You are on page 1of 32

Notiuni Despre Beton

Ce este betonul?  Betonul este o piatra sintetica in care agregatele –nisip si pietris sunt imbinate intre ele printr-un liant  Daca liantul este o pasta de ciment ( ciment+apa) este vorba de beton de ciment . alti lianti : bitumul , materialele plastice, etc

In cazul nostru cimentul este liantul in aceast amestec omogen /piatra sintetica

Din ce se compune betonul

Din ce se compune 1 m³ Beton ?

Clasificarea betoanelor  In functie de densitatea agregatelor : Beton normal cu o densitate de 2000-2600 kg/m³ Beton usor cu o densitate de la 800 la 2.000 kg/m³ Beton greu cu o densitate de peste 2.600 kg/m³  In functie de domeniile de utilizare : Beton pentru drumuri si aeroporturi Beton pentru constructii hidrotehnice; Betoane de protectie impotriva radiatiilor; Beton decorative, etc.  In functie de capacitatea de izolare termica  In functie de rezistenta in mediile agresive  COMPONENTELE BETONULUI SI FACTORI DE INFLUENTA ASUPRA CALITATII BETONULUI  Granulometria si tipul agregatelor  Tipul de ciment , continutul de ciment  Raportul apa/ciment  Apa

 Aditivii  Consistenta/lucrabilitatea  Punerea in opera  Temperatura  Cura / tratamentul post turnare  Factori de influenta COMPONENTII BETONULUI  AGREGATELE  Agregatele - materiale inerte in raport cu apa si sistemul liant, alcatuite din roci minerale naturale sau artificiale, caracterizate printr-o anumita distributie granulometrica.  Materiale granulare inerte care aglomerate cu un liant constituie scheletul betonului.  Toate agregatele sunt reactive, ele difera numai prin natura reactiilor la care participa, prin intensitatea, viteza si efectul acestor reactii.

 Rolul agregatelor ( nisip + pietris) si a granulatiei:

 Formarea unei structuri de sustinere  Economisirea pastei de ciment  Contributie directa la lucrabilitatea si clasa betonului Daca porii dintre granulele mai mari sunt umpluti sau nu cu nisip mai fin sau / si cu pasta de ciment intarita rezulta :  DA = Beton cu structura densa:

la betonul armat structura densa este absolut necesara pentru protejarea armaturii impotriva coroziunii.neomogen NEECONOMIC! Obtinere / preparare in statii de exploatare a agregatelor de balastiera  .utilizat la betoane armate sau de etansare . constructii din beton usor.  NU = Beton cu structura poroasa utilizat pentru betoane usoare – blocuri de beton usor .  Granulatia agregatelor – cea mai importanta cerinta privitoare la structura betonului :  Cat mai putine goluri –beton compact prea mica = consum ridicat de apa si ciment NEECONOMIC ! prea mare = lucrabilitate scazuta.

in special durabilitatea Agregatele naturale sunt mai rezistente decat piatra de ciment proprietatile betonului sunt influentate de calitatea pietrei de ciment .. Agregate reactive !!! Pasta de ciment se solidifica prin reactie chimica formand piatra de ciment Prin diluare cu putina apa se obtine o pasta mai rezistenta .40 Cazul 1 : la 1m³ beton ce contine : Apa 160 kg Ciment 400 kg Rezulta un raport A/C : 160/400 = 0.Selectia si utilizarea agregatelor se face dupa : Provenienta : de cariera sau de balastiera Prelucrare : concasate sau nu Dimensiuni Categorii – proprietati :  Rezistenta la inghet-dezghet  Rezistenta la frecare  Rezistenta la agenti chimici  Mineralogia lor .           Cazul 1 : la 1m³ beton ce contine : Apa 160 kg Ciment 400 kg Rezulta un raport A/C : 160/400 = 0. Rolul pastei de ciment : conferirea rezistentei dezvoltarea celorlalte caracteristici de calitate . iar prin diluare cu mai multa apa se obtine o pasta mai putin rezistenta.40 ... Calitatea pietrei de ciment este conditionata de raportul apa/ciment Raportul apa/ciment este indicele cel mai important pentru porozitatea betonului intarit si implicit pentru toate proprietatile betonului.

la un raport A/C = 0.50 si la hidratare completa raman circa 40 litri de apa nelegati in beton si se formeaza astfel pori cu un volum total de 40 de litri ! .Cazul 2 : La 1mc de beton ce contine : Apa 200 kg Ciment 400 kg Rezulta un raport A/C= 200/400 = 0.50 In acest exemplu .

