You are on page 1of 54

Universitatea de Medicina si Farmacie “Gr.T.

Popa”Iasi Disciplina :Preventie Oro-Dentara

EROZIUNEA DENTARA

 Eroziunea dentara este definita ca disolutia

Definitie

acida superficiala a structurilor dentare datorita actiunii acizilor extrinseci si intriseci sau a chelatorilor care actioneaza asupra suprafetelor dentare “plaque-free” .  Termenul clinic de “erosio dentium” este rezultatul fizic al unei pierderi patologice, cronice, localizate, nedureroase a ţesuturilor dure dentare, eliminate de pe suprafaţa dentară prin acţiune acidă, electrolitică sau prin chelare fără implicare bacteriană.  Acizii nu sunt din flora bacteriană, ci provin din surse alimentare, ocupaţionale sau intrinseci

 Cand atacurile acide sunt prelungite apar

primele semne clinice ale eroziunii dentare la nivelul fetelor vestibulare dar si prin modificarea proprietatilor fizice ale suprafetelor dentare cu reducerea semnificativa a duritatii structurilor dentare ,suprafetele devenind mai sensibile la stimulii mecanici.  Eroziunea dentara nu este considerata o afectiune per se ( acidul fiind considerat nonpatologic) decat in momentul in care se asociaza cu durerea sau complicatii endodontice acute.

Cauzele eroziunii dentare
 1.Factori extrinseci
 1.1.Factori chimici
 1.2. Factori biologici

 1.3. Factori comportamentali
 1.4.Factori ocupationali

 2.Factori intrinseci

Statut socio-economic

Timp
Factori chimici
pH, capacitatea tampon a salivei, tipul de acid, prezenta Ca,F si P, actiunile chelatoare

Factorii biologici
Saliva,pelicula dobandita si structura biofilmului, starea generala de sanatate

Factorii comportamentali
Obiceiuri alimentare, nasuri de igiena orala,consumul de bauturi, vomismentele, medicamente, locul de munca

Educatie

. stress-ul provocat de forţele ocluzale excentrice determină producerea abfractiei dentare .Smalţul erodat acid este mult mai susceptibil la atriţie .Factorii extrinseci  Factorii chimic : alimentele acide si bauturile carbogazoase  Factorii biologici :  Calitatea si cantitatea salivei  Indivizii cu rate reduse de flux salivar nestimulat au un risc de 5 ori mai mare de a suferi eroziuni.Ocluzia poate fi un factor şi în etiologia leziunilor cervicale necariogene . .Pelicula dobandita .uzura dentară cauzată la început de obiceiuri parafuncţionale cum ar fi bruxismul va fi puternic accelerată în prezenţa unei provocări acide în cavitatea bucală.Un conţinut mai mare în mucină poate împiedica precipitarea fosfatului de calciu din salivă pe suprafaţa dinţilor stopând astfel efectul reparativ al acesteia  Structura dentara .

Ele pot avea şi un rol direct: s-a observat că cea mai gravă eroziune s-a găsit pe faţa palatinală a dinţilor atinşi de limbă suprapunându-se şi un mecanism de abraziune mecanică. .Pozitia dintelui pe arcada si a tesuturilor orale (parodontiu si limba) Ele vor influenţa sediile dentare care vor lua contact cu acidul şi vor influenţa tiparul clearence-ului substanţelor acide.

Factorii extrinseci Factori comportamentali ce includ consumul excesiv de alimente şi băuturi acide: · consumul din abundenţă a legumelor şi fructelor acide · activităţi sportive mai susţinute · cura de slăbire · practici riguroase de igienă orală .

băuturile acide sunt mai agresive când se consumă la temperatura camerei decât mai reci. ananas. suc de roşii  Procesul eroziv implică înmuierea smalţului şi pierderea unei anumite cantităţi de substanţă minerală prin disoluţia smalţului care este controlată ionic iar coeficientul de difuziune al calciului şi al fosfatului prin smalţ şi soluţia apoasă sunt dependente de temperatură şi cresc odată cu aceasta . prună. portocală. măr. . strugure. Ordinea descrescătare a agresivităţii a fost: sucul de grapefruit.

