GEOTEXTILELE

1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Prezentele norme se referă la utilizarea geotextilelor şi geomembranelor ca elemente de construcţie în lucrări de pământ pentru: a) construcţii hidrotehnice şi de gospodărire a apelor; b) construcţii pentru transporturi; c) construcţii pentru îmbunătăţiri funciare; d) construcţii civile şi industriale; e) protecţia mediului înconjurător. 1.2. Principalele tipuri de lucrări din domeniile enumerate la punctul 1.1. sunt prezentate în anexa IV. 1.3. Normele reglementează modul de orientare asupra funcţionalităţii geotextilelor şi geomembranelor precum şi opţiunea utilizatorului asupra unui anumit tip de material. De asemenea se stabilesc reguli generale de punere în operă şi exploatare pentru principalele tipuri caracteristice de lucrări. 1.4. Normele includ date de detaliu privind geotextilele româneşti de fabricaţie curentă precum şi informaţii succinte asupra altor tipuri de geotextile. Se prezintă de asemenea şi succinte referiri la geomembrane în măsura în care acestea sunt folosite asociat cu geotextilele. 1.5. Prezentele norme stabilesc principiile generale de utilizare a geotextilelor şi geomembranelor. Tipurile de materiale existente în ţară, caracteristicile acestora, metodologia de determinare a caracteristicilor, domeniul de utilizare şi tehnologia de realizare a lucrărilor, sunt prezentate în anexe. Anexa I - Caracteristicile şi comportarea în timp a geotextilelor şi geomembranelor. Anexa II - Metode de determinare a caracteristicilor geotextilelor. Anexa III - Geotextilele şi geomembranele fabricate în R.S. România. Anexa IV - Utilizări curente ale geotextilelor, geomembranelor şi prefabricatelor drenante în lucrări de construcţii. Anexa V - Alegerea geotextilelor. Anexa VI - Recomandări privind execuţia lucrărilor cu geotextile. Anexa VII - Fişa de evidenţă a lucrării ce înglobează geotextile

2. DEFINIREA GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR
2.1. Geotextilele sunt materiale textile tehnice permeabile cărora compoziţia fibroasă şi tehnologia de realizare le conferă proprietăţi fizico-mecanice compatibile cu utilizarea lor în lucrări de pământ. 2.2. Din punct de vedere textil principalele tipuri de geotextile sunt: 2.2.1. Geotextile neţesute: materiale textile realizate din fibre chimice, dispuse la întâmplare în valuri fibroase, suprapuse şi consolidate prin diverse procedee. Fibrele din alcătuirea neţesutelor pot fi dintr-un singur polimer sintetic, din doi sau mai mulţi polimeri sintetici într-o combinaţie riguroasă, sau din mai mulţi polimeri sintetici şi naturali în amestec aleatoriu. Procedeele de comsolidare sunt: mecanice, fizice şi chimice, sau combinaţii ale acestora. 2.2.2. Geotextile ţesute: materiale textile realizate prin încrucişarea în unghi drept a două sisteme de fire chimice din polimeri sintetici - urzeală şi tăbătură - în aşa fel încât fiecare dintre acestea să treacă deasupra şi sub celălalt într-o ordine numită legătura ţesăturii. În afară de fire pentru realizarea unor geotextile ţesute cu utilizări speciale se folosesc fire fibrilate sau benzi înguste din polimeri sintetici. 2.2.3. Geotextile tricotate: materiale textile realizate prin buclarea unuia sau a mai multor fire (chimice sau naturale) pentru a obţine o structură plană cu ochiuri înlănţuite. 2.2.4. Geotextile reţea: materiale textile cu spaţii (ochi) mari de ordinul cm2 realizate din benzi, fire chimice sau naturale asamblate prin procedee speciale, diferite de cele clasice de ţesere sau tricotare (geotextile speciale). 2.3. În funcţie de necesităţile impuse de lucrările de construcţii de pământ se pot realiza geotextile speciale rezultate prin combinarea tipurilor de bază expuse la pct. 2.2. sau prin asocierea cu alte materiale. Exemplu: neţesute ranforsate cu ţesături sau reţele, reţele alveolare, reţele grătar din folii, neţesute însămânţate, neţesute sau ţesute asociate cu reţele alveolare etc. 2.4. Texsolul este un amestec de material granular cu fibre sau fire textile. Structura amestecului conferă acestuia caracteristici de rezistenţă şi deformabilitate superioare pământului de la care sa pornit. 2.5. Geomembranele sunt straturi subţiri impermeabile realizate din diferite materiale sintetice. Geomembranele pot fi: - prefabricate, (Ex.: folii din mase plastice, straturi subţiri din materiale neţesute sau ţesute din fibre sau fire chimice minerale sau metalice, impremeabilizate cu pelicule de materiale sintetice etc.); - turnate pe loc, (Ex.: pelicule de materiale sintetice, bituminoase sau răşini, pulverizate).

3. FUNCŢIILE GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR
3.1. Geotextilele şi geomembranele înglobate în lucrări de pământ le îmbunătăţesc comportarea mecanică şi hidrică îndeplinind un ansamblu de funcţii dintre cele prezentate în continuare: 3.1.1. Funcţia de filtru (geotextil filtrant) atunci când protejând un material granular cu circulaţie de apă permite trecerea întregului debit afluent pe direcţie normală planului său. Prezenţa geotextilului generează formarea unui filtru invers natural în zona amonte (figura 1.a.), de câţiva milimetri. Funcţia de filtru o pot îndeplini geotextilele ţesute şi neţesute şi orice alte geotextile rezultate din combinaţii ale acestora. 3.1.2. Funcţia de dren (geotextil drenant) atunci când fiind plasat într-un mediu granular cu circulaţie de apă asigură evacuarea acesteia prin masa sa pe direcţie paralelă planului său. Funcţia de dren o pot îndeplini numai geotextilele neţesute sau geotextile speciale rezultate din asocierea unui geotextil filtrant cu un material În majoritatea cazurilor funcţia de dren este asociată cu funcţia de filtru, geotextilul fiind filtrantdrenant. 3.1.3. Funcţia de separare (geotextil anticontaminant) atunci când plasat fiind la interfaţa dintre materiale cu granulozităţi diferite (cu sau fără circulaţie de apă) nu permite imixtiunea acestora, sub acţiunea compactării, vibraţiilor, circulaţiei vehiculelor etc., asigurând conservarea proprietăţilor iniţiale ale celor două materiale granulare. Funcţia de separare o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextile (mai rar, geotextilele tip reţea şi tricoturile). De obicei geotextilul anticontaminant poate îndeplini şi funcţia de filtru, dren sau ranforsare. Exemple de situaţii în care geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de separare, sunt prezentate în figura 3. 3.1.4. Funcţia de ranforsare, atunci când geotextilele înglobate în masive de pământ îl armează conferind ansamblului pământ-geotextil caracteristici de rezistenţă superioare (se reduc şi se repartizează deformaţiile, se îmbunătăţesc rezistenţele la rupere etc.). Funcţia de ranforsare o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextile destinate acestui scop. Pornind de la noţiunea de element de ranforsare, un geotextil poate fi utilizat ca: - element de armare a pământului; - membrană de rezistenţă; - element de ancoraj. 3.1.5. Funcţia de container atunci când cu ajutorul geotextilelor se realizează elemente de construcţie compacte umplute cu material granular, beton sau alte materiale.

Funcţia de container o pot îndeplini toate tipurile principale de geotextil. Unele geotextile pot fi utilizate ca strat de protecţie a betonului proaspăt. 3.1.6. Funcţia de element antierozional atunci când geotextilul împiedică eroziunea taluzelor datorită condiţiilor de mediu, precipitaţii, îngheţ-dezgheţ etc., facilitând dezvoltarea vegetaţiei de fixare a pământului. Geotextilul acoperă suprafaţa taluzelor şi micşorează efectul şiroirilor din precipitaţii împiedicând mărunţirea glomerulelor şi alunecarea lor pe pantă. Funcţia de element antierozional o pot îndeplini geotextilele neţesute însămânţate (cu un procent mare de fibre naturale putrescibile), geotextil tricot, reţele alveolare sau geotextile ţesute din benzi. 3.1.7. Funcţia de protecţie, atunci când geotextilul, acoperind sau constituind suportul unui material, diminuează sau distribuie eforturile şi deformaţiile transmise asupra acestuia. Funcţia de protecţie o pot îndeplini cu precădere geotextilele neţesute. Protecţiile cu geotextile se aplică în impermiabilizările cu geomembrane. Soluţiile prevăd pozarea geomembranei între două strate de geotextil care îi asigură protecţia la acţiunea factorilor degrandanţi de natură mecanică (penetrare, strivire, sfâşiere etc.). 3.2. Geomembranele utilizate asociat cu geotextilele îndeplinesc în principal funcţia de impermeabilizare.

4. ALEGEREA GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR
4.1. Principiul metodei de alegere a geotextilelor. 4.1.1. Alegerea geotextilelor presupune parcurgerea a trei etape distincte şi anume: a) Etapa I-a: Stabilirea funcţiilor pe care urmează a le îndeplini materialul textil în lucrare şi a solicitărilor maxime (cu luarea în considerare a coeficientului de siguranţă) la care va fi supus acesta la punerea în operă şi în exploatare. b) Etapa a II-a: Alegerea geotextilelor pe principiul corelării caracteristicilor materialelor existente cu funcţiile ce urmează a le îndeplini şi condiţiile de solicitare. c) Etapa a III-a: Verificarea prin calcul a alegerii făcute. 4.1.2. La alegere se va ţine seama, în raport cu durata de exploatare impusă şi a posibilităţilor de intervenţie pentru reparaţii, şi de natura materiei prime din care sunt realizate geotextilele. 4.1.3. Elementele referitoare la clasificarea geotextilelor în funcţie de caracteristicile acestora, precum şi condiţiile impuse de lucrare, sunt sistematizate sub formă de reţele în anexa V. 4.2. Pricipiul metodei de alegere a geomembranelor. Alegerea geomembranelor presupune corelarea caracteristicilor acestora, prezentate în anexa III, cu solicitările la care urmează a fi supuse la punerea în operă şi în exploatare.

chimic sau biologic înainte de a fi introduse în lucrare. 5.2. În anumite cazuri. la punerea în operă a acestor materiale trebuie luate anumite precauţiuni.2. De asemenea.2.1. 5. În acest caz autorizarea introducerii materialului în lucrare se va face numai după şi în funcţie de rezultatele încercărilor de verificare. Petrecerea prin suprapunere a două benzi de geotextil sau geomembrane trebuie să fie suficientă pentru ca după deformare în urma solicitărilor de punere în operă şi exploatare. constând din verificarea anumitor caracteristici de bază ale materialului prevăzut în proiect şi în caietul de sarcini. continuitatea materialelor să fie asigurată. Geotextilele şi geomembranele nu trebuie degradate mecanic.1. executantul se va îngriji de efectuarea unor încercări de control suplimentare.1.2. după cum urmează: 5. 5.1.4. în special atunci când riscul ce ar rezulta prin folosirea unor geotextile sau geomembrane necorespunzătoare este considerat destul de important. Cu toate acestea. geotextilele se pot colmata prin stagnare în noroi. În momentul livrării pe şantier verificarea că produsul corespunde celui ales şi prevăzut în proiect. îmbinarea se va realiza prin coasere sau termosudare pentru geotextile şi prin termosudare pentru geomembrane. . Recepţia materialului comportă două etape: 5. Punerea în operă a geotextilelor şi geomembranelor nu ridică în general probleme tehnice deosebite.5. Trebuie supravegheat în mod special stocajul şi punerea în operă evitând derularea prematură pe mari suprafeţe sau lăsând să stocheze pe şantier rulouri parţial derulate. Punerea în operă a geotextilelor şi geomembranelor.2. Materialele compuse cu miez drenant fin folie gofrată se pot degrada prin strivire sau prin desprinderea geotextilului. 5. Materialele să nu rămână expuse la soare mai mult de câteva zile.modul de ancorare în pământ. Ele se pot degrada prin sfâşiere în timpul manipulării sau după derulare prin contact cu substanţe chimice corozive. 5. acest control trebuie să se bazeze atât pe observarea produsului şi a etichetării sale cât şi a efectuării încercării de determinare a masei unitare. Geomembranele se pot degrada prin derulare pe suprafeţe ce conţin corpuri sau agregate ascuţite sau prin perforare cu unelte ascuţite depozitate sau căzute pe suprafaţa lor. 5. Atunci când materialele vor fi supuse la solicitări de întindere.2. . prin mucegăire sau pot fi atacate de rozătoare. În funcţie de utilizare trebuie luate în considerare următoarele aspecte: .5. PRINCIPII DE RECEPŢIE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ A GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR 5.3.2.prepararea terenului înainte de punerea în operă a geotextilelor sau geomembranelor.2.1.

Detalii referitoare la recepţia şi punerea în operă precum şi exemplificări tehnologice de principiu pentru lucrări caracteristice.1. 7. .elaborarea de tehnologii de punere în operă speciale pentru situaţii deosebite (exemplu: punere în operă sub apă). 1233/D-1980. .Norme de protecţie a muncii în activitatea de construcţii-montaj aprobate de M. aprobate prin Dectretul nr.Ind.modul de punere în operă a materialelor pe care sau sub care se vor găsi geotextilele şi geomembranele.Norme republicate de protecţie a muncii. vor fi fundamentate pe baza unor studii şi cercetări pentru stabilirea modului de conlucrare pământ-geotextil efectuate de un institut de specialitate. MĂSURI DE TEHNICA SECURITĂŢII MUNCII ŞI PAZA CONTRA INCENDIILOR La executarea lucrărilor se vor respecta prevederile din: . De asemenea. nr.C. 290/16 aug. 18 N/1976. pentru aceste lucrări.Norme generale de protecţie împotriva incendiilor. .C.MTTc 1982. 7. 34/1975 şi 60/1975. Spl.. Proiectele lucrărilor cu importanţă deosebită ce înglobează geotextile.C.Ind.3. proiectantul are obigaţia de a completa şi trimite la I. . necesită o evidenţă centralizată şi urmărire continuă a comportării lor. 6. geomembrane sau materiale compozite. Caracterul de noutate al lucrărilor ce înglobează geotextile. . aprobate de Ministerul Muncii şi Ministerul Sănătăţii cu Ordinele nr.6. prin proiect vor fi prevăzute măsuri pentru urmărirea de către beneficiar. 1977 şi Normativele de Prevenire şi Stingere a Incendiilor ale M. sector 6) o fişă de evidenţă al cărui model este dat în anexa VII. cu Ord.Norme de protecţie a muncii specifice lucrărilor de construcţii-montaj pentru transporturi feroviare. geomembrane sau materiale compozite. 7. a comportării în timp a lucrărilor. 5. În acest scop.2. (Bucureşti. rutiere şi navale . Independenţei 294. sunt prezentate în anexa VI.2. PREVEDERI FINALE 7. aprobate cu Ordinul nr.H.

t . 1. Noţiunea este valabilă pentru toate tipurile principale de geotextile şi geomembrane. Lungimea unitară a fibrelor sau firelor . CARACTERISTICILE GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR 1..t = tp (cm) Noţiunea este valabilă pentru geotextilele ţesute şi neţesute şi geomembrane. Volumul unitar (volumul suprafatic) .4. 1. Vo = to x 1 x 1 = to (cm3) (2) Dacă p po Vp = tp (cm3) (2') Noţiunea este aplicabilă pentru geotextilele neţesute. Masa geotextilelor se măsoară conform STAS 6142/60.reprezintă masa unei unităţi de suprafaţă de geotextil. Pentru p = po . Grosimea geotextilelor se determină conform STAS 6139-69.lf . Masa unitară (suprafatică) .3.reprezintă volumul ocupat de 1 cm2 de geotextil comprimat la încărcare de referinţă po. Se exprimă îm grame raportate la unitatea de suprafaţă: (g/cm2) (1) Ms=masa suprafatică din domeniul textil în g/m2.Vo .t = to (cm) p po .reprezintă lungimea fibrelor sau firelor conţinute într-un cm2 de geotextil.1.reprezintă distanţa în .2.cm" dintre cele două feţe ale materialului supus unei comprimări p 0. Grosimea geomembranelor prefabricate se determină conform normativelor în vigoare elaborate pentru fiecare tip de material în parte. . Caracteristici dimensionale de definiţie 1.ANEXA I CARACTERISTICILE ŞI COMPORTAREA ÎN TIMP A GEOTEXTILELOR ŞI GEOMEMBRANELOR A. 1. Grosimea .ms (Ms) .

1.δt" reprezintă numărul de fire din urzeală şi din bătătură existent pe o lungime de 10 cm de material. t = to n = no . desimea . 1.Pentru geotextilele neţesute desimea .l" a reţelei...δr" reprezintă numărul de ochi ai unei suprafeţe unitare de reţea (de regulă 1 m2) (5) unde: N1 = numărul de noduri de pe latura . Se determină conform STAS 6140/71. în g/cm 3. paralelă cu diagonalele mici ale ochilor. Se exprimă în procente: (6) unde: rp = masa specifică a polimerului din care s-a obţinut fibra.δn" reprezintă lungimea fibrelor cuprinse într-un volum de geotextil egal cu Vu (cm-2) (4) pentru p po.6.n .L" a reţelei..5. Desimea geotextilelor Noţiunea este diferită în raport cu tipul de geotextil. c. .Pentru geotextilele reţea. paralelă cu diagonalele mari ale ochilor consideraţi romboidali (fig. 10) N2 = numărul de noduri de pe latura ..Pentru geotextilele ţesute desimea . pentru p = po.se defineşte ca fiind raportul dintre volumul golurilor unui geotextil şi volumul unitar al acestuia. (cm-2) (4') . Porozitatea . ..Noţiunea este valabilă pentru geotextilele ţesute şi neţesute.

7.(6') no = porozitatea specifică. Indicele porilor . 1. În cazul geotextilelor ţesute golurile sunt spaţiile interstiţiale dintre firele de urzeală şi bătătură considerate de regulă dreptunghiulare. . Dimensiunea golurilor . Noţiunea de porozitate este valabilă pentru geotextilele neţesute. t = to e = eo (7') Între porozitate şi indicele porilor există relaţia: (8) 1.8. b = distanţa dintre 2 fire din bătătură (cm).se defineşte ca raportul dintre volumul golurilor unui geotextil şi volumul fibrelor a căror masă este masa unitară a acestuia.ct Noţiunea este diferită în raport cu tipul de geotextil. 1.8. Laturile dreptunghiului interstiţial au expresia: (9) (10) în care: u = distanţa dintre 2 fire din urzeală (cm). (7) pentru p = po.1.e .

.2. Reducerea dimensiunilor golurilor geotextilelor neţesute supuse la diferite presiuni se stabileşte cu relaţia: (13) în care: O . Tu. trecerea de la o sucţiune la diametrul porilor se face cu relaţia: (12) în care θu este unghiul de udare. Nu = numărul de fire din urzeală pe lungimea lb. Curba de distribuţie a porilor pe dimensiuni se determină prin două metode: a) prin stabilirea curbei de reţinere a apei de către geotextil pentru diferite sucţiuni aplicate (h) STAS 9180/73. având în vedere că golurile (porii) acestora au mărimi diferite. Detalii referitoare la metodele de determinare a dimensiunilor porilor (metode de porometrie) sunt prezentate în anexa II. Tb = fineţea firelor din urzeală. dimensiunile porilor se exprimă printr-o curbă care reprezintă distribuţia acestora pe dimensiuni.b) (cm) (11) Măsurarea valorilor Nu şi Nb se face conform metodologiei de determinare a desimii ţesăturilor. b) prin trecerea unor materiale granulare de granulaţie cunoscută în suspensie în apă. prin geotextilul neţesut şi stabilirea indicilor caracteristici ai capacităţii de reţinere a debitului solid.8. Nb = numărul de fire din bătătură pe lungimea lu. Se consideră dimensiune caracteristică a ţesăturii cea mai mică dintre valorile .u" şi . În cazul geotextilelor neţesute.este diametrul porilor ce corespunde grosimii de geotextil comprimat t p (cm) .b" obţinute pentru eşantioane cu lu = lb = 1 cm.. 1.este diametrul porilor ce corespunde grosimii de geotextil t 0 (cm) O' . lb = lungimea eşantionului pe direcţia bătăturii (cm). Ot = min(u. respectiv bătătură (tex). STAS 6140-71.lu = lungimea eşantionului pe direcţia urzelii (cm).

