fost Acesta" (Mt. 27, 54). Cer este actul de smerenie al lui Dum- ca Justiþiarul Care a venit sã facã rânduialã Dovada dumnezeirii nezeu, Care pentru aceasta a ales cel mai sau ca Strãinul din Ceruri, deoarece ar fi umil mod de a se întrupa: o familie sãracã pus între El ºi noi o distanþã infinitã, iar Dar dovada cea mai "palpabilã" a atotmaterial, dar bogatã duhovniceºte, ºi o omul firav n-ar fi putut primi niciodatã puterniciei lui Hristos (dupã deziluzia iesle în locul unui pat. Dumnezeu S-a po- atâta strãlucire fãrã sã moarã. morþii pe cruce care i-a rãvãºit pe toþi, gorât pe pãmânt pentru a-i face omului Dacã în timpul vieþii nu S-a revelat pe chiar ºi pe duºmanii Domnului, care parcã accesibil Cerul. ªi S-a înãlþat la Cer pentru Sine în splendoarea Sa dumnezeiascã, to- aºteptau minunea prin care Acesta sã se a-i face cunoscutã omului traiectoria tuºi au existat câteva prilejuri în care pogoare de pe cruce: "doctore, vindecã-Te desãvârºirii sale. Înãlþarea la Cer este Domnul Hristos ªi-a descoperit slava Sa, pe tine însuþi"), sesizatã vizual de cãtre proiecþia în veºnicie a urcuºului duhov- în mãsura în care ea putea fi perceputã de ucenicii Domnului, a fost înãlþarea cu nicesc început de om pe pãmânt printr-o oameni fãrã a li se întâmpla ceva. Sã ne trupul la Cer. cãutare a lui Dumnezeu în cele create de amintim glasul Tatãlui din cer la botezul Înãlþându-Se la cer, Domnul Hristos El, prin asanarea relelor din suflet ºi lui Iisus ("Acesta este Fiul Meu cel iubit nu mai este prezent cu trupul pe pãmânt, imitarea (urmarea) lui Hristos. Hristos S-a întru Care am binevoit"(Mt. 3, 17) sau dar se aflã prezent în chip tainic în dumaºezat "de-a dreapta lui Dumnezeu-Tatãl" momentul Schimbãrii la Faþã a Domnului, nezeiasca Euharistie ºi Se împãrtãºeºte pentru a ne arãta cã a fost dintotdeauna în când "faþa Lui a strãlucit ca soarele, iar fiecãrui credincios care se apropie de potir "sânul Tatãlui" ºi cã a ridicat trupul ome- veºmintele Lui s-au fãcut albe ca lumina" "cu fricã de Dumnezeu, cu credinþã ºi cu nesc - cu care S-a înãlþat - la cea mai mare (Mt. 17, 2) ºi sã nu uitãm cum s-a rãsfrânt dragoste". Pr. Adrian Magda în lume slava lui Dumnezeu pe chipul demnitate cu putinþã.

Simbolul de credinþã (VI)

natura cu podoabele ei, produsele artei, însuºirile ei îmbietoare ºi faptele bune ale semenilor noºtri, actele lor de sfinþenie ºi ªi oprindu-Se, Iisus a poruncit sã-l aducã la El; eroism (rare, însã nu inexistente, nu excluse), scurt spus ºi apropiindu-se, l-a întrebat: Ce voieºti sã-þi fac? splendorile lumii acesteia. "Sã vãd" poate semnifica ºi zdruncinarea fixaþiei hidoIar el a zis: Doamne, sã vãd! (Luca 18, 40-41). ºeniilor (efective, presupuse ori transmutate din lãuntrul nostru la ceilalþi), lãrgirea câmpului vizual (care sã nu se mãrgiDe orbire Domnul îi vindecã pe oameni în repetate rânduri. (…) Dar întrebarea pe care ne-o neascã la depistarea întru denunþare a erorilor sau slãbiciunilor putem pune este dacã nu cumva Domnul sã- altora, ci sã îmbrãþiºeze ºi tot ceea ce în aceastã lume înrobitã pãcavârºeºte nu numai înlãturarea unui beteºug corporal (funcþional), tului certificã totuºi lucrarea duhului: arta, bunãtatea, jertfa, bunãvoirea, compãtimirea, slujirea, curajul, devotamentul, frumuseþea, ci ºi mai mult decât atât? (…) Cãci de vãzut - în sens propriu, direct - vãd ºi fariseii, care fidelitatea), trezirea noastrã din coºmarul urii ºi intoleranþei. (…) Deodatã, prin harul lui Hristos, ne vedem în realitatea, nimsunt orbi. ªi vedem cu toþii, buni ºi rãi, vedem bine, ba ºi prea bine. Prea bine îi vedem pe ceilalþi, pe semenii ºi vecinii noºtri icnicia, ticãloºia ºi jalnica noastrã josnicie. Ieºim din noi. Ne (pe alcãtuitorii iadului nostru, zice Jean-Paul Sartre), vedem toate pãrãsim. Ne însuºim o forþã psihicã anti-gravitaþionalã. Hristos ne deschide ochii tuturor, nu numai orbilor. ªi depaiele din ochii lor, pânã la firicelul pe care natural ar fi fost ca clanºeazã în memoria noastrã un proces anamnezic de neasemãrunþirea sã-l fi apãrat de furia noastrã detectivã. (…) "Doamne, sã vãd" poate însemna, pe lângã voinþa muitã intensitate, aducându-i conºtiinþei aminte de toate, riguros, recâºtigãrii simplei capacitãþi vizuale (care se confundã cu defãi- de toate relele ce a fãptuit cândva. Aceasta-i, probabil, esenþa actului de convertire, acesta-i marea ºi condamnarea celor din jur) ºi altceva: putinþa de a vedea, observa (mai bine zis), reþine, sesiza nu numai defectele, primul, cel mai surprinzãtor ºi mai aprig efect al întâlnirii cu greºelile ºi ticurile (ori trãsãturile) specifice altora (cu alte cuvinte Mântuitorul, cu Descoperitorul. Pãrintele Nicolae Steinhardt, Dãruind vei dobândi nu numai un soi de cumplit ºi încãpãþânat antropomorfism), ci ºi

Doamne, sã vãd!

Actual

7

Cum suntem pãcãliþi prin intermediul presei
Presa apare pe locul 3 în topul încrederii pe care o au românii în instituþii, dupã Bisericã ºi Armatã. Un loc fruntaº între popoarele Europei, care probabil cunosc mai bine decât noi tehnicile de manipulare la care suntem supuºi prin intermediul ei. Deºi nu putem vorbi întotdeauna de manipulare, ci mai degrabã de lipsã de profesionalism, vedetism sau goanã dupã audienþã, în presa din România obiectivitatea - regula nr. 1 în jurnalism - este floare rarã. Victimã a acestui mod de a prezenta realitatea este adesea ºi Biserica, de aceea ne-am gândit sã aducem în atenþia dumneavoastrã acest subiect. de-a face cu alte cauze, ca lipsa de profesionalism, lipsa timpului de a trata cu seriozitate informaþiile sau intervenþia unor intermediari care transmit evenimentele. Cel mai adesea, jurnaliºtii nu observã direct faptele, ci acestea le sunt prezentate de cãtre un intermediar, iar ei nu mai au timp sã le cerceteze. Subiecte importante ajung sã fie tratate, din lipsã de timp sau din superficialitate, fãrã ca reporterul sã se documenteze cu seriozitate în problemele pe care nu le cunoaºte. Lipsa documentãrii ºi a obiectivitãþii produce de multe ori ºtiri prezentate într-un mod penibil, gafe evidente pentru un cunoscãtor, dar care sunt de multe ori luate drept corecte de cei care nu cunosc problema. Nu trebuie ca ºtirile religioase sã fie scrise de teologi, lucru valabil în orice domeniu, însã cel care redacteazã o ºtire trebuie sã se documenteze foarte bine asupra problemelor înainte de a face acest lucru ºi sã îºi pãstreze obiectivitatea.

