Vadim ªtefan Pirogan Boris Movilã

DESTINE ROMÂNEªTI

Chiºinãu 2003 –1–

CZU 94(=135.1)

Aceastã carte e scrisã de doi colegi, foºti elevi ai Liceului „ Ion Creangã”, din Bãlþi din perioada interbelicã. Ea apare cu sprijinul financiar al unui mare patriot, om cu onoare, iubire de plaiurile româneºti. Lui îi zice Gavrilã Buju, din BorºaMaramureº, situat în Canada. Un patriot care nu uitã de România, nici de Basarabia româneascã, un luptãtor pentru România Mare, visul tuturor românilor. Îi vom pãstra adâncã recunoºtinþã, mulþumindu-i din tot sufletul.

Redactor la partea I – Boris Movilã Paginare computerizatã – Svetlana Cersac Corectori – Angela Holban, Emilia Teghipco Cules – Maria Vangheli, Elena ªova Coperta – Nicolae Sîrbu

Descrierea CIP a Camerei Naþionale a Cãrþii Pirogan, Vadim ªtefan Destine româneºti / Vadim ªtefan Pirogan, Boris Movilã.– Ch.: S.n., 2003, (F.E.-P. “Tipogr. Centralã”).– 572 p. ISBN 9975-78-236-1 700 ex. 94(=135.1)

Ó DESTINE ROMÂNEºTI, Vadim Pirogan, Boris Movilã, 2003 Ó F.E.P. “Tipografia Centralã”, 2003

ISBN 9975-78-236-1

–2–

ªi Ardealul ºi Bucovina au avut mereu contact cu Regatul, cu tot birocratismul austriac ºi împotrivirea oligarhiei ungureºti. Viaþa intelectualã se dezvolta sub înrâurirea culturii generale, ºtiinþei ºi literaturii naþionale, aºa cum ele s-au închegat în Regat. Basarabia însã a fost izolatã printr-un zid impenetrabil. Pânã la Unire n-a existat acolo o singurã ºcoalã naþionalã. Pânã la revoluþia din 1905 n-a putut pãtrunde peste Prut nici o carte româneascã. C. Stere

–3–

„Basarabia e pãmântul cel mai urgisit de pe planetã ºi poporul cel mai torturat din istorie” ª. Milcoveanu Cititorule ! Dacã ai ceva sfânt în suflet pentru neamul tãu românesc, pentru pãmântul strãmoºesc, stropit de sângele acelor care s-au jertvit pentru el, ºi îþi iubeºti cu adevãrat Patria, citeºte aceastã carte... Dacã nu, treci pe alãturi, mai departe... Fiecare neam, fiecare þarã, are oamenii sãi, ºi buni ºi rãi. Unii, nãscuþi aici, alþii veniþi pe pãmântul nostru ºi nu ºtiu de unde se trag, au uitat cine sunt, ne distrug neamul, îl vând pentru câþiva arginþi. Ei sunt niºte târtani pe care-i bate vântul în toate pãrþile. Din cauza unei politici de stat criminale, neamul nostru s-a risipit ºi românii au ajuns prin multe þãri ale lumii. Unii trãiesc departe de baºtinã cu dorul de ea, sperând ºi visând sã se întoarcã cândva acasã. Alþii uitã uºor de Patrie, ba mai mult, aruncã cu noroi în ea. Unii trãiesc în þarã, furând-o ºi calomniind-o. Alþii, cu durere în suflet, trãiesc ºi mai luptã, apãrând-o cum pot. Unii sunt indiferenþi, aºteptând ceva nou, bun, sã cadã din ceruri, fãrã a face nimic. Constantin Stere, marele om politic al Basarabiei româneºti ºi a românilor de pretutindeni a spus:„Nici o picãturã de forþã moralã nu se pierde în zadar ! Fraþi români de pretutindeni ! Hai sã strângem toate acele picãturi ºi sã le dãruim neamului nostru în lupta lui pentru dreptate, adevãr ºi Unirea tuturor românilor ! Fraþi români din toate þãrile, uniþi-vã !” Vadim Pirogan Boris Movilã

–4–

ETERNA ROMÂNIE MARE ªi noaptea când visez sub lunã, ªi ziua când m-avânt spre soare, Izvor mi-e Patria Strãbunã Iar crezul România Mare. ªi când mã rog plângând spre zei, ªi când speranþa-mi o simt floare, Mi-e drag de toþi românii mei, ªi cred în România Mare. ªi când sunt toþi de omenie, ªi când vreunu-i în turbare, Rotundã e pe veºnicie Strãbuna Românie Mare Toma Istrati Sà ºTII Sà SUFERI Sã ºtii sã suferi cu tãrie sfântã torturi, anchete, lanþuri ºi blesteme, de vrei s-auzi cum cerurile cântã în inima ce-þi sângerã ºi geme Sã ºtii sã uiþi jignirile nedrepte ºi condamnarea judecãþii crunte, de vrei sã urci incandescente trepte ºi aurori sã-þi fluture pe frunte. Sã ºtii sã rabzi, când te loveºte bruta ºi, în adânc, te macinã mânia, de vrei sã-þi fie liberã þinuta ºi fãrã de prihanã, bucuria. Sã ºtii sã ierþi, cum iartã doar Iubirea ce izvorãºte din Golgota vieþii, de vrei sã cucereºti nemãrginirea, purificându-þi lacrima tristeþii.

–5–

Sã ºtii sã te ridici de-asupra urii, de vrei sã-nfrângi prãpãstii ºi jivine, punând de-apururi stãvilã naturii ºi steaguri de luminã având în tine. Sã ºtii sã suferi, suferind sã dãrui comorile, lãuntric adunate, de vrei în curcubeie sã te nãrui ºi sã te scalzi în slãvile curate... Sergiu Grossu

–6–

Partea I

Vadim ªtefan Pirogan

PORTRETE DE OAMENI

–7–

CURRICULUM VITAE
Vadim Pirogan s-a nãscut în or.Bãlþi, România, în 28 iunie 1924. Tatãl, ªtefan, bãºtinaº din s.Rãdoaia, jud.Bãlþi, a participat la primul rãzboi mondial în armata þarului rus, la Odesa, unde a luat parte activã la evenimentele Unirii din 1917-18. În 1924 a fost ales primar la Bãlþi, post pe care l-a mai ocupat de douã ori pânã în 1934. A fost prieten bun cu Anton Crihan, Moº Ion Codreanu, Constantin Stere, Gheorghe Iunian, Costache Leancã, Pan Halippa, Ion Pelivan, Emanuil Catelli... A fost în partidul Þãrãnist-Radical cu Constantin Stere ºi Gh. Iunian. Deºi era simpatizant al socialiºtilor, a fost arestat la 13 iunie 1941 de sovietici ºi a murit de foame în lagãrul Ivdel din Ural. Vadim Pirogan avea 5 clase de liceu „Ion Creangã”, Bãlþi. Dupã ocupaþia sovieticã s-a înscris în prima lunã la OVIRul sovietic sã plece în România, dar a fost arestat la 25 iunie 1941 ca spion român. A stat 5 ani în lagãrul cu regim aspru Taiºet-Bratsk(Irkutsk), unde din 1200 de români basarabeni au rãmas numai 150. În 1946 se întoarce la Bãlþi, se înscrie în Institutul Pedagogic cu voia NKVDului, dar dupã un an pleacã în Ucraina, de teamã de a fi din nou arestat. La Lvov i se pierde urma ºi scapã de deportarea din 1949. În 1947 se înscrie la Institutul de ingineri silvici la Lvov, dar peste trei luni este dat afarã ca fost condamnat politic ºi alungat din oraº. Prin intervenþia basarabeanului Alexandru Medveþchi, medic-ºef la spitalul de tuberculozã osoasã din Lvov, obþine un paºaport nou ºi o vizã de reºedinþã în Lvov ºi lucreazã ºofer 20 de ani. În 1958, dupã moartea lui Stalin, este reabilitat ºi se înscrie la o ºcoalã obþinând atestatul de absolvire a ºcolii medii. În 1961 studiazã la Politehnica din Lvov, secþia seralã, pe care îl absolveºte în 1968 la 44 de ani. Lucreazã în parcul de autobuze din Lvov în diferite funcþii: inginer-mecanic, ºef de coloanã, de producþie ºi inginer principal. În 1970 se transferã la uzina de autobuze „LAZ”, unde timp de 17 ani a fost ºeful bazei auto. În 1974 are un atac de cord, dupã care îºi scrie memoriile de teamã cã îmbolnãvindu-se sã nu uite cele prin ce trecuse (în limba rusã). Mai târziu, peste 20 de ani, aceste memorii la insistenþa unor prieteni scriitori, se vor preface în memoriile ce alcãtuiesc trei volume. A fost sponzorizat, ajutat de colegul de liceu Sergiu Grossu din Paris. În 1984 se pensioneazã ºi întreprinde o cãlãtorie cu automobilul Volga – 21, împreunã cu soþia sa Veronica, de la Lvov la Vladivostok – 14000 de km., revãzând locurile de surghiun ºi þara sãracã ºi fãrã alimente în

–8–

magazine – nici ouã, nici carne, nici lapte, nici unt (la piaþã erau de toate de 3 ori mai scumpe). În 1989 revine la Chiºinãu ºi ia parte la miºcarea de renaºtere naþionalã. În 1995 editeazã primul volum, apoi alte douã. În momentul de faþã a reuºit sã înfiinþeze „Muzeul Memorial al Neamului” la Chiºinãu cu ajutorul financiar al unor români cu suflet mare din exil: Sergiu Grossu, Nicolae Dima – Washington, Gavrilã Buju – Canada, Lidia Aºtefanei – Craiova, V. ªtefanin – Craiova, Irina MendellVrabie – Canada, Ovidiu Creangã – Toronto, Toma Istrati - România, Grigore Vieru, Anatol Corj, Nicolae Iaºcinschi – Germania, Marcel Bouros – Constanþa, Aurelian Serafinceanu – Deva ºi mulþi alþii... Muzeul reprezintã istoria României, începând cu anul Unirei, crimele comuniste din Basarabia ºi Bucovina, deportãri ºi arestãri, rãzboiul de pe Nistru din 1992, Miºcarea de renaºtere naþionalã din 1989, revoluþia din Decembrie 1989 în România. Sunt expuse documente, fotografii, jurnale, ziare, albume... Este vicepreºedinte al Asociaþiei „Pro Basarabiei ºi Bucovinei” la Chiºinãu, preºedinte al „Asociaþiei victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române” din R. Moldova.

De acelaºi autor: 1. Cu gândul la tine, Basarabia mea 2. Pe drumurile pribegiei 3. Timpuri ºi oameni

–9–

BORªA, MICA ELVEÞIE
„ Borºenii trãiesc în pãduri, la un loc cu mistreþii ºi cãprioarele sãlbatice. Dar sufletul lor e bun ºi inima le este mare. Sunt dârji ca dacii ºi rãbdãtori ca mucenicii din primele veacuri ale creºtinismului.” Ioan Berindei, 1940

I
Borºa este una din vechile aºezãri ale Maramureºului. Cândva, demult, pe aceste plaiuri au trãit dacii. Borºa se întinde de-a lungul râului Viºeu ºi Cisla la poalele Pietrosului (2003m). Terenul e muntos ºi cu dealuri multe. ªoseaua naþionalã trece pe lângã satul Moisei. Borºa are o lungime de 59 de kilometri ºi o lãþime de 35 km. Cuvântul Borºa înseamnã furtunã, vifor. Pe aceste locuri în vechime domnea voievodul maramureºan Bogdan I, iar dupã moartea lui urmaº i-a fost voievodul Balc. Legenda spune cã tatãl lui Arpad, regele Ungariei, venise cu ostaºii sãi dupã pradã încoace ºi trecând prin Moisei, a ajuns la Cuhea, unde a fost ucis de borºeni ºi soldaþii alungaþi de pe aceste plaiuri. Dupã bãtãlia lui ªtefan-cel-Mare cu Matei Corvin, stãpân al Borºei devenise un nobil, Nicolae Pragfu. În aceste locuri în secolele trecute veneau ºi tãtarii de la rãsãrit sã jefuiascã poporul. Dar în septembrie 1717 borºenii, conduºi de Popa Sandru Lupu, i-au învins pe duºmani, luând multã pradã ºi mulþi robi. ªi azi legendele povestesc despre acel erou Sandru Lupu care a curmat pofta tãtarilor de a mai cãlca pe pãmântul Maramureºului. Aºezat la poalele munþilor Rodnei, Borºa se întinde departe cu vãile sale, înconjuratã din toate pãrþile de munþi înalþi ºi falnici. Vârful Pietrosul stã hotar între Borºa ºi judeþul Nãsãud. Pietrosul era mai înalt înainte de rãzboiul din 1941, avea 2005 metri, dar vârful lui a fost retezat pentru a aºeza acolo o cruce în amintirea fascistului Horty, dupã dictatul de la Viena din 1940. La rãsãrit se întinde judeþul Suceava, iar la nord are hotar cu Ucraina, dacã treci peste vârful Toroiaga. Cândva Borºa era cel mai mare sat din România. Râurile care curg prin vãile Borºei sunt multe: Viºeul, Þiºla, Fântâna, Cercãnelul, Repedea, Pietroasa, Sâhorca, Izvorul, Valea hotarului ºi Sârca. Cel mai mare este Viºeul care, trecând prin Moisei, cade în Tisa. Cândva pe Viºeu pluteau cu lemne plutaºii îndrãzneþi ºi curajoºi. Înainte de rãzboi în Borºa a nimerit ºi prinþul Mihai care, vizitând-o împreunã cu profesorul Dimitrie Gusti, a rãmas impresionat

–1 0–

de frumuseþea locurilor. A fost întimpinat de un om cu suflet mare, de primarul Gavrilã Mihali ªtrifundã. În timpul rãzboiului ungurii s-au purtat rãu cu românii din Maramureº, sãvârºind fapte de cruzime împotriva. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 ungurii se retrãgeau în faþa armatei sovietice, jefuind satele ºi omorând mulþi români. Luau vitele, oile, caii, porcii ºi alte lucruri. Sovieticii au eliberat Borºa, trecând cu rãzboiul mai departe. La putere au venit comuniºtii, care au dorit, mai ales acei din minoritãþi, sã includã Maramureºul în Uniunea Sovieticã, în Ucraina Subcarpaticã. Dar la Borºa s-au ridicat oamenii patrioþi ºi, conduºi de primarul Borºei Gavrilã Mihali ªtrifundã, s-au împotrivit acestui act nelegitim. Trebuie de spus cã armata românã a eliberat Borºa de ungurii lui Horty, dar a venit ordin de la Kremlin-Moscova ca armata românã sã se retragã. Atunci au venit comuniºtii din Sighet conduºi de prefectul Odoviciuc. El trimisese un delegat din Sighet primarului Gavrilã ªtrifundã sã iscãleascã hârtiile de alipire a Maramureºului la Ucraina Subcarpacticã, dar primarul a refuzat. Primarul Gavrilã, patriot român, a spus: -Nu cred cã românii din sate ºi oraºe vor semna aceastã nelegiuire, acele documente ale „Comitetului poporului”. La adunarea de la Borºa oamenii, conduºi de primar, au refuzat sã semneze actul, strigând : Noi vrem prefect român, noi suntem români ! Vom strãpunge Pietrosul, dar ne vom uni cu mama noas-trã – România ! Delegaþia a plecat. Borºenii au adunat arme, patru tunuri, mitraliere...grenade... Primarul a organizat o coloanã de borºeni ºi au fãcut un marº spre Sighet, cu tricolorul românesc ºi cu steagul roºu sovietic, cu tablourile lui Stalin, Voroºilov, Molotov ºi a regelui Mihai. Pe sub haine aveau arme, grenade, cartuºe. Coloana era însoþitã cu care încãrcate cu muniþii. A rãsunat cântecul : Deºteaptã-te române ! Coloana se umfla de oameni din toate satele de pe drum. Întâmpinaþi de armata sovieticã, primarul Gavrilã le-a explicat ce vor ei, sã rãmânã în România. Chemaþi la Înaltul Comandament sovietic, ei au stat ferm pe poziþiile lor. Dupã trei zile a venit rãspunsul de la Moscova cã în Sighet sã fie numit prefect român. Aºa, datoritã acestui erou, primarului Gavrilã ªtrifundã, Maramureºul nu a fost anexat la Ucraina sovieticã. Erau meºteri sovieticii la nelegiuiri ºi provocãri. Borºenii au suferit apoi din partea armatei sovietice, toþi bãrbaþii erau trimiºi la muncã forþatã, li se luau vitele, caii, erau jefuiþi de ruºii sovietici. ªi mai târziu, acei duºmani din Comitetul poporului, ocupând funcþii importante în conducerea partidului comunist din România, i-au asuprit, pe borºeni mai ales. Primarul erou Gavrilã ªtrifundã a fost nevoit sã ia calea codrului.

– 11 –

casa. jefuind Maramureºul. de toate. vândute. alþii nu. ªteþcu. Pãdurile de pe falnicii munþi au fost tãiate. care a devenit un orãºel frumos. Unii au reuºit ceva în alte þãri. Scriitorii Nicoarã Mihail ºi Nicoarã Timiº au povestit multe în cartea lor despre Borºa „ Cartea munþilor ”. Fiecare borºean trebuie sã se mândreascã cu frumuseþile acestui oraº de munte ºi cu locuitorii din aceste plaiuri. au venit la putere. mergând spre muntele Stânca. Danci. Mulþi bãrbaþi. care aduc pietroaie mici ºi mari. intrând în piele de democraþi. GABI DIN BORºA – MARA-MU Cinci familii nobile. când mãrunte ºi dese. Drum cu cotituri ºi ºanþuri adânci. fãcute de ploile. „ Cartea munþilor” Nicoarã Mihail. ºi o voinþã fãrã mãsurã. aducând bani ºi îºi construiesc case.. Cei aranjaþi vin în concedii în Borºa. de munte. i-au înlãturat pe gospodari.. dar alþii. Borºenii sunt oameni de treabã. pãmântul cu munþii iubiþi. Azi multe mine sunt pãrãsite. sunt curajoºi ºi luptã pentru viitorul lor ºi al neamului românesc. Nicoarã Timiº I Dacã te ridici din orãºelul Borºa tot mai sus în munþi. mari ºi frumoase. Cu fiecare pas ce-l face cãlãtorul. Timiº ºi Sandru. Anul de cotiturã 1989 a eliberat Borºa de comuniºtii cei vechi. venind la putere. Au fãcut avere din sudoarea poporului ºi au distrus totul în Borºa. –1 2– . casele construite au schimbat mult înfãþiºarea Borºei.Acest erou este azi uitat. nici un monument nu i s-a ridicat la Borºa. tineri ºi mai în vârstã. În anii 70-80 s-au gãsit multe zãcãminte de minereuri. ce duce prin Valea Luceafãrului. tulpini de arbori. pãrãsindu-ºi familia. pãmântul. ce sunt mãturate de apa mare care se rostogoleºte la vale. distruse. îmbogãþindu-i pe cei fãrã cinste ºi dragoste de neam. în faþa ta stau þeapãn munþii. vechi din moºi strãmoºi are Borºa: Mihali. mai ales de cupru. care înconjoarã Borºa din toate pãrþile. lãsând niºte vãi adânci ºi lungi numai pentru drumurile care taie munþii de la un capãt la altul. distrugând totul ce era fãcut timp de secole. au luat drumul spre alte þãri. comuniºtii. au naþionalizat gospodãriile oamenilor. scânduri. cu caracter. Aceste familii au fost scrise cu litere de aur în istoria Borºei. Când te uiþi din vale în sus. acoperit pe alocuri cu pietriº. Dimpotrivã. când torenþiale. În aceºti ani. nici o stradã nu-i poartã numele în Borºa. mergi pe un drum abrupt.

ridicându-se spre vârfurile munþilor. urcã turmele de oi. În stânga Pietrosului stã Bobeica. se vãd risipite pe costiºe casele oamenilor. începând cu primãvara. când îþi arunci privirea mai departe. drepþi ca lumânarea. cu minele sale de cupru. dai din nou de vârful ªtirbului. De jur împrejur e o tãcere adâncã. cu copaci puþini. el simte unda de rãcoare care-l împrospãteazã ºi-i rãcoreºte corpul. acolo jos. care îþi stã parcã în cale ºi pãzeºte valea Borºei. treci prin valea Hãºculiei. Pânã aici. azi numitã strada Luceafãrului. Sus de tot. când apar prin zãpadã primele fire de iarbã ºi pânã în toamna târzie. sus de tot. care-i ascunde vârful ºi care îl înconjoarã din toate pãrþile. ªi când te uiþi din jos. munþii se þin ca un lanþ fãrã sfârºit. nu poþi trece de muntele Stânca. hrana lor de toate zilele. Sus de tot. când te ridici în deal spre vârful Arºiþei. pe care o tulburã uneori ºuierul unei locomotive. împrãºtiate în toate pãrþile. care închide ºi rotunjeºte lanþul munþilor ce înconjoarã Borºa. pini. Spre dreapta Pietrosului se întinde vârful Dosului ºi vârful Mãguri. care formeazã al doilea lanþ muntos paralel cu primul. în stânga ºi în dreapta. cãci ea se ridicã în sus. mai aproape de Domnul. ce se prelungeºte cu un podiº cu pajiºti. – 13 – .rãtãcit prin aceste locuri. un orãºel mic. înalþi. care cad tot mai des. ci acoperit de brazi frumoºi. despre care nu toþi românii ºtiu. Dumnezeu ºtie cum. Dupã vârful Mãguri se întinde muntele La Hagã ºi vârful Catanului Anei de sub piatrã. care parcã îl apãrã de duºmani. puterea lor de muncã de a se ridica cu traiul cât mai sus. o prelungire a vârfului ªtirbului. spre vârful munþilor. aur ºi alte bogãþii. Vârful lui nu e golaº. mai departe de acei cârmuitori ce conduc acest pãmânt din moºi-strãmoºi. ridicate pe diferite vârfuri. plumb. de sudoarea ce-i ºiruie pe frunte. Aºa au numit-o muntenii. Pe strada Luceafãrului. sau claxonul unor maºini ce se pierd pe drumul orãºelului. sprijinindu-se unul pe altul. molizi ºi verdeaþã mai mãruntã. Când te uiþi spre Iacobeni. pe spinare. învãluit mai mult într-o ceaþã deasã. în fundul vãii. cu pajiºti mai dese. ªi. pe o prelungire mai în jos a vârfului Arºiþei. cu ce voinþã ºi putere. stã o cãsuþã. aproape de Dumnezeu. la marginea lanþului. plinã de brazi. Mai jos e muntele Ciungi. Mai jos de Pietrosul stã acoperit cu verdeaþã ºi pajiºti vârful Arºiþei cu valea Fãtului. te uimeºte dorinþa oamenilor. pe obraz. ajungând pânã la luceferi. Deasupra tuturor crestelor muntoase domneºte falnicul Pietrosul. unde turmele de oi ºi vite rup cu nesaþ iarba fragedã. cãutându-ºi hrana în toate timpurile. din valea Borºei. Pânã la el ºi dupã el. veºnic verde. care se vede în depãrtare. pierdut în fundul vãilor la poalele Carpaþilor. când covorul de verdeaþã se lasã acoperit de fulgii de zãpadã. Vârful Arºiþei e prelungit cu vârful Lazului ºi vârful Ujdei.

bãtrânul din cãtunul de peste vârful Arºiþei. Trecuse prin rãzboi. o fatã cu un pãr negru ca pana corbului. încet. Ion se ocupa cu tãiatul pãdurii. dar iarna era greu. A fost nevoit sã se bage în minã. sã-ºi hrãneascã copiii.. Dar omul trebuia sã lucreze. dar rãmãsese teafãr. când. numai dimineaþa se aud cântecele cucoºilor. În aceastã cãsuþã trãia Gavrilã Buju cu familia sa. cãci trebuie sã ai de toate. Sora Vasiliei. cai. micuþã.. aveau ºi copii. otrãvit de gazele din minã sau nimerit sub roca prãbuºitã deasupra lui. încãrcat cu cele cumpãrate. cu scoaterea arborilor la drum. devenind invalizi. te ridici spre cãsuþa ta. De dupã vârful ªtirbului apare rotund ºi vesel soarele. Lucrau ºi vara ºi iarna. dornic de liniºte ºi pace. trebuia sã trãiascã. ºi sã nu te ducã nevoia în orãºel. Oamenii de aici muncesc din greu. Nu rareori omul rãmânea fãrã viaþã. Era greu ºi pentru oameni ºi pentru cai. ca o jucãrie. S-a însurat cu Vasilia ºi avea nouã copii cu ea. îmblânzind ziua cu lumina ºi cãldura sa. Pe aceste locuri viaþa nu era uºoarã. cu de toate unde puteau sã câºtige ceva. Mai lucrau ºi în minele din Borºa. E o casã nici nouã. cu stivele. era periculos la tãiat copacii. cãci zãpada era multã ºi mare. în zilele de duminicã ºi de sãrbãtori. pe care pãdurea nu-i putea da. pare micã. ascunzând veºnic misterioºii ºi falnicii munþi. cãci e o cale lungã.. avea patru feciori ºi o fatã. nu tulburã nimeni tãcerea acestor locuri. Alþii se duceau la lucru în mine. lunecos. nici prea veche. Acasã avea gospodãrie mare. ºi mai periculos. þin vite. dacã vrei sã fii un gospodar adevãrat. suferise mult. Petru era miner la Borºa. coborând în ea. dar uneori rãmâne pe întreaga zi. cãci îngheþau ºi ele. ªi au hotãrât sã trãiascã împreunã. avea nevoie de bani. fãcutã cu mâinile unui gospodar priceput. sã-ºi uneascã soarta. Aici a întâlnit-o pe Ileana Timiº.. Vara mai era cum era. oi vaci. cai. Unii pãrãseau mina. Vârful Pietrosului ºi al altora e învãluit în ceaþa care se risipeºte spre amiazã. Ileana era nevasta lui Gavrilã. sã lupte împreunã împotriva nevoilor vieþii ºi sã se bucure împreunã de frumuseþile ºi bucuriile dãruite de Dumnezeu. Gavrilã Buju din cãtunul de peste munte venea deseori la hora din Borºa. construitã prin anii 60. Cu atâþia copii era nevoie de bani. lucru ºi mai greu. Feciorii au crescut ºi toþi s-au însurat. ploi abundente. cã nu degeaba e ultima cãsuþã sus la poalele vârfului Arºiþei. pãsãri. fiul lui Ion Buju. mai uºoarã în jos ºi mai grea îndãrãt în sus.. ºi era greu de lucrat în pãdure.care din depãrtare.. purcei. tãiatul lemnelor. din cãtunul de peste vârful Arºiþei. oi. unde se plãtea mai bine ºi cu alimentele nu erau –1 4– . iar alþii le luau locul. Se ocupau oamenii cu tãiatul pãdurii. care îºi scoalã stãpânii la lucru în zori de zi. Ion Buju. frumuºicã. încet. frig. ºi pentru tractoare. Aici nu se aude zgomotul din vale.

Copii erau folosiþi la lucru de mititei. nu avusese noroc în viaþã. Se duceau cu vitele ºi oile la pãscut împreunã pe vârful Arºiþei. þineau gospodãrii. Copiii lor creºteau împreunã. îi aranja în stive. pânã îi schimbau cei veniþi de la ºcoalã. Ileana. cei din schimbul doi pãºteau vitele ºi oile pânã la amiazã. speriind copiii ºi oamenii. cãci trebuia de pãscut vitele. se bãteau între ei. jos în Borºa. Tãia copacii. Vasile. pe vârful Ujdei. era casnicã. Copii lui Petru ºi a Vasiliei erau Niþã. Fraþii mai aveau o sorã. ªandor. Totul se dãdea de cãtre stat în primul rând minerilor. treziþi din amorþeala cãldurii. fãceau totul în gospodãrie. ªi cu cât oamenii se uitau mai mult la ei. apoi trecuse la tãiatul pãdurii. Gavrilã era alt fecior a lui Ion. Aveau toþi familii numeroase. pe fâneþe. parcã sfidându-i pe toþi ºi pe toate. lucrau. mare. mergeau spre casã cu zarvã mare. tot mai des împuºcau din bice. Copiii învãþau în douã schimburi. trecând prin orãºel. Uneori înoptau acolo cu vitele ºi oile dormind lângã rug. Toþi erau mãricei ºi toþi buni lucrãtori din viþã de gospodari.probleme. ªcoala era în satul Rotundu. De mititei ºtiau locurile ºi care sunt munþii Pietrosul. care ºtiau mai bine locurile. lemnele. Petru. istovitoare ºi grea de sub pãmânt. Uneori mai primeau ºi bãtaie de la pãrinþi. Maria. stãruindu-se sã facã ºi mai mult zgomot. pe unde treceau pãstorii. cãci ºi ei copilãriserã pe aici. pentru munca lor grea. în faþã era muntele vârful Lazului. cã aºa sunt copiii. care s-a mãritat ºi ea. Vasile. apoi se împãcau ºi se jucau din nou. ºi pe unde îi trimiteau pãrinþii. Copii se întorceau seara cu oile ºi vitele din munþi ºi. copiii. Gavrilã ºi Ileana. a fost plutaº ºi de tânãr a cãzut sub plutã ºi s-a înecat. vârful Dosului. o mai luau razna. Avea ºi el trei copii: Petru. pe vârful Lazului. care rãsunau ca niºte împuºcãturi. Trãiau cu casele alãturi. fãcea tot ce trebuia. Ei se deprindeau cu greutãþile de mititei. – 15 – . Câinii. se veseleau. care-i trezea pe toþi. se certau. care lucra în minã ºi avea ºi el cinci copii. nu prea mare de staturã. ca sã-ºi hrãneascã copiii. Lucrase puþin în minã. ªi Petru ºi Gavrilã trãiau pe valea Luceafãrului înspre vârful munþilor. κi luau cu ei merindele. Ileana. Lucreþia ºi Rozica. Alt fecior era Gheorghe. Le plãcea sã pocneascã din bicele lungi. totul se prefãcea într-o larmã zgomotoasã. Ultimul frate. Ionel. Sa însurat cu Ileana. lãtrau. Gavrilã Buju era un bãrbat vânjos. copii mulþi. caii. sora Vasiliei. nu-i plãcea lucrul sub pãmânt. aveau pãmânt ºi trebuia cineva sã-l lucreze. cu o frunte latã. peste tot unde era iarba mai bunã. cãrþile de la ºcoalã ºi mânau animalele la pãscut. oile.

copacilor ºi tufelor de verdeaþã. era lucru greu. sã ºtie de toate ºi. care se aruncau dupã el ºi îi fãceau de hac. când vor fi mari ºi vor avea gospodãriile ºi familiile lor. luni. Gavrilã trãia cu Ileana.. trifoiul. În pãduri erau ºi lupi ºi urºi. care-l simþeau de departe. pe fân dormeau uneori Gavrilã cu Ileana sau copii. nevoile. viaþa oamenilor. ei nu mai erau stãpâni ca înainte. La putere au venit alþii. dar aici în munþi nu se schimba nimic. ani. Viaþa era aºa. ploi. curajoºi.vârful Mãguri. la început li se dãduse pãmânt. Gheorghe Hojda. pentru a o vinde altora. veºnic verde. Acum erau siliþi sã dea la stat multe bunuri din gospodãriile lor: lânã. aceleaºi lucruri de fãcut. Viaþa asprã îi fãcea îndrãzneþi. Ba uneori venea ursul ºi se bãga în grãdinã la prune. aducând ploile. peste varã. peste o lunã. Atunci oamenii nu-l vânau. nu glumã. Oamenii o coseau pentru ei. De aici duceau oile ºi vitele la pãscut pe vârful Arºiþei. cãci îi plãceau prunele. speriind oamenii ºi copii. Sus. carne. carnea de urs era bunã ºi gustoasã. peste ani. ridicat pe patru stâlpi. gheþuºurile. care era înaintea caselor lor.. frigul. Vremurile se schimbaserã. vârful La Hãga. atât de trebuincioasã. dar trebuia sã o coseascã la timp. sã nu se piardã. respirând aerul curat de munte. dar la cãldura sobei îºi reveneau.. dãdea târcoale caselor de pe munþi. nu slabi ºi fricoºi ca unii de la oraº. Copii deveniserã mãriºori ºi pãscând aici vitele. Cãtãnul Anei de sub piatrã. pe pajiºte se fãcea orzul. Vara mai era cum era.. vârful Lazului. Uneori rãtãcea câte un urs trezit din amorþealã ºi alungat din bârlog. aceleaºi tradiþii. Veneau acasã îngheþaþi. unde aveau construit ºi un ºopron. ce va face mâine. Vârful Ujdei numit aºa de un moº de a lor. poimâine. grâu. Pe costiºã. Dar se gãseau vânãtori. lucerna. Treceau zilele. Distanþã mare. în ºopron. nici periculos ºi pleca repede când auzea câinii. era ceva nou în viaþa lor asprã. dormeau ºi ei sus. departe de casele lor. plin de miresmele florilor. oboseala trecea ºi fugeau la joacã. Þãranii erau obijduiþi. care au rãsturnat lumea –1 6– . dar principalul era acea iarbã mustoasã. Dar nu era flãmând. Erau copii trecuþi prin toate. În acele vremuri era Ceauºescu la putere. uzi leoarcã. cã fiecare din munteni ºtia ce va face azi. îºi fãcuse casa la o marginã în munþi. îi învãþa cum sã gospodãreascã. îl jeleau. gheþuºuri. cãci venea iarna. pãdure. pentru fânul preþios animalelor. dar primãvara ºi toamna târziu era frig. lapte. Rãmâneau aceleaºi deprinderi. ouã. Vitele ºi oile stãteau sub ºopron în þarc. secara. cãci nu le fãcea nici un rãu. Uneori ajungeau cu pãscutul ºi pe vârful ªtirbului. dar apoi le luaserã pãmântul ºi pãdurea.

blândã. chiar cu ani grei de puºcãrie. Era ceva nou în þara româneascã. Aici era viaþa de la munte. Vedea cum tatãl sãu venea furios acasã dupã ziua grea de lucru. Oamenii deprinºi cu alte legi. fãgãduit mereu. o femeie micuþã. care nu vroiau sã munceascã ºi se stãruiau sã fure cât mai mult din averea poporului. El venea deseori acasã afumat ºi se mai rãstea la Ileana ºi la copii. Mulþi oameni fãrã minte. Ceauºescu construia oraºe. fãcea muncitori din ei. mai uºoarã. unde trebuia sã lupþi aprig ca sã-þi creºti copiii ºi sã-i faci oameni. înjurându-i pe conducãtori. care ºi aºa – 17 – . îngrijoraþi de viitorul lor ºi al copiilor lor. mai ales pentru cei din munþi. ei sunt buni ºi trudesc cu spor.Lasã. îmbogãþindu-se pe ei ºi neamurile. laptele trebuia sã-l duci la vale pentru niºte bani mãrunþi. la magazine pânã îþi luai o pâine sau niºte fãinã pentru copii ºi bãtrâni. ce nu se mai vãzuse înainte. Acum trebuia sã hrãneºti viþelul sau porcul pânã se fãcea mare ºi apoi sã-l dai la stat. cu o fire veselã ºi bunã la suflet îl mai liniºtea. mãi Gavrile. Dar mai rãu era cã trebuia sã stai ore întregi în rânduri. acum erau nemulþumiþi. ºi se alegeau cu pedepse grele. care toatã viaþa luptau din greu ca sã aibã o viaþã mai bunã. Douã surori. îºi fãceau mendrele. . creºtea ºi vedea cu ochii sãi tot ce se petrecea împrejur. valoare. certându-se cu vecinii. ne vor ajuta ºi vom face faþã la toate. cumãtrii. Venise vremuri grele dupã rãzboi. Dar venise ºi alte nevoi. Cei care crâcneau. Ne mai cresc copiii. Gavrilã se mai liniºtea ºi viaþa parcã se mai îndrepta. pe toþi cei mai rãi. Gavrilã ºi Petru. alintându-i nemulþumirea ºi durerea. cã îi totul bine. se luaserã cu cei doi fraþi. mai spuneau o vorbã împotrivã. cumva vom trãi ºi noi. sprintenã. beþivani ºi hoþomani au ajuns la putere ºi acum îºi bãteau joc de gospodari ºi de cei de treabã. cã viaþa era mai grea ca la oraº. cu care stãteau la un pahar de pãlincã. alungându-i pe þãrani din sate.cu fundul în sus. botezat ºi el Gavrilã. dar care nu mai venea. Trebuia sã munceºti din zori ºi pânã în noapte. Ileana ºi Vasilia trãiau alãturi. aducând acasã bani puþini ce nu ajungeau pentru nevoile care rãsãreau la tot pasul. Statul jupuia bine pe oameni. care îºi bãteau joc de români. soþia lui. ªi toþi aºteptau viitorul luminos. finii. Tatãl Gavrilã se cam lua cu prietenii ºi lua mai multã palincã decât trebuia. La conducere nimereau ºi oameni strãini neamului nostru. înjurându-i pe alþii ºi blestemându-ºi viaþa. Mama Ileana. erau denunþaþi de prietenii lor. muncitori care veºnic umblau dupã o bucatã de pâine prin oraºe. Mezinul lui Gavrilã. ºi îºi vedeau acum de rostul vieþii robotind fãrã sfârºit. Se ºtie cã prietenii întâmplãtori nu te duc la bine. de când comuniºtii au luat puterea.

îl asculta pe tatãl sãu care-l îndruma ºi-l povãþuia cum sã trãiascã. Dar Ileana veselã... leacurile mele nu-i mai pot ajuta. Eu nu mai pot face nimic pentru el. dar el le înghiþea.. se deprinsese cu munca grea. i-a spus într-o zi doctorul. ..fãceau totul ºi nu aveau nici o vinã. vioaie. sã povesteascã multe. Trebuie sã-l iei acasã pe Gavrilã ºi sã te stãrui sã-l mai þii în viaþã poate cu ierburi. cãci era lucru mult ºi toþi erau nevoiþi sã facã câte ceva. tatãl i-a zis: .Tatã. Intrat la spital. de ce sã las ºcoala? Doar fac tot ce trebuie în casã ºi în gospodãrie. dar totul începea de la început. bãiat preþuit aici în munþi.Ascultã. Lenuþo. mai bine sã rabde.. Dorea sã trãiascã. Îþi ajunge patru clase. credea în Dumnezeu ºi se ruga pentru el. era departe în jos. Când învãþa în clasa a patra. L-a luat Ileana pe Gavrilã acasã. înalt spre bucuria pãrinþilor sãi. cum fãceau uneori. Era o fire veselã. Aºa s-a fãcut cã la o vârstã tânãrã de 45 de ani cãpãtase o cirozã. Era o fire tãcutã. ceilalþi nu au nevoie de multã învãþãturã. Slãbise. îl lecuia un doctor cunoscut al Ilenei. Ierburile pe care i le dãdea Ileana erau amare. Du-te la pãscut vacile. Se duceau cu toþii la ºcoala din Rotundu. sã le duci la pãscut. sã nu intre în ceartã cu ei. vreme le rãmânea puþinã pentru a-ºi face lecþiile acasã. cum sã se poarte cu oamenii.. o numeau Lenuþa. El se liniºtea. Petrea creºtea un bãiat zdravãn. cã de.. uneori mai lua câte o palincã.. El nu mai era ca cel de altãdatã. ªi Gavrilã ºi Ileana îºi puse în el toate nãdejdele. încrederea de mai înainte. cãci bãrbatul face muncile cele mai grele. . eu vreau sã învãþ. îi plãcea sã stea de vorbã cu alþii. ªi parcã i se fãcuse mai bine. i-a spus –1 8– . îl învãþau de mic în toate ale gospodãriei. Ileana îl mai liniºtea. El îºi îndeplinea îndatorirele. de nepoþeii care trebuia sã vinã pe lumea asta cândva. fãrã ca sã fie îndemnat de pãrinþi. cãci ele îi prelungeau viaþa. ºtiute ºi neºtiute. vioaie. nu mai avea. se luaserã din dragoste. mai altfel decât ceilalþi copii.. Ajuta ºi ea în gospodãrie. Îl lecuia cu ierburi – din cele pe care le ºtiau bãtrânii.Dragã Ileanã. nu din târguialã. cu conducãtorii. când pãrinþii îºi dãdeau fetele pe pãmânt.. închisã. n-ai sã mai mergi la ºcoalã. dârzenia. . se scula a doua zi. Ileana era al doilea copil. trebuie sã mergi cu vacile. Tatãl îl mai dãduse ºi la cursurile de tractorist ºi acuma spunea la ceilalþi: -Îmi ajunge unul. sã se bucure de copiii sãi.N-ai nevoie de mai multã carte. κi închipuia sfârºitul. învãþat. Devenise mai vesel. cãci palinca era mai tare ºi prietenii mai aproape de el ºi-l biruiau. bani sau alte bogãþii. curajul. se culca. Petru era primul lor copil. Îi plãcea sã gospodãreascã.

dar dimineaþa reînvia ºi ieºind din casã. nu s-ar fi dus de aici niciodatã. Nu. dar învãþãtoarea mi-a zis cã dacã nu o sã vin.. se bucura de frumuseþea acestor locuri atât de apropiate sufletului ei. el o asculta. Gavrilã s-a gândit. Seara Lenuþa le-a zis pãrinþilor: . Le mai dãdea la copii ºi la fund. când fãceau nebunii ºi nu-l ascultau. A trimis-o din nou la ºcoalã. ai sã lucrezi la colectivã.Pãi. se juca cu ea. fa. Aºa sã îi spui tatãlui tãu. cã de lucru era. Vremea trecea. când se culca obositã. o sã-l amendeze pe tata.. nu mã lasã tata. Ele trebuiau mulse aici. deprinzând ºi secretele bucãtãriei. m-a vãzut învãþãtoarea ºi mi-a zis sã vin la ºcoala. Mama Ileana se scula în zori ºi gospodãrea în casã.supãrat Gavrilã. Lenuþa era mai aproape de mezin. zice cã-mi ajunge atâta carte. Lucra ca o albinã pânã seara târziu. îþi dau eu un sfat. Lenuþa o mai ajuta pe mama Ileana. Lenuþa a scos vacile din ogradã ºi le-a dus pe vârful Arºiþei. . A trecut o sãptãmânã. la ºcoalã? a întrebat-o Maria. sã nu facã drum fãrã rost spre casã. Nu le-ar fi pãrãsit niciodatã pentru nimic în lume.. cãci Petrea era mai mare. unde se ivise pe lume ºi îºi petrecuse anii copilãriei. aºa-i legea. cãci mama era veºnic la plitã. copiii creºteau. murdar ºi zgomotos. Lenuþa a întâlnit-o pe Maria. Acum învãþãtura este totul. nu-i plãcea când nu era ascultat. Ea îl dãdãcea. cã era – 19 – . care trebuia sã meargã ºi el la ºcoalã. o colegã de ºcoalã. devenise flãcãu ºi se uita de acum la fetele de pe costiºe.. cãci nu are dreptul sã mã împiedice sã învãþ. Ileanei îi plãceau locurile acestea. în curte. sau cu treburile gospodãriei ºi nu mai dovedea sã le facã pe toate. Când s-a nãscut mezinul. Ducând vitele la pãscut. zice cã tot o sã mã mãrit cândva ºi învãþãtura nu are rost. Nu pot sã nu-l ascult. dar n-avea ce face.Mãi Lenuþo. . ºi-a hotãrât cã n-are nevoie de amendã ºi apoi cã tot nu-l vor lãsa în pace ºi s-a resemnat. altfel te amendeazã ºi cu mulþi bani. Dar era nevoitã sã lucreze ºi în gospodãrie. unde vara erau duse turmele de oi ºi de vaci. Aºa a scãpat Lenuþa de belea ºi a continuat sã înveþe încã patru ani. numit tot Gavrilã. care pãrãseau munþii ºi se duceau la vale cu lucrul ºi traiul în orãºelul veºnic prãfuit. Lenuþa plângea. dacã nu o ai. Lenuþei i-a fost ºi mai greu. Trebuia sã se mai ducã ºi pe vârful Arºiþei. cãci ºi mama avea multe de fãcut. cãci acum trebuia sã aibã grijã ºi de el.De ce nu vii. s-a mai scãrpinat la ceafã. stãtea pe prag ºi uitându-se în jur. Tatãl era sever. .Tatã. ªi pe mine tata m-a silit sã las ºcoala. ªtia fiecare colþiºor ºi nu-i putea înþelege pe acei munteni. Venea de la ºcoalã ºi se ducea sã-l schimbe pe mezin.

spunând la toþi: . el o pornea la lucru zburând pe terenurile numite pe Pod ºi pe vârful Arºiþei. acum când tatãl bolea. sãritor la nevoie. se oprea. lucra dârz. la joacã. Acolo sus. palincã de aia care se aprindea de la chibrit.lipitã de munþii sãi. Gabi avea ºi ajutoare. Îi plãcea lui Gabi mai ales. Tatãl lui Gabi. Gândurile la o altã viaþã nu-i dãdeau pace. Lui Gabi îi plãcea sã facã bani. mezinul. îi creºtea inima. socotind în minte câºtigul ce-l va primi. Acest copil parcã era fãcut sã fie un cioban bun. la întreceri. Era o fire dârzã. Dis de dimineaþã. ca sã batã mingea în poartã adversã. se ducea cioban la ei pe varã. Mama lui Gabi fãcea mãligã aºa cum îi plãcea lui. ducea oile ºi vitele la pãscut în tovãrãºia unor câini mari ciobãneºti care þineau piept oricãrui. îºi lua ghiozdanul cu cãrþi ºi caiete. lucra ºi el la gospodãrie. Creºtea un bãiat voinic ºi rezistent. Gavrilã. la jocurile cu ceilalþi copii. unde se gãseau ferestrãiele sovietice „Drujba”. de parcã inima nu-i era la locul ei.Asta e mâncarea din câºtigul lui Gabi. gâfâind. Sãturându-se. la bãtut mingea. Petru era cel mai mare ºi se ocupa mai mult cu gospodãria. brânzã ce se topea în gurã. care venea des cu sufletul otrãvit de palincã bãutã cu prietenii dupã lucrul greu. Oamenii veneau la el ºi-l rugau ca Gabi sã le ia oile la pãscut. Gabi nu pierdea nici o oaie din cele date în sarcina lui. dar nu avea tragere de inimã pentru ea. L-au poreclit Gabi ºi aºa a rãmas pe toatã viaþa. Când lucra pentru câºtig nu se jeluia. La fugã nu-l întrecea nimeni. fãcea de toate ca sã câºtige banii sãi. Pe varã Gabi se alegea cu vreo 67000 de lei ºi multã brânzã. Nu ceda la nimeni mingea. unde lucra ca paznic ºi se mai ocupa la o cabanã cu o magazie.. ca sã-l împace. ªi nici la ºcoalã nu se prea trãgea. coborând la vale spre Rotundu unde era ºcoala. nu ºi-ar fi schimbat viaþa hãrãzitã de Dumnezeu. era atent ºi sigur de sine. se mândrea cu el. Dar era primul din cei ce bãtea mingea pe toloacã. Acolo –2 0– . cãci erau uniþi. nãpustindu-se cu toþii împreunã sã apere animalele. De la trei ani tata îl lua cu el împreunã cu ceilalþi la muncã la fundul Izei. cota pe care trebuia s-o dea fiecare stãpân. încãpãþânatã ºi fãcea totul cum vroia el. fugind. unde pãºtea oile ºi vacile era locul unde visurile îl copleºeau. mai cosea.. Nimic nu era de prisos în aceastã lume. când mama tãia mãmãliga felii ºi punea straturi de brânzã între ele. Aici. ba îi mai aduceau ºi palincã.. pe vârful Arºiþei. Uneori se certa ºi cu tatãl sãu. dupã ce mai fãcea câte ceva prin curte. Mai lucra pe la vecini. curajoasã.. Gavrilã. luptând pânã la ultima suflare. era primul. cam la vreo 3 km depãrtare. când vedea ce ajutor îi creºte ºi-l învãþa de toate ce le învãþase ºi el de la bãtrânul Ion Buju. ªi trãgea mai puternic cu coasa ca sã aibã bani mai mulþi. nu era din acei care.

κi vedea sfârºitul. întunecatã. striga Gabi. Gabi îi vedea botul strâmbat de furie. a înlemnit de groazã. parcã abia acum înþelegând ce s-a întâmplat acolo sus. de urletele ei. sus pe buºtean. Bãieþii uzi leoarcã de sudoare. cãci ursoaica i-ar fi rupt în bucãþi pentru puiul sãu. Nici n-a înþeles nici atunci. clãtinând brazii. Gabi. Ei coborau întâi spre Borºa. La zgomotul bâtei a ieºit de acolo speriat un ursuleþ zbierând. Copacii tineri ºi tufiºurile se clãtinau ºi ei au vãzut cum ursoaica venea în fugã spre puiul ei. Se gândeau de ce primejdie scãpaserã. având numai trei ani. mergea mai greu. la primul ursuleþ. ªi pânã ursoaica s-a descurcat cu bâta. împreunã cu oile care fugiserã ºi ele. altfel ar fi fost acum zdrobiþi. se uitau unul la altul. ochii mici ºi rãi. bucurându-se la vederea lui. au dat de un buºtean mare retezat mai sus de rãdãcinã. Ei plecau încolo cu toþii. copii erau departe. cu cãmãºile lipite de corp. care. ºtia ce-l aºteaptã. ducând ºi oile ºi vitele la pãscut tot încolo. Au avut noroc bãieþii cã ursoaica era tânãrã. Bãieþii se uitau la el. O fãcuse tatãl lui.Mai repede. fãcând aproape 120 de kilometri. în vale. Petrea ºi Ileana erau mai mari. cu chiu ºi vai ajungeau cu toþii la locul cuvenit. o amintire rãmasã pe veci în capul lor. de aici cãtre Iza. când din pãdure s-a auzit un urlet straºnic ºi Petrea. totul s-a petrecut în câteva clipe. pe care Petrea se suise ºi bãtea cu bâta pe partea retezatã. – 21 – . stãruindu-se s-o scoatã. dar n-avea încotro. nici pe urmã. ºi din Iza ajungeau la fundul Izei. Petrea. când era deja în vale. Intrând cu oile într-o pãdure mai rarã unde pãºteau ºi vitele lor ºi a unor muncitori care lucrau ºi ei pe aici. Sub buºtean era o gaurã mãriºoarã. Gabi avea o bâtã în mânã cu vârful ascuþit. Ei scãpaserã cu viaþa.era locul de unde izvora râuleþul Iza. Petrea. de ce ºi cum ia pus bâta în gât ºi a proptit-o în pãmânt.Fugi. De jur împrejur numai pãdure. ieºiþi din orbite. apucând-o cu labele. cãci bâta îi întrase în gât ºi acum se oprise. fãcuþi bucãþi de mama puiului de urs. În acei ani s-a întâmplat ceva straºnic. avea un singur gând: sã-l scape pe Petrea. Era ursoaica. îºi aºtepta soarta sa amarã. de sub care ieºise puiul de urs. mai repede ! Ursoaica a zbierat de durere. lângã buºteanul cel retezat. . de la Borºa o luau la Moisei. Acum se uitau din vale cum ea reuºise sã rupã bâta ºi îºi alina durerea lingându-ºi puiul. când copii terminau ºcoala. rostogolindu-se în lãturi ºi apoi fugind ºi strigând: . de frica ursoaicei. brazi înalþi ºi frumoºi. Dar oricât de curajos ar fi fost. Nu s-a speriat. Patru veri a petrecut Gabi cu familia sa acolo la fundul Izei. cocoþat pe buºtean.

Gabi a reuºit sã se apuce de o creangã mai joasã a unui copac de pe mal ºi. Acum nebunul îl urmãrea pe Gabi tot timpul ºi într-o zi la gãsit la pescuit. cã era bolnav la cap. aºa era de supãrat.. adãugând câte ceva. Apa îi ducea la vale spre o cascadã destul de mare.. Dragul meu. cum ziceau cei mai bãtrâni. acolo unde izvora Iza.. Gabi a vãzut cum apa îl învârtea pe Petrea ca pe o minge ºi a sãrit sã-l ajute aºa îmbrãcat cum era. dezlegându-l. L-au prins peste câteva zile ºi l-au dezbrãcat în pielea goalã. luând-o la fugã. când pe Petrea. Aici se fãcuse un podeþ peste acest lãcuºor în vremurile lui Ceauºescu. dar e sãnãtoasã. Gabi avea un cuþit ciobãnesc.. pe care îl þinea agãþat la brâu. Dar au avut noroc. împingându-se unul pe altul.. þinându-l strâns.. învârtind-se în lac. Cu ce am greºit eu. în care apa mereu se bulbuca. îi spunea lui Gabi ce-ai fãcut. cum de nu ºi-a pierdut capul. Seara. Nebunul l-a apucat de cap ºi la bãgat în apã. curgând la vale. Petrea scuipa apa din plãmâni. Mama. Tinerii stãteau pe punte ºi se uitau ºi ei cum curge apa la vale. de curajul lui Gabi. iartã-mã. ºi lacrimile îi curgeau ºiroaie pe obrazul tânãr ºi frumos. de ce s-a întâmplat aºa. speriat de cele întâmplate.Am scãpat. a spus Petrea. Gabi era sã-ºi piardã din nou fratele.. vroind sã-l înece. au reuºit sã iasã la mal. Era singur cu Ileana. La spatele lor a trecut un bãiat mai în vârstã. veniþi acasã povesteau întâmplarea care mai de care. Nebunul era fiul unui maistru. Apoi i-au dat câte un picior. Dar l-a scãpat Ileana. din Cluj. un brâu lat.. L-a apucat de o mânã pe Petrea. a fãcut gãlãgie mare. speriatã. fãrã Petrea care era la pãscut oile. Oamenii din partea locului nu credeau. Doamne. când pe Gabi. din Satu-Mare. oamenii ºi prietenii nu prea vroiau sã-l creadã. despre care spuneau toþi. care aflând cele întâmplate.. Nebunul fugise. se mirau de norocul copiilor. Aici veneau turiºti din diferite colþuri ale þãrii. Nebunul þipa. þinemi-i Doamne! Vestea s-a rãspândit peste tot. cã aºa ceva nu se mai întâmplase în acele locuri. aºa cum poartã bãrbaþii. tot repeta ea! Doamne. care a luat un pietroi ºi i- –2 2– . dintr-un mic lac. de pe care turiºtii priveau cum se învârte apa. dar ei l-au mai bãtut bine ºi se piºau pe el. îi strângea la pieptul sãu. Trecând pe alãturi bãiatul l-a împins pe Petrea care a cãzut în apã. Timiºoara. care-i ºtiau nãravul. de ai vrut sã mã nenoroceºti? Doamne. În altã varã. ªi pãlinca curgea în pahare ºi toþi îl lãudau cu aºa feciori. fierbând ºi fãcând clãbuci. îl tãiau uºurel ºi îi puneau sare pe rãni. Tatãl se lãuda cu feciorii sãi. fuga e ruºinoasã. nu la lãsat pe Petrea singur. Dacã l-ar fi prins pe nebun ar fi bãgat cuþitul în el. îi lipsea o doagã.

se umfla de apã ºi mai fãcea stricãciuni prin gospodãriile oamenilor ºi în întreprinderile de pe malul lui. pãmânt. ce în timp de câteva zeci de ani ocupase mult teren roditor. Vedeau cum din acel pãmânt ieºeau oasele morþilor care se rãtãceau prin vãile din împrejurimi. s-au montat þevi lungi ºi groase prin care venea pãmântul din mine amestecat cu apã ºi cu timpul s-au format dealuri mari din resturile de rocã de aur. deja spãlate odatã. au distrus livezile. cum plângeau cei lipsiþi de gospodãriile lor. curajos bun la inimã ºi la suflet. Erau sãraci. azi acoperite de pãmântul acesta galben. fiind gravidã cu el. – 23 – . El nici nu trebuia sã se nascã. al treilea cãtre munþi. dar ºi vremurile rele venise de când erau zbirii comuniºti la putere. Aºa se întâmpla cu Gabi mezinul. când venea primãvara. dar na fost aºa cum doream noi ºi te-ai nãscut spre fericirea noastrã. numite „cenzurã”. care distrugeau natura. Copiii îºi aduceau aminte de acele locuri pe unde îºi duceau oile spre vârful ªtirbului. Pãrinþii lui nu mai doreau sã aibã copii dupã Petrea ºi Ileana. dragul meu. cãci bãieþii nu l-au mai vãzut niciodatã. Aceste resturi. Aici în vale prin Borºa trecea râuleþul Cisla care. legãturile. altul – în satul Rotundu. Dar au trecut toate ºi mezinul era acum un bãiat voinic. cupru ºi alte metale. batã-ne Dumnezeu. trãiau din greu.a dat în cap nebunului. uncheºi ºi mãtuºe. Multe din neamurile lui Gabi. S-a luat pãmânt de la oameni. Pe malul lui drept se fãcuse un dig mare. Muntenii nu doreau sã piardã acele locuri ºi opuneau rezistenþã: distrugeau uneori þevile. cã fãceam un mare pãcat. poate era la o casã de nebuni. pietre ce cãdeau sub presiunea pompelor. . Aici se strânsese tone de pãmânt galben. povestea mama cu lacrimi în ochi cum am vrut sa scãpãm de tine. unde erau aduse din mine prin þevi apa amestecatã cu nisip. Trei diguri s-au fãcut de conducãtorii minelor: unul la intrarea în Baia. au dãrâmat casele lor.Iatã. cancer. Mama Ileana îi povestea lui Gabi cã. care nu aveau altã vinã decât cã împlineau ordinele date de oameni fãrã minte. dupã ce era spãlat în forjerii ºi trimis peste dig încoace. care nu cruþau pe nimeni. aducând bani în casã pentru toþi. Acest pãmânt venea din minele de aur. tatãl Gavrilã o punea sã sarã de pe ºopron de la 5-6 metri înãlþime ori de pe clãile de fân ca sã piardã sarcina. cu livezi frumoase ale oamenilor. nisip. s-au dus pe lumea cealaltã nu de bãtrâneþe ci de boli ºi suferinþe. aruncau cu pietre în muncitorii ce lucrau. Dupã aceasta întâmplare pãrinþii au luat nebunul ºi l-au dus undeva. deºeuri erau otrãvitoare ºi mulþi oameni erau acum bolnavi de silicozã. Ei au vãzut cu ochii lor cum se vãitau bãtrânii.