2 • • • Proprietatile cimentului cu influenta decisiva asupra proprietatilor betonului : – Rezistentele mecanice .60 pori capilari in pasta de ciment % 50 40 30 20 10 0 0.7 0.1 1.4 0.6 0.8 0.5 0.Culoarea – Degajarea de caldura /caldura de hidratare – Dezvoltarea rezistentelor – Timpul de priza – Lucrabilitatea / reologia – Rezistenta chimica raport apa/ciment .9 1 1.

• conditii de serviciu si expunere a structurii • Reducerea cantitatii de caldura degajata prin utilizarea unui ciment cu caldura de hidratare limitata . • conditii de executie si tehnologia adoptata. • viteza de dezvoltare a rezistentei.– Compatibilitatea cu aditivii – Necesarul de apa • Dependenta rezistentei la compresiune a betonului la 28 de zile functie de raportul A/C si de rezistenta cimentului In consecinta alegerea tipului de ciment este functie de : • rezistenta caracteristica necesara betonului.

pigmenti Tip II: puzzolanice FA. etc • ADITIVI PENTRU BETOANE : – Superplastifianti Lucrabilitate . Microsilice . rezistente. transport la distanta . • Materiale de adaos – 2 tipuri : Tip I: inactiv: praf de piatra .• ADAOSURI – Material care se incorporeaza in masa betonului intr-o cantitate de max 5% din cantitatea de liant pentru amodifica proprietatile betonului proaspat sau intarit . reducere ciment – Plastifiant/Fluidificator pentru beton : • De luat in considerare : – Durata de actiune/durata de transport/dozare – Antrenor de aer – Repartizeaza uniform porii in matricea de ciment imbunatatind rezistenta la inghet ( actioneaza ca vasele de expansiune) Marire de 400 de ori gheata pori .

 mijloacele de compactare Determinarea diametrului de imprastiere • Proprietatile betonului nu trebuie sa se modifice la transportul si prelucrarea lui : .  pozitia si accesibilitatea elementelor care se realizeaza.  exigentele privind proprietatile betoanelor intarite.BETONUL PROASPAT Lucrabilitatea betoanelor se determina functie de :  tipul elementelor sau constructiilor.  dimensiunile geometrice si conformatia elementelor sau constructiilor.  modul de punere in opera.  modul de armare si desimea armaturilor.

Livrare in autobetoniere • Influente asupra degajarii de caldura in beton – Tip si cantitatea de liant – A/C – Adaosuri/aditivi – Temperatura betonului proaspat – Conditii de mediu si tratament ulterior – Grosimea elementului de constructie – cofrajul ..– Se tine cont de pierderea consistentei/lucrabilitatii in functie de temperatura. – Orice modificare a consistentei/lucrabilitatii prin adaugare de apa este interzisa! – Betonul intarit poate fi pus in opera daca mai poate fi compactat complet.

• Prin tratament ulterior se inteleg toate masurile pentru protectia betonului tanar care dau posibilitatea ca piatra de ciment sa se poata hidrata complet. • Cuprinde protectia fata de : – Pierderea prematura de apa – Ger si canicula – Diferente de temperatura – Incarcare mecanica prematura • Consecintele tratamentului ulterior insuficient – Cresterea capilaritatii porilor in zona de suprafata – Rezistenta de suprafata redusa – Absorbtie mare de apa – Reducerea rezistentei la difuziune fata de CO2 .

• Alte caracteristici : impermeabilitatea. • Rezistenta la uzura este capacitatea suprafetei betonului de a rezista frecarii : • creste cu rezistenta la compresiune si virsta betonului. • se recomanda utilizarea superplastifiantilor.– Carbonatare – Rezistente scazute la inghet-dezghet – Fisuri!!! BETONUL INTARIT • REZISTENTA BETOANELOR-Consideratii de baza • Rezistenta la compresiune . . • Rezistenta la soc este importanta in cazul pilotilor din beton armat.cea mai importanta proprietate a betonului (in functie de rezistenta la compresiune se exprima si alte proprietati ale betonului). precomprimat. • rezistenta la compresiune este in depenta directa de principalii factori de compozitie si tehnologici ce influenteaza formarea structurii pietrei de ciment si a betonului • REZISTENTA BETOANELOR-Consideratii de baza • rezistenta betonului la compresiune este caracteristica mecanica cea mai utilizata in proiectare si executie pentru dimensionarea si controlul de conformitate a structurilor de beton. • nisipul si apa de preparare reduse la strictul necesar. • Rezistenta betonului la intindere : • Determinarea rezistentei la intindere pura(axiala) este o determinare ce se executa destul de rar.prin despicare.etc. precomprimat. rezistenta la actiuni chimice. beton armat. • in compozitia agregatelor pentru betoane rezistente la uzura se introduc in diferite proportii materiale abrazive. • In practica se utilizeaza: determinarea rezistentei la intindere prin incovoiere. etc. pardoseli. agresive. durabilitatea.