Tehnici de manipulare
Pentru a atrage o audienþã cât mai bogatã, presa naþionalã româneascã (în special televiziunile, dar nu numai) promoveazã senzaþionalul. Majoritatea jurnalelor principale de ºtiri încep cu evenimente "extraordinare". Cu cât e mai mult scandalos, mai multe victime sau mai multã ceartã, cu atât e mai bine. Lucrând în presã am învãþat sã nu cred întotdeauna ceea ce vãd. De ce? Pentru cã senzaþionalul nu este gãsit zilnic de cãtre cãutãtorii lui. ªi atunci el este fabricat ºi ne este prezentat ca atare. Iar noi, popor iubitor de scandal ºi circ, îl savurãm fãrã sã ne mai întrebãm cât o fi de adevãrat. Iatã doar câteva metode folosite fie pentru a transforma o întâmplare banalã într-o ºtire de succes, fie pentru a distorsiona realitatea ºi a transmite mesajele în funcþie de alte interese: TITLUL este adesea formulat astfel încât induce în eroare, iar cei care nu urmãresc ºtirea cu atenþie ºi pânã la capãt rãmân cu un neadevãr în minte. Un exemplu: titlul "Pelerinaj la oase de animale" titrat de Pro TV transmite, împreunã cu începutul ºtirii, ideea cã niºte oase de animale au fost scoase la închinare ca sfinte moaºte, pentru a atrage pelerinii; urmãrind însã cu atenþie reportajul (trunchiat ºi prezentat maliþios, dar asta este altã poveste), constatãm cã nu este adevãrat. TONUL folosit, care poate fi ironic, superior, glumeþ, triumfalist, peiorativ, influenþeazã perceperea unui eveniment ca fiind pozitiv sau negativ, chiar dacã nu este. ETICHETAREA cu unii termeni nu-

miþi "magici" influenþeazã opinia publicã pozitiv (dezvoltare, creºtere, progres, flexibilitate, toleranþã etc.) sau negativ (fundamentalist, radical, primitiv, nepotism, ilegal). OMITEREA unor aspecte sau PUNEREA ÎN EVIDENÞÃ a altora este o tehnicã foarte des folositã, care creeazã o imagine falsã asupra realitãþii (de exemplu la un marº de protest sunt filmaþi doar câþiva bãtrâni, omiþând intenþionat numeroasele familii tinere cu copii). BOMBARDAREA cu un anumit tip de informaþii reduce spiritul critic al celui care doreºte sã fie informat. PROVOCAREA UNOR "ºTIRI" voit scandaloase este practicatã pentru a distrage atenþia de la altele, în funcþie de interese. PROMOVAREA UNOR SLOGANURI de genul "Gândeºte liber!" mascheazã o politicã editorialã care promoveazã subcultura, violenþa ºi pornografia.

Între minciunã ºi realitate
Toate aceste acþiuni, intenþionate sau nu, ne transmit adesea prin intermediul presei fapte false sau trunchiate. Urmãrite în mod constant, ele ne creeazã o imagine falsã asupra realitãþii, de genul: la bisericã merg doar pensionarii, toþi preoþii sunt afaceriºti, creºtinismul este o filosofie învechitã, homosexualitatea este fireascã etc. Pentru a nu vã lãsa pãcãliþi de ceea ce vi se spune, atunci când vedeþi o ºtire care vã tulburã, încercaþi: sã vã întrebaþi: O fi sau nu adevãrat ce ni se spune? sã reduceþi privitul la televizor (sau navigatul pe internet, daca acesta vã ocupã destul de mult timp) ºi sã-l înlocuiþi cu altceva (lecturã, petrecere a timpului împreunã cu familia, întâlniri cu prietenii, grãdinãrit etc.). Chiar nu aveþi nevoie de toate informaþiile care vã sunt servite! sã puneþi mereu temerile ºi întrebãrile dumneavoastrã înaintea lui Dumnezeu în rugãciune ºi întrebându-vã duhovnicul în Taina Spovedaniei; veþi primi astfel rãspunsurile de care aveþi nevoie. Natalia Corlean

De ce?
Motivele pentru care se folosesc aceste "tehnici" sunt diverse. Ele pot þine de jurnalist (care apare astfel mai "bun" în ochii superiorilor, devine "vedetã", îºi arogã calitatea de justiþiar al poporului, face publicitate mascatã, încearcã sã se punã bine cu diverse autoritãþi, sã îºi justifice o demonstraþie etc.), de trustul de presã (pentru care rating-ul este cel mai important obiectiv), de interesele patronilor instituþiei (în general oameni politici), sau ale celor care cumpãrã spaþii publicitare de la acea instituþie de presã, iar ºtirile negative la adresa lor sunt "omise" sau "prelucrate". Nu întotdeauna distorsionarea realitãþii se face intenþionat. De multe ori avem

8

Fii tânãr cu Hristos

Pentru tinerii care au probleme cu bãbuþele din bisericã

Maica Siluana vã rãspunde

"Cel mai mare vis al meu este acela de a-mi întemeia o familie creºtinã"
Sãrut mâna! Mãicuþã, am o problemã care mã macinã de mult timp. Cel mai mare vis al meu este acela de a-mi întemeia o familie creºtinã cu mulþi copii... numai cã am 22 de ani ºi pânã acum nu am avut niciun prieten niciodatã. Sunt o persoanã cam pretenþioasã, judec oamenii, fãrã sã-i cunosc de multe ori, deºi ºtiu cã este pãcat. Mã rog searã de searã la Dumnezeu sã-mi întâlnesc sufletul pereche, dar poate nu ºtiu sã mã rog, ºi de asta Bunul Dumnezeu nu mi-a ascultat ruga. Au fost unii bãieþi care m-au plãcut, dar de care nu mi-a plãcut mie, ºi au fost ºi unii bãieþi pe care i-am plãcut eu, dar care poate nici nu m-au observat. Îmi cer iertare cã vã necãjesc cu problema mea, dar în ultimul timp mã gândesc la asta foarte des ºi nu ºtiu ce sã fac, aº avea nevoie de un sfat! Vã mulþumesc din suflet! Doamne ajutã! Gabriela

Pentru tine ºi pentru alþi tineri care au probleme cu bãbuþele din bisericã (printre care mã numãr ºi eu) vã sfãtuiesc sã faceþi ce am fãcut ºi eu. Chiar dacã am intrat destul de bãtrânã în Bisericã, am fost la fel de emoþionatã ºi timoratã ca ºi voi ºi mi-a fost la fel de fricã de "teroriºtii" din Bisericã, ca ºi vouã. Am ascultat însã sfatul Sfintei Matrona a Rusiei, care zicea: "Când mergi la bisericã, nu privi la nimeni, roagã-te cu ochii închiºi sau aþinteºte-i la o icoanã. Nu te interesa de vieþile preoþilor ºi nu alerga în cãutarea stareþilor ºi a celor vãzãtori cu duhul. Lumea se aflã în rãutate ºi amãgire, iar amãgirea-ademenirea sufletelor va fi directã, fii cu mare grijã". Aºa cã mi-am ales un loc retras, stau foarte mult în genunchi (cãci pãrintele Arsenie Boca zicea: "Mai mare este omul în genunchi, decât omul în picioare" ºi, de altfel, ca sã stau ºi eu cât mai pot, cã la bãtrâneþe nimic nu prea mai poþi face) ºi cu ochii închiºi. Nu vãd nici în dreapta, nici în stânga. Eu merg la bisericã sã mã rog, nu sã mã încarc de alte pãcate. ªi de mine s-au luat. Pentru cã nu folosesc pernuþa când stau în genunchi (tot la sfatul unui mare duhovnic), cineva mi-a zis: "Te dai mare credincioasã ºi vii neacoperitã la bisericã". ªi azi îi mulþumesc doamnei respective pentru duritatea cu care mi-a spus adevãrul. Dacã ar fi fost mai blândã, ºi azi aº fi încãlcat porunca cea mai uºor de

îndeplinit: aceea ca femeia sã fie acoperitã când se roagã. Cât priveºte femeia în pantaloni, am citit cã la un Sinod (la începuturile Bisericii) s-a stabilit ca femeia în haine bãrbãteºti sã fie scoasã din Bisericã. Deci facem ascultare, învãþãm smerenia, fãcând mai întâi lucrurile cele mai simple ºi mai uºoare. ªi cât de frumoasã e femeia în fustã sau rochie! Încercaþi! Nu este greu. Nu renunþaþi la nimic din ce vã învaþã marii duhovnici, chiar dacã bãbuþele (ca mine! ha, ha) strâmbã din nas. Nu ieºiþi cu nimic în evidenþã. Asta am înþeles din tot ce am citit pânã acum. Îmbrãcãmintea trebuie sã fie decentã ºi curatã (poþi sã ai ºi costum Armani ºi pantofi Guban) pentru a nu fi motiv de pãcãtuire, nici pentru bãrbaþi (arãtându-ne formele), nici pentru femei (ca sã ne invidieze sau sã se necãjeascã de sãrãcia lor). Tot Sfânta Matrona a spus ceva foarte drãguþ, pe care vreau sã-l împãrtãºesc cu voi: "De ce sã judeci alþi oameni? Gândeºte-te mai des la tine. Fiecare oiþã va fi atârnatã de propria-i codiþã. Ce ai tu cu alte codiþe?" ªi dacã vã mai necãjesc bãbuþele, gândiþi-vã cã printre ele se aflã ºi bãbuþe ca mine, la fel de speriate ca ºi voi. Va iubesc pe toþi, Lizeta

Draga mea Gabriela, Dumnezeu ne cunoaºte dorinþele ºi nevoile inimii noastre, dar ne lasã libertatea sã ni le împlinim, fie fãcând voia Lui, fie împotrivindu-ne sau neglijând sã o facem. În cazul tãu, nu vãd niciun conflict între voia ta ºi cea a lui Dumnezeu de a avea o familie, ºi nãdãjduiesc sã reuºeºti cu mila Lui, cât de curând. Încã eºti foarte tânãrã. Pânã acum Domnul te-a pãzit cumva de ispita unei iubiri care ar fi durat prea mult înainte de cãsãtorie. Încearcã sã lupþi cu patimile tale, sã-þi biruieºti egoismul ºi sã nu mai judeci, ºi aceasta te va face mai atentã la cei din jurul tãu. Fii atentã dacã nu ai un "model" de soþ care nu se aflã în realitate. Fii atentã la calitatea duhovniceascã a celor care te plac, ºi roagã-te ca Domnul sã-þi arate ºi cele nevãzute dintr-un bãiat care te place. Cred cã o fatã nu va putea alege cu adevãrat decât dintre cei care o aleg pe ea. Rugãciunea te va lumina pe Cale. Cu nãdejde cã vei birui cu Domnul, M. Siluana