-3.6. 1. mărimile caracteristice expuse la punctele 3. to şi tp se determină O'. fapt ce determină o diferenţiere a proprietăţilor în raport cu direcţia solicitării.6. Compresibilitatea exprimă capacitatea geotextilelor de a se deforma sub acţiunea unei solicitări mecanice ce acţionează normal pe planul geotextilului. . Uzual caracteristicile materialelor se stabilesc pe direcţia de confecţie (urzeală la ţesături) sau perpendicular pe acesta (bătătură la ţesături). 2. 1. Proprietatea este caracteristică mai ales geotextilelor neţesute. Compresibilitatea neţesutelor sub acţiunea unor solicitări uniform distribuite se măsoară conform metodologiei de determinare a grosimii STAS 6139/69. df. 2.8.1. sunt variabile în raport cu solicitările suportate de materialul textil în lucrare (solicitări de întindere. calculate conform relaţiilor: D1 = 2a cos α (mm) (14) D2 = 2a sin α (mm) (15) Or = min(D1. golurile sunt de regulă romboidale.1. compresibilitatea sub solicitări uniform distribuite este neglijabilă. prin structura şi tehnologia lor de realizare. α = unghiul firelor din reţea faţă de direcţia longitudinală şi transversală a materialului. au un caracter anizotrop. Comportarea la compresiune se diferenţiază în raport cu modul de acţiune al solicitării şi anume: a) Solicitări uniform distribuite. Cunoscând O. Efortul de compresiune generează deformaţii pe direcţie normală planului geotextilului neţesut (deformaţia materialului în plan este neglijabilă).df .este diametrul fibrelor.3. În cazul geotextilelor reţea. compresiune sau hidrice).D2) (mm) în care: a = distanţa dintre noduri.4. În acest caz compresibilitatea se exprimă prin tasarea specifică ε: (16) Pentru celelalte tipuri de geotextile precum şi pentru geomembrane. Caracteristici fizico-mecanice Geotextilele.3.8.. Având în vedere modul de utilizare a geotextilelor. Se consideră dimensiunea caracteristică minimul valorilor obţinute pentru cele două diagonale D 1 şi D2.

3.3.c) până în prezent nu sunt puse la punct metode de determinare. de compresiune şi întindere.pe direcţie perpendiculară celei de confecţie). 2. Proprietatea este influenţată de o gamă largă de parametri de confecţie (proprietăţi ale fibrelor şi firelor. solicitarea de tracţiune se poate exercita: a) asupra întregii structuri a materialului textil.).2.4. În cazul geotextilelor ţesute şi neţesute. 2. 2. b) localizat: determinarea comportării materialelor la astfel de solicitări nu este până în prezent reglementată. 2. însă în sensuri diferite. Intensitatea solicitărilor precum şi deformaţiile generale sunt în funcţie de caracteristicile suportului.2. . Pentru geotextilele ţesute şi neţesute comportarea la sfâşiere şi determinarea acesteia se face conform specificaţiilor din anexa II. Este cazul solicitărilor de agăţare. 2.2. comportarea la întindere se exprimă prin rezistenţele şi deformaţiile la tracţiune după cele două direcţii de încercare (longitudinal .b) Solicitări concentrate exercitate asupra unui material plasat pe un suport rigid. în condiţii specifice utilizării lor în lucrări de pământ nu sunt până în prezent reglementate. Fenomenul are caracter combinat.1.3. 2. Supleţea exprimă capacitatea geotextilelor şi geomembranelor de a se deforma în plan urmărind forma neregulată a terenului suport. 2. Pentru geotextilele reţea şi tricoturi. Analiza comportării materialelor sub astfel de solicitări se face pentru fiecare caz analizat prin încercări de laborator ce reproduc situaţiile concrete. compresiunea are caracterul unei striviri. În cazul geomembranelor prefabricate comportarea la întindere este reglementată şi se determină conform normativelor şi standardelor în vigoare pentru diecare tip de material în parte.2. de poansonare. 2.2. Determinările se efectuează prin încercări de laborator ce simulează condiţiile concrete fiecărei aplicaţii. Sfâşierea exprimă proprietatea geotextilelor şi geomembranelor prefabricate de a permite propagarea unei rupturi iniţiale sub efectul unor forţe de tracţiune ce acţionează pe aceeaşi direcţie. comportarea geotextilelor la astfel de solicitări este explicitată şi se determină conform specificaţiilor din anexa II. comportarea şi modul de determinare a caracteristicilor de rezistenţă la întindere. 2. c) Solicitările concentrate.2. analiza acesteia făcându-se prin încercări de laborator ce reproduc situaţiile concrete. Indiferent de direcţie. 2.1.1. Pentru geomembrane determinarea rezistenţei la sfâşiere este reglementată de normativele şi standardele în vigoare pentru fiecare tip de material în parte.pe direcţia de confecţie şi transversal .3.1. Pentru determinarea comportării la compresiuni concentrate atât pentru geotextile cât şi pentru geomembrane (pct. tehnologia de realizare etc.4.1. exercitate asupra unui material plasat pe un suport elasto-plastic.b şi 2. proprietăţi ale polimerului. Întinderea exprimă capacitatea geotextilului sau geomembranelor de a se deforma sub acţiunea unor solicitări de tracţiune ce acţionează pe direcţie paralelă planului lor.

1. b) Permeabilitate în plan. tp = f(p) = grosimea neţesutelor la încărcarea .p" (cm). . la geotextilele neţesute permeabilitatea poate fi: a) Permeabilitatea normală pe plan atunci când apa străbate geotextilul normal pe planul său. 2.4.2. Valoarea permitivităţii "ψ" se stabileşte cu relaţia: (17) unde: kn = coeficient de permeabilitate normală pe plan (cm/s). atunci când apa străbate geotextilul în planul său. qn = debitul de apă unitar (cm3/s/cm2).5. Transmisivitatea este capacitatea mediului fibros de a permite trecerea unui debit de apă prin planul său..A = tp x 1 (cm2) . 2.. 2.p" (cm). fapt care face ca analiza acestei proprietăţi să se facă pentru fiecare caz în parte prin încercări de laborator speciale.5.la gradient unitar.2. proprietatea de permeabilitate la apă nu are sens. printr-o secţiune .. normal pe planul său. În funcţie de direcţia de curgere. Permitivitatea este capacitatea geotextilului de a fi traversat. Comportarea materialului se exprimă în acest caz prin permitivitate. Valoarea transmisivităţii . " se stabileşte cu relaţia: (18) unde: kp = coeficient de permeabilitate în plan (cm/s).5. Comportarea materialului se exprimă în acest caz prin transmisivitate. cu debit de apă unitar. şi geomembranele. h = pierderea de sarcină hidraulică între două feţe ale geotextului (cm). Pentru geotextilele reţea. Până în prezent nu sunt reglementate metode de evidenţiere şi măsurare a supleţei materialelor la utilizări în construcţii. tp = f(p) = grosimea neţesutelor la încărcarea .2. Permeabilitatea la apă reprezintă proprietatea geotextilelor de a permite circulaţia apei prin masa lor.

Determinarea vitezei aparente de curgere prin geotextilele ţesute se face prin metoda uzuală. colmatare fizică (blocarea porilor neţesutului cu material granular) datorită alegerii greşite a geotextilului în raport cu natura şi granulozitatea pământului învecinat etc. Modificări fizice provocate de variaţii mari ciclice ale condiţiilor de temperatură şi umiditate în cazul unor condiţii inadecvate de punere în operă şi exploatare.qp = debitul de apă (cm3/s/cm2). Evitarea acestor modificări este posibilă prin alegerea judicioasă a materialului textil precum şi prin respectarea strictă a prescripţiilor de depozitare şi punere în operă expuse în cuprinsul prezentului act normativ. 2.5. .2. A = secţiunea de curgere (cm2). 2. conducând la deteriorarea esenţială a funcţionalităţii geotextilelor şi anume: 2. sau chimice din polimeri naturali. COMPORTAREA ÎN TIMP A GEOTEXTILELOR 1. 2. Metode de determinare a permeabilităţii geotextilelor neţesute sunt prezentate în anexa II. climatici sau biologici. i = gradientu 1 hidraulic al curgerii. Exemplu: rupturi repetate de fibre sau în masă provocate de îngheţ-dezgheţ. la care folosirea geotextilelor este oportună. Pentru majoritatea lucrărilor de construcţii. rupturi sau perforări în urma unor solicitări mecanice extreme sau datorate vegetaţiei şi rozătoarelor. cu ajutorul unui perne netru cu nivel constant. eventualele modificări în timp ale caracteristicilor geotextilelor sunt în funcţie de condiţiile de mediu înconjurător (la punerea în operă şi în exploatare) şi solicitările la care este supus materialul textil în lucrare în raport cu funcţia pe care acesta o îndeplineşte.3. În cazul geotextilelor ţesute şi tricot proprietatea de permeabilitate la apă are sens numai normal pe planul materialului şi se exprimă sub forma unei viteze aparente .. cât mai aproape de valorile lor iniţiale. deformaţii excesive la punerea în operă sau în timpul exploatării. B.1. (19) unde: q = debitul de apă ce traversează geotextilul (cm 3/s). una dintre condiţiile esenţiale de funcţionalitate generală este conservarea proprietăţilor materialului textil în timp. Modificări chimice produse de agenţi chimici. Independent de natura polimerului de construcţie. nu sunt supuse procesului de degradare biologică (putrezire). În scopul realizării acestui deziderat este necesar ca geotextilele să fie confecţionate din polimeri sintetici care spre deosebire de materialele naturale. Unele dintre aceste modificări pot fi ireversibile.v" la o sarcină hidraulică dată (uzual 10 cm coloană de apă).

în condiţii de temperaturi ridicate (peste 20oC) şi la concentraţii ridicate se pot produce deteriorări ireversibile la nivelul fibrelor geotextilelor. Faţă de lumina solară cea mai bună comportare o prezintă fibrele de poliester urmate de poliamidă şi polipropilenă. 2. Indiferent de natura polimerului. acid azotic. 2. Se poate afirma că majoritatea geotextilelor corespund acestei condiţii. 2. acid benzensulfonic. amoniac etc. acid cromic. Afirmaţia se bazează în primul rând pe constatarea că polimerii întrebuinţaţi ca materie primă de bază au o remarcabilă stabilitate chimică. Tabelul I. dicloretan. În cazul în care microorganismele. soluţiile aldehide puternice. în procesul de dezvoltare sau de descompunere. baze.5. tetraclorură de carbon. În timp. deşi experienţa aplicării lor în practică nu depăşeşte încă două decenii. agenţi oxidanţi.4. şi solvenţi. fiind în general rezistenţi la acizi. acid sulfuric. acid hipocloros. acid sulfuric. dezvoltarea microorganismelor în porii geotextilelor produce un fenomen de colmatare biologică a cărui amploare nu modifică esenţial caracteristicile hidrice ale materialului textil.6.3. care produc degradări ale principalilor polimeri utilizaţi la realizarea geotextilelor. Polipropilenă acid sulfuric. 2. acid fluorhidric. eliberează substanţe chimice din categoria celor ce degradează polimerii sintetici. geotextilele pot fi mediu prielnic dezvoltării microorganismelor fără însă a constitui o hrană pentru acestea. Acţiunea acestora se diferenţiază în raport cu temperatura de contact şi concentraţia. acid . În mediu umed fibrele de poliester şi polipropilenă nu-şi modifică proprietăţile de rezistenţă în timp ce fibrele de poliamidă suferă reduceri ale acestor caracteristici de până la 20%. În tabelul I. Pentru înlăturarea posibilităţilor de degradare sub acţiunea agenţilor chimici sau biologici este necesară evitarea plasării geotextilelor în mediul în care sunt prezente substanţe chimice din categoria celor expuse în tabelul I.1 sunt prezentaţi agenţii chimici reprezentativi.1 şi în medii propice dezvoltării intense a microorganismelor care prin dezvoltare sau descompunere produc substanţe chimice degradante. tricloretilena. acid lactic. cloroform Poliamidă acid acetic glacial. clor gazos. precum şi de radiaţiile solare intense şi prelungite. Ei pot fi degradaţi destul de repede de unele substanţe chimice în concentraţii mari.Degradările din această a doua categorie sunt evitate numai dacă geotextilele au o durată de exploatare comparabilă cu a celorlalte materiale care intră în componenţa construcţiilor.1 Polimer Agenţi chimici degradanţi Poliester acid acetic glacial. acid oxalic.

fenol. Schema modelelor şi programul de încercări se stabilesc de la caz la caz în funcţie de lucrare şi solicitările la care vor fi supuse geotextilele. agenţi oxidanţi etc. 4..fosforic. Obişnuit.1. Modificările survenite asupra permeabilităţii geotextilelor se stabilesc pe baza determinărilor de permeabilitate efectuate pe eşantioane extrase din lucrare. respectând sensul de curgere al apei prin geotextil. În toate situaţiile în care geotextilele îndeplinesc funcţia de filtru sau dren. Un argument destul de convingător în favoarea susţinerii durabilităţii geotextilelor este furnizat de comportarea deosebit de bună a acestor materiale timp de 5-10 ani. S-a constatat că geotextilele au rămas practic intacte. Caracteristicile verificate şi frecvenţa sau numărul încercărilor de verificare se stabilesc de la caz la caz în raport cu funcţia pe care o îndeplinesc geotextilele în lucrare şi importanţa lucrării. Determinările se execută conform metodologiei prezentate în anexa II punctul 5. acid clorhidric. Încercarea la tractiune . 2. [top] ANEXA II METODA DE DETERMINARE A CARACTERISTICILOR GEOTEXTILELOR 1.1. b) direct. În ceea ce priveşte degradarea climatică.2. În vederea obţinerii unor date de prognoză asupra comportării în timp a geotextilelor se execută încercări pe modele fizice. iar rezistenţa lor mecanică nu s-a micşorat. 5. pentru evitarea acesteia se recomandă respectarea cu stricteţe a condiţiilor de depozitare şi punere în operă înscrise în prezentul act normativ. Comportarea în timp a geotextilelor înglobate în lucrări se analizează: a) indirect. hidroxid de sodiu concentrat. 4. prin comportarea structurii sau funcţionalităţii construcţiei în care sunt încorporate geotextilele. prin verificarea caracteristicilor geotextilelor pe probe (eşantioane) recoltate din lucrare. principalele caracteristici care intră în programul de verificare sunt: rezistenţa la tracţiune şi permeabilitatea materialelor. confirmată prin prelevarea şi examinarea unor probe din lucrări existente în ţara noastră. principala caracteristică examinată este permeabilitatea. 4.7. 3.

Rigla gradata de 60 cm cu precizie de 1 mm.2. .1.2.4. . polifilamentare si din fibrile. si 2. 1.3.înaltimea epruvetelor – 200 mm (100 mm înaltime utila + 100 mm înaltime de prindere). 1. Clemele de prindere sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa se asigure prinderea pe întreaga latime a unor epruvete cu latimea “b” de 500 mm. Aparatura 1.1. pct. 1.2.1. .latimea epruvetelor – 500 mm. 1.2.2.geotextile tesute din fire monofilamentare.1. Dispozitivele de masurare a fortei si alungirilor sa îndeplineasca cerintele impuse de STAS 6143-80. Metoda descrisa completeaza datele înscrise în STAS 6143/70 privind încercarea la tractiune a materialelor textile tesute si netesute în sensul adoptarii unor conditii de încercare ce simuleaza mai bine modul de solicitare al geotextilelor fiind în acelasi timp în concordanta cu metodele similare de încercare admise pe plan mondial pentru acest gen de materiale.3. b) sa aiba muchiile prelucrate astfel încât sa nu produca forfecarea epruvetei.1. 2.2. c) sa fie în acelasi plan vertical. perpendicular pe directia de solicitare si paralele.geotextile retea. Metoda nu se aplica: . Determinarea se efectueaza cu ajutorul unei masini ce poate realiza solicitari de tractiune si care asigura cresterea continua a solicitarilor cu viteza constanta de deformare de 20 mm/min.Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a sarcinii de rupere si a deformatiilor la rupere pentru: . Prelevarea epruvetelor se va face conform schemei II.1.1. 1. d) sa permita reglarea distantei între ele la valoarea de 100 mm. Epruvetele vor fi dreptunghiulare si vor avea urmatoarele dimensiuni: .geotextile netesute consolidate mecanic prin intertesere sau mecanic si chimic prin intertesere si liere. Astfel de cleme por fi realizate dupa principiul prezentat în schema din figura II. 1.2. Epruvete 1. .1. .geotextile tesute din benzi.geotextile tricotate.

Numarul de epruvete va fi (vezi figura II.minim 6 în fiecare sens pentru materiale la care latimea de confectie este mai mica decât 3b + 1/5 + 50 mm.3.4. Se regleaza viteza de deformare de 20 mm/min.5.4. . dupa prelevare acestea vor fi imersate în vase cu apa conform tabelului II.2.3. Se regleaza dispozitivul de înregistrare a relatiei efort-deformatie pe pozitia zero (daca masina este prevazuta cu astfel de dispozitiv). se verifica paralelismul celor doua cleme si se strânge clema inferioara. 1. 1. se deblocheaza clema superioara. 1. Se marcheaza punctiform mijloacele celor doua laturi laterale ale epruvetei si se masoara distanta dintre ele cu precizia de ± 0.1.3. Se blocheaza clema superioara a masinii de tractiune.2.3. acestea nu necesita o tratare speciala.2.2. b din STAS 6143/70. rezultatele înscriinduse în buletinul de încercare. se introduce capatul opus al epruvetei între falcile clemei inferioare. Timp de imersare (ore) 24 72 1. 1. 1. Se alege scara indicatoare de sarcini conform pct. ele putând fi prelevate direct din fâsii de material pastrat în încaperi de zid sau metalice cu umiditatea relativa a mediului ambiant.3. Pentru determinarea pe epruvete ude. chimica sau din amestec de fibre chimice din polimeri sintetici si naturali recuperate de la industria usoara si populatie.minim 3 în fiecare sens pentru material la care latimea de confectie depaseste 3b + 1/5 + 50 mm .6. Determinarea se efectueaza pe epruvete uscate si pe epruvete ude.): . 1. Se fixeaza pe indicatia zero dispozitivul de masurare a deformatiilor (alungirilor).1. 1.4. Tabelul II.4. TIMP DE IMERSARE PENTRU TRACTIUNI PE EPRUVETE UDE Tip de geotextil . se introduce epruveta între falcile ei si se strânge.2.1.4.4. Pentru determinarea pe epruvete “uscate”.tesute sau netesute din fibre sau fire chimice din polimeri sintetici la prima întrebuintare . 1.5 mm. 1.3.netesute din fibre chimice din polimeri sintetici unici recuperati la ind.3. 1. Se aduc la zero indicatoarele de sarcina si alungire.4. 2. Modul de lucru 1. Conditionarea epruvetelor 1.4.

Fi – sarcina de rupere interpolata (forta calculata sub actiunea careia se produce ruperea unei fâsii de material cu latimea de 1000 mm). 1.4.10. I w se calculeaza cu relatia: (2) 1. 1.1.5.4. hf – înaltimea la rupere a epruvetei (între cleme mm).1. Exprimarea rezultatelor 1. Operatiile se repeta identic pentru fiecare epruveta din cele doua seturi de epruvete (longitudinal si transversal).8. Fw – sarcina de rupere în stare uda. Fi se calculeaza cu relatia: Fi = aF (daN/m) sau (KN/m) (1) unde "a" este un coeficient caracteristic fiecarui material si a carui valoare se stabileste de producator prin încercari de tractiune pe seturi de câte minim 3 epruvete. F d – sarcina de rupere în stare uscata. 1.4. se masoara în daN/500 mm sau KN/500 mm.4. Se opereaza urmatoarele notiuni: 1. Iw – indicele de rupere în stare uda reprezinta pierderea de rezistenta în stare uda.1. 1. Sf – suprafata epruvetei la rupere (mm2).5. În cazul unor accidente de încercare (rupere la cleme. fiecare set continând epruvete cu latimi de 50. mm).1.1. .4.7. Dimensiunile epruvetei b0 – latimea initiala a epruvetei (mm). La atingerea sarcinii de rupere se opreste masina si se citesc indicatiile dispozitivelor de masurare a sarcinii si alungirilor.2. Încercarea la tractiune pe material ud se face identic cu cea pe material uscat.3. 200.5. 1. 100.5. imediat dupa scoaterea epruvetelor din vasul cu apa. 1.1. S0 – suprafata initiata a epruvetei (mm 2). F – sarcina de rupere (forta sub actiunea careia epruveta cu latimea de 500 mm s-a rupt).5. 1. 1.1.11. fixarea incorecta a epruvetelor etc. Fiw = sarcina de rupere interpolata în stare uda. Se pune în functiune masina de tractiune si se urmareste cadranul de masurare a sarcinii.) determinarea nu se ia în considerare. Se masoara cu rigla gradata contractia epruvetei în centrul ei între reperele marcate înainte de începerea solicitarii cu precizie de ± 0.12. Se înregistreaza datele în fisa de încercare. valori ce trebuie sa corespunda cu cele înregistrate pe diagrama dispozitivului de înregistrare a relatiei efort-deformatie.4. 400 si 500 mm Fid = sarcina de rupere interpolata în stare uscata. h0 – înaltimea initiala a epruvetei (între cleme.9. bf – latimea la rupere a epruvetei (mm).5. repetându-se pe o epruveta noua prelevata în conditii identice celei ratate.5 mm. dispozitivul de masurare a alungirilor si dispozitivul de înregistrare a relatiei efort-deformatie. alunecare la cleme.4.