• folosire amestecuri de beton neadecvate.• beton omogen si compact • rezistenta la soc a betonului creste cu rezistenta si virsta betonului • rezistenta la soc a betonului este influentata favorabil de rezistenta rocii de provenienta a agregatului grosier si de rugozitatea suprafetelor acestuia • folosirea superplastifiantilor favorizeaza rezistenta. realizare de betoane cu porozitate ridicata. folosire agregate continind impuritati daunatoare. . componenti mineralogici ce reactioneaza cu alcaliile din ciment. un procent ridicat de fractiuni fine. favorizarea actiunii agentilor fizici sau chimic-agresivi. punerea in opera a betonului efectuat ingrijit) Rezistenta la compresiune BETONUL INTARIT • • • • DURABILITATEA BETOANELOR : Cauzele deteriorarii : folosire cimenturi cu compozitie chimico-mineralogica neadecvata. (prepararea. transportul.

• Umezirea alternanta cu uscarea.• Cauzele deteriorarii : • poluarea mediului cu substante agresive pentru beton.P24. • erori grave de proiectare. • Agresivitatea datorita sulfatilor.) • Rezistenta betoanelor la inghet-dezghet repetat si factorii de influenta : • Gradul de gelivitate se refera la numarul de cicluri de inghet-dezghet in decursul carora epruvetele din beton nu sufera o reducere a rezistentei la compresiune mai mare de 25 % sau o reducere a modulului de elasticitate mai mare de 15 %(betoane G50. exp.conditie hotaritoare a durabi-litatii betonului in situatiile in care sunt asigurate concomitent si rezistentele mecanice cerute. • lipsa de intretinere a lucrarilor din beton.capacitatea acestuia de a rezista la o anumita presiune fara sa fie strapuns de apa . • Carbonatarea betoanelor : • influenta negativa asupra protectiei armaturilor . • Gradul de impermeabilitate al betonului .etc. • Actiunea inghet-dezghetului repetat.etc.G100. • Agresivitatea solutiilor acide. • Reactia agregatului cu cimentul. • Permeabilitatea betonului • Permeabilitatea betonului este consecinta a structurii lui poroase care permite patrunderea gazelor sau lichidelor in functie de presiunea lor si de structura betonului. • exploatare nerationala. • Cristalizarea sarurilor.G150). • Permeabilitatea betonului • Permeabilitatea betonului se determina prin gradul de impermeabilitate ( betoanele se clasifica dupa acesta in grade P2…P16 sau mai mari. Factori ce produc degradarea betonului : • Coroziunea armaturilor.P20.

finetea de macinare avansata are acelasi efect. punere in opera buna. creste cu raportul A/C.etc. . a unor solicitari dinamice . a rezistentelor mecanice si permeabilitatii betoanelor • Betoanele preparate cu cimenturi cu C3S ridicat au viteza de carbonatare lenta. dimensionare corecta a stratului de beton ce acopera armatura.deformatii datorate dilatatiei termice a betonului.viteza de carbonatare creste cu procentul de adaosuri din ciment • Viteza de carbonatare scade cu cresterea dozajului de ciment. compacti-tate buna. raport A/C redus. • Coroziunea chimica a betoanelor : • Comportarea betonului la actiuni chimic-agresive depind de : • ciment si agregat • tehnologia de preparare si punere in opera • virsta betonului • conditii climaterice • natura agentilor agresivi • Coroziunea betonului : a otelului : • Producerea se realizeaza in conditii de : • acces oxigen la armaturi • acces al umiditatii la armaturi • reducere a valorii pH a mediului bazic din stratul de acoperire cu beton a armaturilor.deformatii produse de actiunea solicitarilor de scurta durata. • Recomandari : • dozaj de ciment adecvat. protectia betonului dupa punerea in opera. . omogenitatea betonului turnat.• influenta pozitiva asupra rezistentei la ape agresive. de lunga durata. • DEFORMATIILE BETOANELOR : .deformatii din contractia sau umflarea betonului.