CMYK

Pas în doi
Cum îl poate ajuta un soþ pe celãlalt, dacã el spune: "Dumnezeu este în suflet ºi nu am nevoie sã merg la bisericã", în caz cã exemplul personal al celui îmbisericit nu dã roadele dorite? În acest caz nu se poate vorbi despre niºte trucuri metodologice care sã dea rezultate, deoarece relaþiile interumane diferã de la o familie la alta. Eu însã continui sã insist asupra ideii cã existã un principiu creºtin general al vieþuirii în comun: "Doamne, converteºte-l la Bisericã, dã-i pocãinþã în felul în care ºtii Tu ºi cu preþul pe care Îl cunoºti". Aceastã rugãciune trebuie fãcutã, în primul rând, din credinþã. Dacã însã te rogi amintindu-i lui Dumnezeu în felul urmãtor: "Doamne, converteºte-l pe soþul/soþia mea ca sã mã asculte ºi sã meargã în aceeaºi parohie cu mine, sã citeascã ºi el cãrþile pe care le citesc eu ºi sã se spovedeascã la acelaºi duhovnic, trãind dupã aceeaºi rânduialã creºtineascã", acestea s-ar putea sã nu se întâmple. În acest caz, ca ºi în general, în viaþã, trebuie sã ai încredere totalã în Cel de Sus: "Doamne, dã-i soþului/soþiei mele pocãinþã în felul în care ºtii mai bine". Aceastã rugãciune trebuie sã fie sincerã ºi responsabilã, pentru cã astfel de cãi, alese de Domnul, pot însemna ºi necazuri în

9

Cum îl putem ajuta pe soþul necredincios?
multã vreme la judecãtor, pânã când acela, de lehamite, i-a dat ce cerea. De ce? Pentru cã femeia nu a pregetat sã insiste în rugãminþi. "Dar Dumnezeu, oare, nu va face dreptate aleºilor Sãi care strigã cãtre El ziua ºi noaptea ºi pentru care El rabdã îndelung?" (Luca 18, 7). Lucrurile nu se întâmplã imediat, ca la o apãsare de buton, dupã care omul iubit trebuie sã se schimbe automat. Noi nici nu vrem ca aproapele nostru sã devinã un mecanism cu o gamã de calitãþi pozitive, ci vrem ca, îmbisericindu-se, acesta sã rãmânã personalitatea pe care am cunoscut-o la început ºi am îndrãgit-o. Cel mai important este sã lucrãm în rugãciune ºi sã nu încetãm a cere, chiar dacã transformarea nu se poate vedea imediat sau chiar dacã noi, care suntem lângã persoana în cauzã, nu ne dãm seama de schimbare. Pentru a vedea cum se schimbã omul este nevoie sã fii la distanþã. De aceea, trebuie sã facem toate acestea þinând cont de starea actualã a sufletului aproapelui, dar ºi de ceea ce spune duhovnicul. Mai este foarte important sã nu facem pauzã în lucrarea pe care am început-o, de exemplu în concediu, când se pare cã nu este timp de exerciþii spirituale, ci de distracþie. Aºa nu vom putea reuºi sã realizãm ceea ce ne-am propus. Dacã începem o astfel de muncã trebuie sã o susþinem tot timpul, cãci nu poþi fi creºtin doar în anumite perioade din an. Pr. Maxim Kozlov Familia, ultimul bastion

Rãbdarea îl umple pe om de har
Pãrinte, cum poþi face faþã unuia care este nervos? Prin rãbdare. ªi dacã nu ai? Mergi ºi cumpãrã! Se vinde la supermarket… Ascultaþi, atunci când celãlalt este mânios, orice i-ai spune nu poþi face nimic. Este mai bine ca în clipa aceea sã taci ºi sã te rogi. Prin rugãciune acela se va calma, se va liniºti ºi dupã aceea te vei putea înþelege cu el. Uitã-te ºi la pescari! Ei nu merg la pescuit dacã marea nu este liniºtitã, ci fac rãbdare pânã se va îndrepta vremea. Pãrinte, cui se datoreazã nerãbdarea oamenilor? Multei lor pãci lãuntrice…

viaþã, boalã sau probleme de serviciu. Vreau sã vã dau ºi un exemplu din alt domeniu, care sã confirme ce stabilim acum. Se întâmplã ca la preot sã vinã oameni bogaþi, dornici sã ajute sfântul locaº, care spun: "Acum, pãrinte, sã vã rugaþi pentru mine". Preotul promite sã se roage pentru acel om, dar nu pentru ca el sã aibã succes în afaceri sau în politicã, ci pentru mântuirea sufletului. Rezultatul unor astfel de rugãciuni poate fi falimentul omului bogat sau faptul de a nu mai fi ales niciodatã deputat. Atunci când preotul anunþã acest lucru dinainte, oamenii rãspund în mod diferit. Fiecare însã trebuie sã înþeleagã cã rugãciunea noastrã pentru soþ trebuie sã sune astfel: "Doamne, sunt gata sã primesc ºi sã duc toate câte îi vor fi date spre folos sufletesc". Apoi, trebuie sã credem cã Domnul ne aude ºi sã nu uitãm pilda evanghelicã despre vãduva care a mers Dumnezeu a legat mântuirea oamenilor de rãbdare. "Cel care va rãbda pânã la sfârºit se va mântui", spune Evanghelia. De aceea, Dumnezeu îngãduie Cu cât mai multe bunuri dobândesc oamenii de astãzi, cu greutãþi ºi diferite încercãri, pentru ca oamenii sã se exer- atât mai multe probleme au. Nu mulþumesc nici lui Dumnezeu pentru facerile Lui de bine, ºi nici nu vãd nefericirea semenilor seze în rãbdare. Rãbdarea porneºte de la lor, încât sã facã vreo milostenie. Risipesc ºi nu se gândesc la dragoste. Ca sã-l rabzi pe ce- celãlalt cã nu are ce sã mãnânce. Cum sã vinã apoi harul lui lãlalt trebuie sã te doarã pentru Dumnezeu? Chiar ºi familist sã fie cineva, tot trebuie sã taie de el. ºi vãd cã numai prin rãbdare undeva ºi sã economiseascã ceva, pentru a face vreo milostese menþine familia. Am vãzut nie. Sã le spunã femeii ºi copiilor lui cã în cutare om existã un fiare care au devenit mieluºei. bolnav pãrãsit, sau o familie sãracã, care are mare nevoie de Prin încredere în Dumnezeu ajutor. ªi dacã nu are bani sã le dea, atunci sã le spunã casnilucrurile evolueazã duhovni- cilor sãi: "Hai sã le dãm cel puþin o carte creºtineascã, cãci avem multe". ªi astfel, dând celor ce au nevoie, îºi face bine ceºte cu multã uºurinþã. Pãrintele Paisie Aghioritul - atât sieºi, cât ºi familiei sale! Pãrintele Paisie Aghioritul - Viaþa de familie Viaþa de familie

Durerea pentru aproapele ajutã familia

CMYK

10

Educaþie creºtinã
Învãþaþi-i mult, vorbind puþin
Iisus Hristos a fost un excelent educator, iar el vorbea în parabole. Fiecare parabolã pe care a rostit-o era o pildã bogatã, care dezvolta inteligenþa, distrugea ideile preconcepute ºi stimula gândirea. Acesta era un secret care fãcea ca El sã fie mereu înconjurat de tineri. Tinerii apreciazã persoanele inteligente, iar pentru a fi pãrinþi inteligenþi nu e nevoie sã fiþi intelectuali sau savanþi. Este suficient sã creaþi poveºti ºi sã inseraþi în ele lecþii de viaþã. Mulþi pãrinþi sunt închistaþi în modul lor de a gândi. Ei considerã cã nu sunt creativi ºi cã nu au perspicacitate, ceea ce nu este adevãrat. Ca cercetãtor al inteligenþei umane vã pot spune cã fiecare om are un potenþial intelectual enorm, dar pe care îl reprimã. Existã astfel un narator de poveºti chiar ºi în omul cel mai închis! Aºa cã luaþi aminte: Nu þipaþi, nu atacaþi, nu rãspundeþi cu agresivitate! Spuneþi-le poveºti celor dragi; puteþi astfel sã îi învãþaþi mult, vorbind puþin. Pãrinþii inteligenþi îºi stimuleazã copiii sã-ºi învingã temerile ºi sã aibã atitudini blânde. Aveþi curajul de a vã schimba! A consemnat Natalia Corlean