2. primesc indicele “l” pentru încercarile în sens longitudinal (urzeala la tesaturi) si indicele “t” pentru încercarile din sens transversal (batatura la tesaturi). Contractia la rupere (∆b) ∆b = bf – b0 (mm) ( 4 ) Contractia specifica (ε2) .1.5.5.3.1. Valorile marimilor caracteristice expuse la pct.2. Deformatia suprafetei la rupere ∆A = Af – A0 (mm2) ( 5 ) cu ( 5' ) Deformatia specifica a suprafetei (εa) (6) εa = ε1 + ε2 + ε1ε2 (%) ( 6' ) 1.1.5. În buletinele de determinare notiunile expuse la pct.5. Alungirea la rupere (∆h) ∆h = hf – h0 (mm) ( 3 ) Alungirea specifica (ε1) ( 3' ) 1. se calculeaza prin medierea aritmetica a valorilor obtinute în cursul determinarilor.intotdeauna negativ ( 4' ) 1.6. fig. astfel: a) pentru l>3b + l/5 + 50 mm (fig. 1. a1 .2.1.5. 1.1. II.3 = valorile obtinute pentru fiecare din cele 3 epruvete încercate.1.7.5.5. . 1. b1) (7) cu x = valoarea marimii de calculat x1.5.2. II.

Epruvetele sunt prevazute pe cele doua laturi neparalele cu o margine lata de 50 mm pentru prinderea în clemele masinii de tractiune. din prezenta anexa. Epruvete 2. . H – baza mare = 670 mm.geotextile tricotate. I – înaltimea = 445 mm.1.geotextile retea.fig. b2) (8) 1. Principiul metodei consta în exercitarea unei solicitari de tractiune asupra unei epruvete trapezoidale de mari dimensiuni cu sfâsierea amorsata la mijlocul celei mai mici dintre cele doua laturi paralele ale trapezului.b) pentru l<3b + l/5 + 50 mm (fig.2. a2 . Încercarea la sfâsiere Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a sarcinii de rupere prin sfâsiere pentru: . .geotextile tesute din fire monofilamentare.6. Epruvetele vor fi trapezoidale si vor avea urmatoarele dimensiuni: h – baza mica = 225 mm.2.1.3. Metoda nu se aplica: .2. Înregistrarea rezultatelor Rezultatele determinarilor se înscriu într-un buletin de încercari de forma celui din figura II. descrisa la pct. II.geotextile tesute din benzi.2. Aparatura Determinarea se efectueaza pe aparatura utilizata pentru încercarea la întindere. 2. 2. II.1. 2. polifilamentare si din fibre . 1.geotextile netesute consolidate mecanic prin intertesere sau mecanic si chimic prin intertesere si liere. b – laturile neparalele = 500 mm. .

3.4.).1. b din STAS 6143/70. Se regleaza viteza de deformare la 20 mm/min. 2. 2. 2.2.4. sfâsierea pe alta directie decât în continuarea crestaturii de amorsare etc.4.4.4.1.4. 2.4. decuparea epruvetelor din fâsia de material de încercat se va face conform schitei din figura II.2. Se pune în functiune masina de tractiune urmarindu-se si înregistrându-se sarcina de rupere si alungire pentru fiecare moment corespunzator intervalelor marcate punctiform pe epruveta înaintea încercarii. Operatiunile se repeta pentru fiecare epruveta în cele 2 seturi de epruvete (longitudinal si transversal).4. Se fixeaza pe indicatia zero dispozitivul de masurare a deformatiilor (alungirilor). Se vor preleva minim 5 epruvete pentru fiecare sens de încercare (sensul de confectie a materialului si sens transversal – respectiv longitudinal si transversal la netesute si urzeala si batatura la tesute).2.5. 2.4. În cazul unor accidente de încercare (alunecari la cleme. 2.10.3.4.0 mm la mijlocul celei mai mici dintre laturile paralele ale epruvetei. Încercarea de sfâsiere pe materialul ud se face identic cu cea pe material uscat imediat dupa scoaterea epruvetei din vasul de apa. se introduce cealalta latura neparalela între falcile clemei inferioare.9.1. Conditionarea epruvetelor Conditionarea epruvetelor se va face conform specificatiilor de la pct. în mijlocul acesteia.7.6. 2.3.2. se verifica paralelismul celor 2 cleme si se strânge clema inferioara. marcarea incorecta a epruvetelor. Se alege scara indicatoare de sarcini conform pct. din prezenta anexa.2. Se aduc la zero indicatoarele de sarcina si alungire. fixarea incorecta a epruvetelor. 2.8. 2. 2. Se marcheaza punctiform.5.3. 1. pe o dreapta perpendiculara pe cele 2 laturi paralele ale epruvetei.4.2. ls – lungimea de sfâsiere – distanta pe care se produce sfâsierea în continuarea amorsei initiale pe directie perpendiculara directiei de actiune a fortei de sfâsiere. Exprimarea rezultatelor 2. 2.1. 2. 2.5. Se blocheaza clema superioara a masinii de tractiune. se introduce epruveta cu una sin laturile neparalele între falcile ei si se strâng. Se opereaza cu urmatoarele notiuni: 2. se deblocheaza clema superioara.4. . Se amorseaza sfâsierea prin executarea unei taieturi paralele cu clemele pe o distanta de 25. intervale de 10 mm începând de la 25 mm fata de latura mica. 2.5.4. determinarea se reface pe o epruveta noua preluata în conditii similare cu cea ratata. Modul de lucru 2.

5. . 2.1. Fs – rezistenta la sfâsiere – forta sub actiunea careia se produce ruperea prin sfâsiere. Rezultatul final se obtine prin medierea aritmetica a valorilor obtinute pentru fiecare marime pe cele 5 epruvete încercate. fig.5.5. (11) h60 = lungimea bazei mici a epruvetei la sfârsitul intervalului pe care se calculeaza F s. În buletinele de încercare notiunile expuse la pct.n.). zona în care se produc primele ruperi de fibre sau fire.6.2.5.2.2. primesc indicele “l” pentru încercarile în sens longitudinal (urzeala la tesaturi) si indicele “t” pentru încercarile în sens transversal (batatura la tesaturi). 2.5.) de pe palierul diagramei efort – lungime de sfâsiere exceptând primii 10 mm a palierului (zona OA. εrs = alungire relativa la sfâsiere – alungirea materialului supus sfâsierii prina ctiunea unei forte de tractiune pe o directie perpendiculara directiei de sfâsiere: εrs = hn – h0 (mm) (10) cu: h0 = lungimea bazei mici a epruvetei în momentul în care începe încercare (acul indicator de forta a masinii de tractiune depaseste diviziunea zero). (12) Înregistrarea rezultatelor Rezultatele determinarilor se înscriu într-un buletin de încercari de forma celui din figura II.1.3. fig. (daN) (9) 2. Încercarea geotextilelor si a geomembranelor la presiune perpendiculara pe planul lor. εs = alungirea specifica la sfâsiere.…. h10 = lungimea bazei mici a epruvetei la începutul intervalului pe care se calculeaza F s. hn = lungimea bazei mici a epruvetei în momentul în care se atinge punctul 1.1. II.5. II. 2.5. 3.2. marcat pe directia de sfâsiere.3. Se exprima sub forma mediei aritmetice a fortelor înregistrate (la depasirea prin sfâsiere a fiecarui punct marcat pe o epruveta înainte de începerea determinarii) pe un interval de 50 mm (zona AB.

13. pâna la 20 de atmosfere. supuse la o presiune hidraulica ce apasa perpendicular pe planul probei si actioneaza de jos în sus.7. si este formata din *): *) Cu o astfel de instalatie. a fost dotat ICERTRANS. 3.1. 3.2. La presiune crescatoare.2. cvasisenusoidala cu amplitudine si frecventa reglabile si controlabile (la oboseala).8.2.2.7. 3. 3. Dorsele (7 si 8). 3.1.2.2.2.1.2.2. Proba de geotextil sau geomembrana având marimea suprafetei active de aplicare a presiunii de 200 x 800 mm (17).2. Facultatea de mecanica.1. Rezervor de ulei (14). Producatorul ei este Institutul Politehnic Gh.2.2. care este unicat. 3.2.14.4. Conductori electrici (16). 3. pâna la rupere.10. 3. Inscriptor X-Y (12). 3. Manometrul cu contacte de presiune maxima si de presiune minima (8).2.3. 5 si 6). Electropompa (3).6.5.2.2.12. cu ajutorul unei instalatii ce poate solicita proba în unul din urmatoarele trei regimuri de functionare.1.2.2. 3.2.11.2.1. 3. Electrovalve (4.2. Panou de automatizare (15).2.2. Conducte hidraulice (13). Placa (2) 3.2. Determinarea se efectueaza în laborator. 3.2. Principiul metodei consta în determinarea presiunii la care are loc plesnirea geotextilelor si a geomembranelor. Rama metalica cu suruburi de prindere a probei (1). Aparatura 3. 3. 3.3.1.2.2. 3. reglabila si controlabila în timp.2.2. Traductor de presiune (11). 3.2.2. Asachi din Iasi.2.2. Schema instalatiei este aratata în fig. La presiune constanta timp îndelungat (la fluaj).3.9. Traductor de deformatie (10). La presiune variabila. 3.2.2. 3. II. .2.2. Catedra de mecanica si rezistenta materialelor.

Înaltimea maxima Ts a stratului de pamânt sau alt material.4. cu aceleasi dimensiuni ca la pct.4.4. 3.1. asezate peste un spatiu lung si îngust.8. dupa caz.4. Se aplica asupra probei presiunea. Presiunea maxima.3.1.3.2 mm. 3.4. Atunci când se încearca geotextile se confectioneaza si o membrana de cauciuc cu grosimea de 0.4.2. Schema de calcul a unui geotextil sau a unei geomembrane. având densitatea specifica aparenta ρa si care dezvolta deasupra unui geotextil sau a unei geomembrane o presiune egala cu pmax: 3. II. actionând unul din cele trei moduri de lucru. este aratata în fig. care se introduce si se prinde la aparat cu rama metalica. Cantitatea de ulei ce trebuie asigurata în rezervorul 14 este de 60 de litri.4. Modul de lucru 3. potrivit punctului 3. solicitata la presiunea p.4. 3.4.4. Forta de tractiune T pe unitatea de latime a probei care se stabileste cu relatia: T = 2 b f(ε) În care 3.2. 3. de mai sus si se citeste presiunea p si deformatia f în momentul plesnirii probei.3. cu vâscozitate mica.1. . Se confectioneaza proba de geotextil sau de geomembrana cu dimensiuni de 240 x 840 mm.4. Admitând ca proba ia forma unui cilindru cu sectiune circulara.4.3.1.4. pentru a nu se produce ruperea geotextilului sau a geomembranei este necesar ca între presiunea efectiva a pamântului de deasupra pp si presiunea pmax ce poate fi preluata sa existe relatia: .4. Tipurile de ulei ce se folosesc sunt HA 9. se pot calcula urmatoarele elemente pentru dimensionarea geotextilelor si geomembranelor: 3. spre a nu permite trecerea prin geotextil a uleiului supus la presiune.4. H 12 sau H 18 A. conform STAS 9691/80. 3. pmax ce poate fi preluata de un geotextil sau de o geomembrana întinse deasupra unui spatiu gol având latimea de bg: în care b este latimea probei (200 mm) iar c un coeficient de siguranta având valoarea cuprinsa între 3 si 5. 3.2.4.

b si tabelul II.2 Tabelul II. Daca pamântul este foarte umed. 4.a. acceptând ca se produce si colmatarea geotextilului (sau ca se foloseste peste golul respectiv o geomembrana) trebuie introdusa în calcul si presiunea apei.4.1.2.4.2.9.9. Principiul încercarii consta din supunerea geotextilului la actiunea exercitata de caderea libera a unui con metalic de greutate G de la diferite înaltimi H.varianta A – fara suport – caz în care geotextilul se afla în situatia unei membrane încastrate deasupra unui gol.4. Ea poate fi considerata nula daca pamântul este coeziv si golul mic sau daca descarcarea are loc în bolta. 4. Încercarea de penetrare dinamica 4.1. Încercarea urmareste sa evidentieze comportarea geotextilului si a ansamblului pamânt-geotextil la solicitari de penetrare dinamica.2.3.3. 4. 4. Caracteristicile dimensionale ale conului de penetrare sunt prezentate în figura II. Presiunea pamântului se stabileste dupa reguli cunoscute în geotehnica. încercarea se executa în doua variante: . tinând seama de înaltimea si de greutatea specifica aparenta a pamântului. În raport cu modul în care este prevazuta conlucrarea ansamblului pamânt-geotextil. Încercarea se efectueaza cu un penetrometru dinamic de laborator a carui schema de principiu este prezentata în figura II. Piesele componente ale penetrometrului sunt urmatoarele: • • • • • • • cadru metalic (1) con de penetratie cu tije (2) ghidaj (3) mandrina de prindere a tijei (4) cu declansator mecanic rigla gradata si indicator pentru înregistrarea adâncimii de penetrare l (6) flanse de prindere a epruvetelor cu suprafata interioara zimtata (7) vas pentru montarea pamântului suport în încercarile de penetrare cu suport (8) 4.5.4.4.4.varianta B – cu suport – caz în care geotextilul este asternut pe suprafata unui strat de pamânt. CARACTERISTICILE CONURILOR DE PENETRARE . 4.3. . Aparatura 4.

4. Epruvete 4. tipul conului cu care executa încercare se alege în raport cu modul în care se apreciaza ca va fi solicitat geotextilul.5.6. 4. În vederea stabilirii deformatiilor. Montarea se face prin strângere ferma cu suruburile prevazute în acest scop. Epruvetele din geotextil se monteaza între cele doua flanse ale aparatului (fig.1. Pentru fiecare con se utilizeaza flanse de prindere cu diametrul interior specificat în tabelul II. 4. 4. Epruvetele sunt de forma circulara având diametrul egal cu cel exterior al flanselor de prindere (De = 310 mm).2.5.3.Caracteristici Nr. DIAMETRUL DE PRINDERE A EPRUVETELOR DIN GEOTEXTIL Nr. con. 4.5.9. 0.1.2. Montaj Diametrul flanselor de prindere interior Di (mm) 210 210 220 230 exterior De (mm) 310 310 310 310 4.4. conului de penetrare 1 2 3 4 4. 4.5 si 1. II.2.4.0 m.068 G (con + tije) (daN) 10 10 10 10 4. Obisnuit. Tabelul II.785 3.0314 0.a).4. Gabaritul aparatului permite realizarea unor înaltimi de cadere pâna la H = 1. .3.00 m.5.6.9. 1 2 3 4 Dc dc gc b (mm) (mm) (mm) (mm) 110 110 120 130 2 10 20 40 70 70 70 70 40 30 20 10 γo 45 45 45 45 βo 45 45 45 45 Ic (mm) 50 50 50 50 Itc (mm) 90 80 70 50 Sc (cm2) 0.6. epruvetele se marcheaza conform schemei din figura II. c.6.141 7. încercarile se executa la înaltimi de cadere H = 0.

4.8.6. în încercarile de penetrare cu suport.8. Deformarea geotextilului poate fi • • cu rupere fara rupere.2.3.8.8.4. 4. Mod de lucru 4. În încercarile de penetrare cu suport. Modul de deformare al geotextilului se stabileste: • • • prin observatii vizuale asupra formei deformatiei sau a rupturii provocate prin masuratori între punctele marcate. în care se monteaza pamântul la îndesare sau consistenta dorita.4.7. Se declanseaza opritorul care fixeaza tija conului.3.9.a.8. 4.1. Epruvetele se monteaza netensionate. 4. Ca urmare. 4.8.9. 4. 4. 4.5.9. Adâncimea de penetrare se masoara pe rigla specificata în figura II. conform schemei din figura II.1.3.7. În încercarile de penetrare fara suport din echipamentul de încercare lipseste vasul specificat în figura II. 4. 4.7. Deformatia materialelor neafectate de rupere se apreciaza prin deformatia suprafatica specifica – εa – .6.2.a. trebuie sa asigure o mulare perfecta a geotextilului pe suprafata pamântului.a.4. Prin încercarea de penetrare se stabilesc urmatoarele elemente: • • modul de deformare al geotextilului adâncime de penetrare. Se monteaza epruveta de geotextil conform specificatiilor de la pct.6. Montajul. Se fixeaza conul de penetrare în înaltimea de cadere – H – stabilita.6.9.c prin masuratori care determina dimensiunea rupturii.7. echipamentul de încercare cuprinde si vasul specificat în figura II. conul cade liber pe suprafata geotextilului.6.6.5. 4. 4. Exprimarea rezultatelor 4.

Ruptura echivalenta – Sre – reprezinta suprafata rupturii provocate. în care Sc est aria suprafetei de contact în momentul impactului. Datele obtinute din încercarile de penetrare permit: • • aprecierea gradului de deformare a geotextilului.8.8. în care: Si este suprafata initiala a epruvetei. Utilizarea rezultatelor 4.8. a unui trunchi de con inclusiv suprafata bazei mici). considerata circulara (cm2) în care: dr – diametrul sau lungimea rupturii.9. 4. Indicele de rupere – Ir – reprezinta procentual suprafata neafectata de rupere. 4.8. 4.9. si 4. În vederea aprecierii intensitatii de degradare a geotextilului prin rupere.8.8.8. stabilirea înaltimii de cadere admisibile pentru o deformare sau degradare prin rupere acceptata. 4.9. Energia specifica de penetrare – Esp – reprezentând energia cu care este izbita o suprafata de 1 cm2.6. Si = suprafata initiala a epruvetei.7.8.în care: Sf = suprafata deformatiei (suprafata laterala.7.8.1. stabilirea energiei specifice de penetrare maxim admisibile pentru un indice de rupere acceptat • ..9. 4. se folosesc elemente specificate la punctele 4. 4.

5. nivelele piezometrice la intrarea si la iesirea din proba.2.9. se masoara grosimea mostrelor. Indicele de eficienta a adâncimii de penetrare – Ee – se exprima prin în care lr = adâncimea de penetrare în cazul geotextilului asezat pe un mediu suport (pamânt) l = adâncimea de penetrare pentru situatia mediului suport neacoperit cu geotextil (din încercarea etalon). Încercarile de penetrare cu suport (varianta B) ofera în plus elemente de apreciere asupra efectului de ranforsare pe care geotextilul îl are asupra ansamblului pamânt-geotextil exprimate prin micsorarea eforturilor în mediul suport si reducerea adâncimii de penetrare. Micsorarea eforturilor în mediul suport se exprima prin indicele de eficienta a ranforsarii cu geotextil – Eg – în care: σrm = efortul mediu din mediul suport neranforsat Ar = aria suprafetei de repartizare a efortului σrm σm = efortul mediu din mediul suport în situatia neranforsat (din încercarea etalon) A = aria suprafetei de repartizare a efortului σm (din încercarea etalon) 4.9.• stabilirea suprafetei de rupere corespunzatoare energiei de penetrare si configuratiei masei penetrante. Determinarea permeabilitatii normale pe planul geotextilelor 5.3. . timpul necesar pentru trecerea unei anumite cantitati de apa. Cu valorile rezultate din masuratori se calculeaza permitivitatea respectiv coeficientul de permeabilitate k n al geotextilului.1. 4.1. Principiul metodei consta în determinare permitivitatii si coeficientului de permeabilitate normala pe planul geotextilului prin trecerea unei cantitati de apa desaerata prin una sau mai multe epruvete de geotextil asezate în celula edopermeametrului si care sunt supuse la diferite presiuni normale pe planul lor.9.1. Metode de determinare a proprietatilor hidrice ale geotextilelor netesute 5.4. 4.

2. Se deschide robinetul de admisie a apei în aparat. 5. 5. Se aplica succesiv urmatoarele trepte de încarcare: 0.1.1.1.9.1. cu preduceaua.3. 1.1.2. Determinarea poate începe când se stabileste un regim permanent de curgere.11. cum se arata în figura II.1.1.3. punând greutati pe platanul pârghiei edopermeametrului.1. pentru prima treapta de masurare.3. 5. Modul de lucru 5.2.3. 5. 5.2.2. ce corespunde situatiei în care nivelul apei în cele doua tuburi piezometrice ramâne neschimbat.1.1. 5. 5.3.4.1. Se strâng suruburile de fixare ale paharului edopermeametrului. 5. Cilindru gradat cu capacitatea de 1 litru.2. 0.1.3. Microcomparator pentru masurarea grosimii epruvetelor.4.3. Preducea cu diametrul interior de 7 cm. Cronometru. proba este încarcata cu presiunea data de greutatea unui piston. care trecând prin pompa de vid se desaereaza.1.1.2. Dupa aplicarea fiecarei trepte se citeste: .2. care se introduc în apa. La început.1. Trompa de vid.1. Coeficientul de permeabilitate se stabileste cu relatia lui Darcy: .1. 0.a.pierderea de sarcina ∆h . 5. 2. 5.10.2.1. Rezervor de apa cu nivel constant (cu preaplin) care sa permita reglarea gradientului hidraulic.5.2.4. 0.1. 5. Aparatura necesara 5.7. 4 (daN/cm 2).timpul “t” în care prin sectiunea de curgere trece cantitatea de 1000 cm 3 apa. 5.5.4.1. pentru taierea epruvetelor de geotextile. un numar de 6 – 15 epruvete disc (min. 5.5. 5.8. a.5.3.1. 5. Exprimarea rezultatelor 5.2.1.6.8. iar indicatorul microcomparatorului se regleaza la zero.6.2. Presa pentru taierea probelor cu ajutorul preducelei. 2 epruvete x 3 seturi) de geotextil. Edometru clasic modificat conform figurii II. Tuburi piezometrice montate. iar apoi în paharul edopermeametrului. Se taie la presa.3.deformatia la microcomparator .1.2.