îi al meu ºi mã duc cã sunt stãpân ºi acolo. parcã ar fi trecut prin aceste locuri un uragan puternic ºi fãrã milã. era de o frumuseþe cã îþi venea sã plângi de bucurie. de unde au venit toate relele în multe þãri împilând popoare întregi. rãspunde el. cei ce au fricã. de haholi. Rãbdarea. Puterea comunistã nu se ocupa cu aceste probleme. Oasele celor decedaþi din cimitirul distrus s-au risipit prin toate vãile. Gabi trecea uneori peste graniþã cu oile. . Mâna omului. ni l-au furat ruºii dupã rãzboi. tot ce se fãcuse din strãmoºi cu ani în urmã. dezamãgire ºi urã între oameni. împotriva nedreptãþii. pline de deºeuri ºi gunoaie. vor muri înaintea mea. dar ºi acolo îi pãmânt românesc. râurile. ea se grãbea sã împlineascã planurile sale fãrã a se îngriji de comorile ºi bunurile þãrii. Iar dezastrul creºtea. fãcutã de ruºi. urã care a fost semãnatã de cãtre comuniºti sub conducerea moscovitã. pe care copii îi scoteau cu mâna de sub pietre. Nu se mai prindeau în acele ape pãstravii vioi. poluate cu diferite murdãrii. Buneii îi povesteau lui Gabi cã mare prãpãd au fãcut comuniºtii. Noii oameni din conducere se apucase sã mute satele. acele râuri din care altãdatã beau apa curatã. . a venit altã generaþie care nu mai era unitã ca cea precedentã. care puseserã mâna pe pãmânt strãin ºi pe munþii neamului românesc.În acele vremuri se mai gãseau oameni care luptau împotriva teroarei comuniste.. le spunea el colegilor sãi. te vor împuºca ruºii sau haholii. nu fã prostii. cristalinã.Mã Gabi. Oamenii mai bãtrâni. frica. pe unde copilãriserã cândva. Þara devenise o þarã poluatã. minþind oamenii cã le fãuresc un viitor bun ºi luminos.Mãi. aducând jale. Aproape era graniþa nouã. dar ºi cei mai tineri. unde era pãmântul strãbun furat de ruºii sovietici. vedeau cum se distrugeau locurile. multe au distrus. Gabi ºtia toate aceste locuri trecute cu picioarele lui. care se risipeau ºi se pierdeau –2 4– . oameni buni. locurile pe unde umbla Gabi ºi oamenii se mai schimbase. . mai des strica ceea ce crease Domnul în miile de ani. bisericile. Acele râuleþe cu apa curatã ca lacrima acum erau înnãmolite. Aceastã zonã în Maramureº era cândva Comoara dacilor. Toþi se mirau cum de îndrãzneºte el sã treacã cu oile graniþa ºi nu se temea. casele. care dorea sã schimbe ceva în natura înconjurãtoare. vedeau râurile murdãrite. indiferenþa a intrat în sufletele oamenilor ºi rezistenþa s-a stins. Cu timpul. îi ziceau prietenii ºi colegii de ºcoalã. Dar timpul a trecut.Nu bãieþi. de case distruse pe la sate. plinã de murdãrii. îþi vor lua oile oamenilor ºi va fi rãu de tine. nu întotdeauna reuºea sã facã ceva bun. când te uitai de jur împrejur. scârba. murdare. ºi de la aceasta multe rele pornise. mã..

cu cât i se pãrea cã e ceva periculos. Vara pãºtea uneori câte 300-400 de oi care trebuiau pãzite. Poate cã trecuserã acei ani din tinereþe. Nu era plãcut sã te ridici din vale spre vârful munþilor. teamã ºi bucurie chiar. când sufletul ºi inima erau necãjite de nevoile vieþii. dar plãcerea de a coborî la vale cu schiurile era mai mare ºi copii rãbdau totul. strecurându-se abil printre brazii verzi ºi semeþi. dar se ridica din zãpadã ºi se pornea ºi mai aprig sã se plimbe. Venind uneori de la ºcoalã. sã nu-ºi piardã puterea ºi laptele întorcându-se în fiecare searã acasã. El ºtia de mic copil toate locurile. care doreau sã se cãpãtuiascã cu vreo oaie. Deseori. mai cu griji faþã de familia sa. fulgerând pe povârniºurile abrupte. cãci vânãtorii încã nu-i distruse totul. vãile. târâind schiurile în spate. ºi acum vroia sã ascundã – 25 – . Gabi se ducea la ºcoala din Rotundu. costiºele ºi munþii ce înconjurau Borºa. mai apropiatã. fãrã cãderi grave cu urmãri serioase. prin vãile abrupte ºi munþii înalþi. se repezeau din nou la vale.tot mai mult. El nu se temea de fiarele sãlbatice ce se mai aflau prin aceste locuri. chiuind ºi cãutând costiºele cele mai abrupte. Gabi. fãcea diferite figuri ºi sãrituri. cãpãtase o experienþã bunã. Mama Ileana îl iubea pe mezin ca pe toþi copii sãi. Oile se strângeau la stânã. cu iarbã mai înaltã ºi mai gustoasã. Cãdea ºi el de multe ori. mai puternicã ºi urcându-se în vârf. Ba mai mult. dar ºi fiarele trebuiau lãsate în viaþã. chiar ºi oameni rãi. când toate acrobaþiile lui treceau fãrã incidente. Uneori se strângeau mai mulþi copii. cãci curãþau pãdurea de tot ce era bolnav ºi neputincios. Iarna. Dupã el ºi alþii îºi cumpãrase schiuri ºi acum se întâlneau pe costiºe. uimindu-i pe cei de pe valea Luceafãrului. ºi acum devenise o gospodinã mai în vârstã. Acum se ducea ca un fulger la vale. cãutând pajiºtele mai bogate. dar plãcerea de a schia era mai mare. luându-se la întreceri la vitezã. Îi plãcea viteza. roºii ca racu. De la 10 ani se ducea singur în munþi fãrã fricã. acrobaþii. îngrijorându-i pe cei vârstnici de cele ce se petreceau pe costiºe. încãrcaþi cu ghiozdane ºi schiuri. Amândoi simþeau unul pentru altul o legãturã mai duioasã. era greu sã te ridici la deal. fulgerând cu schiurile ºi ajungând în câteva minute jos în vale. care-i provoca momente de îngrijorare. de mic copil se ducea cu oile ºi vitele la pãscut prin munþi. trebuiau mulse. când timpul era mai frumos ºi mai prielnic. dar el parcã era mai aproape de inima ei. sãrituri. Gabi îºi cumpãrase o pereche de schiuri ºi în câteva zile învãþase sã umble cu ele. Poate o mai întrista ºi Gavrilã cu palinca lui. venind pe furiº din orãºel sau din alte sate. apãrate cãci se mai gãseau ºi lupi ºi urºi. mai periculoase. mai serioasã. cu atât mai mult îl atrãgeau acele locuri.

Unii mai dârji se mai împotriveau. luptau mãcar cu –2 6– . ªi vorbele ei. lãsându-i sã doarmã pânã ce soarele se ridica sus de tot. Cu ochii lui de copil vedea tot ce se fãcea în jur. era bãiat crescut la munte în nevoi. ca Pietrosul care nu se vedea din ceaþa ce-l înconjura.. nu o sã munceascã atât de greu ca noi.Mã duc la Colibi. îi lua apãrarea ºi îl liniºtea pe bãtrân. lua oile. Nu. care era alãturi de ea mereu. în alte locuri. povestind nedreptãþile ce li se fãceau. îi scotea din curte ºi se ridica sus pe vârful Arºiþei. îl dezmierda mai mult. visurile îl învãluiau aºa. unde îºi închipuia viaþa lui în viitor. împreunã cu alþi copii. o va ajuta când îi va fi greu. cã aºa erau învãþaþi de mititei. . Creºtea un bãrbat. Gavrile. la umbrã sau lângã rugul focului aprins împotriva frigului sau a þânþarilor. îi lua apãrarea. spunea el. sus. bãtrânii. îi punea o bucãþicã mai bunã pe masã. va trãi alãturi de ea. pe care mamele îi rãsfãþau. o va bucura cu nepoþei în anii grei la bãtrâneþe. sau singur: . peste oceane ºi mãri. stãruindu-se sã-ºi reverse cãldura inimii sale asupra mezinului. din biserica unde îl ducea mama Ileana. îl frãmântau mereu.Lasã. Se visa în alte þãri. o va înveseli. Poate cã ceilalþi erau mai mãricei. Îi mai ierta nãzbâtiile. zicânduºi: .. unde nu erau aºa ºefi care îºi bãteau joc de acei sfinþi pe care Gavrilã îi ºtia de mititel.Cine ºtie. sã se mai gândeascã. mãi. o urã faþã de cei rãi. în sufletul lui se ridica un protest. gândindu-se cã poate anume el îi va fi sprijinul la bãtrâneþe. dar cu Gabi era mai bunã. ce trebuie sã mã sfãdesc acum cu el? Viaþa îl va potoli ºi-l va aºeza la locul lui. vom trãi ºi vom vedea. cãci anii se duc ºi nu se ºtie cum va fi mai departe.durerea din suflet. nu fãcea pãcat. luând-o de la gura sa. când Gavrilã vroia sã-i mai dea la fund. domole. Din zori mezinul Gavrilã. Dar ºi pe Gabi ea îl domolea ºi-l sfãtuia sã se gândeascã ºi la ei. se simþea obijduit. Îi asculta ºi pe cei mai mari care îºi înºirau nemulþumirile. oare e rãu cã bãiatul vrea ceva mai bun în viaþa asta decât noi? Poate o sã fie mai fericit în viaþa sa. vacile. unde viaþa ar fi fost mai bunã. cumpãtate îl fãceau pe soþ sã tacã. care nu rãbda când era înjosit. viþeii. nu ca cei din Borºa. Aici gândurile nu îi dãdeau pace. Când Gabi crescuse mai mare ºi se certa cu tatãl sãu. zis Gabi. poate are dreptate Ileana mea. ceea ce îl tulbura. mai curatã. îi iubea pe toþi la fel. cã de. Îi plãcea sã fie singur acolo. când va fi tristã. Se uita cu dragoste la el. Aici. sus între copacii pletoºi. gospodãreau ºi singuri în casã. liniºtite. dar ºi când o primea de la cei mai puternici þinea dinþii strânºi ºi nu bocea ca alþii. Uneori dãdea bãtaie cuiva.

le complicau viaþa.. În clasa a cincea s-a hotãrât pentru prima oarã sã plece de acasã în lume. muncã ce nu le aducea nimic bun. am fost ºi fericiþi ºi am trãit ºi rãu. Aºa-i viaþa ! . unde îþi rãmânea sã alegi sau mina sau tãiatul pãdurii. ai sã te însori.Nu fii prost ! Ce vrei sã mergi în lume. la garã. Au ajuns la garã la Viºeu ºi aºteptau trenul.. Eu vreau sã trãiesc altfel. aºa singur ? Cine are nevoie de tine în altã þarã. i-au adus pe toþi acasã ºi le-au mai dat la fiecare câte o bãtaie. cã erau multe acum. Oamenii de la munte. striga la Gabi. aºa am trãit cu munca grea. care se stãruiau sã le împuþineze avutul.. terminase ºcoala ºi se mai – 27 – . mai ales cã era ºi bolnav. la fund ºi la cap. Atunci tãcea. striga Gabi. Ionel ºi Chirilã. Conducãtorii îi depistau pe toþi cei nemulþumiþi ºi-i duceau la ostroguri. ai sã ai copii. pe care îi ºtiau de blegi ºi puturoºi din copilãrie ºi care acum îºi fãceau de cap. cã aºa erau unii români crescuþi în reaua credinþã în Dumnezeu. Dar mai ales nu le plãcea lor cum erau siliþi sã munceascã de niºte neisprãviþi.. pânã începeau din nou durerile rinichilor. ºi îºi fãceau de cap.vorba împotriva rãilor. uitând cã viaþa e schimbãtoare ºi la toþi le vine rândul sã rãspundã pentru pãcatele lor. sã fie familia bogatã ºi fericitã.. Împlinise 14 ani. spunea el la toþi. Dar pãrinþii au prins de veste ºi au început sã-i caute. Aºa e soarta fiecãrui om.O sã plec în lume. Aveau ºi ceva bani la ei. Acolo le mai dãdeau la coaste. Gabi vedea toate aceste. unde nu ai viitor. silind-i sã trãiascã aºa cum doreau ei. O sã te deprinzi ºi tu cu viaþa asta. se lãsa pe pat. erau mândri ºi se împãcau greu cu aceste gânduri.Toþi aici ne-am nãscut. Nimic nu-i mai putea scoate din capul lui Gabi visul lui de a pleca în altã þarã.. oriunde ar nimeri. Lui Gabi îi pãrea rãu cã îl enervase pe tatãl sãu ºi ieºea din casã supãrat ºi el.. vedea munca zadarnicã a pãrinþilor sãi. supãrând pe tatãl sãu care se împãcase cu viaþa sa. galben la obraz. ªi tatãl se enerva. nu mai erau uniþi ca un zid. . numai sã scape de Borºa unde lucrezi degeaba. . sã lucrez ºi sã am ceva. crescuþi în libertate. I-au gãsit acolo. au plecat într-o zi. ai sã îmbãtrâneºti ca ºi noi. ºi trebuie sã te împaci cu ea. Acum oamenii nu mai erau liberi. au ei îndeajuns sãrãcimea lor. Aºa s-a terminat cãlãtoria lor. se iviserã ºi între ei lichele ºi lingãi. Împreunã cu alþi doi prieteni. Dar ei nu mai aveau putere. peste tot.Eu nu doresc aºa viaþã. ce le mai trebuie încã unul în plus? rãspundea Gavrilã. Dar degeaba. .

a spus tatãl Gavrilã. Vei lucra în minã. . .. Amândoi tãceau. curajos. vreau altã viaþã. dar nimeni nu dorea sã spunã ceva. încãpãþânat. vânjos. cã mai bine decât acasã nu-i nicãieri. care plângea þinându-l la pieptul ei. Uite câþi au terminat liceul de mineri. Între timp Gabi devenise un tânãr puternic. dar lucreazã ca muncitori necalificaþi ºi câºtigã mai mult. totul nu trecuse degeaba. Fiecare se gândea la Gabi. toþi câºtigã acolo. Afarã bãtea un vânt puternic. O durea acum inima. Amândoi au tãcut. cãpãtase un nume între bãieþii din Borºa. pe cer soarele nu se mai vedea. ca ºi la tatãl sãu. Vã las 5000 de lei. singur. . devenise un fel de ºef al lor. niºte buze groase.. cãutând sã scape mai repede din îmbrãþiºãrile mamei Ileana. Dacã i se întâmplã ceva.Nu ºi nu. Cine ºtie între ce oameni va nimeri. bãrbat în toatã firea. Sã lucrez la minã nu vreau.. Se fãcuse un bãiat voinic cu o frunte latã.Dragã fiule. vine el îndãrãt. . la fiul lor. . Atunci ce rost are sã învãþ? Uite mamã. cine o sã lucreze în casa noastrã. îmi iau mie douã mii ºi mã duc în alte oraºe. A doua zi Gabi a plecat. o asculta.. . Cine ºtie ce poate sã se întâmple? Oare puþine nenorociri se întâmplã. nori grei pluteau. oare puþini oameni rãi. am câºtigat 7000 de lei. nu vroia sã-l lase pe aºa drum necunoscut. O sã-i fie ruºine cã nu ne-a ascultat ! . O duce greu. Gavrilã s-a încruntat ºi s-a întors cu faþa la perete. o sã-i vie mintea la cap. –2 8– . Trebui sã rãmâi cu noi.Aºa-i. fie aºa. Vreau sã plec de aici. sã vãd cum trãiesc ºi alþi oameni. muncea în gospodãrie. cositul. trebuie sã te faci om.Nu vreau sã lucrez miner.N-ai grijã. faþã rotundã. trecuþi prin puºcãrii se întâlnesc care îºi cautã tovarãºi de meserie? Cine ºtie ce-l aºteaptã pe Gabi? Doamne ajutã-i fiului meu. rãspunse Ileana îngânduratã. vreau sã vãd cum trãiesc oamenii. dar el n-a fost nicãieri mai departe de Borºa. îi spunea mama.gândea ce sã facã mai departe. aºa e legea aici la noi. rãspunse supãrat Gabi. .. dragã mamã. cu un pãr des. vei avea bani buni. a rãspuns Ileana. semeaþã.Du-te la liceul minerilor. mã întorc ºi rãmân aici. tãiatul lemnelor. Tatãl e bolnav. Tatãl lui dorea ca el sã înveþe mai departe.. Mama Ileana îºi iubea copilul. El de mic îi era mai drag. Vreau sã plec în lume. ºi lacrimi i-au brãzdat obrazul.Lasã-l sã se mai zbânþuie.Dacã zici tu aºa. mãi Gabi. fãcea ce îi spunea ea. tu eºti mezinul nostru. cu o privire mândrã. negru. un nas cãrnos. nu mai poate lucra ca înainte. Dacã e rãu. fãrã vreun prieten. îi spunea el.

. din Maramureº – 29 – . ºi se uitã cum se îndepãrteazã tot mai mult de ei. Toate acestea îl atrãgeau. o bucatã de slãninã afumatã. Aºa a ajuns la Constanþa. Aºa a plecat Gabi de acasã. oameni frumos îmbrãcaþi.. Apã fãrã sfârºit. când pe iarbã în câmp. se plângeau de viaþa asta. Când a vãzut pentru primã oarã marea a înlemnit. la Marea Neagrã. ºi Braºovul. Prima oarã cãlãtorea în viaþa sa. tinerii îmbrãcaþi în ginsuri. fii atent. în unele nu era mai nimic de mâncare. acostate în portul Constanþa. ba lapte puþin. A cutreierat multe oraºe. de mine. A vãzut ºi Clujul. nevãzând nimic altceva. Au trecut câteva zile. dormea prin gãri. mãnâncã îngheþatã pe aºa zãpuºealã. Tot ce-i întâlneau ochii era frumos. trenurile frumoase. unde se nimerea. pe valea Luceafãrului. ºi numai la piaþã neagrã.Cine eºti? L-a întrebat. adã-þi aminte de noi. El. A dormit când pe malul mãrii. . ba leafa micã. a întins mâna tatãlui.. Dar simþea cã ei stau acolo sus. Totul era nou pentru el. din celãlalt capãt al României. un biet ciobãnaº din Borºa. dragul meu! Noi te aºteptãm oricând! ªi eu ºi tata! Gabi s-a desprins de mama. oraºele mari. cozi la magazine. din alte þãri.Eu sunt din Borºa.Gabi. ba cozi mari. Mama i-a pus în desagã pâine coaptã ieri. Într-o zi l-a oprit un miliþian. ca un bãrbat adevãrat. vapoare care mai de care. fete frumoase. pânã a dispãrut dupã colþul unei case din Borºa. Peste tot rânduri. La mijlocul muntelui. a pus desaga pe umãr ºi a luat-o la vale. ba frigidere scumpe.. Se oprea în unele oraºe. cu buzele vopsite. nu te purta rãu cu oamenii. Trenul l-a dus spre alte meleaguri. a ajuns aici. ºi lacrimile cãdeau pe cãmaºa lui Gabi. Dar viaþa era peste tot la fel în acele oraºe. se plimba pe malul ei. ºi strãine sub alte flaguri. crescut în munþi. . în mijlocul strãzii.Fii binecuvântat. Petre ºi Ileana au rãmas. în câmp. când la garã. fãrã sã mai întoarcã capul. . totul de necrezut. Pentru Gabi totul era nou. niºte cepe. el a luat-o mai departe la vale. uitându-se în sus. nu fã rãu nimãnui. te rog. nou pentru el. nu te înhãita cu nimeni. A întors capul din vale. elegante. ºi Ploieºtii. Peste tot oamenii nu erau mulþumiþi.. interesant. condus de Petru ºi de sora Ileana. usturoi ºi niºte turte cu brânzã de oaie. maºinile „Dacia” care spintecau oraºele în toate direcþiile.. uneori pe niºte cãpiþe de fân. ºi i-a vãzut cum îl urmãreau cu privirile de sus ºi lea fãcut din mânã ºi a mers mai departe. Gabi! Drum bun! ªi nu ne uita.. se scãlda în apele ei rãcoroase.

Am venit la mare. un cãpitan gras.ªtii unde.. . ºi locotenentul a închis uºa.ªi ce faci aici? . Gabi a ieºit de douã ori în curte.Nu mint. i-a rãspuns Gabi.Nu sunt hoþ ! a rãspuns Gabi. a zis Gabi. a strigat miliþianul ºi l-a dus la postul de miliþie. Noaptea. S-au întors în camera lui.Pãi aºa e ! .. Ofiþerul aþipise cu capul pe masã. traista pustie. striga ofiþerul. cu mâini puternice. A pus tot ce a gãsit pe masã. i-au dat pâine sã mãnânce ºi o sticlã de apã dulce cumpãratã din banii lui. la Constanþa? a râs locotenentul. Acolo i-a trebuit câteva –3 0– . A ieºit în curte. A stat acolo ziua întreagã.Îmi caut de lucru. Care pãrinþi dau drumul la aºa mucos.Vagabond? Hai cu mine. cu obraz de buldog. care era în colþul ogrãzii înconjuratã de un zid de piatrã înalt de vreo doi metri. de ce minþi? .ªi ai venit din Borºa sã-þi cauþi de lucru aici. un bãrbat înalt. însoþit de un miliþian.Nicãieri. La rugãmintea lui Gabi s-a trezit ºi. a rãspuns prompt Gabi. Se gândea. când pe plajã. Atât îi trebuia lui Gabi. Eºti hoþ ! . bã! a strigat locotenentul. Au intrat în camera de serviciu.De ce minþi. a rãspuns Gabi. De serviciu era alt ofiþer. cã nu avea nimic în ea. însoþit de un gardian.Actele! I-a cerut locotenentul.. Asta îi mai trebuie. Din Borºa? ªi ce faci aici? . când îl vor vedea cu miliþia din urmã? Dar mama ºi tatãl? Trebuie sã fug de aici.Ia treci în camera de alãturi. s-a cerut din nou la WC. S-o spui mutului! .. o sã vedem ce facem noi cu tine.. . Gabi a intrat în camerã de alãturi. . unde miliþianul a raportat unui ofiþer. . . s-a îndreptat spre WC. în câmp. mi-au mai dat pãrinþii. i-a spus: .ªi unde te-ai oprit? L-a întrebat din nou miliþianul. bã. batista. A venit ºi noaptea. pe la ora trei. .. Dorm la garã. îmbrãcat în uniformã cu niºte cizme negre. bã. Ce o sã zicã Borºa. dupã ce i-a cercetat buzunarele. Purta mustaþã groasã a la Clark Gable. gândea el.De unde ai luat banii? a þipat din nou ofiþerul. . la WC. Ce o sã fie mai departe? I s-a spus cãl vor trimite la Borºa.Am câºtigat la coasã.ªi mai minþi.. aflând despre ce-i vorba. . banii. în sala de aºteptare. du-te singur. . Gândirile i se îndreptau spre casã. eu niciodatã nu mint. a rãcnit locotenentul. Se vede cã fusese ziua la muncã în grãdina sa ºi acum vroia sã doarmã.

ceruse o bucatã de pâine de la o femeie. casele. intrase într-un sat. scris în paºaportul lui Gabi.E trãdãtor de þarã. Spre searã a ajuns pe mâna miliþiei ca suspect. a întrebat Gabi. cu clãdiri ºi strãzi mari ºi frumoase.Dar ce-a fãcut. lucreazã la piaþa asta. Toþi rãspundeau cã nu-l ºtiu ºi nici n-au auzit de el.secunde sã sarã gardul înalt. . i-a rãspuns ofiþerul de serviciu. mai cerea o bucatã de pâine de la cineva. dar oamenii singuri nu prea aveau. ba pe altul dacã îl cunoaºte pe Gabi Buju. . cãci pe la staþii poliþia controla ºi-i alunga din sala de aºteptare pe cei ce dormeau pe bãnci sau scaune. Dormea ºi în câmp. Dormea prin gãri. care trebuie sã fie pe aici. te reclama la poliþie ca suspect. Ce era de fãcut? Trebuia sã meargã mai departe. . ªtia de la vãrul sãu cã el lucreazã la o piaþã din Arad. A ieºit peste câteva timp din Constanþa. Bani nu mai avea. Trebuia sã ajungã la Arad unde avea un vãr. A umblat toatã ziua prin piaþa Ocica. Ieri nu am putut lua. A ieºit la calea feratã ºi s-a urcat într-un tren de marfã. se ruga Gabi.Eu am venit aici din nordul Maramureºului. – 31 – . cãci se temea cã va fi urmãrit peste tot. i-au spus: . cã era învãþat sã se caþere pe copaci fãrã crengi.Vreau sã-l vãd. Se numea piaþa aceea Ocica. a ajuns la Arad. el e în puºcãrie. vãrul lui. Dar ºi acolo era periculos sã stai. ºi nu e voie. întreba ba pe unul. . Gavrilã Buju. Nu ºtia adresa lui. S-au mirat de numele lui. vreau sã-l vãd.Cum sã-l vezi. a cerut Gabi.N-avem nici noi pâine. a vrut sã fugã din România. flãmând ºi însetat. n-am pe nimeni.Vãrul tãu e la puºcãrie! . Dupã ce l-au descusut de unde a venit. unde îºi câºtiga o bucatã de pâine. oraºe. luând-o de-a dreptul peste câmpuri ºi livezi. Acum i-au dat doi ani de puºcãrie. rãmãseserã pe masa ofiþerului de serviciu. oraºul unde trãia un vãr de-al lui. ce cautã el în Arad. dar paºaportul îl întoarse. Dupã câteva zile de chinuri. . îi luaserã la percheziþie pe toþi. dar luna lumina ºi se vedea bine drumul. nu ne-a ajuns la mulþi. Trebuie sã ai aprobarea comandantului ca sã-l vezi. Îi era fricã sã se arate prin sate. înjurându-l. dar mergea cu frica în sân. de ce a plecat de acasã. maramureºan. i-a rãspuns ofiþerul. totul. Era noapte. cã dacã te vedea acarul. ne aduc spre searã ºi e rând mare. Era liber. L-au dus la post unde i-au luat interogatoriul. . Aradul era un oraº mare. sã înveþe minte. chiar ºi la staþiile de tren.Nu-l ºtiþi pe Gabi Buju din Borºa. dragã bãiete. care era tot Gavrilã Buju. Flãmând.

venea la vãrul sãu la puºcãrie ºi-l vizita. Era într-un bloc ce aproape se ruina. Du-te. n-am pe nimeni. cã mi-a rãmas un an. trebuie sã-l vãd numaidecât. Gabi a rãmas sã lucreze în vacanþã. Fãcea ºi el lucruri interzise.Eu nu mã duc de aici. mãi bãiete. striga Gabi. dar era foarte iute în lupte ºi-l ºtiau mulþi în oraº. nu avem voie. chiar ºi din cei vagabonzi care se agãþau de oriºicine. locuit de mulþi þigani ºi tot felul de sãraci. fiindcã nu mai trebuia sã doarmã prin gãri sau pe câmp. Lângã Arad era un orãºel pe râul Criºul Alb. Când l-a vãzut pe vãrul sãu. i-a spus vãrul lui. A trecut ºi primul an de învãþãturã a lui Gabi cu mari greutãþi. avea un weceu ºi un duº. le-a explicat cã vãrul lui a venit din Borºa. i-au dat lacrimile. ºi fã ce-þi spun. care se numea Chiºinãu-Criº. Gabi nu era puternic. Gabi juca bine fotbal ºi era iubit de elevi ºi spectatori. care avea nevoie de el ca sã câºtige competiþiile între ºcolile din Arad.Nu te du înapoi la Borºa. A venit ºi vacanþa de varã ºi la ºcoalã li s-a propus cine nu vrea sã plece acasã sã fie trimis la practicã pe ºantier. Doar suntem oameni. nu era el bãiat sã nu facã ºotii ºi unii profesori aveau ciudã pe el. Dar pentru Gabi a fost ca un dar ceresc. la Arad poþi sã te aranjezi cumva pânã ies eu de la dubã. sã nu scrii nimic acasã. Gabi a luat cheile. Acesta îi spunea cã îl duc la cules porumb. de parcã nu mâncase zeci de zile. Arãta slab de tot. te rog dragã. rãspundea ofiþerul. L-au dus la el. s-au înduplecat bãnãþenii sã-l ajute. ºi el tot Gavrilã Buju. El îi apãra pe cei slabi ºi mici de cei rãutãcioºi ce-i bãteau. . în sala de primire. va trãi în garsoniera lui ºi va face ºcoala în Arad. a umblat prin oraº pânã a gãsit garsoniera. Gabi. Vãrul lui Gabi. Lua ºi Gabi bãtaie. la Arad.Gabi.. n-am nici un ban. Aici era o ºcoalã profesionalã de mecanisme ºi utilaje grele ºi Gabi s-a înscris la cursuri. Du-te ºi te înscrie la o ºcoalã. Nu vreau sã ºtie mama de nenorocirea mea. Când l-a vãzut pe Gabi. Semãna cu un mort. sã nu stea degeaba ºi sã mãnânce pâinea statului. Era mai mare decât el cu un an jumate. dar era bun sportiv ºi era apãrat de profesorul de educaþie fizicã. . cã doar era totuºi un copil încã. ºi numai apã rece. Poliþia comunistã din Arad a fost mai de treabã. Îi duceau pe deþinuþi la munci patriotice. i-au dat cheile de la garsonierã cu condiþia sã facã act de prezenþã în fiecare sãptãmânã la poliþie. . rãmâi aici. –3 2– . Garsoniera era o cãmãruþã micã.. dar ºi mulþi cãpãtau de la el. A cerut cheile de la poliþie. erau gata sã-l dea afarã.Nu se poate. mânca porumb ºi arãta ceva mai bine. Dupã multe rugãminþi.. o sã stai în garsoniera mea. Când putea. Gabi s-a speriat.

. cum patrulau. vedea grãnicerii militari. Vezi cã ºi tata e bolnav. Gabi. ca bunelul tãu. A venit toamna ºi Gabi s-a întors din nou la ºcoalã cu gândul cã trebuie sã termine anul doi. erau lacrimi ºi de bucurie ºi de jale. angajeazã-te aici în Borºa. sã aibã toate documentele necesare ºi apoi sã fugã din lagãrul comunist. Cu chiu ºi vai a terminat ºi al doilea an.Mamã dragã. Aici a povestit tot ce a fãcut. numai prin filme vãzuse cum se trece graniþa. se lãuda cã singur a terminat ºcoala ºi acum vroia sã-ºi aranjeze viaþa. Era acum mecanic de utilaje grele ºi mai era ºi tractorist. cât ºi pentru protecþia zonei române. Ai diplomã. Dar nu ºtia cum ºi ce era în Iugoslavia. salopete ºi cizme. majoritatea din ei erau aproape de graniþa cu Iugoslavia lui Tito.Dragul meu. de foametea ºi matraplazlâcurile ei.Profesorii mei mã ocãrau pentru toate prostiile ce le fãceam. eºti tractorist. Am obþinut diploma ºi un carnet de tractorist. Directorul vroia sã ne dea afarã din ºcoalã. cãci lucra la circa 200 de metri de graniþã. nu vreau sã rãmân aici. dar în fiecare dimineaþã tractorul era la locul lui ºi el ne mai rãbda. Vãrul meu Gabi Buju mai stãtea la puºcãrie. cã îi va pãrãsi. . sunt foarte bucuroasã de tine. a plecat acasã. vei fi acasã ºi noi vom fi fericiþi. sã scape de mizeria socialistã. ce-þi mai trebuie? De ce vrei sã cutreieri lumea în lung ºi lat. se apropia sorocul lui de eliberare. acolo se fãceau canalizãri pentru irigaþii. cã trebuie sã faci ce facem ºi noi. ºtia când se schimbau ei. De multe ori lui Gabi îi venea gândul sã fugã. unde trãiau români sârbi. n-are putere. terminând ºcoala. la Borºa.. acasã? Eºti cel mai mic în familie ºi ºtii obiceiul nostru. .i s-au întocmit toate documentele ºi a fost trimis în satul DudeºtiiVechi. nici nu vreau sã mã gândesc – 33 – . sã trãieºti aceiaºi viaþã ca tata. spunea Gabi. Gabi lucra numai pentru mâncare. Mama Ileana se bucura foarte mult ºi îl lãuda la toate neamurile ºi la vecini. la fetele cunoscute. Povestea el: . ªi nouã ne va fi mai uºor. Uneori ne duceam cu tractorul la discotecã. ca tancurile iugoslave sã nu poatã trece graniþa.. Începuse sã înveþe sârbeºte de la românii de lângã graniþã.Acum mã ruga ºi ea cu lacrimi în ochi sã rãmân acasã... sã fie calificat. când o sã ai de toate aici. Pe buldozer trebuia sã lucreze titularul. A ajuns sã lucreze pe un buldozer. nu-ºi închipuia cum va ajunge în alte þãri din vest. trãind cu tine împreunã. dar el îl lãsa sã lucreze singur cu sãptãmânile.

. sunt ceva escavatoare la minã. Certurile de acasã îl plictiseau pe Gabi... S-a dus a doua zi la minã ºi a cerut audienþã la directorul general. dar am ambiþia mea. te-ai fãcut un vagabond! De ce sã nu te angajezi la minã. Ei m-au trimis la Dstrã. mãi Bujule. Am deja contract cu ei. frumos amenajatã cu covoare. dar au deja stãpâni. . aºa cum e obiceiul la noi. ce sã facã? κi duc traiul cum pot.Bine.. rãspundea Gabi.. stãtea un bãrbat scund. om mândru. povestea Gabi verilor ºi veriºoarelor lui.Îi dãm ºi doi. cã m-am învãþat sã mã plimb prin þarã. ..Nimic. . tata striga cã nu sunt recunoscãtor pãrinþilor. . O sã ne jupoaie! Eu nu mã duc. bã. Directorul s-a uitat pãtrunzãtor la Gabi întrebându-l. ºi câte ºi mai câte. i-a rãspuns Gabi. dar am ºi eu o condiþie: spune-i lui taicã-tãu cã te costã un viþel. de unde eºti de loc? a întrebat directorul. . Ca sã-ºi liniºteascã pãrinþii. a continuat Gabi. cã eu nu prea vroiam.. dar a dorit sã se împace cu pãrinþii lui. Mã voi angaja la întreprinderea care mi-a plãtit ºcolarizarea... Nu prea vroia sã munceascã la minã. A intrat în biroul lui. Tata ºi mama îl aºteptau cu nerãbdare. Directorul se uita la el. Ia spune-mi. spunea tatãl lui Gabi. Mai bine m-aº fi ocupat de animale.Apãi. într-o colectivã unde lucrau niºte –3 4– . gãsesc de lucru.ªi zici cã ai tãi te-au trimis la mine? Bine.Eu nu vreau sã-i dau nimic. Un obraz gras cu niºte ochi înecaþi în grãsime se uitau întrebãtor la el.Ce þi-a spus. o sã-þi gãsesc ceva de lucru. cu o burtã mare ce nu-i mergea la anii lui. au exclamat pãrinþii lui Gabi. l-au întrebat ei. ºi mult.Mãi bãiete. Gabi s-a ridicat ºi a plecat dezamãgit ºi supãrat. cã ºi acolo e de lucru. . Eu sunt din munþi. cu o masã neagrã lângã care.A fost un scandal mare în familie. .. Dacã vrei sã te considerãm ca fiul nostru.. angajeazã-te aici la noi.Bine. ... poimâne un bou pentru munca mea. mã aranjez eu ºi fãrã ciubuc. numai sã te angajeze. mãsurându-l cu ochii. Gabi era supãrat ºi el. ia spune-mi repede unde locuieºti ºi ce fac pãrinþii tãi? a întrebat din nou ºeful. a rãspuns Gabi. grãsanul acela de director cere un viþel. Dar nu m-au convins. O camerã mare..la asta. într-un fotoliu moale. .. I-a spus ce vroia sã afle de la el. cã nu sunt leneº. a ripostat Gabi. Azi vrea un viþel. s-a hotãrât sã plece la Cernavodã.Sunt borºan get-beget. dar aici mai trebuia sã dea mitã pentru asta. .

cãci mulþi îl ºtiau de acasã. La minã nu vreau sã lucrez. neamurile. Vrei sã lucrezi.Mãcar trebuie fãcute frânele. oamenii erau nevoiþi sã-l cumpere ºi nu era ieftin. rãspundea ºeful. nici piese de schimb în gospodãrie. Preºedintele colectivei l-a primit la lucru dupã ce i-a controlat documentele. Tractorul avea remorcã. Pânã la tine au mai lucrat ºi alþii. S-a angajat ca tractorist. cãci cãldura era înãbuºitoare. la sud. unde se urcau oamenii. eu rãspund de ei.. Lucreazã încet. e periculos. Nu. era fier pe fier. Alt tractor eu nu am. de tractorist. va merge încet cu tractorul. Ce era de fãcut? Sã caute alt lucru? Sã se întoarcã cu mâinile goale în Borºa? Îi era ruºine sã se întoarcã gol puºcã. o sã vã aduc în loc de bani porumb pentru animale. poþi pleca.. sunt dealuri pe aici. ei nu se – 35 – . ar fi spus: . Aici erau mulþi tineri ºi tinere din Borºa ºi din satele din jurul lui. În Borºa. sã le ducã la amiazã mâncare ºi apã. lucrase în timpul concediului de varã pe graniþã cu escavatorul.. s-a întors vagabondul ãsta iar fãrã nimic.Tovarãºe director. ªi lucra. nu te grãbi ºi totul va fi bine. Încerca sã mai regleze frânele . Ajuns la Cernavodã a gãsit colectiva ºi s-a angajat la o fermã nu departe de oraº. Ei se dusese la cules porumb.Nu sunt bani. cunoscuþii.tineri ºi tinere din Borºa. seara îi aducea înapoi. uitându-se chior⺠la el. a fost totul în regulã. care era la nordul þãrii. doar avea acum dupã ºcoalã carnetul de specialitate. cum zic tractoriºtii – o rablã. Eu nu am nici bani. nici frâne nu avea aºa cum scrie la carte. Dimineaþa încãrca oamenii în remorcã. cãci pe aici. A primit un tractor vechi. ºi avea adresa lor. Gabi avea deja practicã bunã. . care l-au întâmpinat cu bucurie.. rãspundea ºeful. dar tractorul era rãu de tot. era atent la toate ºi aºa în fiecare zi. la amiazã le ducea masa de la cantina fermei ºi apa pe care o beau lucrãtorii cu nesaþ. . Aºa le-a spus ºi la pãrinþi: .Uite. va lucra aici. O sã mã întorc ºi atunci voi hotãrî ce voi face mai departe. lucreazã. ce-ar fi zis pãrinþii. sã-i aducã îndãrãt. L-ar fi luat la râs. nu-i el om cum trebuie nu vrea sã lucreze aici. trecut prin multe. cum muncesc toþi. îl va mai drege cât va putea. Trebuia sã ducã oamenii la lucru. porumbul nu se fãcea. tractorul duce oameni. doar copilãrise ºi jucase fotbal împreunã nu o datã. Lucrurile ar fi mers.Eu plec sã culeg porumb. mergea mai încet unde erau locurile mai periculoase. dar saboþii nu mai aveau nimic pe ei. îl cautã pe dracul. S-a dus la ºef ºi i-a spus: . nu. îi ducea pe câmp sã strângã porumbul. era cãldurã mare în timpul verii. aºa nu merge. fãrã porumb. trebuie reparate frânele.

Aici îl aºtepta miliþianul. La început totul mergea bine. la acest canal. A ajuns într-un sat lângã Cernavodã. Amândoi. ai þãrii sã moarã mai repede. S-au trezit în râpã. A venit ºeful.Tovarãºe ºef. Gabi s-a hotãrât sã fugã. e riscant aºa lucru. Ce mi-aþi spus? .Ce frâne. Gabi a venit la fermã. dar într-un loc a dat într-o groapã mare. Acesta îl ruga mereu sã-l înveþe sã conducã tractorul. ºi a ameþit. E interzis. Petrea se deprinse cu volanul. umblau în jurul tractorului. tractorul mergea drept pe drum.Mã Bujule. ºi s-au adunat vreo 500 de lei. Gabi l-a aºezat pe Petrea la volan. Vei fi judecat pentru asta. El se împrietenise aici cu un borºan. Petrea.plângeau. Fii atent ºi totul va fi bine. Aici. fãrã radiator ºi cu cabina presatã rãu. ce-ai fãcut din el? Te aºteaptã puºcãria! Ai distrus utilajul statului. când oamenii nu lucrau. au fost trimiºi oamenii de vazã. . Borºenii i-au strâns niºte bani mânã de la mânã. nu e munte. dar Petrea era zgâriat.. speriaþi. Tractorul era fãrã remorcã.La noi se poate. care mureau acolo cândva cu sutele. totul în sânge. spunea Gabi. Miliþianul dupã el. mã? Paºtele mãtii.Dacã avea frâne nu se întâmpla nimic. . a luat tractorul ºi împreunã cu Petrea au ieºit în câmp. pânã s-a întâmplat nenorocirea. striga Gabi.. Dacã nu poþi. A fost dat în urmãrire în acel stat.. care era acum o grãmadã de fier vechi. dar el îl vãzuse pe peronul gãrii ºi a luat-o prin câmp mai departe. cine þi-a dat voie sã ei tractorul...Pãi eu v-am spus cã nu frâneazã. . . Aºa a lucrat Gabi vreo douã sãptãmâni. mã? De ce ai dat tractorul pe mâna altuia? Ce mã prosteºti pe mine. Oare nu ºtii cã nu e voie sã dai volanul altcuiva? Puºcãria e pentru tine. cã saboþii sunt rãi.. Într-o duminicã. Gabi s-a lovit cu capul de acoperiºul tractorului. înjurând de toþi sfinþii. aici e câmpie. fãcut de deþinuþii politici. ca la voi. Nu se poate lucra aºa.Cã nu sunt piese. bani. distrus.. cãci –3 6– . . tractorul rãsturnat. striga el înfuriat. un tânãr mai mare cu doi ani decât el.. nu lucra. rãnit la un picior. el stãtea alãturi ºi a început învãþãtura. Acum era nevoit sã se ascundã sã nu-l prindã miliþia. Prin porumbiºte a ajuns la canalul acela renumit. Gabi era teafãr. dar Gabi fugea bine ºi nu l-a putut ajunge. Gabi a fugit din gospodãrirea colectivã. Înfuriat striga: . Gãsesc alt tractorist.

îi întreba pe toþi unde trãieºte Gabi. a plecat cu el. era mulþumit cã scãpase cu bine. Porumb nu a mai adus acasã. i-a dat niºte bani ca sã-l lase în tren pânã la Timiºoara.Pãi. În magazine erau de toate. ºi-a legat hainele ºi. Spre dimineaþã a ajuns la Bucureºti. Dar Gabi ºtia adevãrul. ºi a mai mers pânã la troleibus. la aºa ani ai intrat în jug? Ai sã înþelegi mai târziu ºi ai sã-þi – 37 – . Ileana devenise o fetiºcanã frumuºicã. A venit un mãrfar cu cisterne ºi el s-a agãþat de o scarã ºi. Lenuþa a luat paºaportul ºi i l-a dat lui Ion fãrã ºtirea pãrinþilor. veselã. cã eu nu sunt prost sã-þi cad în labe. A stat într-o grãdinã cu viþã de vie pânã a înnoptat. dar toþi au spus cã el e strãin. pe malul canalului. Pãrinþii ei nici nu doreau sã audã de aºa ceva.acum n-avea nevoie nimeni de ei de aºa înþelepþi. rãcoritoare. La Bucureºti erau de toate ca strãinii ce treceau prin România sã vadã ce viaþã bunã era în România. veselindu-se. Îi plãcea un bãiat un pic mai mare. care se þinea de ea. pe el nu-l mai mira nimic. S-au înscris la primãrie ºi apoi au venit la mama Ileana ºi i-au spus. A ajuns în satul urmãtor ºi lângã garã a aºteptat trenul. de douã zile nu pusese nimic în gurã. Dar pe pod stãtea santinela ºi un miliþian. ascultând-o cum povestea ea diferite veºti ºi întâmplãri din sat sau de la ºcoalã. Scãpase de miliþia dobrogeanã. s-a amestecat în mulþimea cãlãtorilor. Acolo e o viaþã mai bunã. unde omul era liber ºi stãpân. Borºenii i-au povestit mai târziu cã preºedintele colectivei îl cãutase. þinându-le pe cap. Ajuns la gara de Nord. ci dintr-un sat de lângã Alba-Iulia. îi era fricã sã se dea jos la garã. Mama s-a supãrat: . a trecut înot canalul. În jurul ei se strângeau fetele ºi bãieþii. Avea deja 16 ani când i-a trãsnit pe toþi cu vestea cã ea se mãritã. Aºteaptã mult ºi bine. nu ca la Borºa. mãgarul ãla mã aºteaptã pe mine. oare nu ºtii tu ce-i aia mãritiº? Cum de aºa devreme. A sãrit din mersul trenului. Era flãmând. în afarã de ceferistul de serviciu. cãci era ºi ea îndrãzneaþã ºi îºi fãcea de cap. Pânã sã plece din Bucureºti hoinãrise prin capitalã. optimistã. Avea un singur gând acum. unde trebuia de cu noapte sã stai la rând pentru un picior de gãinã. dar îl mâncau straºnic þânþarii pânã a ieºit ºi s-a îmbrãcat pe celãlalt mal. Când s-a pornit trenul spre Timiºoara. Atunci s-a ridicat ºi a luat-o spre pod. nu-i din Borºa. pânã podul a dispãrut din vedere. S-a dezbrãcat.Ce faci tu mãi fetiþo.. Ion. ºi-a zis Gabi. Când a venit conductorul. Apa era cãlduþã. În garã nu era nimeni. cum sã scape de aºa viaþã ºi sã ajungã în America. . intrând într-o bodegã din garã.. ºi a luat-o mai jos. a sãrit în tren. acum trebuia sã ajungã la Timiºoara.

Au ridicat-o cu greu. monumentele.. Au dorit sã-ºi facã ºi casã acolo sus. Þi-am spus eu cã ai sã jeluieºti cã teai mãritat atât de tânãrã. Gabi s-a întors la Timiºoara. Dar Ion s-a certat ºi prin judecatã a câºtigat. de toate. erau bucuroºi de terenul cãpãtat ºi cã vor avea casa lor.. oraº curat ºi frumos. cu condiþia sã þinã în casa lor o rudã depãrtatã. Au trebuit sã desfacã. sã mai ia cu ei câte o pãlincã.. Dar n-au avut noroc. bucurându-ºi pãrinþii. cãci trebuia materialele de dus încolo sus ºi nu era lucru uºor. ele îºi construiau acum o casã mare pentru ele ºi copii sãi. cu bodegi ºi baruri la fiecare pas. avea douã fete frumuºele. Veneau uneori acasã. aveau cinci ari de pãmânt. o femeie bãtrânã. Soacra le-a dat aici un teren. cãci el cunoºtea foarte bine aceste locuri. Oraºul l-a întâmpinat ca pe un vechi prieten. Ion începuse sã mai zburde cu prietenii. Cu ei semnase un con- –3 8– . Gabi s-a prezentat la SUT. Când Ion a aruncat o rangã în crãpãturã nici nu s-a auzit când a cãzut la fundul gropii. Dar Lenuþa s-a dus dupã Ion din dragoste ºi acum rãbda. aducând bani pentru construcþie. pe care nimeni nu dorea s-o þinã. Sau început grijile. Tinerii au luat-o. Dar dupã un an-doi rudele au vrut sã le i-a ºi acest pãmânt de lângã casã.. sã risipeascã casa toatã. mutã ºi surdã. Acum mama Ileana o mai bãtea la cap: . nãscuþi deja în Italia. ªi dupã prima fetiþã a venit a doua... A venit ziua când casa a fost gata. pe costiºã. câstigând bani buni.. Ele apar de unde nici nu te aºtepþi. Dar viaþa le-a aºezat pe toate la locul lor..mãnânci mâinile cã nu m-ai ascultat. fetiþo.. A avut parte de toate Lenuþa ºi bune. cã nu degeaba þinuserã ei acea femeie bolnavã. sã strângã materialele ºi sã le târâe la vale în Rotundu. cãci la asta se gãsesc iute prieteni. strãzile. în Borºa. Îi plãcea Timiºoara cu stradelele ei înguste – de tip nemþesc. de tatã. parcã totul era bine. ªi-au fãcut o cãsuþã. mai ales când omul face cinste. casele. Copii ei crescuse. Gaura era adâncã ºi nu se mai putea îndrepta nimic. Ele se mãritase ºi acum împreunã cu soþii lor lucrau în Italia. ªi când mai ei încã un pahar. ªi iarãºi muncã. te faci mare ºi tare ºi mai uiþi de datoria ta de bãrbat..Viaþa nu e aºa cum ai crezut tu. Acasã. oare tu nu vezi cum muncesc eu din zori pânã în noapte? Peste un an Lenuþa a nãscut-o pe Veronica. la cei ce-l trimiserã la ºcoala profesionalã ºi-i plãtiserã învãþãtura. nevoile. de soþ. ºi rele. II Scãpând de cãlãii din Dobrogea. Fãrã nevoi omul nu trãieºte. te arde pãlinca la suflet. Nu a fost totul aºa cum ºi-a închipuit. dar peste câtva timp pãmântul a luat-o la vale ºi sub casã a apãrut o crãpãturã mare.

Buju Gavrilã. Le plãcea maiºtrilor þuica aia de munte care frigea totul în mãruntaie. ca sã aibã pat ºi masã ºi toate cele necesare pentru a putea face mâncare. Gabi a învãþat aici multe. când trebuia sã-ºi ajute tovarãºii de lucru sau pe maiºtri. Acum o sã te trimitem la muncã. le plãcea tuturor. tu te-ai stãruit ºi ai învãþat bine. A doua zi el a primit un escavator „Castro”. Nu mai ai nevoie de noi. cu bãrbaþi mai bãtrâni. instructori. mici ºi mari. Îmbrãcat în salopetã albastrã. Trei luni l-au þinut prin diferite ateliere. oameni de treabã. Odatã i-a dat ºi ºefului celui mai mare o gãrafã de þuicã. învãþase sã sudeze. de toate. L-au trimis la canalizãri în satul Moºniþa-Veche. secþii. care vroia sã ºtie totul.tract pe cinci ani. care conducea secþia de utilaje grele. serioºi. de „Castro”. a râs el ºi l-a trimis la secþie. . era mereu curios sã vadã cum sunt ele aranjate. . de care trebuie sã aibã grijã. Noi ne-am uitat la tine. Tata ºi mama îi mai trimiteau ºi þuica aia din Mara-Mu. te-am învãþat.Sunt pregãtit sã lucrez.Bujule. o plitã ºi altele. veºnic sãritor la nevoie. ce trebuie de fãcut ºi acum poþi sã lucrezi oriunde singur.Bujule. sã fie þinutã în regulã ca sã poatã lucra. Lui Gabi îi plãcea sã repare mecanismele stricate. Ce-am putut noi sã te învãþãm. i-a zis ºeful. cãci prindea totul din zbor. ªefii de pe ºantierul de la Moºniþa-Veche l-au primit cu braþele deschise – 39 – . cutiile de viteze. o sã avem grijã de tine. îi asculta ºi-i stima. i-au înmânat hârtiile respective. o butelie cu gaz. se pricepea la toate. Iau mai dat ºi un vagon-remorcã pe roþi. ªefii lui. Nici trei luni n-a durat. i-a spus ºefului respectiv. e titularul ºi rãspunde de proprietatea statului. care-i arãtau ºi-l învãþau cum sã procedeze în diferite cazuri. aia care fãcea minuni. am vãzut cã îþi place meseria asta ºi din tine a ieºit un mecanic adevãrat. Mai ales le plãcea limba lui din Maramureº. cum sã repare mecanismele. l-au apreciat din primele zile pe acest tânãr. ajunge cât ai stat aici. din Mara-Mu cum spunea Gabi. unde va trebui. ªtii totul ce trebuie sã ºtie un mecanic despre utilajele grele. dialectul din Borºa. Se interesa de toate. lângã graniþã. râdeau ei. cã el. care ºtiau bine lucrul sãu ºi-i ajutau ºi pe tineri sã devinã buni specialiºti. . care se aprindea de la chibrit ºi ardea cu flacãrã mare albãstrie pânã nu rãmânea nici un pic.Hai sã te vedem ce poþi. cã l-au ºi chemat la ºef. ce se poate regla ºi ce nu se poate repara. aducând o dispoziþie bunã. dar sã nu ne uiþi nici tu. împlinea corect toate indicaþiile. cã palinca aia e datã dracului. Era cel mai tânãr dintre toþi care lucrau aici. ªtia sã repare motoarele... Erau bãrbaþi în vârstã. . strânse.

Gabi a venit la Timiºoara. . –4 0– . vreau draglinã. fâºia greblatã. pânã a fãcut reparaþia. seara. i-a spus ºeful. . cãci mai þineau animale.pe acest tânãr cu ochi vioi ºi pãtrunzãtori.. se ducea la bisericã la Moºniþa Veche. Câºtigau foarte bine – câte 21-22000 de lei pe lunã. Dupã o lunã Gabi a primit primul salariu – 17000 de lei. un copil de 17 ani care acum lucra zi ºi noapte. ajungând cu canalul la circa 20 de metri de pãmântul arat al grãnicerilor. zise ºeful. Gavrilã Buju era titularul unui „Nobas 669”. e nevoie ºtii tu de ce. era obligat sã se prezinte la pichet ºi sã facã prezenþa. începând munca. deoarece s-a defectat o pompã hidraulicã ºi o sãptãmânã nu a putut lucra.Tovarãºe director. Gabi a venit la Timiºoara. trebuia sã dea drumul la apã din motor dupã terminarea lucrului. pãsãri. se mai defectau cablurile.Bujule. mai aveau grãdini pe lângã casã. s-a stricat escavatorul. A treia lunã numai 9000 de lei. ºefii îl chemau la Timiºoara. Pe ºantier a fãcut cunoºtinþã cu mulþi moldoveni din Suceava. S-a speriat de atâþia bani. era mizerie ca peste tot. i-a fãcut o chitanþã legalã de 15000 de lei. cu care Gabi stabilea legãtura. unde era stabilit vagonul sãu. Numai duminicã nu lucra. uite vin sãrbãtorile.. În fiecare zi. erau plini de bani. Gabi a împlinit 18 ani. trãia la un hotel luxos. adã þuica ºi „kentul”.. de tip nemþesc. dar îi mai salvau gospodãriile de acasã.. i-a hârtiile cu toate schiþele. A doua lunã a primit mai puþin 11000 de lei. Nelu „administratorul” hotelului. „Continental”. ei lucrau în colhoz. A venit ºi toamna. aici se plãteºte la metru-cub. Avea la CEC 47000 de lei. De la un Italian a obþinut o mapã cu Iugoslavia ºi Italia ºi un dicþionar româno-italian. Aveau aproape toþi maºini noi Dacia. Nu mai era câºtigul cel mare. se aranjeazã. Oamenii din sat erau buni gospodari. . Primise de cinci ori mai mult decât un doctor.Uite Bujule. unde putea sã lucreze cu salariul de bazã. Gabi ºi-a conectat vagonul la curentul electric. Totul s-a fãcut ºi l-au trimis pe Gabi chiar la graniþa cu sârbii. sã încãlzeascã motorul înainte de lucru. lucrul se mai stopa. pentru el lucrul era totul. dar nu putea încasa decât câte 2000 de lei pe lunã. atâta primeºti. .. care le-a plãcut de la prima vedere. Un militar grãnicer stãtea alãturi ºi-l pãzea sã nu fugã în altã þarã. Era frig. La hotel veneau mulþi strãini ºi din alte þãri. Cât ai fãcut. Nu primeau mult acolo.Bujule. era cel mai cãutat om de ºefi. care lucrau pe dragline Nobas. Lucra zi ºi noapte. Se mai ducea la cãmine sã mai cunoascã alþi tineri ºi tinere. începi de aici ºi termini acolo.. îngheþa apa. vinã aici.

