You are on page 1of 70

Preventie primara

Sigilarea

Definitie
 Sigilarea reprezintă o metodă de imunizare a suprafeţelor dure dentare cu reliefuri accentuate la pacienţi cu risc carios crescut.
Inainte INAINTE

DUPĂ

Obiective
 Obiectivul prioritar al sigilării este închiderea reliefurilor retentive coronare la dinţii recent erupţi pentru a se împiedica transformarea zonelor de stagnare a plăcii bacteriene în nişe ecologice de carie, favorizarea curăţirii şi autocurăţirii suprafeţelor retentive.

Indicatii  Pacienţi cu risc crescut de îmbolnăvire prin carie  Şanţurile şi fosetele ocluzale ale molarilor temporari şi definitivi (de elecţie suprafaţa ocluzală a primului molar definitiv imediat după erupţie) şi ale premolarilor. Şanţurile şi fosetele ce prezintă coloraţii intrinseci ale smalţului la care nu s-au pus în evidenţă carii dentinare subiacente prin examen clinic şi radiologic. evidenţiate clinic şi radiologic.  Fosetele supracingulare.  Pacienţi cooperanţi.  Şanţurile şi fosetele cu smalţ colorat şi decalcifiat dar fără carii dentinare la acelaşi dinte. .  Pacienţi cu igienă orală riguroasă.  Şanţurile şi fosetele vestibulare şi orale ale molarilor.

 Şanţuri puţin exprimate.  Pacienţi cu tulburări ocluzale.  Pacienţi necooperanţi.Contraindicatii  Dinţi care prezintă concomitent leziuni carioase proximale . . care sunt apreciate ca zone de risc scăzut.  Pacienţi cu igienă orală şi alimentară deficitară.

Materiale de sigilare .

Herculite.Delton. Heliomolar – utilizate în sigilările lărgite  Indicaţiile de elecţie sunt în zonele supuse stressului ocluzal acolo unde materialul trebuie să prezinte o rezistenţă la abrazie ridicată.fază anorganică legate prin agenţi de cuplare silanici.vâscoase). Deguseal. De asemenea răşinile pot conţine fluor (Helioseal F) care se eliberează lent dezvoltând şi un efect carioprofilactic în jurul sigilării.răşini fără umplutură .  Mecanismul de priză este -chimic (autopolimerizare) sau -fotoindus (fotopolimerizare). fluid care va etanşa substratul dentinar şi va bloca nişele ecologice de carie.răşini cu umplutură .RĂŞINILE COMPOZITE  Compoziţie Răşinile compozite conţin : . Răşinile compozite utilizate pot fi . Helioseal.  Performanţa sigilanţilor au concluzionat că nu există diferenţe prea mari între sigilanţii autopolimerizabili (cu priză chimică) şi cei fotopolimerizabili (cu priză fotoindusă) . Concise White Seal (3M ESPE)) şi .P50. .fază organică (răşini fără umplutură – fluide) şi .  Mecanismul de aderare este mecanic prin interpătrundere la nivelul microretenţiilor create în smalţ prin gravaj acid. Faza anorganică conţine umplutura (răşini cu umplutură . Teethmate-F.  Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că realizează un strat foarte subţire.