gradient de temperatura Timp aparitie :1zi -2-3 saptamani Remediu :reducerea cantitatii de caldura degajata Contractia la uscare de durata Pozitionare:placi groase Cauze: rosturi insuficiente Timp aparitie :saptamani-luni Remediu : reducere cantitate de apa. practicare rosturi Faiantare Pozitionare : la fata cofrajului Cauze : cofraj impermeabil Timp aparitie : 1zi .uscare rapida.4 saptamani Remediu : imbunatatirea finisarii Reactia alcalii-agregate Pozitionare: elemente de constructii diverse Cauze: RAA Timp aparitie : 1-5 ani Remediu : eliminarea cauzelor . Timp aparitie : 10min-3h Remediu : reducerea tendintei de separare a apei(aer antrenat.. la schimbarea de sectiune Cauze : separarea apei.revibrare) Contractia plastica Pozitionare: diagonale . acoperirea insuficienta a armaturilor Timp aparitie 30min –6h Remediu : tratarea betonului Contractii termice Pozitionare :elemente cu grosimi mari Cauze :degajare mare de caldura . diverse orientari Cauze: uscare rapida .DEFECTELE BETONULUI Tasare plastica Pozitionare : deasupra armaturilor .

(prezentate in tabelul de mai jos).cu folosirea de agregate de concasaj din roci dure. cimenturi cu rezistente corespunzatoare claselor 500-700. .CP 012-iunie 2008 • NE 013 –2002 Betoane prefabricate BETOANE DE INALTA REZISTENTA Inca din ani ‘70 au aparut date ale cercetarilor si experimentarilor privind betoanele de inalta rezistenta si s-a elaborat un proiect de recomandare internationala care cuprinde 5 clase de rezistenta in domeniul BIR.unde rezistenta la compresiune variaza intre 5 si 55 N/mmp. prin procedee tehnologice accesibile. a unor rapoarte a/c reduse si a unei compactari foarte energice la punerea in opera.Norme pentru beton • EN 206-1: Norma europeana cu privire la beton preluata in Romania • NE 012-2007 . s-au realizat progrese importante. Betoanele de inalta rezistenta BIR se obtineau prin prepararea de betoane de consistenta vartoasa. betoane cu rezistente de 80-110 N/mmp. In prezent se folosesc urmatoarele denumiri pentru betoane functie de rezistenta la 28 zile: -betoane de uz curent . obtinandu-se in numeroase tari. Dupa aparitia si extinderea utilizarii superplastifiantilor.

Densitatea pastei este de aproximativ 1300-1400 kg/ mc. actiunea ei in beton nu este numai ca o puzzolana foarte reactiva. Greutatea specifica a silicei ultrafina este. 2. contribind la o impachetare mai buna a acestora. continutul de silice ultrafina in materialul liant nu poate fi . obtinut in cuptoare cu arc electric. Silicea ultrafina constituie un material liant de data recenta. Pasta este stabilizata si se mentioneaza pentru ea un ph de aproximativ 5. Ea este un subprodus al industriei producatoare de siliciu sau aliaje de ferosiliciu. particulele sale foarte fine reactionand rapid cu hidroxidul de calciu produs prin hidratarea cimentului Portland. In pasta pot fi inclusi aditivi de tipul reducatorilor de apa. Particulele foarte fine ale silicei ultrafine pot ocupa spatiile dintre particulele de ciment. din cuart de mare puritate si carbune. dar acesta nu are consecinte asupra utilizarii in beton.5. al superplastifiantilor sau intarzietorilor de priza. -productiei si utilizarii silicei ultrafine SUF in tehnologia BIP. -acumularii si dezvoltarii continue a cunostintelor tehnico-stiintifice si tehnologice in ingineria betonului si aplicarii acestora in timp relativ scurt in productie. este necesara o agitare periodica a ei. Progresul rapid s-a datorat in principal urmatoarelor cauze: -productiei si utilizarii superplastifiantilor in tehnologia betoanelor. -betoane de ultra-inalta performanta .care cuprind betoanele cu rezistente > 210 N/mmp.-betoane de inalta performanta . -unor progrese realizate in cercetarea si productia cimenturilor. adica aglomerate de particule fine (produse prin aerare). Pentru a se mentine o distributie uniforma a silicei in pasta. Manipularea acestei pulberi usoare este dificila si scumpa. Un astfel de ciment simplifica operatiunile de dozare la prepararea betonului.care cuprind betoanele cu rezistenta cuprinsa intre 60 si 120 N/mmp-betoane de foarte inalta performanta BFIP. in general. Ea a fost considerata initial ca o puzzolana.20. O alta forma a silicei ultrafine consta din pasta continand proportii egale de apa si silice ultrafina. dar evident. Totusi. Un material atat de fin ca silicea ultrafina are o masa volumica foarte mica 200-300 kg/mc. ci presupune si efecte benefice sub alte aspecte.15. silicea ultrafina este disponibila in stare densificata sub forma de microperete. Din acest motiv. Silicea in stare vitroasa este inalt reactiva. care cuprind betoanele cu rezistente de 130-200 N/mmp.BIP . care este de 3. fata de cea a cimentului Portland. cu o masa volumica de 500-700 kg/ mc.