Erau încã tineri. ºi rãmânea pânã dimineaþã cã de. avea bani buni câºtigaþi cu draglina. o viaþã liberã. care deseori lua masa în camera lui Gabi la hotel. erau tineri. Gabi mai avea ºi o gagicã. sau Austria. politicos cu toþi. Înalt. Acum Gabi trãia mai bine ca acasã. cu toate cã Nelu era mai în vârstã cu mulþi ani ca el. fãceau planuri de trecere a frontierei.. Gabi s-a împrietenit cu el. El avea aceleaºi pãreri despre viaþa din þara româneascã ºi conducãtorii ei geniali. Mai vãzuse el de câteva ori cum Gabi fusese chemat la securitate pentru cã fãcea cunoºtinþã cu strãini din alte þãri. nu se astâmpãra ºi din nou se întâlnea cu cei din strãinãtate. întorcându-se de la securitate. solid. care era gata sã meargã cu el pânã la capãtul pãmântului. I-a trimis tatei 8000 de lei.tata i-a trimis un act cã-i bolnav ºi are nevoie de bani pentru medicamente. ºi a trebuit sã facã tot felul de hârtii ca sã scoatã de la bancã 40000 de lei.. Gabi ºtia foarte bine locurile ºi obiceiurile celor ce pãzeau sârma ghimpatã. Când a aflat cã Gabi se gândeºte sã treacã graniþa spre Italia. Mariana. verzi ºi trãiau cu visuri ca mai toþi la vârsta asta. Ea venea deseori la el. frumuºicã. ºi tânjea dupã altã viaþã. Era hrãnit de Nelu. Cu încetul Nelu cãpãtase încredere în acest bãiat ºi se împrieteni cu el. simpatic la vedere. Aceºti bani Gabi a reuºit sa-i schimbe în valutã strãinã. în altã þarã. sau în biroul sãu. la hotel. care trãgeau la hotelul „Continental”. Gabi trãia la hotelul cel mai luxos. inspira încredere ºi bunãvoinþã. Nimeni nu le zicea nimic cu toate cã lucrul acesta era interzis. era iubit. dezmerdat ºi îi plãcea ºi lui aceastã fetiºcanã. Aici mai deschideau o sticlã de vin sau de palincã ºi puneau þara la cale. care-i împiedica pe mulþi sã ajungã dincolo. Mariana era o fatã de vreo 17 ani. adevãratã. s-o ducã ca Fãt-Frumos pe alte plaiuri. cu care se împrietenise la cataramã. visa sã ajungã în altã þarã. ªi ea dorea sã plece în altã þarã ºi acum Gabi fãcea planurile împreunã cu ea. dar toþi ºtiau cã Nelu era prietenul lui Gabi ºi tãceau din gurã. ºi cel mai bun în Timiºoara. – 41 – . unde sã înceapã o viaþã nouã. ºi toþi îi aruncau priviri când trecea pe coridorul hotelului sau când dansa cu Gabi. dorind s-o scoatã din raiul comunist. ªi lui Nelu îi plãcuse acest tânãr vesel. deschis. Gabi se gãtea sã treacã graniþã. El se deprinsese cu ea. Aici lucra ca administrator un bãrbat de vreo 30-33 de ani.. Se întâlneau. s-a alãturat planului lui. Gabi.. Zi cu zi planul de evadare din þarã se contura tot mai clar ºi mai amãnunþit. îndrãzneþ ºi curajos. sfãtuindu-se cum sã rezolve diferite probleme. pe care toþi îl numeau Nelu. cu ochi ca murele. „Continental”.

care aducea „fericirea” în þarã. pe þiganii târgoveþi. Gavrilã ºtia foarte bine locurile cãci lucrase aici. pe care toþi îl numeau Giorgio. hotãrâþi. care doreau sã plãteascã mai puþin hamalilor. îndrãzneþ. cãutând sã ºterpeleascã ceva sau sã care mãrfurile unor comercianþi. care îþi gãsea bãieþii necesari printre þiganii ce dãdeau târcoale pieþii. unul Gheorghe. Gavrilã. mãrci. El îi ºtia pe toþi în Timiºoara.. unde totul era interzis ºi comuniºtii îi forþau sã trãiascã aºa cum doreau ei. Cine vroia sã rezolve ceva imposibil. ger de crãpau pietrele. Zãpadã nu prea era. Îþi trebuia sã faci rost de dolari. ªi nu pentru cã erau oameni de vazã. ci simpli muncitori. pe fetele ce îºi vindeau trupul. Unora le trebuia sã schimbe numãrul motorului la automobil. Giorgio era omul strãzii în Timiºoara. pe hoþi. sã-i dai o bãtaie. Cu toþii ºtiau la ce risc se expun. se adresa lui Giorgio. cu care avea contacte. Îi ºtia ºi pe grãniceri. S-au apropiat tiptil de graniþã. dar erau bãrbaþi curajoºi. dimpotrivã lãudau deschis conducerea comunistã ºi mai ales pe genialul conducãtor Ceauºescu. vânjos. Vorbeau despre hrana ce le trebuia în drum. având cu ei bani mulþi. Erau acum trei care organizau întâlnirile la hotel sau la Giorgio acasã. unde planurile se puneau la cale. care fãcea ravagii în Timiºoara ºi în þarã. Era noapte adâncã. Vroiai sã te rãzbuni pe cineva. Giorgio îþi gãsea un specialist care îþi fãcea treaba aºa cã nici un poliþist rutier nu-l depista. Nelu ºi Giorgio. pe scurt pregãteau totul pentru aceastã escapadã.. cãci puteai sã capeþi ani grei de puºcãrie. În ultima vreme se stãruiau sã fie vãzuþi mai puþin împreunã. te duceai la Giorgio care þi-i procura fãrã sã ºtie nimeni. încãrcaþi cu ciocolatã ºi. ªi mai ºtia ora când ei fãceau controlul fâºiei arate de lângã sârma ghimpatã. despre alimente care nu trebuiau sã fie multe ºi grele. ce în acele vremuri era foarte periculos. despre drumul pânã la graniþã. sã nu cadã sub ochii vigilenþi ai securitãþii. nu fãceau nici politicã. despre îmbrãcãmintea luatã cu ei sã nu fie suspectaþi în regiunile prin care trebuiau sã treacã.Mai avea Gabi un prieten. Dupã câteva întâlniri ei au înþeles cã au aceleaºi gânduri ºi visuri de a pãrãsi þara. nu figurau la securitate în „contingentul de oameni periculoºi pentru viitorul poporului”. valutã strãinã. de multe ori bãuse o halbã de bere cu ei. luna –4 2– . Îl ºtiau toþi. Gabi s-a împrietenit ºi cu Giorgio. În ziua de 24 decembrie 1978. De staturã mijlocie. te adresai lui Giorgio. care se întindea de-a lungul graniþei. dar îi muncea un ger cumplit. cãci el se ocupa cu afacerile oricui.. au luat-o spre frontierã. pe comercianþii mai mari ºi mai bogaþi.. îi plãcuse lui Gabi de la prima vedere ºi era cam de o vârstã cu el.

hainele le-au pus în saci de plastic cei luaserã cu ei. au trecut ºi al doilea gard de sârmã ghimpatã. Iatã ºi draglina lui Gabi – „nobasul” nemþesc.se ascunsese dupã nori. Sau dezbrãcat. Erau uzi leoarcã de sudoarea. la al doilea cântat ºi trezind pe cei mai harnici care se sculau în zori la lucru. într-un loc cu tufiºuri multe. Cine s-ar fi încumetat sã treacã graniþa pe un aºa ger? Dar ei nu mai puteau sã aºtepte. Dar ca sã ajungi la Belgrad trebuia sã treci Bega. sã nu ne vadã nimeni. dar nu erau încã scãpaþi cu totul. frig. De aici. Nu vorbeau între ei. cu inima la gurã. firele de alarmã. ªi Gabi îºi julise mâinile. treceau pe rând unul dupã altul.Hai. bãieþi. de atâta încordare. începuse sã aparã zorile. Giorgio ºi Nelu. Gabi ºtia ora când grãnicerii trebuiau sã controleze fâºia de pãmânt în lungul sârmei ghimpate. Ascunzându-se dupã copaci ºi tufiºuri. ceilalþi doi se strecurau dupã el. Nimeni nu a miºcat-o din loc. ele erau roºii de sânge. s-au apropiat de sârma ghimpatã. pe care trebuiau sã-l treacã. Vremea trecea repede. Gabi ºtia unde sunt firele electrice. Ultima sârmã era cea sârbeascã. Erau deja în Iugoslavia lui Tito. dar nu a trecut nimeni.. poate grãnicerii dormeau undeva. cei mai silitori. la sârbi. dacã îi prindeau. li se pãrea cã peste tot îi pândesc grãnicerii. nu avem altã ieºire. Nu se vedea nimeni ºi nu se auzea nimic. trebuie sã trecem ºi canalul ãsta pânã nu e ziua. s-au oprit sã mai rãsufle ºi sã se mai usuce cãci cãmãºile le erau lipite de spinare. Toþi trei. pânã la sârma ghimpatã erau vreo 20 de metri. ca sã ajungã la Belgrad. le-a ºoptit Gabi. care le curgea sub cãmaºã. le clãnþãneau dinþii. dar mai mult de încordare. ºtiind locurile. cãci se aºteptau la toate în acest drum periculos. Era ora patru ºi ceva. se sfãtuiau cu gesturile mâinilor ºi se împingeau unul pe altul. Rana sângera. Au trecut cu bine. îi dãdeau înapoi pe mâna românilor. Apoi Giorgio a þinut firele cu bãþul. Pe malul canalului. ascuþitã ca cuþitul. iar Gabi s-a târât ºi el pe pãmântul îngheþat. Era încã noapte. Nici aici. tremurând de frig. Au intrat pe rând în apa rece. Le-a ridicat uºor cu un bãþ ºi cei doi. era ora trei spre dimineaþã. deºi lor li se pãrea trecerea sub sârmã o veºnicie. cãci sârbii. În jur o tãcere de mormânt.. nu era nimeni. Undeva în sat se trezeau primii cucoºi. Poate aceasta a fost norocul lor. Giorgio ºi-a zgâriat rãu gâtul de o bucatã de gheaþã. gheaþa la mal s-a prãbuºit ºi plutea bucãþi la vale. Gabi mergea primul. Poate se schimbase ora controlului. au trecut târ⺠sub ele. de la draglinã. . pe spate. care îi adusese mulþi bani pânã s-a stricat ºi Gabi a lãsat-o aici toamna. Au ajuns ºi la canalul Bega. cãci era un ger de 20o. Apa era îngheþatã pe la maluri ºi nimeni nu avea chef sã intre în ea. alte drumuri – 43 – .

Gabi a intrat în garã. niºte munþi pietroºi. Au ieºit cu greu din apã. De dormit nici vorbã. Speriaþi sã nu fie descoperiþi. care-i pãtrundea pânã la oase. cãci ºocolata era pe terminate ºi au ajuns la garã dispersaþi. l-au legat la gât pe Giorgio. uitându-se pe harta pe care Gabi o cãpãtase de la un italian la Timiºoara încã. Se fãcea de acum ziuã. înalþi. Fiecare sârb i se pãrea duºman. dar se ridicau cu încetul în sus. N-au ieºit din tufiºuri ziua. pentru cã ei lãsase urme ºi puteau fi uºor depistaþi. se vedea rãu. nici o potecã. gheþuº. La graniþã cu Italia erau munþi. care se stãruia sã nu þipe de durere. Au început sã se ridice spre vârful muntelui. Gabi a mai cumpãrat pâine. Mergeau numai noaptea mâncau pâine ºi ciocolatã. mai trebuia ºi pe Giorgio. Se ridicau încet pas cu pas. Postoina ºi Divacia. a aflat când merge trenul ºi a cumpãrat la casã trei bilete pentru Lubliana. De jur împrejur o tãcere ca în mormânt. mergând unul dupã altul la mare distanþã. sã-l tragã dupã ei. într-o pãdurice. cã era gheþuº peste tot. târându-l pe Nelu. Nelu a alunecat. acum se bãteau cu mâinile ca sã se încãlzeascã. dar departe de el. aºa ca sã nu se vadã rana. era un ger mare. care stãtea în calea lor ºi prin care trecea graniþa. ºi ºi-a scrântit piciorul drept. Au ajuns în vârful muntelui –4 4– . S-au dat jos din tren la Lubliana ºi au luat-o spre ieºirea din oraº. au luat-o spre Doleni-Logoteþ.erau mult mai periculoase. Apa le presa corpul. s-au ºters cu batistele ºi s-au îmbrãcat. parcã ar fi fost strãini. În zori au zãrit luminile Belgradului. Au intrat în oraº. spre graniþa cu Italia. A început sã zbiere de durere. sã se ascundã ziua. În vagon s-au aºezat în diferite colþuri ºi au adormit de obosealã. rãnit. Au mers toatã noaptea. s-au ascuns în tufiºuri. totul acoperit cu zãpadã. S-au muncit aºa pânã s-a întunecat ºi au luat-o la drum. dinþii le clãnþãneau de parca aveau friguri. Nu ºtiau unde e sârma ghimpatã. Aici erau încã în zona de graniþã ºi se puteau aºtepta la orice. care le þinea puterile ºi rezistenþa. se auzea ºuierul vântului din când în când. Dupã hartã. sã aºtepte din nou întunericul nopþii. orãºele ce cãdeau în drumul lor spre graniþa italianã. Stãteau pe rând la pândã. Trebuia sã ajungã la garã pentru a lua trenul spre Lubliana. graniþa sârbilor cu a italienilor. dar unul stând de veghe. Giorgio ºi Gabi i-au astupat gura. cãci trebuiau sã aºtepte din nou noaptea sã meargã mai departe. nu le ajungea aer. Frig. Gabi ºtia sârbeºte ºi mai întreba pe femei. a fost ceva grozav. orientându-se dupã maºinile ce treceau uneori pe alãturi. de bãrbaþi avea fricã sã se aproprie. se poticneau. þinându-se de ºoseaua pe care uneori apãreau automobile ºi ei se culcau la pãmânt pânã ele treceau. trebuia sã treacã mai repede. Mergeau paralel cu drumul. era noapte. Au îngheþat bine. i-au legat piciorul cu o curea ºi cu chiu cu vai s-au ridicat mai departe pe munte.

Nu mai vorbeau între ei.Voi sunteþi de la Roma? . Gemea de durere. era vânãt. Grãnicerii italieni nu erau nicãieri.. îºi fãceau semne cu mâinile. El ºtia un pic italiana.. plin de sânge. Graniþa era pe aici.Aiuto siamo români! Striga Gabi.. a zis Gabi. cãzând de obosealã. cãci era frig. Italienii din sat strigau: Bravo. au scãpat ºi acum coborau încet muntele. care striga: stui. Giorgio îl târa pe Nelu. Trebuia sã treacã peste ea. nu se aºteptase ei sã fie aici sârmã ghimpatã. Piciorul lui Nelu s-a umflat. ce ar fi cãutat pe aici grãnicerii sârbi. Câinele a început sã urle de durere ºi s-a retras. Gabi îl târa pe Nelu.ºi aici au vãzut luminile oraºului Triest. S-au uitat la ceas. cum de nu l-au lãsat acolo în munþi. Se lumina bine de ziuã. Din casã a ieºit un bãrbat ºi i-a întrebat: . uzi leoarcã de sudoare. Gabi ºi cei doi prieteni fugari s-au oprit ºi el a strigat: .. Ei au înþeles ce s-a întâmplat ºi au chemat salvarea. nu ºtiau dacã o trecuserã. ºi a ridicat sârma din partea de jos sã treacã altul. fugãrit de câine.Bãieþi. gheþuº.Am avut noroc. suntem liberi! S-au sãrutat. venind în fugã. târându-l pe Nelu. Au pornit-o în jos. li se pãrea cã nu mai este nimeni acolo sus. pe undeva pe munte. Dar ei erau deja dincolo de sârmã. striga mereu Gabi. Au ajuns la poalele muntelui. au dat de o cãrãruºã ºi peste vreo cinci metri în faþa lor a apãrut un gard de sârmã ghimpatã. jos. nici sãri într-un picior. Nelu se vãita. Gabi a bãtut la geamul primei case. a luat un pietroi ºi l-a lovit în cap. Giorgio. departe. Aici erau niºte cãsuþe ale unui sãtuc ascuns în munþi... s-a întors speranþa pierdutã. Era graniþa sârbeascã cu Italia. Sã mergem mai departe. Soldatul ajuns la sârmã þinea puºca îndreptatã spre ei. bravo! Dar ºi carabinierii se mirau. Au ajuns cu greu la o casã. Câinele însã a trecut sârma dupã Giorgio. ora patru dimineaþa. dar s-a oprit.. locuri sãlbatice. Italienii nu aveau sârmã ghimpatã la graniþã. Deodatã s-a auzit un câine lãtrând. care era cu buzele încleºtate sã nu geamã. îmbrãþiºându-se. care a venit peste vreo 15 minute. stui.. dupã care se auzea bocancii grãnicerului sârb. Din alte case au mai apãrut bãrbaþi... Gabi a trecut primul peste sârma ghimpatã. Trecând peste sârma ghimpatã. se temeau. odihnindu-se. vorbeau între ei cum de au reuºit sã-l aducã pe Nelu cu piciorul rupt – 45 – . Au apãrut ºi carabinierii. a ajuns dincolo zgâriat. Nelu nu mai putea merge. În suflet li s-a fãcut mai uºor. Toþi erau uimiþi cum au trecut ei munþii. s-a oprit. . Coborând mai departe. S-au aºezat pe niºte pietroaie. la poalele muntelui. femei. Noi suntem români din România comunistã.

gândurile nu-i dãdeau pace. Nu fii prost! Ai s-o pãþeºti! Te vor ucide securiºtii în România. Mariana. Nelu a plecat în Franþa. la pãrinþi. în iadul comunist. barurile. pline de gânduri ºi de mustrãri. A scos 50000 de lei ºi i-a dat lui Gabi. dacã te –4 6– . Aº fi plãtit ºi 200 de mii numai sã ajung aici.Mã. Gabi ºi Giorgio ºi-au fãcut actele pentru a emigra în Canada. Citindu-le s-a întristat. dragã Gabi. sã-i scot ºi pe ei la libertate. aºa cum trebuie sã trãiascã oamenii. N-a trecut mult timp ºi a primit un teanc de scrisori. muzeele ºi alte locuri distractive. trebuie sã-i aduc ºi pe ei aici. Au mai trecut câteva zile. Trãind acum în Italia. . I-ar fi zis: . Nu m-ai lãsat. Gabi ºi Giorgio se plimbau prin Triest. iar Gabi ºi Giorgio au fost duºi într-un lagãr de refugiaþi – campus. Îl dureau aceste reproºuri ale lui Gavrilã ºi a gagicei sale mai ales. cã nu erau acum alãturi de el.Trebuie sã mã duc dupã ei. Singur. unde pe Nelu l-au dus la un spital. unul de cinci ºi altul de ºapte ani. Nevasta ºi copii rãmãsese acasã. Gabi. cãci aveau bani ºi se bucurau de libertatea obþinutã cu atâta greutate ºi peripeþii. Drumul îl ºtiu acum.Astea sunt pentru tine. ne-ai scos din þarã ºi cu tine am ajuns aici. ºtiind cã acesta îl va mustra. Gabi se chinuia tot gândindu-se ce sã facã. dar ºi alþii îi reproºau cã nu i-a luat cu ei în Italia ºi i-a lãsat acolo. Gavrilã ºi gagica lui Gabi din Timiºoara. Cu ajutorul lor au ajuns la Triest. cã s-a terminat cu þuica aia foc ºi cu ciubucul. a spus el. Nu dorea sã-i spunã nimic lui Giorgio. III Având mult timp liber. pânã am ajuns la libertate ºi acum te bagi singur în gura lupului. sã mã scoatã cineva din raiul comunist. Întins pe un pat din baraca sa din campus. Nelu era cãsãtorit ºi avea doi copii. Îi pãrea rãu cã nu-i luase ºi pe Gavrilã ºi pe gagica sa. unde doream de mulþi ani sã ajung. cã e în Italia ºi pleacã în Canada. bani am. dacã ar fi rezistat ei la acel drum periculos ºi grozav de greu. cum îi ziceau ei. în aºteptarea vizei pentru Canada. vãzând altã viaþã. Între timp toate actele s-au fãcut. la neamuri. avea acolo relaþii. Dupã douã sãptãmâni l-au adus ºi pe Nelu cu piciorul în ghips în campus. A mai scris ºi la ºefii sãi de la SUT din Timiºoara. Gabi a scris la prietenii sãi. gândea Gabi. în România.prin munþi încoace. Vãrul din Arad. parcurile. fiind înregistraþi ca refugiaþi din þãrile comuniste. tu eºti nebun. Gabi s-a pus pe gânduri. Au vizitat oraºul. jos. se gândea dacã a fãcut drept cã nu i-a luat cu el. . Nelu avea cu el 120000 de lei. Atâta ne-am muncit pânã am ajuns aici.

El s-a întors pe acelaºi drum cu bine.Le-am spus cã eu nu ºtiu nimic. toþi în Timiºoara ºtiu despre tine ºi Nelu. ªi voi nici nu o sã – 47 – . Sã rãmânã în Arad era periculos. ªi ºefii tãi ºi securitatea. Gavrilã. la sorã.. mã duc acum la poliþie ºi te denunþ. oare tu nu înþelegi cã e foarte periculos. dar nu-l putea gãsi nicãieri. cã le-ai jucat festa. Au vrut sã mã bage în puºcãrie.vor prinde. Soþia lui Nelu îi povestea pe drum: . . Soþia lui Nelu i-a spus ºi ea cã lasã copii la mama sa ºi pleacã ºi ea cu el.. cã am rãmas pe drumuri. I-au interogat ºi pe ºefii tãi de la SUT.. S-a întors imediat la Timiºoara.Mãi Gabi. în casa ei s-au strâns mai multe cunoscute ale ei ºi a lui Gabi. Dar Giorgio nu ºtia nimic ºi Gabi nu-i spunea. dacã l-ar fi vãzut cineva. poate sã ne împuºte la graniþã. . doar îi urmãrise zile întregi. . îþi dãm de toate. scoate-ne ºi pe noi de aici.. numai ia-ne cu tine. Ulciorul nu merge de multe ori la apã. ªtia bine regulile grãnicerilor români. nu pot. le spunea Gabi. cum a plecat.Alina. . la toþi. Eu am fost chematã la cercetãri. E prea riscant lucrul acesta. ar fi fost pierdut. Ea i-a spus: . poate sã ne prindã ºi atunci o sã aveþi ani grei de puºcãrie. eu nu pot sã-mi i-au aceastã rãspundere. Parcã ar fi intrat în pãmânt. la fratele tãu.Dragile mele. Spre searã. cã ai distrus utilajul care costã milioane de lei. de ce nu am anunþat poliþia. Ei ziceau cã eºti condamnat la moarte. dacã nu ne ei pe noi toate. Gabi.. . avem inele de aur. fiindcã ºtia cã el îl va împiedica sã treacã din nou graniþa spre România. sã spun adevãrul. cã Nelu m-a lãsat cu copii ºi nu trãieºte cu noi. când lucra pe graniþã. Acolo toþi sunt furioºi pe tine. bãtând cu pumnul în masã. La Arad Gabi nu l-a gãsit pe vãrul sãu. auzindui vocea.. Gândeºte-te la mama ta. Peste câteva zile Giorgio îl cãuta pe Gabi prin Triest. Avem bani. Nu pot sã vã i-au. Aici Gabi ºi-a gãsit gagica care nu mai putea de bucurie cã el sa întors dupã ea. E un mare risc. trecând graniþa româneascã fãrã probleme. nu mai vrea sã aºtepte pânã va veni chemarea din Franþa. sã plece imediat în Italia. care avea un iubit italian la Roma. Gabi era deja departe.Mãi Gabi.Gabi. cã nu ºtiu unde se aflã. a luat-o cu copii ºi au plecat la Arad dupã vãrul Gavrilã.. dacã ne prind la graniþã. Ea s-a speriat. Ajuns la Timiºoara i-a sunat soþiei lui Nelu. Nelu avea maºinã. nu e glumã. Gabi a venit la ea. asta nu e o plimbare în parcul Timiºoarei..Unde-i bãrbatul tãu? Mã întrebau. Între ele era ºi una Alina.

n-am obijduit pe nimeni. flãmânde. . Dar mai era ceva. unde ai fãcut mare prãpãd. .. A doua zi a venit ºeful închisorii.. aici nu e vorba de bani.. ai vrut sã le duci în Italia sã le prostituezi. numai noaptea. Orice minutã pierdutã se întorcea împotriva lui. moarte de obosealã. le rãspundea Gabi.Românaºule. Doar tu nu eºti un fricos. e un risc grozav.Eu am spus totul la anchetã. care ºtia româneºte. Pe femei le-am luat cu –4 8– . vei face mulþi ani de puºcãrie. ºase fete ºi un bãiat.. þi-am spus.Acuzat Buju.. iar timpul trecea. Avem informaþii cã ai trecut prin multe oraºe. Mergeau prin hãþiºuri. ducându-i la poliþie. Poliþistului i s-a pãrut suspect grupul ºi l-a apucat de cap pe Gabi sã nu poatã fugi. cãruia îi place sã riºte ºi. N-am furat nimic. L-au închis la poliþie. o sã fie rãu. . Ajunºi la Belgrad s-au dus la garã sã ia trenul spre Lubliana.Dacã nu ne i-ai cu tine.. n-am omorât pe cineva. dle judecãtor. Nevasta lui Nelu a încercat ºi ea: . un ofiþer sârb. Numai adevãrul poate sã te ajute ca judecata sã fie dreaptã. Nu vreau sã cãdeþi pe mâna securitãþii. Le-a trecut pe toate ºase. cã altfel nu ajungem acolo. dacã nu vei spune adevãrul. i-au spus poliþaii sârbi. Gabi nu se putea hotãrî ce sã facã. a zis Alina din nou.Gabi. Ilie. Gabi nu avea ce face. Dupã vreo 15 zile a fost adus în faþa tribunalului. care nu se teme de nimic.. nu vroia sã se certe cu ei sã nu fie mai rãu. mã duc la poliþie chiar acum. . orãºelele. i-au spus judecãtorii. Toþi erau flãmânzi. i-au spus fetele. I-au arestat pe toþi. a zis el. . poate þi se pare cã îþi plãtim prea puþin. La ei se uitau oamenii. a spus Alina.Noi mergem cu tine. .. grupul a devenit suspect pentru alþi cãlãtori.Fetelor... prin pãdurici. Au plecat cu toþii spre graniþã. El e Gabi. ia-ne cu tine.rezistaþi. ºtia cã dacã va fi prins va încasa mulþi ani de puºcãrie ºi viaþa îi va fi distrusã. Un poliþist îmbrãcat în civil a auzit-o pe Alina care plângea cã moare de foame. evitând satele. În garã. sã trecem canalul Bega ºi sã mergem prin munþi. El nu se temea pentru el. rãspunse Gabi. trebuie sã mergem noaptea. Gabi tãcea. bãiatul din munþi. I-a cerut paºaportul ºi carnetul de identitate. i-a spus ea. Vorbea româneºte.. . Aici au început cercetãrile. se simþeau distruse.Eºti arestat de trafic de carne vie. cãci pãrea ceva suspect. Dar sã treacã canalul Bega n-au vrut în ruptul capului ºi Gabi a trebuit sã meargã pe alt drum spre Belgrad. Ele nu mai aveau putere sã meargã mai departe. fie ce o fi. nu mai vroiau nimic.

Judecãtorii l-au condamnat pe Gabi la un an de închisoare. Uºa s-a închis. în cabinetul lui. ochii îi erau închiºi cu niºte ochelari prin care nu vedea nimic. ºi l-au urcat în duba ce-i aºtepta sã-l ducã la puºcãrie la Vârºeþ. i-au înnegrit obrazul ºi l-au dus într-o camerã la subsol. Duba era închisã. Era vama sârbeascã Stomoraviþa. Gabi a zãrit un indicator pe ºosea pe care scria: Belgrad – 98 km. dar nimeni nu-l lua în seamã. care scârþâia ºi. s-a bucurat crezând cã a scãpat de sârbii cei pãcãtoºi. punându-i cãtuºele la mâini. numit Ilie. Poliþiºtii români îl duceau la închisoarea Popa ªapcã din Timiºoara. trei zile. Dar sãrmanul de el nu ºtia cã suferinþele cele mai straºnice abia vor începe. Era român.mine nu pentru a le vinde în Italia. Aici a fost predat românilor. unde se fac dosare pentru America. unde i-au schimbat hainele. cum ceruse Gabi. dar paznicii au început sãl hrãneascã cu forþa. coborând pe niºte scãri. Încã câteva zeci de minute ºi duba s-a oprit. I-a mai spus ºeful cã ºi la Belgrad este un lagãr pentru refugiaþi. gardienii l-au scos din celulã ºi l-au urcat într-o dubã purtându-l vreo orã în ea. eu nu am vrut sã fac asta. Uºa din spatele dubei s-a deschis ºi Gabi a vãzut militari. Gabi. S-a început interogatoriul: – 49 – .. care l-au dus într-o camerã. dar ele m-au rugat cu lacrimi în ochi ºi eu am cedat. þinea greva foamei. Nimerind aici. cu deplinã libertate. ºi vroia sã scape de el. cu toate cã era disperat. nu avea geamuri ºi Gabi nu ºtia unde-l duc zbirii. Poate cã s-a înduioºat de soarta acestui bãiat care avea nici 18 ani. zile întregi nu lua nimic în gurã ºi cu toate stãruinþele paznicilor. Nu a mâncat câteva zile. poate cã se sãturase de grevã fãcutã. Din salã l-au scos în curte. Dupã douã. Printr-o crãpãturã a uºei din spate. A fost dorinþa lor.. ºi el a rãmas singur. care vroia sã facã puºcãria în România. ªeful. ci pentru a le trece într-o þarã cu altã viaþã. ºtiam cã e un risc mare sã încalc legile. bãtându-l. scoþându-i ochelarii. l-au împins puternic în spate ºi el a cãzut pe podeaua de ciment. l-a ascultat pânã la capãt ºi i-a promis cã se va stãrui sã-l ajute. uscãþiv. A fost dus într-o camerã unde se afla un miliþian mic de staturã. Gabi striga cã el nu-i vinovat ºi i-a povestit istoria sa. cãci judecãtorii nu aveau dreptate cã l-au condamnat pentru trafic de carne vie. Aºa a obþinut sã fie chemat la ºeful închisorii. dupã gratii a hotãrât sã facã greva foamei. Au deschis o uºã de fier. a dat ordin paznicilor sã-l ducã la poliþia românã. Aici. Aproape o lunã s-a þinut Gabi tare. scârþâind. vorbea un pic româneºte. Au mai trecut vreo 40 de minute ºi duba s-a oprit. De câteva ori s-a adresat sã fie chemat la ºeful puºcãriei. Era dus de un militar. care s-au purtat aºa de brutal cu el.

. unde a stat o sãptãmânã.Mama ta de frontierist! Mi-ai stricat treburile.Trãdãtorule. cercetãri cu înjosiri. ei trebuie scoºi afarã –5 0– .. mormãia el cãutând cu mâinile prin buzunare. culcat. conduºi de ocupanþii ruºi. ºi nici apã nu i-au dat.. încã neformat fizic.. Numai aici la post au gãsit o cheie care s-a potrivit ºi i-au scos cãtuºele. sus.Cine eºti. sculat. A intrat la el în camerã la puºcãrie... Aici a înþeles multe ºi i-a crescut ºi mai mult dorinþa de a fugi din aceastã þarã. . În coridor i-a mai dat câteva picioare la fund sã meargã mai vioi.. Dupã el a venit „Roºcatu”. þi-ai vândut þara. care îi trezeau în suflet o urã straºnicã împotriva tuturor zbirilor comuniºti. noi acum suntem stãpâni aici.. tu eºti ãla.. un miliþian din Borºa. . Dupã asta l-au urcat în dubã ºi l-au dus la Borºa sub escortã.. Dã mâinile încoace. unde la putere venise criminalii. De aici a fost dus la Sighetul Marmaþiei. Aici. . Cât poate sã rabde omul. sã-þi pun cãtuºele! striga Roºcatu. ªi-l bãtea la tãlpi cu bulanul.. Peste tot bãtãi. O pierduse.. poate pe drum. lãsându-l nemâncat. ai vrut sã scapi de noi. A început sã-l batã cu pumnii. umilinþã. venise cu trenul de dimineaþã ºi într-o bodegã mai luase o palincã. ai vrut sã fugi din þarã.. nemernicule. au urmat câteva zile de bãtãi. în aceastã vestitã închisoare. Niciodatã nu voi uita pe cãlãii mei. . poate în puºcãrie. care vã îmbogãþiaþi pe pielea noastrã. care stãteau fãrã vinã ºi fãrã judecatã. cu picioarele. Era cu niºte ochi holbaþi. Gabi a stat încãtuºat pânã au sosit la Borºa. iscãlindu-se de primire la locotenentul de serviciu. De la Borºa l-au dus la Viºeul de Jos. mai ales un bãiat tinerel.. nu voi. Mirosea a rachiu.O sã mergi ºi aºa. L-au urcat din nou în dubã..Mã. Aici a stat vreo zece zile cu interogãri ºi pumni dupã cap. batjocurã. degeaba. a vãzut mulþi oameni. Sã-mi dai mie de lucru. Ajunºi la tren. care fãcea curte unei veriºoare a lui Gabi. L-a fãcut mãr. l-a urcat într-un compartiment ºi începu sã caute cheia de la cãtuºe.. jos. jos... nu-i voi ierta. cu un obraz plin de pete roºcate ºi. cãci nu se pot ierta aºa crime. „O da Dumnezeu ºi voi scãpa de aici. care asupreau poporul cu mâinile slugilor din România. sã te duc la Borºa. mama ta de frontierist. unde era chinuitã intelectualitatea românã de cãtre zbirii comuniºti. a strigat el. Aºa ºi n-a gãsit cheia. Paºtele mãtii cu frontieristul tãu! Unde bã. Aici l-au închis într-o odaie cu zãbrele. mãgarule! þipa el. l-a împins pe Gabi spre uºã. „Unde dracu am pus-o”. ce-ai cãutat în Iugoslavia? Apoi a fãcut militãrie cu el: sus.. de unde eºti.. trãdãtorule. a urlat el. unde a stat o lunã..

Oare ce-i trebuia lui asta? Ea nu putea sã înþeleagã cã Gabi era altfel decât mulþi din borºeni. preþuit ºi avea toate drepturile cuvenite ºi sã se întoarcã înapoi. sã fie sub ochii noºtri ºi a partidului care face totul pentru poporul nostru. sã-i aducã de ale gurii. numai cã parcã burta îi crescuse ºi mai mare. cu lacrimi ce-i ºiruiau pe obrazul îmbãtrânit.. aceeaºi privire orgolioasã. strigând: . unde era respectat... ªi directorul era acelaºi. ªeful miliþiei l-a trimis cu un miliþian din Borºa la directorul minei ca sã-i spunã despre ce e vorba. Unde crezi cã ai putea lucra? Gabi s-a gândit câtva timp ºi i-a rãspuns miliþianului ºef. miliþianul dupã el. Poate îl aranjaþi aici. dar zbirii îºi bãteau joc ºi de ea. se ridica în munþii sãi cu durerea amarã în suflet. Gabi primul. aceeaºi faþã umplutã cu slãninã. nu doresc sã înþeleagã cã totul se face pentru binele lor. unde colectivul îl va aduce pe drumul cel drept. Mama lui suferea amarnic. Au intrat amândoi. cã-l mânca puºcãria. sãrmana.Pe cine l-ai nãscut? Un trãdãtor. Miliþianul i-a spus directorului: . nimic nu se schimbase de când Gabi pãºise pragul acestei camere mari. Are noroc cã e tânãr ºi prost. ba îi mai aduci ºi de mâncare. a vrut sã fugã din þara noastrã. plin de hârtii. venea pe la puºcãrii sã-l vadã.. un frontierist. nu-i trebuie nimic.. dar securitatea noastrã care nu doarme ºi vede totul l-a prins ºi acum trebuie sã lucreze. sã-ºi rãscumpere crima. un viþel. la d-strã. Au trebuit sã aºtepte vreo jumate de orã.. Carã-te acasã. ªi deseori mama. am venit aici cu un pãcãtos.Îl cunosc pe directorul minei. vãrul sãu din Arad... el nu putea sã-ºi lase prietenul la nevoie.. care a vrut sã fugã din þarã. în þara unde omul era om ºi nu se uitau la el ca la animale...Tovarãºe director. Încã mai vii pe aici ºi ne baþi capul...... . se întorcea acasã. La Borºa i-au spus eliberându-l: . unde toþi muncesc ºi fac ceva pentru ca poporul sã trãiascã mai bine. culcatã pe biroul negru..Trebuie sã te angajezi la lucru. Biroul era acelaºi. Aceiaºi ochi obraznici. O chinuia ºi pe ea întrebarea. dar duºmanii ãºtia. de ce s-a mai întors el dupã Gavrilã. cred cã aº putea sã muncesc acolo. Are el aici ce hãli.ºi din morminte sã-i vadã toþi oamenii ºi sã afle cum ºi-au bãtut joc de popor. când ºeful îi ceruse.. devenit negru de suferinþe. cãci la ºef era o adunare. care rãsar ca ciupercile. sã fi ajuns atât de greu la libertate. De la Sighet l-au întors din nou la Borºa. – 51 – . are numai 18 ani. Oare mulþi s-ar fi gãsit aºa ca el.

Cei care îl cunoºteau. cine o sã-ºi batã capul de tânãra generaþie. evita tineretul. El. Gabi se uita la director ºi pe obrazul lui apãru un zâmbet dispreþuitor. Poate cã acum o sã-mi cereþi un viþel ca sã nu mã angajaþi. veselã. oare nu înþelegeþi cã þara are nevoie de cupru. .Asta nu mã intereseazã.. numai sora Ileana se îngrijea de el. o sã-þi surâdã ºi þie –5 2– . despre care ºtia toatã Borºa: . leafa micã. Avem nevoie de voi cei tineri aici. Venea acasã. ocolindu-l. tovarãºe director. nu se pierdea cu firea. cu orgoliul sãu de om de munte. trimiþându-l de colo-colo. stãruindu-se sã scape de întâlniri cu el. bãtãi de joc.Lasã. se închise în sufletul lui ºi mai mult tãcea. o sã se îndrepte lucrurile. A doua zi Gabi a ieºit la lucru. mai Gabi.Lasã. care nu întotdeauna pãºeºte cu dreptul. . în ceapeuri. care râdea. ambiþioasã. unde ai vrut sã fugi. Gabi vedea ºi înþelegea toate acestea ºi suferea mult. dacã o sã plecaþi cu toþii cine o sã lucreze la minã... . Chiar ºi pãrinþii îi aduceau aminte de cele întâmplate. .. nu ºtiu dacã vã mai aduceþi aminte. trebuiau sã-i spunã. Chiar ºi prietenii nu prea stãteau de vorbã cu el. þinându-l la lucrul cel mai înjositor.. cu firea lui mândrã. dar am fost acum un an la d-strã sã mã angajez ºi. n-ai fãcut aºa cum trebuie. singur nu se apuca de nimic. Zilele treceau cu greu. aici nu e Italia. câºtigul era mizer. fãcea lucrul cu sila.. râdea Gabi. mustrându-l. amintindu-i de faptul cã fusese în mâinile miliþiei. l-a oprit directorul din vorbã. . nu vroia sã lucreze degeaba sau sã se mulþumeascã cu ce-i plãtea statul comunist. retrãia greu aceastã purtare faþã de el.Bã. se fereau de el. L-au fãcut mãturãtor într-un atelier de reparaþii ºi lucra mai mult cu lopata în mâini. . Dintre toþi.Tovarãºe director. în þarã. Nici în Borºa nu se prea ducea.Mâine la ora ºapte dimineaþa sã-mi fii aici. aur ºi alte metale? Uite aici. El era deprins sã lucreze mult. sã-l îndemne. care pãrea lungã. tovarãºe locotenent.. a spus: . Mai rãu îi era cã mulþi din ºefi îºi bãteau joc de el.. fãcând o gurã pânã la urechi. invocând diferite motive.Directorul se uita la Gabi ºi dupã o tãcere. s-o faci din nou. ºi multe alte ºicane. mi-aþi cerut un viþel ca sã mã angajaþi.Cum sã nu. excrocule o sã am eu grijã de tine. sã mai uite de cele întâmplate. cãuta sã-l mai distreze.Pãi atunci. a ºuierat el furios. mai face un pas greºit. dacã nu noi. dar sã aibã bani. aici trebuie sã lucrezi. i-a rãspuns directorul lui Gabi. roºu de cuvintele lui Gabi. Era o fire vioaie. care vedea totul în culoare rozã.

când te lua la 21 de ani. unde se putea. cãci legile erau scrise pentru cei proºti. dar nu a avut nici ea noroc. îndeplinind tot ce le spuneau ei. Banii ce ia avut au fost confiscaþi în diferitele posturi de miliþie.. libertatea ºi se gândea numai sã fure. era trecut în tãcere ºi nimeni nu sufla o vorbã despre încãlcãrile de lege ce aveau loc. Adevãrul acum nu þi-l spunea nimeni ºi tot ce era legat de conducerea comunistã. ºi sã chefuiascã. poate o sã reuºeºti încã sã ajungi în alte þãri. de acei poliþai. ruinându-ºi þara. ªi cine mai ieºea de acolo. Numai de Alina ºtia cã ajunsese în Italia. înºelând poporul care acum îºi pierduse cinstea. Comuniºtii din România fãceau totul dupã modelul ruºilor sovietici ºi-i pupau la fund. dovadã cã nu plecase nicãieri. Gabi nu ºtia nimic de soarta acelor femei. cãci venise iubitul ei din Roma la Belgrad ºi-o luase cu el. îºi luase ºi ei câte ceva. când erai deja bãrbat în toatã firea ºi aveai ºi ceva minte în cap. unde totul era posibil. cãci italianul ei.. Cine ºtie. veneau zvonuri straºnice. fiindcã ai vrut sã faci bine la oameni ºi Dumnezeu nu uitã asta. nu ca înainte de rãzboi. care nu erau împotrivã sã se cãpãtuiascã cu bani sau bunuri strãine. dupã obiceiurile din þãrile comuniste. Ajunsese aºa cã nici la bisericã nu se mai duceau oamenii. onoarea.. De acolo. În alte oraºe nu avea voie sã plece. din cauza cãrora fusese prins în Iugoslavia lui Tito. care nu – 53 – . Nu þi-a mers. la sate sau oraºe. cã îi luau la ochi pe cei tineri ce învãþau pe la ºcoli ºi universitãþi. mai povestea câte ceva despre niºte grozãvii. cu toate cã le era interzis sã vorbeascã.norocul. cãci ei trebuiau oricui ºi stãpâni se gãsise.. o pãrãsi dupã vreo douã luni de iubire înfocatã. ªi sârbii nu se obijduiau. cã eºti tânãr ºi totul e înainte. Având domiciliu forþat la Borºa. pe care vroise sã le treacã ºi care cãzuse în capcanã cu el împreunã. tot umblã cu ghitara ºi îþi cântã melodii despre Neapole ºi Sicilia.. Gabi era obligat sã se prezinte regulat la miliþie. cã mintea oamenilor le stãtea în loc ºi nu puteau crede cã se poate aºa ceva. de dupã pereþii cei de piatrã. ca puºcãria de la Sighet. Alina plecase la Roma. mergând în vârful degetelor. pe lângã care oamenii treceau cu teamã. care-i jurase iubire pânã la moarte. armata se fãcea începând de la vârsta de 18 ani. Aºa-s italienii. Acum în þarã serviciul militar. Acum el nu mai ºtia nimic de celelalte femei ºi fete. Oamenii ºtiau cã dacã deschizi gura poþi sã ajungi în locuri de tristã faimã. sã-þi îndeplineºti visul tãu din copilãrie. O sã-þi ajute el în viaþã. scãpând-o de sârbi. înalþi ºi misterioºi. Au trecut vreo douã luni ºi într-o zi a primit hârtia cã e chemat la comisariatul militar la Baia Mare pentru a-ºi face serviciul militar cãci împlinise deja 18 ani..

Bine. Era Gavrilã ºi cu încã doi arãdeni. e suspect ºi periculos.vedeau mai mult decât lungul nasului ºi se mulþumeau cu ce le aruncau cei de sus.ªtim noi. cât a suferit din cauza mea.Cine. se temea sã nu-i dea lacrimile –5 4– . .. n-ai grijã.În jumate de ceas sunt gata. . a vorbit unul Ghiþã.Noroc Gabi.Mamã. de la conducere.Bine. i-a spus Gabi. . o femeie cu pãrul scurt ºi cu niºte ochi negri de þigancã. ºi-a luat câteva lucruri. cãci erau ºi niºte neamuri în curte. pe valea Luceafãrului. Soarta l-a scos în cale pe vãrul Gavrilã din Arad.. mã bãiete. Nu putem veni cu maºina asta încã o datã. se învârte pe acolo. care vor sã facã bani. Dar s-a întâmplat cã Gabi n-a nimerit în armatã. spunea Gavrilã. sau cu taxiul cã o sã mã coaste. care semãna cu un þigan. „Biata mamã.Plecãm chiar acum. i-au spus cei doi. nu câºtigã niciodatã. uite am venit. înalt ºi uscat. care-l ºtia pe Gavrilã din Arad. S-a întâmplat cã în Borºa a venit o vecinã de a Ileanei.Ai sã vezi. dar nu avem altã ieºire. mã Ileanã? . . spunându-i mamei: . Era cãsãtoritã cu un arãdean ºi trãia acolo. Ileana i-a spus lui Gabi. . S-a întors sus.. uitându-se la ea. cineva te aºteaptã acolo. niºte bãieþi... mai jos. am o maºinã pânã la Baia. care dãdea fân vacii în ºopron: .Bine. Numai tu Gabi poþi sã ne scoþi de aici.Gabi. dar ºtiþi cã nu e o plimbare. oare ºi de data asta soarta va fi nemiloasã cu ea? Dacã mã vor prinde din nou? A ieºit în fugã la vale. . uitându-se þintã la el. mã duc cu ei sã aflu ce-i la comisariatul militar. sã nu merg mâine pe jos. cum nu se mai vãzuse în Borºa. Jos pe Gabi îl aºtepta o „Volgã” neagrã. Bãrbaþii ãºtia vor sã vorbeascã cu tine. Îþi dãm câte 40 de mii de lei bani gheaþã. .Þacã Niþã. ªi iatã. rãspunse Niþa. mi-a dat Niþa de ºtire. . pot sã ne predea securiºtilor. . noi avem încredere în tine.Tovarãºe Gabi. dar când? a întrebat Gabi. e lucru periculos. îl gãsesc eu. într-o searã. . ªi-a luat rãmas bun. mare. i-a rãspuns Ileana. a zis celãlalt ardelean. le-a pus în ruczac ºi a ieºit. N-a dovedit sã plece la Baia. te rog sã-l gãseºti pe vãrul meu Gavrilã la Arad ºi dã-i de veste cã mã i-au la armatã ºi am mare nevoie de el. dupã care venise în România ºi pe care nu-l gãsise atunci ºi din cauza cãruia ºi fusese prins în Serbia. vrem sã ne scoþi din þarã. le-a zis Gabi. dar noi nu-i ºtim. cãci îl vãd deseori la piaþa Ocica. cã sunt ºi alþii. cine nu riscã.

Gabi cunoºtea aceastã zonã foarte bine. cã el nu-i spune adevãrul. Nu puteau trece oricând. faceþi-mi rost de valutã. a spus Gabi. N-a fost uºor de-a ajunge la graniþã. Au stat din nou într-o pãdurice. unde sã coboare. nici câinii. A avut noroc. dragã Gabi.. împãrþindu-se în grupuri câte doi. în apropiere de comuna Livezile. erau mulþi.M-am gândit luni întregi. se uitau unii la alþii. orele. Nu spune nimic mamei. Toþi au fost instruiþi. .. Totul era calculat. ºtia cât timp trebuia ca sã ajungã la fâºia aratã. Vara militarii se schimbau din 6 în 6 ore... ci cu bãrbaþi. prin pãduri ºi uneori trebuiau sã treacã prin mlaºtini. Ea ºtia totul. nu dã Domnul sã te prindã iar. Aºa a fost ºi în autobus. va fi totul bine. ci numai când se schimba paza graniþei. dar s-au împãrþit în 2 grupe. În jos l-a condus Ileana. dar nu vorbeau între ei. gândeºte-te.Mãi Gabi.ºi atunci ea ar fi înþeles totul. de unde se vedeau toate împrejurimile ca în palmã. „Volga” cu ei s-a pierdut în noapte. Aici Gabi a stat în casã la Gavrilã pânã seara. nu i-au simþit nici grãnicerii. informaþi de Gabi ce sã facã.. O sã-þi dau de veste din Roma. acum nu mã duc cu fete. Primul sat ce trebuia trecut era Ploºniþe. decât sã cad în mâinile lor. dar iarna din 4 în 4 ore. Mergeau unul dupã altul.. spune-i cã m-au luat la armatã. Primii au trecut Gabi cu încã patru apoi ceilalþi. cãci lucrase aici pe draglinã.. S-au dat jos noaptea la o staþie ºi au luat-o pe jos peste câmpuri. trei oameni. minutele.Fii atent. Din Arad au plecat la Timiºoara. Pãreau niºte turiºti ce se vânturã prin þarã. parcã nu erau cunoscuþi între ei.. Câini lupi cu care controlau fâºia aratã. ruczacurile erau nu prea pline.Mai bine mor. dar planurile trebuiau executate precis ca sã nu fie prinºi. Mã duc acum ori niciodatã. Au strâns tot ce le-a trebuit. Sã spui aºa la toþi. Gabi ºi-a gãsit cunoscuþii sãi ºi ºi-a schimbat banii în valutã. Au trecut toþi spre dimineaþã. o sã fie totul bine. . Gabi calculase toate distanþele. În tren se aºezau în vagon în diferite locuri. Totul a fost ca la ºcoalã. Ziua. S-au strâns 14 oameni. Nu plânge. Grãnicerii aveau foiºoare înalte. te duci la moarte. ce faci omule. dupã ce au – 55 – . . sã nu batã la ochi. Trebuia sã ai viza în buletin sau sã fii locuitor al unui sat sau oraº de la graniþã. îmbrãþiºândo ºi lãsând-o cu lacrimi în ochi. Dupã ºase ore au ajuns la Arad. Mai aveau ºi dulãi. Cunoscuþii s-au speriat când l-au vãzut. deoarece înainte de Livezile se urcau în tren grãnicerii ºi controlau vizele. Au venit când s-a întunecat în Livezile.. Din Timiºoara ºi-au luat bilete pânã la staþia respectivã.. . El dãduse fiecãruia instrucþiuni încã la Timiºoara.

Trebuie sã fugim... o sã ne omoare românul ãla pãcãtos de la miliþie din Timiºoara. . mã.Ce.Cum. ªi le-au dat la amândoi câþiva pumni. prostule? ªi iar pumni. l-au întrebat pe celãlalt.Bine. Le-a dat schiþa cu drumul spre graniþa italianã ºi s-au despãrþit.trecut graniþa sârbilor aºteptând din nou noaptea. –5 6– . ºireturile. . Nu aveau încotro. iar o sã fug peste un an sau doi. le-au luat banii. mã. au strigat sârbii. Sârbilor nu le venea sã creadã. Gabi i-a lãsat aºa cum se învoise.Noi suntem amândoi Gavrilã Buju. altfel suntem pierduþi. dar sã ºtii: o sã fugim în orice moment favorabil.Eu am fost. a spus Gabi. Sârbii le-au scos curelele. Au rãmas numai Gabi ºi Gavrilã. a rãspuns Gavril. S-au început cercetãrile. dar cum.. I-au dat pe mâna miliþiei.Te trimitem înapoi la românii voºtri. Au încercat sã treacã. un sergent burtos. ziua se ascundeau prin pãduri ºi dormeau. . prins la garã cu fetele? . i-au prins. .. doar n-o sã mergem singuri. .Cum te cheamã? l-au întrebat pe Gabi. o sã ne ducã cu pazã. Gabi. care din voi a mai fost pe aici. Au ajuns la frontiera lânga vama sârbeascã. acuº o sã vã dezbatem dinþii. o sã ne omoare românul ãla þigan. .Bine.Gavrilã Buju. Acolo putem sã rãmânem fãrã picioare. nu te-ai liniºtit? Ce eºti nebun. . vã bateþi joc de noi. dar le-au lãsat actele. la noi. . aºa ne cheamã. Nu puteau merge atâþia oameni împreunã. . ºi altul slãbuþ ºi deºirat. Peste douã zile i-au dus doi miliþieni sârbi la garã. înainte de a ajunge la sârma ghimpatã. I-au dus la garã cu duba ºi au ieºit pe peron. Îi conduceau doi sârbi. Dar din nou nenoroc. Trenul era deja în garã. . ºi povestea cã ieºise numai din spital. e rãu de noi. Ciocolata o mâncau.Dacã o sã ne trimiteþi îndãrãt în România. somându-i sã se predea. mãi Gavrilã. Acelaºi câine i-a gãsit ºi a ridicat grãnicerii care i-au înconjurat.Gavrilã Buju. vrei sã stai viaþa întreagã la puºcãrie? Mã. Mergeau numai noaptea. Dupã câteva zile au fost anunþaþi cã o sã fie duºi la Belgrad. . fusese bolnav de gãlbinare.. sã le ajungã ºi mai departe. împãrþind-o.. Ajungând la Belgrad. sunt sãtul de comunism. le trebuiau forþe noi. a zis Gabi. ca sã-i urce în trenul spre Belgrad ºi acolo sã-i predea românilor. se forma pe loc în Lubliana.O sã vedem.Dar pe tine. . care avea cureaua mai jos de buric.Gavrilã. . O sã vã dea gata acolo.

asta a fost minunea. care doresc sã trãiascã pe spinarea altuia. murim dragã. a deschis-o ºi a sãrit pe peronul celalt. Decât în România mai bine moartea.. grãbindu-se spre punctul de trecere al frontierii.. altã ieºire nu avem. o sã fie totul bine. Ziua unul dormea trei-patru ore. ªefului de la minã. Erau flãmânzi. ei credeau cã noi suntem niºte copilaºi ºi o sã stãm cu mâinile în sân. . dar fugeau mai departe. când o sã potrivesc eu timpul. dar liberi. Vedeau tirurile care treceau cu vitezã mare. Pânã s-a urcat burtosul ei erau la vreo 50 de metri. Ajunºi acolo. Au ieºit la ºoseaua principalã. Au ajuns la uºa vagonului.Fii atent. ne vor ierta. Erau amândoi morþi de obosealã. dacã vom veni singuri ºi ne vom preda. numai sã scap de aici. se fereau de sate ºi orãºele. Gabi s-a urcat primul. Abia îºi târau picioarele. fugeau mai departe ºi nu se mai auzeau strigãtele poliþiºtilor.Mãi Gabi.. Ei o luase la fugã. tot pe mâna mea ai sã ajungi ºi atunci o sã-þi tai picioarele.. orientânduse dupã ºoseaua principalã.Dacã o sã mai fugi. care ducea spre Italia. stui! striga burtosul. se ridica. Trebuie sã fugim. Mãi. mãgarule. în drumul lor nu era nimeni. ºi-l bãtea ºi mai vârtos. nu puseserã nimic în gurã. ºi ei o sã ne ducã la Belgrad.. Nu mai puteau respira. Pânã când nu ºtia nici unul din ei. fãrã sã se mai uite înapoi. se temeau sã nu fie divulgaþi de locuitori. din nou cãdea.. Sã þii minte. . bãiete.Ei nu ºtiau nici unul româneºte. hai la miliþie. le-au zis. care îmi cerea viþelul. . Gabi i-a zis lui Gavrilã: . Ieºise la un drum de unde se vedeau niºte tufari ºi copãcei. sã te þii de mine.Urcaþi-vã. Gabi sa repezit la a doua uºã.Pãi. Gavrilã dupã el.Mai bine murim. celãlalt stãtea de pazã sã nu-i vadã nimeni. hai sã ne predãm. cãdea. trecuse sub niºte vagoane. mergeau deja a doua zi spre graniþã. dar erau bucuroºi cã scãpase ºi nu trebuiau sã plece în România. ca niºte mieluþi. decât sã ne predãm.Stui. Dar era prea târziu. nu mai pot. ne-au lãsat documentele. Au – 57 – . proºti mai sunt sârbii ãºtia. dar a trebuit sã plece. . Gavrilã nu mai putea merge. Gavrilã. Gavrilã dupã el. dar se temeau sã nu-i caute prin aceste locuri.Gabi. degetele ieºiserã afarã. Cãlãul îl bãtea la tãlpile goale cu bulanul zicându-i: . am sã-i trimit eu un viþel din strãinãtate. . . Mergeau numai noaptea. gâfâind greu. Erau uzi leoarcã. Burtosul ºi deºiratul stãteau lângã scãri. El îºi amintea de cele întâmplate cu el la Timiºoara ºi strângea dinþii. Dumnezeu þine cu noi ºi nici lui nu-i plac porcii ãºtia de comuniºti. tãlpile pantofilori se rupserã. Nu mai aveau puteri.. s-au oprit ca sã-ºi tragã sufletul. sã cãdem din nou în mâinile cãlãilor! rãspundea Gabi.

S-au cãþãrat pe el cum au putut. durerile erau straºnice.. -Mãi Gavrilã. . aºezat pe iarbã.. Era foarte greu sã te urci pe el. dibuind fiecare palmã. Inimile le bãteau puternic.Dragã Gavrile. Era întuneric beznã ºi trebuia sã pãºeºti pe creangã foarte atent. A simþit cã totul s-a rupt în el. ºi era destul de gros. zburau rachete ºi dãdeau alarma. aici e aici. Gabi a observat lângã sârmã un copac cu o creangã ce atârna peste cele douã garduri de sârmã.Aoleu.. vedeau cum tirurile intrau în vamã. Ajunºi la capãtul crengii..ajuns la frontierã. ca niºte ciocane. cã ºi aºa suntem nenorociþi. de a ajunge în þara doritã. . Au cãzut amândoi în iarba înaltã. Te rog. am ajuns în Italia. El a observat cã gardul avea fire electrice ºi dacã te atingeai de el.Mãi Gavrile. . dar dorinþa de a scãpa. Cu farurile luminau totul ca ziua. aici erau trei garduri de sârmã ghimpatã. cã n-am fãcut nimãnui rãu ºi vrem sã scãpãm de toatã rãutatea comunistã. în România n-o sã mã mai duc. Apoi a sãrit ºi Gavrilã. a ºoptit Gabi. cã nu pot sã mã miºc.. Vãrul lui era mai înalt ºi mai puternic. privind gardul. Rachetele ar fi luminat totul ºi i-ar fi vãzut imediat. cãci nu era din sârmã ghimpatã ºi l-au urcat uºor. foarte înalte. Grãnicerii nu se uitau în sus. ºi tu vezi. Trecerea gardului italian nu era o problemã.. dar ei au avut noroc cãci nu i-au vãzut când au trecut încolo ºi dupã câteva minute s-au întors. i-a ºoptit Gabi. cãci era greu de crezut cã cineva ar fi putut sã se urce pe acel copac fãrã crengi. dar era la o înãlþime de aproape cinci metri ºi copacul era gol. –5 8– . cã m-am întors dupã tine din Italia ºi te-am adus la libertate. pentru tot ce am fãcut pentru tine.. Nici pânã azi nu ºtiu cum au ajuns în vârful copacului ºi de acolo se uitau cum în camionetã erau grãnicerii care controlau graniþa. goluþ. Au înconjurat vama.. era atât de mare cã la început n-a simþit durerea. Sã ne ajute Dumnezeu.. Acum a simþit cã nu se poate miºca. Dupã ce s-a dus camioneta. ne-a mai rãmas un pas. ei s-au coborât pe creangã. A sãrit peste cele douã garduri sârbeºti cãzând lângã cel italian. Au mers mai departe. suntem liberi. primul a sãrit Gabi. Gavrilã l-a luat în spate ºi l-a târât cum a putut la o distanþã de vreo 300 de metri de la sârma italianã. trebuie sã ne ajute. care a distrus bisericile ºi i-a bãgat pe preoþi la puºcãrie. s-a rupt totul în mine. ajungând la un gard mare.. eu nu pot sã mã miºc.. aici e imposibil de trecut sârma. ajutãmã.. dar la un moment dat au auzit cã vine o camionetã pe un drum îngust între cele douã garduri..