. adeziune chimică chiar şi în condiţii de umiditate .GLASS IONOMERII  Compoziţie – pulbere de fluoroaluminosilicat şi lichid – acid poliacrilic  Mecanismul de priză : chimic (autopolimerizare). Cu toate acestea mai multe studii indică faptul că efectul cariostatic se menţine şi după dispariţia materialului prin eliberarea fluorului din cementul rămas la baza fisurii. fotoindus (fotopolimerizare) sau mixt (răşinile modificate glass ionomer)  Mecanismul de aderare .chimic prin schimb ionic între glass ionomer şi substratul dentinar.  sensibilitate la umezeală în timpul prizei primare (trebuie acoperit cu un lac protector).  Retenţia sigilantului este mai redusă decât a sigilanţilor pe bază de răşină . cele fotopolimerizabile nu se deshidratează. efect cariostatic. calităţile mecanice şi estetice se deteriorează rapid)  timp de priză prelungit.  Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că prezintă biocompatibilitate. au duritate convenabilă şi se pot finisa).  rugozitatea suprafeţei (pentru CIS convenţionale.  proprietăţi mecanice slabe.  Dezavantaje:  dificultatea de obţinere a unui amestec pulbere – lichid ideal (dacă dozajul şi prepararea amestecului nu sunt optime. ceea ce contraindică folosirea cementurilor cu ionomeri de sticlă în zonele supuse stressului ocluzal. bună stabilitate dimensională cu o bună etanşeitate.

(Figura 7-5). .  Mecanismul de aderare este mixt. efect cariostatic prin eliberare de fluor.  Mecanismul de priză este mixt chimic prin reacţia acid-bază a glass ionomerului şi fotoindus (fotopolimerizare). adeziune optimă (chiar şi în condiţii de umiditate) şi o mai bună stabilitate dimensională în comparaţie cu compozitele.  Proprietăţile preventive ale acestor materiale se bazează pe faptul că prezintă biocompatibilitate.  Modalitatea de prezentare este în sistem monocomponent în capsule Compoglass flow (3MESPE) sau seringi (Dyract Seal (Densply DeTrey). mecanic (prin componentele răşinice) şi chimic (prin componentele glass ionomerului).COMPOMERII  Compoziţie – Compomerii reprezintă materiale hibride rezultate din amestecul glass ionomerilor (25%) cu răşinile compozite (75%).

diamantate. Fisurile cu marmoraţii sau cu leziuni punctiforme situate doar în smalţ pot fi preparate în formă de “V” cu freze speciale de turbină. glicerină sau substanţe fluorurate. rulouri de bumbac sau cu diga  Îndepărtarea plăcii bacteriene – se face cu paste abrazive fără ulei. cu diametrul de 1mm.  Izolarea dinţilor cu comprese. aplicate cu periuţe rotative sau cu sablatorul (Prophy Max) care antrenează o pudră de bicarbonat de sodiu Protocol clinic .

 Mordansarea smalţului timp de 15-30 sec . şi uscarea cu spray de aer. cretos. dar îmbunătăţeşte adeziunea) când se utilizează ca material de sigilare răşină compozită pentru 10 secunde. uscare şi fotoactivare luminoasă . Suprafaţa de smalţ va avea aspect alb.se utilizează acid ortofosforic în concentraţie de 37%  spălarea cu spray de apă timp de 15-30 sec.Protocol clinic  Spălarea suprafeţelor cu spray de apă şi uscarea cu spray de aer. mat  Aplicarea unui adeziv amelo-dentinar (opţional.

 În cazul unui sigilant cu priză fotoindusă. Aplicarea sigilantului se realizează cu ajutorul seringii sau a unor aplicatoare de unică folosinţă.  dispensarizarea activă a pacienţilor (din 6 în 6 luni) precum şi controlul riguros al respectării regulilor de igienă orală devine obligatorie. sigilantul se menţine 10 sec pentru a permite saturarea şi penetrarea optimă a smalţului gravat. fosetele. sigilantul trebuie să acopere toate şanţurile.  verificarea ocluziei cu hârtie de articulaţie şi îndepărtarea contactelor premature cu freze diamantate. se fotoactiveaza  Îndepărtarea izolării. . precum şi versanţii cuspizilor adiacenţi.

 contaminarea salivară după gravaj. .  incorectă adaptare ocluzală.Cauze posibile pentru esec  greşeli de aplicare a materialelor (gravaj acid incomplet sau incorect. nerespectarea timpilor operatori).