58 19.1 molar NaOH) necesar pentru a creşte pH-ul unui volum standardizat de agent eroziv la o valoare de 7.20 7-Up 17.52 Pepsi 9.34 Coca Cola 9.68 Sprite Light 17. Pepsi Max 9. Totuşi.64 .62 33.  O aciditate titrabilă mai mare sugerează mai corect prezenţa unui acid suplimentar decât o face valoarea pH-ului :sucul de portocale cu o aciditate titrabilă mai mare provoacă o eroziune mai accentuată decât cola cu toate că el are un pH mai mare . potenţialul eroziv adevărat al unui produs nu este dat de pH ci de aciditatea titrabilă care reprezită volumul de alkali (tipic 0.86 Fanta Orange 22.30 Sprite Schweppes Red Bull 17.

7 6.85 5.6 Biborteni Alpina Borsa Bodoc Perla Ciucasului Apa plata 6.pH –ul bauturi acide fara Ca) Apa minerala Carpatina Izvorul Alb Dorna Poiana Negri (cu sau pH 6-6.4 5.5 6.45 5.5 .88 7-7.5 7.5-8.

.

Eroziune produsa de consumul de Montain Dew .

Eroziune produsa prin consum exagerat de hidrocarbonate si bauturi acidulate .

 Factorii de mediu si ocupationali  fabrici de muniţie  fabrici de baterii  fabrici de galvanizare  fabrici de condiţionare şi curăţire prin acizi  fabrici de îngrăşăminte  laboratoare de cercetare  degustătorii profesionişti de vin  înotătorii profesionişti .

Medicamente tonice cu fier acid clorhidric lichid vitamina C aspirina produse acide sau cu acţiune Ca-chelatoare pentru igiena orală substituente salivare şi stimulente salivare Eroziunea apare doar dacă medicamentele sunt administrate pe perioade lungi de timp (ani). sedative. Altă grupă de medicamente implicate sunt cele care provoacă xerostomia având în vedere implicarea RFSn în etiologia eroziunii (anticolinergice. antihistaminice. în alcoolism sau dependenţă de droguri (opioide). hipnotice şi fenotiazine)       .

bulimia.Factorii intrinseci  Afectiuni sistemice :  Refluxul gastro-esofagian  Tulburari de alimentatie :Anorexia nervoasa.sindrom Sjogren  Sarcina . alcoolismul cronic.

Reflux gastro-esofagian .

Bulimie .

pH-ul acidului gastric având o valoare de 1-1.Riscul pentru eroziune este de 4 ori mai mare prin regurgitaţii acide şi de 18 ori mai mare la pacienţii cu vomismente cronice faţă de pacienţii sănătoşi. Aportul acut de alcool provoacă refluxul gastric cu inflamaţia stomacului şi a esofagului.5. urmate de esofagite şi gastrite cronice cu un RGE persistent. . Acest reflux asimptomatic şi vărsăturile matinale sunt cauza eroziunilor întâlnite la mulţi alcoolici.(Jarvinen V.1991) Manifestările clinice ale eroziunilor dentare de obicei nu apar până ce acidul gastric nu a acţionat pe ţesuturile dentare în mod regulat de câteva ori pe zi pentru o perioadă de cel puţin 1-2 ani.

MECANISMUL DE PRODUCERE A EROZIUNII .

Factorii favorizanti  Factorii care favorizeaza producerea eroziunii dentare sunt prezenti in compozitia chimica a structurilor dentare:  Ionii de Ca din HAP pot fi inlocuiti cu ioni ai altor metale (Na.Mg) modificand structura dentara si scazand rezistentala la atacul acid  Concentratia mai mare ionii carbonati din dentina (56%)in comparatie cu smaltul (3%) dentina fiind mai solubila in acid .

