You are on page 1of 71

CUTREMURELE DE PAMANT 1

EXOGENE circa 1 - 3%, - prabusirile cavitatilor si cavernelor formate deapele subterane sau caderi de meteoriti si prabusiri de stinci
ENDOGENE - eruptiile vulcanice care produc sfarimarea rocilor in vatra vulcanica la adincimi cuprinse intre 5 - 50 Km sau cedarilor rocilor la nivelul placilor tectonice datorita miscarilor materiei din invelisurile superficiale ale globului terestru

Fenomenele exogene se resimte pe suprafeţe restrânse cu o rază de câţiva kilometri în jurul focarului.

Exemple: • alunecarea de teren de pe fluviul Mantaro din Peru, din 1974, care a generat unde seismice ce au fost percepute la sute de kilometri distanţă (magnitudinea Richter a fost considerată de 4.5); • explozia nucleară efectuată în 1968, în Nevada, a fost simţită la Las Vegas, localitate aflată la 50 Km distanţă şi a avut o durată de peste 10 secunde; • seismicitate indusă, generată prin cedarea rocilor sau dislocarea unor zone slabe de-a lungul fracturilor din zona rezervorului unor baraje (magnitudini cuprinse între 5 şi 7): barajul Hsinfengkiang din China (1961), Kariba din Zimbabwe (1963), Kremasta din Grecia (1966), Koyna din India (1967) etc.

Principalele caracteristici geometrice şi fizice ale Pământului sunt:
•semiaxa ecuatorială: •raza ecuatorială (re): •semiaxa de rotaţie: •raza polară (rp): •turtirea (elipticitatea): •circumferinţa ecuatorială: •circumferinţa polară: •aria: •volumul: •masa: •densitatea medie: 6377,397 km; 6378,160  0,015 km; 6356,079 km; 6356,631  0,015 km; (re - rp)/ re = 1/300; 40076,592 km; 40009,152 km; 5,101 108 km2; 1,083 1012 km3; 5,976 1021 t; 5,518 t/m3.

modelul clasic considera pământul format din două geosfere separate de o discontinuitate la adâncimea de 2900 m. Modelul clasic este completat de Oldhman (1906). Mohorovicic (1909) si Gutenberg (1909) .invelisurile de ordinul I.trei geosfere . Modelul clasic cu invelisurile de ordinul II .Lehmann (1936). . Bulben (1936) si Jejjveys (1939).Modele ale structurii Pământului: Primul model .Wichert in 1897 .

Modelul clasic cu invelisurile de ordinul II • scoarta continentala (sedimentar. • mantaua superioara (400 Km.1667). V=0. V= 0.1516). V=0. • mantaua de tranzitie (600 Km.4280). granitic si bazaltic). • nucleul extern (2080 Km.2131).V=0. • nucleul intern (1217 KM. • nucleul de tranzitie (140 KM.0028). • scoarta oceanica (sedimentar. . • mantaua inferioara (1900 Km. V=0.0076). vulcanite oceanice si oceanite bazaltice). V=0.

.

Antonio Snider . .Pelligrini in 1858.Similitudinea conturului unor continente .

Baker (1911). – din Gondvana se desprinde India care migreaza spre Nord. Australia si Antarctica).forma actuala. Groenlanda.• Teoria a derivei continentelor . • R.Dietz si J. • Geofizicianul german A. .Wegener (1912) a completat teoria cu numeroase argumente stiintifice. – acum circa 65 milioane de ani s-au desprins Americile formindu-se Oceanul Atlantic .Holden (1970) prezinta evolutia: – acum 200 milioane un supercontinent Panagaea si un ocean universal Panthalassa. fiind considerat pionierul derivei continentelor si oceanelor.Taylor (1908) si Howard B. Africa. – acum circa 135 milioane de ani doua blocuri continentale: blocul nordic Laurasia (America de Nord. Europa si Asia) si Gondvana (America de Sud.se datoreaza geologilor americani Frank B.

(Photograph courtesy of the Alfred Wegener Institute for Polar and Marine Research. Germany.) . the originator of the theory of continental drift. Bremerhaven.Alfred Lothar Wegener (1880-1930).

ani .acum 200 mil.

.

Flora si fauna comuna dupa: Snider-Pellegrini and Wegener .

acum 135 mil. ani .

ani .acum 65 mil.

situatia actuala .

.

.

.

.

.

.

.

.

miscarea Indiei .

.

misacrea placilor in Islanda .