 izolarea corespunzătoare în cursul aplicării materialului.  în situaţiile de diagnostic incert de carie trebuie acţionat conform sintagmei “când ai dubii sigilează în loc de când ai dubii obturează”. cu zone de scleroză subiacentă. . fiind necesare 5-10 reaplicări (uneori 25-40) ale sigilantului pe un dinte. evită pierderea precoce a acestuia.  prin îndepărtarea sigilantului în vederea obturării dentina are aspect uscat. scăzînd rata eşecurilor.  raportul cost – eficienţă este în favoarea eficienţei.Argumente in favoarea sigilarilor  nu se cunosc efecte adverse ale sigilării.  pierderea sigilantului (parţială sau totală) lasă dintele la fel de susceptibil la carie ca şi atunci când n-ar fi fost sigilat. lucios.  condiţionarea suprafeţei smalţului şi utilizarea unui strat intermediar de adeziv între acesta şi sigilant scade rata eşecurilor de la 28% la 10%. 95% din microorganisme îşi pierd viabilitatea la două săptămâni de la sigilare prin lipsa substratului nutritiv.  eşecul pierderii materialului se poate corecta prin reaplicarea acestuia.

Aprecierea riscului carios .

 probleme medicale psihice şi/sau fizice.  excesele şi deficienţele din alimentaţie.  examenul clinic:  indice de placă bacteriană.000.  rata fluxului salivar (ml/min).000. . FACTORI DE RISC CE APARŢIN GAZDEI  antecedente personale generale:  medicamente ce conţin zahăr. clătiri cu ape de gură fără fluor).  antecedente stomatologice:  ultima vizită la stomatolog.000) (>1.  utilizarea fluorului:  utilizare trecută şi curentă.  obiceiuri de igienă orală (periaj dentar.000).  indicele CAOS (Tabel 10-1).  folosirea apei fluorizate.Evaluarea riscului carios se face analizând următorii parametri: EVALUAREA BACTERIANĂ  rezultatul testului pentru Streptococcus mutans: (<1.  rezultatul testului pentru lactobacili: (<100 000) (>100 000). ALIMENTAŢIA  obiceiul de a consuma dulciuri (zahăr).  medicamente care induc xerostomia.

Predictia riscului carios .

Risc carios 0
Factori etiologici:  Streptococcus mutans negativ;
 nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);  rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.

 Prevalenţa cariei: carii ocluzale fără leziuni carioase, suprafeţe restaurate la molari.  Incidenţa cariei 0.  Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.  Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc; nuli.  Factori preventivi:
    standard de igienă orală foarte bun; folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; dieta excelentă; ingrijiri oro-dentare preventive regulate, (1,2,3,5);

Risc carios scăzut
Factori etiologici:  Streptococcus mutans < 100.000 CFU/ml;
 nivele scăzute de lactobacili în salivă (< 10.000 CFU/ml);  rata de formare a PB scăzută sau foarte scăzută.

 Prevalenţa cariei: între 20 – 35 ani câteva carii ocluzale sau suprafeţe restaurate la molari.  Incidenţa cariei; mai puţin de o suprafaţă cariată la mai puţin de 5 ani  Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli  Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: reduşi sau nuli  Factori preventivi:
    standard de igienă orală bun; folosirea regulată a pastelor de dinţi cu fluor; dietă bună; îngrijiri oro-dentare preventive regulate.

Risc carios moderat
Factori etiologici:  Streptococcus mutans > 100.000 CFU/ml;
 nivel crescut de lactobacili în salivă ( 10.000 CFU/ml);  rata de formare a PB moderată sau mare.

 Prevalenţa cariei mare: între 20 – 35 ani pot fi prezente leziuni carioase sau restaurări, cele mai multe ocluzale şi câteva pe suprafeţele aproximale posterioare.  Incidenţa cariei: mare, mai mult de o suprafaţă cu leziune carioasă pe an.  Indicatori de risc externi, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:  frecvenţa mare de consum a produselor zaharoase (clearance prelungit);  nivel socio-economic necorespunzător.  Indicatori de risc interni, factori de risc şi prognosticul factorilor de risc:
 reducerea secreţiei salivare stimulate;  capacitate tampon redusă;  răspuns imunologic redus.