5.2.4. Metoda A 5. apa circula în planul geotextilului. 5.1. 5.3.reductii de intrare si evacuare a apei din paharul edopermeametrului se monteaza în placa de fund a paharului. Aparatura 5.1.1. conform 5.12. .2. Preducea patrata cu latura de 50 mm.2. iar orificiile ramase în pahar se obtureaza. Restul ustensilelor de laborator.2.. Prelucrarea datelor se va face pe un buletin conform modelului din figura II.se elimina placile cu gauri . Principiul metodei este acelasi cu cel aratat la pct.(cm/s) (13) unde: kn = coeficient de permeabilitate normala pe planul geotextilului (cm/s) Σtp = grosimea setului de epruvete (cm) ∆h = pierderea de sarcina hidraulica (cm) t = timpul în care se scurg 1000 cm3 de apa (sec.1.1. II. cu deosebirea ca de data aceasta apa circula în planul probei si încercare se efectueaza pe o singura epruveta.2.2.2.11. Determinarea permeabilitatii în planul geotextilelor. 5. 5.) A = suprafata de curgere (cm2).se monteaza garnituro de etansare pe circumferinta pistonului.1.2. Edopermeametrul într-un montaj conform pct. Exprimarea rezultatelor 5.2.2.b): .2. 5.2. 5.2.1. cu mentiunea ca în cazul acestei determinari edopermeametrului i se aduc urmatoarele modificari (fig.4.3. 5. 5. Modul de lucru Determinarea se conduce conform specificatiilor de la pct. (cm/s) (14) ..2.1. Coeficientul de permeabilitate "kp” se stabileste cu relatia “14”.4.2. 5.2.2.3.1.

2.2. cu exercitarea de compresiuni pe directie normala planului geotextilului în conditiile unei curgeri cu linii de curent paralele cu sensul de confectie sau cu sensul transversal confectiei materialului textil si sub gradient hidraulic reglabil.3.4. 5.3. Dispozitiv a carui schema de principiu este prezentata în figura II.3.5.14. 5. pentru a nu se crea discontinuitati si deformari ale epruvetei.4.2.3.1.II. Epruvetele de geotextil (seturi de minim 3 epruvete în sens longitudinal si 3 epruvete în sens transversal).3. 5. 5.14.1. de forma cilindrica se vor confectiona din fâsii dreptunghiulare cu urmatoarele dimensiuni: B = baza dreptunghiului = înaltimea cuvei (cm).2. 5. – plasat pe circuitul de presiune al membranei 2. Determinarea permeabilitatii în planul geotextilelor.14. Piezometrele 10 – fig. II. Dispozitivul permite exercitarea de compresiuni pe suprafata epruvetei de geotextil prin intermediul membranei elastice 2 (fig. 5.4.3.2.14.2. figura II. – controleaza sarcina hidraulica la intrarea si iesirea apei din epruveta de geotextil. Se va acorda o deosebita atentie coaserii.3. Metoda B Prezenta descriere se refera la metoda de determinare a permeabilitatii la apa în planul geotextilelor netesute.II.II. Manometrul 6 – fig.4. – are rolul de a asigura dezaerarea apei ce traverseaza epruveta de geotextil.1.3.în care elementele relatiei au specificatiile explicate la pct. Cronometru 5.01 si i>1. Tabelul II.3.1. Aparatura 5.1.14.1. Conditionarea epruvetelor Înainte de efectuarea determinarii epruvetele cilindrice vor fi pastrate în apa conform indicatiilor din tabelul II. Trompa de vid 7 – fig. Epruvete 5.3.4.1. I = înaltimea dreptunghiului = circumferinta cuvei + 4 mm (cm).1. Prelucrarea datelor se va face pe un formular conform modelului din figura II.7.3.1. 5. 5.2.II.13.3.6. – trebuie sa permita reglarea gradientului hidraulic de curgere între i = 0. 5.14. 5.3.14. Epruvetele se confectioneaza prin coasere bord a bord bine strânsa astfel încât baza dreptunghiului sa devina generatoarea cilindrului.). .3.1. 5. Vasul de nivel constant cu preaplin 8 – fig. 5.1.3.

Valoarea coeficientului de permeabilitate longitudinala se calculeaza conform relatiei: (15) în care: kp coeficient de permeabilitate longitudinala kp primeste indicele “l” (kpl) pentru epruvete prelevate în sensul de confectie al geotextilului si indicele “t” (k pt) pentru epruvete prelevate în sens transversal sensului de confectie . . Operatiuni de determinare a kp.II.TIMP DE IMERSARE PENTRU kp Timp de netesut netesut consolidat mecanic netesut consolidat mecanic si chimic 5.se umple cuva permeametrului cu apa.5. .14.3. .3.se regleaza presiunea din membrana la valoarea dorita. . Operatiuni pregatitoare: Timp de imersare (ore) 24 72 .4.1.4.1. .se înregistreaza ultimele trei valori consecutive ale debitului recoltat.3. .se recolteaza debitul scurs prin geotextil la intervale regulate (se recomanda din 5 în 5 minute) pâna la obtinerea a minim 3 valori constante.se pune în functie trompa de vid.2.se scoate epruveta din vasul de imersare prealabila si se monteaza imediat în cuva permeametrului.5. Exprimarea rezultatelor 5. . – de care este solidarizat circuitul de presiune al membranei si membrana.se desface capacul cuvei de alimentare 9 – fig.se monteaza etans capacul cuvei de alimentare. 5.3.se racordeaza permeametrul la sistemul de presiune al membranei 5 si la cel de alimentare cu preaplin 8. Modul de lucru 5. 5. .3.4.

.15.pâlnie (4). (cm) (16) obtinându-se astfel relatia dintre diametrul porilor si umiditate.3.proba de geotextil (2) din pâlnia aparatului. Grosimea tp se stabileste pentru fiecare geotextil în parte conform normelor de stabilire a grosimii netesute din domeniul textil STAS 6139/69. Aparatura 6.2.1.q media aritmetica a celor 3 valori ale debitului i colectat (cm 3/s) D diametrul exterior al epruvetei de geotextil (cm) tp grosimea geotextilului la încarcarea de compresiune “p” exercitata de membrana (cm) i gradientul hidraulic al curgerii. .1.2. .1. Principiul metodei Principiul metodei consta în determinarea curbei – umiditate si în folosirea relatiei Laplace (16) dintre suctiunea h (cm) necesara pentru golirea golurilor si diametrul φ (cm) al acestora.5. 5. Determinarea distributiei pe dimensiuni a golurilor geotextilelor netesute pe baza capacitatii de retinere a apei 6.tub plastic (8). tinând seama de umiditatea de saturatie se deduce curba integrala de distributie a porilor pe dimensiuni. sau pe dispozitive special construite pe principiul aparaturii prezentate în acelasi act normativ. . Aparatul cu care se realizeaza încercare de suctiune (fig.stativ (5).placa poroasa de finetea 5 (3). . .) este alcatuit din: . II.2.robinet (7).1. Metode de porometrie 6. 6.1. .1. .cleme (6).greutate (1). 6.

2.1..vas cu preaplin (1) având la partea inferioara fixata epruveta din geotextil (2) . II. Încercarea consta din realizarea unui proces de filtrare prin geotextil a unei suspensii de material granular. Proba de geotextil se scoate apoi din aparat si se cântareste înainte si dupa mentinerea pâna la greutate constanta într-o etuva la 60 o C. 100 cm. care dupa cântarire în stare uscata si apoi saturare sub vacuum.linie gradata (10). Determinare ase efectueaza într-un aparat de tipul permeametrelor cu nivel constant în care sunt create conditii pentru mentinerea în suspensie a materialului granular ce urmeaza sa fie filtrat prin geotextil. 6.2. Se ridica apoi pâlnia împreuna cu proba 5 cm. . apa începând sa se dreneze din geotextil si sa patrunda în biureta gradata. pâna când acest nivel se stabilizeaza adica pâna când proba de geotextil nu mai cedeaza apa. 50 cm.1. pe toata durata desfasurarii determinarii. calculându-se umiditatea. Determinarea geotextilelor de a retine debitul solid 6.2. În momentul începerii încercarii placa poroasa trebuie sa fie la nivelul apei din biureta gradata. având dimensiuni corespunzatoare interiorului pâlniei cu placa filtranta. .16. .2. gradata (11).2. ramas pe geotextil (Rn) si ramas în geotextil (Rin).2. Datele obtinute stabilesc cantitatea si granulozitatea materialului trecut prin geotextil (T n).2.): . Aparatura 6. 150 cm.agitatoare rotative (6 si 6') . Principiul metodei Metoda urmareste sa evidentieze efectul restrictiv pe care îl exercita geotextilul la trecerea materialului solid. sunt asezate în strâns contact cu placa poroasa. Cunoscând umiditatea pentru fiecare treapta de suctiune se traseaza curba de retinere a apei de catre sistemul capilar-poros al geotextilului.1.vas de alimentare (3) . Dupa reasezarea probei de geotextil în pâlnie se ridica pe rând pâlnia la înaltimi mai mari: 25 cm.vas pentru colectarea suspensiei trecute prin geotextil (4). 6. se mentine nivelul pâlniei facându-se citiri din ora în ora ale nivelului apei din biureta.3.baza (9).biureta.2. 6. Partile componente ale aparatului (fig. 200 cm. Modul de lucru Se taie din geotextil epruvete cu contur circular.2. 6.

6. Dupa 24 de ore.5. 6.2. Suspensia filtrata prin geotextil se recolteaza integral în vasul (4). Clema (7) închide accesul suspensiei în permeametru (1).2.2.4. Pamântul se mojareaza si se usuca în etuva la 105 o C ± 5o C.2.5.7.2. Modul de lucru 6.5.2.2. 6.3. 6.2.3.100 g pamânt (pentru o determinare).1.5.4.8. apoi se agita. 6. 6. 6.2.5.2.4.5. 6.2. Materiale .2. Se porneste agitatorul (6) din cuva de alimentare si se agita proba timp de 1 minut.5. 6. Suspensia evacuata prin preaplin se recircula. Pregatirea materialelor 6.1. se toarna apa pâna la completarea unei cantitati de 2000 cm3. Se deschide clema (7) si se porneste agitatorul (6'). La pamânturile prafoase si argiloase se pune .5.2.2. Se obtine o suspensie de pamânt în apa cu concentratie de 5%.4. la temperatura de +40o ± 5o C. Dupa 15 minute de filtrare se opresc agitatoarele (6 si 6') si se colecteaza întreaga cantitate de suspensie nefiltrata prin geotextil.6.2.2. Alimentarea permeametrului cu suspensia (5) se face cu debit maxim pâna la umplerea acestuia la nivelul preaplinului.aparatura pentru determinarea granulozitatii materialului conform STAS 1913/5-74. Se pun într-o capsula 100 g pamânt peste care se toarna cca 100 cm3 apa si se lasa la înmuiat timp de 24 de ore. 6. 6.balanta tehnica . 6.3.9. Pentru efectuarea determinarii mai este necesara urmatoare aparatura uzuala de laborator: .2. apoi se regleaza din clema (7) o alimentare cât mai apropiata de debitul curs prin geotextil. peste pamântul pregatit ca la pct.geotextil: epruvete cu disc cu diametrul corespunzator montarii la vasul cu preaplin . 6.i dispersat conform STAS 1913/5/74. Durata determinarii este de 15 minute.2.4.3.5.4. 6.2.2.2.etuva . apoi se cântaresc.5. Epruvetele de geotextil se usuca pâna la greutate constanta în etuva. .5. 6. Se toarna suspensia (5) pregatita în vasul de alimentare (3).

Situatia corespunde pamânturilor coezive si mediilor granulare asociate cu aproape toate tipurile de geotextile netesute.5. se spala cu un jet slab de apa (cu piseta). Epruveta de geotextil se aseaza pe o sticla de ceas tratata. Determinarea stabileste: .2. Modul de utilizare a rezultatelor 6.7.2. Aceasta se usuca în etuva la 105 o C pâna la greutate constanta si se cântareste. R90 indicând dimensiunea maxima a porilor geotextilelor netesute sau interspatiilor geotextilelor tesute.5. granulozitatea materialului ramas în geotextil rezulta din diferenta calculata fata de o proba martori.6. În figura II.12.6. 6. .2.17. situatia corespunde mediilor granulare fara continut de material prafos sau argilos asociate cu toate tipurile de geotextil.13.10. se usuca în etuva la 40 o C pâna la greutate constanta si se cântareste.cantitatea si granulozitatea materialului trecut prin geotextil.2. sunt prezentate doua tipuri de astfel de curbe.a). 6. Încercarile efectuate cu numeroase tipuri de geotextile si pamânturi au aratat ca în ceea ce priveste capacitatea geotextilelor de a retine debitul solid se individualizeaza doua situatii: A – manifestarea capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid este exclusiv de natura unei restrictii mecanice – curbele caracteristice indicând cresterea cantitatii de material trecut prin geotextil cu micsorarea dimensiunii particulelor (figura II. Se demonteaza epruveta de geotextil din permeametru.5. Exprimarea rezultatelor 6. una de natura mecanica si alta de natura electrochimica care actionând asupra particulelor din domeniul fractiunilor prafoase-argiloase determina o crestere progresiva a retinerii cu micsorarea dimensiunii particulelor (figura II.2.1.17. Din prelucrarea datelor obtinute se stabileste apoi pe fractiuni granulometrice. Pentru fiecare material recoltat se determina granulozitatea prin metoda obisnuita de laborator conform STAS 1913/5-74. B – în efectul restrictiv al geotextilelor la trecerea debitului solid se individualizeaza doua componente.2.2.11.1.17.5.2.2.6.7. Eventualul material depus de geotextil în timpul operatiunii de demontare a vasului din suport. 6.cantitatea si granulozitatea materialului ramas în geotextil. .6. 6. 6. cantitativ si procentual materialul trecut prin geotextil ramas pe geotextil si ramas în acesta si se traseaza curbele caracteristice ale capacitatii de retinere într-o reprezentare semilogaritmica.cantitatea materialului ramas în geotextil. Suspensia trecuta prin geotextil si cea ramasa pe geotextil se decanteaza si se recolteaza parte solida. 6.2. .b).

comportarea în procesul de filtrare a fiecarui tip de material se analizeaza în raport cu pamântul în care urmeaza sa fie înglobat. 6. .7. .Rimax reprezentând dimensiunea fractiunii granulometrice cu cea mai mare susceptibilitate de a fi retinuta în geotextil.2. b) Pentru situatiile B (pamânturi coezive si materiale granulare cu continut de fractiuni prafoase si argiloase). conditionând ca pamântul protejat sa contina maxim 10% fractiuni ce trec prin geotextil în proportie de 90%.3.pentru satisfacerea conditiei de permeabilitate • . Deoarece s-a constat ca retinerea particulelor prin forte de natura electrochimica este dependenta de natura mineralogica a pamântului si cea chimica a polimerului din care este construit geotextilul.05 mm sa nu treaca prin geotextil mai mult de 25% .pentru satisfacerea conditiei de protectie • fractiunea 0.pentru satisfacerea conditiei de necolmatare • exprimând cerinta ca dupa încercarea de determinare a capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid (CR).2.pentru satisfacerea conditiei de necolmatare • pamântul protejat trebuie sa contina maxim 25% fractiune corespunzatoare celei maxime retinute în geotextil.7.pentru satisfacerea conditiei de protectie: • • exprimând faptul ca pamântul protejat trebuie sa contina minim 10% particule mai mari decât dimensiunea maxima a porilor. RE oferind indicatii asupra susceptibilitatii geotextilelor de a retine particule fine prin forte de natura electrochimica.pentru satisfacerea conditiei de permeabilitate • .4. acestea trebuie sa-si mentina permeabilitatea în limitele impuse de conditia de permeabilitate. 6. . Criteriile stabilite pentru aprecierea functionalitatii filtrante a geotextilelor bazate pe datele obtinute prin determinarea capacitatii geotextilelor de a retine debitul solid sunt: a) Pentru situatiile A (mediu granulare fara continut de material prafos sau argilos) .

stabilirea modificarii survenite asupra permeabilitatii geotextilului dupa determinarea capacitatii acestuia de a retine debitul solid. . 7. la limita exterioara a geotextilului (hif) si debitul (q) scurs prin sifonare.2. 7. cu filtru geotextil (ξ if).Metodologia de analiza consta din: . Cunoscând valoarea acestui coeficient se poate face clasificarea hidraulica a geotextilelor astfel: . 18). Kn este coeficientul de conductivitate hidraulica a nisipului (m/zi). se calculeaza cu valorile medii obtinute din trei masuratori efectuate pe zi.4. în contact cu nisip curat 7. Rezistenta la intrarea apei în complexul tub-geotextil pe standul având drenul asezat vertical si piezometrele dispuse la scara logaritmica. II. Pentru calculul coeficientului de conductivitate hidraulica (K n) a nisipului din stand se aplica relatia de la fântânile perfecte într-un strat acvifer: unde R si r0 sunt distantele din axul drenului la piezometrele în care s-au masurat sarcinile de apa H si respectiv h0. Stabilirea coeficientului de rezistenta hidraulica la intrarea apei în complexul de dren gofrat-geotextil. a înaltimii piezometrice în afara tubului de dren. Coeficientul de rezistenta hidraulica la intrarea apei în tubul de dren. Relatia de calcul a coeficientului de rezistenta hidraulica este: ξif = Wif x Kn unde: Wif este rezistenta hidraulica la intrarea apei în dren (zile/m).verificarea pe model fizic a protectiei filtrante realizate cu filtru din geotextil.determinarea capacitatii geotextilului de a retine debitul solid. timp de cinci zile. 7. pe unitatea de lungime a tubului cu relatia: 7. se calculeaza pe baza valorilor nivelului apei în interiorul tubului de dren (h0). . Valorile Wif si Kn se determina experimental pe standul având drenul asezat vertical (fig.1.3.

19) au fost realizate si se întrebuinteaza curent la Catedra de constructii hidrotehnice si de îmbunatatiri funciare. la începutul si respectiv la încheierea colmatarii (Kfi. Pentru a caracteriza influenta geotextilului asupra drenarii se foloseste notiunea de coeficient de eficienta hidraulica: x = Kfc/Kpamânt pentru x >> 1 – efect deosebit de favorabil. determinata într-un permeametru obisnuit. II. 18 si fig. II.pentru ξif > 0. 8.001 – 0. daca se noteaza cu η g coeficientul de colmatare a geotextilului valoarea acestuia se poate stabili cu relatia: 8. Stabilirea gradului de colmatare cu particule de pamânt (de retinere a debitului solid). . Conform relatiei lui Darcy.pentru ξif = 0. 8.001 filtru geotextil foarte bun. .pentru ξif = 0. începând cu cel din prima zi (q i) si continuându-se pâna la stabilirea debitului.2.. cunoscând valoarea coeficientului de permeabilitate initial K fi. în acelasi raport cu debitele sunt si valorile coeficientilor de conductivitate hidraulica sau de permeabilitate ale geotextilului. II. Kfc).pentru ξif = 0. “Traian Vuia” Timisoara. 8. . când s-a încheiat colmatarea (qc).19).4. Gradul de colmatare în timp a complexului tub de dren învelit în geotextil. I.01 filtru geotextil bun. care poate pune la dispozitie proiectele standurilor. a geotextilului. Se masoara debitul drenat zilnic. putându-se scrie: Cu aceasta relatie se poate calcula coeficientul de permeabilitate a geotextilului dupa colmatare Kfc. în timp. în contact cu pamântul ce urmeaza a fi drenat. se determina pe standul având drenul asezat orizontal (fig.1 filtru geotextil satisfacator.1.P. în care se introduce proba de pamânt recoltata din zona unde urmeaza a se realiza drenul respectiv*).3. *) Cele doua standuri (fig.01 – 0. dupa o perioada de timp (o saptamâna la o luna). .1 filtru geotextil nesatisfacator. 8.0001 – 0.

x = 1 – fara efect. 1. PNA – li polimeri naturali si fibre naturale. 1. Pes.1. b) Mecanic prin intertesere cu 200-300 împunsaturi pe cm2 si chimic prin liere cu o flota din Romacril LN 1 de 12% substanta uscata condensata la 140-150 o C (TERASIN impregnat în variante de masa de la 200 la 800 t/m2).x > 1 – efect favorabil. b) Din fibre de polipropilena (sau poliester la prima întrebuintare (MADRIL M – fibre P. x < 1 – efect nefavorabil. Geotextilele netesute realizate dintr-un amestec de fibre asemanatoare celui de la pct.P. Geotextile netesute 1. 6 den/60 mm. . Geotextilele netesute realizate din amestec aleatoriu de fibre chimice (amestec de polimeri sintetici – PA. MADRIL PM – fibre Pes 4 den/60 mm. 18 den/100 mm.3. din polimeri sintetici unici.1.2. Procentul maxim admis de fibre chimice din polimeri naturali si fibre naturale este de 10%. b) Mecanic prin coasere-tricotare si chimic prin liere cu o flota de Romacril LN 1 de 6% s.1. Materialele se produc în varianta de masa între 200 si 700 g/m 2. MADRIL PV – fibre Pes de 12 den/90 mm). consolidate mecanic prin întretesere cu 100-200 împunsaturi pe cm 2. condensata la 140-150o C (NETESIN 550 g/m2 impregnat).u.1. Geotextilele din aceasta categorie sunt consolidate prin urmatoarele procedee: a) Mecanic prin intertesere cu 300 împunsaturi pe cm 2 (TERASIN neimpregnat în variante de masa între 200 si 800 g/m2).P. [top] ANEXA III GEOTEXTILELE SI GEOMEMBRANELE FABRICATE ÎN ROMÂNIA 1.1. Fibrele pentru realizarea acestor geotextile provin: 50% din desfibrarea materialelor recuperabile din industria confectiilor si 50% din desfibrarea firelor recuperate de la industria chimica.2. consolidate prin urmatoarele procedee: a) Mecanic prin coasere-tricotare (NETESIN 300 cusut cu fire de PA cu finetea de 100 den cu 25 de rânduri si 40 împunsaturi pe 10 cm si NETESIN 550 cusut cu fire PA cu finetea 200 den cu 40 rânduri si 60 împunsaturi pe 10 cm). MADRIL V – fibre P. a) Din fibre de poliester recuperate de la industria chimica de 4-12 den/60-90 mm (MADRIL Pes D – variante de masa între 300 si 500 g/m 2). si cu un adaos de 20% fibre chimice de PA la prima întrebuintare.1. 1. Geotextile netesute realizate din fibre chimice. În tara noastra se produc urmatoarele tipuri de geotextile: 1.