 Cristalele din dentina au diametru mai mic => suprafata / gr mai mare predispusa atacului acid  Prezenta lipidelor si proteinelor in smalt .acesti agenti ajung la suprafata dentara dupa ce au difuzat prin placa bacteriana de pe suprafata dentara(daca este prezenta ).intre cristalele de HAP dar si a apei care favorizeaza difuzia acidului In timpul producerii eroziunii de catre acizi sau chelatori (EDTA. acidul citric) . prin pelicula dobandita si prin invelisul din proteine/lipide care inconjura cristalele de HAP .

Diagnostic pozitiv  Primele semne clinice are eroziunii sunt aparitia de cavitati reduse ca adancime la nivelul cuspizilor si marginii incizale .margini incizale ciupite .stralucitoare .cu suprafete nete.

.

coronar fata de nivelul JSC . pe suprafetele netede leziunile apar la nivel cervical. marginea gingivala este bine delimitata .  eroziunea produce aplatizarea suprafetelor convexe sau aparitia depresiunilor imprecis delimitate. prelungirea atacurilor acide pot duce la aparitia marginilor pseudochamfers .

Abraziunea ocupaţională poate fi determinată de prafuri abrazive. agrafe (cuie) etc . mai ales în asociere cu paste sau pudre. Abrazia dentara Abrazia este uzura dentară patologică prin procese mecanice anormale implicând introducerea repetată în cavitatea bucală de obiecte şi substanţe străine care iau contact cu dinţii.Diagnostic diferential 1. Exista o relatie intre abraziunea pe feţele netede şi/sau cervicale şi igiena orală exagerată. periuţe interdentare. Abrazia pe suprafeţele dentare aproximale se datorează utilizării exagerate a dispozitivelor igienice interdentare: scobitori.

Abrazie localizata datorata periajului dentar .

Este o leziune localizata fiind considerată mai mult rezultatul forţelor ocluzale excentrice ce provoacă flexiunea dentară decât rezultatul abraziunii. . Aceste forţe se concentrează la joncţiunea smalţ – cement unde provoacă microfracturi în smalţ şi dentină. Forţele masticatorii sau parafuncţionale din zonele de hiper sau malocluzie pot expune unul sau mai mulţi dinţi la stressuri puternice extensive sau compresive.Abfractia dentara Abfractia este o formă specială de leziune sub formă de pană la nivelul joncţiunii smalţ – cement.

regiunea cu concentraţia maximă a stresului de întindere este un volum sub formă de pană la fulcrum. punct care în momentul pierderii sprijinului osos migrează de la nivelul coletului spre apical. leziunea trebuie să fie localizată la sau lângă fulcrum. care va produce o leziune sub formă de pană la nivel cervical .

chimici.Complicatii  Hipersensibilitatea dentinara:  caracterizata prin dureri scurte si ascutite produse de stimuli termici. frecvent la nivelul premolarilor si caninilor . fizici si tactili. in zona cervicala .

in unghiuri drepte .Complicatii  Complicatii endodontice: pulpite.necroze si gangrene  Defecte de smalt: sunt leziuni cu localizari variabile si margini bine definite.

medicamente (astm). in asociere cu atritia fiziologica .Eroziunea dentara la copii  Eroziunea dentara este o afectiune frecventa la copii  Este importanta diagnosticarea precoce a afestei afectiuni deoarece. refluxul gastro-esofagian. voma .abrazia dintilor temporari este mult mai pronuntata afectand prognosticul dentar pe termen lung  Factorii cauzatori sunt consumul alimente si baturi acide.

Metode de determinare a eroziunii dentare            Microscopie electronica Masurarea duritatii suprafetei dentare Profilometrie de suprafata( cu laser) Testul de permeabilitate la ioduri Analiza chimica a mineralelor dizolvate Microradiografia Microscopia confocala laser Quantitative Light-Induced Fluorescence Atomic force Microscopy Nanoindentatia Masuratori US .