 Factori preventivi:
    standard de igienă orală deficitar; folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor; regim alimentar deficitar; îngrijiri oro-dentare preventive neregulate.

regim alimentar mult deficitar. boli cronice care duc la xerostomie (sdr.  nivele crescute de lactobacili în salivă ( >100. includ incisivul maxilar şi suprafeţele orale .  Indicatori de risc externi. Sjögren).  Incidenţa cariei: foarte mare. factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: frecvenţa foarte mare de consum a produselor zaharoase:            nivel socio-economic scăzut sau foarte scăzut (nivel educaţional scăzut) utilizarea medicamentelor hiposialice. răspuns imunologic sever compromis.  Prevalenţa cariei foarte mare: între 20 – 35 ani prezintă mai mult de un dinte pierdut prin carie direct sau indirect (de cauza endodontică sau rădăcini fracturate în trecut).  Factori preventivi: . standard de igienă orală foarte scăzut. restaurări ocluzale. factori de risc şi prognosticul factorilor de risc: rata secreţiei salivare foarte scăzută sau xerostomie.  rata de formare a PB mare sau foarte mare.000 CFU/ml). mai mult de două noi suprafeţe cariate pe an.000. indicatori de risc interni. Îngrijiri oro-dentare preventive neregulate sau absente. capacitate tampon foarte redusă.Risc carios mare Factori etiologici:  Streptococcus mutans > 1.000 CFU/ml. cele mai multe suprafeţe aproximale. folosirea neregulată a pastelor de dinţi cu fluor.

Nr crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 Factori de risc Carii în dentină Carii în smalţ Restaurări (<12 luni) >5 dinţi absenţi sau restauraţi Igienă orală precară Dietă cariogenă Fluorizări neadecvate Flux salivar scăzut Pacient necooperant Restaurări incorecte Suprafeţe radiculare expuse Scor 6 4 3 2 2 2 2 2 2 1 1 .

11 Mare Mediu 8 – 12 4–8 <9 Mic 1-2 Professional Prevention in Dentistry .Evaluarea riscului carios . Risc Nr.sedinţe/an > 12 9 .cel mai semnificativ predictor – observatia clinica a semnelor si simptomelor vechi de boala Scop: .de a stabili intervalul repetarii examenului clinic Intervalul între şedinţele de evaluare Suma val.

circumstanţe – experienţa trecută referitoare la caria dentară. S . . starea de sănătate generală.CARIOGRAMĂ – EVALUAREA RISCULUI CARIOS C S P Probabilitate (%) Alimentaţie Factor microbian M A Susceptibilitate Circumstanţe Probabilitatea evitării apariţiei de noi leziuni carioase depinde de 4 factori: A. C.cantitatea şi calitatea plăcii bacteriene. ţesuturile dentare.alimentaţia – frecvenţa meselor şi conţinutul alimentaţiei.susceptilibilitatea gazdei . B .saliva.

situaţia poate fi stăpînită. determinantul major este reprezentat de circumstanţe (experienţa unui risc carios major în trecut). dar prin îmbunătăţirea situaţiei celorlalţi determinanţi. dar reducerea marcantă a celorlalţi compensează. 2. dar determinanţii sunt diferiţi: 1. 3. reducerea tuturor determinanţilor contribuie la riscul carios scăzut.ARC – MIC – 62% probabilitate de a evita aparitia leziunilor carioase S S M M A A C P A P S A C P Probabilitatea de 62% a evita formarea cariilor este similară pentru toate cele trei cazuri. . determinantul major este alimentaţia.