al cimentului Portland . comparativ cu un amestec care nu contine silice ultrafina. La o porozitate mai mica a acestei zone contribuie si reactia chimica ulterioara a silicei ultrafine. Deoarece in astfel de betoane raportul apa / ciment este mare sau mediu. In consecinta. Argumentarea anterioara explica de ce un continut prea mic de silice. In acest paragraf vor fi discutate aspectele generale ale utilizarii ei in beton. Cea mai ampla utilizare a silicei ultrafine este. de 100 ori mai mici decat particulele de ciment. producerea betonului cu proprietati imbunatatite. rezistenta nu este afectata de substitutia cu silice ultrafina. exista. Silicea ultrafina este valorificata in particular in realizarea de betoane de mare performanta. cu rezistenta mecanica mare si permeabilitate redusa. pe departe. reduce fenomenul de separare. un efect fizic determinat de capacitatea particulelor foarte fine de silice de a se plasa in imediata vecinatate a particulelor de agregat.modificat in functie de necesitati. O astfel de impachetare este asigurata de particulele de silice ultrafina care sunt. a fost utilizat un continut maxim de 3-5% silice ultrafina. Silicea ultrafina. Efectele benefice ale silicei ultrafine nu sunt limitate la reactia ei puzzolanica. porozitatea zonei de interfata este redusa. in principal. datorita finetii sale foarte mari . aceasta zona nu mai constituie o zona slaba. Cand se utilizeaza pentru betoane cu rezistenta medie sau mica. sub aspectul rezistentei si al permeabilitatii. adica sub 5% din masa totala a materialului liant. nu este necesara folosirea de superplastifianti. nu conduce la o rezistenta mare a betonului. Aceasta este cunoscuta ca zona de minima rezistenta in beton. Datorita reactivitatii foarte mari a silicei ultrafine fata de hidroxidul de calciu rezultat prin hidratarea cimentului Portland este posibila utilizarea silicei ultrafine ca inlocuitor in proportii mici. ca urmare a . de regula. Totusi. care au rezerve importante de silice ultrafina. la interfata pasta de ciment-agregat. o astfel de utilizare a silicei ultrafine este limitata la unele zone geografice. ce poate fi folosita ca un material cu densitate mica. astfel incat nu apar incluziuni de apa separata sub particulele de agregat grosier. volumul silicei este insuficient pentru a acoperi suprafata tuturor . de asemenea.o parte silice poate inlocui 4-5 parti (masice) ciment Portland.efectului de perete” care impiedica particulele de ciment sa se plaseze imediat langa suprafata particulelor de agregat. o impachetare densa. ca urmare.. Efecte benefice suplimentare ale substituirii cimentului cu silice ultrafina sunt si reducerea fenomenului de separare si o coeziune imbunatatita a amestecului. sa realizeze astfel.