Tratament  Cand apare pierderea de substanta din cauza eroziunii. . reabilitarea orala devine necesara  Tratamentul in prima faza indepartarea factorului etiologic  Imbunatatirea materialelor compozite si a tehnicilor adezive au permis reabilitarea orala prin tehnici minim invazive.

examenului clinic si paraclinic (modele de studiu si fotografii)  O atentie deosebita se acorda : obiceiurilor alimentare. probleme gastrice si esofagiene)  Determinarea fluxului salivar si a capacitatii tampon salivare  Chestionare privind dieta ( pe o perioada de 5 zile)  Examene complementare (gastroenterologie) .Diagnosticul precoce si preventia  Se stabileste pe baza anamnezei. gust rau in gura ( in special dimineata. consumul de bauturi.activitati sportive.

Măsuri preventive în eroziunea dentară .

utilizate alternativ cu cele ce conţin fluor pentru a stimula fluxul salivar după un atac acid. -Tehnică de periaj vertical. de 2 ori pe săptămână. -Apă de gură cu fluor slab concentrată (0. -Gel cu fluor neutru foarte concentrat(1% F).05% F-) neacidulată de 2 ori pe zi sau mai mult. . cu fluor şi bicarbonat. -Gume de mestecat. uree. -Paste de dinţi puţin abrazive. -Nici un fel de periaj imediat după orice provocare acidă. preferabil cu conţinut de bicarbonat.Măsuri preventive în eroziunea dentară . fără zahăr.Perie de dinţi cu duritate medie.025-0.

atunci când sunt implicaţi mai mulţi dinţi ( metalice . de 4 sau mai multe ori pe an . comparând stadiul respectiv cu cel iniţial înregistrat pe modele -Înlocuirea restaurărilor ocluzale când au fost pierdute din cauza eroziunii smalţului înconjurător pentru a preveni erupţia unui singur dinte .-Informarea pacientului şi instrucţia lui in ceea ce priveşte cauzele eroziunii -Consilierea pacientului privind tehnicile si produsele de igienă orală cele mai indicate -Îndepărtarea profesională a coloraţiilor pentru a compensa utilizarea de către pacient a pastelor mai puţin abrazive -Aplicarea de lacuri cu fluor pe leziunile erozive incipiente . răşini compozite microhibride sau microfil ) . sau pierderea dimensiunii verticale . in funcţie de stadiul de activitate al leziunii -Monitorizarea progresului eroziunii la fiecare 6 luni .

Scaderea frecventei si intensitatii atacului acid prin modificarea modului de alimentare      Diminuarea frecventei consumului de băuturi si alimente acide Restricţionarea consumului de alimente acide la mesele principale Finalizarea meselor mai curând cu alimente neutre ( brânza ) decât cu cele acide ( fructe ) Consumul băuturilor acide rapid sau cu un pai nu prin sorbire sau plimbarea lor in gură Clătirea cu apa după consumarea de alimente si băuturi acide .

tratamentul topic al smalţului uman cu soluţii de NaF(1. a remineralizării şi creşterii durităţii suprafeţei dentare Utilizarea usor solutii sau produse cu concentratie mare de fluor. . Susţinerea mecanismelor de apărare ale gazdei în ce priveşte fluxul salivar şi PD prin : Stimarea secretiei salivare cu gume de mestecat fara zahar care cresc secretia salivara dar si pe cea gastrica(nu se recomanda la copii sub 7 ani Susţinerea rezistenţei la acid. calciu si fosfat pentru a produce remineralizarea suprafetelor dentare prin precipitarea acestora la suprafata dentara .2% F) timp de 48 de ore a oprit înmuierea smalţului şi i-a prevenit eroziunea la o ulterioară expunere la acidul din cola.

Asigurarea unei protecţii chimice eficiente . Sărurile solubile de calciu şi fosfat de calciu au un efect anti-eroziv. Consumul de produse lactate dupa consumul de alimente acide sau dupa vomisment Gume de mestecat care stimuleaza secretia salivara Sugerea unor tablete antacide Clatirea cu bicarbonat de sodiu Utilizarea paste de dinti cu bicarbonat Aplicarea de paste si geluri inainte de culcare ( la pacientii cu regurgitatii) .