Diagnosticul cariei dentare .

activitate.Diagnosticul cariei. teste salivare . sediul leziunilor. etc)  evaluarea riscului carios.obiective  Identificarea leziunilor care necesita tratament nechirurgical  Identificarea leziunilor care necesita tratament chirurgical  Identificarea pacientilor cu risc carios crescut  evaluarea statusului nivelului de afectare prin carie a pacientului (bilant. cariograma.

Stadiile leziunii 4. Evaluarea Pacient Dentaţie 6. Monitorizarea rezultatelor şi bilanţul (revizuirea) 2. prognostic.B. J Dent Research. Diagnostic.Managementul modern al cariei – 7 etape 1. Detecţia 7. luarea deciziei clinice . Pitts. 2004 5. Măsurarea activităţii Adaptat după N. Implementarea regimului terapeutic/preventiv 3.

Acriflavin.controverse  Privire ascuţită şi sondă boantă Semne patognomice  Modificare de culoare  Opacitate  Suprafaţa aspră  Cavitaţie .Diagnosticul clinic al leziunilor carioase Inspecţia =? Detecţie sigură     Iluminare Îndepărtarea biofilmului + abraziunea cu aer Uscarea suprafeţei Coloranţi specifici pentru smalţ (Fluocal ZGA. Acridin) Palparea .

Diagnosticul cariei dentare  Diagnosticul pozitiv al cariei dentare se poate pune pe baza următoarelor elemente de diagnostic:  Sensibilitatea la agenţi chimici.  Pierderea de substanţă dură dentară.  Sensibilitatea dentinei la palparea cu sonda.  Testele de vitalitate pozitive.  Prezenţa dentinei ramolite în cavitatea carioasă. .  Integritatea camerei pulpare. termici care încetează odată cu îndepărtarea excitantului.  Prezenţa petelor cretoase şi marmoraţiilor smalţului.

SISTEMUL INTERNATIONAL DE DETECTIE SI EVALUARE A CARIEI (ICDAS II)  Metoda lui Ekstrand. Ricketts şi Kidd  Formulat de ICDAS .Baltimore Workshop 2005  O nouă paradigmă (model) de măsurare a cariei dentare  Sistem unitar şi integrat  Bazat pe evidenţă clinică revizuită  Desemnat standardizării diagnosticului şi facilitării prognosticului şi managementului cariei dentare  Diagnosticul cariei văzut ca un proces desfăşurat în trei etape: detecţia leziunii → evaluarea severităţii leziunii → evaluarea activităţii leziunii .

ideal prin periaj sau profesional  Evaluarea fiecărui dinte în parte  Dacă nu este prezentă nici o leziune  Uscarea dintelui cu jet de aer pentru 5 sec.  Reexaminarea dintelui Umplerea leziunii din smalţ cu apă Indicele de refracţie al apei este apropiat de al smalţului Umplerea leziunii din smalţ cu aer Indicele de refracţie al aerului este diferit de al smalţului .Procedura de examinare ICDAS  Igienizarea minuţioasă a dinţilor – înaintea examinării.

Principiile stadializării folosind ICDAS Scor 0 lipsa leziunii 1 Leziune vizibilă numai prin uscare 2 Leziune vizibilă pe structura dentara umeda 3 Distrucţie localizată a smalţului 4 Prezenţa sau lipsa unei distrucţii localizate a smalţului + umbra dentinei cariate prin smalţul intact 5 Cavitate distinctă în smalţ + expunerea dentinei cariate 6 Cavitate distinctă extinsă Scor 1 Scor 2 Scor 3 Scor 4 .

nu poate identifica leziunile în stadiile incipiente. foraj explorator) Examenul radiografic convenţionalsubiectivism (incidenţa. timpul de expunere calitatea restaurărilor. poziţia dinţilor).Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase Evaluarea clinică a testelor de vitalitate (teste termice. electrice. Radiografii digitale directe – elimină dezavantajul manipulării imagistice .