de asemenea. importanta si bine stabilita prin incercari succesive. deoarece.particulelor de agregat. din masa totala a materialului liant. de asemenea. Prezenta silicei ultrafine influenteaza semnificativ proprietatile betonului proaspat. are o tendinta foarte . Raportul apa / ciment mai mic are drept consecinta o crestere a rezistentei mecanice. din zona de interfata nu poate exista in pasta de ciment. a unor rapoarte apa / ciment mici. Totusi. care trebuie sa fie umectata. betonul cu silice are o rezistenta mai mare. poate fi util sa mentionam ca imaginea relatiei intre rezistenta la compresiune si raportul apa / material liant este aceeasi pentru betoane cu si fara silice ultrafina dar. evident. integral si uniform. Este util sa subliniem ca efectul benefic al modificarilor in structura cimentului intarit. In acest stadiu. ca urmare. un anumit dozaj de superplastifiant reduce necesarul de apa cu 10 kg/mc de beton preparat cu ciment Portland unitar. In lipsa superplastifiantului. aceasta a fost confirmata de Scrivener  Influenta silicei ultrafine asupra proprietatilor betonului-proaspat Este esential ca silicea ultrafina sa fie distribuita in amestec. nu exista zona de interfata. aceasta face posibila folosirea. daca in amestec este inclusa silice ultrafina. aceasta nu poate fi retinuta pe suprafata agregatului. pentru o anumita lucrabilitate. Eficienta superplastifiantilor este imbunatatita de prezenta silicei ultrafine. astfel incat. Acelasi dozaj de superplastifiant a mentinut tasarea constanta si in cazul unui continut de 10% silice ultrafina. Pentru acest motiv. in absenta agregatului. ca este benefica utilizarea impreuna a silicei ultrafine si a unui superplastifiant corespunzator. este necesar sa se utilizeze un superplastifiant. Este. deoarece in exces. cat si lucrabilitatea. timpul de amestecare trebuie prelungit. Succesiunea alimentarii materialelor in malaxor este. decat aproximativ 10% silice. s-a constatat ca in armestecuri cu o tasare de 120 mm. ca un volum mare de silice este doar aparent. necesarul de apa poate sa creasca cu 40 kg/mc. Rezulta deci. De exemplu. efectul raportului apa / ciment mai mic asupra rezistentei este mai mic decat efectul global al silicei-ultrafine. Suprafata foarte mare a particulelor de silice. mai benefic. Amestecul este mult mai coeziv si. care este mai importanta decat ar fi de asteptat considerand exclusiv actiunea puzzolanica a silicei ultrafine. In acest mod este posibil sa se mentina atat raportul apa / ciment. la acelasi raport. in amestecuri cu un raport apa / ciment mic. mareste necesarul de apa.

Amestecuri cu un continut foarte mare de material liant tind sa fie . amestecul cu silice ultrafina are o tasare cu 25-50 mm mai mare decat amestecul care contine ciment Portland. Natura caracterului . nu sunt prezente goluri provocate de apa separata. cand se utilizeaza agregat fin cu granule colturoase. ca centri de germinare pentru hidroxidul de calciu. amestecul devine . in conditii de uscare. Silicea ultrafina se dizolva in cateva minute intr-o solutie saturata de hidroxid-de-calciu. indiferent daca sunt luate masuri preventive. Hidratarea si cresterea rezistentei mecanice in sistemul ciment Portlandsiliceultrafina-apa Pe langa reactia puzzolanica a silicei ultrafine cu hidroxidul de calciu produs prin hidratarea cimentului Portland. Totusi. precum si in calitate de beton fluid. Este util sa se observe ca efectul intarzietor al aditivilor pe baza de lignosulfonat este mai mic atunci cand in amestec este prezenta silicea ultrafina.. datorita finetii mari a silicei ultrafine. Aceasta contributie este rezultatul actiunii particulelor extrem de fine ale silicei. la o fisurare de contractie plastica. apar probleme in asigurarea unui sistem de goluri de aer. se pot folosi dozaje mai mari de astfel de aditivi. sau mai mic de 130 kg/mc in cazul agregatului fin de forma rotunjita. la suprafata particulelor de silice se formeaza hidrosilicati de calciu. Volumul de aer antrenat ramane stabil dar. S-a sugerat ca testul de tasare este nepotrivit. fara ca aceasta sa provoace o intarziere excesiva a intaririi. In plus. pentru a se evita un amestec excesiv de lipicios. Pe de alta parte. . In general.lipicioase” si nu permit o ridicare usoara a conului de tasare. cand se utilizeaza superplastifianti (cum este cazul amestecurilor cu silice ultrafina)..lipicios” nu trebuie interpretata gresit : de indata ce se aplica vibrarea. dintre doua amestecuri cu aceeasi capacitate de compactare. fiind de preferat testul de curgere . continutul de apa sa nu fie mai mic de 130 kg/mc. este recomandat ca. este necesar un dozaj crescut de aditiv antrenor de aer.. imediat ce s-a hidratat suficient ciment pentru a se ajunge la o saturare in hidroxid de calciu a solutiei din pori. nu exista mentiuni privind incompatibilitatea silicei ultrafine cu aditivii. Caracterul coeziv al betonului care contine silice ultrafina il face corespunzator pentru pompare si pentru betonare sub apa. Caracterul coeziv al amestecului influenteaza tasarea astfel incat. silicea ultrafina contribuie la progresarea hidratarii cimentului. Ca urmare.mobil”.mica de separare sau nu prezinta deloc acest fenomen. Prin urmare. Separarea redusa poate conduce. Aceasta favorizeaza dezvoltarea rezistentei timpurii.

ciment Portland rezistent la sulfati (tip V). in acest sens. Intensificarea proceselor de hidratare. reactiile de hidratare. are loc o auto-uscare. unele date expenimentale. Ca urmare. Totusi. astfel incat dupa 90 zile. cu alte cuvinte. microstructura densa a cimentului hidratat face dificila penetrarea apei din exterior. s-a constatat ca jumatate din silice a reactionat in prima zi si 2/3 din ea . testele au aratat o mica crestere a rezistentei la compresiune a betoanelor cu 10% silice ultrafina (din masa materialului liant) si raport apa/ciment = 0.in primele 3 zile. O consecina a vitezei mari cu care decurg initial. cand cantitatea de silice a fost 10% din masa totala a materialului liant. de asemenea. In teste de laborator s-a observat ca la pastrarea in mediu uscat.4. Incepand de la 3. rezistenta betonului cu silice.30 si 0. nu arata clar o scadere. au raport C/S mai mic decat compusii de acelasi tip rezultati prin hidratarea cimentului Portland ca atare. determinata pe carote. de catre silicea ultrafina. daca aceasta este disponibila. De exemplu. deoarece comportarea epruvetelor in care exista gradiente de umiditate poate conduce la rezultate eronate. Hidrosilicatii de calciu formati prin reactia silicei.25. rezistenta scade. reactia ulterioara a fost foarte lenta. dezvoltarea rezistentei inceteaza mai devreme decat in cazul cimentului Portland. S-a constatat ca valorile raportului C/S in produsii de hidratare ai silicei sunt mai mici de 1. pe langa ciment Portland. cand in amestec exista. 0.Aceasta reactie decurge initial cu viteza mare. Aceasta este important. numai 3/4 din cantitatea de silice reactionase.5 ani. pastrate umed. In acelasi timp. si zgura granulata de furnal. Totusi. este faptul ca degajarea caldurii de hidratare a cimentului in astfel de betoane poate fi la fel de intensa ca in cazul folosirii de ciment Portland cu intarire rapida. din care se poate observa ca incepand de la 56 zile nu mai are loc cresterea rezistentei. Datele din tabel se refera la amestecuri cu un continut total de material liant de 400 kg/mc . in general. in betonul care contine silice ultrafina. O consecinta a reactivitatii initiale mari a silicei ultrafine este faptul ca apa de amestecare este rapid consumata. cu pana la 12% sub valoarea maxima la aproximativ 3 luni. silice ultrafina in . catre particulele de ciment Portland. sunt date in tabelul urmator. are loc. ele sunt mai mici pentru proportii mai mari de silice in materialul liant. ramase nehidratate. pana la 10 ani. Comportarea betonului cu silice ultrafina incepand de la aproximativ trei luni depinde de umiditatea in care se afla betonul.

indeosebi la cele mari. asigurand o mai buna participare a agregatului la transferul efortului. epruvetele de beton au fost mentinute in conditii umede.36. 15 si 20% din masa totala a liantului si un raport apa/ciment =0. cu un continut de silice ultrafina (%) de: 0 O zi 26 10 25 15 28 20 27 7 zile 45 60 63 65 28 zile 56 71 75 74 90 zile 63 78 73 74 .  Cresterea rezistentei betoanelor cu continut de silice ultrafina VARSTA Rezistenta la compresiune. Contributia silicei ultrafine la dezvoltarea rezistentei timpurii (pana la 7 zile) este probabil consecinta efectului de filer care asigura o mai buna densificare si imbunatatire in acest fel a zonei de interfata cu agregatul. Este mult imbunatatita adeziunea cimentului hidratat la granulele de agregat.proportii de 10. dar ele par a reflecta mai curand conditiile specifice ale testului. Au fost aduse unele argumente contrare cu privire la rolul silicei ultrafine. decat comportarea intrinseca.

cresterea de rezistenta a fost de 7 MPa — pentru un continut de 10% si 16 MPa — pentru 20% silice ultrafina. cresterea de rezistenta a betonului intre 7 si 28 zile este independenta de valoarea acesteia la 7 zile. a incurajat numeroase incercari de a defini un asa numit factor de eficienta al silicei ultrafine pentru rezistenta mecanica. Asa s-a constatat a fi cazul betoanelor cu rezistena la 28 zile cuprinsa aproximativ intre 20 si 80 MPa. Contributia silicei la rezistenta la 28 zile. Relatia mentionata intre continutul de silice din amestec si rezistenta care rezulta. Spre deosebire de aceasta. Considerandu-se alte proprietati ale betonului cu silice ultrafina. sa zicem.1 an 79 77 70 80 2 ani 86 82 71 82 3 ani 88 90 85 88 Contributia unei anumite cantitati de silice ultrafina la rezistenta betonului. care provine din efectele de densificare si de interfata. Desigur. cum este permeabilitatea au derivat alti factori de eficienta. la un continut dat de silice ultrafina s-a constatat ca. trebuie sa se manifeste constant in timp. . ar trebui totusi sa creasca cu cresterea proportiei de silice in beton (pana la o anumita-limita). efectul activitatii puzzolanice continua sa se manifeste in timp.

CRITERII DE PROIECTARE A COMPOZIŢIILOR 3.2.rezistenţa la segregare: abilitatea de a menţine componentele grosiere ale betonului în suspensie. . CONCLUZII 1. COMPOZIŢII EXPERIMENTALE 3. REZULTATE OBŢINUTE 4. Compoziţia betoanelor realizate 4. .2.abilitatea de răspândire: abilitatea de a umple complet cofrajul în care este turnat. INTRODUCERE Caracteristicile betonului autocompactant: .1. INTRODUCERE 2.1.abilitatea de trecere: abilitatea de a trece printre armături chiar şi în zonele de armare congestionată fără a se produce separarea constituenţilor sau blocarea acestora. . pentru a se păstra caracterul omogen al materialului. Încercări pe betonul întărit 5.BETON AUTOCOMPACTANT CU MICROSILICE – COMPOZIŢII EXPERIMENTALE CONŢINUT 1. Materiale 3. Încercări pe betonul proaspăt 4.

creşterea abilităţii de trecere a betonului autocompactant rezultă prin reducerea raportului agregate grosiere/nisip . CRITERII DE PROIECTARE A COMPOZIŢIILOR . apă şi aditivi) din betonul autocompactant se ajustează prin limitarea raportului apă/pulbere.creşterea fluidităţii şi reducerea frecărilor dintre agregate se obţine printr-un volum de pastă mai mare decât volumul de goluri al agregatelor. . dozarea unui superplastifiant reducător de apă şi opţional folosirea unui aditiv modificator de vâscozitate.Imagine microscopică a unei granule de ciment Portland (stânga) şi a particulelor de silice ultrafină (dreapta) folosind acelaşi grad de mărire 2.vâscozitatea pastei (parte fină. .

1 54.3.41 74.4 60.16 0.35 35.62 49.2.67 2. Compoziţia betoanelor realizate 100 90 80 70 60 50 40 30 20 10 0 1 Percent passing 99.38 10000 Sieve size m m .66 11.

Încercări pe betonul proaspăt 4.1.. REZULTATE OBŢINUTE 4. Încercări pe betonul proaspăt .1. REZULTATE OBŢINUTE 4.

REZULTATE OBTINUTE 4.4. REZULTATE OBTINUTE BAC 11 – Răspândirea din tasare .

4.2. Încercări pe betonul întărit . REZULTATE OBTINUTE BAC 17 – Amestec cu tendinţă de segregare 4. REZULTATE OBTINUTE 4.

. . .Clasa de vâscozitate VS1/VF1 (T500≤ 2 s. dacă dozajul de ciment şi partea fină din nisip (sub 0. Încercări pe betonul întărit 5. CONCLUZII Caracteristicile betoanelor studiate : .2.Clasa de răspândire SF2 (660…. REZULTATE OBTINUTE 4.Clasa de vâscozitate VS2/VF2 (T500> 2 s.650 mm). având clasa SF1 (550…. Betonul autocompactant poate fi realizat şi fără adaosuri aportori de parte fină. unde a fost folosit cu succes pentru combaterea tendinţei de segregare a betonului.125 mm) este îndeajuns de ridicat ca să asigure cerinţa mare de pulbere din beton.750 mm) excepţie fiind BAC 29. Efectul aditivului modificator de vâscozitate a fost evident la amestecurile 17 şi 30. Pâlnia V: ≤ 8s) – pentru BAC 15 şi 17.. Pâlnia V: 9…25 s) – pentru celelalte compoziţii.