Vãzându-i atât de hãmesiþi el a mai scos o pâine micã ºi le-a întins-o. cum au scãpat ca prin minune. trecuþi prin aºa încercãri. cãci douã zile nu pusese nimic în gurã. trebuiau sã meargã mai departe.. întregi ºi acum mergeau.deasã ºi au adormit de obosealã. s-a speriat. Ei nu sunt acei tineri. cãci ei trecuserã graniþa prin alte locuri. informând organele respective de aceastã întâmplare a tinerilor.. la tot ce-i aºtepta mai departe. Plângea ºi-i îmbrãþiºa când pe unul. plecaþi de aici. ºi-au luat rãmas bun de la el ºi au pornit-o în jos spre drumul. l-a liniºtit spunându-i cã sunt refugiaþi din România. când pe celãlalt. Moºuleþul italian. mai departe un moºuleþ pãºtea oile. flãmânzi ºi însetaþi. cum nu pusese nimic în gurã decât niºte mure gãsite în pãduricea în care se ascundeau ziua.. Erau fericiþi cã scãpaserã de râia comunistã. Gabi i-a mai cerut ceva de mâncare.. parcã cântãrindu-l ce bãrbat este. care era la vreo 90 de kilometri. Le-a mai dat apã pe care o avea într-o sticlã. . gândindu-se la viitorul lor. Gabi vorbea biniºor italiana. S-a uitat lung la el. Au pornit-o spre Trieste. unde Gabi era înregistrat mai înainte. prãpãdiþi. cã îi venea sã urle de durere. de foame ºi sete..Bambino. dar tatãl vostru? În sfârºit ei s-au ridicat. voi sunteþi niºte tineri sexuali. Gabi îi povestea cum au trecut graniþa. Dar ei nu ºtiau aceasta. a dorit sã-l vadã personal. ºtergându-ºi pe furiº lacrimile care i se rostogoleau pe obraz. Au ajuns la Trieste. Via.Che curajo? Che curajo! striga ea mereu.. unde-i mama ta. mai întrebându-l câte ceva. nu-i venea sã creadã când a aflat istoria pe care o povestea Gabi. cã atunci când consulul Canadei a citit dosarul . s-a speriat ºi a început sã strige: .Via. Cu toate cã pe Gabi îl durea tot corpul. Moºul crezuse cã ei s-au ascuns în iarba aceea mare ºi fãceau dragoste. În ochii lui se citea mila faþã de aceºti bãieþi tineri. de curajul ºi bãrbãþia lui Gabi. Aici bãtrâna ºefã când i-a vãzut. unde Austria era mai aproape decât Italia. A scris aºa de frumos ºi amãnunþit. Moºul s-a milostivit ºi le-a dat un sandvich pe care ei l-au înfulecat din câteva înghiþituri. la campusul refugiaþilor. apoi i-a zis: – 59 – . pe care-l arãtase moºul. cum a plecat în România dupã vãrul sãu Gavrilã. Era ora patru dupã amiazã. O pâine plinã cu mortadella. aºa slabi. Bãtrânul se uita la ei cu jale. Soarele era sus de tot când s-au trezit. ei erau morþi de obosealã ºi dormeau.. cã erau teferi.. A scris din nou dosarele. când i-a zãrit. Lângã ei stãtea un câine lup. I-a întrebat: . cum a crezut el când i-a vãzut ridicându-se din iarbã.

Avea o grãdinã mare. la fermã sau la firme. celalt lucra la Stock Market. Din campusul de la Trieste au fost mutaþi în alt orãºel. cu care Gabi sãpa canale pentru irigaþie. i s-a spus sã fie gata de plecare în Canada în luna octombrie. Canada nu i-a aºa categorii. Lagãrul de la Trieste era înconjurat cu un gard ºi regulile erau mai severe. Luase parte la rãzboi ºi devenise schilod. Uneori Gabi umbla cu acea maºinã împreunã cu italianul la diferite treburi. unde erau mulþi oameni împreunã. avea doi feciori. Aveau lucrul lor. Nu puteai ieºi când doreai. care avea o singurã mânã.. cãci plãteau mai puþin. apoi s-au dus la pescuit. Lina. fiindcã nu are nici o calificaþie. Aceºtia veneau. Pentru prima oarã Gabi vedea aºa transmisie. cãci Gabi se stãruia ºi fãcea totul cu tragere de inimã. fiind trimis încoace. cãci era singura fiinþã lângã bãtrâni. În campusul de la Latina trãiau în niºte bãrãci. Gabi a nimerit la un italian Marco.Bravo Bujule. –6 0– . ocupându-se cu creºterea zarzavatului. Banii îi luase miliþienii sârbi ºi-i lãsase goi puºcã.se numea Adriatica. Marco. Era o fatã frumuºicã. Gabi a lucrat tot timpul. avea de toate. sã mai câºtige ceva. aºa bãieþi pot sã-ºi facã de cap ºi în Canada.. ºi singuri se îngrijeau de curãþenia. Italianul Marco era mulþumit de el. cã nu aveau bani. Dar nu pot sã-l accept pe vãrul tãu. trebuia sã-þi ceri voie. trei oameni. Latina. doar cine poate ºti ce e în capul lor. Mai târziu Gabi a aflat cã nu era adevãrat. cã nu aveau bani. aºa cum fusese acceptat în campusul de la Latinã. O zi a lucrat ºi Gabi acolo.. cam grãsuþã. Giorgio care era împreunã cu el lucra la un restaurant chiar lângã mare . Mai avea italianul o maºinã micã cu o cutie de viteze hidraulicã. de ordinea din camerã. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba mai mult. unul era avocat. putea sã-l accepte. În gospodãria lui avea un escavator mititel. Erau în camere câte doi. unde lucra Gabi. câte vreo douãzeci.. italianul cu o mânã. se tocmeau cu plata ºi-i luau cu ei la lucru. Gabi ºi Gavrilã nu doreau sã stea degeaba. acasã. Gabi. Lagãrul de la Latina era la vreo 100 de kilometri de la Roma. În campus mulþi emigranþi doreau sã lucreze. Cu bãtrânii stãtea fina lor. ca odinioarã în timpul sclavilor. noi avem nevoie de aºa bãrbaþi! Noi te acceptãm. Ei ieºeau la poarta campusului. dar a dorit sã-i despartã unul de altul. nu mai vroiau averea pãrinþilor. Italienilor le convenea. ce trãiau la Roma. în România nu erau aºa maºini în acele vremuri.. alegeau oamenii. Poate se temea cã împreunã. aºteptând sã vinã italienii. care-l ajuta sã lucreze la volan ºi cu o mânã. era rãsfãþatã de pãrinþi.

. Ea îi zicea: -Tu eºti un refugiat brutal.. la o curbã mare cu vitezã.. el nu. Eu am acolo veriºori în provincia Alberta. scârbos (Refugio schifaso) – destrãbãlat. când îl vedeau pe stradã aºa de frumos ºi bine îmbrãcat. ba una ba alta. vopsea. au aflat. Când ploua ºi nu putea lucra cu escavatorul. (Panini era un sandvich. dar teafãr. iar ziua venea la fermã aducândui lui Gabi „Panini” ºi o rãcoritoare. searã de searã. A avut noroc.. Odatã. frumos. Duminicile erau zile fantastice.000 de lire pe sãptãmânã. muºtar. zãpãcit.).. era cuvânt umilitor la ei. unde fãcea de toate. ªi azi în Italia oamenii se îmbrãcau bine. îl þineau cu dinþii. cã era iarbã mare ºi a scãpat teafãr. spunândui cã Italia e cea mai frumoasã þarã ºi aici e mai bine decât în America. Gabi curãþa canalele pe unde curgea apa. am vãzut totul când i-am vizitat. ceapã. avea 20 de ani. dar sã nu mai mergi cu motocicleta aia.Nu pleca.. e frig straºnic acolo ºi o iarnã grozavã. Nici în Timiºoara fetele nu se þineau de el ca aici. strigau ei. . Vroiau sã-l sperie. Avea 420. s-au alarmat. Cu Angelina se sãrutau deseori. Cred cã doreau sã se cãsãtoreascã cu Lina. I-au spus: . dar el într-o zi le-a spus cã e înscris sã plece în Canada. S-a ridicat murdar de glod. sã nu piardã timpul cu drumul. Acolo venea ºi Lina. cãci patronul avea mult pãmânt ºi avea de toate: castraveþi. dar se temea sã nu rãmânã gravidã ºi atunci ar fi fost nevoit sã rãmânã cu ea. ea dorea ca el sã rãmânã. lubeniþã ºi alte zarzavaturi. Gabi mergea la o benzinãrie ce avea un atelier de reparaþii sau lucra pe la blocurile italianului. poþi sã-l iei oricând. Acolo era bine pentru Gabi. Patronul nu-l lãsa sã se ducã la campusul de la Latina. dacã omul avea simþire.Era cu un an mai mare decât Gabi. Fetele din oraº fluierau dupã el. Gabi îºi cumpãrase o „Vespã” – o motocicletã cu care venea de la Latina pânã la Marea Mediteranã – vreo 30 de kilometri. ei dominã globul cu hainele lor aºa de elegante pe care le fac. Lina. nu ºtiau cã el e din emigranþi ce cautã fericirea acolo unde nu întotdeauna o gãseºti. ardei. Tatãl ei începuse sã-i facã reproºuri lui Gabi. el se îmbrãca cu haine italiene. Putea foarte uºor sã se foloseascã de ea. rãmâi aici la noi. varzã acrã. i-a dat chiar un apartament mic pe gratis. rãsturnându-se. repara. unde erau alte moravuri. a dat într-un ºanþ.Uite. Lina are un Fiat roºu. pe atunci 1000 de lire fãceau cât 1 dolar american. Când patronul ºi fiica sa. Gabi nu i-a – 61 – . adicã o pâine micuþã cu salam ºi cu de toate altele în ea. roºii.

curentul i-a dus departe în largul mãrii. Ei nu se cãsãtoreau. la libertate. Se mai duceau ei la casa cu „geamurile verzi”. A început sã þipe: ajutor: (aiuto. valurile deveniserã mari. a fãcut totul pentru el. Toþi cei rãmaºi aveau fricã cã nu vor pleca. când aruncaþi în jos. dar aici în câteva ore o puteam sfârºi cu viaþa. câºtigând niºte bani.. cã nici nu-i cunoaºte prea bine. totul a depins de noi. negroaicã. striga Giorgio. el pleca. odihneºte-te. cãci îl admira pentru curajul ºi purtarea lui. Peste o lunã. îºi pierduse cumpãtul. Începuse sã batã vântul. De unde ºtia asta. din România am mers zile ºi sãptãmâni ca sã ajungem în Italia. ceilalþi rãmâneau încã în aºteptare. cele din ºapte în ºapte sunt acele ce ne vor trage spre mal. Giorgio era sã se înece. nici o þarã nu te-ar fi refuzat. bãtrâna de la Trieste. dar aici trebuia sã trãiascã 10 ani ca sã poatã primi cetãþenia. s-a reîntors în campusul de la Latina.Vezi. plicul cu toate documentele fãcute deja.. Odatã. Numai aºa am putut sã biruim. înotând. ca tine nu e nimeni ºi nici n-a fost. dar le-a spus cã el nu va cerºi sau supune cuiva. unde fetele se plimbau chiar în pielea goalã. Gabi putea rãmâne ºi în Italia. înnebunindu-i. tu eºti unicul în cele ce le-ai fãcut. intrase frica în el. unde cu preþul de 6000 de lire puteai sã-þi alegi orice fatã: rusoaicã. tãrându-l în spate atâþia kilometri.Întoarce-te pe spate. retrãiau ºi se mirau cum de Gabi pleacã fãrã ei. În suma de 6000 intra ºi guma de protecþie. . Gabi înainte. Neavând ce face. Giorgio. Ea nu putea uita cum Gabi i-a adus pe prietenii sãi. sã nu rãmânã gravide. Erau bãieþi tineri ºi sângele fierbea în ei.Gabi. . calmeazã-te! Nu uita cã din toate valurile. Lui Gabi i-a venit ºi plicul în octombrie. ºi nici faptul cã trecuse poate atâtea graniþe de trei ori. acel plic atât de aºteptat ca sã plece în Canada. douã de muncã. îi spunea ea.. Erau încã prea tineri. unul cu piciorul rupt. Gabi se îndepãrtase de el. aiuto). dacã ne pierdeam voinþa. se temea cã Giorgio sã nu se agaþe de el ºi sã se înece amândoi. prostuþi. doar ele erau prostituate ºi îºi vindeau corpul. Erau ridicaþi de ele când pe creasta lor. el trãit numai la munte? Dar au reuºit. Gabi îl liniºtea strigându-i: . dar nu era nimeni sã-l audã. Gabi ºtia cã femeia. aveau teamã de fete.. dacã ar fi dorit.Raportul tãu a fost extraordinar. speriat. sã ajungã la mal dupã douã ore de greutãþi.. Giorgio dupã el. Au început chinurile despãrþirii.Aici am rãmas. malul nu se mai vedea. Ea îi spusese ºi a treia oarã: . cãci dacã pierdeam speranþa eram pe altã lume. . se duceau cu Giorgio zilnic la mare..trimis la mama dracului. spaniolã. El nu ºtia atunci cã era –6 2– . marocanã.

nu aºa întuneric cum era în oraºele româneºti. A apãsat un buton ºi a apãrut un bãrbat în uniformã. Avionul era plin de oameni. Înãuntru toþi se uitau la el. unde era ºi a lui. nu era urã. Dar nu. Era ora 8 seara. unde erai impilat. o mare de lumini. ci zâmbete de curiozitate. cã totul depinde de el. cãmaºa finã de varã. i-a dus dorul ani la rând.. cãci tinerii din Italia.Aºa mi-a fost norocul. foarte puþini tineri. Gabi credea cã e poliþist. zicându-i: . nu ºtia engleza. el era cu un cãrucior electric. fin. ciobãnelul din Borºa. se gândea el. Gabi a trecut peste oceanul Atlantic. I-a zis cã aici este o româncã – 63 – . cãci. A ieºit dupã alþi pasageri.. În Canada se cereau numai 3 ani ca sã devii cetãþean. De sus se vedeau luminile oraºului Toronto. unde toþi vorbeau de economie. Cel de la Roma era mai mic de douã ori ca acesta... tot ce fãceau alþii fãcea ºi el. parcã sosise din lunã. nu ca în þãrile comuniste. are drepturi care trebuie sã fie respectate în orice þarã. Vameºul nu înþelegea. frumoasã. În Italia însã. El era îmbrãcat tot în alb. subþire. . La vamã a vorbit româneºte. strãlucind de curãþenie ºi de luminã. Îl lua spaima cã nu avea cu cine vorbi. Aici lumea era îmbrãcatã simplu.deajuns sã se însoare cu o italiancã ºi devenea imediat cetãþean italian.. IV La 19 octombrie s-a urcat în avion în aeroportul de la Roma. ajungând acolo unde valizele rulau pe bandã. În avionul Roma – Toronto cu 10 ore de zbor. a luat genþile lui Gabi. Dar nu era Toronto. bine îmbrãcat pentru un emigrant care vine aici sã câºtige bani. riscând cu viaþa pentru a ajunge într-o þarã liberã. cum fãceau cei din þãrile comuniste. auzind cã e român. care strãlucea ca un soare în întuneric. a înþeles cã el ca orice om pe planetã. a încremenit la vederea aeroportului. costum alb. Când a auzit cum vorbeºte Gabi limba italianã s-a mirat foarte mult. un aeroport grozav. „De unde atâta electricitate”. A venit o italiancã – translatoare. de frumuseþea acestui oraº. nu plecau din þara lor. Dar când s-a dat jos din avion. nu fugeau de pãmântul lor. umilit ºi chiar aruncat în închisori pentru cuvintele de criticã împotriva regimului lui Ceauºeascu ºi a altora.. de varã.Let go! ªi l-a dus la Oficiul Emigraþiei. Nimic. frumos. Italieneºte. Avionul a mai zburat câtva timp ºi-au sosit la Toronto. Aici i s-a pãrut lui Gabi.. tot aici în aeroport. spunea el la ai sãi. era Scoþia Nova – oraºul Montreal. cã a nimerit în paradis. iar nimic. De sus îºi dãdea seama de mãrimea lui. acoperit de nori ºi a sosit în Canada seara. Ei vedeau ceva nou. pãrãsind Europa. cã era o viaþã liberã. majoritatea bãtrâni ºi bãtrâne.

avea spaimã. a terminat universitatea la Ottawa. mã cheamã Helen. ce fac aºa.Românca e programatã la 21 ºi 15 minute. se gândea „mama lor de capre”. de asta am cerut nordul Canadei. rusa. sunt deprins cu frigul. . se bucura cã a gãsit unul din ai sãi ºi încã un bãiat aºa de frumos ºi bine îmbrãcat.. devenise furios. bãrbaþi ºi îl arãtau cu degetul. ucraineana. pânã nu þi-am vãzut actele.Bunã seara. cã nu semãna cu alþi emigranþi prãpãdiþi. veniþi încoace. revoluþia din Ungaria.. vorbeºte ºase limbi. se holbeazã la el. l-a petrecut pânã la –6 4– . a spus ea. dându-i toate documentele de la Roma. Ar fi bine ca ea sã-þi facã intrarea ºi sã-þi spunã toate regulile. i se pãrea cã trecuse ore întregi. Frica dispãruse. El a aºteptat cam vreo 20 de minute. sârba. i-a explicat totul.. ªtii. în Toronto. Râdeau. întârzia undeva. securitatea. . cã la Sudbury e o secþie ce se va ocupa de el. De jur împrejur birouri de sticlã. în biroul acela de sticlã. lucreazã translatoare pentru guvern ºi o cheamã unde e nevoie. poate tatãl meu sau mama ºtiu ceva despre aceste provincii. Ea era nãscutã la Timiºoara ºi plecase din România când avea numai ºase ani.. uitându-se toþi la el. ªi a fugit repede.. n-am auzit de aºa ceva. A vãzut destinaþia lui Gabi spre Sudbury. unde sunt mine ca sã am de lucru. Tatãl ei fugise din þarã ºi apoi ºi-a adus ºi familia prin anii 1956. se vedea totul în ele. emoþii. .Eu sunt de la Nordul României. învãþând limbile maghiara. . De ce pleci la Sudbury. I-a fãcut toate hârtiile. nu li e ruºine cã-l aratã cu degetul. cã doar nu e urs.La 11 ºi 30 ai avion spre Sudbury. aici sunt biserici româneºti ºi este o comunitate românã. Gabi a intrat. Veniserã cu vaporul.. ar fi cea mai frumoasã þarã din lume.. . oraºe. doar e nordul provinciei ºi e frig acolo. Elena râdea. când în România era apogeul dictaturii comuniste cu toatã brutalitatea.Baia. se gândea ce va fi cu el.. când femeile ce te arãtau cu degetul. nici mãcar un italian. Nu credeam cã eºti românaº. când vine avionul din Cehoslovacia. cã avionul e la 23 ºi 30.care lucreazã Past Time. ci om ca ºi ei. mi-au spus cã dacã toþi italienii ca tine ar veni aici. i-a strigat din drum... Borºa. nu-mi venea sã cred.. Maramureº.. o cheamã Helen.. Lângã o funcþionarã se adunaserã femei.. uitându-se la orar. cã n-are pe nimeni aici. un an la Sudbury. franceza ºi bineînþeles engleza. A apãrut românca: . sãrmani. ea se ocupã de toþi emigranþii ce vin din Est. nici un român.Mai bine rãmâi aici. Lui Gabi îi reveni curajul. o sã-þi fie mai uºor.

dormea pe o bancã. Avionul a ajuns la ora 2 noaptea la un aeroport. scuturându-se de zãpadã. Telefonul mergea din mânã în mânã. ºase persoane stãteau pe bãncile avionului dupã ce prezentase biletele la cabina pilotului spre Sudbury. coborând. Gabi n-a înþeles nimic. a luat valizele lui ºi-a zis: . Când Gabi a terminat sã vorbeascã. Dar a ajuns la Sudbury ºi. iar el sã închidã porþile aeroportului. Gabi s-a aºezat pe un scaun. El a rãmas singur cu genþile sale. pânã ce paznicul a agãþat receptorul. apoi l-a chemat sã ia receptorul. i-a zis cã e patroana hotelului Sorento din Sudbury ºi cã ar putea merge acolo. A intrat cu el într-un birou ºi s-a aºezat pe un scaun. Pilotul a zis ceva. În colþ a zãrit puºti ºi pistoale. sã-i vadã pãrinþii. unde va fi avionul spre Sudbury. Când a vãzut ce face Gabi. arãta ca un miliþian. Cei ºase pasageri ºi-au luat genþile ºi duºi au fost. Dinþii clãnþãneau. dar pe feþele celorlalþi pasageri erau semne de fricã sau nedumerire. La ora 23 ºi 30. Au trecut în alt avion micuþ. explicându-i tot ce trebuie sã facã. A vorbit. Pilotul i-a dat drumul. I-a zis în italianã ceva. Ea râdea. Ieºind afarã cu hainele lui subþirele a simþit cum îl frige gerul. S-a speriat Gabi. unde alt om îmbrãcat ca ºi primul. dar nu putea sã discute cu ei ºi sã afle. va veni la Toronto. cã doar aici era numai aeroportul înconjurat de pãdure ºi nicãieri nu se vedea nici urmã de oraº sau de sat. i-a zis cã ºtie italiana. La celãlalt capãt vorbea o femeie. cãci ºi el a trãit la Timiºoara. mormãind ceva în limba lui. Când Gabi s-a dat jos din avion a observat cã pe aripi ºi pe corp era gheaþã peste tot.What? (Ce?) Gabi ºi-a dat seama cã acela n-a înþeles nimic ºi cã dorea ca el sã-ºi ia bagajul. A înþeles cã nu e totul bine. Vãzându-l pe cel ce îi luase valiza. Era un frig cã nici în Maramureº nu era aºa. A vorbit câteva minute. în care lui îi era fricã sã se urce. dârdâind de frig. Gabi i-a promis când va fi bogat. corpul avionului tremura de parcã avea friguri. el a luat o carte de telefoane ºi a sunat undeva. el i-a spus „Yes!” ºi din nou se uita la el. a dat de gheaþã ºi de o zãpadã mare. el a zis: . neºtiind cine sunt aceºti oameni. Gabi se gândea cã se va risipi în aer ºi nu va mai ajunge la Sudbury.Let go! Au ieºit amândoi afarã în frig ºi au intrat într-un birou mic. Paznicul l-a – 65 – . A dat drumul limbei cã este emigrant ºi unde-i oraºul. În faþa lui era un om care se uita întrebãtor. cã o camerã pe noapte costã 35 de dolari. sã plece.colþul aeroportului. oraº cu care sunt legate multe ºi frumoase amintiri de ale lui. Era mai cald decât afarã. dar e departe de la aeroport.

tatãl tãu? Gabi i-a rãspuns: . dupã o cotiturã. piano! Îi zicea el paznicului. –6 6– .Roma-România sunt niºte þãri romanice. Fãrã pahar. dar foarte împrãºtiat. hai sã mergem) ªi s-au dus afarã direct la maºina aeroportului ce avea ºi fare pe acoperiº aºa ca la cele de la poliþie. a dat drumul motorului ºi a pornit-o. Gabi i-a mulþumit ºoferului ºi au intrat amândoi în hotel. .El e emigrantul! . Mergea pe gheaþã cu o vitezã de 120 de kilometri. eu sunt din România. De la bucãtãria hotelului venea o bãtrânicã cu pãrul însurit. . . Au bãut în trei toatã sticla. spunându-i ceva. micuþã. În birou era cald. zicându-le în româneºte: . vorbesc aceiaºi limbã. Cu cât se apropia mai mult de oraº Gabi îºi zicea: „ Bujule. a apãrut primul sat nu prea mare – Garson. Dar ºoferul l-a arãtat pe Gabi: . apoi peste câþiva kilometri au apãrut luminile oraºului Sudbury. ridicând valuri de zãpadã în faþa automobilului. Bele ragatio (frumos copil eºti). a zis bãtrâna italiancã. vãzând cã Gabi nu-i bãiat rãu. a ripostat Gabi.trezit pe cel ce dormea.Come on! Let go! (Vino. Acela s-a sculat. gândinduse cã s-a îmbãtat prietenul ºi tot din vina lui.Poftiþi! Unul dintre ei a apucat sticla cu mâna ºi a dus-o la gurã. mari. cumpãratã în aeroportul din Roma.Nu. Dupã niºte vorbe între ei ºi poate.Eu sunt mama Bellice. (aici e Canada. Gabi s-a speriat.This is Canada. Dar. Apoi celãlalt a fãcut la fel.Eu sunt din România. cu ochi cãprui. oraº destul de mare.A. Paznicul s-a urcat. Dupã ea venea un bãtrân: . ai ajuns unde ai dorit. Au ajuns la hotelul Sorento. Gabi le-a dat ºi un pachet de þigãri. numai vântul ºuiera. boy. În sacoºã Gabi avea un bloc de þigãri ºi o sticlã de Martini. aºa cum fac românii. Au mers vreo 15 kilometri. El a scos þigãrile ºi sticla. .Pãi tu eºti un ragatio (copil). aºezânduse. Din România comunistã. unul a apucat bagajul lui zicând: . împrejur nici o luminã. a zis bãtrâna adresându-se ºoferului. de la Roma? a precizat mama Bellice. da de unde ºtii italiana? Bãtrânul care tot tãcea din gurã i-a rãspuns bãtrânei: . „Aoleu! Ce mã fac eu ºi fãrã sticlã ºi fãrã viaþã!” se gândea Gabi. bãieþaº!) ºi mergea ºi mai repede. frumoºi. nu lui Gabi. ªoferul zicea: Sudbury! Sudbury! ºi atunci Gabi a înþeles cã a ajuns la destinaþie. Unde-i mama ta. înghiþând bine.Piano. însã aici o sã iei totul de la început”.

ºi a plecat. nu le-a mai spus cã limbile sunt diferite ºi cã limba lui e cea mai frumoasã limbã ºi mai scumpã pentru el decât toate limbile împreunã. Hotãrâse ce sã facã cu el împreunã cu mama Bellice. .Nu-þi bate capul despre asta. vã rog. a aruncat o hainã pe el ºi dupã ce ºi-a spãlat ochii a ieºit din camerã. a auzit vocea mamei Bellice. care dormea aproape cu ochii deschiºi.Noi o sã vã plãtim cazarea 210 dolari pentru apartament cu mâncare dimineaþa.Mâine vorbim despre asta. ªcoala e timp de ºase luni. cele mai mici amãnunte despre Gabi. româna. la ora 9. Acolo unde ai dorit sã te duci azi. fãrã limbã nu vei putea sã te angajezi la lucru. Acum ºi bãtrânii au aflat cã el e din România comunistã. chiar ºi despre purtarea lui din Italia. Gabi a intrat într-o camerã luxoasã. cu de toate. rugându-i sã vinã ei încoace. eu le-am sunat. a zis mama Bellice. cãci trebuie sã înveþi limba. Gabi a dormit buºtean pânã a auzit telefonul zbârnâind. sunt mort de obosealã. unde era scris totul. Gabi n-a zis nici mâr.Þi-e foame. A doua condiþie e sã vã înscrieþi imediat la ºcoalã. Ei studiaserã deja dosarul ºi ºtiau totul despre el. mai bine zis în sufragerie. . Nu mai trebuie. Cum o sã vorbeºti cu oamenii? Nu toþi ºtiu italiana. ce nu se putea compara cu camerele din hotelurile româneºti. cãci cei de la emigraþie aduseserã toate documentele lui trimise de ambasada canadianã din Roma. cã acolo se vorbeºte altã limbã. . Bãtrâna a luat o legãturã de chei ºi s-a ridicat cu Gabi la etajul doi.Nu mi-e foame.Gabi a tãcut din gurã. Gabi a scos banii sã se achite cu bãtrâna.Spalã-te. a spus Gabi. Mama Bellice o fãcea pe translatoarea. cu flori în vaze frumoase de cristal. a rugat-o Gabi. îndreptându-se spre bucãtãrie. Alãturi de bucãtãrie era o salã mare cu ºase mese. Trebuie sã mã duc la Biroul de emigraþie din oraº. era mulþumit cãci înþelegea cã fãrã limbã e – 67 – . era ora douã dupã amiazã. ºi apoi ai venit sã te stabileºti cu totul în þara noastrã. îmbracã-te ºi vino jos la mâncare.Mã treziþi. aºternute cu feþe de masã albe ca zãpada. .Aceºtia sunt de la emigraþie. care era alãturi. l-a întrebat mama Bellice pe Gabi. care devenise un înger salvator. A sãrit ca un iepure din pat. În sufragerie mai erau douã persoane care se uitau la Gabi. S-a uitat la ceas ºi nu-i venea sã creadã. a surâs mama Bellice. . dar ea i-a spus: . . cu condiþia sã nu schimbaþi hotelul. . urmãrindu-i toate gesturile. deschizând o uºã. mobilatã cu gust.

Ei aveau trei bãieþi ºi o fatã. bãiatul cel mai mare al mamei Bellice. de teroarea roºie. dar se þinea serios ºi nu le fãcea curte. oameni din Cile. sã fie nevoit sã se cãsãtoreascã. ce aveau rude în oraº. unde era situat Gabi. sã ºtie bine limba. spunea ea mereu. Profesoara îl lãuda pentru silinþa lui. necunoscutã lor de dupã perdeaua roºie. deoarece apar diferite programe. avea o firmã de construcþie. În aceastã ºcoalã erau tineri ºi bãtrâni. nu le venea sã creadã cã aºa ceva putea sã fie în acest veac al 20-lea. l-a luat într-o zi. –6 8– . de dictatorul Ceauºescu. ºtiu italiana. cu toate cã era mecanic. Pentru toþi aceºti oameni el era ceva deosebit. renumiþi ºi bine vãzuþi. dovedindu-i cã el trebuie sã înveþe la ºcoalã. Singurul Gabi era cu ºcoalã simplã. când povestea prin ce a trecut musafirul ei în acea þarã rea. cum a trecut trei graniþe ºi multe alte. Trebuie sã vã prezentaþi în fiecare lunã la sediul emigraþiei. Gabi era nevoit sã povesteascã din nou despre regimul comunist. cu toate cã e român. unguri. El nu dorea sã cadã cuiva pradã. Acum la hotel. despre fãrãdelegile de acolo. arãtându-i aceastã firmã. Iugoslavia. de ce tinerii fug din þara comunistã. Peru. . toate adresele. când peste tot tinerii sunt viitorul þãrii ºi trebuie preþuiþi ºi pãstraþi cu grijã. Gabi a luat masa cu bãtrânii care se interesau de toate cu acea curiozitate bãtrâneascã. aducându-i la hotel ca sã-l cunoascã pe noul emigrant care vorbeºte italiana. de închisorile pline cu deþinuþi. Nic. Ei se mirau de politica conducerii comuniste. Portugalia ºi vreo trei din Italia. În clasa lui învãþau vreo 20 de persoane. slovaci. Toþi erau cu studii. Veneau ºi nepoatele bãtrânei Bellice cu prietenele lor sã mai stea de vorbã. venea multã lume sã-l cunoascã ºi mama Bellice înflorea. Mai era ºi o familie de patru persoane din Africa de Sud. Dar emigraþia a fost împotrivã. toate în beneficiul dtale. ei nu puteau înþelege istoria lui. necunoscutã de ei.Eu o sã mã ocup cu treburile dtale. Bãtrâna Bellice i-a contactat pe toþi. I-a propus sã lucreze la el cu 4 dolari pe orã. când ei doresc sã mai afle câte ceva din viaþa asta nouã. cehi.. La revedere. vietnamezi. dar cel mai tânãr era Gabi. polonezi. Doamna de la emigraþie i-a spus: . vã dau telefonul de la oficiul de emigraþie cât ºi cel de acasã. Gabi observa cã le plãcea fetelor. Dictãrile lui erau cu puþine greºeli. despre încãlcarea drepturilor omului.Very good boy. Copii lor erau patroni de firme mari aici în Sudbury. mulþi cu studii superioare. cãci atunci visele lui de a deveni înstãrit s-ar fi spulberat.. Erau între ei chinezi. dar toþi îl apreciau la studii. Venezuela. toþi cãsãtoriþi ºi cu copii de vârsta lui.un om ce nu trebuie nimãnui.

I-a sunat doamnei de la emigraþie care l-a trimis la un magazin de mâna a doua. se deprindea cu greu cu gerurile de aici. ce nu-i declarase la vama canadianã. Profesoara. încãrcând ºi descãrcând duba lor.Mãi bãiete. Avea dreptul la niºte haine pe socoteala guvernului. altul de 18. L-a cumpãrat din banii sãi. Deseori îl aºezau la volan ce-i fãcea mare plãcere ºi se antrena pe drumurile canadiene. unde ºi-a gãsit un palton ca o pufoaicã groasã. deoarece e prea tânãr ºi sã nu facã prostii. El aranja uneori cu administratoarea de la hotel. iar lui îi erau neplãcut sã le îmbrace. folosindu-se de dânsul. Ea îi zicea lui Gabi: . dacã aº fi avut o fatã. aº fi dorit sã fie nevasta ta. dând hainele lui la magazine. ea era nãscutã aici în Sudbury. Era ºi el interesat sã înveþe bine. sã nu le dea drumul. La hotelul Sorento începuserã sã vinã fete de la ºcoala unde învãþa Gabi. era mai frig decât la Borºa lui. Îl luau bãtrânii ºi la magazinele speciale de alimente. Guvernul îi plãtea pentru hotel acei 210 dolari pentru chirie. sã ºtie limba cât mai bine. câºtigaþi în Italia. era o femeie grasã. mai ales sâmbãtã ºi duminica. dar Gabi reuºea sã meargã pe la ea în musaferie. cã putea sã doarmã pe zãpadã în el. Era o femeie bunã la suflet. κi adusese din Italia ºi haine mai cãlduroase. El scria multe scrisori – 69 – . unul de 20 de ani. L-a cumpãrat cu jumãtate din preþ ºi acum nu mai suferea de frig. soþul ei era ungur. Se stãruia sã nu-i cheltuie. Mai des petrecea duminicile cu bãtrânii patroni la hotel. Doamna Bellice nu odatã îi atrãgea atenþia lui Gabi sã fie atent. ajutându-le la multe din treburile lor.avea un dicþionar italian-englez ºi. Avea vreo 6000 de dolari. care aprovizionau numai hotelurile cu preþuri mai ieftine ºi Gabi îi ajuta la cumpãrãturi. ieºind din încurcãturã. ºi avea cu ea doi bãieþi. Aici aºa fãceau rudele mortului. S-a apropiat ºi Crãciunul cu bucuriile lui. venit în Canada la vârsta de 28 de ani. dar frigul îl rãzbãtuse pânã la oase ºi trebuia sã-ºi cumpere ceva mai cald. Maºina lor avea o caroserie ca o dubã pentru a încãrca alimentele ºi alte lucruri. trãia în alt sat. cãci dacã ar fi plãtit cei de la emigraþie costul paltonului. altceva nimic. sau sã le spunã cã e plecat. ºi-i mai rãmãsese din cei câºtigaþi de la acei pe care îi trecuse peste graniþã în Iugoslavia. fãcea mereu progrese. Mis Dora. dar ele nu fãceau faþã. fãrã a cere o platã. dar magazinul unde îl trimiteau bãnuia cã sunt haine ale acelor decedaþi. Pãrinþii doamnei Dora erau din Irlanda de Nord. Frigiderul cel mare din bucãtãrie era oricând deschis pentru el. cãci aici era mult mai frig decât la Roma. Iarna de aici îl speria pe Gabi. trebuia de îndeplinit prea multe formalitãþi.

ªi cât au suferit ºi suferã ºi azi când copiii deja mari vin acum la ei numai când au nevoie de ceva. cum munceau din greu cãrând apa cu gãleþile ºi pietrele cu mâinile goale construind acest hotel. Le-a spus cã refuzã la cetãþenia românã. povesteau cum i-au crescut. dragã Gabi. cãci ºtia cã ei. punea mâna la tot ce era mai greu de fãcut ºi totul le fãcea fãrã platã. ar fi trebuit sã vândã vaca pentru a plãti telefonul pentru convorbirea cu el. Ei nu puteau sã creadã cã poate fi aºa ceva. –7 0– . pãrinþilor. El nu dãduse telefonul sãu pãrinþilor. Pãrinþii îl rugau sã telefoneze. sã nu-ºi batã joc de ele.acasã. Dar la încercãrile lui de a telefona la Borºa. Zilele treceau repede ºi mama Bellice devenea tot mai apropiatã acestui tânãr pripãºit pe aceste meleaguri strãine.Numai atunci vin. o întreba dacã ºtie sau are veºti despre Mariana lui. Ei uneori se plângeau de copii lor. dar dorea sã aibã alãturi o româncã cu care sã-ºi împartã gândurile ºi visurile sale. dar ele îi rãspundeau urât ºi nu-ºi fãceau datoria. care îi rãspundeau cu greu. ei deprinºi cu legile Canadei ºi respectate de toþi cu acurateþe. cã de. securitatea de la telefoane din Bucureºti nu-i fãcea legãtura cu poºta satului sãu. Fetele aici nu erau o problemã. Îi pãrea rãu de ea. aºa se stãruia mama Bellice pentru el ºi-i lua apãrarea când mai fãcea ºi el vreo prostie. când stãtea cu ei la masã ºi le povestea despre viaþã grea a pãrinþilor. Îi rãspundeau ºi pãrinþii ºi sora Ileana cã mereu erau chemaþi la miliþie ºi interogaþi despre fuga lui peste frontierã. Chiar ºi la Ambasada românã din Canada s-a jeluit. cãci îi plãcea mult. Aici fiecare îºi ºtia drepturile sale ºi respecta legile þãrii. Coresponda cu sora Ileana. cum i-au pus pe picioare. putea alege orice fatã. cãci miliþia se agãþa de acei ce aveau rude în strãinãtate.50 dolari minutul. sã fie alãturi de ei mãcar câteva minute. sã audã vorbã româneascã. se deprinsese cu ea la Timiºoara. . despre închisorile comuniste. înainte de a-i prinde sârbii la graniþa Italiei. Era 6. Duminica. Gabi fãcea tot ce putea pentru a le mulþumi de grija lor faþã de el. le dãdeau bãtrânilor lacrimile în ochi. fãcându-le mizerii. Pe strada lui din Borºa au instalat un telefon în casa Ileanei. pe care o trecuse în Iugoslavia. se plângea mama Bellice ºi lacrimi îi apãreau în ochii ei buni ºi frumoºi. I se pãrea cã era cu adevãrat mama lui aici. Ce-l înnebunea pe Gabi era apriga dorinþã de a auzi vocea mamei sau a tatãlui sãu. mama sau tata. A scris ºi la miliþia din Borºa sã-i lase rudele în pace. rudelor. cu toate cã telefonista din Sudbury ruga frumos fetele din Bucureºti. unde mii de oameni sufereau fãrã a avea vreo vinã. dacã vor continua sã-l obijduiascã pe tatãl sãu. cã le plãcea la multe. era tânãr ºi în putere.

Blonda de la bar le vedea pe toate ºi îl ruga sã meargã cu ea dupã lucru. L-au ajutat sã primeascã ºi carnetul de conducere de automobile mici.. Mulþi dintre ei se bucurau cã el le vorbeºte limba ºi el vedea cã ºi ei duc dorul dupã patria lor. simþea aceastã cãldurã sufleteascã de parcã ar fi fost propriul lor copil. era sãrac ºi nu dorea sã-ºi lege viaþa. cã el îi place foarte mult. care fiind singur aici între strãini. mâncat de dorul dupã patria sa România. Dar Gabi nu se umfla în pene. dupã ce stãtea de vorbã cu ei. care-l mânca cu ochii când îl vedea. chiar ºi de italienii care trãiau de mai mulþi ani în Canada. Aceastã femeie a fost ceva deosebit pentru el. Nepoatele acestor oameni continuau sã vinã la el la hotel. ca sã-i facã plãcere mamei Bellice. Toþi credeau cã el e italian ºi. Era ºi ea sãrãcuþã. stãteau de vorbã. sufereau ca ºi el. l-au mângâiat când îi era greu. îl luau ºi pe el.. îi turna orice ar fi vrut el sã bea. Nu trecuse nici cinci luni ºi el avea carnetul în buzunar. era un bãiat modest. Gabi nu se putea abþine. o lua uneori pe Pamela la discotecã. Pamela. nepoata mamei Bellice venea la hotel ºi se ducea în camera lui Gabi. El apãrea pentru mulþi ca un erou dupã acele treceri ale graniþelor þãrilor comuniste. culturã. cam grãsuþã. spunând cã vine sã-l înveþe limba englezã. ceea ce îi ºi atrãgea pe cei din jurul lui. L-au ajutat la nevoie. Mama Bellice avea o mare bucurie când se ducea cu ei ºi spunea la toþi cã e nepotul lor. Era recunoscut numai de acei italieni proaspãt veniþi în Canada. Dar ºi acolo. care erau îmbrãcaþi ca ºi el. blonda era foarte simpaticã. în Canada. Pamela o ruga pe bãtrâna Bellice sã-l îmbuneze pe Gabi. le spunea: . numai dãdea din cap afirmativ. simplu. Gabi. Cele câteva luni trãite în Italia îi dãduserã o pojghiþã de civilizaþie. Hainele aduse din Italia era ceva nou pe aici. – 71 – . Pamela care se þinea de el.Nu sunt italian.Când aveau loc festivaluri sau alte sãrbãtori la clubul italienilor. avea pe „vino încoace” ºi îl înnebunea. lucru destul de complicat aici. dar el era sãrac lipit pãmântului. adicã examenul l-a dat cu camioneta lor. sã mai stea de vorbã. El era foarte elegant îmbrãcat ºi fetele umblau dupã el. îl deosebeau de alþii. crezând cã nu e din oraº ºi e un fiu de bogãtaº. dar Gabi nu era vinovat ºi nu a fãcut prostii. Gabi se ducea uneori la pãrinþii ei sã-i vadã. vorbesc limba voastrã. ce o fãceau pe ascuns. ºi îl deosebeau de alþi tineri. dar sunt român din România comunistã. de unde am fugit în Italia. sã se mai distreze. Odatã a dormit chiar în camera lui ºi mama Bellice s-a supãrat. Era o nepoatã. În barul din hotel mai era ºi o blondã. lucra pentru 3 dolari ºi 50 de cenþi pe orã. dar el încã nu ºtia engleza bine ºi nu înþelegea totul.

Nu-i era ruºine..Tu eºti. o femeie aºa de frumoasã ºi o soþie minunatã. care punea sacii dupã gât ºi-i ducea la comandã? l-a întrebat Gabi. domnule. Nu era singurul din Sudbury care fãcea aºa lucru. când era cãsãtorit.. . Într-o zi s-a dus ºi el acolo. fãcând aºa cum aþi fãcut ºi D-strã când aþi venit în Canada. Atunci nici nu îndrãzneam sã intru în acest local. Mai târziu. dar sunt bun de picior. A întrebat pe patron dacã îºi aduce aminte de el. Ei se stãruiau sã fie împreunã cu Gabi sã stea de vorbã cu el. cum era obiºnuit la Borºa sã care sacii cu cartofi. când era sãrac.. numai la autobus plãtea biletul dus ºi întors. V –7 2– . le dãdea idei practice. fãcea orice lucru.Nu. Patronul s-a uitat lung la el ºi a încremenit: . ªi ochi îi râdeau de bucurie. Bani de cheltuialã avea din acei aduºi din Italia. Gabi? . uite cã am supravieþuit. mâncarea era bunã ºi ieftinã. numai sã nu fie prea departe. erau unii care nu aveau de lucru. Lângã ºcoalã era un restaurant chinezesc ce-l atrãgea. dar se stãruia sã nu-i cheltuiascã.Nu. unde stãtea el mulþi ani în urmã. le punea dupã gât. fânul sau altceva.în Ialia. . El continua sã umble la ºcoalã. ducea mâncarea în niºte sãculeþe de piele. . A fost angajat cu trei dolari pe orã. acum avem mai mulþi bani decât valoreazã acest restaurant. S-au bucurat amândoi de întâlnire. primea acei 210 dolari de la guvern ce însemna ceva pentru el. dragã nevastã. Pe o masã era o tãbliþã pe care era scris cã restaurantul are nevoie de un bãrbat sau fatã care ar duce mâncarea comandatã acasã la client. fiindcã era totdeauna plin de lume. a rãspuns acela.Dumneata ai maºinã? A întrebat patronul..Eu aº putea sã vã servesc. La un preþ de cinci dolari puteai sã mãnânci cât poþi.Uite. Gabi a stat de vorbã cu patronul: .Oare nu-þi amineºti de acel român. dorind sã cunoascã viaþa cât mai bine. i-a zis Gabi. Fãcea 3-4 ore pe zi. unde sã se angajeze sau cum sã porneascã niºte afaceri. Nu degeaba am muncit atâþia ani. fiind nevoiþi sã plece în alte þãri. care a lucrat la D-ta. Gabi uneori îi ajuta. . care aveau bani în buzunar. Am reuºit sã mã ridic ºi sã te am ºi pe tine alãturi de mine. S-au aºezat la aceiaºi masã. s-a dus cu nevasta la acel restaurant chinezesc sã ia o masã. .Eu sunt. mã uitam numai cum intrau ºi ieºeau alþii. ce sã facã.

Ei aveau alte gânduri. dar banii care veneau atât de greu ºi puþini. Uneori gândurile ce nu-i dãdeau pace îi provocau dezamãgiri pânã la disperare. Cei 3 dolari ce-i primea pe orã era prea puþin ºi deseori se culca flãmând. a deveni un om pe care alþii sã-l respecte. adormind cu visurile sale de a se ridica. cãlcând peste trupuri spre aºi atinge þelul. nu era uºor de gãsit un loc de muncã. suferinþe ºi ajunsese aici. pentru a începe o afacere. Cele cu preþuri mari din magazinele luxoase nu erau de nasul lui. vroia sã-ºi facã viaþa cu mâinile sale. ªi nu hainele îl interesau pe Gabi. acum i se pãrea cã fãcuse o greºealã. ca sã-ºi câºtige o bucatã de – 73 – . cãuta mereu sã mai lucreze undeva. numai ca sã facã bani. Se întreba deseori de ce a venit el aici. Ele se vindeau pe preþuri mai ieftine ºi lucrurile erau aproape noi-nouþe. cãci aveau pãrinþi. Se simþea singur.Începutul vieþii sale. Gândurile acestea nu-i dãdeau pace mai ales atunci când nu putea câºtiga nimic. între strãini. Aproape nimeni din ei nu lucra. cãci cei bogaþi îºi schimbau des îmbrãcãmintea. Româneºte nu avea cu cine vorbi. El ºtia sã facã bani prin muncã ºi nu vroia sã-i facã altfel. mai muncind. Lucrând într-un loc. acum când era încã tânãr. El însã era nevoit sã înveþe. sã mai câºtige. un birt. visuri. de a se îmbogãþi. unde învãþa engleza. care se dãdea cu greu. care i-a acordat azil ºi l-a primit pe pãmântul ei. rude care-i hrãneau ºi aveau grijã de ei. grija lor era numai învãþãtura. cãci în acest orãºel. în sfârºit. orice ar fi numai sã fie ceva ce ar aduce câºtig. Îmbrãcãminte avea. cãci fiecare se zbãtea pentru el. nu se putea deprinde cu pronunþarea cuvintelor englezeºti. n-a fost uºor. unde oamenii se cunoºteau. aveau alte dorinþe. Nu. în putere. care se ocupau cu furturi. Dupã ce trecuse prin atâtea pericole. care nu-l ajutau cu nimic. care trãiau acasã la pãrinþi ºi se ºtiau unii cu alþii din copilãrie. în þara asta strãinã. fãrã de care ºi aici era rãu de tot.. sã trãiascã în lux. purtând-o o lunã-douã. singurel aici. aici. în ºcoala asta. cu amãgeli. unde putea sã câºtige ºi acolo cu pãstoritul bani buni ºi se putea de trãit mai cu minciuna. în mijlocul acestor fete ºi bãieþi. cãci ºi acasã multe se puteau rezolva tot cu bani.. se gândeau la petreceri. la distracþii. sã mai punã deoparte ceva. un bar. cumpãratã în magazine de ajutoare umanitare sau de lucruri ieºite din modã. Peste tot locurile de muncã erau ocupate ºi nu era uºor sã-þi gãseºti o muncã pe specialitate. ªtia încã rãu limba. Canada. cãci o cumpãrase din Italia. Gabi nu era din aceºtia. nu îºi gãsea de lucru. sã meargã la ºcoalã ºi apoi sã se ducã la lucru. e drept. regreta cã plecase din Borºa. care iar fi fost pe plac. cu o muncã cinstitã. încã nu dãduse de nici un român pe aici. ªi în aceastã þarã se gãseau oameni veniþi. distracþiile ºi hainele. el nu dorea sã devinã înstãrit prin combinaþii necinstite.