 Conductibilitatea electrică (Magitot 1878) – determinări sensibile şi specifice în cariile de smalţ – • suprafeţe sănătoase – conductibilitate slabă.  Vanguard Electronic Caries Detector – acelaşi principiu. • 15-250 KW carie în dentină. • în dintele afectat creşte 600KW+ sănătos. • 15 KW – leziune pulpară. scală de la 0-9  LODE Diagnostic – creşterea sensibilităţii şi a specificităţii . • 250-600KW carie de smalţ.

Endoscopia cu fluorescenţă filtrată Sisteme ultrasonice Computer tomografia . premolari  DIFOTI.stocarea imaginilor sistem de 2-3 ori mai sensibil.Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase Transiluminarea (1984) – oglindă dentară cu sistem de iluminare eficienţă variabilă – incisivi.

Dezavantaj:lipsa de accesibilitate pentru suprafeţele aproximale. Leziunile incipiente pot fi detectate mai repede decât cu radiografiile bite-wing .Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase Metoda Laser-Fluorescenţei Cantitative Benedict 1928 – zone întunecate – prezenţa leziunii carioase.

.Diagnosticul paraclinic al leziunilor carioase  DIAGNO-dent (Kavo)  intensitatea fluorescenţei în cariile dentare o poate depăşi pe cea din ţesuturile sănătoasediagnosticarea leziunilor necavitare şi cele dentinare.

DIAGNOdent   •   • Citiri sub 10 nu prezintă carii Citiri 10-20 de obicei au tartru sau carii de smalţ Citiri peste 35 în general au carii în dentină Citiri de 99 au carii profunde în dentină Citirile 20-35 necesită evaluare individuală Citirile separate ale DIAGNOdent-ului nu sunt suficiente pentru diagnostic – trebuie făcută o corelaţie cu aspectul clinic şi gradul de risc al pacientului .

Utilizarea coloranţilor (roşu de glicol) în diagnosticul şi tratamentul cariei dentare .

Prevenţie secundară şi terţiară .

Restaurarea Preventiva cu Rasini .

factorii socio – economici. capacitatea de a proteja structura dentară. zonele supuse stressului ocluzal. această metodă fiind aplicabilă leziunilor carioase incipiente de la nivelul şanţurilor şi gropiţelor . . aspectul fizionomic. dimensiunea cavităţii. Această metodă constă în prepararea cât mai puţin distructivă a defectului localizat şi obturarea acestuia cu răşini compozite pentru restaurare şi răşini de sigilare . Restaurarea leziunilor trebuie să ţină cont de anumiţi factori: tipul de carie prezentă.  SIMONSEN şi STALLARD introduc în 1977 conceptul “restaurării preventive cu ajutorul răşinilor”.

acestea înlocuind prin calităţile lor principiul retenţiei. .  restaurarea cu materiale bioadezive care nu necesită preparare clasică.Scopurile acestui tip de tratament sunt:  realizarea unor preparaţii minime cu sacrificiu dentar redus. strict a defectului localizat. rezistenţei şi extensiei preventive clasice cu forma de adeziune  sigilarea restaurărilor cu ajutorul răşinilor de sigilare care vor realiza o extensie chimică non-distructivă prin imunizarea suprafeţelor ocluzale.

 SIMONSEN consideră că procesul carios este minim atunci când lărgimea lui nu depăşeste 1/3 din distanţa de la vârful cuspidului vestibular la cel lingual şi nu se întinde de-a lungul şanturilor adiacente . .  RPR II .  RPR III – leziuni punctiforme separate prin punţi late de smalţ. ce cuprinde smalţul şi dentina pe o zonă limitată.în caz de leziune punctiformă.atunci când avem diagnostic incert de carie sau când există marmoraţii. În funcţie de situaţia clinică şi metoda de tratament putem întâlni trei tipuri de restaurări preventive cu răşini:  RPR I .