Geotextile tesute Geotextile tesute cu legatura tip pânza din fire fibrilate de polipropilena cu denumire comerciala ALFA. si consolidat mecanic prin coasere-tricotare. Din aceasta grupa fac parte: .7 392. PM sau PV) cu insertie dintr-o tesatura rara din fire. 1.1. Din aceasta grupa fac parte geotextilele din seria MADRI-FOR alcatuite dintr-un geotextil netesut tip MADRIL (Pes D.1. Denumirea comerciala a produsului este TIFON MALIMO.4. Geotextile armate alcatuite prin asocierea a doua tipuri de geotextile clasice: un geotextil tesut si un geotextil netesut. Un geotextil netesut realizat dintr-un amestec de fibre naturale recuperate este de minimum 75%.1. Geotextile tricotate Un geotextil tricotat din 50% fire chimice din polimeri sintetici si 50% fire chimice din polimeri naturali. Geotextilul are rol de filtru iar elementul central asigura capacitatea de drenaj a ansamblului. Geotextile compuse Geotextilele compuse include doua grupe de materiale.4. 1.2.4. 2 din prezenta anexa. multifilamentare sau filate din poliester.3 240. Denumirea comerciala a produsului este TERAZON.4. 1. (30-35 g/m2). Geotextilul are înglobata în el retete de seminte de graminee perene înscrisa la pct. cu finetea de 200 den si cu ochi cu latura de 4-6 mm. Un geotextil netesut realizat dintr-un amestec de fibre si seminte asemanator celui de la pct. Denumirea comerciala a produsului este NETEZON.1 CARACTERISTICILE DE DEFINITIE – GEOTEXTILE TESUTE Denumirea produsului ALFA U ALFA M ALFA G Finete fir (dtex) Urzeala 2293 2293 2688 Batatura 3616 2293 2688 Desime fire/10 cm Urzeala 41 56 100 Batatura 61 55 55 Masa unitara (g/m2) 246. cu 14 rânduri si 25 de împunsaturi pe 10 cm2. Acest geotextil este consolidat prin intertesere cu 50-100 împunsaturi pe cm2.3.4.2. Tabelul III.1. Prefabricate drenate alcatuite dintr-un element central profilat din material plastic prins între cele doua strate de geotextil.1. 1. 1. 1.5.6 1.

Retete pentru zona I Bromus inermis (obsiga) – 55% Agropyrum cristatum (pirul) – 30% Medicago sativa (lucerna) – 15% 15 g/m2 10 g/m2 5 g/m2 30 g/m2 Zona I – este situata pe teritoriul cernoziomurilor.). destinate utilizarii în lucrari de accelerare a consolidarii terenurilor. Materialele se produc în doua variante sortimentare: A cu miez profilat trapezoidal si B cu miez cu nervuri. Retete de graminee perene recomandate pentru zonele climatice din tara noastra. 2. b) Panouri drenate prefabricate alcatuite dintr-un miez profilat din polistiren PAS-4 denumit PLASTIDREN (fig. III. ziduri de sprijin etc. cu temperaturi medii anuale de 10-11 o C si precipitatii între 460-550 ml (vezi harta din fig. Tabelul III 2 CARACTERISTICI TEHNICE PENTRU GEOTEXTILELE PRODUSE ÎN ROMÂNIA Caracteristici la tractiune (longitudinal) Material masa g/cm2 Cleme stripp*5 Cleme grab Cleme 50cm Rezistenta la sfâsiere Cleme 50 cm Ls (mm) 30*3 25*3 10*3 Ls (mm)*2 40*3 30*3 20*3 2x10-1 8 1.2). 2.5x10-1 10 Permeabilitate la apa (cm/s) F F F Fs e (%) e (%) e (%) (daN) (daN) (daN) (daN) MADRIL Pes D 300 MADRIL Pes D 400 MADRIL Pes D 500 MADRIL 2 300 MADRIL 2 400 36 50 66 25 35 70 70 70 80 80 42 100 110 70 70 70 550 800 >1000 40 40 40 70 80 90 - kn kp .1) prins între doua straturi de geotextil TERASIN 200-400 sau NETESIN 300. III. Prefabricatul este destinat utilizarii în drenajele verticale înguste si realizarea suprafetelor drenante la diverse tipuri de lucrari (pereti.1.a) Benzile drenate prefabricate alcatuite dintr-un miez profilat din PVC plastifiat învelit cu geotextil TERASIN 200.

5 7 120120.20-10 50-80 10-30 >1000 .5 2.7 ALPHA G 392.5 5.5 10 18 18 10 20 30 40 10 50 65 3.3 ALPHA M 240.300 12070-50 100 >1000 260 30 20 50 30 30 50 80 70*1 90*1 120 170 190 350 600 700 70*1 95*1 90 90 30 30 25 20 14 16 25 30 20 25 40 50 <10*3 60 60 60 60 60 60 60 60 20-10*3 1x10-1 >210 >200 3x10-1 >200 >200 >200 >200 2x10-1 >200 >200 2.3 2.500 70-50 60-150 20-10*3 40-20*3 6x10-2 90 >1000 140.0 - >200 2.400 70-90 80-50 80-90 10-5*3 30-20*3 5x10-2 40 80 >1000 14060 130120 150130 70 65 55 70 30 20 20 30 20 50 65 30 93 50 40 90140 90180 90220 25 40 45 65 5 40 20 130.6 TIFON MADRI-FOR 400-700 (geotextil 45 60-70 80100 70150 80200 3.0 100 140 200 3 - 80 - - - - - - 5 5 3.5x10-2 15*4 15*4 2*4 - 900 .500 80-50 60-90 20-10*3 40-30*3 8x10-2 70 >1000 120.5 2 120 160 >1000 >1000 >1000 - 70 60 15 10 7 - 25 40 - 60 60 - >200 6x10-2 6x10-2 2.MADRIL 2 500 MADRIL PM 300-600 MADRIL PV 200-600 MADRIL M 300-600 MADRIL V 300-600 TERASIN 200 N TERASIN 400 N TERASIN 600 N TERASIN 800 N TERASIN 200 I TERASIN 400 I TERASIN 600 I TERASIN 800 I NETESIN 300 NETESIN 550 NETESIN 550 I TERAZON NETEZON ALPHA U 246.

35* 14 .85 .0 2.72 2.41 0.35 28.55 Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Institutul de cercetari textile Bucuresti TERASIN 200 N TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN TERASIN 400 N 600 N 800 N 200 I 400 I 600 I 800 I .4 2.35* Producator MADRIL Pes D 300 MADRIL Pes D 400 MADRIL Pes D 500 MADRIL 2 MADRIL 2 MADRIL 2 300 400 500 Întreprinderea NETEX Bistrita Întreprinderea NETEX Bistrita MADRIL PM 300-600 MADRIL PV 200-600 MADRIL M MADRIL V 300-600 300-600 Întreprinderea NETEX Bistrita 1.70 11.06 0.60 7.4 2.85 .65 34.0 2.18 0.17 13.38 0.7 28 .08 0.39* 1.55 16.0 14.56 0.4 2.0 2.14 0.85 16 .4 2.11 0.06 0.19 0.3 CARACTERISTICI DE PRODUCTIE PENTRU GEOTEXTILE PRODUSE ÎN ROMÂNIA Material masa g/cm2 Latime Energie de Pret înglobata livrare (lei/m2) 2 (Kgce/m ) (m) 24 2. *2 – lungime de sfâsiere la alungire maxima.4 2.0 12. *3 – sfâsierea nu se propaga.compus) *1 – transversal.4 2.11 1.4 2.39* 0.0 2.0 0. *5 – STAS 6143/70 Tabel III.90 11.08 0.0 2.56 0.0 2.4 2.3.3.17 21.75 7.09 2. *4 – viteze aparente.28 0.80 10.95 17.20 23.4 2.0 2.7 22 .

C.20 1.0 32.20 1.0 4.NETESIN 300 2.0 21. Terasin 6.7 ALPHA G 392.00 de prelucrare 550 .20 0.24 9.075 - 11.A 389 431 ** 7 9 ** 15 100 100 ** 575 100 100 ** 10 15 Terasin 3. – Bucuresti.B Panouri drenate Coop.8** 0.82 0.40 0.50 NETEZON ALPHA U 246.98 25.4 GEOTEXTILE COMPUSE CARACTERISTICILE PREFABRICATELOR DRENATE PRODUSE ÎN ROMÂNIA Tipul Capacitatea de Tip filtru debitare la Pret Greutatea Grosime Latime Lungime gradient i = g/ml mm mm m 1 (cm3c/s) var.0m2) * Întreprinderea 25.20 Chimica Rm.700 .6 TIFON 2.10 I 200 (l=100mm) * Caracteristici dimensionale Producator Benzi drenate prefabricate var.75 43.C. MADRI-FOR 400-700 1.T.38 6.8** 0.8** 0.3 ALPHA M 240.35 55.50 Vâlcea I 200 (l=100mm) lei/ml Terasin I sau N 200 540 (l=1.0 34.4 Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea Munca Textila Bucuresti Întreprinderea de textile netesute Râmnicu Vâlcea Întreprinderea Munca Textila Bucuresti NETESIN NETESIN 550 550 I 1.60 (geotextil compus) * Preturi informative statie pilot I.29 0.0 TERAZON 2.20 1. ** kwh/m 2 Tabelul III.0 0. Metalo26.T.20 1.6 1.0 21.90* Combinatul fire sintetice Iasi Întreprinderea Munca Textila Bucuresti Statie pilot I.6 0.

10 1100 _ _ 25.20 0.955 28.01 0.Pret informativ în faza semiindustriala ** .08 .923 19.0.6 200-1200 0.0.2 .01 0.6 .5 Folie poliesterica 0.4 200-800 _ 19.923 18.08 200-1000 (pantalon) 0.3 (pantalon) A22FMA/002 200-4000 (pantalon) 0.15 A54EFB/001 0.08 200-1000 (pantalon) 0.00 _ IPMP – Iasi IPMP – Focsani .4 -0.80 Folie de polietilena de joasa densitate Folie de polietilena de înalta densitate 7000 F 200-1000 0.5 FOLII DE POLIETILENA SI pvc EXISTENTE ÎN FABRICATIE ÎN ROMÂNIA – 1984 Denumire Tip Grosime Latime de Densitate g/cm3 Pret lei/kg (mm) livrare Fabrica furnizoare IPMP – Iasi IPMP – Buzau IPMP – Bucuresti IPMP – Focsani IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Buzau IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Iasi În curs de asimilare la IPMP – Bucuresti IPMP – Buzau IPMP – Iasi Folie de polietilena de joasa densitate A23 FN/035 0.02 200-500 _ _ Folie PVC plastifiata Folie PVC plastifiata (calandrare) Placi PVC sau 0.Caracteristici ale miezului profilat.-400 sau Netesin 300 * . lei/m2 Mase plastice Buzau Tabelul III.2 .0.

3 si III. 4. brun-roscate.3. 2. brune podzolite cu temperaturi medii anuale de 8-10o C si precipitatii de 550-700 ml. 3.polietilena (Extrudere) 2. III.2. Tabelul III.3 mm . Reteta pentru zona III Dadylis glomerata (golometul) – 40% Festuca pretonsis (paiusul) – 30% Trifolium pratersis (trifoiul) – 30% 15 g/m2 10 g/m2 10 g/m2 35 g/m2 Zona III – este situata pe solurile brune podzolate. În tabelele III.5 si III. 1.4 sunt înscrise principalele caracteristici tehnice si de productie pentru geotextilele prezentate la pct.2. are temperaturi medii anuale pâna la 8 o C si precipitatii mai mari de 700 ml. Retete pentru zona II Dadylis glomerate (golometul) – 50% Bromus inermis (obsiga) – 35% Medicago stavia (lucerna) – 15% 15 g/m2 10 g/m2 5 g/m2 30 g/m2 Zona II este situata în arealul solurilor cenusii. În tabelele III.6 sunt prezentate principalele geomembrane prefabricate (folii din mase plastice) produse în tara noastra.6 CARACTERISTICILE FOLIILOR DE POLIETILENA SI PVC CU GROSIMI DE 0. respectiv caracteristicile acestora.

70 450 % 550 min. antierozional.80 daN/cm2 min.conducte de colectare perforate învelite în geotextil filtrant. . covor. Denumirea caracteristicii UM Valori min. GEOMEMBRANELOR ŞI PREFABRICATELOR DRENANTE ÎN LUCRĂRI DE CONSTRUCŢII Tipuri de lucrări Funcţii Utilizări Ramblee Dren. filtru. 180 Rezistenta la 1.drenuri în perioadă de consolidare. Impact daN/cm2 min. sfâsiere -longitudinal -transversal 3. separator. Alungire la rupere -longitudinal -transversal 4.Nr. 160 min. armare. . 900 gr [top] ANEXA IV UTILIZĂRI CURENTE ALE GEOTEXTILELOR. .drenuri orizontale între corpul rambleului şi terenul subiacent saturat. crt. membrană supusă la întindere . . tractiune -longitudinal -transversal Rezistenta la 2.drenuri de pietriş învelite în geotextil filtrant.

separator. . .masive de pământ armat.dren de intercepţie în corpul digului sau barajului. . .covor antierozional pe pantele expuse. covor antierozional..element de separare între stratul de protecţie din piatră spartă şi corpul rambleului de pământ.învelirea drenurilor de pietriş.element de armare în vederea sporirii stabilităţii rambleului. filtru. armare . covor antierozional.element supus la întindere. antierozional.strat filtrant sub protecţiile de suprafaţă ale taluzurilor. covor. .armarea taluzurilor laterale ale platformelor. .prevenirea perforării geomembranelor. .prevenirea eroziunilor de suprafaţă. platforme rambleiate Armare. . Diguri şi baraje de pământ Dren. element absorbant . halde de steril Filtru. . . Iazuri. dren . separator.protecţia paramentului aval. plasat peste straturile cu consistenţă scăzută Umpluturi.consolidarea .accelerarea drenării şi consolidării corpului platformelor. .element de separare între corpul rambleului şi terenul subiacent moale.

.învelirea drenurilor de evacuare.taluzuri consolidate şi protejate cu geotextile. drumuri secundare Armare. separator .separarea sistemului rutier de pământul subiacent moale. . separator. . Ziduri. antierozional. . dren .consolidarea terenului de fundare cu consistenţă redusă Îmbrăcăminţi rutiere pe teren moale.drenarea terenului de fundare saturat.saltele de protecţie din geotextile umplute cu pământ sau beton. armare . filtru. .element antierozional prevăzut la suprafaţa taluzului.ziduri de pământ armat cu geotextile. .traversarea zonelor cu straturi moi. în scopul prevenirii extinderii fisurării .strat filtrant între protecţia de suprafaţă şi masivul de pământ. Ramblee şi diguri perimetrale ale haldelor Filtru.. covor.filtre orizontale.colectarea şi eliminarea lichidelor şi gazelor acumulate sub geomembrane. container. Stabilizarea şi protecţia taluzurilor versanţilor Filtru.geotextile aşternute peste îmbrăcăminţile vechi fisurate. armare. container . . membrană supusă la întindere. construcţii de sprijin Armare. Refacerea îmbrăcăminţilor rutiere Element de ranforsare .elemente de armare în zona taluzelor rambleelor sau debleelor. .

traversarea/rigidizarea zonelor cu material moale sau cu goluri de sub geomembrane . . . Drenuri Filtru . element de ranforsare .filtru între stratul de consolidare din piatră spartă şi stratul de pământ. Regularizări de cursuri de apă.colectarea şi eliminarea apei şi gazelor acumulate sub geomembrane.saltele sau saci din geotextile umpluţi cu pământ.. Dren-filtru . Canale de debleu Filtru . iazuri. . membrană . element absorbant .filtru între stratul de consolidare din piatră şi stratul de pământ Căi ferate (noi sau refăcute) Separator.separarea a două straturi rutiere suprapuse. .învelirea drenurilor din pietriş.filtru între dale şi stratul de pământ (înlocuitor al filtrului invers). armare. Canale în rambleu Filtru. Căptuşirea lacurilor de acumulare în scopul prevenirii pierderilor de apă Membrană supusă la întindere.protecţie antierozională.prevenirea perforării geomembranelor. .armarea balastului şi repartizarea încărcărilor. . covor antierozional container .element de separaţie între rambleu şi terasamentul de balast. .înlocuitor al filtrelor inverse. lacuri de acumulare Filtru. .straturi filtrante în cadrul protecţiilor de taluzuri la rambleele feroviare.rigidizarea pământurilor moi sau a celor nisipoase.element de protecţie împotriva colmatării tuburilor.

. [top] ANEXA V ALEGEREA GEOTEXTILELOR 1. Geotextilele se vor defini pe baza urmatoarelor criterii: 1.1. Turnarea betonului sub apă şi protejarea betonului proaspăt Conteiner . 1.prevenirea erodării şi/sau deplasării dunelor de nisip Dune de nisip Covoare antierozionale. Criteriul “M” – materie prima si tehnologie de realizare. Criteriul “k” – permeabilitate la apa. în scopul prevenirii eroziunii şi afuierii în jurul fundaţiilor aflate sub apă. precum şi pentru fundarea pe pământuri instabile.1. în scopul prevenirii eroziunii şi afuierii. porturi maritime Conteiner .4. Notă: La unele lucrări la care se impune ranforsarea masivelor de pământ se pot utiliza amestecuri de material granular cu fibre sau fire individuale (Texsol).1.prevenirea eroziunilor ţărmurilor maritime. 1.bariere de nisip pentru dune. Criteriul "R" – comportare la solicitari de întindere.2.1.3.1. .saci de geotextile umpluţi cu pământ. porturi maritime Filtru .turnarea sub apă a saltelelor şi fundaţiilor din beton. 1. Criteriul “G” – grosimea si masa geotextilului.1.5. Ţărmuri. 1. . Criterii de caracterizare a geotextilelor 1.1.Ţărmuri. ecrane .filtru între materialul de pe ţărm şi stratul de protecţie din piatră spartă .saltele de geotextile umplute cu pământ. Criteriul “S” – comportare la sfâsiere.

1. Marimile exacte ale valorilor respective se pot obtine numai din diagramele de variatie stabilite pentru fiecare material. Clasele fara acoperire urmeaza sa fie utilizate în momentul aparitiei unor materiale cu caracteristici corespunzatoare valorilor limita înscrise. 1.2. în variatia caracteristicilor cu încarcarea se include si influenta tipului de material. criteriul “G” contine 6 clase iar criteriile “R” si “S” si “k” câte 12 clase. fiecare criteriu împarte în clase domeniul de variatie al caracteristicii respective. 1. CRITERII DE CARACTERIZARE A GEOTEXTILELOR • • • • • • CRITERIUL "M" – materie prima si tehnologie de realizare CRITERIUL “G” – grosimea si masa geotextilului CRITERIUL “R” – comportare la solicitari de întindere CRITERIUL “S” – comportarea la sfâsiere CRITERIUL "kn" – permeabilitatea normala pe plan CRITERIUL "kP" – permeabilitate în plan . Pentru caractersticile care variaza în raport cu încarcarea aplicata normal pe planul geotextilului sunt înscrise fie valorile la încarcarea de referinta p 0 si încarcarea p = 1. Precizarea se impune deoarece în toate cazurile. care defineste eficienta filtranta a materialelor. 1. kp – permeabilitate în planul geotextilului si transmitivitate. Criteriile de caracterizare sunt prezentate sub forma de tabele în cuprinsul prezentei anexe. La fiecare criteriu marimile sunt înscrise crescator astfel încât întotdeauna clasa I cuprinde valorile minime ale marimii respective.5.6.0 daN/cm2 (criteriul “G”) fie numai la încarcarea de referinta p 0 (criteriul "k"). 1. Criteriul “M” contine 5 clase (limitarea est eimpusa de variantele în care se realizeaza produsele românesti).6. reprezentând media valorilor respective pentru geotextilele specificate în anexa II. 1. este prezentat în anexa II prin modul de apreciere a functionalitatii filtrante a acestora. Prin încadrarea caracteristicilor geotextilelor în clasele de marimi corespunzatoare se obtine un mod de clasificare al materialelor în raport cu scara valorilor fiecarei caracteristici. Criteriile cu 12 clase contin o serie de valori neacoperite de geotextile produse în România însa la data elaborarii prezentelor norme.0 daN/cm2 sunt aproximative.4.kn – permeabilitate normala pe planul geotextilului si permitivitate. Valorile corespunzatoare încarcarii p = 1. Criteriul referitor la capacitatea geotextilelor de a retine debitul solid.3. Criteriul “CR” – capacitate de retinere a debitului solid. 1.