Pãrinþi inteligenþi (6) Pãrinþii buni dau informaþii, pãrinþii inteligenþi povestesc
Continuãm serialul dedicat formãrii de "pãrinþi inteligenþi". Dr. Augusto Cury, psihiatru ºi psihoterapeut, atrage atenþia asupra modului defectuos în care se face educaþia contemporanã ºi pledeazã pentru trecerea de la "pãrinþi buni" la "pãrinþi inteligenþi"; în acest sens vorbeºte despre ºapte deprinderi ale celor dintâi, care trebuie transformate. Iatã ce ne spune Dr. Curry despre cea de-a ºasea deprindere: sipi, iar ceilalþi o Lecþii din fapte cotidiene Pãrinþii buni sunt o enciclopedie de vor vedea. Sã informaþii. Pãrinþii inteligenþi sunt însã nu îþi fie fricã de povestitori agreabili, creativi, capabili sã critica altora, ci sã îþi fie teamã sã nu îþi pierzi extragã din lucrurile de zi cu zi minunate lumina! Niciodatã nu a uitat ce i-am spus. Sosirea unui nou frate în familie poate lecþii de viaþã. Aceastã deprindere congenera reacþii agresive, respingeri, retratribuie la dezvoltarea creativitãþii copilului, a perspicacitãþii, capacitãþii de a gãsi geri instinctive în sine (de exemplu incapacitatea de a controla urinarea) ºi schimsoluþii în situaþii tensionate. Dacã vã doriþi deci sã fiþi un pãrinte bãri de atitudine ale fratelui mai mare, care inteligent, faceþi-vã un obicei din a dialoga îºi simte ameninþatã poziþia. Pentru a preºi a povesti. Captaþi-vã copiii nu prin auto- întâmpina aceste probleme, creaþi încã ritate, bani sau putere, ci prin inteligenþa ºi dinaintea naºterii pruncului poveºti care îl afecþiunea voastrã. Influenþaþi atmosfera în includ pe cel mic în experienþele distraccare trãiþi, fiþi o persoanã agreabilã! Ce ati- tive ale celorlalþi fraþi ºi stimuleazã spiritul tudine au copiii voºtri ºi ai prietenilor voº- de convieþuire în cadrul familiei. Asimitri faþã de dumneavoastrã? Dacã vã evitã, lând aceste poveºti, fratele mai mare înînseamnã cã trebuie sã vã revedeþi felul de ceteazã sã mai considere cã cel mic este un rival ºi începe sã îl iubeascã. a fi.

Poveºti care transformã supãrãrile în motivaþie
Pãrinþilor care povestesc nu le este ruºine sã-ºi foloseascã greºelile ºi greutãþile ca sã-ºi ajute copiii sã priveascã în sinea lor ºi sã-ºi gãseascã drumul. Când copiii sunt disperaþi, cu teama zilei de mâine, cu frica de a înfrunta o problemã, pãrinþii inteligenþi intrã în scenã ºi creeazã poveºti care le transformã supãrãrile într-o sursã de motivaþie. Iatã un exemplu: odatã, una din fiicele mele se simþea tristã ºi respinsã, deoarece fusese criticatã de niºte tineri pentru cã era o persoanã simplã ºi nu îi plãcea sã iasã în evidenþã, dar ºi cã nu era excesiv preocupatã de esteticã. Dupã ce am auzit problema ei, i-am spus o pildã: unii preferã un soare frumos pictat într-un tablou, alþii preferã un soare real, chiar dacã este acoperit de nori. Am întrebat-o: tu ce soare preferi? S-a gândit ºi mi-a spus cã soarele real. Atunci i-am spus cã soarele ei strãluceºte, chiar dacã oamenii nu cred în el; lumina ei existã, iar într-o zi norii care o acoperã se vor ri-

Cel mai important lucru în educarea copiilor:

Sã trãieºti creºtineºte
În ce fel poþi ajuta copiii sã simtã realitatea lui Dumnezeu, cum poþi sã vorbeºti cu ei despre Dumnezeu? Linia comportamentului nostru legat de aceste chestiuni trebuie sã fie în general aceeaºi ca ºi întregul nostru comportament în ce priveºte educarea copiilor. Nu trebuie realizate metode speciale sau indicaþii pentru soþ sau soþie ca sã citeascã nu ºtiu ce cãrþi. Experienþa trãirii lui Dumnezeu se dobândeºte personal, inclusiv de cãtre copii, cãci nimeni nu se va ruga în locul lor ºi nimeni nu va asculta în locul lor cuvintele Evangheliei, aºa cum au foste ele auzite timp de douã mii de ani de cãtre milioane de creºtini ortodocºi. Pe de altã parte, copilul poate fi ajutat, dacã este adus aproape de Dumnezeu. Pentru aceasta trebuie doar sã trãieºti alãturi de copil ca un creºtin ortodox, fãrã sã fii fals ºi sã uiþi faptul cã fiii noºtri pot fi ispitiþi din cauza noastrã sau, dimpotrivã, pot alege ceea ce considerãm noi cã este important în viaþã. Toate celelalte lucruri sunt detalii. Din descrierea vieþii sfinþilor ºi din amintirile despre oameni vrednici se pot va-

lorifica multe episoade legate de simþirea lui Dumnezeu de cãtre cineva aflat la vârsta copilãriei. Aceastã experienþã particularã este, desigur, foarte valoroasã. Cel mai important în educarea copiilor pentru o viaþã cu Dumnezeu este sã trãieºti creºtineºte. Pr. Maxim Kozlov Familia, ultimul bastion

Dialoguri

11

„Ne numim creºtini, dar nu trãim creºtineºte“
Pãrintele Daniel Dogariu este preot paroh în satul natal, ªercãiþa, de 8 luni. Ne cunoaºtem de câþiva ani, pentru cã a fost înainte de hirotonie cântãreþ la aceastã bise-ricã ºi profesor de religie ºi la noi, în satul vecin. Un om bun, liniºtit ºi modest, care nu cautã sã iasã în evidenþã. Aceleaºi calitãþi le-am gãsit ºi la preotul de acum, dornic sã facã lucrurile bine, sã îºi îndeplineascã misiunea "cum trebuie", dupã cum însuºi ne mãrturiseºte. Ne-a primit cu drag ºi multã cãldurã, împreunã cu doamna preoteasã, în frumoasa bisericuþã - monument istoric, aflatã în restaurare, unde am stat de vorbã despre slujirea preoþeascã ºi viaþa creºtinã. Pãrinte, când v-a încolþit sã ducã". Un dezavantaj… cei dar nu trãim creºtiîn suflet dorinþa de a deveni care pânã acum te-au vãzut ca neºte, de aceea merpe "fiul lui cutare" nu te vãd chiar gem la bisericã mai preot? Acest gând l-am avut încã toþi ca ºi preot, ci rãmâi tot "fiul mult ca o tradiþie, cã din ºcoala generalã. La ora de lui cutare". Nu am însã de ce sã aºa ne-am pomenit, dar religie pãrintele ne învãþa cân- mã plâng, pentru cã lumea mã când plecãm de la bistãri religioase, ne punea sã facem respectã. ªi pânã la urmã poþi ericã uitãm cã am fost lecturã biblicã, fãceam serbãri sã fii strãin într-un sat ºi sã nu sã ne rugãm, sã iertãm ºi sã cerem iertare de la bisericã, în care întotdeauna a- fi respectat ca ºi preot. În satul natal cred cã este la Dumnezeu. veam ºi eu câte ceva de spus. Am Din pãcate sociesimþit astfel cã îmi place. Dupã important ce imagine ai avut ce am terminat liceul n-am mai înainte sã fii preot. Pentru cã tatea ne îndreaptã aNume: Pr. Daniel Dumitru stat prea mult pe gânduri ºi dacã ai avut o imagine bunã, tenþia doar spre cele Dogariu m-am hotãrât sã mã pregãtesc adicã nu ai colindat nu ºtiu ce materiale, iar acestui Data ºi locul naºterii: 18 pentru acest domeniu, chiar dacã locuri unde sã-þi pierzi vremea, lucru i-au cãzut pradã în iulie 1979, ªercãiþa mi-a fost greu la început, pentru nu ai umblat prin baruri ºi dis- primul rând tinerii, care ºtiu Studii: ªcoala generalã coteci, ci ai avut o imagine de bisericã doar la marile sãrcã nu fãcusem seminarul. ªercãiþa (1986-1994), Liceul Cu ce gânduri aþi început exemplarã, nu are nimeni ce sã bãtori. "Radu Negru" Fãgãraº (1994De ce credeþi cã nu vin îþi reproºeze ºi eºti respectat ca slujirea preoþeascã? 1998), Facultatea de Teologie tinerii la bisericã? Cu gândul de a-mi face ºi preot al satului. Pentru cã îºi aleg alt mod din Sibiu (2000-2004), master în Cum vã vedeþi acum, la cemisiunea cum trebuie. Avem datoria ca ºi preoþi sã fim "lu- va mai mult de o jumãtate de de a petrece sfârºitul de sãp- teologie - istorice (2007-2009). Familia: cãsãtorit cu doamna mina lumii", deci mi-am pus pe an de când aþi fost hirotonit, tãmânã ºi uitã care este alterprimul plan zidirea duhovni- vi s-au schimbat gândurile ºi nativa cea bunã. Asta învaþã preoteasã Mihaela (profesoarã), nu au copii. din pãcate ºi din familie, din ceascã a enoriaºilor ºi bineînþe- intenþiile de la început? Parohia în care slujeºte: Nu, aceleaºi gânduri le am. educaþia primitã, pentru cã les sã le fiu aproape în toate ªercãiþa. momentele din viaþã, ºi în bise- Sunt încã la început, nu mi-am perioada de comunism i-a înpierdut din entuziasm ºi sper cã depãrtat pe oameni de credinþa cãtre profesorul de religie nu ricã, ºi la casele lor. Îmi doresc apoi sã conti- nu îmi voi pierde, pentru cã tre- autenticã, practicatã în viaþa de este suficient. Cel mai impornuãm lucrarea începutã de pã- buie sã ai ca preot curaj de a zi cu zi. Mulþi vin la bisericã tant este exemplul pe care îl au doar când au un necaz sau o în familie. Dacã pãrinþii îºi trãrintele Emil Popa, de restaurare face lucrurile bine. Spuneþi-ne un gând pe bucurie în familie ºi au nevoie iesc credinþa în viaþa de zi cu zi, a picturii ºi dupã aceea ar fi nu doar duminica, merg la biridicarea unei case parohiale. care ar trebui sã îl aibã la de serviciile preotului. Sperãm ca prezenþa religiei sericã cu drag ºi bucurie, nu Sigur cã acum sãtenii nu se inimã creºtinul în aceste vreîn ºcoli sã schimbe ceva. Mã doar pentru cã aºa se face, ºi gândesc la asta, pentru cã ei muri tot mai grele. În primul rând sã nu ne bucur cã la noi în sat existã trãiesc creºtineºte, copiii vor contribuie la picturã ºi este greu, dar acesta ar fi, cu aju- îndepãrtãm de Dumnezeu ºi de tradiþia de a-i aduce pe copii la putea vedea în ei un model de torul lui Dumnezeu, urmãtorul Bisericã. Sã fim cât mai des bisericã în timpul orei de viaþã adevãrat. Acest model va pas. ªi pãrintele Emil, ºi eu, prezenþi la bisericã, iar dupã ce religie din zilele de sãrbãtoare rãmâne mereu în inima lor, ºi suntem fii ai satului, dar ªer- plecãm de aici sã continuãm sã de peste sãptãmânã. A fãcut chiar dacã poate nebunia tinecãiþa trebuie sã aibã o casã pa- trãim în rugãciune. Sã nu mai acest lucru ºi pãrintele Emil, reþii îi va face sã se îndepãrteze fim învrãjbiþi ºi sã nu uitãm po- l-am fãcut ºi eu, iar acum este pentru moment de El, mai târrohialã, ca ºi celelalte sate. continuat obiceiul ºi de profe- ziu, la maturitate, se vor înCum este sã fii preot în runca de a ne iubi aproapele. Din pãcate mulþi oameni sorul actual. Sperãm sã se con- toarce la valorile din familie, satul natal, e un avantaj sau vin la Sfânta Liturghie, dar când tinue, pentru cã este un lucru dacã acestea au fost autentice. un dezavantaj? Ar fi un avantaj faptul cã ies e ca ºi când nu ar fi fost la foarte bun. Dar sã nu uitãm cã Interviu realizat de ºtii omul, ºtii fiecare "cât poate bisericã. Ne numim creºtini, a fi adus copilul la bisericã de Natalia Corlean