. -utilizarea unor paste de dinti slab abrazive si a unor periute de dinti soft cu miscari verticale fara presiune mare Asigurarea unei protecţii mecanice suplimentare -Sigilarea leziunilor incipiente erozive -Aplicarea de lacuri cu fluorura de sodiu si cele cu poliuretan ce conţin difluorosilan depozitează mari cantităţi de fluor.Scăderea influenţelor abrazive -Modificarea tehnicii de periaj dentar in special la pacientii predispusi la eroziune dentara.

.  Moleculele de arginina ajuta la formarea unui strat mineral bogat in calciu pe suprafata dintilor care sigileaza canaliculele si blocheaza transmiterea stimulilor care activeaza terminatiile nervoase.Tratamentul hipersensibilitatii dentinare  Tehnologia Pro-Argin cu arginina foloseste o combinatie speciala de arginina si un compus insolubil de calciu.provocand durerea.

Tratamentul restaurativ .

combinat cu formarea unor dopuri răşinoase care blochează canaliculele dentinare. .asigura o rezistenţă crescută la atacul acid sau cariogen dacă dentina sau cementul expuse sunt impregnate cu monomeri ce fac parte din grupa adezivilor dentinari. -Se formeaza un strat durabil rezistent la uzura mecanică. -Se face condiţionarea cu acizi slabi pe o perioada scurta şi aplicarea un primer hidrofilic care să ajute la penetrarea tubulilior şi a substratului dentinar intertubular cu o răşină adezivă cu vîscozitate scăzută umplută cu material anorganic care poate elimina şi fluor.Adezivii dentinari . -Realizarea unui bizou lung de-a lungul marginii de smalţ cu o freză diamantată tip flacără.

COMPOMERI şi CGI MODIFICAŢI CU RĂŞINI .indicate mai ales la pacienţii în vârstă şi cu risc cariogen crescut.elibereaza fluor având un efect carioprofilactic .CGI . . -CGI o contracţie de priză mai mică şi au in coeficient de contracţie şi expansiune termică asemănător cu cel al dintelui. -Au o variata gama de culori. rezistenţa la uzură si nivelul de lustruire.

-aplicarea adezivului : prin care se urmăreşte formarea stratului hibrid de interdifuziune prin care se realizează retenţia micromecanică şi chimică a materialului de restaurare. -aplicarea răşinei compozite: aplicarea în straturi elimină pe cât posibil contracţia de polimerizare ce poate pune în pericol durabilitatea viitoarei restaurări. -Etape : -condiţionarea tisulară: după această manoperă dopurile de smear-layer sunt eliminate din orificiile tubilor dentinari. -Modulul de elasticitate al compozitelor microfile este mult mai mic faţă de cele hibride sau convenţionale.Răsini Compozite -Sunt indicate materiale cu un modul de elasticitate mic cum sunt compozitelor microfile care mai mult absorb energia transferată şi mai puţin o transmit la interfaţa cu structura dentară astfel încât legătura dintre restaurare şi dinte este mai puţin solicitată. creşte microporozitatea intertubulară iar fibrele de colagen peritubulare externe sunt expuse.. . .aplicarea primerului: utilizarea unui astfel de agent hidrofilic creşte gradul de umezire al suprafeţei de adeziune şi scade spaţiul dintre substratul dentinar şi adezivul ce se va aplica ulterior.

-retenţia este superioară deoarece stratul de liner ar transmite forţele de flexiune întregii restaurări. .RC cu liner din CGI şi adeziv dentinar .Tehnica sandwich reduce micropercolarea în comparaţie cu cele realizate numai din RC mai ales la pragul gingival.

Restauratii protetice : fatete si coroane semifizionomice . .Dacă sunt afectate numai feţele palatinale putem indica o faţetă din aceste materiale realizată prin tehnica directă sau indirectă.Nu sunt indicate pe feţele palatinale ale dinţilor maxilari din cauza efectului excesiv abraziv aici faţetele metalice sau din compozit fiind mai utile. . -Porţelanul este mai rezistent şi mai estetic şi poate reconstitui şi marginile incizale când ele au fost erodate.