Conditiile impuse de specificul lucrarilor se refera la aspecte legate de: . Un geotextil nu este definit printr-o clasa unica. conform principiului de mai sus.2.1. Alegerea geotextilelor 3. 2. 1.1. Alegerea geotextilului indicat a fi utilizat într-o anumita lucrare va tine seama de solicitarile corespunzatoare functiilor pe care le îndeplineste geotextilul (criteriul “F”) si de conditiile impuse de specificul lucrarilor.însemnatatea constructiei – conditia “A” .existenta unor solicitari mecanice.7. Fiecare conditie este împartita în 2-3 categorii dupa specificatiile ce pot fi considerate în fiecare caz.durata de exploatare – conditia “B” . 2. S. El este reprezentat printr-o combinatie a claselor ce definesc caracteristicile lui. Conditii impuse de specificul lucrarilor 2. altele decât cele functionale asupra geotextilelor – conditiile “D” si “E”. În cuprinsul anexei de fata este expusa clasificare principalelor geotextile prezentate în anexa III.9. G. . Pentru criteriile “G” si “S” acolo unde încadrarea geotextilelor în raport cu încarcarile la care se refera criteriile amintite nu poate fi facuta într-o singura clasa. pentru fiecare varianta sortimentala. kp. R.posibilitatea efectuarii unor reparatii la lucrarile care înglobeaza geotextilul – conditia “C” . kn).8. 3.• CRITERIUL “F” – Functionalitatea CONDITII IMPUSE DE SPECIFICUL LUCRARILOR • • • • • CONDITIA “A” – însemnatatea constructiei CONDITIA “B” – durata de exploatare CONDITIA “C” – posibilitati de interventie si reparatii CONDITIA “D” – solicitari mecanice la punerea în opera CONDITIA “E” – solicitari mecanice accidentale în exploatare. 1. încadrarea se face în doua clase corespunzatoare valorilor respective. toate acestea corelate cu caracteristicile materialului textil (criteriile M. 1.

a conditiilor de permeabilitate si retinere a particulelor solide pe baza dimensiunii porilor si a granulelor materialului protejat.3.1. Verificare prin calcul Se prezinta metodele de verificare prin calcul a eficientei filtrante si a eficientei drenante corespunzatoare functiilor respective îndeplinite de geotextilele în diferite lucrari. Eficienta filtranta a unui geotextil. fie prin verificarea satisfacerii. se va determina fie prin verificarea capacitatii de retinere a debitului solid (anexa II la prezentul act normativ). de catre materialul textil. Pentru celelalte functii. În cazul prezentat rubricile însemnate cu o steluta se completeaza în faza de predimensionare a lucrarii iar cele cu doua stelute dupa efectuarea calculelor si testelor de laborator specific lucrarii respective. metodele de verificare prin calcul necesita corelarea rezultatelor de rezistenta asupra geotextilelor cu solicitari reale din exploatare. ales conform recomandarilor de la punctele 1-3. Astfel: dupa Schober si Teindl (1979) • • CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL Pes D CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR TERASIN I (impregnat) CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR TERASIN "N" (neimpregnat) CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL M CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL V CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL PM CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR MADRIL PV CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR NETESIN CLASIFICAREA GEOTEXTILELOR ALFA • • • • • • • Tabelul V.1 se da modelul de fisa de alegere a geotextilului utilizabil în realizarea unei saltele drenante în zona aval a unui baraj de pamânt omogen.2.1. Model de fisa de alegere a geotextilelor LUCRAREA (principale date din proiecte) Conditii impuse de lucrare A B C D E M Criterii de caracterizare a geotextilelor G R S kr kP F Cr . În tabelul V. 4. 4.

d) .latime ampriza 58 m .5 aval m2=2.criteriul de retinere (4) .criteriul de permeabilitate (5) În aceste formulari d50.cota apei amonte h = 10 m * * * * * * ** minim clasa * * ** ** * ** 2 3 2 2 1 3 5 r2 5 d7 9 12 2 da (f.criteriul de permeabilitate kgeotextil > kpamânt (3) dupa Giroud (1981) . O95 si U sunt: D50 – dimensiunea granulelor ce se gasesc î proportie de 50% în materialul protejat .1 m/zi . (1) b) pentru geotextilele tesute cu t > 2.0 mm (2) .pamânt omogen K = 0.0 .criteriul de retinere a) pentru geotextile tesute si netesute cu .0 m .latime la coronament 4.pante taluze amonte m1 = 2.înaltime baraj H = 12 m .categoria SALTEA DRENANTA LA BARAJ DE PAMÂNT . O90.

Pentru pamânturi cu granulozitate uniforma U < 5 Pentru pamânturi cu granulozitate medie 5 < U < 15 Pentru pamânturi cu granulozitate foarte neuniforma U > 15. L = lungimea de curgere între punctele de intrare si iesire a apei din drenul textil (cm). ∆h = pierderea de sarcina hidraulica între punctele de acces si de iesire a apei din drenul textil (cm. Qpamânt se stabileste prin relatiile uzuale de calcul Qgeotextil se stabileste conform relatiei (cm3/s) (8) (m3/s) (8') în care tp = grosimea geotextilului la o încarcare normala pe planul sau “p”. Verificarea capacitatii de drenaj a unui geotextil presupune compararea valorii debitului de apa ce urmeaza a fi drenat cu valoarea debitului de apa ce poate fi condus de geotextil în planul sau. . O95 – dimensiunea porilor ce retin 90%. apa). 4. se va considera încarcare maxima exercitata de masivul de pamânt asupra geotextilului (cm). Eficienta drenanta.O90. kp = coeficientul de permeabilitate în plan al geotextilului corespunzator încarcarii “p” (cm/s). col. l = latimea fâsiei de geotextil (cm). respectiv 95% din cantitatea de granule retinute pe geotextil (porometrie efectuata prin metoda cernerii uscate pusa la Ogink în 1975) U – coeficient de neuniformitate al pamântului (6) cu d60 – diametrul granulelor ce se gasesc în proportie de 10% în pamântul studiat (diametrul efectiv).2.

Pentru calculul suprafetei libere a apei infiltrate se va folosi formula (10) data tot de Numerov.2.35 0. Pentru ca drenul din geotextil plasat în avalul amprizei barajul sa-si poata îndeplini functia este necesar ca valoare debitului “q” pe o unitate de latime de dren. dedusa din relatia (9) sa fie mai mica decât debitul preluat de drenul textil pe latime de 1 m.28 0.1 si fig.42 0.87 6 0.73 2.5 0.89 8 0. Deci: Exemplu de calcul .2.93 0.44 1. m1 f1 f2 cu x si y coordonate curente (y = 0…h) iar.2.θ∆ = transmisivitatea geotextilului la incarcarea “p” (cm 2/s).V. Debitul infiltrat prin baraj (fig. V. F1 si F2 functii de m1 si 0 0 0.0 marimi ale caror valori se pot lua sin diagramele prezentate în fig.92 10 0.80 4 0.85 5 0.V.33 1 0.69 2 0.41 0.77 3 0.3) se poate calcula conform relatiei (9) data de Numerov: (9) în care f1 si f2 sunt functii de m1 ale caror valori sunt prezentate în tabelul V.37 0. (10) Tabelul V.38 0. Exemplu de proiectare Dren de geotextil sub baraj de pamânt omogen.41 0.40 0.42 0.

Din relatia (8) rezulta pentru o latime de dren l = 1 m. Având în vedere grosimea geotextilelor (de ordinul mm) pentru asigurarea curgerii în cazul în care ampriza se considera orizontala este necesara prelungirea saltelei drenante.2. Astfel lungimea totala a saltelei de geotextil va rezulta (L1 + L2 + 0.Presupunem un baraj de pamânt omogen cu K = 0.2.2 m si L1 = 5. . Din tabelul V.5 m.37. 0. h = 10. Curba de depresie. pentru m1 = 2. M1 = 2. În figura V. Rezulta L 2 = B – m1 h – L * = 8 m Grafic ∆h = 4 si calculând pe x cu relatia (10) obtinem xy-∆h = 21.0 m. va avea alura din figura V. f2 = 0.1 m/zi asezat pe un teren impermeabil.002 1/s/m.0 m.2. Se recomanda ca unghiul “α” sa fie maxim 1.77 Din formula (9) rezulta si q = 0. b = 4. la care se prevede un drenaj din geotextil plasat pe sesimea aval a amprizei. În cazul ales se propune α = 45o. Având în vedere neregularitatile suportului la pozarea saltelei drenante de geotextil se recomanda sporirea lui L1 cu min.8 m.0.0 m. Se stabileste L* = 25. calculata conform relatiei (10) si diagramelor din figura V. H = 12.0 m.0 m. înclinat fata de ampriza cu unghiul a pâna la intersectarea suprafetei libere a apei de infiltratie. m2 = 2.5 x unghiul taluzului aval cu orizontala.6 m) egala cu 14.1704 m3/zi/m = 0.4 m.0 m. Accesul în dren conform relatiei: ldr = X0 – L* (11) va fi ldr = 0.3 se prezinta schematizata sectiunea barajului propus cu urmatoarele caracteristici geometrice: B = 58.5 se stabilesc F1 = 0.1 si figura V.5 m.

θ = transmisivitatea geotextilului (cm2/s) Q = debitul pe care-l poate drena geotextilul (cm 3/s) L = lungimea de curgere între punctele de intrare si iesire a apei în si din geotextil (cm) H = pierderea de sarcina hidraulica (cm). PRINCIPII DE DEPOZITARE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ 1.m. O astfel de permeabilitate în plan o au geotextilele care conform criteriul "g" au grosimea de minim t = 0. deci un geotextil care la criteriul "kp” se încadreaza în clasa 12. rezulta θ = 7 cm2/s. În aceste conditii se va alege un geotextil cu transmisivitate θmin= 7. Din punct de vedere al solicitarii la compresiune. [top] ANEXA VI RECOMANDĂRI PRIVIND EXECUŢIA LUCRĂRILOR CU GEOTEXTILE A.3) aflat la cca 4 m sub rambleu deci p = 0. materialul textil est eîncarcat maxim în punctul A (fig. Un astfel de geotextil va trebui sa aiba k p > 16. deci minim clasa 5. Analizând caracteristicile geotextilelor produse în tara noastra rezulta ca nici unul dintre produsele românesti nu poate prelua debitul afluent decât daca salteaua se va realiza din 2 sau 3 straturi de geotextil. RECEPŢIA GEOTEXTILELOR.7 – 0. suprapuse. Considerând Qmin = 0. V. ales conform celor expuse anterior.8 daN/cm2.002 1/s.fie Madril V 600 în 1-2 straturi de asemenea diferentiat în raport cu încarcarea “p” si gradientul curgerii.35 cm. determinarea caracteristicilor fizice şi mecanice ale acestuia. Recepţia Fiecare lot de geotextil livrat pe şantier trebuie însoţit de un certificat de calitate.1. în funcţie de importanţa lucrării şi de cantitatea de geotextil utilizată. solicitare care influenteaza grosimea geotextilului si implicit transmisivitatea sa.6 cm/s (k = 20 cm/s). Controlul de calitate Controlul de calitate cuprinde stabilirea elementelor privind identificarea produsului şi. 1. după caz. Se vor alege: .fie Madril Pes D 500 în 2-3 straturi diferentiat în raport cu încarcare de compresiune “p” si gradientul curgerii . .

Încercările se efectuează în laboratorul de şantier sau în laboratoare de specialitate.2.2. Se va determina. În funcţie de dimensiunile şi masa lor.2. verificarea calităţii necesită.2.2.2. 1. Astfel pentru lucrările din categoria de importanţă 2 (anexa V) se vor preleva probe pentru verificări la fiecare 1000 m2 de material textil. panouri etc.2. care au fost deteriorate.2. ţinând seama de volumul şi particularităţile lucrărilor. Manipularea 1.2.3. Determinările se vor efectua conform normelor tehnice respective.1. accesul prafului de pe şantier etc. geotextilele sunt livrate sub formă de suluri. precum şi impurificarea.1. Caracteristicile fizice şi mecanice 1. 1. frecvenţa şi dimensiunile probelor prelevate pentru încercări se stabilesc în funcţie de rolul geotextilelor în lucrare. În majoritatea cazurilor.2.1. de natura.1. 1.1. prin examinarea etichetelor aplicate pe baloturi.1. se vor folosi mijloace de manipulare şi transport corespunzătoare. sulurile pot fi deplasate manual. 1.1. determinarea altor caracteristici. pe probe prelevate prin sondaj. 2. rezultatele fiind comparate cu valorile din fişele care însoţesc produsul.2.1.1.1. Depozitarea 1. importanţa şi amploarea lucrării. 1. În cazul lucrărilor importante.1. 1.2.1. Natura şi numărul acestor încercări se stabilesc pentru fiecare caz în parte. Condiţiile de depozitare a geotextilului trebuie să asigure punerea în operă conform proiectului. Pentru identificarea produsului se va verifica în primul rând denumirea şi tipul geotextilului livrat.. Pentru geotextilele sub formă de plăci.2.2. precum şi modul de prezentare. 1. Depozitarea şi manipularea 1. Pentru celelalte lucrări prelevarea de probe se va face la fiecare 10000 m2 de material textil.1. 1. pe lângă stabilirea masei.2. În situaţia în care un sul de geotextil a fost afectat printr-o depozitare necorespunzătoare.1.2.1. sau cu utilaje de ridicare şi transport local.2.4.1. de asemenea.1. 1. prin încercări de laborator. expunerea la lumină. înainte de punerea în operă. condiţiile tehnice impuse prin proiect etc.1. evitându-se umezirea şi îngheţul produselor.2. masa utilă a materialului. se vor îndepărta primele rânduri de la suprafaţă.1. Pregătirea terenului .2. Identificarea 1. Numărul.

1.3. Pentru asigurarea continuităţii fâşiilor puse în operă. ţinând seama de lăţimea porţiunilor ce urmează a fi incluse la îmbinări. Pentru tăiere se utilizează cuţite mari bine ascuţite sau foarfeci mari. poziţia lor în plan şi ordinea de aşezare în lucrare.20 m.1. 3. Porţiunea suprapusă la îmbinarea a două benzi vecine de geotextil are lăţimea în funcţie de caracteristicile terenului de bază.1. pantele locale. blocuri sau bolovani etc.5 m.2. terenul pe care urmează a se aşterne geotextilul nu necesită o pregătire specială. Tăierea fâşiilor 3. În majoritatea cazurilor. Orientarea fâşiilor va ţine seama de direcţia solicitărilor ce se vor exercita pe geotextil. în timp ce la un teren slab sau cu suprafaţă neregulată. De regulă. Îmbinarea prin suprapunere 3.1.2. Punerea în operă şi îmbinarea fâşiilor Punerea în operă a fâşiilor de geotextil se face prin aducerea sulurilor pe amplasament şi desfăşurarea lor succesivă. 3. 3.3. 3. 3. marginea tăiată se va suda cu un aparat portativ cu flacără.1. De regulă producătorul este obligat să livreze materialul textil la dimensiunile cerute de beneficiar. Planul de poză. direcţia părţilor suprapuse la marginile benzilor va avea în vedere direcţiile de basculare a materialelor ce se vor aşeza peste geotextil. acestea trebuie ajustate prin tăiere. Pentru un teren bine nivelat şi cu capacitate portantă mijlocie suprapunerea va fi de max. În cazul geotextilelor care se deşiră sau se destramă la locul tăieturii. În cazurile când dimensiunile suprafeţei pe care urmează a se aşterne geotextilul nu corespund cu cele ale fâşiilor livrate.3. 3. 0. în anumite cazuri poate fi necesară distrugerea unei vegetaţii care ulterior s-ar dezvolta sub geotextil. de pantă şi de acţiunea vântului. În principiu stratul suport se va amenaja astfel încât să se asigure continuitatea geotextilului care se plasează deasupra. perforându-l. la stabilirea sensului de suprapunere se va ţine seama de direcţia şi sensul basculării şi aşternerii materialului ce se plasează deasupra lor. 3.3. după o prealabilă nivelare şi eventual îndepărtarea obiectelor ascuţite sau cu muchii tăioase ca rădăcini. În vederea micşorării ricului de deplasare a fâşiilor în porţiunile suprapuse.1.1.4. .3. De asemenea.2. care trebuie întocmit înainte de începerea lucrărilor.3. nivelarea şi profilul acestuia.3. Planul de poză 3. de exemplu. 3.1. 3.2. acestea pot fi prinse din loc în loc.1. geotextilul poate fi întins direct pe suprafaţa terenului natural.1. îmbinarea prin suprapunere nu este indicată în lucrările în care geotextilele au rol de ranforsare (armare).În general.1. Punerea în operă 3. cuprinde dispunerea relativă a benzilor de geotextil.2. lăţimea suprapusă poate fi până la 0. direcţiile de scurgere a apelor etc.2.

3. care va trebui să fie cât mai rezistent la eforturi locale de tracţiune. Alte moduri de îmbinare 3. Îmbinarea prin coasere 3.5. Salteaua astfel obţinută va fi trasă până la amplasamentul prevăzut şi . 0. vântul poate deplasa fâşiile de geotextil pe suprafaţa terenului. se va căuta ca aşternerea stratului acoperitor să se facă imediat după punerea în operă a lor . 3.2. de preferinţă prin coasere. şalandă etc. 3.3. care asigură o bună continuitate atât din punct de vedere necanic. În cazul coaserii este suficientă o suprapunere a fâşiilor pe o lăţime de max.3. 3. Coaserea se poate face pe şantier cu maşini de cusut portative. dacă se respectă condiţiile de calitate şi durabilitate prevăzute în proiect. Îmbinarea prin coasere este recomandabilă în special în cazul utilizării geotextilelor ca elemente de ranforsare (armare).3. pietre.3. Se va interzice cu desăvârşire circulaţia directă a vehiculelor care produc solicitări importante. 3.2.4. de această condiţie se va ţine seama la alegerea firului şi a modelului cusăturii.1.6.10 m. Acţiunea vântului În special în cazul îmbinărilor prin suprapunere. în consecinţă. cât şi hidraulic. Zona cusută nu trebuie să aibă o rezistenţă mecanică mai mică decât rezistenţa fâşiilor ce se îmbină. În funcţie de natura lucrării şi de condiţiile locale pot fi utilizate şi alte moduri de îmbinare a fâşiilor de geotextil. în general.3. cum sunt vehiculele pe şenile.3. 3. pe un ponton sau o navă corespunzătoare (şlep.5.2. În diferite situaţii pot fi folosite benzi adezive. Dacă fâşia de geotextil rămâne la suprafaţă. afectând continuitatea acestora. Punerea în operă a geotextilelor în apă În cazul amplasării geotextilelor pe fundul apei. Circulaţia va fi interzisă şi în cazurile în care relieful terenului peste care a fost plasat geotextilul este neregulat. În anumite cazuri.3. cilindrii compresori cu came sau netezi sau vehiculele cu bandă metalică rigidă (căruţe). procedeul termosudării sau alte metode.3.3. 3. 3. 3. scoabe metalice sau prin alte măsuri.în caz contrar acestea pot fi fixate provizoriu pe teren cu bolovani.2. care evită desfacerea cusăturii în cazul ruperii firului.).2. În general. se va proceda în prealabil la asamblarea unei suprafeţe cât mai mari. Îmbinarea cu agrafe metalice necesită utilizarea unor agrafe inoxidabile. diferite cleiuri.3. Circulaţia utilajelor şi vehiculelor 3. sau într-un atelier specializat. această eventualitate trebuie avută în vedere în cazurile respective la alegerea tipului de geotextil.3.3.2.5.3. se recomandă o cusătură cu fir dublu. precum şi circulaţia animalelor mari.2.3.1.3. pe unele porţiuni din lucrare este necesară circulaţia provizorie a vehiculelor direct pe geotextil aşternut. acestea nu asigură rezistenţe mecanice la nivelul celor ale îmbinărilor prin coasere. neacoperită (de exemplul în cazul depozitelor deschise).1. în limita posibilităţilor locale. ea se va ancora la margini prin îngropare într-un şanţ care se va umple cu pământ compactat.