Semnele clinice ale cariei incipiente Modificări de culoare Reţinerea sondei Prezenţa smalţului cretos Soluţii terapeutice conservatoare RPR I Da NU(eventual da ) RPR II Da Da RPR III Da Da Nu Da Da .

6. 4. 3. 8. Particulele . Tipul de aplicare. Tehnica de restaurare. 7.Elemente cheie în restaurarea odontală 1. Prepararea suprafeţei Etape preliminare Gravaj acid – timp si suprafata Adeziv amelo-dentinar. 2. Sistemul de tratament. Mecaniscmul de fotoinitiere – sursa cu halogen. volum. 9. Topografia leziunii. 11. 5. Alegerea materialului de restaurare. . 10. laser.mărime. plasmă.

1. Prepararea suprafeţei .

Prevenţie sau intervenţie operativă  Tratament neinvaziv –  Tratament minim numai în smalţ – nici invaziv – prepararea o preparare – sigilare structurii dentare .

Principiile moderne de preparare a cavităţii  Deschiderea procesului carios şi exereza dentinei alterate – îndepărtarea strictă a ţesutului dentar cariat – principiu de bază .

Principii moderne de tratament al cavităţii Principiul retenţiei • –Macro – adeziune • Micromecanică • Submicromecanică • Chimică .

Mecanice 1.3.1.ART 1. viteză înaltă şi joasă 1. Mecano .Tehnici de preparare 1.2.chimice .2. Tehnica rotativă. Kinetice 3.Cariosolv 3. Oscilaţii sonice – SONICSYSmicro 2. abrazia cu aer 3. Tehnica restaurativa atraumatică. laser .1.

1. Tehnici de preparare mecanice .

Tehnica rotativă Prepararea ocluzală  Smalţ Ameloplastie Fisurotomie Răşină compozită flow Sigilare  Dentină RPR–localizate înainte de joncţiunea S-D Restaurări ocluzale – pereţii cavităţii sunt în dentină .1.1.

Tehnica restaurativă atraumatică – ART Îndepărtarea leziunii carioase instrumentar Black Sigilare După o lună Carii active Îndepărtarea dentinei afectate GI Însănătoşirea dentinei afectate 1.3. Tehnici de preparare sonică .Tehnici de preparare mecanice 1.2.

chimice  Preparare mecano-chimică .2.Tehnici de preparare mecano .

1940  Indepărtarea defectelor superficiale ale smalţului  Curăţirea fisurilor şi a suprafeţelor preparate pentru sigilare  Îndepărtarea sau repararea restaurărilor de compozit. glass-ionomer şi porţelan  Prepararea cavităţilor mici de la clI-V  Prepararea suprafeţelor cervicale necariogene  Îndepărtarea coloraţiilor exogene din şanţuri şi fosete înainte de aplicarea unor restaurări fizionomice directe sau indirecte  Curăţarea şi prepararea suprafeţei dentare pentru cimentarea inlayurilor sau onlay-urilor .Tehnici de preparare kinetică Abrazia cu aer – Black.

Tehnici de preparare kinetică Iradierea cu laser “Topirea”smalţului Leziune initială Nd:YAG:Laser Preparare cu Er: YAG Laser .

5.2. Îndepărtarea tesuturilor dentare afectate principiile 2. Configuraţia cavităţii.2.3. Evitarea contaminării 2.4.1. Izolare 2. 2. Etape preliminare 2. Protectia ariei de conductanţă hidraulică .

Alegerea materialului de restaurare Particulele . . 8.mărime. Tipul de aplicare.Alegerea materialului în funcţie de situaţia clinică 5. 7. volum. 6. Tehnica de restaurare.

Clasificarea materialelor de restaurare bioadezive .