Adam, Eva, Abel, Avraam, Noe ºi mulþi alþii din poporul Israel au aºteptat cu rãbdare sã se nascã Mântuitorul care le-a fost promis. Ei Îl iubeau pe Dumnezeu ºi aveau încredere în El. Ce înseamnã sã ai încredere? Copiii au încredere în pãrinþi cã au grijã de ei, pentru cã îi iubesc. În Dumnezeu avem ºi mai mare încredere, pentru cã El este mai puternic ºi mai înþelept decât oricine. În povestea lui David ºi Goliat, vedem cã Dumnezeu îl ajutã pe cel care are încredere în El. Povestea noastrã ne spune despre doi oameni, unul care credea în Dumnezeu ºi unul care nu credea. Sfântã Scripturã ne povesteºte (în capitolul I Regi 17) despre poporul israeliþilor, ocrotiþi de Dumnezeu, care au fost atacaþi de cãtre un neam rãzboinic ºi crud. Cele douã armate stãteau faþã în faþã, aºteptând lupta. Dintre filisteni - cãci aºa se numeau duºmanii israeliþilor - a ieºit un luptãtor cum nimeni nu mai vãzuse, un adevãrat uriaº, cu o suliþã imensã în mânã, cu platoºã, scut ºi un coif de aramã. Numele sãu era Goliat - uriaºul neînvins. ªi Goliat a început sã strige la oºtenii israeliþi, înfricoºaþi deja de statura lui impunãtoare: - Hei, fricoºilor, alegeþi un bãrbat adevãrat dintre voi ºi sã vinã acela sã se lupte cu mine! De mã va doborî, noi toþi vom fi învinºi ºi vã vom lãsa în pace. Dar dacã eu îl voi învinge, atunci veþi fi robii noºtri ºi ne veþi sluji nouã! Haideþi, laºilor, nu are nimeni curaj? Niciunul nu cuteza sã iasã în faþã ºi sã se lupte cu uriaºul. David, un tânãr simplu ºi credincios, veni chiar atunci în tabãra israeliþilor, la fraþii sãi mai mari, sã le aducã de mâncare. El era pãstor ºi pãzea în fiecare zi oile tatãlui sãu, iar armatei pentru a se lupta cu el. atunci când vreun animal sãlbatic ataca turma, David nu se Vãzându-l atât de tânãr ºi fãrã arme, Goliat îl privi cu dispierdea cu firea, ci azvârlea pietre cu praºtia sa pânã ce alunga preþ ºi îi strigã: - Cum îndrãzneºti sã vii sã te lupþi cu mine, pãstorule? Te fiara. Era, însã, prea tânãr pentru luptã ºi de aceea nu era încã soldat. Dar auzind David batjocurile lui Goliat, a ieºit în faþa vãd cu un toiag ºi cu pietre în desagã, ce crezi, cã eu sunt câine, sã mã alungi aºa? cupaþi un scut ºi o sabie - Eºti mai rãu decât un câine, om rãu ºi fãrã credinþã, i-a dintr-o cutie de carton. rãspuns David. Tu vii împotriva mea ºi a neamului meu cu Confecþionaþi un coif din rãzboi, dar Dumnezeu este de partea mea ºi eu te voi birui! 1. Citiþi povestea lui David ºi Goliat, sau rugaþi pe hârtie. În loc de pietre folosiþi Amândoi s-au repezit unul spre celãlalt, Goliat ridicând ghemotoace de hârtie. Mai ameninþãtor lancea sa, gata sã-l sfãrâme pe micul David dinaltcineva sã v-o citeascã. aveþi nevoie de traista în care tr-o loviturã. Dar acesta nu s-a speriat ºi iute ºi-a scos din 2. Coloraþi planºa. 3. Seara, când vã rugaþi, David aducea mâncarea (pu- traistã praºtia pe care o purta mereu la câmp, înºfãcã o piatrã spuneþi urmãtoarea rugã- teþi folosi o sacoºã de plastic ºi, învârtind cu putere praºtia deasupra capului sãu, slobozi sau de hârtie). dintr-odatã piatra, care îl lovi pe Goliat drept în frunte. ciune: Uriaºul s-a prãbuºit dintr-odatã, fãrã suflare, la picioarele 5. Folosindu-vã de obiectele Doamne, mâna Ta cea purealizate, realizaþi împre- lui David. Uimiþi, filistenii au fugit care încotro, temându-se ternicã este ca un scut care ne apãrã de orice rãu. Dã-ne unã cu un frate sau o sorã sce- de israeliþii care acum strigau de bucurie. David a avut curaj ºi încredere în ajutorul lui Dumnezeu. credinþã puternicã, sã avem neta poveºtii. Repetaþi ºi apoi încredere cã tu ne vei purta jucaþi-o în faþa pãrinþilor. Chiar dacã Goliat era un rãzboinic puternic ºi viteaz, tânãrul Puteþi invita la spectacol ºi pe David l-a biruit, cãci dreptatea era de partea sa, fiindcã "Dummereu de grijã. Amin. 4. Desenaþi, coloraþi ºi de- prietenii voºtri sau pe vecini. nezeu stã împotrivã celor mândri, iar celor smeriþi le dã har!"

David ºi Goliat

Activitãþi practice:

CMYK

Mãrturisitori ai Ortodoxiei

13

Soloveþki, mãnãstire ºi gulag
Ostrovul Soloveþki este situat în partea nord-esticã a Rusiei, lângã Marea Albã, ºi este compus din 6 insule, dintre care cele mai extinse sunt: Soloveþki, Anzerski, Bolchaia Mouksalma ºi Malaia Mouksalma. Insula Soloveþki este cunoscutã mai ales datoritã Mãnãstirii Soloveþki (o traducere mai apropiatã de originalul rusesc ?????????? decât forma "Solovãþ", sub care este cunoscut aºezãmântul în România), ce a fost întemeiatã în secolul al XV-lea, dar ºi datoritã închisorii din perioada sovieticã, ce a reprezentat o etapã premergãtoare pentru organizarea Gulagului comunist rusesc. În 1974 insulele au devenit un sit natural protejat. Arhipelagul, împreunã cu patrimoniul arhitectural, care au fost martorele terorii staliniste, au fost primele situri ruseºti înscrise pe lista patrimoniului mondial UNESCO în 1992. MÃNÃSTIREA. Mãnãstirea Soloveþki a fost fondatã în 1429 de cãtre monahii Savatie ºi Gherman. Între seco- chisoarea s-a dorit un experiment destinat lele XV-XVI a cunoscut o perioadã de dez- "redresãrii morale a elementelor sociale voltare, prin extinderea spaþiului cãtre Kem, rebele": monahi, nobili, burghezi, intelecSuma, Marea Albã ºi prin activitãþile co- tuali, ofiþeri þariºti, preoþi, revoluþionari. În merciale pe care monahii le-au derulat, cadrul sistemului numit Gulag munca era devenind principalii actori economici ai plãtitã în mâncare, dupã o distribuþie regiunii. De asemenea, mãnãstirea repre- foarte precisã a hranei. Astfel, existau 3 zenta cel mai important punct fortificat de categorii: la frontiera nordicã. Deþinea garnizoanã ºi tunuri proprii, ceea ce i-a permis ca, între 1. Cei care puteau face faþã unei munci secolele XVI ºi XVII, sã riposteze atacu- grele - primeau 800 grame pâine ºi 80 rilor cavalerilor livonieni ºi suedezi. grame carne; La mijlocul secolului al XVII-lea era 2. Cei capabili de muncã uºoarã - pricompusã din 350 de monahi ºi 700 de meau 500 grame pâine ºi 40 grame carne; meºteºugari ºi þãrani. Aceºtia din urmã au 3. Invalizii - primeau 400 grame pâine fost aduºi pe insulã pentru realizarea ºi 40 grame carne. activitãþilor mãnãstirii: pescuit, vânãtoare Fiecare grup primea responsabilitãþi pentru valorificarea blãnurilor, prelucrarea metalului, a sidefului ºi a micii, cul- diferite. De fapt, aceasta era o modalitate tura scoicilor, conservarea peºtilor (în anul de a împãrþi prizonierii în cei care supra1660 existau 54 de camere pentru sãrarea vieþuiau ºi ceilalþi. Insula Soloveþki este cunoscutã ºi în ºi afumarea acestora). Din 1765, mãnãstirea depinde direct de Sinodul Bisericii plan cultural, prin descrierea Gulagului fãcutã de Aleksandr Soljeniþîn în celebra Ortodoxe Ruseºti. Între secolele XVI-XX, mãnãstirea a carte Arhipelagul gulag ºi prin realizarea fost locul de exil al opozanþilor regimului filmului Ostrov - care prezintã file din autocratic din Rusia, dar ºi al celor care se patericul ortodox contemporan. Astãzi, Mãnãstirea Soloveþki s-a reînopuneau religiei ortodoxe oficiale. De aceea, ea a jucat un rol esenþial la încreº- tors la activitatea de început. Aproximativ tinarea nordului Rusiei. Aici se pãstreazã 40 de monahi locuiesc aici ºi încearcã sã manuscrise ºi incunabule (tipãrituri de la restaureze viaþa duhovniceascã. SFINÞII ÎNTEMEIETORI. Sfinþii Savatie, începutul artei tipografice) de o imporGherman ºi Zosima au fost asceþi ºi au dus tanþã deosebitã. LAGÃR DE CONCENTRARE. Dupã re- o viaþã de nevoinþe în sihãstria nordului voluþia bolºevicã, între 1920 ºi 1923 rusesc. Ei sunt organizatorii mãnãstirii ºi mãnãstirea a fost închisã ºi transformatã în formatorii unui ºir de pustnici ortodocºi, vastul complex represiv Soloveþki. În- ce practicau rugãciunea neîntreruptã ºi

asceza asprã. Moaºtele lor sunt fãcãtoare de minuni ºi sunt puse la închinare în racle în Biserica Zosima-Savatie din insula Soloveþki. SFÂNTUL SAVATIE PRIMUL NEVOITOR DIN INSULA SOLOVEÞKI. A

vieþuit în trei locuri diferite: la Mãnãstirea Kirilo-Beloozersk, pe insula Valaam, ºi la Soloveþki. Acest din urmã loc a fost locul plin de tainã ºi de pustie pe care sfântul l-a cãutat întreaga lui viaþã. Sfântul Savatie este un exemplu de ascet ortodox ºi de nevoitor smerit. La sfârºitul vieþii, a mers la egumenul Natanael, care i-a ascultat mãrturisirea ºi care l-a împãrtãºit cu Trupul de viaþã fãcãtor al lui Hristos. A fost canonizat în anul 1547, cu ziua de cinstire în 27 septembrie. SFÂNTUL GHERMAN - FÃCÃTORUL DE MINUNI. Acest sfânt s-a nevoit la paraclisul de pe râul Vaga. Când sfântul Savatie a plecat din mãnãstirea Valaam ca sã gãseascã un loc prielnic vieþii monahale ºi ascetice, l-a întâlnit pe cuviosul Gherman la paraclisul sãu. Au hotãrât amândoi sã vieþuiascã împreunã ºi sã se nevoiascã pe insula Soloveþki. Dupã ce a pustnicit pe insulã timp de 50 de ani, sfântul a adormit întru Domnul. În anul 1692, potrivit gramatei de binecuvântare, cinstirea cuviosului se face local în data de 30 iulie. SFÂNTUL ZOSIMA - ÎNTEMEIETORUL VIEÞII DE OBºTE DIN SOLOVEÞKI. Dupã moartea sfântului Savatie, sfântul Gherman l-a adus pe insulã ca împreunã-vieþuitor pe cuviosul Zosima. Amândoi au închegat o obºte de monahi ºi au ridicat o bisericuþã, ale cãrei ruine se pot vedea ºi astãzi pe insulã. Acest sfânt a fost primul egumen al mãnãstirii; el a mai construit o bisericã ºi chilii, deoarece obºtea se înmulþise, ºi a lãrgit mãnãstirea. Sinodul din Moscova din anul 1547 a hotãrât ca preacuviosul Zosima sã fie cinstit în ziua de 17 aprilie. Insula Soloveþki, binecuvântatã de nevoinþa sfinþilor monahi, dar ºi de sângele martirilor, constituie un izvor de sfinþenie pentru Rusia ortodoxã ºi pentru creºtinãtatea rãsãriteanã. Eufemia Toma

CMYK

14

Viaþa în Hristos
rãmâne asupra ta, nu tu le-ai biruit, ci ele te-au biruit pe tine în felul acesta, deoarece ai refuzat sã le mãrturiseºti. Deºi spui cã eºti cel mai mare pãcãtos, totuºi n-ai mãrturisit niciun pãcat care sã dovedeascã aceasta. Ele rãmân cuibãrite în sufletul tãu ºi vor lucra asupra ta cu mai multã putere. SPOVEDANIA NU ESTE INTEROGATORIU. Duhovnicul are de fãcut o lucrare asemãnãtoare medicului. Doctorul se ocupã de trup, duhovnicul de suflet. Aºa cum spui doctorului ce te doare, la fel trebuie procedat ºi la spovedanie. La aceastã "consultaþie" duhovniceascã trebuie sã mãrturiseºti duhovnicului ce probleme ai, ce slãbiciuni ai, ce pãcate ai fãcut. Duhovnicul nu are de unde sã ºtie starea ta sufleteascã dacã nu-i spui tu însuþi. De aceea, nu aºtepta sã fii întrebat, ci mãrturiseºte singur pãcatele tale. SECRETUL SPOVEDANIEI. Când duhovnicul vorbeºte, ascultã-l cu atenþie. Între cuvintele pe care le auzi se aflã ºi cuvântul de la Dumnezeu pentru tine. Dacã asculþi cu atenþie inima ta va tresãri, vei simþi un fior sfânt la auzirea unor cuvinte. Ia aminte la ele, fãrã sã-l întrerupi pe duhovnic. Fãrã a destãinui altora cele ce ai auzit, împlineºte cum poþi cuvântul. Dumnezeu þi-a vorbit prin duhovnic. Spovedania, þinând de intimitate, are un caracter tainic, de aceea secretul spovedaniei trebuie pãstrat atât de preot, cât ºi de credincios! Ceea ce ai auzit la spovedanie þi se potriveºte numai þie, nu ºi altora, e cuvântul lui Dumnezeu pentru tine, nu pentru alþii! SFÂNTA ÎMPÃRTúANIE. Spovedania este sau nu urmatã de Împãrtãºire. Existã cazuri când Sf. Împãrtãºanie îi poate face rãu unui om, aºa cum ne spune Sf. Apostol Pavel: Cel ce mãnâncã ºi bea cu nevrednicie, osândã îºi mãnâncã ºi bea, nesocotind Trupul Domnului. De aceea, mulþi dintre voi sunt neputincioºi ºi bolnavi ºi mulþi au murit (I Cor. 11, 29-30). Oprirea temporarã de la Împãrtãºanie este deci spre sãnãtatea celui care vrea sã se îndrepteze. O spovedanie completã ºi sincerã aduce uºurare sufleteascã ºi bucurii de negrãit. Fãcutã cât mai des, ea ne ajutã încet-încet sã ne îmbunãtãþim viaþa ºi sã prindem puteri în lupta cu pãcatul. Iar strãduinþa noastrã zilnicã ar trebui sã fie aceasta: Aºa sã-þi fie viaþa, încât sã meriþi sã primeºti Sfânta Împãrtãºanie în fiecare zi (Sf. Ambrozie al Mediolanului). Pr. Ion Tãrcuþã

Cum ne spovedim?
Aºa cum zilnic acordãm atenþie trupului, spãlându-l, punând haine curate pe el ºi hrãnindu-l de câteva ori pe zi, tot astfel zilnic se cade a ne îngriji ºi de suflet, spãlându-l cu lacrimi de pocãinþã pentru pãcatele sãvârºite, îmbrãcându-l în hainele frumoase ale faptelor bune ºi hrãnindu-l cu rugãciune, citiri din cãrþi de suflet ºi mai ales cu Sfânta Împãrtãºanie. Aceste lucrãri duhovniceºti nu sunt rezervate doar posturilor, ci ele au un caracter permanent pentru cei ce doresc cu sinceritate mântuirea. PREGÃTIREA. Aºadar, ne putem spo- tura cu pãrintele duhovnic. Îi spui vedi ºi împãrtãºi ºi în afara posturilor mari, cã vrei sã te spovedeºti ºi îl întrebi deci în cursul anului, mai ales cã în fiecare când ai putea sã mergi. E foarte sãptãmânã sunt rânduite douã zile de post. important ca duhovnicul sã fie liUnii duhovnici recomandã chiar ºi o a niºtit, sã aibã dispoziþie sufleteascã pentru treia zi de post, ziua de luni, rânduialã care spovedit, adicã într-un fel sã fie ºi el pregãtit, se þine îndeosebi în mãnãstiri ºi de cãtre de aceea numai el îþi poate spune aceasta. unii credincioºi mai râvnitori. Am pome- E bine sã procedezi aºa chiar dacã duhovninit de post ca sã înþelegem cã pentru cul tãu este preotul paroh. Are nevoie ºi el Sfânta Împãrtãºanie, ca ºi pentru spove- de timp sã se pregãteascã pentru a spovedi. danie, trebuie sã ne pregãtim. Nu ne putem De obicei, la parohie duhovnicii spovedesc prezenta oricum în faþa duhovnicului. dupã Vecernia pe care o slujesc împreunã RUGÃCIUNE PENTRU LUMINAREA MIN- cu cei care doresc sã se spovedeascã. ÞII. Când simþim nevoia de a mãrturisi pãMÃRTURISIM PÃCATELE PERSONALE. catele, mai întâi înmulþim rugãciunea, ºi La spovedanie trebuie mãrturisite pãcatele mai ales rugãciunea personalã, în care ru- personale ºi nu ale altora. Sã ne gândim la gãm pe Dumnezeu sã ne lumineze mintea vina noastrã, nu sã ne îndreptãþim, sã ne pentru a ne aduce aminte cu uºurinþã fapte- gãsim scuze sau sã ne lãudãm cu virtuþile: le cu care l-am supãrat pe Dumnezeu. Cãu- "de postit am postit, de rugat m-am rugat, tãm sã þinem minte faptele rele pe care le-am am miluit dupã putere, n-am fãcut rãu la fãcut ºi observând urmãrile lor în viaþa nimeni, n-am omorât pe nimeni, º.a.m.d.". noastrã ºi a semenilor noºtri, Îl rugãm pe SINCER ºI COMPLET. Lãsând la o parte Dumnezeu cu smerenie sã ne ierte. De ruºinea ºi folosind-o potrivit scopului cu asemenea, Îl rugãm pe Dumnezeu sã rân- care Dumnezeu ne-a dãruit-o, anume penduiascã ziua când ne vom prezenta înain- tru a ne feri de pãcat, vom spune la spotea slujitorului sãu pentru a ne mãrturisi. vedanie toate pãcatele pe care le-am fãcut, RUGÃCIUNE PENTRU DUHOVNIC. Mãr- fãrã a evita mãrturisirea unora. Pãcatul turisirea se face la duhovnic, adicã la acel nemãrturisit nu numai cã rãmâne neiertat, preot pe care îl simþim foarte apropiat su- dar atrage cu sine o povarã ºi mai mare: fletului nostru. El poate fi preotul din paro- rãmân neiertate ºi pãcatele mãrturisite. În hia noastrã, dintr-o altã parohie, sau un preot loc sã pleci uºurat de la spovedit, vei pleca de la mãnãstire, cu care putem þine legãtura. mai împovãrat decât cum ai venit. Dacã nu ai un asemenea duhovnic, Atunci când te mãrturiseºti la duhovapropiat sufletului tãu, tot prin rugãciune nic sã spui nu numai ce ai fãcut, ci ºi ce ai se gãseºte. Roagã-l pe Dumnezeu sã-þi spus, ce gânduri rele ai avut, ce ai poftit ºi, rânduiascã un astfel de om, prin care El în general, tot ceea ce este pãcãtos. Sã ai în sã-þi vorbeascã! Acesta este un aspect vedere pãcatele cu gândul, cu cuvântul, cu foarte important. La duhovnic merg ca fapta, cu ºtiinþã ºi cu neºtiinþã. Dumnezeu sã-mi vorbeascã prin el, sã-mi MÃRTURISIM PÃCATUL PE NUME. Pãcaspunã cã m-a iertat ºi prin duhovnicul meu tul trebuie vãdit, spus pe nume: am minþit, sã-mi dea iertarea ºi sã îmi spunã ce sã fac am gândit de rãu pe aproapele meu, am primit gânduri de curvie, nu am pãzit postul, atunci când eu nu ºtiu. Înainte de Spovedanie mã rog deci nu m-am rugat, am fãcut desfrânare, am fupentru mine, dar mã rog ºi pentru duhov- rat etc. Mãrturisite pe nume, pãcatele nu mai nicul meu, ca Dumnezeu sã rânduiascã au putere asupra ta, le-ai biruit mãrturisinîntâlnirea cu el ºi sã aºeze pe buzele lui du-le. Evitând acest lucru prin expresii de genul "sunt cel mai mare pãcãtos, toate pãcuvânt pentru mine. Urmãtorul pas este acela de a lua legã- catele le-am fãcut", puterea lor de influenþã

Cu Dumnezeu în casã
Darul lui Dumnezeu:

15

Legume cu gomasio

Continuãm sfaturile domnului pe zi). Este de preferat cafeaua prof. dr. Pavel Chirilã referitoare boabe mãcinatã în casã (pentru conla principiile unei alimentaþii sã- servarea aromelor ºi pentru a evita nãtoase: amestecul cu aditivi). Se toarnã 1 Alimente bogate în fibre: cereale ceaºcã (100-150ml) de apã fierbinte peste o linguriþã de cafea prãjitã ºi integrale ºi fructe. Pâinea - este cel mai nutritiv ali- mãcinatã. Se infuzeazã (acoperit) 15 ment, se recomandã însã doar pâi- minute. Se îndulceºte cu miere ºi eventual se consumã cu lapte. Canea integralã. Ceaiul - oamenii sãnãtoºi beau feaua filtru este cafea infuzatã ºi coceaiuri de fructe (preferabil fructe de respunde principiilor dieteticii naturiste. Cafeaua fiartã, datã în clocot, pãdure) sau ceai verde. Vinul - în cantitate de 100-150 ml este toxicã. Seminþele de susan conþin: calciu, fier, magneziu, A consemnat Natalia Corlean fosfor, potasiu, zinc, vitaminele B, D, E, F, proteine pe zi este permis (chiar indicat) per(cu 50% mai mult decât carnea), lecitinã - valoroasã de gustul vostru. pentru sistemul nervos. De mare importanþã sunt ºi aciCe facem cu gomasio? dul linoleic, care previne arterioscleroza, reduce colesSimplu, îl putem folosi la Gomasio este un conterolul, ajutã în diabet. Grãsimile vegetale care se gãsesc orice mâncare: salatã de în susan conþin acizi graºi nesaturaþi, care previn îmbã- diment care nu îmi liplegume, biscuiþi aperitiv, trânirea timpurie. În plus, seminþele sunt bogate în argi- seºte din casã. L-am despresãrat peste pui sau peºte, ninã, un aminoacid care contribuie la întârzierea apa- coperit acum câþiva presãrat peste vinete sau riþiei tumorilor, ajutã la detoxifierea ficatului ºi rinichi- ani, savurând o salatã dovlecei la cuptor, în supe, lor ºi la întãrirea sistemului imunitar. Tot arginina sti- de legume într-un respeste ouã etc. El înlocuieºte muleazã spermatogeneza, crescând astfel fertilitatea. taurant japonez. La însarea ºi dã gust. Susanul este o importantã sursã de calciu uºor ceput l-am cumpãrat din Ingrediente: asimilabil. Poate fi folosit zdrobit în râºniþa de cafea ºi magazin, apoi am învãþat sã îl fac 180 g seminþe de susan amestecat cu miere formând o pastã, sau din el se acasã. E vorba despre un amestec 20 g sare de mare grunjoasã poate prepara lapte de susan. Fãina din seminþe de de seminþe de susan ºi sare. De prePreparare: Vãrsaþi seminþele însusan are un conþinut de calciu de trei ori mai mare ferat sare de mare grunjoasã, conditr-o tigaie. Puneþi tigaia pe foc mijdecât aceeaºi cantitate de lapte. mentul fiind originar din Japonia. lociu pânã când seminþele se prãUleiul de susan este un bun produs de întreþinere Denumirea provine, deci, din japopentru piele. Protejeazã ºi înfrumuseþeazã aspectul aces- nezã, de la goma (susan) ºi shio (sare). jesc ºi încep sã sarã din tigaie. Luaþi tigaia de pe foc, vãrsaþi sarea ºi teia, redându-i aspectul normal, catifelat, elastic. ConþiModul de preparare e simplu. Se- amestecaþi totul cu o lingurã de ne ºi o substanþã protectoare împotriva luminii, fiind fo- minþele de susan se prãjesc puþin losit astfel ca ulei de plajã. Trebuie însã pãstrat la rece. (cãldura eliberând aromele), se lemn. Mãcinaþi apoi în mojar sau în Datorita efectului antifungic ºi bactericid, uleiul de amestecã cu sarea ºi se macinã ra- robot. Aveþi grijã, seminþele nu tresusan presat la rece se utilizeazã ºi în prevenirea ºi tra- pid. Se pãstreazã câteva luni în cã- buie mãcinate foarte tare, aspectul tarea parodontozei ºi a aftelor bucale, tratamentul con- marã într-un borcan sau într-o cutie de grunjos trebuie totuºi sã rãmânã (vezi foto). Vãrsaþi amestecul înstând în masarea zonei bolnave cu 2-3 picãturi de ulei metalicã, închisã. tr-un borcan cu capac. Pãstraþi-l în în fiecare searã, timp de 3 luni cel puþin. Proporþia între susan ºi sare de- cãmarã, nu în frigider. Se poate pãsÎn mâncãruri, savoarea seminþelor de susan creºte considerabil atunci când sunt prãjite. Ele pot fi adãu- pinde de gust. Eu pun nouã pãrþi de tra timp de 3 luni. susan ºi o parte de sare, dar vã sfãReþetã oferitã de doamna gate la salate, carne, legume, supe sau la sosuri. tuiesc sã încercaþi sã micºoraþi sau Irina Dufraise - Franþa sã mãriþi proporþia de sare în funcþie www.invatsagatesc.blogspot.com clocotitã ºi sãratã, se BINE DE ªTIUT: De când am aflat reþeta trec sub jet de apã Hreanul ras nu-ºi va mai schimba cude gomasio totul s-a schimrece, se stropesc cu loarea dacã va fi stropit cu puþin lapte. bat în bucãtãria noastrã. Mie un sos din ulei ºi oþet Pãtrunjelul verde va avea mai multã îmi plãcea susanul oricum, (proporþiile le alearomã dacã, înainte de a-l tãia, îl dar folosit sub formã de congeþi în funcþie de introducem câteva momente în apã fiartã. diment a dat gata toþi musagust) ºi se condimenMujdeiul de usturoi va avea gust firii noºtri (fãrã excepþie!). teazã abundent cu gomasio. O garniturã mai plãcut dacã, înainte de a fi întreUna din variantele în care l-am folosit excelentã pentru orice fripturã! buinþat, se va freca cu o linguriþã de miere este cu legume. Legumele se fierb în apã Nicoleta Cintar, Craiova ºi puþin piper. Mihaela Bîlbã
Dumnezeu a pus în naturã toate elementele de care avem nevoie pentru a ne pãstra sau remedia sãnãtatea. Plantele sunt izvoare minunate de sãnãtate, pe care din pãcate le folosim prea puþin, de aceea ne-am propus sã le cunoaºtem prin intermediul acestei rubrici. Pentru început susanul, o sursã minunatã de diferite minerale, vitamine ºi alte substanþe cu efecte benefice. Pe lângã câteva date despre acesta, vã oferim ºi reþeta de gomasio, un amestec pe bazã de susan care înlocuieºte sarea ºi dã gust mâncãrii.

Susanul

soanelor care nu au Principiile unei contraindicaþii la alcool. este permisã alimentaþii sãnãtoase (2) înCafeaua -micã (o cafea cantitate

Gomasio

16

Trecut ºi prezent

Bisericile din Hârseni
Satul Hârseni este aºezat în centrul depresiunii Þãrii Oltului, la 10 kilometri de Fãgãraº, într-o poziþie din cele mai pitoreºti. Spre nord se vãd în zare dealurile "Ardealului", cu înclinãri blânde ºi în mare parte pleºuve, iar spre sud-vest ºi vest ne încântã privirea culmile cãrunte ale bãtrânilor Carpaþi ai Fãgãraºului. Despre cele douã biserici ale satului ne vorbeºte pãrintele Rãzvan Timofte, preot paroh din septembrie 2005:
Pr. Rãzvan Timofte

Satul cu douã biserici
Satul Hârseni, ale cãrui origini se pierd în adâncurile istoriei, are douã locaºuri de cult, unul în partea "de jos" ºi celãlalt în partea "de sus". Biserica cu hramul "Sfântul Gheorghe" a fost ziditã în anul 1856 în locul unei bisericuþe de lemn, care fusese sfinþitã la 4 iunie 1793 de episcopul Gherasim Adamovici, cu ocazia unei vizite canonice. Zidirea a avut loc în timpul preotului Bucur Herciogea, iar pictarea ei s-a fãcut de cãtre domnul Ioan Cãzilã, în 1955. Biserica cu hramul "Sfântul Nicolae" este datatã din anul 1759, turnul fiind însã adãugat mai târziu, în anii 1872-1873. Istoricul Valeriu Literat cerceteazã monumentul în anul 1927, când remarcã faptul cã locaºul de cult are neapãratã nevoie de reparaþii, dar ºi cã intenþia celor 55 de familii greco-catolice este de a o dãrâma ºi de a zidi o altã bisericã din temelie, deºi cea veche este suficient de încãpãtoare pentru numãrul credincioºilor uniþi. Acest lucru s-a ºi întâmplat la puþin timp dupã vizita istoricului, în locul bisericii monument fiind ridicat un locaº de cult nou. În 1948 credincioºii greco-catolici s-au întors, dupã mai bine de douã veacuri, la Biserica Ortodoxã, ambele biserici intrând în grija comunitãþii satului, care a rãmas ortodoxã, comunitate prin grija cãreia a fost pictatã ºi noua bisericã, în 1973, de cãtre pictorul Nicolae Plãmãdealã.

zat foarte multe lucrãri la cele douã biserici ale parohiei: înzestrarea Bisericii "Sfântul consemnat ca "popa Petraº". În anul urmã- Nicolae" cu un iconostas nou, montarea de tor, în februarie 1658, cu ocazia examenu- geamuri tip termopan pentru ambele biselui fãcut de inspectorii calvini ai principesei rici, dotarea lor cu strãni noi, împodobirea Suzana Lorantffy, preotul din Hârseni era cu icoane bizantine aduse din Grecia, alei "popa Neagoe", despre care este consemnat pavate în jurul bisericilor, acoperirea celor faptul cã era un om cu învãþãturã, viaþã ºi douã locaºuri de cult cu þiglã metalicã, izopurtare bunã faþã de credincioºi. lare ºi renovare în exterior. Preoþii care au slujit de-a lungul veaLa finalul acestor eforturi am avut curilor parohia din Hârseni au fost: Bucur onoarea de a-l avea în mijlocul nostru pe Herciogea, Iosif Herciogea, Ioan Pop, ÎPS Dr. Laurenþiu Streza, Mitropolitul ArTeodor Rânea, Dumitru Ciulei, Victor dealului, care a binecuvântat lucrãrile efecBoboc, Gheorghe Itu, Nicolae Þeposu, Ioan tuate ºi a acordat întregii comunitãþi un act Câmpeanu ºi Radu Petraºcu. de cinstire. Aceastã zi a fost una deosebit de importantã în viaþa sãtenilor din Hârseni, Enoriaºi credincioºi Slujitori de-a lungul pentru care, ca ºi pentru toþi românii ardeºi inimoºi veacurilor leni, Biserica a fost candela care a þinut Prin binecuvântarea lui Dumnezeu ºi aprinse în sufletele locuitorilor sentimentul Cea mai veche pomenire despre un preot din Hârseni dateazã din 14 aprilie sprijinul oamenilor extraordinar de inimoºi naþional ºi dragostea faþã de credinþã ºi 1657, când se prezintã înaintea Scaunului ºi credincioºi ai aceste parohii, cu suportul tradiþiile strãmoºeºti. Superior al Fãgãraºului parohul satului, consiliului parohial, în ultimii ani s-au realiPr. paroh Rãzvan Petru Timofte Colectivul de redacþie: Pr. Ciprian Bîlbã Corecturã: Amalia Rãibuleþ Fãgãraº, str. A. Mureºanu nr. 2. Tel. 0268211790 (Toderiþa), Pr. Ovidiu Bostan (Olteþ), Pr. Iosif Tehnoredactor: Natalia Corlean Ciolan (ªinca Veche), Pr. Marius Corlean (BuPreºedinte fondator: Pr. protopop Ioan Ciocan cium), Arhidiac. Nicolae Lie (Fãgãraº), Pr. Adrian Aºteptãm opiniile dvs. la adresa redacþiei sau pe e-mail la Redactor ºef: Natalia Corlean Magda (Victoria), Diac. Claudiu Pãun (Fãgãraº), www.apostolatintarafagarasului.blogspot.com Pr. Alexandru Stanciu (Ucea de Sus), Pr. Ion apostolatfagaras@yahoo.com ISSN 2065 - 765X Tiparul: SC TIPOGRAMM SRL, Braºov Tãrcuþã (Ucea de Jos), Pr. Cãtãlin Teulea (Recea)

CMYK