1.). . În asemenea cazuri se vor utiliza geotextilele cu rezistenţe la solicitări locale (tracţiune.3. . în special la lucrările rutiere. blocuri .1. . . În sistem. Săparea mecanizată a tranşeei. evitarea degradării fâşiilor desfăşurate şi neacoperite.1. Punerea în operă a materialului acoperit 4. cusăturilor etc. Se recomandă ca primul strat deversat să nu fie mai gros decât cel definitiv.imersată cât mai rapid prin lestare. asigurând permanent scurgerea apelor infiltrate. balast etc.2. direct peste geotextil. În majoritatea cazurilor.1. Tranşeele drenante fără tub colector sunt alcătuite dintr-un corp drenant din material granular învelit cu geotextil (fig. se va executa pe tronsoane. pentru a se evita solicitările prea mari asupra materialului aflat dedesubt. VI. învelirea corpului drenant cu geotextil şi umplerea tranşeei cu material local.1.1).modul de desfăşurare a sulurilor.protecţia geotextilelor împotriva acţiunii vântului. 3. Se vor avea în vedere cel puţin următoarele aspecte: . inclusiv îndepărtarea corpurilor străine cu forme neregulate. Tranşee drenante fără tub colector 1. În cursul desfăşurării acestor operaţiuni se va ţine seama de curenţii locali. de colectare şi transport a debitului.anrocamente. materialul acoperitor se pune în operă în flux continuu. Grosimea finală se realizează apoi conform proiectului.pregătirea terenului. cu ajutorul unui buldozer. 1. imediat după aşternerea pe teren a geotextilului.2.. valuri.dimensiunile şi direcţiile suprapunerilor.modul de îmbinare . aşternerea geotextilului.7. sfâşiere) cât mai mari. 4. RECOMANDĂRI TEHNOLOGICE DE EXECUŢIE PENTRU LUCRĂRI REPREZENTATIVE 1. geotextilul are funcţia de filtru iar corpul din material granular. sau se va aşterne mai întâi. Execuţia tranşeelor drenante de acest tip cuprinde următoarele operaţiuni: săparea tranşeei. vârtejuri etc. B. Controlul punerii în operă În funcţie de condiţiile specifice fiecărui şantier prin controlul punerii în operă a geotextilelor se va verifica modul în care au fost îndeplinite prevederile proiectului în acest sens. 4. . din aval spre amonte.se va urmări ca prin căderea acestora sau ulterior să nu se producă perforaţii ale materialului (dacă terenul suport este moale) sau tăieturi ale acestuia (dacă terenul suport este dur). Lucrări de drenaj 1.1.restricţia de circulaţie pe geotextil. În cazurile când peste geotextil se deversează materiale cu fragmente mari şi de formă neregulată . Un nou tronson se va executa numai după ce precedentul a fost umplut cu corpul drenant.1. un strat intermediar cu granulaţie mai mică (pietriş. pozarea materialului granular.

5-4 m.4.2.2.1. Completarea umplerii tranşeei cu material local până la nivelul terenului.4. Aşternerea filtrului textil. 1. Învelirea corpului drenant cu materialul textil. uneori. În acest caz lungimea fâşiilor va fi egală cu: perimetrul secţiunii drenante + (20-30 cm).1.5.4. se poate realiza prin sisteme de drenuri de diferite tipuri.1. prin ancorare cu scoabe recuperabile (la distanţe de 1.0 m) sau alt sistem. lăţimea maximă a tranşeei excavate fiind de 20-40 cm (fig. este de 1. 1. drumuri etc. transportul şi evacuarea apelor de infiltraţie şi coborârea nivelului liber al apelor freatice. 1. În cazul în care se doreşte suplimentarea capacităţii de colectare şi transport. Adâncimea drenurilor.1. În cazul adâncimilor mari de drenaj. fie cel realizat cu corp drenant din prefabricat de mase plastice şi filtru geotextil sau. iar lăţimea acestora va fi egală cu: lăţimea de confecţie a materialului textil + 10 cm sau + (3-5 cm) în funcţie de modul de îmbinare adoptat.2. Drenuri de asanare înguste cu corp drenant şi tub colector pentru lucrări de drumuri.1.2. se va face având grijă ca fâşiile să fie suprapuse astfel încât pământul să nu pătrundă în corpul drenant.1.2. 1. Umplerea tranşeei cu materialul drenant ales conform specificaţiilor normativelor în vigoare elaborate pentru diverse folosinţe ale drenurilor (îmbunătăţiri funciare. 1.5.5-2. Prin dren îngust se înţelege fie drenul realizat cu corp drenant din pietriş şi filtru geotextil.3. colectarea.). pe lângă pereţi. căi ferate şi alte lucrări de construcţii 1. numai din geotextile.1. În toate cazurile filtru textil se va aşterne de la baza tranşeei către partea superioară. fâşiile de geotextil se vor aşterne astfel încât sensul de confecţie al materialului să fie transversal pe tranşeea drenantă. 1. 1. Lăţimea materialului textil va trebui să fie: a) în cazul îmbinărilor prin suprapunere: L = perimetrul secţiunii drenante + 10 cm x numărul de îmbinări + (20-30 cm) pentru suprapunerea de la partea superioară a tranşeei.1. b) în cazul îmbinărilor prin coasere: L = perimetrul secţiunii drenante + (3-5 cm) x numărul de îmbinări + (20-30 cm) pentru suprapunerea de la partea superioară a tranşeei. pe lângă pereţii acesteia. şi 1.1. Operaţiunea de pozare a acestuia se intercalează între operaţiunile descrise la punctele 1.6.4. 1. 1. recomandată în aceste cazuri. interceptarea.7. După modul de amplasare drenurile înguste pot fi: .b).a. Operaţiunea se va executa de preferinţă mecanizat. VI. Geotextilul va fi susţinut vertical.1.8. sistemul poate fi prevăzut şi cu tub colector.1.4. şi VI. Asanarea zonei active a căilor de comunicaţie terestre (drumuri. La drenurile de adâncime mică sau medie fâşiile de geotextil se vor aşterne astfel încât lăţimea de confecţie a materialului să fie perpendiculară pe direcţia tranşeei. căi ferate).2. adecvat în funcţie de adâncimea tranşeei.2.1.1.

de preferinţă direct din mijlocul de transport.7. pentru asigurarea continuităţii lui.4.2.5. d) panourile de dren de 10-15 m lungime se suprapun.2. În cazul folosirii corpului drenant din prefabricate de mase plastice procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) benzile de prefabricat se prind între ele fie prin coasere continuă cu fir sintetic sau prin puncte. pe 20-30 cm. 2. b) deasupra prefabricantului asamblat ca la punctul precedent se întinde al doilea strat filtrant geotextil. înspre axa căii de circulaţie. până la înălţimea prevăzută în proiect. c) se descarcă apoi. 1. Se recomandă ca îmbinarea fâşiilor să se facă prin coasere. având grijă ca fâşiile să fie suprapuse la margini pe 10-15 cm pentru ca pământul să nu intre în corpul drenant de pietriş. b) se aşează apoi tubul gofrat pe fundul tranşeei. să se asigure un strat de material granular de balastieră (balast sau nisip). pietrişul. pe o rază de 10-15 cm. c) panourile de dren se transportă manual la tranşeea îngustă săpată (au greutate de 20-30 kg/bucată) şi se aşază pe peretele dinspre drum al tranşeei. lângă panouri.2.a) drenuri longitudinale. d) se execută apoi învelirea cu geotextil a corpului drenant şi capacul de acoperire... cu sârme prinse de ţăruşi de inventar. c) drenuri pe versanţi 1. Tranşeele de drenuri înguste se execută mecanizat cu echipamentul pentru săpat drenuri* sau alte utilaje similare. avâd axa lor longitudinală perpendiculară sau înclinată faţă de axa longitudinală a căii de comunicaţie.Reactivul" Bucureşti şi . pe acostamente lângă bordură.4. În cazul folosirii corpului drenant de pietriş procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) se aşterne filtrul de geotextil pe pereţii tranşeei săpate.3. în lungul drenului. bătuţi la 20-30 cm de muchia tranşeei. fie prin lipire cu hidrocarbură clorurată produsă de întreprinderile . mecanic. caz în care suprapunerea lor poate fi numai 2-3 cm. f) se recomandă ca la execuţie. Îmbinarea tubului. 1. Cele două filtre se suprapun pe contururi şi se prind prin coasere astfel încât pământul să nu poată ajunge la prefabricat. sau la piciorul taluzului. În cazul în care perforaţiile tubului sunt mai mari ca cele mai mici dimensiuni ale pietrişului este necesar ca tubul să fie învelit cu geotextile.. sub fundul şanţului. care se execută în corpul terasamentului. tubul gofrat învelit cu geotextil.2. şi 3. După terminarea drenului ţăruşii şi sârmele se recuperează.3. .3. 3. şi se întind pe un strat filtrant geotextil.Solventul" Timişoara. având axa paralelă cu axa longitudinală a căii de comunicaţie şi putânduse realiza în această axă. în jurul tubului gofrat. pct.5-2 m. e) se introduce apoi. b) drenuri transversale. se face la suprafaţa terenului. conform STAS 10796/3-79. suspendându-se la cota din proiect la distanţe de 1. fără a se intra în dren.

în funcţie de debitul de apă colectat şi evacuat. b) pentru tuburile din ceramică prin pozarea acestora între două fâşii longitudinale de geotextil. rezultă din condiţia de a nu se forma pante inverse faţă de sensul de curgere a apei. Fixarea geotextilului pe tub se face prin coasere sau cu fretă. Execuţia sistemelor de drenaj cu tuburi constă din: săparea tranşeei pozarea elementului drenant şi a protecţiei filtrante şi umplerea tranşeei. de mai sus. 1.1.4.g) golul dintre panourile de dren şi peretele opus al tranşeei se umple cu pământ rezultat din excavaţie care se compactează. maximă admisă la executarea mecanizată a tranşeei.8. se procedează ca la articolul 1.2. 1. 11 sau 15 cm. Lucrările. 1. asigurând o petrecere a fâşiei de geotextil în lungul generatoarei de 2. se pretează la un grad de mecanizare avansat.3. Protecţia filtrantă a tuburilor se realizează: a) pentru tuburile din material plastic prin învelire anticipată. c) geotextilele vor avea caracteristicile prevăzute în prezentele norme în anexa III. Abaterea locală de pantă longitudinală.2.7. De exemplu pentru o pantă de 5% abaterea locală admisă este de cel mult 5 cm/m. 1.3. care are concomitent rol de corp drenant şi rol de filtru.5. 1. 1. 1. Sistemele de drenaj cu tuburi sunt alcătuite dintr-un element tubular învelit cu geotextil (fig. În cazul drenului executat numai cu geotextil. faţă de profilul longitudinal al drenului.3.3.6. 1. VI.6. tubul reprezintă elementul drenant al sistemului care colectează şi transportă debitele afluente. sau tuburi din ceramică.3). Învelirea tuburilor din material plastic cu geotextil se face pe circumferinţă.3. executată manual sau mecanizat. Sisteme de drenaj cu tuburi pentru lucrări de îmbunătăţiri funciare şi alte lucrări de construcţii.3. de lăţime suficientă ca să asigure învelirea completă a tuburilor.2. Diametrul tubului va fi de 4.2. 1.3. h) execuţia drenurilor cu prefabricat drenant din mase plastice se va face la o temperatură mai mare de +1oC spre a se evita crăparea acestui material care devine casant la temperaturi mici.5. iar geotextilul constituie filtrul de protecţie al acestuia.2. Se utilizează în acest scop tuburi riflate sau netede din material plastic perforate.0 cm. b) tubul grofrat va fi găurit iar suprafaţa găurilor va fi de cel puţin 24 cm 2/m tub. . Funcţional. 8. prin natura lor. Condiţiile de calitate pe care trebuie să le îndeplinească materialele folosite la execuţia drenului îngust sunt: a) se va folosi pietriş sortat 7-60 mm. Săparea şi pozarea tuburilor se face cu utilaje specializate.3. 1.

3.4.2. Înfingerea lancei în teren.6. Sistemele de drenaj pentru accelerarea consolidării terenurilor sunt drenaje verticale realizate cu benzi din geotextil sau benzi drenante prefabricate. prin suprapunerea în lung pe 5-10 cm a fâşiilor. 1.1. conform celor prevăzute la punctele 1. 1. 1.T. Peste aceasta se pozează tuburile care apoi se acoperă la partea superioară cu o altă bandă din geotextil având lăţimea de 30 cm. 1.1. HOES. Succesiunea operaţiunii de execuţie este: 1. 1. Adâncimea drenurilor se adoptă diferenţiat. de scopul urmărit prin drenajul proiectat şi este de minimum 0. Pentru lucrările de îmbunătăţiri funciare sistemele de drenaj se execută cu tuburi riflate perforate învelite cu geotextil sau tuburi de ceramică pozate între două fâşii de geotextil. Acoperirea tuburilor se face prin împingerea pământului rezultat din excavaţie. Pregătirea utilajului pentru înfingere (montarea tamburului cu geotextil. în rigola realizată de utilajul de săpat. 1.4.3.4. Aspectele specifice în lucrările de drenaj pentru îmbunătăţiri funciare sunt următoarele: 1.9.3. Învelirea tuburilor riflate cu geotextil se poate asigura mecanizat cu un utilaj specializat (prototip SUGTC .9. Execuţia presupune înfingerea elementelor drenante în teren într-o reţea de drenaj şi la o adâncime stabilite prin proiectarea sistemului.3.9.4.T. în cazul tuburilor ceramice.9. iar în cazul tuburilor riflate prin piese de racord care se manşonează cu o bandă de geotextil de 10 cm lăţime. 1.3.3.3.7. Fitrul geotextil se înfăşoară pe tubul riflat fie manual.8.4. montarea ghidajelor). lance de înfingere etc.3. 1. Lăţimea drenurilor este de 20-30 cm. Execuţia drenurilor se face mecanizat cu utilajul AVP 1 care se adaptează pentru astfel de lucrări cu anexe de tipul: dispozitiv de înmagazinare a fâşiei de geotextil (tambur).7.80 m.3.3. 202 A. 1.Timişoara).1.1.3.2. acoperirea tubului fiind obligatorie. 1. 1. Săparea tranşeei se execută manual sau mecanizat cu utilaje de săpat şi pozat drenuri de tip E. 1. . fie mecanizat cu dispozitive de înfăşurare.80 m şi de maximum 1.3.9. În cazul folosirii tuburilor de ceramică pe fundul tranşeei se întinde o fâşie de geotextil de 30 cm lăţime.4.3.6. .1. în funcţie de natura pământului. Tuburile se dispun în lungul tranşeei.3. Drenuri fitil pentru accelerarea consolidării terenurilor 1.7.4. MSD etc. Asigurarea continuităţii filtrului geotextil în lungul drenului se face.9. Panta longitudinală de pozare a drenurilor se adoptă în funcţie de natura pământului şi este de cel puţin 3‰ şi cel mult 15‰.3.9. de gradul de umiditate al acestuia. 1. ghidaje de lansare a drenului.2.4.4.5. în tranşee.4. 1.4.8.9.9.

3. numai pe lăţimea părţii carosabile. VI. varianta A).2. Prevenirea degradărilor provocate de îngheţ-dezgheţ". Împrăştierea şi nivelarea agregatelor minerale se face cu autogrederul.3.Lucrări de drumuri. În cazul condiţiilor hidrologice nefavorabile.1.2. Piertişul va vaea dimensiunea minimă a granulelor de 4 mm.4.3. până la taluzuri (figura VI. 2. 2. să fie de 3-5‰. expuse la acţiunea fenomenului de îngheţ-dezgheţ.1. se derulează în lungul drumului cu cel mult 30 m în avans şi se îmbină prin coasere sau termosudare în funcţie de tipul de geotextil.2.4) La drumuri. formată dintr-un strat intermediar de pietriş ciuruit. spre taluz. 1. definte potrivit STAS 1709-75 . Alcătuirea constructivă pentru prevenirea degradării prin îngheţ-dezgheţ a drumurilor (figura VI. Se curăţă şi se nivelează suprafaţa patului astfel încât înclinarea stratului de geotextil.1. nisip sau cenuşi industriiale.3.4.. 2. Strat pentru prevenirea degradării prin îngheţ-dezgheţ a zonei active a drumurilor 2. la distanţe de 10-15 m în lungul drumului. până la taluzuri (figura VI.1.5 m de suprafaţa terenului. 2. între acestea şi geotextil se interpune un strat de 5-10 cm balast. se rupe se va repara cu geotextil de acelaşi tip. Se verifică vizual ca geotextilul să acopere întreaga suprafaţă a patului de pământ. Se aduc sulurile geotextile pe suprafaţa patului. Grosimea minimă de compactare a stratului de agregate granulare.2.2.1.2. sub care nu se produce perforarea geotextilului la acţiunea greutăţilor de deasupra. 2. Agregatele minerale se descarcă din autocamioane. stratul de separaţie din geotextil se va întinde pe întreaga lăţime a platformei. astfel încât înălţimea capilară a apei să fie de cel mult 5 cm. prevăzut între două straturi de geotextil se aplică pe sectoarele de drumuri noi sau care se repară. având grijă ca lama acestuia să nu acţioneze direct pe suprafaţa de material textil.1. în cazul condiţiilor hidrologice mediocre. varianta B).4. se execută straturi de separaţie cu geotextile.1. Straturi de separaţie 2. spre a se evita ruperea.4.1. prin basculare. peste geotextil. Pe timp cu vânt colţurile geotextilului se fixează cu bolovani sau ţăruşi.4.4. Strat de separaţie pentru drumuri (fig. se stabileşte prin încercări efectuate pe şantier. 2. 2.4. 2. Procesul tehnologic de execuţie nu diferă de cel descris la punctul 2.1. Strat de separaţie pentru prevenirea înnoroiri prismei de balastare .1. Extragerea lancei. în funcţie de forma granulelor şi a muchiilor acestora. Când se foloseşte piatra spartă cu muchii şi vârfuri ascuţite.5. 2. scoţându-se fâşii cu lăţimea de 1 m. 0. Această grosime.5). Tăierea benzii drenante la cca. 2. pe sectoarele care corespund condiţiilor hidrologice mediocre şi nefavorabile. Suprafaţa pe care geotextilul dintr-o cauză oarecare. poate avea valori de 15-40 cm. de preferinţă din mers.4.