Oliver si L. J.Morgan imparte litosfera in sase placi principale: PACIFICA. FILIPINE si ARABA. COCOS.Vive si D. J. Le Pichon si B. INDO-AUSTRALIANA. CARAIBILOR.R. Dupa acumularea de noi informatii se nominalizeazã înca sase placi intermediare ca marime: NAZCA. AFRICANA si EUROASIATICA.J.Mattews. ANTARTICA.H.Morgan.W.Fundamentarea teoriei derivei continentelor este facuta în 1962 prin explicarea expansiunii fundului oceanic de catre F. SOMALIA.trei lucrari de baza. publicata in 1968 de catre: J.Sykes.Isacks. AMERICANA. . Fundamentarea teoriei tectonicii placilor .

.

.

Falia San Andreas .

Falia San Andreas .

Falia San Andreas .

miscarile continentelor .

.

.

regenerarea scoartei .

subductie .

strivire .

deplasari laterale .

deplasari verticale .

fenomene crustale .

curentii de convectie din manta .

.

vulcan fotografiat in 1994 in Etiopia.African de est (rift) .

1980 erupti vulcanului of Krafla Reykjavik.oct. Islanda .

.

viteza de propagare 4-5 Km/s. se propaga prin medii solide. sunt unde elastice care se propaga prin succesiuni de comprimari si dilatari. viteza de propagare 7-8 km/s. se caracterizeaza prin deformatii de forfecare. . lichide sau gazoase. se propaga numai in medii solide.UNDELE P primare sau longitudinale. UNDELE S secundare sau transversale. sunt unde de forfecare care nu modifica volumul mediului in care se propaga.

Undele P si S la suprafata terenului formeaza unde de suprafata : RAYLEIGH (R) : sunt unde longitudinale perpendiculare pe suprafata miscarea particolelor sub forma eliptica LOVE (L) sunt unde transversale miscarea particolelor este perpendiculara pe directia de propagare a undei .

Undele Rayleigh

Undele Love

Undele P

Undele S

Undele Rayleigh .

Undele Love .

.

.

cutremurele de mare adâncime cu focarul semnalat între 300-700 Km. Columbia.astfel de seisme sunt extrem de violente.Seismele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Afgansitan etc. . care sunt mai putin studiate din lipsă de informaţii.durata acestor tipuri de seisme este moderată. se manifestă pe arii destul de mari în jurul epicentrului. iar în această categorie se includ seismele de pe ţărmurile Pacificului. cutremure intermediare cu focarul localizat între 60-300 Km . dar cea mai uzitată este în funcţie de adâncimea hipocentrului: cutremure normale la care focarul este situat pâna la 60 Km adâncime . dar afectează zone limitate de la suprafaţa pamintului. iar astfel de seisme sunt identificate în România.. bazinul mediteranean etc. Mexic.

CERCUL SEISMIC CIRCUMPACIFIC: America de Nord Mexic America Centrală America de Sud Japonia Malaezia Polinezia Noua Zeelandă Fiji Solomon Noua Guinee .

.

Insulele Azore Spania Maroc Algeria Italia Iugoslavia România Turcia Irak Iran Caucaz Afganistan Pakistan India Nepal Himalaia Sumatra Borneo .

Baikal din centrul Asiei .Pamir .

centrul Oceanului Indian .

din jurul insulelor Hawai .bazinului central al Oceanului Pacific.

J. Rothé (1954) .P.harta distributiei seismelor .

1964 Good Friday. Valdez (Anchorage). Chile. Alaska .1960 Concepción.

ZONELE SEISMICE DIN ROMANIA: Vrancea Câmpulung Muscel Banatului meridional (cutremure danubiene) nord-estul Crişanei nord-vestul Maramureşului Fagaraş Dobrogea meridionala (cutremure pontice) .

Inregistrarea cutremurelor .

E-V.Inregistrarea de la Port Hueneme. 18 martie 1957 .

18 mai 1940 . N-S.Inregistrarea de la El Centro.

25 0. Turcia 0.25 0 25 20 15 10 5 0 -5 -10 -15 -20 -25 0 3 2 1 0 -1 -2 -3 -4 0 5 10 15 Time (sec) 20 25 30 5 10 15 Time (sec) 20 25 30 5 10 15 Time (sec) 20 25 30 .05 -0.Inregistrarea Ceyhan (N-S).15 0.05 -0.15 -0.

03.Inregistrarea de la INCERC Bucuresti. N-S .1977. 04.

seismoscop Wilmot WS-1 . 04.03.Bucuresti.1977.