GI PA CP + + RMGI C ++ ++ RDC +++ ++++ +++ ++++ +++ ++++ ++ + + ++ Rezistenta la abrazie Remineralizare ++++ +++ Estetica + ++ +++ ++++ .

viteza mare de polimerizare)  ideal utilizarea combinata a doua surse.85%  reducerea absorbtiei de apa  intensitatea iradiantei constanta Dezavantaj:  influenta negativa asupra adaptarii marginale a compozitului (scurtarea timpului e reactie. la 1 min. 90% este polimerizat)  duritate finala  adeziune a-d imbunatatita  800% mai rapid .FP cu LASER Avantaje:  adancimea mare de penetrare a radiatiei (6 mm de RDC la 2 min de la expunere.  reactie exoterma puternica .halogen  reducerea timpului de FP cu 75%  rata de conversie interna .80 .

20C .80-85%  dehiscenta RDC .FP cu lampa cu generator de plasma  Este de 10 ori mai eficienta decat lampa cu laser (prin activarea mai multor molecule fotosensibile in acelasi timp) rata de conversie interna .DINTE mica  formarea de caldura 2.

mare .Lampa cu LED  600 – 800 Eur  Eficienţă  Manevrabilitate  Regim de polimerizare intentitate mică. medie.

Tehnici care reduc efectul contractiei de polimerizare Tehnica “step by step” Tehnica centripeta “Lasfargues” cl II-a .evitarea dehiscentei marginale  utilizarea icurilor transparente  particule prepolimerizate      .transiluminare dinspre V spre O liner RMGI (Contracţia de polim. cu 41%) sensul contratiei de polimerizare in raport cu natura materialului (A. F)  orientarea fasciculului luminos dinspre material spre tesuturile dure dentare .

TOPOGRAFIA LEZIUNII .

Leziuni carioase în smalţ În zone nesupuse stressului ocluzal RMGI – risc carios mare Compomer flow Răşină compozită flow În zone supuse stressului ocluzal Răşină compozită Compomer – risc carios mediu şi mare .

Leziuni carioase în dentină Obturaţie de bază RC mic RMGI Compomer Obturaţie definitivă Răşină compozită RC mediu GI RMGI Compomer GI RMGI Compomer În funcţie de zonă supusă sau nu stressului ocluzal RC mare RMGI Giomer Compomer Compozit .

Gume de mestecat fara zahar Stimularea fluxului salivar medicamentos Restaurare .Indicatii: -Expunere la HC -Dieta saraca calitativ Modificarea microflorei -Indicatii: -Nivel >SM -Nivel > L Indepartarea PB . antimicrob. Duratei si Intensitatii atacurilor acide Trat. Corsodyl Fluorizare locala Antibiotice Periaj Flossing Mijloace adjuvante (Oxyjet Oral Bs) Fluorizare generala Fluorizare locala Netezirea suprafetelor Consum de alimente necariogene. .Modelul medical de tratament al cariei dentare Operative Dentistry 2002 METODE SI INDICATII Consum redus de HC.Indicatii: -Leziuni incipiente -Suprafete rugoase Stimularea fluxului salivar .Indicatii: -Xerostomie -Mucoasa rosie -Medicatie hiposialica RECOMANDARI < Nr. intensiv Evitarea reinfectiei cu SM Indepartarea PB Scaderea cantitativa a PB Imbunatatirea capacitatii tampon Cresterea rezistentei la demineralizare Scaderea retentiei de PB Cresterea clearance-lui Imbunatatirea capacitatii tampon TEHNICI/MATERIALE Eliminarea HC dintre mese Reducerea substantiala a consumului de HC in general CHX – Plakout. cu RC > Corectarea restaurarilor incorecte .Indicatii: -Indici PB > -Gingie inflamata -Indici de sangerare > Imbunatatirea substrat.Indicatii: -Leziuni cavitare -Santuri si fosete la RC> -Restaurari deficitare Eliminarea niselor ecologice ce contin SM si L Restaurarea leziunilor cavitare Sigilarea santurilor si fisurilor la pac.