2.3.1. Geotextilele folosite constituie parte componentă a substratului de repartiţie din platforma căii. 2.3.2. Geotextilele se aplică în zonele în care infrastructura căii este alcătuită din pământuri care au caracteristici ce pot conduce la apariţia înnoroirii, conform tabelului VI.1. Tabelul VI.1 Procent de particule fine P 74

Limita de curgere Tip de pământ Wc %

Indicele de plasticitate Ip %

Grad de compactare %

Argile

10

20

20

50

Argile prăfoase

30

20

90

50

Argile nisipoase

30

20

88

60

Prafuri argiloase

30

20

92

60

Nisipuri argiloase

-

-

-

60

2.3.3. În cazul în care se folosesc geotextile, nu este obligatoriu ca substratul din materiale drenante să respecte regula filtrelor, putând fi alcătuit şi din materiale locale care să respecte următoarele reguli: - procent de parte fină P74 (conform STAS 7582-83) 20%; - grad de neuniformitate, d (conform STAS 7582-83) 10; - diametrul maxim al elementelor utilizate, dm 60 mm. 2.3.4. Prescripţii pentru execuţia manuală. În cazul terasamentelor noi procesul tehnologic de execuţie este următorul: a) peste platforma de pământ compactată la gradul de compactare prescris de obiectul de execuţie se aşterne un strat de 8-10 cm material drenant. După compactarea materialului drenant se aşterne prin derulare geotextilul. Se aştern întâi fâşiile exterioare, apoi cele centrale, astfel încât acestea să acopere la rosturi fâşiile spre exteriorul căii cu minimum 15 cm;

b) petrecerea fâşiilor se va face în mod obligatoriu cu fâşia dinspre axul căii acoperind rostul. În lungul căii petrecerea fâşiilor se va face pe minim 50 cm; c) geotextilul se acoperă cu un strat de materiale drenante până la grosimea prescrisă a substratului. 2.3.4.1. În cazul terasamentelor existente - cale cu joante: Lucrările pregătitoare pe lungimea unui panou de linie, cu restricţie de viteză, sunt următoarele: a) decaparea balastului (în cazul căii cu joante) până la nivelul tălpii; b) tăierea banchetelor până la nivelul viitoarei platforme de pământ; c) pregătirea materialelor; d) introducerea căilor de ripare a cadrului şină-traversă. 2.3.4.1.1. Pe lungimea unui panou de cale se ripează mecanizat, lateral, cadrul şine-traverse şi se înlătură piatra spartă contaminată. 2.3.4.1.2. Se înlătură pământul degradat din zona de contact şi se asigură pantele laterale ale platformei de pământ nou creată, astfel încât să se asigure scurgerea apelor superficiale. 2.3.4.1.3. După redeschiderea liniei circulaţia se va relua în următoarele condiţii: a) în prima zi restricţie de viteză pentru toate trenurile de 30 km/h. După o zi se execută un buraj după care se poate ridica viteza la 50 km/h; b) după scurgerea unui trafic de 100000 tb pentru cale pe traverse de beton şi 150000 tb pentru cale pe traverse de lemn în cazul în care prisma este necompactată sau 50000 tb respectiv 100000 tb în cazul în care în timpul închiderii s-a compactat prisma (în cazul în care calea este consolidată), se execută un nou buraj, după care se poate circula cu viteză normală. 2.3.4.1.4. Orientativ închiderile de linie necesare sunt indicate în tabelul VI.2. 2.3.4.2. În cazul căii fără joante lucrările se execută în acelaşi mod, pe tronsoane scurte, respectându-se prevederile Instrucţiei ,,Calea fără joante", ediţia 1979, anexa VI, privind condiţiile de temperatură pentru executarea lucrărilor. Tabelul VI.2

Lungime de panou

15 m

15-20 m

21-25 m

26-30 m

Timp orientativ de închidere

3 1/2 h

4h

4 1/2 h

5h

2.3.4.3. Pentru execuţia manuală sunt necesare utilajele:

- dispozitive de ripare a cadrului şină-traversă; - buldozere sau alt utilaj de săpat; - autobasculante sau alte utilaje de transport. 2.3.5. Prescripţii pentru execuţia mecanizată 2.3.5.1. În cazul introducerii mecanizate a geotextilelor în cadrul lucrărilor de reparaţie periodică, acesta se introduce în paralel cu ciuruirea balastului de către maşinile grele de ciuruit, cu ajutorul unor dispozitive speciale montate pe maşini. 2.3.5.2. Execuţia se realizează prin anexarea la maşina de ciuruit în spatele lanţului frontal de săpare, a unui dispozitiv (fig. VI.6) (tip I sau tip II) care îndeplineşte rolul de aşternere a geotextilului sub stratul de piatră spartă nou ciuruit, concomitent cu operaţia de ciuruire, sau manual. a) Dispozitivul tip I este compus din două bare pe care se fixează sulurile de geotextil, al căror diametru va fi de 25 cm. b) Dispozitivul tip II este compus din două cutii în care geotextilul este aşezat în valuri, pe o lăţime de 40 cm şi o înălţime de 20 cm. 2.3.5.3. Amenajările la maşina de ciuruit prisma de balastare necesare pentru introducerea geotextilului pe dispozitivul tip I sau tip II, sunt: a) două cârlige cu siguranţă, sudate de cadrul de susţinere a lanţului de săpat, necesare pentru prinderea cablurilor de la primul element; b) două apărători de cauciuc fixate pe câte un suport, care se montează pe fiecare cadru de susţinere a benzii transportoare a pietrei sparte ciuruite. Acest lucru este necesar pentru ca piatra nou ciuruită să nu fie aruncată peste dispozitiv; c) două apărătoare laterale ce se montează de cadrul de susţinere a lanţului de săpat, necesare pentru a opri pătrunderea din lateral în faţa dispozitivului a materialului dintre liniile c.f. 2.3.5.4. Distanţa (în metri) pe care se aşterne geotextilul fără oprirea maşinii de ciuruit este prezentată în tabelul VI.3. După aşternerea geotextilului pe distanţa indicată în tabel se opreşte maşina timp de 2 minute, necesar pentru completarea geotextilului. Lăţimea prismei pe care se aşterne geotextilul diferă în funcţie de lăţimea lui. Se recomandă ca lăţimea minimă de platformă acoperită cu geotextil să fie de 3,10 iar lăţimea maximă de 3,90 m (fig. VI.7). Suprapunerea fâşiilor se va face pe cel puţin 10 cm tranversal şi pe cel puţin 50 cm longitudinal. Tabelul VI.3

Grosime geotextil (mm)

1

1,5

2

3

Dispozitiv tip I

45

30

17

10

Dispozitiv tip II

75

52

38

28

2.3.5.5. În cazul introducerii geotextilului la aparate de cale trebuie respectate trei condiţii: a) stratul de nisip aşezat peste geotextil să fie de minimum 10 cm; b) stratul de piatră spartă să fie de minimum 35 cm sub talpa traversei; c) introducerea aparatului de cale pe amplasamentul dorit să se facă pe role prin tragere cu trolii şi împingerea din lateral sau cu ajutorul instalaţiilor mecanizate de introdus aparate de cale. Este interzisă riparea cu manele. Nerespectarea uneia din aceste condiţii duce la deteriorarea geotextilului. 2.3.5.6. La recepţia stratului de separaţie din geotextil se va urmări vizual ca: a) fâşiile să fie petrecute uniform; b) să nu existe goluri sau rărituri în materialul aşternut; c) să nu existe porţiuni neacoperite cu geotextil. 2.4. Strat de separaţie pentru ramblee pe terenuri moi 2.4.1. Pentru executarea rambleelor pe pământuri cu consistenţă mică şi pentru evitarea umezirii acestor ramblee prin apa ridicată ascension se va aplica soluţia constructivă din figura VI.8. (Strat de separaţie pentru ramblee pe terenuri moi) 2.4.2. Înălţimea stratului de balast dintre cele două geotextile va fi egală cu de două ori înălţimea capilară a acestuia. 2.4.3. În cazul în care geotextilul se întinde pe terenuri mlăştinoase este de preferat să nu se îndepărteze stratul de vegetaţie de la suprafaţă, în scopul folosirii capacităţii portante a acestuia. 2.4.4. Se vor îndepărta pietrele mari şi se vor umple adânciturile spre a se obţine o suprafaţă cât mai netedă. 2.4.5. Procesul tehnologic de execuţie nu diferă de cel descris la punctul 2.1. 3. Apărări-consolidări de maluri şi taluze

Recomandări tehnologice 3.2.1.7. Adâncimea până la care se prevede geotextilul va fi mai mare ca adâncimea de afuieri a apei. b) pe mal sau pe platforma instalaţiei plutitoare pentru realizarea unor saltele de mari dimensiuni.1. când lucrarea se execută în uscat. 50 cm.4. succesiunea operaţiunilor de realizare a apărării este următoarea: 3.2.2. a.1. 3. 3. 3. Instalarea geotextilului. 3. În cazul lucrărilor înscrise la pct.9.1.1.) se recomandă schema de principiu din figura VI. La instalarea saltelelor se vor prevedea suprapuneri de cca.1. se va face prin derulare: a) de la partea superioară a malului (taluzului) către fundul cursului de apă. b) În cazul când se produc afuieri se aplică soluţia din figura VI. Îmbinarea fâşiilor de geotextil se va face prin coasere sau lipire la cald (cu aparat de sudură) cu suprapuneri de 5-10 cm: a) direct pe amplasament.1. Recomandări generale 3.1. în cazul lucrărilor executate sub apă. b) de la instalaţii plutitoare de la fund către partea superioară a malului (taluzului) când lucrarea se execută sub apă.5.9.1. Suprafaţa malului (taluzului) pe care urmează a fi aşternut geotextilul poate prezenta mici denivelări (max. 3.3.1. Profilarea malululi (taluzului) conform datelor din proiect.3. livrat în suluri.10. Pentru apărări-consolidări de maluri permanent sub nivelul apei (râuri. 3.6. 10 cm) şi vegetaţie. c) Pe porţiunile de drumuri sau căi ferate degradate de viituri se recomandă să se aplice soluţia constructivă din figura VI.4.1.b.6. de la fund către partea superioară a malurilor. la partea superioară a taluzului (malului).1.1. a şi b. .1.2.1.50 m). a şi 3. va fi prevăzută ancorarea materialului textil prin îngropare (în general 0. 3. canale etc. 3.2.9. 3. Aşternerea protecţiei se va face imediat după instalarea geotextilului. Realizarea saltelelor de geotextil prin îmbinarea fâşiilor conform specificaţiilor de la pct.1. 3.a. Pentru executarea apărărilor de maluri ce rămân deasupra nivelului apei cea mai mare parte a anului. Indiferent de soluţia de apărare-consolidare aleasă. se aplică pe porţiunile expuse la eroziuni de mal sau eroziuni interne când nu se produc afuieri. a) Soluţia din figura VI.c. se aplică una dintre soluţiile constructive indicate în figura VI.3. pentru întreaga suprafaţă de filtru în cazul lucrărilor executate în uscat.9.2.

Pregătirea suprafeţei taluzurilor în vederea înierbării 4. cioate pe adâncimea de 10-15 cm.1. cu execuţia celorlalte bucle şi a umpluturilor respective. c..2. în acelaşi fel. 3.2. . 3.2.1.3.1.).1.6. 3.2.2.3. Pentru realizarea lucrărilor de apărare-consolidare permanent sub nivelul apei (inclusiv la punerea în operă).0 m de la piciorul taluzului. b) Confecţionarea saltelelor mixte fascine-geotextil. .1. fie cu dispozitive speciale de lansare montate pe platforma plutitoare atunci când sunt asamblate pe aceasta. e) Realizarea prismului de piatră de la piciorul taluzului. c) Aşternerea stratului filtrant textil de pe taluz.5. 4.2. .Operaţiuni de montaj: a) Lansarea saltalei mixte fascine-geotextile fie cu macara plutitoare atunci când sunt asamblate pe mal.3. . f) Montarea carapacei apărării.2.1.fâşiile de geotextil cusute între ele se întind pe suprafaţa . în care rădăcinile pot penetra şi se pot dezvolta) se va efectua pregătirea terenului pentru înfiinţarea gazonului. 3.3.3.2. ce urmează a fi înierbat.deasupra geotextilului se aşterne apărarea de piatră. conform secţiunii prezentate în figura VI. Aşternerea protecţiei de piatră (conform pct.2. Protecţii şi consolidări de taluzuri cu geotextile şi gazon 4.3. Se curăţă taluzul. situat pe suprafaţa taluzului şi anume: . În scopul de a asigura un bun pat germinativ (fertil.11.se continuă. d) Lestarea stratului filtrant textil de pe taluz cu piatra aruncată cu macara cu echipament grefier.3. 3.2.a" şi se execută umplutura I. de jos în sus. cu macara plutitoare echipată cu jug de lansare. taluzul se profilează concomitent cu instalarea stratului de geotextil.Operaţiuni pregătitoare: a) Confecţionarea stratelor filtrante din geotextil prin asamblarea fâşiilor prin coasere sau lipire la cald. începând de la piciorul taluzului. de pietre. 1. Se stabilesc caracteristicile pământului din stratul de 10-15 cm grosime. astfel: 3.1.2.1.2. 4.1. În cazul lucrărilor de tipul celor înscrise la pct. . 3. tehnologia de execuţie comportă următoarele operaţiuni: 3.2. 4. bine aerisit.2.1. Operaţiunile a şi b se pot realiza fie pe mal fie pe o platformă plutitoare amenajată ca atare. b) Lestarea saltelei mixte cu piatră până la cca.2. 3.

Granulozitatea se determină pe 2-3 probe pentru 1000 m 2 taluz. . conform STAS 3283-68.pământurile prea nisipoase (cu peste 70% nisip) se pot îmbunătăţi cu adaos de turbă (1-2 m3/100 m2).1.1.1. pe grosimea de 10-15 cm.granulozitatea. fertilizat cu îngrăşăminte. de mai sus.1.1. a conţinutului de rădăcini şi după miros. După aplicarea unuia dintre procedeele de mai sus. b) Pământuri nefertile. Se consideră că pământul este fertil atunci când culoarea este brună sau neagră. . stratul de pământ de la suprafaţa taluzului se afânează pe adâncime de 10-15 cm şi se nivelează având grijă să se evite crearea de depresiuni unde ar stagna apa. fosfatice şi de potasiu în cantitate de 4-5 kg/100 m 2 (îngrăşământ activ) pentru fiecare dintre acestea sau cu îngrăşăminte complexe NPK în cantitate de 10-15 kg/100 m2 (îngrăşământ activ).4. b) Pământurile acide se amendează cu var. Împrăştierea îngrăşămintelor se face manual. Soluţia ce se adoptă se stabileşte pe baza consideraţiunilor economice.1.9. 4.12% azot. În cazul în care pământul este de categoria b.pământurile acide se tratează ca la art.7.5.acoperirea cu un strat de pământ de tip b de 5-10 cm. 4. fertilizarea se face cu îngrăşăminte sau alte amendamente în felul următor: a) Cu îngrăşăminte azotoase. În acest scop se recoltează 2-3 probe de pământ.18% K2O. 4. 4.014% PP 2O5 şi peste 0.fertilitatea. de 1 kg fiecare. . Fertilitatea pământului se stabileşte prin examinarea culorii acestuia. ... pentru 1000 m2 taluz.1.pământurile de tipul argilelor grase (cu peste 50% fracţiune argiloasă) se pot îmbunătăţi prin adaos de nisip şi turbă în cantitate de 1-2 m3 nisip şi 1-2 m3 turbă pe 100 m2 taluz.7. care conţin peste 70% fracţiunea nisip sau peste 50% fracţiunea argilă. 0.acoperirea cu strat de 5 cm cu pământ vegetal.1. b. În cazul pământurilor din categoria c se poate lua una dintre următoarele măsuri: . din stratul de suprafaţă. 4. În funcţie de valoarea pH-ului (1-5) se adaugă 20-50 kg var nestins (oxid de calciu) sau stins (hidroxid de calciu) pe 1000 m 2 taluz. care conţine sub 70% fracţiunea nisip sau sub 50% fracţiunea argilă.10. . În funcţie de caracteristicile pământului acesta se clasifică în următoarele categorii: a) Soluri fertile sau vegetale.6. 4. Dacă în urma acestor constatări nu se poate stabili că pământul este fertil se vor efectua încercări pedologice de către un laborator de specialitate. 4. 4. c) Pământuri nefertile. care conţin peste 0. Ţinând seama că îngrăşămintele livrate de industri conţin 30-40% substanţă utilă rezultă că pentru 100 m2 taluz trebuie asigurată cantitatea de 30-50 kg îngrăşământ mineral (300-500 g/m 2).8. . are rădăcini şi un miros caracteristic prezenţei acizilor humici.

1.4.7. Se recomandă ca operaţia de cosire să se execute o dată la 2 ani. odată la 4-5 săptămâni cu cca. .12).16. există riscul distrugerii vegetaţiei prin uscare. Dacă în acest interval de timp este spălat.1. Gazonul de slabă calitate.13.1. în general.1.2. de fiecare dată cu 6-10 litri de apă pe m2. la începutul lunii mai. Acest strat trebuie să rămână pe textil cel puţin 2-3 săptămâni. Se recomandă udarea. fără geotextil. expuse la eroziune se face prin scoaterea geotextilului aşternut iniţial şi refacerea înierbării prin însămânţare directă. 4. Se interzice în primul an păşunatul şi călcatul de către vite a gazonului. confecţionaţi din crengi câte 0. deasupra geotextilului. timp în care seminţele încolţesc iar gazonul începe să se dezvolte.4. Îngrăşămintele minerale împiedică dezvoltarea plantelor parazite.2. Repararea porţiunilor cu gazon necorespunzător. 4.8. se va executa cosirea.1. iar a doua după un an.18. Se derulează şi se întind în lungul liniei de cea mai mare pantă sulurile de geotextil şi se prind de suprafaţa taluzului cu ţăruşi de lemn (cu diametrul de 2-2.2. Primele 3-4 udări se execută la intervale de 4-6 zile. Se efectuează aşternerea pe suprafaţa taluzului a primului strat de sol vegetal de 5 cm grosime sau se tratează pământul nefertil conform specificaţiilor de la punctul 4. în scopul prevenirii eroziunilor.2.12. iar următoarele la 15-20 zile.5 cm şi lungimea de 30-35 cm.1. 4. Operaţia de udare se execută mecanizat cu stropitori. 4. Pentru asigurarea humusului şi azotului. A treia fertilizare cu îngrăşăminte se efectuează numai pe taluzurile cu înclinare mare şi însorite. dirijându-se direcţia şi intensitatea jetului de apă. 4.3. poate fi vitalizat prin împrăştierea deasupra sa a îngrăşămintelor azotoase (1.11.1. şi 4. Operaţia de cosire nu trebuie să se facă foarte aproape de suprafaţa pământului (mai aproape de 4-5 cm). ofilit. 4.1. 4. întrucât poate duce la distrugerea acestuia. VI. aşa încât să se evite spălarea pământului de deasupra geotextilului. suprapunându-se fâşiile la margini pe 5 cm. 25 l/apă/m 2. se recomandă ca în primul an după înierbarea sa să nu se cosească iarba.5-2 kg/100 m2) în 1-3 reprize.17. pe taluzurile sărace în substanţe organice. Pe taluzurile cu plante parazite. 4. care în afară de aspectul inestetic au efect negativ asupra înierbării. 4. Protecţia taluzurilor cu NETEZON sau TERAZON (figurile VI.1.14. 4.2.15. Pe taluzurile lungi de debleu. şi 4. aplicând reţetele din Anexa III şi acoperind seminţele cu un strat de 3-5 cm pământ. doi ani la rând. spre a nu se diminua sistemul radicular.15 aprilie şi 15 septembrie .2. mai înainte ca vegetaţia parazită să înflorească. sunt plante bianuale.1. În zonele cu precipitaţii anuale sub 600 mm. rar. se recomandă executarea concomitentă a săpăturii şi a protecţiei cu geotextil şi pământ (fig. Prin acest cosit se distrug plantele care.8. 4. 4. Execuţia lucrării se va face în perioadele optime cuprinse între 15 martie .14).1. Prima repriză se aplică în sezonul umed ce urmează după instalarea înierbării.1. în grosime de 2-4 cm sau se tratează pământul nefertil conform specificaţiilor de la punctul 4. cu înclinare de maximum 2 : 3.30 octombrie.13 si VI. Când se lucrează în anotimp secetos se face udarea. pe versanţii cu expunere sudică. trebuie refăcut.1.66 ţăruşi la m 2). Se aşterne al doilea strat de sol vegetal.7. în timpul verii. timp de 1-2 luni.

4. potrivit punctului 4. bun când procentul de fire răsărite este mai mare de 70%. 4. 50 cm lăţime. Se întinde TIFONUL desfăşurând sulurile de pe coronament (acostament) pe cca.3. reţeta de graminee (vezi anexa III). – Bucuresti 79615. de pe acostament.6. Se face pregătirea suprafeţei taluzurilor diferit după cum acesta se acoperă sau nu cu sol vegetal.3. ………… 3. Se aşterne deasupra TIFONULUI pământ în aşa fel ca golurile neacoperite cu pământ să nu fie mai mari de 0. 4. Calitatea înierbării se apreciază vizual pe fiecare suprafaţă de taluz de 5000 m 2 protejată. În cazul în care se constată calitatea nesatisfăcătoare se va urmări modul de comportare în timp a taluzului sau se va reface gazonul când se constată procese de eroziune. în lungul taluzurilor. 2.3.C.1. Splaiul Independentei nr.2.3.50 m2. 50 cm. 4. proiect nr. [top] ANEXA VII FISA DE EVIDENTA A LUCRARII CE ÎNGLOBEAZA GEOTEXTILE . 4. 294 si unul pentru beneficiarul lucrarii). 4. Grosimea acestui strat de pământ nu va fi mai mare de 5 cm.4.3.17. 4..5.1. pe o lăţime de cca. Se greblează suprafaţa taluzului până când seminţele şi îngrăşământul mineral sunt acoperite cu pământ şi nu se mai văd pe taluz. Se prind fâşiile cu ţăruşi de crengi. 4. Denumirea obiectivului …………………………………. împrăştierea reţetei de seminţe şi a îngrăşământului NKP se execută concomitent.2.5. Protecţia taluzurilor cu TIFON şi gazon 4.3. 1. Gazonul se consideră foarte bun când procentul de fire răsărite este mai mare de 85%. suprapunându-se la margini pe 510 cm.H. Executant……………………………………………………. . Se recomandă ca protecţia taluzurilor să înceapă de pe coronament (acostament)..4.2.MODEL (Se întocmeste de executant în 3 exemplare dintre care unul pentru Institutul de Cercetari Hidrotehnice – I. satisfăcător când acest procent de fire răsărite este sub 50%. conform punctului 4.1.7. Beneficiar …………………………………………………….2.3. Se seamănă pe suprafaţa pregătită a taluzului. În cazul folosirii TIFONULUI. Proiectant …………………………….

………………………………………………………………………. 10. Denumirea comerciala ……………………………………… 7. ………………………………………………………………………. Amplasament (pozitia în plan si adâncime): ………………….3. Comportarea la punerea în opera (scurta descriere) ……………. 8. 7. ………………………………………………………………………. Fisa de identificare nr.5. 7. Nota: În cazul în care se folosesc pentru aceeasi lucrare mai multe tipuri sau sortimente de geotextil se vor întocmi fise de evidenta pentru fiecare în parte.2. Conditii de depozitare înainte de punere în opera ………………. Conditii de executei (scurta descriere) …………………………..1. 7. 9. Santier ………………………………………………………… 6. Geotextil utilizat ………………………………………………. Cantitatea de geotextil utilizata ……………. Compartiment CTC executant ………………………………. m2 …………. …………………… din ……………. [top] . Functiile îndeplinite de geotextil în lucrare (scurta descriere) …… ………………………………………………………………………. 11.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful