P. 1
Teorie literara - Necunoscut

Teorie literara - Necunoscut

|Views: 3|Likes:
Published by Alice Stefania Popa
Teorie literara
Teorie literara

More info:

Published by: Alice Stefania Popa on Aug 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/11/2014

pdf

text

original

Capitol Genuri literare

Noţiune Genul epic

Genul liric

Genul dramatic

Specii literare Balada a) Gen epic Legenda

Basmul

Snoava

Poem

Epopee

Definiţie Prezenta autorului e parţial înlocuita de cea a personajelor in o exprimare indirecta. Naraţiunea alternează cu descrierea Genul cel mai subiectiv care exprima nemijlocit sentimentele prin metafore si simboluri. Dpdv gramatical caracteristica lui e pers. I. Cuprinde opere destinate reprezentării pe scena. Personajele iau cu totul locul autorului, a cărui intervenţie indirecta se manifesta prin indicaţiile de regie. Poem narativ pe teme eroice, legendare, fantastice, prezentate in folclor. Povestire populara care are in general, drept subiect, evenimente sau fiinţe imaginare sau fapte reale deformate, înfrumuseţate. Specie a epicii populare si culte, de obicei in proza in care personajele imaginare traversează întâmplări fantastice. Naraţiune umoristico-satirica, specie a literaturii populare. Este adesea hazlie si de obicei scurta. Specie lirica sub forma unor proze scurte in care se renunţă la caracteristicile tradiţionale ale poeziei. Relatare poetica a unor aventuri eroice. Lung poem eroic, specie a genului epic. Compoziţie alegorica, cel mai adesea in versuri, care ilustrează o morala. Personajele sunt adesea animale ale căror trăsături sunt asemenea oamenilor pe care-i reprezintă si care sunt ironizate. Specie a genului epic in proza de mici proporţii in care e surprins un singur moment din viata unui personaj Scurta compoziţie literara de ficţiune, la început sinonima cu povestirea. Specie a genului epic cu o acţiune complexa la care participa un număr mare de personaje si care realizează o imagine complexa a societăţii evocate. Opera dramatica in versuri care reprezintă personaje eroice in situaţii conflictuale, excepţionale, in măsura sa trezească spaima sau mila. Specie a genului dramatic care provoacă rasul prin zugrăvirea satirica a moravurilor, a tipurilor umane prin succesiunea unor situaţii neaşteptate. Piesa de teatru asemănătoare tragediei prezentând o acţiune violenta sau dureroasa in care comicul se poate alătura tragicului. Poem liric al cărui ton e adesea tandru, trist si melancolic. In secolul al XV-lea, elegia tinde sa dobândească un caracter filozofic.

Exemple "Dumbrava Roşie" de V. Alecsandri, "Iliada" de Homer etc. "Satira. Duhului meu" de Gr. Alexandrescu etc

"Antigona" de Sofocle, Ciclul "Chiriţele" de V. Alecsandri etc. "Mioriţa", "Meşterul Manole" etc. "Cea din urma noapte a lui Ştefan cel Mare" de D. Bolintineanu etc. "Tinereţe fără bătrâneţe" de Petre Ispirescu, basmele fraţilor Grimm sa. Anton Pann

Fabula

"Cântarea României" de Alecu Russo, "Ferestrele" de Ch. Baudelaire etc. "Mahabharata", "Ramayama", "Iliada", "Odiseea" etc. "Câinele si căţelul" de Gr. Alexandrescu etc.

Schiţa

"Momente si schite" de I.L. Caragiale "Alexandru Lăpuşneanul" de Costache Negruzzi sa. "Cei trei muschetari" de Al. Dumas, "Ciocoii vechi si noi" de Nicolae Filimon şamd. "Antigona" de Sofocle

Nuvela Roman

b) Genul dramatic

Tragedia

Comedia

Drama

c) Genul liric Elegia

Ciclul "Chiriţelor" de V.Alecsandri, "O scrisoare pierduta" de I.L. Caragiale etc. "Despot Vodă" de V.Alecsandri, "Năpasta" de I.L. Caragiale etc. Tibul, Ovidiu etc.

Înlocuirea efectului cu cauza si invers. Poate fi in proza sau in versuri. Comparaţie subânţeleasă in virtutea căreia cuvântul-obiect ia locul cuvântului-imagine. Asemenea cântecelor corului oda avea o compoziţie triadica. Michelangelo etc. "Satira. Specie a genului liric cu forma fixa. Procedeu artistic in care partea presupune întregul. Alexandrescu. Apropierea a doi termeni opuşi pentru a pune "Vremea trece. Prin extensie limbajul figurat in general e metaforic. Dante. Coşbuc. Eminescu) Figura de stil constând in punerea in paralel a "Si e linişte pe dealuri/ Cadoi termeni. poem liric de înalta inspiraţie. Duhului meu" Ion Heliade Rădulescu. Poezie cu forma fixa alcătuit din trei catren si un vers izolat. Opera in general in versuri in care autorul ironizează ridicolul contemporanilor sau le conturează viciile. Coşbuc) cuvintelor. Specie a genului liric in versuri in care e descris un fenomen din natura ale cărui concluzii devin valabile si pentru oameni. Piesa lirica alcătuita din patrusprezece versuri cu aceeaşi măsura dispusa in doua catrene cu rima îmbrăţişată. pentru efectul muzical. Coşbuc) Descriere sau naraţiune care. pentru ntr-o mânăstire arsa" (G. originara din literaturile orientale. M. Petrarca. singularul presupune pluralul. Synekdoche (gr)= cuprindere la un loc. Eminescu. Eminescu Gr. societăţii cu intenţia îndreptării. "Meditaţie". iubirea-i vânt/ Si viata-i fum" (G. Coşbuc) "La noi sunt lacrimi multe "(O. Poezie cu forma fixa alcătuită din strofe cu 2 versuri. De la pictura in pastel termenul s-a extins in literatura definind delicateţea unei descrieri lirice. Leonardo da Vinci. Metonymia (gr)= înlocuirea unui cuvânt cu altul. vine" (M. E înrudita cu metafora. 6. Eminescu. Puskin V. Versurile 1 si 2 sunt identice cu versurile 7 si 8. Goga) b) Figuri de stil Alegorie Aliteraţie Antiteza Comparaţie "Si a fost de veste lumea plina Ca steagul turcului se închina" (G. a scoate in evidenta caracteristice unuia dintre Coşbuc) . La moderni. Al. Macedonski prin "Poema rondelurilor" G. Repetarea unei consoane sau a unui grup de "Si zalele-i zuruie crunte" consoane la începutul sau in interiorul (G. Specie a genului liric in care sunt criticate defectele unei persoane. Grigore Alexandrescu. compus din strofe simetrice. a operei cu autorul si invers. Ultima strofo o reproduce pe prima cu ordinea inversata a versurilor. Hugo. Alexandrescu. Este o poezie cu forma fixa cea mai frecventata. Prima strofa e alcătuita din 4. V. Alecsandri prin ciclul "Pasteluri" Gr. sau 8 versuri ce conţin tema de baza. vremea mai bine in valoare caracteristicile lor. ajunge in Europa la începutul secolului XIX Se naşte in Spania secolului al XV-lea. Goethe M. pentru a "Ca la nunta mea/ A căzut exprima o idee generala sau abstractă recurge o stea" ("Mioriţa") la o suita de metafore. Fiecare vers e comentat intr-o strofa speciala de aceeaşi mărime cu prima. Termen provenit din limba franceza semnificând pictura cu creioane moi. "Glossă" "Credinţa-i val.Oda Pastel Meditaţie (filozofica) Satira Pamfletul Sonetul Rondelul Gazel Glosa Procedee artistice a) Tropi Metafora Metonimie Sinecdoca Poem cântat la vechii greci. in temeiul unor asemănări.

Oximoron Oxys (gr)= inteligent si moros (gr)=prostănac. Hasdeu) "Ce se aude? Ce nu se aude?/ Si când se aude de ce nu s-aude? Când nu saude?/ Si cine aude când se aude? (M. Dialog Fragmentul ce reproduce discuţia dintre doua sau mai multe personaje Descriere Opera (sau fragmentul) literara in care scriitorul înfăţişează trăsăturile caracteristice ale unui colt din natura sau al unui anumit lucru. "Si clopotele de alarma răsuna răguşit" (M. Forma particulara de metafora. haina. totu-i subţire" (B. cuvinte. Coşbuc) Repetiţie Figura de stil cuprinzătoare constând in repetarea in intenţii expresive a unor sunete. Hiperbola c) Elemente de sintaxa poetica Mărirea sau micşorarea exagerata a realităţii in scopuri expresive Liota Negarea sau diminuarea unei idei. Desfăşurare Faptele determinate de intriga. subliniază anumite idei din opera sa si face cunoscuta pe scurt evoluţia viitoare a personajelor. fizice e si morale. Sorescu) "Degetele pline de împunsături/ Nu au de sânge doua picături" (M. inima. Enumeraţie Enunţarea succesiva a părţilor componente ale unui întreg pentru a obţine un anumit efect. Eminescu) . Asocierea paradoxala a doi termeni cu efecte expresive surprinzătoare. e fiinţe.P. cursul acţiunii si fără de care acţiunea nu ar mai fi interesanta. Eminescu) "Unde eşti tu ŢepeşDoamne?" (M. abstracţiuni. "Sara pe deal buciumul suna cu jale" (M. Structura Expoziţiune Partea introductiva a unei opere literare in operei literare care se prezintă cadrul acţiunii si unele personaje. sintagme Inversiune Forţarea topicii normale. Cuvântul adăugat unui substantiv sau verb pentru a-l califica in intenţii estetice. Epilog Partea finala a lucrării in care autorul rezuma concluziile sale. Intrigă Faptele importante care determin. ale unui personaj. abaterea de la succesiunea obişnuita a termenilor pentru a sublinia un anumit cuvânt. Deznodămân Ultima parte a unei opere literare marchează t sfârşitul acţiunii.Epitet ei. Eminescu) "Boierii sunt slabi de fire/ Braţul. Personificar Atribuirea de calităţi omeneşti unor lucruri. de cea mai a acţiunii mare întindere in povestire Punctul Momentul de maxima intensitate in culminant desfăşurarea acţiunii. si al operei. Caracterizar Desprinderea trăsăturilor caracteristice. afectează. Interogaţie Procedeu artistic care subliniază participarea (Exclamaţie) afectiva a scriitorului care pare ca este retorica transpus in pielea personajului sau trăieşte intens acţiunea si vrea sa atragă atenţia asupra unui lucru. Coşbuc) "Si ce fata frumuşică/ Are mama" (G. a unui sentiment pentru a le pune mai puternic in lumina. Eminescu) "Gigantica poart-o cupola pe frunte" (G. fata.

Episod Prolog Stil Acţiune secundara a unei opere narative. Parte introductiva a unei opere literare dramatice. . muzicale care prezintă evenimentele premergătoare acţiunii. având un rol relativ independent sau poate fi doar o parte relativ independenta a unei opere. Totalitatea mijloacelor artistice pe care le foloseşte autorul pentru a obţine efecte de ordin artistic.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->