ºi trebuia sã trãieºti ca cei din jurul tãu. el fugea din nou oriunde sã lucreze.. Calul era al dracului. nu se þinea pe ºea când operatorul introducea viteza a treia. venea la discotecã ºi. doar nu era o sumã micã. urlete. þinându-se de bãuturã. Tinerii se urcau. în Sudbury. cãci mulþi în acest orãºel cãlãreau caii din copilãrie. fãcea sãrituri. îi arunca pe podea unul dupã altul. cãutând uneori ºi prin coºurile de gunoi. care va rezista timp de cinci minute la ultima vitezã. dar la viteza a treia calul îi arunca din ºea.. dar nu putea sã doarmã prin gãri sau sub poduri. –7 4– . Nu. el venise încoace sã trãiascã mai bine cu dorinþa. încercându-ºi norocul. unde fiecare se ºtia unul pe altul ºi unde fiecare strãin apãrut era sub privirile lor curioase. sã-ºi plãteascã hotelul ºi multe alte cheltuieli. aici era altã viaþã. vãzând cum erau aruncaþi tinerii ºi tinerele din ºea. visând sã le cumpere cândva când va fi ºi el înstãrit. La hotelul Celson au instalat pentru distracþii un cal electric într-o salã mare. schimbãri bruºte de direcþie. în acest mic orãºel. dorind sã câºtige acei dolari. obiºnuiþi sã cãlãreascã cu ºea ºi fãrã ºea.pâine. bineînþeles. Momentele de disperare treceau ºi când se fãcea ziua. care fuseserã crescuþi în gospodãrii cu cãi. ªi aici erau din acei care nu lucrau. Se amuza ºi el. râdeau ºi se urcau din nou pe cal. unele de admiraþie. Calul electric fãcea diferite miºcãri. Nu era nimic bun în primele luni ale traiului aici. altele de batjocurã. dând nãvalã în salã. ambiþia de a se ridica. sã nu râdã de tine. Era rând sã te urci pe cal. Într-o searã în salã a intrat ºi Gabi. În altã salã rãsuna muzicã popularã canadianã (Country music). trãind pe apucate. Tinerii ºi tinerele. zbãtându-se. ca ºi cei mai mulþi care se uitau de sus la el. care vroiau ºi ele sã-ºi arate mãiestria sa. acum trebuia plãtit de el. aruncaþi pe podea. dormind în ºoproane. Acolo tinerii îºi încercau norocul. Tineretul. trântiþi pe podea. se ridicau ruºinaþi. Se uita cu jind la unele lucruri ºi haine din magazine. diferite miºcãri. vibra ºi nimeni nu putea rezista. cãci luau parte ºi fetele. dorea sã vadã ºi atracþionul. Hotelul era scump. Cei ce-l încercau erau aruncaþi din ºea. cãci fusese instituit un premiu de 1500 de dolari pentru acel cãlãreþ. fiecare era mai complicatã ºi mai grea sã te þii în ºea. dorea sã dovedeascã la toþi cã poate ºi el sã devinã înstãrit. încercând sã-l dea jos pe cel care vedea deja dolarii în buzunarul sãu. când tinerii cu pretenþii de cowboy erau aruncaþi din ºea. care. sã nu fie dat jos de pe el. întorsãturi. În salã râsete. Gabi nu era dintre aceºtia. învârtindu-se. sã-ºi batã joc de tine. Calul avea cinci viteze. Viaþa era o luptã continuã ºi Gabi era încãpãþânat. alãturi de discotecã.

aºteptând ca Gabi sã fie aruncat din ºea. nu prea înalt. care nu se aºtepta ca cineva sã câºtige banii – 1500 de dolari. care i-a întrecut pe toþi. încurajare. menagerul schimba vitezele.Bravo! Bravisimo! þipa publica. amuzându-se de miºcãrile calului. râdeau. Mai ales cã îi trebuiau banii. Cei ce nu-l ºtiau ºi mulþi nu-l cunoºteau se întrebau cine-i acest cowboy tânãr. . vânjos. dar vorbeºte limba lor. îi surâdea. care se învârtea pe cal ºi nu cãdea. Ei se uitau cu interes la acest tânãr negricios. Gabi se þinea. bãtând din palme. dar Gabi era pe ºea. Gabi se þinea pe cal. Calcul parcã înnebunise. þinându-se bine. râdea împreunã cu toþi ceilalþi. dar revenea din nou în ea. care-l ºtiau cã nu e italian. de sforþãrile cowboylor. Când mergea prin oraº. . strigau. cãci era un tânãr – 75 – . ºi mai aveau niºte clopoþei mici. Era primul lui noroc. nu era din acei care cedeazã. aºteptând cãderea lui pe podea. Calul a început miºcãrile. ultima.Good! Very good! strigau americanii. lãudându-l. Din camera discotecii au mai dat nãvalã alþi tineri ºi tinere dorind sã vadã pe cel mai puternic. Sub privirile încremenite ale mulþimii. Menagerul a introdus viteza a treia.în salã era o gãlãgie de nedescris. Gabi râdea ºi el. Gabi s-a apropiat ºi el de calul electric. dar mai ales se uitau dupã el fetele. toþi parcã doreau ca el sã câºtige. Menagerul a introdus viteza a cincea. Dupã câteva secunde un ropot de aplauze a izbucnit în salã. Gabi sãrea în ºea. copii ºi bãtrânii îl arãtau cu degetul. În salã strigãte de admiraþie. erau bucuroºi cã s-a gãsit un tânãr care a rezistat. ºi o pereche de cizmuliþe de piele pentru cãlãrie cu pinteni strãlucitori. nu avea nici o leþcae în buzunar. era fericit cã câºtigase. râsete. crezând cã el e italian. i-au mai dat o pãlãrie de cowboy. care se stãruiau sã rãmânã în ºea. Chiar ºi menagerul. încurajându-l. distrându-se împreunã cu alþii. îl ºtiau aproape toþi în acest orãºel Sudbury. în care au turnat dolarii. Dar timpul trecea ºi Gabi se þinea în ºea. þipete. încãlecându-l. fãcea niºte figuri straºnice. pe care calul electric nu-l putea da jos. Toþi bãteau din palme. Dupã aceastã întâmplare. parcã erau de argint. Premiul era solid. calul sãrea în toate pãrþile. În salã toþi erau miraþi. a coborât de pe cal cu un zâmbet ce-i arãta dinþii albi ºi puternici. mai îndemnatic. odatã ce trecuse de acele viteze fatale pentru cei ce sãrise din ºea. Gabi se uita ºi el. Dar degeaba. Mai ales aplaudau italienii. El conducea acest show. Gabi a încasat premiul de 1500 de dolari. Menagerul a introdus viteza a patra. cãci nimeni nu se aºtepta la un aºa rezultat. Neavând ce face. zbiera la microfon lângã scenã. povestea el prietenilor sãi.

care povestea bancuri pipãrate. de fapt era golgoluþ. ªi-i fãcea sã râdã pe toþi din clasã. în centru. când învãþa la o ºcoalã limba englezã. a fugit în salã. cãci ºi acolo lucrase de dimineaþã pânã seara târziu ca sã aibã bani. peste tot. Venea uneori acolo obosit. cãci aºa erau cerinþele pentru refugiaþi ca sã fie aranjaþi la lucru. El nu umbla des la discotecã. dupã o muncã de 12 ore. Ele îl simpatizau pe acest tânãr vesel. Moda din Italia era frumoasã. admirându-l sau judecându-l. visând cã poate ºi ei vor cumpãra mâine bunãtãþi. Gabi a observat între ele o fetiþã tinericã. plin cu de toate – Rithmanhs Store. Gabi era bine îmbrãcat. care pãrea ca o pãpuºã ce zâmbea ºi dupã ce el trecuse cu fetele îl arãta cu mâna altor fete din magazin. . ruºinatã. Aici. cã fetele þipau de ele. Canadienii nu se prea uitau la haine. Împreunã cu el învãþau la aceastã ºcoalã douã fete din Cili. Erau acele vremuri. Îl cãutau la discotecã. Aceste fetiºcane care nu se lãsau de el. era ºi un cinematograf unde venea uneori Gabi. Erau fetiþe frumoase.simpatic. Era sãrac în acele vremuri ºi cei 1500 de dolari fusese ca mana cereascã. O elevã din clasa 13 îl observase ºi se tot uita dupã el când trecea pe stradã sau în magazin. Poate cã mulþi credeau cã e un tânãr bogat.. Câºtigase bine ºi îºi cumpãrase haine la modã. trebuia sã câºtige bani pentru mâncare. adusese multe haine frumoase din Italia. din America de Sud. lucrãtoarele. nu câºtiga mult. El se vedea de departe cã e un tânãr strãin ºi nu e din acest orãºel. la showuri. privirile lor s-au întâlnit. Se înþelegeau perfect cu Gabi. dar era vesel întotdeauna ºi gata sã se distreze. Când trecea cu fetele la braþ. care vorbea ºi el italiana ºi o rupea niþel în spaniolã. vânzãtoarele ieºeau de multe ori ºi se uitau dupã ei. la înfãþiºare pãrea cã e bogat. care parcã se uitau vesel ºi ironic la tine. Întâmplãtor.Ãsta e cowboyul care a câºtigat 1500 de dolari! E puternic! vorbeau ei între ei. Fetele parcã înnebunise. cãci ea era acea pãpuºã. dar realitatea era cu totul alta. Vânzãtoarele au observat cã trecea alãturi pe stradã Gabi cu ciliencele sale. Lucreazã într-un atelier de auto. Gabi era sãrac. fiecare dându-ºi pãrerea. care mai vorbeau italiana ºi spaniola.. În Sudbury era un magazin mare. dupã lecþii îl luau la braþ ºi-l duceau pe strãzi spre centru unde el le mai punea o sticlã de pepsi. Gabi a întors capul. parcã toate femeile din oraº venise încoace sã vadã ce noutãþi au apãrut în sãlile cele mari. Într-o sâmbãtã magazinul era plin de cumpãrãtori. Se mai duceau prin magazinele mari unde erau de toate. cu un pãr negru ºi niºte ochi. unde se îmbrãcau mai simplu ºi chiar mai sãrac. mai modernã decât în Canada. Doris. –7 6– . prin magazine. ªi-au lãsat cumpãrãtorii ºi au ieºit în coridor uitându-se la ei.

mai lucra ºi pentru acest italian pe basculã care-i plãtea 5. S-au cunoscut. el mai are un apartament. mergând pe stradã. morãcãnos. a vãzut camera ºi i-a plãcut. El o rupea niþel ungureºte. Când era timpul bun lucra. Într-o zi la ºcoalã unde învãþa el engleza a venit un emigrant de loc din Ungaria. dar Gabi nu avea documentele necesare. unde erau mulþi tineri unguri. El avea douã camioane basculante. A stat de vorbã cu ea. Italianul avea aparate de sudat într-un atelier micuþ. te va costa numai 100 de dolari. Gabi s-a dus la Loþi. Avea ceva bani strânºi în Italia. Multe fugeau dupã el. El s-a mutat de la hotel la Loþi. cãci asfaltul nu se putea aºeza pe umed ºi atunci era fãrã de lucru. Acum era obligat ca în fiecare lunã sã depunã o anumitã sumã de dolari la bancã. . a zãrit o maºinã sportivã. dolari americani.Tânãr. apoi ea l-a trimis la ºeful care se ocupa cu împrumuturile. Vom fi împreunã. Italianul. care erau mai scumpi decât cei canadieni. simpatic. Maºina l-a costat cu taxa de stat ºi toate documentele aproape 17000 de dolari. În acele timpuri el locuia tot la hotelul Sorento cu 210 de dolari pe lunã. dimpotrivã era un bãiat vesel. având o cãmãruþã cu baie. vioi. S-a dus la Banca Royal. sã întoarcã datoria. Dar îi trebuiau încã bani. Apoi învãþase la ºcoala profesionalã din Chiºinãu-Criº. ºi dupã ce au stat de vorbã i-au acceptat un împrumut de 10000 de dolari. Gabi nu era retras din fire. sâmbãtã ºi duminicã. noul cunoscut. cãci în Borºa erau destul de mulþi unguri ºi el se mai întâlnea cu copii lor. fie fatã sau bãiat. Îl chema Loþi. nu era închis. ªi era mai aproape de centru. cu care învãþa meseria. Lucrând aici a cunoscut un alt italian ºi alþi mici comercianþi. avea o întreprindere ce producea asfalt. ce nu-i ajungea nici pentru o masã mai bunã. fãcea cunoºtinþã repede ºi uºor cu oriºicine. micuþã.50 dolari pe orã. cu un pãr negru. unde lucra o unguroaicã. foarte frumoasã care i-a plãcut ºi nu-ºi putea lua ochii de la ea. era o femeie osoasã. producea garduri de fier pentru case. doreau sã fie conduse la discotecã ºi în alte locuri de petreceri. Dupã ºcoalã. doamna Bellice. gata sã facã ºi pozne. Patroana hotelului. pieptãnat în sus. de ce stai tu la hotelul italiencei. când ploua nu se putea lucra. jucau fotbal împreunã. A trebuit sã dea un examen pentru a cãpãta carnetul de conducere clasa D. un tânãr de vreo 28 de ani. avea o figurã frumoasã ºi simþea cã poate sã-ºi aleagã fetele carei erau pe plac. cu obrazul deja zbârcit cu toate cã nu avea mai mult de 50 de ani. Nu câºtiga – 77 – . mai lucra la un italian pentru 3 dolari pe orã. cele româneºti nu mergeau aici. Într-o zi.Mãi Gabi. ºi s-a hotãrât s-o cumpere. Era italiancã. care te mulge de 210 de dolari pe lunã? Eu stau la un ungur. care-i liber. care mai era ºi creþ. Cãpãtând carnetul.

sã-mi spunã aºa ceva. cã se pricepe la reparaþii. Trecând pe acolo.mult. sã plãteascã maºina. mãi bãiete. O sã te încerc totuºi.ªtii. Încearcã-mã. rãmâi cu Dumnezeu. care avea atelier de reparaþii de automobile. spunându-i cã cautã de lucru. dar acum Gabi avea un loc de lucru sigur. n-am nevoie. care se pricepea la toate ºi cu care se rezolvau toate problemele. Patronul îi plãtea deja ca mecanic 16 dolari pe orã. . rãmân. Gabi a intrat în birou a dat mâna cu ºeful. În acest timp el s-a stãruit ºi a obþinut carnetul de mecanic clasa A. i s-a rupt ambreiajul. douã fãrã platã a zis Gabi. . Gabi a lucrat la el 9 ani.Uite mãi bãiete. Dupã câteva zile de lucru. Patronul avea o încredere totalã în el. Fãcea orice –7 8– .. tu eºti mecanic? . Gabi a demontat un motor ºi i-a fãcut reparaþia. LTD. Odatã. încã nimeni nu a venit la mine cu o aºa propunere. Plata va fi 6 dolari pe orã. devenise mâna lui dreaptã. Nu erau mulþi bani. tiruri.Mãi bãiete.. nu din Canada. pe dragalina Nobas. era încã devreme. însã din România. a aºteptat sã vinã niºte mecanici ºi i-a întrebat: . La început cu 6 dolari pe orã. unde e proprietarul? . am lucrat pe escavator. N-am nevoie. vezi uºa aia? Acolo stã proprietarul. Era Northland White Trucks. . vãd cã te pricepi la reparaþii.Sunt mecanic..Vã rog. era cel mai bun mecanic dintre toþi ºi . a schimbat ambreiajul chiar în faþa casei patronului. de ce eºti în stare. Venind la ora 9. dar avea nevoie de bani sã trãiascã. Era în pericol ca banca sã-l declare neplãtitor ºi sã-i ia maºina. dacã o sã-þi placã. dragã omule. cel mai tânãr.Din pãcate. spuneþi-mi. am fãcut ºcoala profesionalã în România. dle. Devenise un bãrbat respectat.Nobas. eu mã pricep la toate. dle. n-am auzit de aºa firmã. meditând. o sã vãd ce poþi. . i-a rãspuns stãpânul. . un atelier de reparaþii de tiruri. am 14 mecanici. dã-mi sã fac o reparaþie oricât de complicatã. patronul i-a spus: . e biroul lui. Patronul s-a uitat lung la el.. un bãrbat mai în vârstã s-a oprit ºi l-a întrebat: .Te i-au. Gabi a sunat patronului ºi s-a dus la el. dacã nu. apoi cu 8 dolari pe orã. basculante ºi alte tipuri de camioane. am cam puþini clienþi acum.Bine. lucrând pe camionul basculant. mãi bãiete. sã întoarcã banii la bancã. Pot sã lucrez la dta o sãptãmânã. La patron se lucra în douã schimburi. Bãrbatul s-a interesat de el ºi i-a dat numãrul de telefon al unui patron. Dar o sã vedem.Bine. Gabi a dat jos cutia de viteze. Eºti cam tinerel sã fii un specialist bun.

Mai mult. care nu dorea sã meargã cu oile. Uite mã cum s-a întors roata. se þinea frumos. diferenþialele. care uneori îi ajuta pe mulþi fãrã platã. mai ales fetele care doreau sã-l cunoascã ºi sã fie în preajma lui. mai elegante.. parcã se pregãtea de zbor. mai mult la bani îi era gândul. Nimeni nu ghicea lucrul acesta. frumoasã. se acomoda repede oriunde ºi se împrietenea în doi timpi cu oricine.. cã aºa-i tinereþea. dorind sã adune bani sã-ºi vadã visul împlinit. κi achitase maºina sportivã. pe care nu le uita niciodatã ºi care aproape zilnic îi stãteau în faþa ochilor. îndemnatic. lucru rar pe aici. lucra. cãci motorul avea 8 cilindri. sã aibã casa lui. om înstãrit. se va întoarce acasã ºi toþi acei ce-l numeau pierde varã. se uitau toþi la ea. Maºina avea 400 cai putere. Mai desenase un vultur pe capotã. Mai lucra ºi la italianul care se ocupa cu asfaltul în timpul când la atelier era liber. Uneori termina lucrul târziu. cãci aºa ceva nu se mai vãzuse în Sudbury. Când se mãrea viteza. mai ales îi plãcea sã repare motoarele. îl vor saluta ºi vor zice: . puternic ºi foarte rezistent. doar era deprins cu munca grea acasã ºi mai era el. El ºtia ce poate. ce erau mecanisme complicate pe care nu le repara oricine. din munþii Carpaþi. nu se uita la ceas. Nu se lãuda. Tineretul se strângea în jurul ei.. sociabilã. o româncã din locurile natale.. Uneori se mira singur. admirând-o.. ca pe o maºinã pentru raliuri. Era invitat ºi la petreceri. Era tânãr. el simþea cã va veni vremea când. cãci el nu se lãuda. acel Gabi care se învârtea prin þarã. un tânãr care dorea sã fie bogat. Uneori dormea câte douã – trei – 79 – . Nimeni nu ºtia cã îi ambiþios. La mulþi le plãcea acest tânãr. mai ales cã avea o fire veselã.. unde multe fete doreau sã danseze cu el. dar se mai aprindea uneori dupã vreo una. ºtia cã va veni ziua când se va evidenþia ºi el. În oraº îl ºtiau deja mulþi.Uite mãi. la discotecã. care fugea din þarã ºi pe care miliþia îl aducea acasã. nu-ºi divulga visurile ºi dorinþele. era o fire simplã. maºina se ridica. sã fie cu fetele cele mai frumoase. Dansa bine. ºi se mai ducea la discotecã. cã atrãgea tineretul. Mergea cu ea cu o vitezã de 260 de kilometri pe orã. vagabond. maºinã mai frumoasã. specialist mecanic. Când venea cu ea pe la cofetãrii. bun lucrãtor. sã fie respectat de toþi. ãsta e Gabi din valea Lazului. mlãdios. Avea succes bãiatul. cutiile de viteze. la miezul nopþii.reparaþie. cu toate cã nu prea avea timp. El visa. ªi el lucra. când va avea o casã bunã. îºi vor scoate pãlãria în faþa lui. Astea erau visurile lui Gabi. înebunea fetele. fãcutã dupã planul lui ºi chiar o nevastã ca o pãpuºã. nu-ºi lua nasul la purtare. întrebându-se „ce mai vrea ºi fata asta de la mine?” Era bãiatul tuturor. la discotecã. a înfrumuseþat maºina cu diferite benzi strãlucitoare. el.

când avea timp. sã danseze. Dar Suzi era geloasã ºi se înroºea de furie când la discotecã fetele îl luau pe Gabi în primire. nu era dintre aceºtia. când soarele era sus de tot. dând în arendã restaurantul lui Charly ºi Elisabeth.ore pe zi ºi iar se apuca de lucru. aºa ca sã nu ameþeascã. iar uneori se punea la treabã. Tot aici venea ºi Doris. Ei îi plãcea Gabi. uitã-te aici. dorind sã danseze cu el. avea un nume nemþesc. spunea care-i pricina. nu pot da drumul motorului. nu ºtiu ce s-a întâmplat. zicea altul. prietenul lui Gabi. Clãdirea aparþinea unui român neamþ ce s-a mutat apoi în Germania..... vino încoace. Gabi încoace.. fãrã cãlãi. Nu degeaba riscase el cu viaþa lui ºi venise aici sã facã bani. cãci erau altele ce se agãþau de el ºi nu se lãsau rugate prea mult când el le plimba cu maºina ºi ele îi –8 0– . ªi Gabi se deprinsese cu ea. dreaptã. oriunde putea sã câºtige un ban. Lucra la mina Inco LTD. ºi el nu putea sã sarã de pe ea.. cãci acolo erau tiranii de comuniºti. care îi trimiteau bani pe chirie pentru restaurant în Germania. era de loc din Ungaria... Nevasta lui era menajera unui restaurant în centru ce se numea Frenks Place.. Trãia la acelaºi ungur – îl chema Charlly Weiler.. Deseori în faþã apãrea mama Ileana care era departe ºi el nu putea sã vinã s-o vadã... uitãte la ambreiajul meu. era mai micã cu un an ca Gabi.. Uneori dansa ºi cu el. fãcea totul pentru el. Loþi. sã-i bucure pe feciori ori nepoþi cu câte ceva din munca sa. Gabi. ce trebuia de fãcut. . vedea cum Suzi se topeºte dupã Gabi. parcã era legat cu ceva de ea... dar se scula dimineaþa din nou ºi continua aceeaºi viaþã.. Charly avea o nepoatã. liberã. Gabi.Gabi.. mâncare ºi îi mai spãla ºi rufele.. ºi era ajutatã de el. Pe mulþi îi ajuta ºi oamenii ºtiau de asta. spunea cã e neamþ din Ungaria. sã se ocupe cu vitele ºi oile. Cine venea din România povestea lucruri greu de crezut despre fãrãdelegile comuniºtilor. ajutã-mã. sã devinã om. Nu stãtea în pat pânã la amiazã târziu. O chema Suzi.. care se învârtea mereu. Gabi. care doreau sã trãiascã altã viaþã. Nici de bãut nu se þinea ca alþii. ªi tot aºa Gabi încolo. Dar timp Gabi nu avea niciodatã.. care nu înþelegeau cã orice om are nevoie de libertate. ci vrea sã aibã o bãtrâneþe asiguratã.. îi plãcea sã ia în gurã o þârã. despre puºcãriile pline cu români. Ea locuia cu ei în casã. Era visul lui de copil ºi dorea sã-l împlineascã.. Venea acasã mort de obosealã. ºi nu doreºte sã trãiascã în mizerie. ªi Gabi venea. ca o pãpuºã frumuºicã. care fugise ºi ea din Ungaria în Canada. κi aducea aminte cum îl certa taicã-sãu ºi-l silea sã rãmânã acasã. I se pãrea uneori cã cãzuse pe o roatã. Lucra mereu. dar Gabi nu o prea lua în seamã. era gelos ºi acum regreta cã l-a adus pe Gabi în casa ungurului.

Într-o searã. Dar Doris nu i-a spus cã a pariat cu fetele cã se va apuca de capul lui ºi-l va cuceri. parcã era proprietatea ei. De atunci el se uita numai la ea. te-am vãzut prima oarã atunci. simþindu-i corpul tânãr. în toate ºcolile sportive. dar cândva voi fi ºi eu bogat. . Era deja ora patru dimineaþa. Se vedea cã pãrinþii o þineau în mâini. ªi când dansa. prin mari suferinþe. El îi fãgãduise lui Doris sã o ducã acasã cu maºina lui. Gabi a trimis-o pe Suzi sã plece singurã acasã de la discotecã. dar ea se þinea la o parte. ºi acum e afiºat portretul Nadei. aproape de ora douã noaptea. era una dintre cele mai elegante fete. Am ajuns aici la voi. Avea o casetã cu muzicã româneascã. fetiþa care în 1976 a fost la Montreal. iar lui. Într-o zi dansând cu Doris. cu gust. Sunt din – 81 – . Eu nu mã tem de muncã. ºi el a trecut la volan.Sunt român. Eu ºi pãrinþii mei am fost la Montreal. El vedea cã ºi alþii o invitau. îi fãceau curte ºi o rugau sã stea de vorbã cu ei. În maºinã a rãsunat muzicã româneascã. . Dar ea nu a putut ghici. Televiziunea noastrã numai de ea vorbea. când te-ai urcat pe calul acela electric. dansând numai cu el. cu cântece de Zamfir Gheorghe.A! a exclamat Doris.Nu. dar ea îi refuza. de curajul tãu. apãreau zorile. toate fetele erau înebunite dupã tine. a strigat Doris ºi brusc l-a sãrutat pe Gabi drept pe buze. pot lucra zi ºi noapte. ºi Doris nu se ducea acasã. peste tot. Doris. mlãdios ºi fierbinte. Când s-a închis discoteca. i se tulburau minþile. Toþi copiii. dupã ce se va închide discoteca.Nadea Comaneci. Doris se îmbrãca frumos. la olimpiada când Nadea Comaneci a bãtut toate recordurile. O gãsise în unul din magazinele din Sudbury. . eu am trecut prin multe. ea i-a zis : .Gabi. continua s-o laude Doris fãrã sfârºit. Sunt sãrac. i-a zis el. era bine educatã ºi se þinea demnã. o invita la dans ºi de fiecare datã ea se lipea de el. se lipea de el. Gabi a început sã-i povesteascã despre viaþa sa. despre cele trãite. Român-România! Aoleu! a strigat Doris. Era vreme târzie. italian? . La noi la ºcoalã ºi nu numai. .. ghici cine sunt? a intrigat-o el.cedau uºor.Ce muzicã e asta? l-a întrebat Doris. . ce cânta la flaut. Tu ce eºti.Dragã Doris. Gabi a luat-o pe Doris de mânã ºi a condus-o la maºinã. voi lucra zi ºi noapte sã mã fac om înstãrit ºi respectabil. . cãci nu sunt un leneº. tinerii aveau pozele acestei românce minunate. De atunci toþi au început sã vorbeascã despre tine. fraged. la fel ºi radioul.. în Canada. ªi mie îmi placi.Urcã-te. El observa cã mulþi tineri o urmãreau.

apoi la fiica sa. În ochi i se citea furia de parcã ar fi dorit sã-l distrugã. Mai mult nu i-a spus.E frumos acest tânãr. . ca sã se îndeplineascã. ceva pentru care va trebui sã lupte. fiindcã speram sã mã duci tu acasã.Opreºte. Se gândea la viaþa sa trecutã. Ducând-o acasã au ajuns cu maºina într-o zonã numitã Bell Park.Dodgeul ãsta marou e al meu. care stãtea în faþa casei lor. îi venea sã plângã de durere de cele amintite.. Gabi ºi-a luat rãmas bun de la ei. Cu cine se leagã el? Ce vrea fata asta de la mine.. duios.munþi ºi muntenii sunt aprigi. Gabi vedea cum se uitau pãrinþii fetei din când în când prin geam.Unde ai fost? –8 2– . El ºtia cã aici trãiau cei bogaþi care aveau vile mari. Mama ei a observat maºina lui Gabi. e dnul Gabi! Mama lui Doris s-a uitat la el. Gabi. Gabi i-a povestit totul. de model vechi. o aduce la discotecã. Niciodatã nu se mai întâmplase aºa ceva. Ceva nou. Lângã casã erau parcate douã maºini lungi. trãgând perdelele într-o parte. încãpãþânaþi. se gândea el. Lui nu-i venea sã creadã. Alãturi de ea un tânãr cu pãrul negru. la toate cele întâmplate. El zbura cu maºina sa sportivã. bun sau rãu. lungã. pe calul electric ºi a înþeles cã e un bãiat curajos. erau îngrijoraþi cã fiica lor nu e acasã la aºa vreme. În casã erau aprinse toate luminile. ce nu simþise niciodatã rãsãrea acum în inima ºi mintea lui. . ºi a ieºit afarã. cã locuieºte în aºa zonã. cã stã cu chirie la unchiul ei ºi se mai îngrijeºte de ea. a vãzut-o pe Suzi care-l aºtepta cu ochii plânºi. Acum Gabi nu ºtia ce sã spunã. Reîntors acasã. cu o privire inteligentã. . la înfãþiºare modest. Doris ºi Gabi au ieºit din maºinã. oameni îndrãzneþi ºi curajoºi. el e sever cu mine. nu noaptea. A vãzut-o pe Doris alãturi de Gabi în maºina sportivã. . cerându-ºi scuze cã s-au reþinut aºa de târziu ºi leau provocat îngrijorãri. eu locuiesc aici. se gândea cine e fata asta. mi-a cumpãrat-o mama. Nu tatãl. N-am venit cu maºina mea la discotecã niciodatã. parcã s-a întâmplat ceva frumos.. ca o razã de luminã într-un întuneric profund. se simþea atât de bine alãturi de acest tânãr simpatic. numai aºa voi înþelege cine eºti. simþind cã în viaþa lui se ivise ceva nou. din cele scumpe. supãratã foc. dar sã-l aduci ziua. puternic ºi ambiþios. dar ºi de bucurie. ce fel de om. . pãrinþii nu dormeau. care-i plãcuse de când îl vãzuse prima oarã acolo în salã cãlare. intrând în camera lui.. simþind ceva nou în viaþa lui. chiar ºi despre Suzi. i-a zis ea. sã sufere. apropiindu-se. Doris nu dorea sã iasã din maºinã.Mamã.

. cu ce s-a deprins de micã. tristeþea. croaþi. numai cu tine voi dansa. Scandalul a durat un timp ºi Suzi a izbucnit în lacrimi. o sã fie totul bine. a rãspuns Gabi cu ochii plecaþi. Gabi. iertându-l. Odatã a venit la atelierul unde lucra el. ca un vinovat. cu ce vor trãi? El nu era din acei care s-ar fi împãcat cu gândul sã ducã o viaþã de azi pe mâine. Doris aflase cã el joacã fotbal ºi venea regulat. n-o sã mai merg la discotecã! Numai cu tine. în care juca el. l-a întrebat ea duios. cãci el ºtia cã e sãrac ºi fata nu e pentru el. Toate echipele doreau sã-l aibã de jucãtor pe Gabi. . Liniºteºte-te.. se vedea ca printr-un geam de sticlã. El ºi aici. – 83 – . þi-am spus cã am bãut cu bãieþii mei. Era frumoasã.Am fost cu niºte prieteni la un pahar de bere. Charly. cãci îl chemase. Gabi a ieºit din atelier. era rezistent. Cu toate cã echipa scoþianã. la meciuri veneau mai mult europenii. Erau multe echipe. bani nu aveau. în picioare cu niºte pantofi scofâlciþi. Chiloþii ºi bocancii îi cumpãrau jucãtorii din banii lor. era antrenor la o echipã din Sudbury. Suzi ºi-a ºters lacrimile. cãci se lega mereu cu alte fete ºi în acest oraº mic se ºtia totul. Dar gândurile lui erau la Doris. Suzi! Aºa cum totul are un sfârºit. Mecanicii. parcã o vãzuse pentru prima datã cã era aºa de frumoasã ºi tinericã. Aºa îi spunea. . El a încercat sã o liniºteascã. formate din italieni. la volanul unei maºini de lux. El se uita la ea. când jucau scoþienii. se grãbea la lucru. murdar. ca sã nu o supere pe Suzi. îmbrãcatã elegant. Gabi juca pentru o echipã italianã. dar dacã se întâmpla aºa ceva. ca omul pe care l-ar fi iubit sã fie lipsit de ce are nevoie în viaþã. Venea cu prietenele sale ºi mereu îl cãuta pe Gabi.Nu-i adevãrat! Ai fost cu ea! . Se stãruia sã nu se întâlneascã cu ea. lãsânduse sãrutatã. a câºtigat finala. Au trecut câteva luni ºi Gabi se þinea de cuvânt. în salopetã unsuroasã. polonezi. ungurul. au rãmas cu gura cãscatã. cãci nu-i poate oferi nimic din ceea ce are. cãci el juca bine.. îmbrãþiºându-l cu foc. din pãrinþi care niciodatã nu ar fi de acord cu aceastã alianþã. Dar Charly antrena o echipã de scoþieni ºi l-a convins sã joace în echipa lor.Ajunge.. avea o faimã nu prea bunã.Unde te-ai pierdut. intrarea era liberã.. echipe mixte „Airis” ºi „Scotland”. . când au vãzut-o ºi au înþeles cãl cautã pe Gabi. ferindu-se de alte întâlniri.Nu am fost cu nimeni.. fugea bine pe teren ºi se bucura de simpatia publicului. uneori îl apuca dezamãgirea. Gabi mai juca ºi fotbal.. în Sudbury. Ce poate câºtiga el cu mâinile sale? Ea era bogatã. Chiar dacã îºi vor lega viaþa. nu mai plânge. cine sã creadã cã venise de dragul unuia dintre ei. Se gândea mult la ea.

Suna deseori la telefon. dar el îi rãspundea cã e treaba lui. . ªi. a râs ea cu zâmbetul ei drãgãlaº. îi aducea mâncare. De ce l-a ales anume pe el? Patronul a dat ordin secretarei sã fie chemat numai când e ceva urgent. care nu-i dãdea sã doarmã nopþile.. ca sã fac vreo afacere.El fugea la telefon cu gândul sã-i spunã despre Suzi. cu toate cã o dorea. el avea un repaus. se duceau la un bazin în curte. –8 4– . Dar Doris nu se lãsa. Dar Doris nu era din acelea care sã renunþe aºa de uºor la visurile sale. dar eu.Eu nu pot sã trãiesc pe bani strãini. dar el s-a întors tulburat la lucrul sãu. râdea ea. ºi asta e îndeajuns. o vroia. am mult de lucru. Gabi se potolea. . la telefon. dar Doris nu se lãsa ademenitã ºi-i spunea: . strigau mecanicii. El se uita la ea. cã trebuie sã lucreze.. trebuie sã-i câºtig. n-am dreptul. când Gabi îºi aducea aminte de ea. ca ea sã înceteze cu sunetele. trebuia sã recunoascã. Patronul i-a atras atenþia cã prea mult vorbeºte cu prietenii la telefon. Doris fãcea la fel. . Gãsim noi bani. .. atunci voi fi a ta! Eu nu sunt o fatã uºuraticã.. care-i spunea cã Suzi e numai o prietenã. Uneori era obraznic. . sunã la linia a doua. cã aºtepta sunetul ei.Când mã vei cere la pãrinþi.Mã ai pe mine.. Doris însã îl credea pe Gabi. cãci o înþelegea. eu n-am pe nimeni ºi trebuie sã lucrez mult. tu îmi placi ºi fãrã bani. n-am bani. n-ai sã câºtigi toþi banii..Þie þi-i mai uºor.. de la ºcoalã venea la atelier. asta trebuia s-o recunoascã el.Ce sã-i spunã? . Într-o zi Suzi a întâlnit-o pe Doris ºi ia spus de relaþiile sale cu Gabi. mamã.Doris. fata asta nu-i pentru mine... Când venea seara.. fãcea motorul unui tir. striga secretara. doar ºtii cã îmi placi ºi mi se pare cã ºi tu nu eºti indiferent. Ceva îl împiedica. se reþinea ºi nu încãlca hotarul. care se îngrijesc de tine. cã ei trãiesc ca bãrbat ºi soþie. împingând pistonul în cilindru.. Era frumoasã fata aceasta ºi avea un corp formidabil. dar nu-i ajungea putere. cã el îºi face lucrul singur.. nu sunt calic. cã-i plãcea sã fie chemat. el se dezbrãca de salopeta murdarã ºi se arunca sã se rãcoreascã. cã se gândea mereu la ea. Trebuie sãi spun cã o am pe Suzi. . totuºi.Gabi. atunci ea nu va mai veni sã-mi tulbure minþile”. „Nu pot sã-i moroncesc capul.. de sãrutul ei de atunci.. ªi atât. fãrã ajutorul cuiva. Ea a plecat.Gabi.. . ai tatã.. se gândea el. la corpul ei ºi-l treceau fiori. mai îndrãzneþ. se dezbrãca ºi ea în chiloþi ºi sutien ºi sãrea ºi ea în apã alãturi de el. Lucrurile se repetau. ia receptorul.Pãi. ia linia întâi.

Se cunoscuse la SOO (aºa-i spuneau acestui orãºel pe scurt) cu o italiancã frumoasã ºi îºi mai fãcea de cap cu ea. aºa cã toþi profesorii erau mulþumiþi de el. apoi le strângea din nou. se rãstea vameºul. cãci documentele româneºti nu erau valabile în Canada. Cu un grup de tineri a trecut vama canadianã fãrã probleme. n-ai cetãþenia noastrã. a zis el la vama americanã. dar Gabi a plãtit chiria lui Palmerino. i-a zis lui Gabi cã are în casa lui un apartament liber. Ce-ai cãutat la frontierã?. la Sault St. Ungurul ºtia cã el plecase la cursuri în alt oraº. ªi în acest oraº erau mulþi italieni. Datoritã faptului cã a plecat în alt oraº. nu-l oprea nimeni. L-au întors îndãrãt. unde dupã trei luni de învãþãturã trebuia sã primeascã carnetul de mecanic de clasa A. cu toate cã nici limba englezã nu o prea ºtia? La orele de practicã Gabi desfãcea motorul sau transmisiile. cãci era încã emigrant. nu poþi merge în Canada. Acum – 85 – . crezând ca are droguri sau alte lucruri interzise. A fost nevoit sã doarmã la vamã ºi numai a doua zi. Profesorii se mirau cum de acest strãin din nu ºtiu ce þarã ºtia de toate ºi fãcea totul la practicã cum trebuie. parcã toatã viaþa numai cu astea se ocupase. dta eºti cetãþean al nimãnui. Marie din Canada ºi Sault St. Gabi la cursurile de la colegiul din Sault St.. dar la vama americanã i-au cerut documentele. Marie avea notele cele mai bune. oraºul era situat chiar la graniþa cu America ºi era împãrþit în douã: Sault St. Gabi încã nu avea cetãþenie ºi într-o zi se hotãrâse sã meargã sã vadã America.. Doris nu a mai venit. fãcea toate reglãrile. Marie din Statele Unite. Marie. cãci odatã eºti tânãr în viaþa ºi ce ai scãpat din mânã nu mai prinzi. nu-i dãdeau voie înapoi. Se mutase de la Charly fãrã ca ei sã ºtie. Gabi nu avea nimic la mânã.. fãcea tot mai mult economii reuºind sã-ºi plãteascã datoriile la bancã. cãci fãcuse cunoºtinþã deja cu mulþi tineri ºi tinere. ca sã fie sigur cã acesta nu va închiria apartamentul nimãnui. În acest orãºel mai mare decât Sudbury. Lucra cu ochii închiºi. i-au controlat maºina. desfãcând ºi percheziþionând toate ungherile. nu obþinuse cetãþenia canadianã. dupã ce au luat legãtura cu cei de la biroul de emigraþie. fiindcã un chiriaº plecase. cãpãtând notele cele mai bune. i-au dat drumul îndãrãt.Dupã spovedania lui Suzi.Sunt student. italianul cu asfaltul. Palmerino. . a scãpat de Suzi.. lucrând mai departe la Northland. Reîntors la Sudbury. el locuia la un hotel plãtind 300 de dolari pe lunã. fãrã nici o greutate. Cei din SOO Canada le aveau. I l-a propus cu 150 de dolari pe lunã ºi Gabi a fost de acord. Gabi s-a mutat la Palmerino. . Era în toamna anului 1981. ªi aici fetele nu-i dãdeau pace. Dar a ºi plecat la cursurile de mecanic în alt oraº. dar la vama canadianã – alte probleme. Dar nu i-au dat voie sã treacã.Dta eºti emigrant.

Pãrinþii ei erau niºte oameni de treabã.Eºti un vagabond.Treaba mea ce fac eu. dar lucra numai vara. El trebuia sã lucreze. aveau o droaie de copii ºi erau întotdeauna veseli. Îl simpatizau pe Gabi. Nu avea voie sã se ocupe cu reparaþia tirurilor. . sã câºtige bani. pleacã de aici! Aflase prin unii ce veneau de la SOO despre amorul lui cu italianca Angela ºi acum se rãzbuna pe el. la italianca aceea.banca avea încredere în el.. Clienþii veneau singuri ºi-l gãseau. Tatãl ei era patron la o construcþie de case. el lucra ºi mai mult. Îi mai spãla ºi hainele de lucru. El se pricepea în toate ºi executa orice comandã.Veniþi oricând. nu iubit. Dorinþa lui era sã se ridice. regreta. Aºa s-a terminat dragostea cu Suzi. servea clienþii. poate sperau cã el o sã se însoare cu Angela lor. pe podea când fãcea reparaþiile. Banca e mulþumitã de comportarea dstrã. gustã-le. Suzi era profesionistã.Suzi. Apoi a început sã þipe la el. pleca la SOO. iar iarna familia trãia din câºtigul din varã. Uneori. când într-o zi a aflat cã ea consumã droguri.Gabi. dar uneori. a înlemnit.. mai ales cei cu maºinile mici . întâlnind-o pe stradã în oraº.ba frânele trebuiau reglate. dar ce nu fac tinerii când le plac fetele. Maºinile mici le putea repara oricând. Sudbury era orãºel mai mic ºi mai urât decât SOO. Dintr-o parte. amintinduºi ce mâncare bunã ºi caldã fãcea pentru el. i-a spus ea într-o zi. care avea casa lui ºi un Mercedes. Când la vãzut pe Gabi. Dar toate trec ºi cu timpul omul înþelege –8 6– . El s-a hotãrât sã rãmânã în Sudbury. cu vreo 17 ani mai în vârstã. treburile mergeau bine ºi contul lui creºtea la bancã. îi pãrea bine cã se despãrþise de ea. aici îl ºtiau aproape toþi. sã se vadã înstãrit. i-a zis el. Suzi lucra aici. când avea timp liber ºi nu lucra la patron. drogurile nu erau pentru el. îi ziceau ºefii. Totul era bine. el poate sã-þi fie tatã. aºa era scris în contract ºi legea apãra drepturile atelierului. nu vreau sã te mai vãd. ia ºi tu. l-ar fi dat afarã. Gabi s-a uitat la ea. uiþi de toate grijile. era mai bogat decât Gabi. Angela. la o distanþã de 350 de kilometri. sunteþi un client credibil. S-a gândit ºi a lãsat-o.. Reîntors din SOO a trecut pe la restaurantul lui Charly. care se înegreau straºnic. la sfârºitul sãptãmânii.. . nu erau bogaþi. . cãci se culca pe pãmânt. nu sã-i cheltuiascã pe fleacuri. dând negativ din cap. tu eºti un vagabond. . sã facã gãlãgie mare. κi gãsise un gagic. fãcea ºi mâncare româneascã ce-i plãcea lui Gabi. ba carburatorul nu lucreazã ºi multe altele. în orice vreme ºi luaþi împrumut cât doriþi. El lucra mereu. dacã se poate numi aºa legãtura lor de scurtã duratã. . dacã patronul ar fi aflat. Contul lui Gabi creºtea mereu.

el alegea. a cunoscut-o la Sudbury. . discoteca. unde a lucrat pânã la vârsta de 65 de ani. dar câºtiga puþin. când doi cãlãi. la universitate. Tatãl lui Doris era de loc din Ucraina de Vest. . Au început din nou întâlnirile. petrecerile.Ce. sã ºtie dacã mai þine la el. Pentru ei a fost o femeie cuminte.. Doris se fãcuse roºie la faþã ca o viºinã. draga mea. care sã-l susþinã. Mama lui Doris. Pe soþia sa. A plecat în provincia Manitoba. Gabi începea sã înþeleagã cã Doris era pentru el o comoarã ºi dorea s-o vadã din nou. Hitler ºi Stalin. A avut o viaþã destul de sãracã. Toþi împrejur l-au observat ºi acum se uitau la ei. a vãzut cum procedau „muscalii cei barbari” ºi în timpul rãzboiului a plecat în Austria. astea sunt toate pentru tine. am nevoie de multe lucruri. construia case. .. lua chiloþi. Tatãl ei. cum îl numea el. Mama lui Doris avea o fire bunã. cu care sã-ºi împartã gândurile. mama lui Doris. se stãruia s-o trimitã la învãþãturã la Ottawa sau Londra. ajungând aici cu vaporul încãrcat cu sute de oameni pierduþi pentru pãmântul strãmoºesc. te rog serveºte-mã. ceilalþi rãmânând în Europa. Bunica lui Doris a fost ucisã. cãutând cele mai frumoase ºi mai scumpe.cã trebuie sã aibã alãturi un prieten bun. a avut ºi ea o soartã grea. vãzând cã se plimbã din nou cu vagabondul de Gabi. pentru cã o sã fim împreunã în vara asta. a luat-o numai pe ea. Socrul se mai ocupa ºi cu construcþiile. Peste câþiva ani a emigrat în Canada. bunã ca o pâine caldã. magazinul unde lucra Doris. cãlcând o grenadã în timpul rãzboiului. Era anul 1982. aranjându-se la lucru în mina INCO. La început a lucrat la cãile ferate. Au reuºit amândoi – 87 – . Cu ei cumpãra pãmânturi în Sudbury. Gabi începea sã aleagã marfa. Doris. dar fãcând economii ºi-a strâns ceva bani. au împãrþit lumea în 1939. pensionându-se. plimbãrile cu maºina prin locurile mai frumoase. le cântãrea. ce se vând aici în magazinul tãu. ºtiind cã Doris umbla dupã el. sutiene. soacra lui Gabi. dându-le apoi în chirie.Nu. speranþele ºi bucuriile. Se duse drept la ea zâmbind. Într-o sâmbãtã s-a dus la Moal. ajutând familia sã nu ducã lipsã de nimic. câºtigând dolari grei. numai pentru mâncare ºi haine. cãmãºi de noapte femeieºti. sã-l ajute. Doris a intrat la învãþãturã la colegiul din Sudbury. te-ai cãsãtorit? a strigat furioasã Doris. Mama lui Doris a lucrat la magazin toatã viaþa sa. în timpul unui an de ocupaþie sovieticã el ºi-a dat seama cine a venit sã-i elibereze. refugiindu-se în Canada.Bunã. devenind înstãrit. Tatãl ei. ºi i-a ajutat pe Gabi ºi Doris sã-ºi întemeieze viaþa lor. Aºa s-a ridicat ºi el. din partea ocupatã de sovietici dupã împãrþirea Poloniei. pe care le vindea cu preþuri duble peste ani.

gãlãgie. s-a ridicat de la masã pe scenã. Localul era plin de lume. Gabi a sãrit la el ºi l-a lovit cu capul în gurã. primind citaþie. S-a mutat într-o zi la el cu o prietenã cu care lucra împreunã la magazin. þipete. mi-a spus toate relele despre tine.Dragul meu Gabi. s-a dus la procuror. Colegul lui Doris. când va fi chemat. care a început sã þipe ºi a chemat poliþia. mai solid decât Gabi. el le-a gãsit pe amândouã în apartament. Dar Doris nu era fata sã cedeze atât de uºor. vreau sã mã mut la tine! . urmând sã vinã la procuraturã. Þipete. spãrgând geamul. gãlãgie. Aºa ceva fãcea numai Doris cu el. Doris a venit la el. L-au înºfãcat pe Gabi ºi l-au dus la postul lor. Când ea a vãzut aceasta. am avut un scandal enorm. cã te iubesc ºi nu vreau sã mã despart de tine. A þâºnit sânge din obrazul adversarului. Peste câteva zile. i-a rãspuns Gabi. crezând cã el e vinovatul. cum îl numea el deschis. cabina s-a fãcut þãndãri. iar Doris terminase ºcoala de manageri. Cel ce se ocupa cu muzica ºi cu video era un coleg de ºcoalã a lui Doris. . Bãtrânul era destul de bogat ºi nu vroia ca bani lui sã încapã pe mâna vagabondului Gabi. la Peter-Piper. Au venit cei de la bar. Ascultãmã. burtos.Dacã o sã mã mut la tine. s-a repezit la Gabi care încerca sã despartã fetele.sã le dea învãþãturã copiilor sãi: fiul devenise doctor. la apucat de gât ºi la trântit lângã cabina cu muzicã. Aceasta înfuriatã i-a tras ºi lui o palmã. i-a rãspuns Gabi. Dansatorii au fugit de pe scenã. Era un bãiat înalt. puternic. dacã vor fi departe unul de altul ºi va scãpa de acest pretendent la mâna fiicei sale.Nici nu vreau sã aud de aºa ceva. Bãtrânul spera cã iubirea lor se va termina. aºa ciobãneºte. Într-o searã le-a dus la discotecã. Întorcându-se acasã. eu am plâns. tatãl meu. patronul era un grec. Aici l-au fãcut vinovat pe Gabi..Nici într-un caz. la Palerimo. au întocmit actele ºi l-au trimis acasã.. ºi-i povestea: . Trãiau împreunã cu el. încercând s-o calmeze pe Doris. cãci într-un orãºel mic e greu sã ascunzi aventurile. cum ºtia el. –8 8– . ieºind din cabinã. le-am spus cã nu plec nicãieri de aici. a apucat negresa de cap ºi i-a tras un pumn drept în faþã. dupã câtva timp ei o sã înþeleagã cã nu ne mai pot despãrþi. . era o zarvã mare. Gabi era ºi el pe scenã. eu nu vreau sã mã cert cu familia ta. Mai aflase el ºi de unele aventuri ale lui cu fetele din Sudbury. înfuriat. în apartamentul lui... Era un dans încet ºi negresa se lipea de el. O negresã tinericã l-a invitat pe Gabi la dans.

Atunci Gabi a înþeles cã în Canada nu puteai rezolva nimic cu forþa ºi din acea zi dupã ce a plãtit atâþia bani. vinovatã e fata dtale. dle procuror. cãci tatãl. Atunci Doris s-a hotãrât sã se mute la el.Jurã cã mã vei lua de soþie. Trebuie s-o pedepsim. Gabi se gândea. Se chinuiau amândoi. Acum el se folosea de camionetã. rãspund eu de toate.Gabi. Cu Doris s-a împãcat. . A înþeles ce e judecata în Canada ºi se ferea de orice bãtaie ºi scandal. nu a mai ridicat mâna la nimeni. Pânã la colegiu unde învãþa Doris erau vreo 18 kilometri. promiþându-i cã o va lua de soþie ºi-i va fi credincios. care. Doris avea banii ei. iar ea de automobilul ei. Uneori se mai întâlneau ºi îºi aminteau de pumnii primiþi unul de la altul ºi râdeau. Ea era vinovatã. atunci hotãrãºte. nici mâncare caldã. N-a trecut nici o lunã ºi Doris împreunã cu prietena sa i-au fãcut ordine în apartament ºi au adus un televizor. vedea cã nu-i bãutor ºi se stãruie sã facã bani. cãci ea a început totul. . Doris dormea pe un fotoliu. Doris. dar ºi tu trebuie sã fii numai al meu. Numai mama venea pe la ei. Sã ºtii acest lucru. sã vorbeascã cu ea în limba mamei. cãci cel vechi era plin de sânge ºi chiar rupt pe alocuri. ori stai la închisoare o lunã de zile. i-a spus procurorul. depunea pe contul ei câte 1000 de dolari pe an. cãci eu te iubesc cu adevãrat ºi sã nu mã faci sã sufãr. fiindcã cea a lui Doris era pe numele tatãlui ei. Doris n-are nici o vinã. îl simpatiza pe Gabi. au ales costumul ºi toate cele necesare ºi s-au despãrþit prieteni. Trãind deja împreunã. în apartamentul lui de pe Lorne street. Dar Doris era frumoasã ºi-i plãcea. . visa sã se însoare cu o româncã. video. A trecut o sãptãmânã.. ea nu ceda. Gabi pe patul sãu. .. au hotãrât sã cumpere a doua maºinã. bineînþeles. El a cumpãrat o camionetã destul de bunã cu 3000 de dolari. de toate. începând cu naºterea ei. supãrat.Nu. eu vreau sã fiu numai a ta. el o dorea. S-au dus împreunã la magazin. Era ºi bunã la suflet ºi principalul era cã-l iubea cu adevãrat. ori trebuie sã plãteºti amenda ºi toate cele distruse. Se sãturase ºi el de viaþa de celibitar. Ea îºi cerea mereu iertare. Într-o zi ea a fãcut praf automobilul ei ºi a fost rãnitã grav. dta nu eºti vinovat.Bine. Devenise un apartament luxos. atunci voi fi a ta. nu mai dorea sã ºtie de ea. nici om alãturi de tine.Dle Buju.. sã nu mã minþi. I-a dat cuvântul. Mai lucra ºi la magazin. îi era ºi ei jale de atâþia bani cheltuiþi în zadar... întorcând automobilul la stânga ºi – 89 – . Acum avea 22000 de dolari ai sãi. Gabi a fost nevoit sã plãteascã 900 de dolari patronului grec pentru distrugerea cabinei cu muzica ºi a mai trebuit sã-i cumpere un costum colegului de clasã a lui Doris.

strigând cã el e vinovat de toate. sã mã cert mereu cu ei. Întorcându-se de la lucru. nu vreþi. Bãtrânul a început sã-l insulte. cearceafurile erau pline de sânge. nu vreau sã te mai vãd în apartamentul meu. înþelegând ce se întâmplase. Gabi intrase cherchelit înãuntru. A intrat în bar ºi a bãut câteva romuri cu pepsi. dar repede s-a dezmetecit ºi a înþepenit vãzând ce a fãcut Doris. neînþelegând nimic.. care era doctor. Se îmbãtase biniºor. Nu-i plãceau bãuturile. dar în acea searã. de purtarea familiei ei... a bãut mai mult decât trebuia. Eu trãiesc deja cu el în apartamentul lui mai mult de o lunã. mama sa. dacã tu nu mã vrei. a vãzut la parcare maºina socrului ºi a fratelui lui Doris.. Vreþi. enervat. Plângea ca un copil. întorcându-se în apartamentul lui Gabi.. Peste câteva zile Doris a ieºit din spital. Ea nici n-a dorit sã plece la spital. mai bine termin cu toate. de faptul cã Doris era rãnitã. În apartament Doris era în pat. Aici erau taicã sãu. rãnitã. Mama ei i-a sunat lui Gabi din spital.ciocnind altul.. . încercând sã stingã focul.Ascultã. Fratele ei. a zis Doris cu lacrimi în ochi. neºtiind ce-i de fãcut ºi gândind ce-a fãcut Doris – a plecat sau nu din apartamentul lui? Ajuns acasã. le-a strigat: .Lãsaþi-l în pace pe Gabi. Suntem ca ºi cãsãtoriþi.. seara. iar voi –9 0– .Pânã nu vine Gabi nu plec nicãieri de aici... Doris. Doris luase o lamã ºi îºi tãiase o vânã de la mâna stânga. o pansase.Doris nu mai este fata voastrã. eu nu pot trãi aºa. Se hotãrâse sã termine odatã cu toate astea.Ascultã Gabi... e a mea ºi va rãmâne aici. stând pânã ce s-a închis barul. La spitalul central a gãsit toate rudele lui Doris. S-a ridicat cu greu pe scãri. El lucra în atelier. iar pãrinþii stãteau alãturi de ea. ªi-a spãlat repede mâinile. Eu nu o sã fiu a altuia. trimiþând-o la pãrinþi. Dar Doris. Du-te acasã. Bãtrânul a început sã plângã. Gabi s-a întors cãtre pãrinþi ºi fratele ei ºi a strigat: . Fratele lui Doris îl înjura ºi el. . Nu vreau sã intru în aºa familie. Numai mama ei era de partea lui Gabi ºi-i lua apãrarea. Când mã întorc disearã aici. numai cã el sã n-o lase. fratele ei cu soþia. Gabi era disperat. el s-a oprit lângã o bodegã. îndureraþi ºi supãraþi pe Gabi. Am vãzut purtarea tatãlui ºi a fratelui. Era nenorocitã cã Gabi o dãdea afarã din casã. Era zarvã mare. Au început din nou scandalurile cu familia ºi chiar între ei. toþi triºti. cãruia îi trecuse deja beþia. Ea se uita acum la Gabi. atunci pentru mine nimic nu are rost în viaþa asta. dar el va fi soþul meu.. . nu vreau sã am certuri cu familia ta. s-a îmbrãcat curat ºi s-a repezit cu camioneta la spital.

dacã vreþi. vorbea mai moale cu Gabi. se þine de lucru. eu i-au toate cheltuielile de nuntã asupra mea. o întreba el. La 10 mai 1987 Gabi ºi Doris au fãcut nunta lor. unde au trãit vreo zece ani.plecaþi de aici. Plecaþi! a strigat Gabi. liniºtindu-l ºi ajutândui în toate. cãci iubirea noastrã e mai preþioasã decât toate. l-a sãrutat pe obraz ºi a ieºit. zilele treceau ºi ei se împãcau de minune. locuia la pãrinþi în blocul lor. Fiul lui. Plãteau numai curentul electric. altfel chem poliþia. Au plecat toþi. Societatea de asigurare a reparat maºina ei. acum erau siguri amândoi de iubirea lor. dimpotrivã. ºi-a cerut iertare de purtarea sa ºi le-a spus: . îl stima ºi-l iubea pe Gabi. dar vroia pentru ea altã soartã. Tinerii s-au hotãrât ºi s-au mutat la pãrinþi. Socrul. nu fumeazã. întreagã. Vom trãi ºi fãrã ei. de ce trebuie sã suferim atâta. s-a mai liniºtit. cât ne-am chinuit pânã am reuºit sã facem ceva? ªi bãtrânul ceda cu încetul. totul ce se întâmplase îi apropiase ºi mai mult. Viaþa s-a derulat mai departe. . o casã mare ºi frumoasã chiar lângã lac. Socrul lui Gabi a venit la ei. tatãl lui Doris. promiþândui cã aºa ceva nu se va mai întâmpla ºi Doris va rãmâne la el.Doris. ºi a îmbrãþiºat-o puternic. Vom fi amândoi pânã la capãt. uite nu bea. Dar dacã ea ar fi murit? Pentru ce ºi pentru cine trãiesc eu? Doar pentru copii mei. Mama lui Doris a venit într-o searã la ei spunându-le: . numai mama a rãmas. un bãrbat mai solid.Doris.E soarta ei. Nunta n-au fãcut-o.. cãci e liber. dar îºi fãcuse o casã bunã cu ajutorul pãrinþilor. Ray. N-am avut dreptate. Ea se purta cu toþi la fel. Stãteau aºa îmbrãþiºaþi. Mama la bãtut pe umeri. Gabi. de ce nu vrei sã înþelegi. îºi iubea fata. Era ca o adevãratã mamã pentru amândoi. voi. Cele întâmplate îi legase mai puternic. .. asta e maºina ta cât ºi a mea. vom fi împreunã. începând cu anul 1983. Ray se mutã în casa lui. era din nou bunã. au lãsat-o pe altã datã. oare era mai bine dacã o pierdeam pe fiica noastrã? El nu-i bãiat rãu. fiecare cu gândurile sale. ne vom folosi de amândouã ca înainte. – 91 – . îºi zicea el. nu ca românul ãsta. veniþi la noi.Dragii mei. dar el simþea cã bãtrânul îl suporta greu. luaþi apartamentul lui. Au rãmas amândoi singuri în camerã. totul e pe gratis. cãinându-se. îmbunându-ºi bãrbatul. ce mai vrei? Oare noi am devenit înstãriþi deodatã? Adã-þi aminte. sãraci sau bogaþi. Soacra.Dragii mei. Iubirea noastrã e mai scumpã. El ºi-a cerut iertare. împãcându-se cu gândul cã Doris trãia cu el. .

Se scula dis de dimineaþã ºi se întorcea acasã rupt de obosealã. cel mai mare ºi mai scump din oraº. Visul lui era sã aibã un atelier modern. erau vreo 19000 de dolari. reparaþia tirurilor ºi altor mecanisme. Dar nu-i ajungeau încã mulþi bani. cu o dobândã destul de mare de 16%. Doris mai lucra în magazinul unde mama sa era managerã. dorind cât mai curând sã înceapã activitatea sa.ai sã-þi faci numai costumul alb pentru nuntã. Nu dormea mai mult de 2-3 ore din cele 24. vroiau prea multe deodatã.C. dar ºi suma asta nu era suficientã. Gabi se grãbea ºi îi grãbea pe toþi proiectanþii ºi muncitorii. alteori fericit de lucrul îndeplinit. cãci ei nu au dorit sã-l asculte.D. A fost nevoit sã ia de la banca Royal încã 100000 de dolari. Doris îl liniºtea.M. Atât. Ei aveau strânºi cu Doris vreo 85000 de dolari. dar avea încredere în sine. Moldovanu. pe ºantier. Banii câºtigaþi îi punea deoparte. pe care s-a montat clãdirea atelierului. La nuntã au fost invitate 250 persoane. spera cã totul va fi bine ºi atelierul îi va aduce profitul necesar sã se achite. κi pusese capul în laþ. Gabi i-a pãrãsit. cãci era plãtit bine ºi avea nevoie de bani. împreunã cu alþi doi români. azi ar fi fost milionari. B. sã construiascã un atelier de reparaþii de tiruri ºi camioane. Ceremonia a avut loc în hotelul Prezident. Construcþia atelierului mergea repede. Venea la magazin dupã ºcoalã ºi avea câteva ore de lucru. dând garanþii pe mult timp. când pânã la amiazã. uneori enervat. „Buju. Lucrul la patron nu la lãsat. ªtia cã va fi o luptã pentru clientelã ºi o concurenþã aprigã cu celelalte ateliere. Avea cheltuieli mari. înzestrat cu tehnicã nouã. cu aparate ºi strunguri de ultimul model. În 1984 Gabi. care i-a dat vreo 40000 de dolari ºi socrul care l-a ajutat cu 30000 de dolari. Dacã ar fi lucrat mai departe. fãcându-l sã mai uite de neplãceri ºi de certurile cu cei ce –9 2– . lucra ºi acolo. strungurile. A fost o nuntã ca în poveºti. Restul timpului se afla la construcþia atelierului sãu. Cu banii strânºi de la nuntã. aparatele de sudat. dar n-a fost sã fie. ea era ca un barometru al familiei. în faptul cã se pricepea la toate ºi fãcea reparaþii pe cinste. o clãdire mare din metal. Doris se mira cum de rezistã el. ba pentru viaþã. Cei doi parteneri erau oameni încãpãþânaþi ºi hapsâni. Paving L. ce atrãgea clientura.T. dar n-avea încotro. a întemeiat o întreprindere de fãcut asfalt în oraºul Hitchiner. A cumpãrat echipamentul necesar. Cocârlã”. ba pentru atelier. Aºa nuntã bogatã era cam rar în Sudbury. când dupã amiazã. Dar ea n-a mers. Cu aceºti bani Gabi a cumpãrat un teren vast. Atunci a hotãrât sã-ºi facã afacerea singur. Gabi vroia sã porneascã o afacere. ºi cu alþii împrumutaþi de la mama lui Doris.

Aparatele de tãiat fierul erau cu acetilenã. perfecþionau mereu aparatura. Gabi cumpãrase aparate de sudat fierul ºi aluminiul. cu toate modificãrile lor spre precizie ºi automatizare. pompe de scos sau turnat uleiul în motoare ºi punþi. sanitariei sã fie respectate ºi îndeplinite. în acest atelier. dar avea aparate ºi cu curent electric. nu mai vorbim de ºef. Aici era altã viaþã. ele erau mai scumpe. ecologiei. voi face mâine. bine ºi mai ieftin. mari ºi mici. Totul aici. Se montau maºini speciale pentru reparaþia blocurilor motoarelor.. ºasiurilor. jacuri hidraulice de ridicat camioane goale sau încãrcate. Aici nu fumau ore întregi sau umblau cu þigara prin atelier.realizau construcþia.. de ultimul model. unde timpul nu se preþuia. cãci lucrase în acel regim unde domina sistema: Nu voi face azi. dar el dorea sã fie aparate noi. de care Gabi ºtia multe. cu – 93 – . cãci firmele nu stãteau pe loc. Gabi trebuia sã aibã mecanici buni. În atelier nu se vedeau pete de ulei pe podea. multe menghine pentru mecanici. Numai aparatul de control al gazelor ce ieºeau din eºapament montat cu un computer costa 30000 de dolari. o viaþã cu muncã încordatã. Aici. care apãrau muncitorii de curentul electric. despre „viitorul luminos” sau despre marele conducãtor al Þãrii româneºti – Nicu Ceauºescu. Cumpãrase cutii cu diferite chei. Majoritatea lucrãrilor se fãcea cu instrumente automate ca sã recupereze timpul. jacuri hidraulice speciale pentru desfacerea ºi strângerea transmisiilor ºi altor agregate de orice mãrime ºi greutate pentru a grãbi lucrul ºi a economisi timpul. Acolo munca se începea deseori cu adunãri despre construirea socialismului român sau sovietic. ca sã poatã lucra cu ele în orice situaþie a agregatelor. care nu venea niciodatã la timpul fixat cã de aia era ºef. simple ºi speciale. Maºinile de fãcut gãuri. Clientul era învãþat ºi venea numai la acel atelier care fãcea reparaþia repede.. birocraþie ca în þãrile comuniste. nu era vânzolealã. dar avea burghiuri ºi cu electricitate de diferite modele. era de ultima modã. ori te stãruiai ºi câºtigai bine. modern. în þara capitalistã. cu maºini de spãlat piesele cu încãlzire sau fãrã. care pentru fiecare client era preþios. ba uneori ziua se termina cu o beþie. aparaturã pentru motoarele electronice ºi multe altele. costa bani.. sau când magazionerul întârzia la lucru de stãteau toþi mecanicii ºi-l aºteptau. cãci se întâmpla uneori când compresorul avea nevoie de reparaþii. ca toate regulile pentru pãstrarea curãþeniei. prese de o capacitate de 80 de tone. beþivan ºi niciodatã nu deveneai stãpân. erau învârtite cu aerul din compresoare. totul se fãcea cu grijã. dar totul depindea de tine. era ora de repaus când þi se permitea totul. ori erai leneº.

. cum era la ºcolile de calificaþie unde mecanicii plãteau bani grei ca sã devinã specialiºti de mâna întâia. Din aceastã cauzã lucra mai mult singur. acum putea sã fie liniºtit cãci ei îndeplineau multe lucrãri speciale. Mãcar cã se trudise mult pentru învãþãtura lor. întemeind ºi aceastã întreprindere unde Marc era managerul. El învestise în utilajul respectiv 110000 de dolari ºi acum banii se întorceau ºi-i aduceau câºtig. care se ridica la câteva mii de dolari lunar. A trebuit sã ia la lucru ºi bãieþi mai tineri. care îl cunoºteau pe Gabi din alte ateliere. Toate acestea Gabi le învãþase în Canada ºi ºtia cã orice lucru este un risc ºi el risca. Restul de cheltuieli le plãtea Gabi: motorina. iar Gabi stãpânul. îi cunoºteau caracterul ºi-l apreciau pentru mâinile sale de aur. ªi nu primea nimic pentru asta. ºtia cã aºa specialist era greu de gãsit. se gândise ºi cumpãrase acest trailer care-i aducea un venit de 10%-12%. –9 4– . Patronul de la atelierul Northland plângea cã el pleacã. La 29 august 1988 a avut loc inaugurarea atelierului cu toate obiceiurile locului – bãuturã pentru musafiri ºi mâncare pregãtitã de Doris.. fãcea acum totul. transmisiilor ºi a reglãrilor erau cele mai însemnate ºi bine plãtite. ºoferul care lucra pe trailer ºi aducea în Sudbury maºinile mici pentru magazine. sã se ocupe cu ei. Ba îi fãgãduia o leafã mai mare de 22 dolari pe orã. În loc sã-i þinã la bancã. reparaþiile etc. îi spunea cã-i închiriazã atelierul ca sã lucreze mai departe. Mai trebuia la început ca lucrãrile de reparaþii sã fie fãcute la un preþ mai mic decât în alte ateliere. ca sã-ºi atragã clienþii. sã facã toate reglãrile. sã fie buni la toate lucrãrile ce trebuiau îndeplinite. dar dacã fãgãduia. nu avea câºtig. toþi ºtiau cã totul va fi îndeplinit. sã piardã timpul cu ei. cãci Gabi nu dãdea cuvântul în zãdar. cãci cei ce trãiau în Sudbury erau aranjaþi de mulþi ani la alte ateliere ºi nu vroiau sã le pãrãseascã. Steeve. unde lucrase ºi-l ºtiau de bun specialist. Îl stimau.cunoºtinþe serioase ce nu era atât de uºor. Marc. îl ruga sã rãmânã. fie noi. iar Gabi îi dãdea 30% din totalul ce-l fãcea. era greu fiindcã venea dimineaþa ºi se întorcea noaptea acasã. cãci prin mâinile lui trecuse în aceºti ani sute de automobile ºi el ºtia toate modelele din orice an. Jimmy. se ocupa cu acest lucru. fãrã sã aibã nevoie de el. care-i dãdeau o dobândã de 4%. asigurãrile. cãci nu ºtia dacã o sã meargã aceastã întreprindere sau nu. Gabi dorea sã-ºi aleagã o echipã de mecanici în care sã aibã încredere. La început în atelier nu erau lucrãtori permanenþi. ºi mama ei. ªi veneau mulþi. Toate aceste reglãri Gabi le fãcea uºor. fie vechi. sã-i înveþe sã lucreze bine. cãci lucrãrile de reparaþie a motoarelor. Ed ºi Danny erau mecanicii lui care se obiºnuiserã cu stilul lui de muncã.

nu la cerinþa patronilor unde lucra. sã-l ajute. nu era ca în þãrile comuniste. sã fii ºi contabil ºi economist. Aici. Legea fixa o cãldurã de 65 oF. Trebuia sã le ºtii pe toate. dar a reuºit sã-i facã buni specialiºti ºi nu mai avea pagube dupã ei. Când se deschideau uºile atelierului o parte din cãldurã se pierdea. ªoferii de pe camioane vedeau cum lucreazã ºi se pãtrundeau de respect faþã de el. Magazia trebuia sã fie aprovizionatã cu acele piese ce se defectau mai des. instalase utilaje speciale cu care putea îndeplini unele operaþii singur. sã aibã ºi angajaþi. chiar cu diplome ºi cu mare experienþã. Atelierul era construit din metal. altfel riscai sã pierzi. Gabi a încercat mulþi mecanici. Sistemul liber.În primii ani desfãcea motoarele Cummins – Cat – Detroit ºi le repara singur. unde despre economie se vorbea mult. dar datoria ta de cetãþean era sã fii cinstit. aºa cum dorea el. cãci erau încãlzitoare cu gaz care lucrau zi ºi noapte.de 14000 de dolari. Aici. Dar pe urmã a fost forþat de securitatea tehnicã sã nu lucreze singur în atelier. la viitorul celora care te urmeazã în aceastã viaþã. din care bani majoritatea se duceau pentru binele poporului. ele constituiau o sumã de 60-70000 de dolari. dar a constatat cã unii nu erau buni de lucru. statul pierdea sau era nevoit sã subvenþioneze pierderile. capital mort care îºi aºtepta clientul ºi momentul când va fi folosit. dacã vroiai sã faci bani. ci din dorinþa clienþilor. El era mereu cãutat de ºoferi sã le facã motoarele. cãci în caz de accident nu era nimeni lângã el sã cheme salvarea. cãci clientul nu dorea sã aºtepte pânã piesele respective vor fi comandate ºi aduse la magazie. Oficiile respective erau încãlzite cu încãlzitoare electrice. de la motor la transmisie. Toþi se mirau cum el îndeplinea reparaþii complicate. pe care i-a învãþat sã lucreze aºa cum ºtia ºi dorea el. asamblând agregatele singur. sã plãteºti toate impozitele. Gabi mai cumpãrase o sobã unde se ardea uleiul uzat din camioane . Lucrãrile de reparaþie trebuiau sã fie garantate ºi Gabi îºi asuma toatã rãspunderea pentru asta faþã de clienþii sãi. Trebuia sã te gândeºti la populaþia provinciei. în atelier. dar se fãcea puþin. cu o insolaþie proiectatã sã nu se piardã cãldura din încãpere. dar fãrã el nu se putea lucra. Cãldura lua mulþi bani iarna. Atunci ºi-a luat bãieþi tineri. Atunci i-a venit lui Gabi ideea de a avea atelierul sãu propriu. cãci orice preþ trebuia gândit ca el sã dea un plus de câºtig. Cu toate cã nu a câºtigat nimic pentru sine. Lucrurile au mers pânã în 1992. capitalist te învãþa sã faci cu adevãrat economie. – 95 – . dar camioanele trebuiau date înãuntru sau afarã dupã terminarea reparaþiilor. reuºeai. Dar era ºi periculos sã lucrezi singur. când firmele noi nu erau prea controlate ºi verificate. înãuntru erau condiþii de muncã ale lucrãtorilor.

. de unde îl scoteau lucrãtorii altor slujbe ºi-l duceau în Toronto. 3 dolari o roatã micã. cel reparat numai 20000 dol. bateriile – 1 dolar. folosindu-l pentru alte nevoi. clienþii se stãruiau sã cumpere motoare noi. de haram. trebuia ca lucrãtorul sã nu fie obijduit. la pierderi de motorinã. cãci orice sudurã trebuia sã reziste în orice împrejurãri. îmbrãcãminte. Nu era ca în þãrile comuniste unde îþi dãdeau o leafã mizerã ºi erai nevoit sã furi ca sã trãieºti mai bine. Viaþa aici nu se trãia în murdãrie. Acolo. Nu se putea arunca nimic. sã fie mulþumit. care publicau în ziare. ce îi aranja pe cei din þãrile sãrace. Mexic. Gabi repara motoarele singur. altfel veneau amenzile mari. murdar ºi uleiul deja întrebuinþat se turnau într-un vas mare (tank) cu o capacitate de 4500 de litri. Gabi se mai ocupa ºi cu sudura. Un motor nou de camion costa 45 de mii de dolari. Pentru gunoi erau cutii speciale. ca Rusia. sã nu dea fisuri ce erau foarte periculoase pentru funcþionarea camionului. sã trãiascã bine. Fiecare metal avea cutia sa.. pentru metale la fel. se controla de unde provin ºi soseau reporteri cu aparate de filmat. nu fiindcã mecanicii nu puteau îndeplini aceste lucrãri. unde îl curãþau. ce-l costa pe client mai ieftin.. Cum începeau problemele cu camioanele vechi. cel vechi se vindea cu 20-25000 de dolari. Pânã la tank lichidul mergea prin þevi groase de plastic. Clienþii vindeau camioanele vechi. sã-ºi câºtige cinstit banii pentru mâncare. cãci nu avea rost sã le þii ºi cumpãrau maºini noi. cãci amenzile erau foarte mari... Dar în ultima vreme. Camionul nou costa 150-160000 de dolari.Sindicatele dominau aici. în imperiul rãului ºi în alte þãri de sub papucul lui. nu-l duceau cu gãleþile. Cele vechi le vindeau în alte þãri. cãci acolo nu erau aºa reguli severe de ecologie. dar fiindcã sudura cerea o mare rãspundere ºi Gabi o lua asupra sa. Ridicarea ºi transportarea lor se plãtea altor slujbe... Cuba. aluminiu – 88 de dolari.. Gunoiul costa 49 de dolari. plãteai amendã. România. pentru patronii de acolo conta mai mult ca ele sã meargã. Venezuela. Pentru casa ta proprie aveai dreptul la 3 saci de plastic pentru gunoi. oamenii lucrau fãrã tragere de inimã. totul se fãcea pentru om. În primii ani de lucru. stãpânii le dãdeau în magazine de –9 6– . Curãþenia era la cel mai înalt nivel. Îþi dãdeau cecuri ce trebuiau plãtite regulat. ºtiau cã nu vor câºtiga mai mult decât pentru pâinea cea de toate zilele. cãci timpul pierdut cu reparaþia motoarelor vechi costa mai scump. Petrolul uzat. Dacã în canalizare se depistau uleiuri. Dacã gunoiul era împrãºtiat de câini. ºi apoi patronul plãtea amendã mare. se ridica un scandal enorm.. anvelopele 6 dolari o roatã mare. fiecare sac în plus costa – 10 dolari. dacã era mai mult.

faþã de noua lui patrie. fie cã era sculat din somn pentru o reparaþie urgentã. Cele vechi în þãrile sãrace se reparau ºi se mai foloseau de ele. Trebuia sã lucrezi. avea o mare rãspundere faþã de clienþii sãi.. deveneai ºomer. luând instrumentele necesare. ºi pleca la sute de kilometri. când nu mai aveai nici casã. – 97 – . statul te ajuta. sau telefona la alte ateliere sã-l ajute pe clientul sãu ºi se socotea cu ei pentru reparaþie. el trebuia sã rãspundã pentru oricare dintre mecanicii lui. El putea sã lucreze în orice timp al zilei. plãtite. Clientura patronului lui a trecut majoritatea la Gabi. reparaþia o fãcea conºtiincios ºi toþi plecau mulþumiþi ºi cu garanþie pentru automobilul reparat. Ministerul de impozite ºi. poliþia. Putea fi sculat noaptea la orice orã. El controla toate lucrãrile de reparaþie. Veneau inspectorii sanitari. Era o viaþã încordatã. Se aduna multe hârtii.vânzare. weceurile. cãutând pe cele furate. nu putea ieºi din el. el nu se supãra. nimic pe tine. Mai veneau ºi cu diferite verificãri de la Ministerul Muncii. cãci dacã din vina lui dupã reparaþie s-ar fi întâmplat un accident. de onestitatea ºi exactitatea lui. proprietarul atelierului. ºtiind de capacitatea lui de lucru. ªi mai avea un plus Gabi.. Trebuia o evidenþã severã. gândindu-se sã nu se întâmple ceva rãu. Falimentul era permis numai atunci când pierdeai totul ºi rãmâneai. teritoriul atelierului. exactã. Ar fi trebuit sã plãteascã mii de dolari despãgubiri ceea ce l-ar fi adus la sãrãcie. dar Doris. Legile erau foarte stricte ºi deseori el nu dormea liniºtit. Dar principalul era cã dacã ai intrat în joc. amãgeli. Gabi le ura. erau legi stricte ºi aspre. nu-i plãcea sã se ocupe cu ele. o avarie. Trebuia sã facã faþã la toate. cãci se fura ºi în þãrile libere. nu te lãsa fãrã o bucatã de pâine. chitanþele trebuiau controlate. enervat. dar nu mureai de foame. cumpãrând altele noi.. Dacã uneori se întâmpla ceva în drum ºi clientul îi telefona. jeluindu-se. întotdeauna îºi ajuta clienþii. trebuia sã ºtie ºi sa facã singur. îþi plãtea compensaþie lunarã. la faliment.. Doamne fereºte cu victime. Mai veneau ºi pompierii. Nu dormea întotdeauna liniºtit. ca atelierul sã nu falimenteze. îl liniºtea. ca sã se þinã la suprafaþã.. El. sãrac cu totul. Avere-zero! ªi atunci erai acceptat ca falimentat. Ministerul de poluare. Gabi se urca în camioneta sa. Toate cecurile. Nu avea pe nimeni apropiat ca sã aibã încredere în el deplinã. care controla maºinile. dar era nevoit. Venea acasã obosit. prietenul lui de viaþã. Uneori lui Gabi i se pãrea cã a intrat într-o moriºcã care nu se oprea nicodatã. La el nu existau minciuni. cãci totul trebuia sã ºtie ºi sã facã singur. fie în zi de odihnã. verificau gunoiul. nici maºinã. nu puteai sã te falimentezi singur.

eu vã voi ajuta oricând. Începând cu anul 1992 se scumpiserã piesele. Dacã el va fi nemulþumit. Ei preþuiesc lucrul bine fãcut ºi mai ales pe mecanicii de treabã.ca sã nu se întâmple ceva cu clientul în drum. trãiesc uneori situaþii grele. sã n-aibã bãtãi de cap în drumul lung pe care-l fac. va spune ºi la altul. faceþi totul pe cinste. ºi el i-a învãþat de toate. iubirea ei era puternicã cã nu degeaba luptase atât de aprig pentru el. ºi voi. Aºa cã luaþi aminte. atunci noi vom pierde clientela ºi nu vom rezista. copilul. Camioanele erau mari. Gabi lucra ca un robot. crescuse cheltuielile.Mãi bãieþi. Aºa cã sã ºtiþi: clientul trebuie sã fie mulþumit. În fiecare lunã el întorcea datoria la bancã. Doris avea grijã permanent de el. sã plece de la noi cu zâmbetul pe buze. cãrora nu le venea sã creadã când el le-a întors banii împrumutaþi. aºteptau cea mai mare fericire. care începuserã de la zero. vãd ºi ºtiu foarte multe. Gabi le zicea: . vrei sã trãieºti mai bine. se rãsplãtise cu toþi ºi acum era liniºtit. când era împotriva cãsãtoriei lor. În patru ani a achitat ºi datoria de 100000 de dolari luaþi de la banca Royal ºi din 1992 nu mai avea nici o datorie. buni specialiºti. cutiile. materialele. Acasã era totul bine. avea o viaþã liniºtitã. sau nu merge treaba. sã faci totul ca sã nu-þi pierzi clienþii. ªoferii sunt un popor aparte în lume. Dacã aþi stricat ceva. nu ºtiau nimic. nu mai lucra zi ºi noapte ca în primii ani. Aici în aceastã þarã. totul se fãcea prin muncã. Dacã vã vor lua de rãi. Principalul era cã nu mai avea datorii. clientul se uitã cum lucraþi. principalul e ca totul sã fie fãcut la timp ºi bine. nu era uºor de lucrat. În doi ani s-a achitat cu mama lui Doris ºi cu tatãl ei. Se împãcau de minune. dar ºi ei erau ascultãtori ºi fãceau reparaþii pe cinste. Acum bãtrânul socru îºi schimbase purtarea ºi-l simpatiza. vom rãmâne fãrã lucru ºi eu. toate zilele sãptãmânei. retrãindu-ºi vina de altã datã. atunci ºi alþi patroni vor afla ºi nici acolo nu veþi putea lucra. dorind sã scape cât mai repede de dobândã ºi de împrumut. veniþi la mine. Viaþa nu stãtea pe loc. vom da faliment. Gabi nu mai avea acel elan ºi putere din tinereþe. cere alt mecanic. ºi acum era un grup de buni specialiºti. din câte ºtia. trebuia sã ºtii sã alegi piesele. dar erau harnici lucrãtori. care fãceau orice reparaþii. motoarele erau grele. Gabi a avut rãbdarea unui om înþelept. când trebuie sã te descurci singur. îºi dã seama cine chilungeºte ºi a doua oarã nu mai vine la tine. cãci Doris era însãrcinatã. a cãrui faimã se rãspândea în toatã regiunea. a fãcut din ei specialiºti buni. sã ºtii unde sã le cumperi. cele 7 zile zi ºi noapte era aici. Clienþii erau mulþumiþi ºi veneau tot mai mulþi la atelierul lui. ei cãlãtoresc peste tot. trebuie sã –9 8– . κi alesese o echipã de lucrãtori. ºi vor ca tirul lor sã fie totdeauna în formã. câºtigul întreg fiind numai al lui.

Începuse sã-ºi refacã ºi subsolul casei. care tot aºtepta când stãpânul îl va lua cu el. le scria mereu scrisori mamei. cãci nu pierdea speranþa cã se va întoarce la baºtinã. Preferau sã meargã la restaurantul chinezesc. uneori ºi una ºi alta ºi o lua la drum spre atelier. ªi oboseala lui parca trecea mai repede ºi se simþea fericit cã are o aºa familie.munceºti mai mult. era mulþumit de tot ce fãcuse cu mâinile lui. Bea un suc de portocale sau o cafea. Gabi trãia acum nu pentru sine. El se juca cu ea. Aici se fãcea mâncare gustoasã. fugea pânã la restaurant sã-ºi cumpere ceva de mâncare. în România conduceau mulþi din cei care au fãcut mult rãu – 99 – . Se ducea cu camioneta lui. Acolo. cã nu e singur în viaþa asta zbuciumatã. dar îl mânca dorul de plaiul sãu. erau meºteri chinezii. le mai ajuta trimiþându-le ºi bani. fericitã. Gabi se înþelegea bine cu Doris ºi deseori se gândea cã o nimerise bine ºi fãcuse o alegere bunã. când Doris îi aducea mâncarea gustoasã pregãtitã cu mâinile ei. El se scula dimineaþa. Uneori mai trebuia de fãcut câte ceva ºi în casã. în Borºa. începând viaþa cu trei dolari pe ceas. cãci nu duceau lipsã de bani. era mult de lucru. Cu toate cã trãia aici bine. Se strângeau cu toþii în sufragerie sau în bucãtãria mare ºi se bucurau de cele pregãtite de stãpâna casei ºi de faptul ca erau cu toþii împreunã. Viaþa în familie trecea liniºtitã. când Doris nu putea veni la atelier. fiecare strângea mierea ca o albinã pentru generaþia urmãtoare. cãci nu totul se împlinea aºa cum doreºte el. Fiecare generaþie îºi fãcea datoria sa. Gabi nu pierdea legãtura cu Borºa. care mai fãcea mofturi uneori la mâncare ca toþi copii. Centrul era Ilenuþa. nu aºa cum fusese a tatãlui sãu. Seara ei mâncau acasã. casã pentru el. Acest lucru îi aducea bucurii mari. aºa se deprinsese. surorei ºi altor neamuri. mult ºi bine. pentru orgoliul sãu. aici era mai ieftin. dar nu asta cãuta el. Nu era zi sã nu se gândeascã la ai sãi. Bogãþia venea cu anii. Uneori. Masa o lua pe la amiazã. singur. Viaþa lui Gabi trecea mai mult într-o muncã intensã de dimineaþã pânã seara. pe care le colindase atâþia ani în copilãrie ºi în anii de ºcoalã. Uneori se duceau cu Doris la vreun restaurant sã se mai relaxeze ºi sã-i dea ºi ei un pic de odihnã de treburile bucãtãriei. la cele ce se petreceau acolo. din bunei la nepoþi. fiind condus de privirile câinelui lup. de munþii ºi vãile Borºei. Acum lucra pentru familia sa. bunã. Începuse sã construiascã o casã în Rotundu. Ea avea o altã copilãrie. se bucura cã ea era alãturi de el ºi îi rãspundea la întrebãrile ei care curgeau una dupã alta. dar ºi neplãceri. grãbindu-se la atelier. pentru viitorul ei.

Acolo e cu totul altceva. Aici.poporului român. continuând sã distrugã Þara Româneascã. cãci mulþi s-au dat de partea veneticilor. n-ai s-o gãseºti. furau ºi ei. cã bunicul Ion îi povestea lui cã înainte de ruºi ºi comuniºti nu fura nimeni în oraº. cinstit. Gabi era catolic încã din Borºa. cã mare ruºine era.. bagã mâna unde mai poate gãsi ceva. Pe urmã poporul i-a ales pe alþii. jefuind poporul care aºtepta o viaþã mai bunã. Cã acolo toþi plãtesc impozitele ºi nimeni nu ascunde nimic. sã-ºi hrãneascã copii ºi sã-ºi facã o cãsuþã. nu toþi.. îl socot de prost ºi. ªi-i scriu neamurile ºi mama ºi sora cã tot mai rãu e în þarã ºi se duc borºenii prin alte þãri sã câºtige o pâine. când trebuia sã fii denunþãtor sau duºman al neamului tãu ca sã trãieºti bine. dar ºi aceºtia n-au fost mai buni. dar mai ales la sate. se cãsãtorise ºi Gabi cu Doris.. de. cicã a fost de ai lor. care vorbea atât de frumos poporului. nimeni nu ia ºperþ ºi totul se rezolvã cinstit. se mai ridicau. dar ea nu vine. De unde atâta prostie. a luat ºi-a dat Bucovina furatã de sovietici în 1940. Doamne? Plângeau bucovinenii.. unii. ªi când se va opri toatã aceastã nãpastã? Iatã ºi Gabi a învestit niºte bani în România. prost nu vrea sã fie nimeni ºi . protestau. aºteaptã o viaþã mai bunã. iubitor de neam ºi de plaiurile Bucovinei. aºa ca în Canada. dã-i în mãsa cã-s mãgari ºi pot sãmi facã vreun rãu. a recunoscut cã nu-i pãmântul nostru. acum îºi fãcuse averi mari. – 100 – . când toþi au fãcut ºcoalã sovieticã. ªi s-au gãsit ucraineni deºtepþi cã l-au fãcut ºi pe Eminescu „hohol”. ca sã aibã cu ce lucra în gospodãrie. sã le dea la români limba lor ºi încã câte ceva. bãtându-se cu pumnul în piept cã-s mai cinstiþi decât cei ce au fost. rãmânând murdari la suflet ca ºi înainte. Ba încã ºi preºedintele þãrii.. ªi tac ºi acolo românii. Dar unde sã-l gãseºti pe acel om. Acum furã toþi cine poate ºi are de unde fura. dar el n-a furat nimic. cã dreptatea e la fundul mãrii. care vedeau ºi îi durea inima vãzând ºi auzind de jafurile lor.. noii stãpâni. dar frica de securiºti ºi de partidul comuniºtilor nu trecuse cu totul ºi mulþi spuneau: mai bine tac. În oraº erau multe parcuri foarte curate. ªi „democraþii” îºi tot fãceau mendrele lor. a plãtit pânã la ultimul cent. cum de a ajuns la aºa sãrãcie neamul nostru românesc? Cum au reuºit sã fure tot în þara româneascã. ca sã aibã o viaþã mai bunã. Oamenii. în aceastã bisericã ucraineanã. Celor din România nici nu le vine sã creadã cã acolo în Canada. o maºinã ºi un tractor pentru fratele sãu. numai ca ucrainenii. Stã Gabi ºi îl macinã gândurile... cumpãrând materiale de construcþie. Mulþi din ei dupã revoluþia din Decembrie deveniserã „democraþi” ºi. cãci viaþa ar fi fost bunã numai dacã toþi ca unul ar fi votat pe omul cel bun. Cã cine nu furã azi.

Dacã aveai o afacere. În Canada era o altã viaþã. Tineretul care nu vrea sã lucreze stã acasã ºi primeºte compensaþii care ajung pânã la 100-1300 de dolari canadieni pe lunã. Din aceºti bani se fãceau numai lucruri bune. devin gravide. unde munca era preþuitã ºi banii nu se duceau în vânt. fie cã eºti muncitor – 101 – . însã alþii primesc compensaþii ºi nici nu doresc sã lucreze. frumoase pentru copii de orice vârstã. de asta ei se stãruiau sã lucreze în clãdiri. ªi iarna ºi vara se organizau diferite distracþii care atrãgeau mult tineret. Fiecare cetãþean trebuia sã plãteascã din salariul lui 27% guvernului. De ce? Se întâmplã ceva ciudat. devenind ºi ei ºomeri. Sunt ºi ºomeri destui în Sudbury. De acest ºomaj mulþi abuzeazã. bani care mergeau pentru prosperarea judeþului. În fiecare lunã întreprinderea trebuia sã plãteascã impozitul de 7 % la guvern (la stat). Unii negri sunt profesori de sport. lucreazã cinstit ºi sunt oameni de treabã. ca poporul sã trãiascã mai bine. unde banii cetãþenilor se duceau peste hotare pentru lovituri de stat ºi revoluþii. Mai ales tinerele abuzeazã de aceastã lege. care era la fel pentru toþi. medicina gratuitã. Bineînþeles cã ºi aici se gãseau oameni de afaceri ce nu doreau sã plãteascã impozitele mari la stat. produc bunuri materiale ºi plãtesc impozite la stat. Dacã aveai un venit anual mai mare de 50000 de dolari. Aici era mult mai frig decât la sud. bani ce mergeau pentru construirea ºcolilor. Sunt unii cu adevãraþi ºomeri. Aceºtia vãd cã pãrinþii lor nu lucreazã ºi merg pe acelaºi drum.elegante. fie cã eºti preºedintele þãrii. Negri sunt ºi aici destui. Aceste compensaþii se plãtesc de acei care lucreazã. trebuia sã plãteºti încã 8%. nasc copii ºi trãiesc cu aceste compensaþii pânã copii devin maturi. Aici se fãcea totul ca þara sã înfloreascã. dar era un control riguros ºi aproape toþi se stãruiau sã-ºi achite datoriile la timp ºi sã nu se certe cu legea. pentru propaganda ideologiei urei de clasã ºi antinaþionalã. Nu era ca în þãrile comuniste. nu pot gãsi de lucru. dar majoritatea sunt cu studii ºi sunt doctori. pentru grãdiniþele de copii ºi multe altele. De aceea cei ce fugeau de comunism ca dracul de tãmâie doreau sã ajungã în Canada ºi în alte þãri. dar ºi pentru ei se respectã drepturile omului ºi legile Canadei. statului i se cuvenea 50%. cãci aºa este sistemul capitalist. ci totul se fãcea pentru o viaþã mai bunã. pentru înarmarea secretã pânã în dinþi în scopuri agresive ºi rãzboinice.

VI Bãtrânul Gavrilã stãtea culcat pe patul din scânduri de brad scos de Ileana în ogradã. se gândea la copii sãi din valea Luceafãrului ºi mai ales la acel fiu plecat departe de casã. Gabi deseori le dãdea din banii câºtigaþi. când mezinul Gabi se rupea de acasã. Eu eram mai aprig. sã-l punã deoparte. ierburile ce i le gãtea Ileana nu-i mai ajutau. fiecare palmã de pãmânt a fost trecutã cu picioarele lui.. de a-ºi atinge scopul. erau ca o reamintire a vieþii trecute. El nu era zgârcit.de rând.. tinereþii. . cãci fiecare deal. îl mai obijduiam. În faþa lui se înºirau munþii Mara-Mu.. se gândea la cele trecute atât de repede în viaþã. tãcea. altele cu ºtiinþa cã nu face bine. care-l îngrijea cu atâta stãruinþã. sã-l fac om. Gândurile îl copleºeau. nu. vroiam sã-l îndrept pe altã cale. nu va scãpa ºi ºtia asta demult... ªi lui Ileana. dorind sã plece pe alte meleaguri. se gândea el. cum uneori îl înjura. numãrându-ºi greºelile ºi rãul pe care poate îl fãcuse cuiva. unele fãrã sã vrea. n-am crezut în el. ultimele zile. El îºi simþea sfârºitul ºi acum.. Nu era ca în Rusia comunistã. nu.. Gavrilã ºtia cã soarta lui era deja pecetluitã.. când ducea oile ºi vitele pe aceste plaiuri. cu demonstraþii grandioase propagandistice la sãrbãtorile revoluþionare. strãduindu-se sã-l împiedice sã plece spre alte lumi. mai sever. Îmi plãcea sã-l vãd cum de mic copil lucra ca sã câºtige un ban pentru el. Prin faþa ochilor treceau imaginile copilãriei. forþaþi sã fure ca sã trãiascã mai bine. fiindcã de mult nu-l mai vãzuse ºi dupã ultima scrisoare primitã trecuse multe luni. oamenii erau puºi în condiþii egale ºi cine era cinstit ºi muncitor putea deveni cu timpul înstãrit. sã trãiascã o viaþã demnã ºi sã aibã o bãtrâneþe asiguratã. o þarã bogatã cu cetãþeni sãraci. fiecare vârf de munte. Ileana.Da. îºi vedea aproape sfârºitul ºi acum.. slab ºi bolnav. Acum mai trãia datoritã soþiei sale. Se simþea mai rãu ca oricând. κi amintea cu tristeþe cum îl ocãra pe Gabi. Aceºti ani. ultimele clipe. când era flãcãu. κi amintea cu durere în suflet de anii trecuþi. în voinþa ºi puterea lui de a-ºi croi altã viaþã. Ochii îi lãcrimau.. acei pe care-i ºtia din vremurile copilãriei sale. n-am fãcut bine. la viaþa lui cu Ileana.. trãiþi pânã acum de la ieºirea sa din spitalul de la – 102 – . care se îngrijea de el ca de un copil ca sã-i prelungeascã tot ce era mai scump pe lume – viaþa. sã rãmânã aici cu noi la Borºa. soarta cãruia îl durea cel mai mult. cãci ei erau apropiaþi. Locuri atât de cunoscute. Aici era altã viaþã. se gândea el. cu mulþi ani în urmã. când doctorul prieten clãtina din cap ºi. dar nu fiindcã nu-l sufeream. Boala lui Gavrilã se agravase...

cã era cãsãtorit cu o fatã frumoasã ce se uita la ei de pe fotografia trimisã de peste mãri ºi þãri. Eu ºtiu cum trãiesc alþii. iar bãtrânul se mândrea cu el. Numai hoþii ºi cei rãi. dar ea l-a ales pe el. încãpãþânat ºi nu dorea sã-l asculte. necinstiþi. mâncatã de boala grea. tu þi-ai fãcut viaþa ta. care-i îndepãrta unul de altul. κi amintea de certurile lor.Tatã. sã aibã parte de nopþi nedormite. κi amintea de anii lor tineri când se întâlneau la joc. la petreceri. gândea bãtrânul. cã avea o afacere acolo. fãrã amãgeli. de sfaturile date mezinului. un atelier de reparaþii trebuie sã lucrezi mult. Totul se termina cu cearta. iar nouã ne spun baliverne ºi ne fãgãduiesc binele care nu mai vine niciodatã. cu muncã multã. . înþelegea cã ºi lui Gabi nu i-a fost uºor ºi cã totul a obþinut cu greu. acolo în necunoscut. gândindu-se la viaþa lor fãrã noroc. cu soveste. eu o s-o fac pe a mea. – 103 – . ªi acum el. sau o bucatã de pitã. striga Gabi ºi trântea uºa plecând. Acolo sus. cã nu trãia rãu. Aºa trebuie sã fie ºi acolo. Din scrisorile ce veneau de departe de peste ocean. cu toate cã uneori nu se purtase aºa cum trebuie cu ea. Eu ºtiu ce vreau. Eu nu vreau sã trãiesc aºa. bãrbat nici la 60 ajuns. Bogãþia se fãcea cu trudã. Nimeni nu-l putea vorbi de rãu în Borºa. care îi semãna în toate. se vedea în el tânãr cândva. iubea adevãrul ºi dreptatea. care era ºi el mândru. El ºtia deja cã mezinul îºi aranjase viaþa. zbârcitã. Nu doresc sã trãiesc în mizeria asta. Aceste amintiri îi trezeau un surâs trist pe faþa galbenã. grijei ºi iubirei ei faþã de el. i se datorau ei. îºi jurase unul altuia credinþã ºi iubire veºnicã pânã la adânci bãtrâneþe. Erau o pereche frumoasã ºi mulþi se uitau la ei invidioºi. sã stau la coadã de cu noapte pentru douã picioare de gãinã. ei se îndoapã cu toate bunurile. nu o preþuise. Mai umblau ºi alþii dupã Ileana. cã totul trebuie fãcut cinstit. cu toate cã Gabi îºi stima ºi iubea tatãl. Era bãiat cu cinste. cãci de nu ai cuvânt nimeni nu te stimeazã. fãrã chefuri ºi petreceri. pot sã se îmbogãþeascã peste noapte. cu muncã grea. În suflet se gândea cã Gabi a avut dreptate ºi felul cum ºi-a aranjat viaþa a fost bun ºi drept. stãruinþei. Dar aºa sunt bãtrânii care doresc sã fie ascultaþi ºi copiii sã le urmeze calea Dar bãtrânul îºi iubea fiul. de supãrarea lui Gabi. care îºi bat joc de noi. . îi spunea mezinul. Ca sã faci aºa o gospodãrie. toþi îl ºtiau de om de cuvânt. frumoasã ºi veselã. soþiei sale dragi.Gabi nu era din aceºtia. unde nimeni nu ºtia ce va fi ºi de unde nimeni nu se întoarse. cu grijile vieþii ºi sã se ducã pe altã lume. trebuia s-o lase singurã. cã era o fetiºcanã subþiricã.Borºa. sã ºtie sã-ºi aleagã oameni ºi prieteni pentru lucru. când dansau ºi se învârteau în horã. pe vârful Arºiþei. îºi aducea aminte de poznele pe care le fãcea.

La celãlalt capãt al telefonului s-a auzit plângând vocea mamei Ileana: . parcã ºi-ar fi cerut iertare pentru o viaþã întreagã ºi. am avut cu ea ani buni ºi ne-am împãcat de minune. luam cam des palinca aia. aºteptând ca Doris sã punã ceva pe masã. Se vedeau brazii carel înconjurau ºi deasupra lui cerul era senin ºi un soare blând îl încãlzea. trezindu-l pe Gabi din amorþealã. Am nepoþi ºi nepoate. numai în munþi rãsunau lin ºi dulce tãlãncile oilor ºi vitelor. schimba soarta lui. de pe o stâncã.Dragul meu. A coborât încet de pe stâncã la poalele ei ºi a cãzut pe iarba verde. de pajiºtele verzi. la cimitirul din Rotundu. mi-am fãcut uneori de cap cu prietenii mei. se sfârºeºte viaþa mea. l-au dus la vale. s-a terminat.. De jur împrejur era o tãcere ca în bisericã.. sã cheme pe sora ei Vasilia. . a rãsuflat greu ºi totul. S-a urcat mai sus pe un vârf de stâncã. cu cãruþa pânã acasã. de turmele de oi ºi vite care pãºteau pe covorul verde. poate aºa-i soarta mea. se uita la Pietrosul care azi nu era învãluit în ceaþã. Vestea a venit în Sudbury spre searã. cãci aþipise. el se uita cu ultimele priviri în ochii ei. Ileana îl aºtepta cu mâncarea lângã ºopronul de pe vârful Arºiþei ºi se mira de ce întârzie Gavrilã. care mi-a ros rinichii. sunt lucrãtori buni ºi-mi cinstesc neamul. deodatã. s-a dus sã-l caute. parcã mai dorea sã vadã vârfurile munþilor care înconjurau Borºa. cu mâinile la cap. L-a gãsit lângã stâncã. Dupã pregãtirile de a face totul dupã legile locului ºi tradiþiile neamului din Mara-Mu. numai eu plãtesc pentru asta ºi acum trebuie sã mã duc pe altã lume. când Gabi. Dar cine ºtia? Oare ei n-au bãut împreunã cu mine? ªi ei sunt teferi ºi zdraveni. Telefonul a zbârnâit prelung. toþi ajunºi la pâinea lor. tatãl tãu nu mai este. De acolo. Ea îi þinea capul pe mâini. toþi care l-au ºtiut din tinereþe ºi la bãtrâneþe. L-au adus de acolo. pe bãrbatul ei Petru..Gavrilã îºi ºtergea lacrimile. Într-o dimineaþã s-a ridicat de pe pat ºi s-a dus cu Ileana pe vârful Arºiþei. tremurând din tot corpul. ªi lacrimile din nou se rostogoleau pe obrazul slãbit. poate sunt singur vinovat.Iatã. S-au strâns toate neamurile ºi vecinii de pe costiºe.. Ileana a început sã strige. de sus. Îngrijoratã. De ce sã mã plâng? ªi Ileana e minunatã. dar am trei copii. care se ridicau pe vârful Mãguri. Nimeni ºi nimic în lume nu mai putea îndrepta ceva. bucurându-se de frumuseþea munþilor. Gavrilã se uita de jur împrejur. E drept. a murit azi dimineaþã. Poate vii – 104 – . unde dormeau pãrinþii ºi buneii lui ºi l-au înmormântat. El nu ºtia cã sunt ultimele lui clipe. obosit dupã o zi grea de lucru. se întoarse târziu acasã.

. de ce. scrâºnind. sã-i dea un pic de curaj în visurile sale. El ºtia cã tatãl sãu nu avea scãpare ºi totuºi vestea îl cutremurase. încercam sã fug peste graniþã. nu l-am ajutat. de prieteni. rãmasã singurã în casa lor bãtrâneascã. om în toatã puterea. am ºi eu o vinã în ceea ce s-a întâmplat. întrerupând tãcerea din casã. era singur. . la cimitir. când s-a îmbolnãvit. stând lângã el. trãdasem þara. întristat. Acele momente din trecut. El aºtepta acest sfârºit. . dar acum în faþa ochilor apãrea chipul lui blând. acolo.. κi aducea aminte cum tatãl nu vroia sã-l înþeleagã atunci. Orologiul bãtea minutele. a scos Gabi cu greu cuvintele.. cu aceiaºi ochi ca ºi ai lui. mai mult tãcea. Doris. cu toate cã Doris îi puse masa.Draga mea Doris. Acum îi pãrea rãu cã atunci îl supãra. cu griji ºi nevoi. totul îi pãrea proaspãt. Doris stãtea alãturi. Ar fi vrut sã – 105 – . în cãsuþa pustie.. Gabi stãtea în picioare lângã biroul sãu. rãsãreau acum în minte. numai ea era sprijinul lui. O sã te aºteptãm. mai bine tãcea. sus. deseori se enerva din cauza mea. fãrã vreun rost al vieþii ºi îl chinuia gândul cã o pãrãsise ºi urmase alt drum al vieþii sale. cã anume eu. sã lucreze. erau mai exagerate.Eh.Ce-i cu vagabondul tãu. dar credea cã mama îl va mai þine în viaþã cu ierburile sale. O vedea acolo sus.. dar nu pot. . ci i le reteza. Iartãmã. dar eu ºtiam. cu ochii plecaþi. singurel. cu toate cã nu spunea nimic. caracter care nu suferea umilinþã. Ce-i de fãcut? gândea Gabi. numai ei putea sã-ºi împãrtãºeascã durerea. mândru ºi orgolios. sã-l ajute. mai izbitoare acum. liniºtit. demult. ca ºi cum ar fi dat cu securea într-un brãduþ tinerel. tãcut. cu dispreþ faþã de el. când deseori între ei începea cearta. suferea foarte mult. de ce s-a dus aºa de tânãr. fiul lui fãcusem acest pas. altora cu urã.. încã tânãrã ºi în putere. de strãini. ºtiind caracterul lui. Îi era ruºine faþã de toþi. . dimpotrivã.Mamã. Iartã-mã. ªi lacrimile l-au copleºit ºi pe Gabi. Nu mai avea nici poftã de mâncare. Bãtrânul nu vroia sã-l asculte . dar nu pot veni. nu l-am susþinut. mai ales când stãteam în puºcãrie. El nu avea pe nimeni aici. nici nu mai dovedesc. sã-l înjoseascã. dar ascunzând totul în sufletul sãu rãbdãtor. ºtiam cã suferã din cauza mea. parcã ieri s-ar fi întâmplat. El aºtepta acest sfârºit. Unora le rãspundea. de neamuri. þinând receptorul. în vârf de munte.. Gabi se gândea acum la mama. L-am pãrãsit atunci. carel rupsese de la vatra lor din Mara-Mu. poimâne îl vom duce la vale. îl întrebau unii special ca sã-i facã rãu.. încercând sã-i aline durerea ºi sã-l calmeze. mângâindui umãrul. fãrã sã ºtie pentru ce ºi pentru cine trebuie sã trãiascã. mi-e greu sã-þi spun aceste cuvinte. cu durere în suflet.ºi tu la Borºa.

cãci avea în faþã montatã de Gabi o lamã specialã. aici. la Borºa. cãci automobilele staþionau pe terenul lui. ªi mereu îl muncea gândul cã nu fãcuse ce trebuia. chipul luminos din timpul copilãriei sale. citind anunþurile lui Gabi din ziare. sã-ºi ia asupra sa ceva din grijile lor. despre haiducii din Mara-Mu. se adunaserã multe camioane. îi povestea despre Fãt-Frumos ºi Ileana Cosânzeana. Uneori dormea în camionetã. Îl invidiau ºi-i fãceau ºicane. sau pe vîrful Arºiþei. cu care el executa toate lucrãrile. venind la lucru. Când a fost asta? ªi acum era legat. dar ziua nedormit. Acest simþãmânt de vinã faþã de pãrintele sãu i-a rãmas pe toatã viaþa. Avea pagube. alãturi de mama sa îndureratã.. care trebuiau reparate urgent ºi stãpânii lor îl presau. n-a mai gãsit camioneta. dar fãrã motor. ca sã-i dea ultimul onor. în atelier. dacã el le strica treburile. trebuia sã lucreze.. lângã rugul de lemne arzând. sã se ocupe cu aprovizionarea cu piese ºi materiale. în munþi. sã-l ducã la vale pentru ultima oarã pe cel care a fost tatãl sãu. sãrmanul? Stãtea la pândã nopþi întregi. Camioneta era folositã ºi la curãþatul zãpezii.. Gabi s-a dus la casa de câini ºi a cumpãrat patru dulãi. când îl lua cu el la pãdure. am avut ºi eu probleme ca dta. Cea mai bunã pazã sunt câinii. la alt capãt de pãmânt. cã nu lãsase totul ca sã plece în Mara-Mu.Dle Gabi. Lucrul în atelier nu era uºor. Nu putea prinde hoþii. aceluia care i-a dat ºi lui viaþã. Mulþi dintre concurenþii lui doreau sã-l distrugã. Dar cel mai rãu lucru erau hoþiile. ultima îmbrãþiºare bãtrânului.fie acolo. Într-o zi. i-a telefonat: . Acolo.. Ce nu fãcea el. Un patron. Maºina dãdea alarmã. despre Harap-Alb. Dar nu putea pleca. în mijlocul tuturor. începând de dimineaþa aºteptând în bar ºi tot venind ºi întrebând când va fi gata camionul. au ocolit sistemul ºi au scos-o de pe teren. Mereu nervozitate. Când Gabi venea dimineaþa la lucru gãsea cã în unele tiruri. multe altele. s-a adresat poliþiei. Zilele treceau cu durerea în suflet. dar Gabi nu a plecat. dar totul în zãdar.... A gãsit camioneta lui în alt orãºel. dar hoþii erau ºi ei specialiºti. maºini nu mai erau magnitofoanele. care luptau pentru binele ºi libertatea norodului ºi multe. ºi se zbãtea neºtiind ce sã facã. ªi-a mai luat – 106 – . ºi iarna ºi vara stãruindu-se sã prindã hoþii. unde sã se îndrepte. urgenþã. Aici.. grabã. Gabi a anunþat în ziare. în altã þarã. Au trecut apoi mulþi ani pânã Gabi a ajuns la mormântul tatãlui sãu.. Cumpãraþi-vã niºte câini buni ºi o sã scãpaþi de hoþi. cãci trebuia sã cumpere ºi sã restituie lucrurile furate. aparatele de radio ºi alte obiecte de care el rãspundea.

care nu crezuse în el. VII Doris a nãscut o fetiþã Lenuþa. Sãrmanul tatã s-a dus demult ºi nu a ajuns sã-ºi vadã feciorul care a învins toate greutãþile ºi a reuºit sã-ºi facã o viaþã mai bunã ºi sã fie un om vãzut ºi respectat. care i-a plãcut. Chipurile celor dragi îi apãreau în faþa ochilor ºi uneori lacrimi grele îi brãzdau obrazul. sã se ducã la minã la lucru. Îl durea inima. dar ei erau bucuroºi cãci erau legate de noua fiinþã. O numise aºa la dorinþa lui Gabi în numele mamei sale. ziua ca un mieluº. vãzând cum creºtea fetiþa zdravãnã. sfãtuindu-i sã-ºi schimbe viaþa grea din munþi. L-a costat cãþeluºul 1000 de dolari. În familie era o mare bucurie. totul se liniºtise. Dar dorul dupã plaiul lui. sã rãmânã acasã cu ei. sãlbatici. Era al casei. mai devotat decât un om. cãci trecuse ºi el prin toate nevoile ei. De atunci el nu a mai avut probleme cu hoþii. Îi ajuta pe toþi. dupã vechiul obicei din munþi. Viaþa a devenit normalã. Nu mai avea nici o problemã cu spargerile. Se ivise noi probleme. misterioºi îl muncea mereu. trimiþându-le dolari ºi alte daruri. aducând bucurie lor ºi bãtrânilor bunei. Lupuºorul a crescut ºi a devenit al patrulea membru al familiei Buju. pe care o numise Ileana. bãtrânii. dar acum nu l-ar fi vândut nici cu 30000 de dolari. gândindu-se la viaþa lor. rugându-l sã nu plece de acasã. sãnãtoasã. se cãzneau sã trãiascã mai omeneºte în acele timpuri grele ale comuniºtilor care fãceau tot mai multe jertfe. în Borºa. face treburile – 107 – . care era departe de acest pãmânt ºi nu putea sã se bucure de nepoþica sa. sora ºi fratele. κi amintea cu duioºie de mama ºi de tatãl sãu. frumoºi. Câinile lup era un prieten. care acolo. noaptea nimeni nu ar fi intrat în ogradã. care nu mai era în viaþã. în faþa ochilor îi apãrea mama. dupã munþii cei înalþi.un cãþelus-lup. Gabi uneori cãdea pe gânduri. când mezinul are datoria sã-i îngrijeascã la bãtrâneþe ºi sã le închidã ochii. Ce face mama Ileana? S-a sculat de dimineaþã.

Familia lui Gabi Buju Mama. Ileana Buju – 108 – .

Mara-Mu Casa lui Gabi Buju Canada – 109 – .G a b i .I l e a n a .P e t r e aB u j u Borsa.

pe strada Luceafãrului nr 25.. nu vrea ca ea sã fie sãracã. mulge vãcuþa. Unde e dreptatea ta. ªi-au venit comuniºtii ºi în România. prea mult suferise.. singurã. sã munceascã greu cum a muncit el. al lui Ceauºescu. a bãut lapte ºi a mâncat o bucãþicã de colac fãcut cu mâna ei. demult e îngropat în pãmântul rece la cimitirul Rotundu.gospodãriei. România Mare? Azi e ciopârþitã. începând de la trei aniºori. El nu doreºte ca fiica lui. se gãteºte sã ducã vaca în munþi. Nu l-a condus în ultimul drum împreunã cu mama sa... singuricã. el vrea ca fiica lui sã fie asiguratã. Doamne? Cã n-a pus mâna pe pãmânt strãin. acolo jos. cu pãrul deja însurit. Nu vrea ca ea sã fie robul muncii aºa cum a fost el înainte de a veni în aceastã þarã atât de visatã. sã aibã un cont la bancã. De ce l-a luat soarta aºa devreme. în vârf de munþi. l-au împuºcat pe Antonescu. cu sora. Ce se gândeºte mama acum? se întreabã Gabi.. nici acum nelãsându-l în pace. rãscroitã tot de ei. a vrut sã-l întoarcã pe acel care a fost furat în 1940. când doi cãlãi ºi-au strâns mâinile ºi au împãrþit Europa ducând multe popoare în robie.. Nu. de ce mor oamenii aºa de tineri? Nici pânã la sfârºitul vieþii lui. fratele ºi celelalte neamuri. nu mai e Basarabia. mai ales noaptea.. sã fie fericitã. nimeni nu-ºi mai aduce aminte de ele. Dar þara sa. întrebând: dar ce e asta? Unde te duci. l-au alungat pe rege. Bãtrânul nu mai este. Dar venea ziua ºi trebuia sã lucreze. dar ce putea face el? Dacã ar fi venit. rãmasã dupã moartea tatãlui sãu. L-au înmormântat fãrã el. dacã prin cãsuþa lor ar fi zburdat Lenuþa. Cum s-ar fi bucurat bãtrânii. Prea multã urã i-a adus regimul acela înfiorãtor. nu avea încã cetãþenie. Doamne? De ce nu ajuþi poporul românesc? De ce l-ai pedepsit aºa de crunt? Cu ce a greºit el. care pânã la urmã a fost – 110 – . O vede în faþa ochilor. micuþa Lenuþa. singurã în casa cândva plinã de copii. unde munca e preþuitã. a adus o gãleatã de apã de la izvorul de alãturi. nu mai e o bucatã din Dobrogea. nu mai e Bucovina. ponegrindu-l zeci de ani. Gabi nu a putut sã vie. bunicã? ce animal e ãsta? ºi multe altele ce întreabã copii. a fost iarãºi o durere pentru mama Ileana. nu putea ieºi din Canada. furate de ruºi. Gândurile nu-i dãdeau pace lui Gabi.. de râsete. sã trãiascã în mizerie. de þipete în timpul joacei lor. ar fi suferit din nou acele chinuri prin care a trecut atunci demult. departe de cãsuþa lui. sã aibã o soartã ca a lui. un om fãrã minte care îºi exploata propriul popor. sã nu fie torturatã. de acele þinuturi româneºti. Prea fusese el umilit acolo. l-ar fi bãgat iar la dubã comuniºtii. când cresc ºi în fiecare zi întâlnesc ceva nou în viaþa lor.

facem totul pentru viitorul fiicei noastre. care-i þinea în furci pe cetãþenii sãi. apoi a trecut la magazin ca menager. Primul român întâlnit de Gabi în Sudbury a fost un bãtrânel de vreo 60 de ani. Gabi ºi Doris au fãcut acest lucru. Mai erau ºi alþi români aici.. va ajunge într-o þarã capitalistã ºi. Aici. pentru toate relele. Eu aº vrea sã fie o avocatã bunã. Mulþi dintre pensionari erau nevoiþi sã lucreze în continuare ca sã poatã trãi mai bine. Gabi se bucura nespus ºi era foarte mândru. va avea ceva la bãtrâneþe. Ei puneau pe contul Lenuþei în fiecare an câte 10000 de dolari. Fiecare venise încoace cum a reuºit sã scape. Dacã nu va dori sã studieze. aici lucrul îi plãcea mai mult ºi avea ºi timp liber pentru fetiþã. dragã. cãci legile erau aspre ºi drepturile omului comuniºti le încãlcau în picioare. cãpãtase profesia de funcþionar social (social Worker). nu va rãmâne cu pensia mizerabilã pe care o câºtigai sub conducerea comunistã. atunci Ileana ar fi primit 200000 de dolari. Prima oarã când a – 111 – . sã treacã graniþa. care fugiserã de regimul comunist din þarã. Bãtrânul era trecut prin multe. Doris lucra la magazinul unde mama ei era menagerã. Terminase ºcoala publicã de 13 clase. cu procuratura ºi judecãtoria.. nu se însurase niciodatã. Ca funcþionar social trebuia sã aibã grijã de copii rãmaºi pe drumuri. dacã se va stãrui. Avea o mare responsabilitate. în Canada. care se ocupau cu plasarea copiilor în internate sau la pãrinþii adoptivi. guvernul îi va elibera jumãtate din aceastã sumã. noi lucrãm. care-i vor asigura învãþãtura de patru ani la universitate. când se plimbau pe strãzi sau ieºeau undeva împreunã ºi toþi o admirau. Lucrase vreo trei ani pânã la naºterea Lenuþei. Doris dupã naºtere se fãcuse ºi mai tânãrã ºi mai frumoasã.pedepsit de Dumnezeu ºi pentru religia interzisã ºi pentru bisericile distruse. era o lege specialã pentru copii nou nãscuþi. Avea un frate la Sibiu ºi niºte surori în Basarabia. mulþi nimereau în puºcãrie. Vladimir Spânu era celibatar. unde munca era mai liniºtitã ºi fãrã mare responsabilitate. Acum lucra în magazin. poate era bolnav. apoi doi ani de colegiu ºi 4 ani de universitate la Sudbury. Dacã pãrinþii depuneau 30000 de dolari la guvernul federal pe timp de 18 ani pânã la majoratul fetiþei. Dar aceastã depunere trebuia sã fie fãcutã numai într-o sãptãmânã dupã naºterea copilului. pentru Ileana. Un lucru greu de înfãptuit. Gabi se bucura cã are cu cine vorbi româneºte. în Sudbury. era legatã cu organele de stat. Fiecare fugea cu speranþa cã va reuºi sã treacã graniþa. sau lãsaþi în voia soartei de pãrinþii beþivani sau narcomani. .Doris. Când se uita la ea. sperând ca ea sã fie avocatã. cãci avocatura este o specialitate nobilã.

la suflet. care înfãþiºa un militar român. uneori îi rãspundea: . sau schimba vorba. spunea el. . ca sã stingã bicsul de la þigarã. . Eu sunt tot din neamul Timiº.. o picturã mare. în uniformã militarã. dar îmi dai înapoi 15. cu un pas înapoi.Dacã suntem neamuri. cu pãrul bine albit. Eram atunci ofiþer de jandarmi. am plecat cu el peste graniþã. atunci bãtrânul tãcea. Când l-au alungat ruºii din þarã. Bãtrânul tãcea. frumos. când minte. altãdatã se înfuria. îþi voi lãsa prin testament totul. Ehe! Dacã ai ºti câte crime ºi jafuri au fãcut sovieticii acolo? ªi azi oamenii nu pot uita. care nu discuta cu tine. venea uneori sã asculte istorii din viaþa regelui.. ºi casa. ºi niºte bani cã de. spunea bãtrânul Vic. nu se îmbrãca curat. uneori era bun la vorbã.Îþi dau pe o sãptãmânã. dta trebuie sã mã ajuþi sã mã ridic ºi eu. cãutând scrumiera. cafea ºi unde mai veneau ºi cei ce mã cunoºteau sã mai stãm la taifas. Neamurile mele din România ºi Basarabia nu prea vor sã ºtie de mine. tot nepot îmi eºti.. .Pãi. pãzindul la o ceremonie. nu mai era ofiþerul ãla care stãtea lângã rege.. A venit în Canada. alteori nu..venit în casa bãtrânului. Gabi se deprinse cu el.. ªi-a cumpãrat o casã. Gabi credea uneori. carei ºedea foarte bine. . Era un om ciudat. pepsi. poate chiar suntem rude îndepãrtate.Tu eºti nepotul meu. povestea bãtrânul lui Gabi. . Dar trebuie sã mã ajuþi. a deschis o benzinãrie cu douã pompe ºi trãia tot economisind banii pentru bãtrâneþea de care nu scapã nimeni. unde veneau copii sã joace. . În bodegã avea ºi o masã cu biliard. Îmi scriu rar de tot. îi spunea lui Gabi. Odatã Gabi i-a cerut cu împrumut 10 dolari. Gabi nu ºtia când spune adevãrul. parcã îl muºca strechea. în garda de pazã regalã.Dar de ce l-au alungat. doar îmi eºti nepot. Mic de staturã. cu þigãri. Eram la slujbã la el. . nu-i prea doare dupã mine. înalt..E regele Mihai.. tânãr.Lasã cã nu te voi obijdui. aveam un mic restaurant cu mâncãri reci. Gabi a vãzut un portret. în toatã România era armata sovieticã. . trãia de azi pe mâine. nu-þi rãspundea la vorbã. Era foarte zgârcit. povestea la toþi cã e nepotul lui.. el ºtia multe ºi putea – 112 – . devenea tãcut.Tu trebuie sã mã ajuþi. ºi restaurantul. s-a aranjat aici la o minã ºi a lucrat pânã la pensie. ochi mici ºi zbârcituri împrejurul lor. i-a spus Vladimir Spânu. întreba Gabi. cãci sunt bãtrân ºi n-am pe nimeni.Locuiam în casa pe Lorne street. ºi avea decoraþii la piept.. Vecinii îl numeau nebunul Vic (Crazy Vic). El se mândrea cu Gabi. le dãdea cu 25 cenþi ora..

dar nu umbla iarna cu ea. dar Gabi era singur la lucru ºi nu a putut pleca la el. Gabi pierdea mult timp cu el ºi nãdãjduia cã-l va face moºtenitor cum îi fãgãduise. A murit în 1989.Mãi Gabi. dar apoi i-a zis: . cãci bãtrânul nu mai ieºea din spital. primea banii de la chiriaºi. rãspundea el. L-a rugat pe Gabi sã-l ajute s-o termine. aºa cã nu avea nici un rost sã se mute la el. Vic nu-i plãtea nici benzina. sã plãteascã numai ce îi spunea el. . sã te ajute. Peste un timp se îmbolnãvise grav ºi îl chemã sã-l roage sã se uite dupã restaurantul lui. Era prea zgârcit ca sã facã acest lucru. Gabi mai supraveghea ºi casa lui. la spitalul central. vin-o la mine sã trãieºti! cerându-i 600 de dolari pe lunã.Gabi. Dar Gabi stãtea la socru sãu pe gratis. îi vopsea. Bãtrânul Vic avea la bancã 400000 de dolari canadieni. Avea cheile. Gabi îl ajuta. lucrãtorii l-au pãrãsit. adã-þi o nepoatã sau altã rudã din România sã se uite dupã tine. Alexandru Titoc. cãci se certase cu ei. Când s-a pornit sã facã acoperiºul. Îl ajuta ºi el cu ce putea. În iarna urmãtoare s-a îmbolnãvit. Apoi i-au sunat de la spital cã Vic a murit. îi depunea la bancã pe numele lui Vic. era bolnav. cãci începuse ploile ºi se distrugea totul pânã jos. sã nu-i spargã cineva geamurile.Nu pot. Stãtea la spital. Lãsându-l cu casa neterminatã. cãci comuniºtii români cer 25000 de dolari ca sã-i dea drumul cuiva de acolo. sã-i cumpere ba pâine. se îngrijea de toate.Dragã Vic. Îi plãtea pentru mâncare. doar îmi eºti neam. pe care din când în când le închiria dacã gãsea clienþi. Au gãsit o murdãrie de s- – 113 – . ba altceva. sã nu-l fure. îi mai fãcea unele reparaþii mãrunte ºi alte servicii. te las în casã cu 300 de dolari. nu se gândea cã moartea e alãturi ºi banii nu au nici un rost. considerând cã ei îi luase prea mult. la etajul doi avea douã apartamente.povesti ore întregi. . Casa lui Vladimir Spânu avea douã nivele. Îi fãcuse un document ca Gabi sã poate lua singur banii ca sã-i plãteascã serviciile comunale. Lui Gabi îi era milã de el. dar lui Gabi îi era ruºine sã spunã cã face ºi alte cheltuieli. Vic s-a apucat în 1984 sã mai facã un etaj cu încã douã apartamente. Dupã înmormântare s-a dus cu un prieten român. când mai rupea niþel timp. Îi spunea: . Cu o sãptãmânã înainte bãtrânul i-a sunat la atelier. tu mã ajuþi. La cimitir a semnat un cec de 16000 de dolari pentru o cruce mare de piatrã pe mormântul lui Vic. sã facã ordine în casa lui Vic ºi la restaurant. Avea bãtrânul Vic ºi maºinã. pierdea timpul cu el. Îl suna la telefon sã-l ajute. Gabi i-a fãcut înmormântarea din banii sãi. Gabi îl ajuta.

. s-au luat de la bancã cei 400000 de dolari. Cãmãruþa era plinã de fotografii pornografice. care se va ocupa de asta. eu am avocatul meu. Aºa sunt legile în Canada. Avocatul lui Gabi i-a spus: . Vãzând toate astea. O lunã întreagã au cãutat ºi au gãsit un testament. El îi va ajuta ºi vor împãrþi banii. îi spunea Gabi lui Alexandru.. Aveam dreptul. Aºa s-a pierdut moºtenirea lui Vic. Gabi a reparat casa lui Vic. cu pãrere de rãu. Dupã 6 luni guvernul din Ontario a luat toatã moºtenirea. Casa l-a costat 135000 de dolari.. nu-þi bãga nasul în treburile noastre. unde era o mizerie straºnicã... Gabi nu ºtia legile din Canada. fiindcã era prea zgârcitã ºi a pierdut totul. Gabi a scris în România rudelor lui Vic. Nimeni nu a câºtigat moºtenirea. toþi ºtiau cã el e nepotul lui ºi avea dreptul sã fie primul client la licitaþie. Nepoata lui Vic din România. Guvernul a scos casa lui Vic la licitaþie. statul a pus mâna pe toate. apoi a dat-o în chirie câºtigând ceva dolari.au speriat. doar aveam procura de la el. .De ce ai plãtit din banii lui Vic 16000 de dolari pentru cruce? Gabi le-a arãtat procura prin care era însãrcinat de bãtrân sã plãteascã în numele lui toate cheltuielile. împreunã cu regele Mihai. murdãrie peste tot. poþi câºtiga. de când plecase din România. dar nu puteþi primi moºtenirea. poate ele ar putea primi moºtenirea. Agenþia lui l-au întrebat pe Gabi: .Dnule Gabi.. o doctoriþã.. Bãtrânul avea hârtii multe chiar din 1948.. ar fi împãrþit moºtenirea între ei. Gabi a înþeles cã bãtrânului îi lipsea o doagã. Peste un timp avocatul bãtrânului i-a spus ºi i-a arãtat un testament în care era scris ca Vic îi lase lui tot ce îi fãgãduise. Gabi a cumpãrat casa lui Vic. Nici avocatul lui Vic nu poate primi nimic cãci data testamentului lui e mai veche decât pe al d-tale. Dacã ai doi martori. Doris n-a dorit sã trãiascã în ea ºi Gabi a vândut-o cu 159000 de – 114 – . statuete de femei goale din plastic.Dacã ºtiam cã statul va lua totul. Vic dormise în ultimul timp într-o cãmãruþã în spatele restaurantului. Damigene de vin. Doctorii i-au spus cã ficatul lui Vic era ars de bãuturã. Împreunã cu Alexandru au cãutat prin casa lui Vic acel testament pe numele lui Gabi. n-a acceptat ca Gabi sã împartã cu ea moºtenirea. Dar o nepoatã i-a rãspuns: Dta nu eºti nepotul lui Vic. din cauza zgârceniei lui ºi a neamurilor din România. i-aº fi fãcut un monument de aur. cerând cheile de la casa lui Vic. altfel gãsea uºor doi martori. cãci testamentul nu a fost fãcut la notar. Dacã l-ar fi ascultat pe Gabi.

sã facã o casã frumoasã de cinci sute de mii de dolari. Aducea un oarecare profit. Iorga nr. Ziua se ducea la atelier. rãsfoindu-l. Dar nici nu era nevoie. Gabi se mai potolise. Apel primit la redacþie din partea AVCR-VRAR. la altul se stricase puntea din spate ºi era mult de lucru. cu rugãmintea de a fi ajutaþi de a înfiinþa un muzeu al represiilor regimului comunist sovietic în oraºul Chiºinãu. „Clipa”. . tel. Gabi avea pierderi. iar chiriaºii au azi mai mari drepturi decât noi. în Basarabia româneascã.1944. izbãvindu-se de griji. Gabi. L-a citit odatã. Casa au construit-o fãrã sã ia un cent de la bancã. VIII Gabi stãtea pe scaun lângã biroul sãu ºi citea ziarele aduse de poºtaº dimineaþa. care favoriza chiriaºii ºi afacerea a devenit nerentabilã. casa asta nu aduce profit. O viaþã mai normalã. îl ºtiuse pe Vic ºi se temea de casa lui. nu mai lucra ca înainte. str. liniºtitã. la unul trebuia schimbat radiatorul. – 115 – . dar apãruse o lege nouã. Acum erau stãpâni. pentru care se cheltuiau din nou bani. care trebuiau reparate. Moldova. apoi a doua oarã. Gabi a vândut casa asta ºi a început sã construiascã o casã pentru familia sa. Au început-o în aprilie ºi au terminat-o în ºapte luni cu nervi ºi supãrãri. aveau casa lor ºi viaþa a luat un alt curs. 8 Chiºinãu . Era un apel din R. El citea ziarul românesc. Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ºi Armatei Române din Republica Moldova. mai exact din Basarabia. ºi.dolari. Slãbise mult ºi Doris se enerva din cauza asta. Doris nu vroia sã se mute în ea.Vinde-o. Cu banii proprii ºi cei luaþi din contul atelierului au reuºit s-o termine. Erau ani când nu se gãseau chiriaºi. ocupatã de sovietici în 1940. Gabi dormea câteva ore pe zi. îi zicea Doris. Chiºinãu. trãia pentru sine ºi familia sa. soacra lea dat 60000 de dolari. AVCR-VRAR se adreseazã dvs. de la Chiºinãu. atenþia i-a fost atrasã de un anunþ. Unii chiriaºi lãsau în urma lor distrugeri destul de însemnate. visurile lui se împlinise acum. stãruindu-se s-o facã cât mai repede. În atelier erau douã camioane la reparaþie.: 751476 CÃTRE ROMÂNII DE PRETUTINDENI DRAGI ROMÂNI.

Ultima oarã au fost la Mara-Mu cu toþii. cãci aici nu mai poþi rezista. Ce mai face mama Ileana? N-am vãzut-o de doi ani.18 Tel: 751476 Gabi a pus ziarul pe masã ºi gândurile i s-au îndreptat spre MaraMu. E greu de la început ca ºi oriunde. un adevãr pentru noile generaþii care trebuie sã ºtie adevãrul ascuns cu atâta grijã de cozile de topor ºi de veneticii sosiþi pe pãmânturile noastre. Oare puþini viseazã aºa ceva în copilãrie. unii aruncaþi în închisori ºi lagãre de exterminare.Ce sã spun? vorbea Gabi. aducând pe oameni la disperare ºi sãrãcie. sã mai asculte ce povesteºte unul ºi altul.. La putere sunt aceiaºi comuniºti. trebuie sã fii cinstit. Trebuie s-o înveþi ºi s-o ºtii.Gabi. ajutaþi-ne! Cu stimã ºi speranþã Preºedintele AVRC-VRAR Vadim Pirogan 12 septembrie 2001 Chiºinãu. pânã mai cunoºti oamenii ºi limba. . ia mai spune cum trãiesc acolo oamenii? l-a întrebat moº Petrea. acest muzeu va fi ca o rezistenþã a românilor din Basarabia împotriva duºmanilor noºtri. dar ºi despre nevoile pe care le au cu toþii. cãci doreau sã se vadã. 32/2. Mai greu e pentru acei ce nu cunosc limba englezã. cu Doris ºi fetiþa Ileana. leneºii nu au trecere. Lui Doris i-au plãcut munþii Borºei. sã ne rusifice. distrug ºi vând totul. sã ne lipseascã de istoria românilor. Sute de mii de români au fost alungaþi de pe pãmântul Basarabiei. Ion Pelivan.Acest muzeu va fi muzeul tragicelor amintiri ale românilor din Basarabia. Români de acelaºi sânge ºi lege. – 116 – . Azi. Vroiau sã mai afle veºti despre Canada. se uita mereu la muntele Pietrosul. pânã la maturitate. Acolo chiulangii. numai cã acum se numesc „democraþi”. alþii deportaþi la Nordul Siberiei reci. care vor sã ne alunge de pe pãmântul nostru. când visurile se risipesc ca niºte clãbuci de sãpun? Azi mulþi români se strãduiesc sã ajungã acolo. A fost o mare bucurie pentru toþi. o demascare a minciunii. despre acea þarã unde Gabi reuºise cu afacerile ºi devenise un om înstãrit. ªi în loc sã facã ceva bun în þarã. sã stea împreunã. de unde puþini s-au mai întors acasã. Cândva ei râdeau de visurile lui de a pãrãsi þara ºi a ajunge în alte locuri spre a deveni bogat ºi fericit. sã înceapã o viaþã nouã. 2051 Str. Dacã vrei sã ai ceva. despre bucuriile fiecãruia. Acest muzeu va fi un învãþãmânt. . când veneticii vor sã ne distrugã limba românã.. ap. Acolo trebuie sã lucrezi ºi. ca sã te stimeze oamenii. mult. Apoi te deprinzi.

Ea era deprinsã cu toate comoditãþile din Sudbury ºi îi era greu sã se acomodeze aici. A luat din nou ziarul „Clipa” ºi a recitit din nou anunþul.. Basarabia? ªtia din istorie cã acest pãmânt a fost ocupat de ruºi în 1940. avea vreo 10 ari de pãmânt. Dar toate neajunsurile au apãrut pe urmã.. El mergea pe la neamuri. un bucovinean din Cernãuþi refugiat în Mara-Mu. ªi nu el era vinovatul.. din munþii Borºei. sã vorbeascã cu toþi. Ba mai mult. Gabi stãtea la birou.. aºteptând ca mecanicii sã termine lucrul ºi sã se ducã ºi el acasã. cãci ºtiau de informatori ºi trãdãtori care pentru o ciorbã îºi – 117 – . rusul care amãgise o lume întreagã cu recordurile lui. se gãseau din acei ce ciuleau urechile ºi îi denunþau pe cei care îºi mai aminteau cu durere de România-Mare. lucrãtorii educaþi de comuniºti fãceau ºi greºeli ºi mai lucrau prost. când cineva vorbea despre aceste provincii româneºti. care supraveghea lucrãrile ºi fãcea toate schimbãrile necesare. cã aºa au fost învãþaþi o viaþã întreagã sã facã lucrul de mântuialã. Dar ca întotdeauna. I-au plãcut ºi oamenii de aici. Se gãseau din cei fugiþi de acolo.unde plecase sã câºtige porumb pentru gospodãrie. Casa se construia cu ajutorul surorei sale Ileana.care se înãlþa în ceaþã spre ceruri. Casa era frumoasã. cãci românul nostru nu poate trãi fãrã sã punã o ceapã. Gabi cumpãrase pentru ea un abecedar ºi se stãruia s-o înveþe sã vorbeascã româneºte. trecea din braþe în braþe. fiecare dorea s-o mângâie. Oare nu ei îi vânau pe sãrmanii basarabeni ºi bucovineni ºi-i aduceau la post sã fie predaþi în þara „fericirii”. Atunci. urmãrit de poliþie.. era bucuros sã-i vadã. dupã metoda lui Stahanov.. era interzis sã spui adevãrul despre raptul Basarabiei ºi Bucovinei. care dorea sã înveþe sã conducã tractorul.. dar prietenul lui. κi aducea aminte cum fugise de acolo. când el a venit prima oarã dupã atâþia ani de despãrþire. îºi aminteau de anii copilãriei ºi tinereþii. s-o dezmierde. parcã nu erau româneºti. când meºterii îºi luase banii.. trãise doar în România pânã a fugit în Canada ºi le ºtia nãravurile. povestind câte ceva de li se ridica pãrul mãciucã oamenilor despre pãmântul veºnic îngheþat care se numea Siberia ºi unde au fost duºi mulþi din ei. Petru. castraveþi sau fasole.. Râdeau cum Gabi rãsturnase tractorul la Cernavodã. Lenuþa. asta le spunea în tainã profesorul de istorie. care o primeau cu sufletul deschis peste tot unde pãºea pragul. În Borºa se oprise în casa lui construitã cu câþiva ani în urmã. mare. El respira cu nesaþ aerul plaiului sãu ºi uneori umbre de regret îi încreþeau fruntea. când învãþa el. cum îi pupau la fund pe sovietici ºi tremurau în faþa lor. de nãzbâtiile lor. Fetiþa. Întâlnindu-se cu prietenii. Cine erau comuniºtii. de unde fugeau mulþi cu riscul vieþii. care vorbeau numai în patru ochi. un usturoi. Gabi ºtia prea bine.

stând la birou. când comuniºtii au devenit „democraþi” ºi furã de rup. Gabi scãpase de acei criminali ca prin urechile acului ºi reuºise sã ajungã într-o þarã liberã. þara fagului. aºa cum fusese ea întreagã cândva. cum o numeau cei din munþi. mai bine zis conducãtorii. îºi iubea þara sa România. în adâncul sufletului sãu.. Din Canada el îºi ajuta neamurile. cerºesc ajutoare. fratele lui Gavrilã. de parcã le-ar fi trãit ieri. înconjurate de acei comuniºti. spunea moº Petrea. tatãl lui Gabi. Poporul ar vrea.. pânã i-a ridicat pe toþi. dacã ar fi la putere.. . Oare puþini îºi fac de cap. Apoi a dãruit-o surorei sale iubite. mai ales acum. Mamei Ileana ia dãruit haine ºi bani. care sã-i þinã în frâu. aºa-i nãravul – 118 – . Când a venit la Bucureºti prima oarã. . îºi amintea de multe lucruri din viaþa lui. rãspundea Gabi. κi amintea de bãtãile la securitate.Nu cred cã poporul. Acum.De ce ne trebuie nouã rege? Avem republicã. sã se cãpãtuiascã cu ceva.. ar dori sã aibã un rege. spunea el lui moº Petrea ºi altora acolo în Borºa. dar cine se uitã la popor? Mai ales la poporul nostru care nu-i unit ºi nici nu va fi. sã aibã ºi ea o bucurie în viaþã.Numai regele ar putea face ceva bun în România. . Se uita la anunþul din ziar. ce o sã facã ele. fãrã comuniºti. Dar mama Ileana nu vroia sã-ºi pãrãseascã munþii. dar regele e bãtrân. sã mai trãiascã ºi pentru ea. ca sã trãiascã ºi ea mai uºor. unde omul era preþuit la justa lui valoare. Lui Petrea i-a cumpãrat un tractor sã umble prin munþi.Regele nu va fi înconjurat de atâþia lingãi.Bine. dar nu au banii necesari. de chinurile prin care trecuse ºi pentru ce. la apelul unor oameni care vor sã facã ceva pentru pãmântul lor. rãspundea moº Petrea. iar ei vin la putere ºi îºi fac de cap. când l-au adus pe Carol cel loial.. Nu are bãieþi. avem parlament. condusã de rege. care se gândesc numai sã se pricopseascã. Sãrmana Basarabie ºi Bucovinã! Veselã grãdinã. ea nu putea trãi fãrã ei. cã anii se duc ºi vine bãtrâneþea. . care strâng banii pentru ei. Noi îi votãm. mama ºi sora sa. care nu ajung unde trebuie? Gabi. care ºtiu sã facã totul pentru ei? .Poate ar fi bine sã aducem un nou prinþ din Germania sau din altã þarã. miniºtri. . Cã voia sã fie liber. sã mai lase munca cea grea din munþi. cãci toatã viaþa ei a muncit din greu. numai fete.trãdau neamul la securitate. A rugat-o pe mama sã treacã cu traiul în casa lui din Rotundu. Aºa cum a fost în timpurile vechi... sã-ºi aducã sie ºi oamenilor lemne ºi producte ºi sã mai câºtige un ban. ºi-a cumpãrat o „Dacie” nouã ºi a venit cu ea la Borºa.. Cine o sã-i ajute? Cine o sã-i creadã? Poate sunt niºte afaceriºti.

se juca cu Lenuþa. o cam rãsfãþau ºi el ºi Doris. când Gabi mai avea timp. peste tot republici democrate sau cu demagogi la conducere. a lucrat Steeve ieri pânã seara târziu. se urcã în camioneta sa ºi dãdu drumul motorului.Ai venit azi mai devreme. în curte în paza lui. trebuie reglat diferenþialul. S-au aºezat la masã. Opri maºina lângã casa sa.. foarte vioaie. replica moºul. îi exploateazã. .Aºa-i. Gabi se gândea mereu la acel anunþ din Basarabia. . Gabi o iubea mult. cãci în cursul anilor cãpãtase o mare experienþã. . Devenise ca un membru al familiei Buju. . Prindea totul din zbor.Azi am citit un anunþ în „Clipa” . . nimeni nu le mai fãcea neplãceri.. care a vãzut camioneta ºi ºtia cã a venit stãpânul.Eu mã duc acasã. acolo oamenii se aflã sub comuniºtii ruºi care îºi bat joc de ei. un anunþ din Basarabia româneascã. cãci aveau douã. Totuºi. Noaptea nu intra nimeni în curte. Lupu. în jurul regelui nu ar fi atâþia lingãi ºi hoþi. eu ºtiu ce înseamnã sãrãcia. – 119 – . Ziua Lupu era blând ca un mieluþ. cãci intrase mecanicul Andrei.Am demontat agregatul. lãsau maºinile. Dupã asta ºi-a spãlat mâinile ºi a spus mecanicului: . unde din curte lãtra câinele lup. Lenuþa era o fetiþã plinuþã. Aº vrea sã-i ajut. el nu mai avea probleme. dar nu cred cã cineva în afarã de rege ar putea înlãtura corupþia care macinã România. aºa niciodatã nu vom strânge bani. Doris. Lenuþa s-a cãþãrat pe genunchii tatãlui ºi nu-i dãdea voie sã mãnânce. Afarã a început sã plouã. i-a spus Doris. E greu la ei. Ieºi din atelier. De când era Lupu. . Moscova se amestecã în toate.Tu i-ai ajuta pe toþi. Nici în alte þãri nu mai sunt regi.Vezi. Gabi s-a ridicat de la birou. Lucrul acesta îl fãcea mai des Gabi.Am avut mai puþin de lucru. Doris era la bucãtãrie. se mai ocupa de el. i-a spus ea. vrea sã-i distrugã pe românii de acolo. . S-a dus în atelier ºi a reglat diferenþialul. Gabi a pus maºina în faþa garajului ºi l-a mângâiat pe Lupu.lui. Lupu era un câine foarte cuminte ºi inteligent.Ce te gândeºti? l-a întrebat Doris. care fãcea din el tot ce vroia. îi rusificã. Vor sã facã acolo un muzeu românesc. .

. ca ei sã trãiascã mai bine.. Uite. existã ziua de mâine. viitorul. care suferã de sãrãcie. care ar face mai multe lucruri bune cã are din ce ºi cu cine. Acolo nu va fi niciodatã democraþie.. Deocamdatã el nu e luminat. fãrã educaþie ºi culturã nu se poate fãuri. E greu sã auzi glasul celor ce se aflã în lumea asta. Nu vor. cum au fost Ungaria ºi Polonia. Aºa a fost la ei întotdeauna. birocratã ºi reacþionarã. eu ºi familia mea. ci rãmâneam în România. cãci existã ele sau nu. a început sã scrie: Stimaþi români! Citind apelul din Lumea Liberã de la 30 noiembrie 2001. de el depinde totul. Nici Koenigsbergul. vã doresc succes ºi multã sãnãtate. care a fost a Cehoslovaciei.. Mã întorc la anunþul din ziar ºi vã felicit cu gândul nobil de a face un muzeu pentru cei chinuiþi de regimul totalitar comunist – 120 – . a încheiat Gabi. liberã. De aceea ele sunt la coada þãrilor care vau dat exemplu.. nici Bucovina. Istoria ºi adevãrul trebuie sã-l ºtie ºi sã le înveþe toþi. înþelegând cu greu de ce românul ºi România a ajuns la o aºa sãrãcie. într-o Românie Mare. Cehoslovacia ºi Þãrile Baltice etc. nici insulele Curile. nu este civilizaþie ºi progres. dar pãmânturile strãine nu le-au întors. au trecut 50 de ani de la rãzboi. sã aibã pe toatã viaþa imunitate? Numai în Rusia cea sãlbaticã. Nu sunt tare bogat. au demonstrat curaj ºi înþelepciune. capabilã. Unde ai vãzut conducãtori care au furat bine. nu înþeleg cum în 1989 puterea a rãmas în mâna aceloraºi conducãtori ºi în România ºi în Moldova. care nu mai vor sã se întoarcã acasã. Cine sunt eu? Un român. care lãcrimez de ce þara mea e atât de sãracã ºi lipsitã de drepturile omului faþã de alte þãri ºi alte naþiuni. E pãmânt de al nostru. Puterea în lumea civilizatã este în mâna poporului. nici Basarabia. nici Lvovul. care ar fi ajuns la o viaþã mai bunã. luând o foaie de hârtie. Poporul e condus de minciunã ºi cu forþa.. nimic nu au întors. sã nu înceapã viaþa de la zero cum am fãcut-o eu. Aºa sunt ei hrãpãreþi ºi agresivi. Gabi s-a aºezat la birou ºi. nu se uitã nici la poporul lor. Trebuie sã ajut Basarabia. cãci conducãtorii ei se gândesc numai sã acapareze pãmânt strãin. Aº dori sã vã vãd trãind omeneºte.Ei nu pot scãpa de venetici.. nici Ucraina Subcarpaticã.. cãci ei ºtiu cã în Rusia niciodatã nu va fi o viaþã bunã. Dacã regele Mihai nu ar fi fost alungat de sovietici ºi comuniºti. dar sunt asigurat. Poporul reprezintã bogãþia sau sãrãcia în þarã. Rusul e deprins cu biciul ºi zãhãrelul. nu e conºtient ºi îºi alege o conducere ostilã. dar totul depinde de cei ce vã conduc. azi nu v-aº fi scris din Canada.

.. Gabi îl ºtia pe Gheorghe Steþcu de mai mulþi ani. dacã KGBul controleazã corespondenþa Moldovei.Eu sunt Gaby Buju din Canada. aº vrea sã ºtiu de câþi bani aveþi nevoie.Vreau sã vorbesc cu Vadim Pirogan. îmi curgeau lacrimile. de construcþia atelierului.ºi sã vã ajute Dumnezeu ºi cei care gândesc ca mine. mã gândeam eu. Copii lor erau harnici ºi lucrau deja.. .Eu sunt la telefon. avea lucru permanent. Soþia îºi gãsise ºi ea de lucru. era cam rãu scrisã în româneºte. vreau sã vã ajut sã faceþi muzeul. inclusiv o sutã pentru mine. Gheorghe Steþcu s-a întâlnit cu Gabi prima oarã. Sã ºtiþi. Am citit scrisoarea cu atenþie. Gheorghe Steþcu trãia bine. om cu mare curaj. ºtia aceastã specialitate. i-am rãspuns. M-a mirat cã scrisoarea lui Gaby a mers o lunã întreagã pânã la mine. Unsprezece ani în urmã Gheorghe Steþcu se stabilise în Toronto. IX Într-o dimineaþã Gabi s-a trezit cu musafiri. . când în Canada era ºi este greu de a te aranja la lucru. cu toate cã au trecut 10 ani de la aºa zisã independenþã. credeam cã-mi scrie o femeie. dar am simþit cã-mi scrie un suflet de român cu inima mare. în Canada.. Gabi Buju vrea sã vã ajute cu cât voi putea. el a rãmas aºa cum a fost. ca refugiat. M-am hotãrât sã-i rãspund. Nu mai credeam în el. ªi încã ce musafiri? Au venit la el Gheorghe Steþcu ºi cu doi preoþi catolici. Cred cã sunteþi oameni serioºi. Nimic. Lucrase ºi el ca mecanic în România. am fost uimit. dar pe urmã mi-am dat seama. Gaby. Vã doresc un An Nou fericit! 6 decembrie 2001 Gabi Buju Am primit aceastã scrisoare de la acest român. care jertveºte 1000 de dolari? Poate glumeºte? Au trecut trei sãptãmâni. Nu mai puteam vorbi. plecând din þarã la o aºa vârstã de 40 de ani. Am primit un telefon de la bancã sã vin la ei. Poate s-a rãzgândit. cã poºta noastrã e legatã încã de Moscova ºi nu-i de mirare. Mi-a trimis 1100 de dolari. sosiþi din România pentru rezolvarea unor probleme cu biserica catolicã din Canada. Dar Gheorghe Steþcu s-a descurcat destul de bine. Cine e acest român. când acesta venise din România. Dupã vreo douã sãptãmâni Gaby mi-a sunat din Canada: . A mai trecut o sãptãmânã.. aºa eram de emoþionat. iubitor de neam. Vã trimit 1000 de dolari. Era ºi el din Borºa. aranjându-se ºi el la o întreprindere de reparaþii de tiruri. în ianuarie 2002. Acum copii erau mari ºi lucrau deja. ªi-a adus aici soþia cu doi copii încã ºcolari. se mira de succesul lui. de reuºita – 121 – .

restaurante. ªi nimeni nu vrea sã spunã nimic. Pleacã tot tineretul la lucru în alte þãri. de stat la cozi la magazine dupã douã picioruºe de gãinã.Poporul nostru s-a împãrþit ºi el în douã pãrþi. de ce a sãrãcit þara noastrã? Întreba Gabi. foºtii brigadieri. unde au murit mai mult de 1000 de tineri. care s-au fãcut democraþi.Pãi. din pãcate. scriu. Nu e bine. El era emoþionat de aceastã întâlnire ºi le punea mereu întrebãri ca sã-ºi astâmpere interesul cu noutãþile din þarã. poliþiºtii. luptã pentru a redresa situaþia. le povestesc adevãrul. Altã parte. care ºi înainte amãgeau oamenii.Cum trãiþi voi acolo. au vândut flota noastrã româneascã pe degeaba. Crime în þarã. muncitori. am crezut cu toþii cã dupã revoluþia din Decembrie.lui în aceastã þarã strãinã. majoritatea este din cei mulþi prostiþi de comuniºti. În Borºa nu-i de lucru. Undes banii nu ºtie nimeni.Bine. pãrãsite. . Cum s-a ajuns la o aºa mizerie? . dornic sã întâlneascã compatrioþi.. dar oamenii de ce tac? Oare nu le este deajuns 50 de ani de „viitor luminos”. unde s-a vãrsat atâta sânge. va fi bine în þara noastrã. Mai ales s-au bãgat la putere cei mai rãi. fac tot posibilul sã rãmânã în fotoliile – 122 – . a zis pãrintele Nãsui. ªtiind cã Gabi e din Borºa. celãlalt era preotul Onuþ Bilþ din Borºa. Tu ºtii.. a rãspuns preotul Onuþ.. Noi credeam cã vom scãpa de comuniºti. . cei ce lucrau în comerþ. azi la putere? întreba Gabi. Toþi dorim ca poporul nostru sã aibã o viaþã bunã.. Au ocupat posturi mari ºi domnesc peste þarã. care înþeleg ºi ºtiu tot ce se face în þarã. . Dar. preoþii fie catolici. au luat pe degeaba fabrici. cei cu posturi. ªi iatã acum Gheorghe Steþcu îi pãºise pragul cu încã doi oameni din þarã. tac ca pãmântul.. . se hotãrâse sã-l viziteze. la putere au venit tot acei comuniºti. au deschis baruri la fiecare colþ. trãdãtori. Iatã-i acum pe toþi patru stând în jurul unei mese în sufrageria casei lui Gabi. sã vorbeascã româneºte. preºedinþi de ceapeuri. Gheorghe Steþcu mai era ºi un credincios fidel bisericii catolice ºi un bun patriot român. Lasã casele.. securiºti vânduþi KGBului sovietic. familia. securiºtii ºi cei din armatã. minele sunt închise. furturi. Gheorghe Nãsui. Toþi s-au bucurat de aceastã întâlnire. cãci ºi Gabi era catolic. care trãiau pe spinarea altora. ne iubim þara ºi neamul.Trãim. Amândoi fuseserã invitaþi în Canada de o bisericã catolicã. Unii sunt acei. dragii mei? . nelegiuiri. cã destul a suferit ºi în rãzboi ºi dupã el. Au furat totul. cã noi. dragã Gabi. dar ei au rãmas peste tot. copiii ºi se duc. avem de toate azi. vorbesc oamenilor. mai ales Gabi. fie ortodoxi. hoteluri. Un preot era din Viºeul de sus. doar are oameni harnici. distruse. de a rãbda torturile ºi ameninþãrile foºtilor demnitari.Bine.

dar ce-i de fãcut? . ai dreptate. dacã toþi vor face la fel. cãci în bisericã le mai spun credincioºilor câte ceva. nu cred cã nu-s în stare sã – 123 – . Cei de la conducere fãgãduiesc cã mâine va fi mai bine ºi omul trãieºte cu speranþa ºi crede. împotriva acelor conducãtori care furã de rup pãmântul. în Canada. . ªi mai este ceva. Salariile sunt mici. Eu am neplãceri. ei au bani. se duc unde le plãtesc mai bine. toþi se nãpustesc asupra lui ºi-l fac de nimic. care au luptat pentru România Mare ºi au reuºit s-o facã.Nu-i adevãrat. . Îmi spun: „Ce te bagi. ªi ai mei din Borºa îmi scriu cã atunci când era cãlãul Nicu. . cu niºte preþuri de te ameþesc. Asta ºi doresc comuniºtii.Da. Toþi sunt legaþi unul cu altul ºi dacã cineva îl deranjeazã pe unul din ei. în magazine sunt de toate.Da. Oare poporul nostru nu meritã aceasta? a rãspuns Gabi. oamenii nu-ºi pot hrãni familiile. dragã Gabi. a urmat Onuþ. Eu credeam ºi chiar eram fericit gândind cã România a ieºit din impas ºi va avea o altã viaþã. i-a rãspuns Gabi. Intelectualitatea. Oare mie îmi trebuie mai mult ca altora? spunea Onuþ. .Trebuie sã luptãm împotriva acelor care îºi bat joc de popor. Împotriva corupþiei. poliþia ºi armata e în mâna lor. oamenii n-au de lucru.” ªi eu am familie ºi trebuie sã mã pãzesc. altfel gãsim noi ac de cojocul tãu. sunt periculoºi. Oare nu e deajuns cât ne-au jefuit ruºii sovietici atâþia ani? Au furat pânã ºi pompele de la sondele americane din Ploieºti. E o mizerie mare.Cum sã lupþi împotriva lor. grele vremuri am ajuns. . o viaþã bunã. ai uitat? zicea preotul Onuþ. Dar au venit „democraþii” ºi au stricat totul. Acum pleacã cei mai cãpoºi din þarã. le dau de toate ca sã-i apere. cã e indiferent faþã de tot ce se face în jurul lui ºi atât. . Bine.cele mai înalte de unde protejeazã pe cei ce au fost în partid. dar suntem foarte triºti când vedem tot ce se face acasã. dar sunt mereu ameninþat. dar noi? Noi ce avem? a strigat preotul Nãsui.Nu ºtiu. ca aici. era bine. dar ce poþi sã faci? Oare nu þii minte cum þi-au fãcut dosarul? Doar ai stat ºi tu prin puºcãrii. ªi cei proºti sunt mai mulþi ºi-i defãimeazã pe cei înþelepþi mai puþini. cu care lucrau împreunã. ei n-au nevoie de oameni cu cap. a continuat Gabi.Vezi. nu cred cã neamul nostru. a spus Gabi. . atunci nu mai ajungem noi niciodatã la o viaþã mai bunã. ne furã bogãþiile. dupã rãzboi. românii. Fiecare crede cã de el nu se va agãþa nimeni.Bine. poporul nostru e atât de îndobitocit. o parte a luat apã în gurã. ai nevoie de asta? De ce rãscoleºti sufletele oamenilor? Înceteazã.

Trebuie sã ne unim toþi ca unul. el. iar cei ce dosesc banii ºi înºealã statul. Bine. Nu poþi înºela pe nimeni. . Cum ai reuºit aºa ceva. luându-ºi – 124 – . Aici impozitele se duc pentru binele omului ºi eu ºtiu cât ºi ce unde se duce. tu un strãin aici ºi începând de la zero? a zis Onuþ. Totul e în mâinile lor ºi dacã te jeluieºti la cei de mai sus. nu devii bogat peste noapte. . care pot sã-þi facã numai rãu. s-au uitat înãuntru ºi au ieºit afarã.Trebuie sã facem ceva. amorþiþi. a zis Gabi. dar nimeni nu vrea sã aibã de a face cu cei ajunºi la putere.opreascã acest dezastru. cãci rãspunzi de toate cele rele ºi poþi rãmâne sãrac. Aici nu-i hoþie ca în România. a rãspuns Gabi. Aici e Canada. mare lucru ai reuºit sã faci. Aici nu existã birocraþie. plãteºti scump. Preoþii ascultau. cum e la voi. Când au vãzut atelierul. mãi Gabi. n-au nici o reuºitã. Au mulþi lingãi în jurul lor. Cum de ai reuºit. dragã Gabi. Preoþii ºi Steþcu au umblat peste tot. urcându-se în maºina lui Doris. .Muncã. Au rãmas profund impresionaþi de toate ce le povestea Gabi. ridicând un deget în sus. Dupã vreo douã-trei zile au luat drumul spre casã. dupã ce au rezolvat problemele bisericeºti pentru care veniserã în Canada.E adevãrat tot ce spui. care îºi bat joc de popor. sã le cerem socotealã actualilor guvernanþi pentru tot ce-au distrus. Dar cum? a întrebat Onuþ. care se ocupa cu hârtiile punându-le la punct. dacã nu îndeplineºti toate condiþiile. pentru toate. a rãspuns Nãsui. unde tirurile aºteptau la rând sã fie reparate. preoþii au rãmas profund miraþi. . toþi împreunã vom reuºi mãcar ceva. cã deja sunt aºteptat acolo. în România. boys! a exclamat Gabi. Gabi i-a condus la aeroport. ce-au furat. condusã de Gabi. dragã omule? . Beþivanii ºi hoþii nu au viitor. eu.Da. . în curte. .E ceva grozav.Oameni buni mai sunt. ªi el le-a explicat sistemul legilor din Canada. Nu e aºa ca la comuniºti. tot la ãºtia de jos se întorc jalbele ºi atunci îþi fac mizerie. mirându-se de perfecþiunea lor.Oricine poate face ce-am fãcut eu. Apoi s-au întors la biroul lui Gabi. Legea este lege ºi dacã o încalci. sã respecte legile statului ºi democraþia din Canada. numai trebuie sã lucreze cinstit. Oamenii îºi ºtiu drepturile sale garantate de constituþie. Aici e un sistem atât de bine pus la punct. nu trebuie sã umbli luni ºi sã dai mitã cum e la voi.Trebuie sã ne gândim. O afacere se deschide în douã zile. . tu. hai sã mâncãm ºi apoi sã mergem la atelierul meu. muncã asiduã ºi cinstitã. Oare nu au mai rãmas oameni cinstiþi în þara noastrã? a spus Gabi. cã se ºtie totul despre tine ºi treburile tale. sã-i trezim pe cei adormiþi. Au plecat cu toþii.

Nu ºtiu dacã am reuºit sã redau totul ce s-a petrecut cu dta. exprimându-ne recunoºtinþa faþã de ei. tineri care îºi iubeau neamul ºi pãmântul strãmoºesc. 1000 de dolari? Dta. Înainte de rãzboi erau alte generaþii de români – profesori. Ana Blandiana. El a rãmas acolo jos. nu ºi-au jelit viaþa.. Cu stima ºi dragoste Februarie 2002 Vadim Pirogan ÎNTÂLNIREA „Atunci. care primul ne-a susþinut. Ovidiu Creangã.rãmas bun. nici românesc ºi m-a mirat foarte mult gestul dtale. Mihai Vânãtoru. cu bucuriile ºi durerile sale pe acest pãmânt. am înþeles multe. Atunci mi-a venit gândul sã scriu aceastã istorie a vieþii dtale. Sunt mulþi oameni mai bogaþi. Nu pot sã nu-i alãtur aici pe toþi sã rãmânã pentru posterioritate. când justiþia nu reuºeºte sã fie – 125 – . n-ai trecut prin genocidul comunist. Dragã dle Gavrilã Buju. pentru sufletul românesc. neam ºi patrie. pãstrând noþiunile de cinste. Lidia Aºtefanei. Numele Dumitale ºi a lor va rãmâne pe veci în istoria muzeului ºi neamului nostru. cititã ºi sã rãmânã în sufletele oamenilor români.. dar suferã pentru tot pãmântul românesc. care îºi iubeºte nu numai Maramureºul sãu unde s-a nãscut. când am aflat istoria dtale. ea face sã fie scrisã. Stimate dle Gavrilã Buju! Când am primit banii de la dta. dreptate. Nicolae Iaºcinschi. adevãr. care nu-ºi uitã Patria oriunde ar trãi ºi ajutã din puþinul pe care îl au. Alexandru Budiºteanu. nici sovietic. dar am încercat. S-au mai gãsit oameni cu suflet mare: Sergiu Grossu din Paris. preoþi. care ai numai 43 de ani. de pãmântul strãmoºilor sãi. care se bat în piept cã sunt patrioþi. singur cu gândurile la þara sa. dar în realitate ei n-au nimic în suflet. Bineînþeles cã nu-i uºor sã scrii despre un om din scrisori. udat cu atâtea lacrimi ºi sânge pentru al apãra de duºmani. Romulus Rusan ºi alþii. Nicolae Dima. Mai târziu. acei care ne-au ajutat sã întemeiem acest muzeu al Neamului Nostru. ofiþeri . dar care nu i-a învins dorul de plaiurile Borºei. încã o datã îmi exprim admiraþia pentru patriotismul dtale. care i-a oferit o viaþã bunã. Mulþi au murit pe fronturi. Marcel Bouros. cãci nu s-au ascuns de la datorie. Avionul s-a ridicat în cer dispãrând dupã nori. Toma Istrati. învãþãtori. democraþie. am fost foarte emoþionat ºi mi-a venit gândul sã te întreb: De ce ne-ai dat aceºti bani. preotul Vergiliu ªtefanin. care au educat generaþii de tineri patrioþi.

Au nimerit încoace diferiþi oameni buni ºi rãi. umbla cu cele aduse de acasã. tãcutã. Aici. morcovi. Dupã ele o sã te gãseascã fãrã întârziere. sau zgomotul surd al aripilor vreunui cocoº de munte. În selihoz sunt multe femei. zi ºi noapte. al oamenilor izolaþi de lumea celor liberi. pantaloni vãtuiþi. Toatã aceastã îmbrãcãminte este de douã culori: dacã o mânecã este verde. Ceva mai la o parte. care îl face pe drumeþ sã tresarã. Chiar dacã ai fugi de aici în aceste veºminte. de trai ºi de suferinþe ale celor osândiþi. Aflându-te în acest ocean de pãdure. cã au avut noroc. pãzindu-i pe cei nenorociþi. Aºa cã sãrmanii osândiþi pot fi recunoscuþi foarte uºor dupã haine. Împrejur era o tãcere de mormânt – numai zãpada bãtãtoritã pe drucii ciopliþi. Dar aceastã tãcere este înºelãtoare. buºlaturi. memoria singurã poate fi o formã de justiþie”. unde îºi pot alina foamea fãrã de saþ cu sfeclã. când uneori fiert. Pãºeam pe drumul fãcut din copacii ciopliþi. În stânga ºi în dreapta drumului. vaci. Ei sunt înconjuraþi cu garduri înalte de sârmã ghimpatã. se înalþã turlele de lemn. ºi tineri ºi bãtrâni. unde santinelele. O bunã parte din ele se trudesc pe pãmânturile selihozului.o formã de memorie. în adâncul taigalei. cât cuprindeai cu vederea – numai taigaua fãrã sfârºit. Ele lucreazã la ferme. înfricoºându-l pe drumeþul care se încumetã sã apuce aceastã cale. Alãturi de drumul de bârne. scârþâia sub picioare. într-o fundãturã a taigalei. Le e feluritã ºi îmbrãcãmintea: cine e proaspãt venit. se aflã lagãrele ºi coloniile. îmbrãcate în cojoace sã nu îngheþe cu totul. îngrijind porci. Rareori se aude trosnetul vreunei crengi cãzute. te vor bate bine ºi te vor – 126 – . Mulþi cred cã-s fericiþi. este situat selihozul 14. când în stare crudã. cum þi se strecoarã fiorul fricii în aceastã liniºte fãrã de margini. atunci pieptul e alb la culoare. simþi cum taigaua te apasã. la o anumitã distanþã. cealaltã e albã. lucreazã oamenii cu gândul la pâine ºi libertate. misterioasã. fiindcã au cãzut sã munceascã în selihoz. Pentru iarnã li se dau din magazie haine vechi: pufoaice purtate. îºi fac serviciul cuvenit.. ascuns de ochii lumii. Te vor gãsi. departe nu ai ajunge. acela demult ºi-a uzat hainele ºi acum umbla în „uniforma” lagãrului. ºi tot atât de diferite lucruri fac. pe traseul Taiºet – Bratsk. gãini. Cine a gustat deja fericirea zonei interzise. locul de muncã. viþei. tristã. care ducea în adâncurile taigalei. Motto Memorialului Sighet A fost o iarnã grea în anul 1944. La kilometrul 14.. ce tulbura tãcerea plinã de tainã. cartofi. napul furajer. dacã spatele e verde.

unde din lapte fãceau friºcã ºi unt. din mijlocul bãrãcii. Glumeam. un nenorocit de osândit? Principalul e sã-þi fie burta plinã. micuþã. Din fãinã fãcea niºte turte gustoase ºi sãþioase. te vei alege ºi cu un termen nou de osândã. Era bucuroasã de venirea mea. Ea îmi fãcea rost uneori de fãinã. o ocupaþie bunã. o întrebam cu aceeaºi politeþe. De vreo câteva ori am încercat sã vorbesc cu dânsa. unele dormeau pe narele sale (paturi de lemn). eu eram „favorit” deoarece aveam permis de trecere liberã. o fatã cunoscutã. o femeie de vreo 40 de ani. sãrind din pãturi. coseau vorbind între ele. lucram ºi eu în selihoz. Ca ºi alþii. ºi în faþa – 127 – . Cu nimeni din bãrbaþi nu avea legãturi. negricioasã. pe care o lua din porþia viþeilor. M-am aºezat lângã Iulia. vorba erau întotdeauna brutale. sã aflu de ce ºi cum. tãcutã.Ajutor! Hoþul! Toatã lumea s-a alarmat. Într-o dupã amiazã. Se întunecase chiar.mâna din nou în lagãr. Mi-aduc aminte: în baracã se aflau în acel moment multe femei.. Se lãsa amurgul. ªi deci. însã întotdeauna s-a abãtut de la vorbã. aºadar. Aveam. s-a auzit un þipãt de femeie. fãrã pazã. eram sãtul ºi îmbrãcat cald. Vorbeam între noi. În jurul ei stãruia o tainã ºi nimeni din femeile cu care îºi ducea zilnic viaþa nu reuºise s-o descoase. Ea mã servea uneori cu zer. unde cuvântul. rãmasã în mine din educaþia cãpãtatã încã în casa pãrinteascã ºi din cauza cãreia îºi bãteau joc de mine osândiþii din lagãr. când dinspre întunecosul ungher din dreapta. Lucram montor la comunicaþiile telefonice de pe acest traseu. nu cãuta sã-ºi uºureze viaþa de lagãr ca sã supravieþuiascã. cu pãrul deja bine însurit. de lângã uºã. râdeam. Pe teritoriul selihozului era o lãptãrie. dar lumina nu o aprindeau. bãrbat fiind. Cãci de ce alta ar mai avea nevoie un biet. . de lângã geam. care lucra la viþei. fãrã urme de politeþe. Trecuse cam o jumãtate de ceas de când venisem la ea. cu ceaþã. numai cã faþã de alþi osândiþi. care stãtea culcatã pe patul de jos. fãcând lucrãrile de reparaþii ºi la selihozul 14. Cineva a aprins o aºchie de lemn de la focul ce ardea în sobã. Termenul îmi era pe sfârºite ºi acum aºteptam cu nerãbdare ieºirea la libertate. sã nu-þi îngheþe picioarele ºi sã nu lucrezi în viscol. pentru ce nimerise în lagãr. blajinã la suflet. Aici lucra Natalia Stepanovna.. mã considerasem ºi eu om în vârstã – ce mai vorbã. Aveam pe atunci 20 de ani. Natalia Stepanovna nu vorbea niciodatã nimic despre sine. într-o duminicã geroasã. am hotãrât sã mã duc la baraca femeilor s-o vãd pe Iulia. altele brodau. Pe deasupra.

noastrã a apãrut urmãtoarea priveliºte: aproape de uºã stãtea Natalia Stepanovna.. Staþi! Femeile. . . slab. Da. se zbãtea. în lagãr. cu care þinea încleºtat gulerul cãmãºii. mototolitã. se vede. Cu ochii mãriþi. ba la stânga. . îl chema Aleoºa.Opriþi-vã. cãutând sã se fereascã de loviturile femeilor înfuriate. nespãlat.Aleoºa! Tu eºti? Hoþomanul. uitate copilãrii. speriate. pe malul râului Ciuna. s-au oprit. în timpul unei depãrtate. fãrã a lãsa din strânsoare bluza. .Netrebnicule! Bãieþaºul.. pe care reuºise s-o înºface. Hoþul avea în mâna dreaptã o bluzã. Aleoºa! Tu! Tu! Copilul meu! Atâta a putut ea sã mai ºopteascã cãzând în genunchi pe podeaua roasã de vremuri. una pe care o vãzuse cândva. ºi aici. Aºa îl numeau toþi acolo. cu mulþi ani în urmã. frânt. dezgolindu-i larg gâtul. demult. care semãna cu asta. Toatã baraca striga: . la casa de copii.. tãcând din gurã. pantaloni vãtuiþi. de multe zile se întorcea. strident ºi jalnic.Bate-l! Dã-i bine! Plesneºte-l! Bãieþaºul s-a smuls din mâinile femeii. bãrbia dragului ºi neuitatului Andrei. rupþi. murdar. stãtea în mijlocul femeilor þinând strâns bluza roºie în mâna dreaptã. Se uita ca vrãjitã. au slãbit pe loc. Memoria lui se strãduia sã-i aminteascã când se întâlnise demult. pe cap cãciulã-uºancã. încerca sã scape din mâinile ei. în satul Mironovka. înalt ºi slãbuþ. Mâinile ei. cu o straºnicã ºi nesfârºitã tristeþe în ei. nãltuþ. nu-ºi putea dezlipi privirea de pe obrazul bãieþaºului. de care abia îºi mai aducea aminte. tremurândã ºi cu ochii mãriþi de mirare se uita la ea. dând drumul celui prins. Dã-mi bluza! . muierilor! Încetaþi! se auzi glasul Nataliei Stepanovna. – 128 – . parcã avea friguri. bãrbatul sãu. dar Stepanovna îl þinea bine de gulerul cãmãºii. cu un clapãn rupt. demult. Pe podeaua murdarã au cãzut doi nasturi.Nu! Nu! s-a auzit geamãtul ei. Gulerul cãmãºii s-a rupt. þinând de gulerul cãmãºii pe un bãieþaº. Gâtul gol.Mi-a furat bluza! Striga Natalia Stepanovna. împuºcat ca duºman al poporului în acel groaznic an 1937. buzele. ba la dreapta. Acum el se uita la aceastã femeie ºi se chinuia sã-ºi aducã aminte trãsãturile feþei unei alte femei. Avea pe el o cãmaºã murdarã. Doamne! tremura glasul ei. de vreo 12 ani. vãzând nasul. verde-albã. o alunicã cenuºie. rãguºit. Corpul. Nu se poate! Doamne! Fã-þi milã.. Natalia Stepanovna desluºise pe gâtul acela slab.

Fiul afla acum toate chinurile. fãrã judecatã. Aleoºa a fugit de acolo ºi undeva.. însã care. a furat un geamantan. fost comandant de regiment de artilerie. pe urmã au aruncat-o în lagãr. într-o garã.. Aceºtia l-au „educat” în spiritul lor ºi acum bãiatul – 129 – . Nu putea sã se dezicã. bronzatã. Aºa a nimerit în lagãrul unde îºi ispãºea osânda mama lui. Mama ºi fiul stãteau aºa.Aleoºa! Eu. nimerise între hoþii recidiviºti. mama ta! Copilul meu. Cu ochii scãldaþi în lacrimi. ªtia cã el n-a fost vinovat.. rupþi. A fost prins. eu. nestãvilite.. strãine pentru ei. ca sã-ºi potoleascã foamea. au prins sã se prelingã pe obraji. a îmbrãþiºat-o. unde creºtea fãrã mângâierea pãrinteascã. s-a ridicat încet.. departe de neamuri. deºi abia împlinise doisprezece ani. cu greu. ºi haina furatã a cãzut pe podeaua neagrã. podiditã de lacrimi. sunt mama ta! Aleoºenca! Oare e adevãrat cã team gãsit? Tu eºti..Mamã! a strigat cu glasul rãguºit. cu glasul tremurând. A început rãzboiul. ºi casa a fost transferatã în regiunea Irkutsk. mama lui. În jurul lor. acea femeie. în mijlocul acelor femei. Unele plângeau. se uitau la ei.Aleoºa! Eu sunt. apucându-l convulsiv de mâini. Mama stãtea în genunchi ºi plângea amar. pe Aleoºa. dragul meu? Alunica! Alunica asta! O þin bine minte! . cãci ea. dupã cele ce se întâmplaserã cu tatãl lui.. Aleoºa ºi-a desfãcut. Peste câþiva ani.. Aleoºa. altele tãceau posomorâte. de jos. Aleoºa nu o auzea. ca ºi toþi copii cãzuþi în lagãre. NKVD-ul a muncit-o mult timp. frumoasã.. într-un avânt înflãcãrat. de cândva. Aleoºa. fiecare avea soarta sa amarã ºi nenorocitã. fierbinþi. a bunului pãrinte ºi soþ. Mama ºi fiul s-au aºezat pe patul de scânduri. pierdut într-un fund de taiga. ºi lacrimile multe. rãpindu-i tot ce îi mai rãmasese mai scump pe lume dupã soþ. femeile înmãrmurite. în sfârºit mâna.. Natalia Stepanovna Gladîºeva. lângã râul Ciuna. ele se uitau la femeia-mamã. Îmbrãþiºaþi. era tânãrã. mama povestea fiului trista poveste a arestãrii tatãlui sãu. care ºi-a regãsit fiul în acest depãrtat lagãr.. nu s-a dezis de soþul ei. I-a îmbrãþiºat genunchii ºi lacrimile îi cãdeau pe pantalonii lui murdari. bãtut fãrã milã ºi judecat. încercând s-o ridice de pe podea.. lipsurile. înlãcrimaþi.. . al mamei sale. Copilul l-au dat la un orfelinat.. .Mamã! a rostit încet Aleoºa. îmbrãþiºaþi. a devotatului cetãþean al patriei sale. Ea. Natalia Stepanovna. În memoria lui se ivea chipul tânãr al acelei femei.. înjosirile suferite de mama sa. la marginea taigalei siberiene. departe de baºtinã. pe care ºi-o amintea cu greu.

*** – 130 – . Aleoºa slãbi legãturile cu hoþii recidiviºti. De câteva ori l-au ameninþat. aici. a îmbrâncit-o pe femeia-mamã de la gardul de sârmã. Arãta curat ºi îngrijit. sub þevile puºtilor lungi ºi lãtratul câinelui-lup.umbla prin barãci ºi fura ce putea. fiule. La porþile lagãrului o lãsase pe mama sa. ºtiinþa rãutãþii. se desprinse Natalia Stepanovna Gladîºeva de la poarta zãbrelitã a lagãrului. Tot mai mult ºi mai mult se îndepãrta Aleoºa spre necunoscut. cum erau botezaþi în lagãr. Militarul cu epoleþi roºii. A aflat ºi cãpitanul Bulatov. pe porþile lagãrului a ieºit ºi a pornit pe drumul cioplit din drugi un grup de oameni. Despre asta. cum a fost tatãl tãu! Dumnezeu sã te aibã în pazã. care plângea jalnic. chiar l-au bãtut. . pe buna sa mamã.. pentru el începea o viaþã nouã. o etapã. dupã o sãptãmânã. comandantul lagãrului. În rândul trei din partea dreaptã. sau o parte din acea sorbiturã. cu ceaþã. care era de serviciu la poartã.Carã-te de aici. înconjuratã de santinele în cojoace albe. ªi într-o zi liniºtitã. mama se strãduia sã-i dea o bucatã de pâine în plus. Corpul ei firav se zguduia în hohote de plâns. ºi de fiecare datã. Mâncau împreunã. Încetul cu încetul. Natalia Stepanovna plângea ºi se uita printre crãpãturile scândurilor groase ale porþii cum se îndepãrta fiul ei. lacrimile o împiedicau sã vadã cum se tot îndepãrta odorul ei scump. geroasã. însã el revenea la maicãsa. Cea mai mare parte din timp stãtea cu mamã-sa.. sã aibã parte de o picãturã de fericire? ªtiinþa ticãloºiei. zisã balanda. „urcii”.Sã fii cinstit! Sã fii om. în baraca ei. cu pas anevoios. Puteau ei oare admite ca rudele sã trãiascã împreunã în acelaºi lagãr. în lagãr. douã au aflat ºi mai marii pe lagãr. trist. Buzele ei tremurânde ºopteau: . a grosolãniei ºi a urii ºi-au fãcut treaba lor. cãþea bãtrânã! Acum te voi trimite la carcerã! Încet. Soarta îi despãrþea din nou. s-a apropiat de ea ºi sub ochii ºefului lagãrului. aºa cã nimeni nu ºtia cã mama ºi-a gãsit fiul în lagãr. Din aceastã clipã. Femeile din baracã n-au scos nici o vorbã în lume despre cele întâmplate. Dar puteau oare urcii sã se împace cu trãdarea unuia din ai lor? Au aflat totuºi cã Aleoºa îºi gãsise mama. care încerca sã se rupã din cureaua santinelei. pãºea Aleoºa Gladîºev. cu ochii înlãcrimaþi. cãpitanul Bulatov. cu lacrimi în ochi.

Stalin aºtepta momentul potrivit sã-i dea ultima loviturã lui Hitler din spate ºi apoi nimeni nu ar fi putut opri armata sovieticã în drumul ei de cucerire – 131 – . nãluca fascismului german ºi a bolºevismului sovietic. Dumnezeu e mare ºi vede: pe toþi criminalii îi aºteaptã rãsplata cuvenitã.Mie atâta mi-a rãmas sã adaug la cele de mai sus. înstigându-le sã se rãzboiascã între ele. Anii – Ion Hadârcã Douã nãluci rãtãceau prin Europa. Puþini din vechile ºi noile generaþii ºtiu acest adevãr ascuns ºi azi. care dorea sã schimbe orânduielile în aceastã parte a lumii. Mã rog. care þintea sã distrugã þãrile capitaliste cu mâinile lor proprii. ducerea în robie a multor þãri ºi la exterminarea a milioane de oameni nevinovaþi. cãci el ºterge totul în ce au crezut ei o viaþã întreagã în þara lor. Pactul Ribbentrop-Molotov a fost primul pas spre rãzboi fãcut de doi cãlãi. nu putem uita crimele „fãuritorilor” de socialism sovietic. tocmai când îi hrãneam cu seminþe de stea ºi era cât pe ce sã pun mâna pe ei. Dar aºa cum nu pot fi uitate crimele fascismului. Mulþi acum declarã: ajunge atâta vorbã despre lagãre. Viaþa a arãtat perfidia conducãtorilor regimului sovietic care au minþit milioane de oameni. într-o þarã încrâncenatã ºi setoasã de sânge nevinovat. la fel. pentru toate fãrãdelegile sãvârºite! PIERDUÞI ÎN ÎNTUNERIC Anii mei tineri i-a strigat cineva. cea mai mare agresiune. Adevãrul care s-a descoperit dupã zeci de ani a demascat politica Uniunii Sovietice. Rãzboiul a fost planificat încã din anii de dupã revoluþia sângeroasã care a ucis milioane de fiinþe omeneºti. Acest rãzboi era visat de Stalin. lor le e fricã probabil. cineva i-a strigat ºi s-au dus anii mei. Mulþi dintre acei care au luptat în armata sovieticã neagã ºi azi acest adevãr. care prin propaganda sa demagogicã pãrea cã luptã pentru pace ºi libertatea tuturor popoarelor. îngropate în câmpurile ºi pãdurile sãlbatice ale nordului rece. fiecare dorind sã-ºi înºele adversarul. despre puºcãrii! Ajunge sã vorbiþi despre morþi. care a pregãtit totul pentru începutul celui de al doilea rãzboi mondial. despre cei care au avut de suferit într-o þarã duºmanã omului. Acest pact de neagresiune s-a dovedit a fi de fapt o împãrþire a Europei. Hitler ºi Stalin. pentru cã ei vãd în acei cãlãi pe foºtii lor pãrinþi ºi prieteni. cãci prea scump este preþul acelor milioane de vieþi omeneºti. de acele amintiri.

Sãrbãtorirea împãrþirii Poloniei. Alexei terminase ºcoala de agriculturã la Odesa ºi întors acasã a devenit un bun ºi priceput gospodar. Alexei era cãsãtorit cu Ecaterina în anul 1918. harnice ca niºte albine. au prefãcut-o în gospodinã casnicã. trãiau în pace ºi belºug. ºi cãsãtoria. sat mare. Anul 1940 a adus o mare nenorocire României. ºtiau sã coase la maºinã. învãþase la o ºcoalã din Bãlþi. pãmânt de la bunelul sãu de lângã satul Fântâniþa. cã mulþi comuniºti de profesie au rãmas consternaþi. se luaserã din dragoste ºi copii au venit unul dupã altul. care niciodatã nu a fost rusã. fiica lui Vichentie Cijacovschi. Alexei Rotaru trãia cu familia sa în satul Þarigrad. Dar nu i-a fost îndeajuns cãlãului Stalin. sat de gospodari harnici. Ecaterina. a venit ºi anul 1940. patru fete frumuºele. obrãznicia lui care nu a avut margini. erau deprinse cu munca. Pactul Ribbentrop-Molotov a cutremurat Europa. Nu erau ele din acelea cãrora pãrinþii trebuiau sã le spunã de douã ori ce sã facã. În casa mare. Dar aºa cum viaþa e schimbãtoare. care vedeau în URSS un simbol al pãcii. împãciuitor ºi ajuta oamenii cu cuvântul. bãtrâneascã. era în Partidul liberal ºi devenise un gospodar de frunte înainte de cel de al doilea rãzboi mondial. Gospodãria lui creºtea vãzând cu ochii. El se ocupa cu pãmântul ºi treburile nu mergeau rãu. nici ucraineanã. neaºteptat. ocupaþia Þãrilor Baltice ºi a Basarabiei româneºti au distrus încrederea ºi speranþa multor popoare. cu faptele sale. când în faþa forþei þãrii vecine a fost cedatã Basarabia. prin anii 1937. El a mai ocupat ºi Bucovina. era bun la suflet. frumos. Le creºtea inima de bucurie pãrinþilor când se – 132 – . nu era din cei înstãriþi. cu înþelepciuna. Cine a nimerit sub ocupaþia armatei sovietice de la 28 iunie 1940 nu va uita fãrãdelegile agresorului sovietic. mai câºtigând ceva pentru viaþa de toate zilele. anul tragediei românilor basarabeni ºi bucovineni. fãceau de toate ce învãþase de la pãrinþi. Alexei avea 25 de hectare. Alexei era stimat de toþi sãtenii. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc în 1918 ºi viaþa se îndrepta an cu an dupã acel rãzboi sângeros. Tatiana ºi Galina.a întregii Europe. unde vindeau oamenilor manufacturã ºi alte lucruri. Claudia. Patru copii aveau Alexei ºi Ecaterina. dar rãzboiul i-a spulberat visurile de-a mai învãþa. Alexei fusese ales ºi primar. au deschis o prãvãlie în trei camere. Maria. Soþia. Ecaterina Cijacovschi moºtenise de la mama ei 3 ha de pãmânt. Copii creºteau bucurându-i pe pãrinþi. îngrijeau vitele. Era o pereche frumoasã ºi mulþi îi admirau în Þarigrad. îºi lucra singur pãmântul ajutat de neamuri. A mai ocupat ºi þinutul Herþa cu o populaþie bãºtinaºã românã. copiii. Era atât de absurd.

dubã (Corbul negru). luminã nu se vedea nicãieri.. nevinovaþi. Armata sovieticã a ocupat Basarabia înainte de soroc. Mulþi din acei beþivani. care nu se face peste noapte. Era o ordine desãvârºitã. aici am trãit 47 de ani. hoþi... ajutaþi în toate. suntem la putere ºi vom face altã viaþã. Maria – la profesionalã. unde tinerii. slujindu-le. îi ajutau. predatã de rege ºi guvernanþi..strângeau cu toþii în jurul mesei la cinã. pleacã. totul era adâncit în întuneric. aºa spunea tata. noi nu plecãm nicãieri. în þarã. au fost primiþi cu braþele deschise. ajungând în România. umblând mai mult noaptea.Acum nu suntem la români. Românii din þarã i-au primit din suflet. . hrãniþi. o sã ne împãcãm cu ei. auzind cum ciripeau copilele lor. lângã grãdina publicã. îi urcau în trenurile care-i duceau mai departe la locurile noi de trai. Cei care au reuºit sã plece. Preºedintã a sovietului sãtesc a devenit una Vichentia Mocanu. aranjaþi la lucru. La geamuri erau trase perdelele. Acum îi înjura pe românii regãþeni. pe cei plecaþi peste Prut ºi pe cei ce mai spuneau o vorbã grea împotriva noii orânduiri. deveniserã ºefi ºi umblau pe lângã sovietici.. Trebuie de spus cã acea femeie trãia bine ºi la români. leneºi. speriindu-i pe oameni.Nu. Ele trãiau la gazdã la dna Bulgaru. . moldovenii. Numai hoþii devin bogaþi peste noapte. Nevoile n-au trecut alãturi de casa lui Alexei Rotaru din Þarigrad. pierderea averii. bunã pentru toþi. îi spuneau „Cernâi voron”. îmbrãcaþi în cãmãºi verzi. dragul meu. parcã aºteptând ceva ce le va hotãrî soarta.Pleacã tatã. Erau întâmpinaþi în gãri. care o viaþã întreagã se gândeau la un trai bun când ajungi la bãtrâneþe. de ce sã plec de pe pãmântul meu? Aici m-am nãscut. unde sã mã duc? Ce sã fac în þarã. o femeie care ºi în timpul românilor avea idei sovietice. de care se fereau toþi ca de moarte. erau tãcuþi. Claudia învãþa la ºcoala normalã. elevi ºi studenþi. avea o cãsuþã – 133 – . înþelegând nevoile ºi grijile celor rãmaºi fãrã nimic dupã ani grei de muncã. iar Tatiana ºi Galina la Liceul „Domniþa Ileana” de la Bãlþi. plângeau presimþind nenorocirea ce venea. linguºindu-se. acum noi. pe strada Regina Maria. . Ziua de 28 iunie a venit ca un trãsnet pe capul lor. strigau fetele ºi mama lor Ecaterina. sã mã duc încolo cu mâinile goale? De ce? Ce am fãcut eu rãu în viaþã? De ce sã fug de la baºtinã? Ruºii nu-s un popor rãu. Oameni puþini se vedeau pe strãzi.. A apãrut o maºinã. îi plasau la dormit. În Basarabia ocupatã de ruºii sovietici au început arestãrile oamenilor cinstiþi. casa era plinã de râsete ºi voie bunã. oprind cu forþa pe cei ce vroiau sã se refugieze peste Prut. ªi nu au plecat. cu toate cã þara se scufunda. îi conduceau la cantine.

venit de peste Nistru. Un învãþãtor. care se înfuriau ºi-i ocãrau în gând. trei camere erau ocupate – 134 – . Apãruse „talciocul”.. cã veneau ruºii ºi luau totul. De dimineaþã rãsunau pânã seara cântece ruseºti. Acolo unde fusese prãvãlia. puteai sã trãieºti cu ea douã zile cu mâncare ºi bãuturã. cum se lãudau ei.Noi îþi luãm prãvãlia. A venit ºi rândul lui Alexei.. cu alfabetul rus. cãci pe cei cu carte româneascã nu-i mai puteai birui. cã Rotaru avea trei cai ca niºte zmei. pãmânt ºi roada lui era mai bunã ca la alþii. pe care moldovenii nu le înþelegeau. caldã iarna ºi rãcoroasã vara. Înãuntru aveau mobilã bunã. Þara asta fãcea tancuri ºi tunuri. dorind sã cucereascã lumea. asta ei nu o vedeau. Cã el lucra de dimineaþã pânã seara ºi nu stãtea în cârciumã. continuând lucrul de îndobitocire a tinerilor generaþii. un jargon groaznic. cã acum se iviserã mulþi ce strigau cã îi ajutase pe comuniºti înainte. umilind leul. . considerându-le ca duºmani ai puterii sovietice. cumpãratã înainte de venirea ruºilor sovietici.bunã ºi tãcea din gurã. bãtutã cu lut. Copiii râdeau. cã de.. Alexei a dat-o la stat. cu învãþãtori noi veniþi de peste Nistru. a unui gospodar cinstit ºi de treabã. tulburând minþile oamenilor. Ce putea el sã facã? E drept cã mai vânduse multe de pe rafturi. Mânerele la uºi erau din bronz. Poate cã avea ceva legãturi cu cei de peste Nistru. puþini din ei ºtiau ruseºte. marºuri militare.. cãci la ruºi nu erau de toate. aºa urcase preþul ei. strãlucitoare. trei ori mai mari. avea vaci. Era curat ºi frumos. podelile erau date cu cearã ºi strãluceau lunã. o piaþã unde se vindea totul la preþuri de douã.. fiindcã erau fiicele unui bogãtaº. striga Vichentia Mocanu. când aceºtia treceau graniþa venind sã facã propagandã sau provocãri.. plãtind ruble. Vorbeau o limbã schimonositã cu cuvinte jumãtate ruseºti. nu mai avea timp sã facã mãrfuri de larg consum pentru cetãþenii sãi. jumãtate moldoveneºti. ªcolile trecuse la limba rusã din primele zile de ocupaþie. „Catiuºa” ºi altele. cãutând marfa ce nu mai era ºi nici nu avea de unde veni. rafturile erau goale ºi acum oamenii umblau. Rubla devenise 40 de lei. Lihter. boala moldovenilor. nu e voie sã ai prãvãlie în þara noastrã. ce te trãsnea ca din senin. care nici nu puteau vorbi omeneºte. Mai era ºi invidia. erau meºteri la aceste treburi.. dar era mare. El le numea în batjocurã „Axa Roma-Berlin-Tokio”. îºi bãtea joc de fetele lui Rotaru. Casa lui Alexei era fãcutã din furci ºi nuiele. nouã. îºi bãteau joc de noii învãþãtori. Mai erau ºi ºcoli moldoveneºti. dar tu eºti o lipitoare. În câteva luni mãrfurile au dispãrut din magazine... totul e pentru muncitori.

Eu n-am nici o vinã faþã de Uniunea sovieticã. aºteptându-l în curtea NKVD-ului. într-o dimineaþã frumoasã cu un soare blând. Dar nenorocirea cea mai mare a venit vara. Au fãcut percheziþie. Au stat de vorbã cu el vreo douã ceasuri.Asta e lucrul lui Rotaru. când Alexei le-a deschis uºa. Alexei simþea cã totul merge împotriva lui.. el le-a scris jalbele împotriva noastrã. o târfã ajunsã la putere.. Nu vroia sã-i sperie ºi pe copii. Alexei a fost nevoit sã-ºi dea pãmântul ce era la Fântâniþa. Simþea cã se apropie ceva rãu.de sovietul sãtesc. unde comanda Vichentia Mocanu. care se arãta de dupã deal.Arme ai? .Dã-mi mie mobila ta. mãcar copii sã ºtie de el. rãsturnând totul cu fundul în sus. ce nu dregea. Au semãnat soia.. toate cele 25 de hectare statului. cã era gospodar. rãu de tot.. . atunci Vichentia striga: .. Sufletul lui de gospodar nu-i dãdea liniºte. spunea Alexei. dar nu putea face nimic. Cineva a bãtut puternic în uºa casei familiei Rotaru. A luat cu el ºi pe Tatiana ºi Galina.. A ieºit de acolo îngândurat. ºi-i plãcea sã vadã cum aratã semnãturile. bombãnind mereu împotriva lui Alexei.Ce arme? De unde sã am eu arme. A rãmas cu cele 3 hectare ale nevestei. Dar încearcã sã dovedeºti ºi încã cui.. Ce nu fãcea el. . grâu. . Dar nimeni nu mai vorbea cu el. În jumate de orã sã fiþi gata cu toþii de plecare. nu le-a spus nimic fetelor despre ce au vorbit. a strigat el. Ba se mai ducea ºi pe la Fântâniþa ºi se uita ºi acolo.. cu voia ta. În plinã iarnã l-au chemat la NKVD la Drochia. care erau la Þarigrad. cã tot ai s-o dai. Patru activiºti ºi un enkavedist au dat buzna în casã. cu mutrele – 135 – .Unde? De ce? Pentru ce ne alungaþi de acasã? întreba Alexei. Un preºedinte de la Drochia îi spunea lui Alexei: . fie pãmântul lui sau deja al statului. de nevoie. Când veneau jalbe scrise de sãteni la Moscova ºi de acolo erau trimise îndãrãt ca sã se facã dreptate pe loc. . cu toate cã el nu era amestecat în treburile astea. Viaþa devenea în fiecare zi tot mai încordatã. cãci nu ºtia ce-l aºteaptã. Ce rost avea sã mai bage ºi frica în ele. tot rãu era ºi toate cãdeau asupra lui. pentru ce? spunea Alexei. unui duºman al neamului nostru. Se ducea zilnic în câmp sã vadã cum cresc semãnãturile.Cine te ºtie? a bufnit enkavedistul. dar se vedea cã avea ceva greu pe suflet. Stãteau în camerã îmbufnaþi. le ajungea cã îngheþaserã bine.

Au aºteptat un an întreg. Ecaterina strângea unele lucruri. – 136 – .Duceþi-vã la Chiºinãu ºi luaþi hârtie de acolo. fãrã masã. plângeau cei ce plecau în robie. S-au întors înapoi în Fântâniþa. la Prut. Cãruþele ieºeau din sat la ºleau. încãrcate tot cu familii. . Ajunºi la Drochia. ªi acum i-au încãrcat în cãruþã ºi-i duc nu ºtie nimeni unde ºi de ce. am rãmas fãrã casã. plângând ºi rugându-se lui Hristos. S-au dus la Chiºinãu unde s-au înscris la OVIR-ul de la primãrie ca sã plece în România.. lua altele. de acelaºi neam. În 1940 au vrut sã plece în România. râdeau ei. nevoiþi sã se întoarcã înapoi. Unde sã ne ducem? I-a luat Alexei la ei. În sat bocete. era ºi ea într-o cãruþã împreunã cu soþul ei Iustin Dolghi din Fântâniþa ºi cu fetele lor. unde mai înainte era ºopron pentru vite. Din alte drumuri au apãrut ºi alte cãruþe. dar casa le era deja ocupatã ºi i-au alungat din sat. umilind oamenii disperaþi. I-au oprit acolo. dându-le o cãsuþã din curte. Ofiþerul a deschis gura ºi i-a spus: . uitându-se la copii. Dar cine sã fugã? Sã fugã de copiii sãi. petrecându-ºi rudele. s-au aºezat în genunchi. Sora lui Alexei. copii. le-a spus unul dintre activiºtii carei duceau la Drochia. parcã bãuserã vin ºi aºteptau ca familia sã-ºi strângã lucrurile ºi sã iasã din casã. Ca în vremurile vechi ale turcilor sau a tãtarilor. bãrbaþi. dacã doriþi sã plecaþi în România. ajutã-ne. . la Ungheni unde era podul peste Prut ºi i-au întors înapoi. copii. toþi au plecat împreunã în drumul cel necunoscut. nu ºtia ce sã ia. mãrfarul a luat-o din loc spre tãrâmuri necunoscute.Luaþi-vã haine cãlduroase. le lãsa apoi. dar nu le-au dat drumul nimeni peste Prut.Sunteþi culaci. Elena a venit la fratele sãu Alexei. dar ruºii sovietici au ocupat Basarabia mai devreme decât era prevãzut de acordul între ei ºi români ºi nu le-au dat drumul. sã-i lase singuri în aºa nãpastã? Cine ar fi fãcut asta? Nimeni nu a fugit. ºi rãmânea împietritã. Mii de þãrani. N-au avut noroc. ce sã strângã. înconjuraþi de activiºti ºi militari cu chipiurile roºii care îi pãzeau sã nu fugã. gândurile i se amestecau. strânºi la garã.. Când vagoanele de vite a fost bâcºite cu nenorociþi. Plângeau cei rãmaºi. aºteptându-ºi nenorocita soartã. . femei. strigãte de jale. uitându-se cum trenul porneºte. Aici i-au încãrcat ºi au pus zãvoare la uºi. S-au încãrcat în cãruþe. Dar Elena ºi ceilalþi erau mulþumiþi ºi de asta. i-au dus la garã unde stãteau vagoane. dar sã ºtiþi cã noi ºi acolo o sã venim. La ºleau au ieºit multe cãruþe ºi au luat direcþia spre Drochia.roºii. Elena. bãrbaþi.Frate Alexei. încãrcate tot cu familii. ne-au luat totul. femei. Lacrimile curgeau.

Înconjuraþi de santinele. În jur pãdure deasã în stânga ºi în dreapta.Toþi bãrbaþii sã coboare! a ordonat ºeful militar. iar vagoanele cu acoperiºul de fier se încãlzeau straºnic. Le mai dãdeau câte douã sute de grame de pâine pe zi ºi un peºtiºor sãrat. unde femeile coceau pâine. pâine nemaivãzutã în Basarabia. Dar degeaba. cu alt tren. de unde aproape nimeni nu s-a mai întors. nespãlaþi. ca sã dovedeascã sã vã construiascã locuinþe acolo. . . ªi cu toate cã ºtiau cã rãzboiul nu aduce decât sânge ºi moarte. în regiunea Sverdlovsk. într-o þarã mare. Mergeau pe jos. dreptate? Au ajuns la Novosibirsk ºi i-au debarcat în gara Kacenevo. al NKVD-ului. mai repede. În timpul drumului.. îmbrãcat în uniforma cu epoleþi ºi chipiu roºu. – 137 – . Dar militarii roºii deveniserã ºi mai rãi ºi nimeni nu a scãpat. Erau deºtepþi cãlãii. Oare puteai sã nu-i crezi? L-au luat ºi pe Alexei Rotaru ºi pe Iustin Dolghi. Sudoarea curgea ºiroaie de pe corp ºi sãrmanele femei ºi copii plângeau de suferinþe. în munþii Ural. Cel mai straºnic era setea. ducându-ºi copii mici în braþe. Doar peste ani ºi ani au aflat cã bãrbaþii lor au fost duºi la Ivdel.Liniºte! Ei vor merge înainte. Aici au apãrut niºte militari de la NKVD cu hârtii ºi dosare. siberieni trãgeau din greu cãruþele. toþi plini de pãduchi. La Bulboaca trenul s-a oprit. Oare vor uita toate acestea acei oameni trecuþi prin atâtea umilinþe ºi batjocurã. însetaþi. cãci le dãdeau apã câte o canã sau douã pe zi. flãmânzi.prietenii. cã cei din ultimele rânduri nu-i mai vedeau pe cei din faþã. Aºa au mers vreo 30 de zile. ca o cãrãmidã. ca pe urmã sã spunã lumii. Paza era mai severã ºi înjurãturile curgeau lanþ. pe toþi cei cãzuþi în nenorocire. . le-a rãspuns ºeful. Caii mici. coloana de femei cu copii s-a întins departe. tuturor. i-au strâns pe unii ºi i-au dus spre Nord. cã oamenii au venit aici de bunãvoie. albã ca zãpada. Unii din vagoane mai trãiau cu speranþa cã ceva trebuie sã se întâmple ºi uºile se vor deschide ºi ei îºi vor recãpãta libertatea. colaci de o frumuseþe rarã. Pâinea era neagrã. dupã care setea îi chinuia ºi mai straºnic. Dupã douã zile. . au aflat cã s-a început rãzboiul. cãruþele erau încãrcate cu lucrurile lor.Iscãliþi-vã cã sunteþi aduºi aici pentru 20 de ani! strigau ei. unii bolnavi. ªi nu i-au mai vãzut nevestele ºi copii niciodatã ºi nici nu au mai auzit de ei. democraþie. departe în mijlocul taigalei siberiene. copiii.Ce s-a întâmplat? Unde-i duc? strigau femeile. ajunºi la fluviul Volga. ziua ºi noaptea. Ba unii se iscãleau pe o viaþã întreagã. cu pretenþii de culturã.. în ei a rãsãrit nãdejdea cã o sã fie eliberaþi ºi se vor întoarce acasã... în ziua de 22 iunie.

În unele sate santinelele lãsau câteva familii. mai repede! strigau santinelele. care se nãpusteau asupra lor cu miile ºi le sugeau sângele.Mai repede.. vãcuþe mici ce dãdeau lapte puþin. numitã „okroºco”. Se uitau femeile noastre ºi se gândeau: Oare asta e Rusia despre care se vorbea atât de mult. din Basarabia ºi Bucovina cu acele cãsuþe vopsite. de vânt. unde tot rãmâneau familii.. – 138 – .. obosiþi de drumul fãcut. mai ales bãtrânii care slujiserã în armata þarului ºi povesteau despre bogãþiile de altã datã. tot ce vindeau aceste nenorocite de femei care se îndreptau spre soarta lor amarã.. Aici totul era trist. Dar fiind flãmânzi au mâncat-o. Bãtrânii ºi copii erau cu haine peticite. murdar. copii plângeau.. În satele rare ce se întâlneau pe drumul lor prin taiga se vedeau oameni rãu îmbrãcaþi.. Se vedeau capre. lânã. de geruri. Ceilalþi o luau mai departe. mai mult femei ca ºi ele.. Înoptau lângã rug. dar moldovencele noastre o mâncau cu greaþã. ciorapi. copii plângeau ºi noaptea trecea greu. vãruite frumos. vechi. dar gerul nu le dãdea pace ºi dupã câteva ceasuri o porneau din nou.. un costum. e urât ºi totul devastat. Bãrbaþi nu erau. mâinile se umflau de la aceste muºcãturi. rãcneau de durere. de atâtea suferinþe.. apã cu ierburi. femeile erau nevoite sã facã singure lucrul acesta. femeile ºi copii se miºcau greu. cincisprezece cãsuþe mici. se apropiau de ei ºi cumpãrau unele lucruri: o fustã. cenuºiu. Flãmânzi ºi însetaþi. cartofi fierþi. Santinelele se uitau în dosare ºi-i lãsau pe cei înscriºi sã rãmânã în aceste case. cu multe case. Peste tot sãrãcie ºi iar sãrãcie. Ei ieºeau din casele lor fãcute din bârne. plãcinte cu brânzã. negre. când totul pare distrus ºi nimãnui nu-i trebuie nimic. ªi peste tot ºi în toatã taigaua rãsunau þipetele crunte: „Davai! Davai!”... Pihtovka. mergeau tot mai încet. cu desemne. Obosiþi se opreau spre noapte sã doboare copaci ºi sã despice lemne pentru foc. Au trecut satele Kovaliovo. Nu se pomenea ca în Basarabia sã se mãnânce ierburi. Ruºii o mâncau cu poftã.. Unde este acea bogãþie. Obrajii. sãrãcãcioase. Bãrbaþii fusese luaþi pe front. acrã ºi greu de mâncat. când fiecare gospodinã dorea sã arate ce poate. Þãnþarii setoºi de sânge se aruncau asupra lor. Ziua îi mânca „maºcaua”. Aici le-au dat o supã rece. Cei din sate le dãdeau în schimb bucãþi de pâine. Nu erau acele sate de la baºtinã. Au ajuns cu greu la Kolivani. Nu erau sate ca în Basarabia ºi Bucovina. îndemnându-i mereu. cu acareturi fãcute cu mãiestrie. negre de ploi. numite „ºanghi”. unii încãlzind-o la rug. se vedea cã oamenii trãiesc de azi pe mâine.. Pe aici nu erau oi. Mergeau zi ºi noapte. Numai porcii ºi vitele erau hrãnite cu ierburi. aici cãtunul avea zece. cãci drumul pânã la destinaþie era lung ºi greu. niºte musculiþe mici.

rupte pe alocuri. Jirnovka – câteva case înnegrite. nici cele trebuincioase nu le-au dat voie sã ia.. ªi dacã ar fi vândut. Talmaþchi ºi altele. O femeie le-a adus o ciuturã de lemn ºi o funie. dar limpede ca lacrima. Localnicii puneau cartofi. seara aprindeau niºte surcele din lemnlucine. murdari. parcã toþi erau cãlugãri. copaci înalþi ºi drepþi ca lumânarea. Peste o lunã a cãzut zãpada. însetaþi. se obiºnuiserã deja cu aceastã viaþã sãlbaticã. Crãciunul ºi Anul – 139 – . Din acele case au ieºit câteva femei în haine peticite.. Înainte. se miºcau greu. Le mai rãmãsese vreo zece kilometri pânã la destinaþie.. Familia Rotaru ºi Dolghi au plecat mai departe. S-au culcat pe podea. care nu doreau sã lucreze pentru stat. mergeau prin sate schimbând câte ceva din vânat sau peºte pentru alte alimente. Dolghi. Acum deportaþii se uitau cu tristeþe la acest sat. arãtându-le groapa unde se vedea apa curatã. altele locuite de localnici. aduºi de prin anul 1933. În acest sãtuc nu era de lucru. cu ce sã cumperi? Bãrbaþii erau pe front. Bãrbaþii purtau bãrbi lungi. Se ocupau cu vânatul. cusute ºi legate cu funii. se termina o sãptãmânã de când erau pe drumuri. o vãcuþã. de abia mergeau. din Salvirii Vechi. ºi toþi au început s-o bea cu nesaþ. Oamenii trãiau ca niºte sãlbatici. Cei ce trãiau aici mai demult. Familiei Talmaþchi i s-a dat o cãsuþã pustie. aºternând paie. mai þineau o caprã. prãpãdiþi. Slabi. Aºa-i luase de acasã. Nimeni din cei rãmaºi acasã nu ar fi recunoscut în aceste epave acele frumoase femei de cândva. aici sunt edinolicinicii. Luminã electricã nu era. flãmânzi. Oamenii mergeau încet. pescuitul. au apãrut câteva cãsuþe. încã din timpul þarului. Jirnovka. veche. varzã. Gerurile erau mari pânã la 40 de grade. În acele cãsuþe trãiau cei certaþi cu legea sovieticã. potolindu-ºi setea de o zi întreagã.Femeile ºi copii erau obosiþi. aveau o altã religie.Davai! Davai! zbierau santinelele. Au ieºit din case femei. .. înconjurate de copacii taigalei. dormeau îmbrãcaþi. Au ajuns la Vdovino ºi câteva familii au rãmas în acest sãtuc cu unsprezece cãsuþe. Femeile ºi copii s-au oprit crezând cã au sosit. þineau totul pentru ei. ci se þineau aparte. Deportaþii s-au oprit lângã ei cerând apã. unele pustii. Ceilalþi s-au culcat în alte case. care avea un nume atât de fãgãduitor... Femeile au scos apa. Nu aveau cu ce sã se înveleascã. trãiau singuri cu legile lor vechi. limpede. dar era un sãtuc cuprins de sãrãcie. În sfârºit a apãrut ultimul sat. Aici au rãmas ultimele familii – Rotaru. Dar ei nu vindeau aproape nimic. unii invalizi ºi bãtrâni. cu încãlþãminte din roþi de automobil. Apa era rece – gheaþã. cãci aveau copii mici de tot. pe drum. copii ºi chiar bãrbaþi.

A rãmas sora lui.. dã-mi câþiva cartofi. Scorþescu. Coca îi mai pãºtea vaca. .Moº Ivan. A intrat la el. S-a târât în casã. Prin zãpada pânã la brâu se târâi pânã la moº Ivan cu gândul cã poate va face rost de ceva mâncare. Moº Ivan la târât de mânã ºi l-a aruncat afarã în zãpadã. Anul 1942 nu le-a adus nimic bun. Dar moºul a ieºit dupã el ºi a vãzut totul. de foame. Zãpada rece l-a înviorat pe bãieþel ºi el s-a târât pânã la casa lui. îmbrãþiºând cu o mânã pe mama sa.. Mai aveau pe capul lor încã o fetiþã de 9 ani. Coca ºi Greta. Vase pentru fãcut mâncare nu ajungeau. o fetiþã foarte drãguþã. dorind sã arate cã în noua þarã nimeni nu are voie sã batã copii. de ruºine. Alãturi pe podea dormeau copii ei. . Mi-e foame. Aceiaºi foamete. i-a întins doi cartofi. Ele erau cinci ºi cu mama ºase. . de durere. Moºul. Greta. În altã mânã þinea cartoful pentru Greta. Îmbrãcau hainele ºi încãlþãmintea pe rând ca sã iasã afarã. care – 140 – . Puterea sovieticã a fãcut un proces-exemplu. I-au dat trei ani. fiindcã i-a tras o palmã unui bãiat rãu la suflet. cu ochii înfundaþi în obraz.Eu îþi dau ºi tu furi. Îi curgea sânge din nas.. repetent. i-a zis. slãbuþ. Mâna s-a întins singurã. Stãtea culcat alãturi de mama sa ºi plângea. Când Greta s-a întors cu lemne din taigaua rece. mititel. fiica unei familii din satul Nãduºita.. mama a murit. dar închisoarea a scãpat-o de deportare. cãci soba ardea zi ºi noapte. În Ianuarie a murit Maria. Familia Rotaru. Când nu era zãpadã. oare mult îi trebuia sãrmanului bãiat. a strigat el furios. nimerise încã înainte de rãzboi la închisoare. ce era de ajuns pentru sbirii sovietici. nu au putut-o lua la ei. Cu paºi mici se îndrepta spre uºã ºi ieºi afarã.. a observat pe un raft câteva turte de lapte îngheþat. gândind cã unul va fi pentru sora sa. L-a bãtut straºnic. Linguri nu erau.. Ieºind în tindã. care de abia se mai þinea pe picioare? Coca a cãzut în tindã ºi nu mai miºca. La 13 iunie 1941 a fost deportat bãrbatul ei. Coca a luat cartofii. Coca devenise distrofic cu totul. El îºi adunã puterile ºi se ridicã cu greu de pe paiele mucegãite.N-am nici eu mai mult. acelaºi frig ºi aceiaºi sãrãcie. singuricã. sã se ducã la pãdure ºi sã taie lemne.. el dormea somnul de veci. micuþa Greta. care îºi fãcea de cap în clasa ei. de toate. fetele ºi mama Ecaterina. bãiatul a înºfãcat o turtã ºi a ascuns-o sub scurteicã. a cãzut lângã mama sa ºi a adormit de obosealã. fost ofiþer de rezervã în armata românã.Nou l-au petrecut în lacrimi. ªi-au adus aminte de vremurile de la baºtinã. Chibrituri nu erau. cu o lingurã mâncau pe rând. când se întâlneau cu toþii în familie ºi serbau Crãciunul ºi celelalte sãrbãtori. Mama ei învãþãtoare..

unii din Ucraina. alþii din regiuni chiar siberiene ºi totul se petrecuse ca ºi cu familia lui Alexei. a rãmas fetiþa singurã. El avea o fetiþã de nouã ani – Lucia. Trebuia s-o îngroape. Peste un timp a murit o altã femeie. a rugat-o pe Ecaterina Rotaru: . moartã. punea laþuri fãcute din pãr de cal. Nu ºtia nici el. unde era un cimitir fãrã cruci. ºi nu putea sã-l refuze.. Vã rog luaþi-o sub oblãduirea dstrã. Eu voi veni acolo unde veþi fi duse ºi o voi lua. cãci ºi ei erau aduºi în aceste locuri. corpul ei luneca de pe sanie ºi copii trebuiau so punã din nou pe sãniuþã..doreau sã extermine toatã intelectualitatea românã din Basarabia. cu grijã. într-o cãmãºuþã.. Localnicii i-au povestit câte ceva. cãci pãmântul îngheþase rãu de tot pânã la doi metri ºi nu se dezgheþa aproape niciodatã. Nu avea cine sã sape groapa. Ei nu mai plângeau. Elena.. au pus corpul ei neînsufleþit într-o groapã micã fãcutã în zãpadã. nici familia Rotaru. au rãscolit zãpada ºi încet. Fiul Elenei mai ieºea lângã o magazie de cereale. a fost nevoit sã treacã în alt vagon. la ordinul encavediºtilor. picioarele ºi capul i se bãlãbãneau pe zãpadã. ªi-au fãcut cruce ºi au început sã arunce zãpada deasupra. se gândea mama Ecaterina. „Trebuie sã fac ceva. au tras sãniuþa la marginea satului. era absolut dezbrãcatã. aºa nu se poate.Dnã Rotaru. cãci avea inima duioasã. A luat fetiþa. Elena era cu totul dezbrãcatã. unde se adunau vrãbiile cãutând seminþe. ieºise din casã într-o rochiþã atunci ºi acum nu avea ce încãlþa ºi îmbrãca ca sã iasã din bordei. Ea înþelegea cã Alexei n-o sã mai vinã niciodatã. spetindu-se. care roiau prin izbã. cã pe toþi îi duc la moarte. mare. trebuie sã le scap de aici pe – 141 – . Când la Bulboaca. „Aici o sã murim cu toþii”. Zina. nici pentru asta nu mai aveau putere. Acum familia Rotaru era cu ºase suflete. sã vie moº Ivan. cã i-au despãrþit anume pentru ai nimici. Fiica ei. nici vara. cã totul a fost o minciunã ºi bãrbaþii au fost duºi în alte locuri. Elena. 1942. stãtea culcatã pe o laviþã de câteva zile. Vrãbiile prinse erau mâncate ºi asta le salva viaþa. cã niciodatã nu se vor mai întâlni cu cei dragi. Atunci Tatiana împreunã cu Eugenia au târât-o afarã. dar el nu venea. au pus-o pe o sãniuþã ºi. sã rãmânã vie din nenorocirea asta. dar aºteptau ca cineva sã-i ajute. În acelaºi an. din satul Târnova ºi tot copii au îngropat-o în zãpadã. Cu chiu cu vai au târât-o la cimitirul fãrã cruci. a murit ºi sora lui Alexei. Au lãsat acolo o movilã de zãpadã ºi s-au târât înapoi spre izba lor. soacra Liubei Þimbalari. În a patra zi au început s-o mãnânce guzganii. ca mãcar ea sã scape.

Zãpada se topea lângã foc. punându-ºi boarfele puþine în sania trasã de un cãluþ mic. se poate gãsi de lucru. Gerul creºtea. Cine obosea. Eugenia. îmbrãcate în haine petecite. Toþi mergeau pe jos. strângând crengi. era bolnavã. numai ochii li se vedeau. jigãrite. Mama lor Lidia a fost ºi ea aruncatã în mãrfarul durerii cu cei cinci copii. sã meargã cu ei. ªi. numai Lucia ºi un copil mic al ei au urcat în sanie. împreunã cu altã familie Cernei. bucãþi de lemn cã erau multe împrejur. unde e o viaþã mai bunã. moþãind. rãmãsese în sat. se urca în sãniuþa trasã de cãluþ. ªi aºa cum sãracul se îmbogãþeºte în vis. Aºa s-au chinuit pânã în zori. una dupã alta. care avea un cal. I-a dat voie. i se rupea inima când le vedea aºa slãbuþe. unde se încarcã vagoane cu lemne ce se duc în alte locuri. Le îngheþa suflarea de ger. o ºalincã. cãci drumul nu era bãtut ºi calul trãgea din greu sãniuþa. cãci pentru el era totuna. Era bine lângã foc. el trãia în alt sat la vreo 20 de kilometri depãrtare. frigul le pãtrundea pânã la oase ºi atunci ele se salvau. mergând unul dupã altul. pentru cã zãpada era mare ºi se prãbuºea uneori în ea. Familia Cernei din satul Baroncea avea cinci copii. Al cincilea copil al Lidiei. S-au oprit. au pornit-o la drum. cu o coamã lungã. Când bãtea vîntul. care se miºca ºi el greu. când pieptul. neþesãlat cu anii. erau vreo 40 de grade. cineva îºi pusese pe umeri un covoraº. Tatiana ºi Galina mergeau înainte. se gândea ea mereu. roºcat. Lidia Cernei visa sã se aranjeze în satul Horoºee ºi apoi sã vinã înapoi ºi s-o ia ºi pe ea.fete”. Acum ºi ea dorea sã-ºi scape copii ºi se alãtura familiei Rotaru. Maria. Auzise de la localnici cã la vreo 80 de kilometri e un sat Horoºee. ºi mai existã ºi o cale feratã. Se uita la ele cu jale. au pornit-o la drum. dar de dormit nici vorbã. dar ele nici jumãtate de drum nu fãcuse. Horoºee însemna în româneºte bunãtate. Împodobiþi cu ºalinci. A venit ºi prima noapte. au fãcut un rug. ªi la 7 martie. – 142 – . A trebuit sã plece la comenduire sã cearã voie. Se miºcau cu greu. totul era umed sub picioare. Puterea sovieticã era peste tot. Era un ger de vreo 30 de grade. S-au tocmit cu un localnic. Se îmbrãcase cu tot ce aveau mai cald. când ºi-au continuat drumul spre satul visat. încãlzindu-ºi când spatele. întorcându-se când cu faþa. mai fusese pe acolo. când cu spatele spre el. Fetele Rotaru-Claudia. care îi ducea spre o altã viaþã. Dar ºi numele acestui sat era atrãgãtor. dorea sã facã orice numai sã plece de aici. cãci el ºtia drumul. Se ajutau unii pe alþii. Comandantul i-a dat voie. unde sã te culci? Se mai aºezau pe sanie. îmbãrbãtându-se mereu. Acum se roteau lângã rug. umblând desculþe din primãvarã ca sã-ºi pãstreze încãlþãmintea pe care o mai aveau. ºi se miºcau încet în urma saniei. aºa ºi ea.

care le fãceau inima purice. când o sã ajungã la destinaþie. nu se mai miºca.Deodatã am vãzut o prãpastie în faþa noastrã. cãci ºtiau cã dacã se vor opri vor cãdea jos adormite ºi aceasta va fi sfârºitul lor. povestindu-i despre Cernei ºi copii ei. Începuserã halucinaþiile. care era atât de aproape. cratiþe. limba în gurã pãrea o bucatã de lemn. miºcându-se tot mai greu ºi mai încet. una peste alta. Mai rãmãsese câþiva kilometri. vroiau sã doarmã. încãrcatã cu niºte vase. Se miºcau încet. Deja se vedea fumul ce se ridica drept în cer. Vântul se mai liniºtise. care nu scãdea. Scãpaserã de soarta crudã. rãmãseserã în urmã. Femeile cu copii au rãmas. numai ochii li se vedeau... mergeau împotriva vântului ce se stârnise ºi le frigea corpurile.. un pic. cu ei ele cãutau drumul înainte. dar paºii se încetineau. Totul în jur era trist. Când s-au trezit stãpâna le-a dat lapte fierbinte. mare. Lidia ºi trei copii ai ei. Stãpâna casei s-a speriat... ne chema.. Copacii înalþi ºi drepþi scârþâiau ameninþãtor.. sub picioarele noastre.. dar Claudia i-a povestit cei cu ele. nu mai aveau putere. Mai trãgeau o sãniuþã dupã ele..Cãlãuza a dat bici calului ºi a plecat înainte. era gândul fiecãrei. . În taigaua sãlbaticã erau ºi lupi.. Erau la capãtul puterilor. lungã. Directorul le-a dat o sanie cu un vizitiu ºi au plecat sã-i – 143 – . Ea a pus o oalã pe soba fierbinte de fier cu turte de lapte îngheþat... înfricoºãtoare.. Mai rãmãsese vreo doi kilometri.. totul devenise indiferent.. chiar sinistru.. Corpurile le erau amorþite. nu se mai vedeau. povestea mai departe Tatiana.. Uneori se auzeau niºte urlete din depãrtare. Mergeau încet. se opriserã. A doua zi au gãsit-o pe Lucia ºi fetiþa ei într-o cãsuþã alãturi. dar ºi încã atât de departe. îi îndemna sã se miºte. Încã un pic. încet. picioarele erau ca de plumb. am cãzut toate secerate. dar sãrmanele nu mai aveau putere ºi adormeau aºa din mers. în acel sat care le fãgãduia atât de mult. adormite. Claudia ne-a târât pe toate pânã la prima casã. dar ºi speranþa devenea tot mai vagã. dar ºtiau cã somnul e moarte pentru ele. era strãinã. Se împingeau una pe alta. povestea mai târziu Tatiana. Familia Cernei. dar gerul se întãrea tot mai mult. Frica de a rãmâne pe veci în aceste locuri pustii. Toate erau încotoºmãnate. ieºind din hogeacuri. Singure în gerul nãprasnic.. Cãlãuza povestea cã nu odatã ei dãduse nãvalã asupra vitelor care erau în ºoproane. clãtinându-se de slãbiciune. Când am intrat toate în casa din bârne.. speriindu-i. ei ºtiau asta. Dar familia Lidiei Cernei nu era nicãieri. S-au repezit la directorul fabricii forestiere din Horoºee. toatã gospodãria lor de fãcut mâncare.. Aºa a trecut ºi a doua zi. Numai frica de a se opri le forþa sã se miºte. Sora Claudia era pe malul celãlalt ºi ne fãcea din mânã. se auzea lãtratul câinilor.

îmbrãþiºându-l pe cel mai mic dintre copii. era o stare nervoasã grea ºi trebuia o vreme mai îndelungatã ca ea sã-ºi revinã. urã împotriva tuturor se scurgeau din ochii lor nevinovaþi. parcã dormeau. Ceilalþi doi dormeau somnul de veci. Pânã aici venea o linie de cale feratã de la magistralã. Ea. neputinþã.. simþind parcã o vinã cã nu i-au aºteptat. Erau culcaþi în zãpadã.. cum o numeau aici.. cu focul arzând vesel în soba de fier.. nebunã.. Ele nu ºtiau cã nenorocirile lor nu s-au terminat ºi cã în viaþa lor se vor mai întâmpla multe. În satul Horoºee se putea gãsi de lucru. Din întreprindere le-au dat topoare.. Lidia Cernei. furie... nenorociri ºi fiare omeneºti.caute. Poate. Maria era bolnavã. fãrã milã de tot ce e mai scump pe lume – viaþa omeneascã. „Vetka”.. Poate se vedea cu copii sãi într-o izbã caldã. Mama Lidia adormise.. Era frumos chipul ei adormit.. cu ochii sãi albaºtri. fãrã suflet? Fetele Rotaru stãteau în jurul acestei familii adormite. strângându-l la piept. Claudia tãia copacii în pereche cu o femeie mai în vârstã. durere ºi proteste împotriva celor ce conduceau aceastã þarã sângeroasã. Acest tablou al sfârºitului acestei familii Cernei niciodatã nu vor pãrãsi inimele ºi memoria lor pânã la capãtul vieþii ºi deseori în viaþa lor vor curge lacrimi grele de milã. erau alãturi de mama lor care nu reuºise sã-i scape. prea multe suferinþe pentru inimele lor copleºite de atâta durere. Fetele erau bucuroase cã vor lucra ºi vor primi ceva. parcã visa un vis frumos din care nu dorea sã revinã. Mama Ecaterina rãmãsese s-o îngrijeascã.. Lacrimi grele de durere... dar cel mai scump era o strachinã de supã fierbinte ºi douã – 144 – . era folositã pentru a scoate lemnul preþios din taigaua siberianã ºi al duce unde era nevoie de el. Sforþãrile fãcute de ea pe Drumul morþilor îi zdruncinase sãnãtatea. În sufletele lor tinere se ridicau ca un vulcan protestele celor vãzute ºi retrãite în acele locuri sãlbatice ºi timpuri grele. Chiar a doua zi le-au dat de lucru.. În faþa ochilor ei stãteau mereu copiii familiei Cernei îmbrãþiºaþi în zãpadã cu mama lor. unde cunoscuserã atâtea lipsuri. Cu obrajii îmbujoraþi. când numai un înger sfânt le salvase ieri ºi pe ele de aceiaºi soartã. fierãstraie. Oare va rãspunde cineva vreodatã de aceste pãcate a unor oameni fãrã inimã. Galina ºi Tatiana au fost trimise sã taie copacii în taiga. îmbrãþiºaþi ºi ei. Dar ce puteau face ele.. Dar mai era ceva. Linia aceasta. I-au gãsit numai la trei kilometri de sat. nu iau ajutat sã ajungã ºi ei la tãrâmul mântuitor. deschiºi se uita la cerul care nu se îndurase sã-i salveze. Ea plângea ºi plângea. frumoºi.

luând altã direcþie ºi putea sã te caliceascã. morþi de obosealã. Dupã asta veneau alþii cu calul sau boul ºi cu sania ca sã-l încarce ºi sã-l ducã la „vetkã”. când începea sã cadã trunchiul. ca în orice moment sã poþi sãri în lãturi. Brazii erau înalþi. aveau multe petice. Trunchiurile erau apoi curãþate de crengi. fetele dãdeau alarma. în doi. Când tãietura ajungea la capãt. dar ce nu face omul pentru o bucatã de pâine ºi o strachinã de balandã? Moldovencele mai sufereau cã erau umilite de localnici. ne batjocoresc fãrã sã avem vreo vinã. dar ele rãbdau. Era periculos. ca apoi sã cadã în vagoane. pãrãsind locurile periculoase. Ce ne iau ele pe noi în râs. Nina Cobãleanschi. urâte. În picioare aveau acum pâsle. Lucrau greu. tãiate la mãsura cuvenitã. cu fierãstrãul. când se întorceau de la lucru. chiar prea frumoºi faþã de aceste nenorociri care cãzuse pe capul lor. Ca sã ajungi la copac trebuia sã mergi prin zãpadã pânã la brâu. Munca era grea ºi cerea mai multã mâncare ºi mai bunã. de frig ºi dezamãgire. li se pãrea cã au nimerit în rai. când se formau colhozurile în Ucraina. pânã se prãbuºea copacul care cãdea cu un zgomot ca o loviturã de puºcã. care îºi bãteau joc de ele. dar dupã foametea din satul Jirnovka. Ei uitase deja cã ºi ei sau pãrinþii lor au fost deportaþi în aceste locuri prin anii 30-33. ascultaþi-mã pe mine. Trebuia sã fii foarte atentã la orice miºcare a trunchiului. frumoºi. ca ceilalþi tãietori din apropiere sã fie atenþi. pânã ºi pe copii lor îi speriau zicându-le: . dar în aceastã þarã femeile erau egalate în drepturi cu bãrbaþii ºi acum ele puteau fi trimise ºi la lucru greu. dar la picioare le era cald. De jur împrejur zãpadã multã.sute de grame de pâine. hai sã le ºtergem nasul la ruºtele astea. Le mai dãduserã niºte haine. sã-þi faci loc lângã tulpinã ºi apoi. periculos. cârpite. care le-a zis într-o zi: . Nu era acest lucru pentru femei. chiar sã te omoare. iar gerul se þinea tare. Haideþi sã le arãtãm cã suntem dintr-un neam vrednic de mii de ani ºi avem mai multã culturã decât ei. – 145 – . Nu erau noi. Aºa râdeau ºi de ei alþii cândva.Nu plânge. amitindu-ºi de satul Jirnovka. cã au sã vie moldovenii ºi au sã te ducã în pãdure! ºi multe altele. Printre deportaþi era ºi o profesoarã dintr-un orãºel din Basarabia. Uneori trebuia sã stai în genunchi. aranjându-le grãmadã.Fetelor. trebuia sã faci tãietura cât mai jos la pãmânt. nu întotdeauna bine ascuþit. Nu era nici asta mult. dar erau cãlduroase. Din acea zi primeau pâine 400 de grame pe ziua de lucru. pantaloni vãtuiþi ºi scurteice din vatã. o dãdeau seara. cãci el se învârtea uneori în aer. Acolo lucrau alte femei ºi fete care rostogoleau trunchiurile.

κi aminteau ºi ei de tragedia lor. ªi ce concert! Afarã era un ger straºnic.Bine. de bucurie ºi altele ce rãsunau în taigaua îngheþatã. altfel ar fi fost rãu de tot. se mai gândea ºi acum cum sã-ºi scape fetele de viaþa asta amarã.Facem o seratã. Vocile frumoase. Cântau cântece patriotice. Prea curat ºi profund se ruga mama Ecaterina lui Dumnezeu sã se îndure ºi sã nu le ia viaþa. ªi-au amintit poeziile ºi cântecele învãþate cândva. Au ajuns cu marfarul la gara de pe magistralã. Mama s-a dus sã cumpere bilete la casã. . cântau cântecele Basarabiei româneºti. A apãrut un om care le-a întrebat: . melodioase. Dar le-a ajutat Dumnezeu ºi le-a scãpat. ªi au dat un concert.. Dupã aceastã seratã viaþa a devenit mai bunã. În 1943 a fost o epidemie de tifos în Horoºee. Au mai fost aºa concerte care le mai dãdeau speranþe în viitor. Erau ºase de toate. sã fugã din acest iad. dar în încãpere se topeau inimele. despre trei culori. de jale. Au fost nevoite sã se întoarcã. dorul de casã le frigea inima. Nimeni nu a observat lipsa lor. Gândurile de a fugi. tinere. Mama Ecaterina. cum fãceam acasã. dar ce putem face? o întrebau fetele. s-au dat jos ºi s-au aºezat pe iarbã lângã staþie. Ele nu erau uitate. de a se reîntoarce acasã nu le pãrãsea. ªi într-o zi s-au urcat toate în vagoanele cu lemne ce trebuia sã le ducã în altã lume. Nu mai mâncau ºi chiar nimeni nu le mai hrãnea. dupã atâtea suferinþe la o vârstã atât de tânãrã. Kokoºino. când se hotãrâse sã plece din Jirnovka. de viaþa de mai înainte. luaþi trenul îndãrãt.Ca sã nu fiþi arestate ºi judecate. Inimele strãine s-au mai dezgheþat ºi localnicii ºi-au schimbat purtarea faþã de ele. . a strigat el. se culcau ºi se sculau cu gândul – 146 – . Tatiana ºi Claudia s-au îmbolnãvit rãu.Unde plecaþi? O femeie din Horoºee le-a dat de gol ºi l-a îndreptat spre ele. Zis ºi fãcut. care le fãcea sã le creascã inimele. se împãcase cu gândul cã ele vor muri. Nu vroia sã se împace cu gândul sã trãiascã aici 20 de ani cum li se ordonase.

unde trãise niºte refugiaþi din timpul rãzboiului. trei ani.Luaþi vaca cu voi la Omsk ºi acolo o veþi vinde. om cu inimã mare. chiar ºi în acelea unde erau militari sau tehnicã militarã. doamna Scorþescu. Acum familia Rotaru avea izbã. un copil de patru ani. Familia care pleca vroia sã vândã cãsuþa. Era de loc din Letonia. dar îi jelea. În anul 1944 mama ºi fetele au reuºit sã-ºi cumpere o izbã micã de lemn. Kievul. cãrbune. Galina se temea sã treacã chiar ºi pe lângã casa lor. cãci nu le puteau lua cu ei. ce se ducea spre front. nu aveau bani sau nu aveau nevoie. o vãcuþã ºi alte lucruri pe care le aveau. Maria ºi Claudia. El fãcea fântâni arteziene. dorind sã afle câte ceva despre neamurile lor deportate. mai bine sã ia inelele. Galina a luat-o spre Þarigrad. Nimeni nu vroia sã le cumpere.cum sã fugã. mulþi din refugiaþi se stãruiau sã se întoarcã acasã. se þineau de þevile de ventilaþie. Galina nu ieºea din casa bunelului. Chiºinãul nu era încã ocupat de armata sovieticã. Într-o zi a sosit mama Luciei. Aflase unde e Lucia de la bunelul fetelor de la Þarigrad. unde era din nou sovietul sãtesc. Aºa au mers trecând Uralul. Aºa cum ruºii înaintau ºi îºi eliberau pãmânturile. De la Ocniþa au luat-o pe jos la Nãduºita. veþi avea bani. cãci totuna nimeni nu le-ar fi cumpãrat acea avere. Nu era din deportaþi. riscând sã fie aruncaþi din mers jos pe pãmânt. Au lãsat izba lor ºi tot ce era acolo în voia soartei sã nu ºtie nimeni de ei. trenurile nu mergeau. vãcuþã ºi grãdinã. Atunci inginerul Vitautis le-a spus: . Ei au fost de acord. Cu Scorþescu ºi Lucia au plecat ºi Galina cu Gabic. ajuncând la Ocniþa. Dar oamenii au aflat de ea ºi veneau chiar din alte sate.. care îºi împlinise termenul de puºcãrie. sã se întoarcã acasã la buneii sãi. Acum familia Rotaru s-a decis ca mãcar unele din ele sã fugã ºi sã ajungã acasã. Harkovul. Decât s-o lase degeaba. Vremurile devenise mai uºoare. Bunelul a primit-o cu lacrimi de bucurie. se temeau sã nu fie prinºi din nou. cãci fetele i-au scris când sovieticii au ajuns cu frontul în Moldova. pe acoperiºurile lor. unde puneau cartofi ºi alte legume. – 147 – . Familia Rotaru nu putea sã vândã vãcuþa.. cãci ºi þara lui trecuse prin calvarul comunist. Kuibuºev. Bilete nu mai luau la casã. Au plecat. bãrbat de treabã. sã scape din gheþãria asta. Doamna Domenti era bolnavã de tuberculozã osoasã ºi se hotãrâse sã-l dea pe Gabi ca mãcar el. Se împrieteniserã acolo cu un inginer geolog venit cu lucrul din Leningrad. Pe drum se urcau în orice vagon. îi era fricã de zbirii sovietici. Se urcau în vagoane. Mama Ecaterina avea douã inele de aur ºi le-a propus. ce însemna moartea. numai sã ajungã acasã. mergea rãzboiul. Peste o lunã au sosit ºi mama cu Tatiana. fiul doamnei din Nãduºita. urcându-se în mãrfarul cu vagoane încãrcate cu lemne.

Sau urcat într-un tren spre Kiev. A venit ºi fratele Ecaterinei. Se ascundeau la bunel. dar ele s-au þinut tare. Era 17 august 1944. Au ajuns cu diferite trenuri în Ucraina. temându-se sã intre cu ele în garã. . Au încãrcat vaca noaptea în vagon. Peste o lunã. cãci nu aveau nimic la mânã. a cumpãrat mâncare pentru drumul lung. ascunzându-se dupã un ºopron. nu se arãtau la garã. Un cunoscut. a zis una. pe ocolite. În decembrie a venit la închisoare sã le vadã bunelul Vichentie. Se uita cu fricã ºi grijã în curte. feciorul cãrora era maºinist de tren.O sã o încãrcãm în vagonul meu cu instrumente. . Au venit la Þarigrad. De durere ºi bucurie. la închisoare. Tatiana a venit la casa bunelului. Nimeriserã într-un vagon cu cai militari. dar casa lor era ocupatã. refugiat din Arhanghelsk la Chiºinãu ºi. Le-au luat la miliþie. La semafor el le-a dat jos. Mama s-a întors cu bani. De aici au mers pe jos pe calea feratã pânã la Drochia. Aºa au ºi fãcut. Mama a plecat cu vaca la piaþã s-o vândã. aducândule ceva de mâncare ºi haine calde. spunând cã sunt refugiaþi ºi se întorc acasã. Dar nu i-au dat voie ºi el s-a întors acasã fãrã sã le vadã. bãtrânul Vichentie Cijacovschi a început sã plângã. a cãzut în genunchi plângând cu hohote. ªiau luat rãmas bun de la Vitautis ºi. le-a adus trista veste cã mama ºi Tatiana sunt arestate. au plecat. ascunzând-o dupã instrumente ºi strunguri. El le-a ascuns pe locomotivã în cãrbuni ºi aºa au ajuns la Ocniþa. Pe drum a rãcit ºi a murit. Fetele nu erau toate acasã. La o staþie au spus cã li s-au furat documentele. fetele stãteau ascunse. El s-a dus dupã Ecaterina ºi celelalte fete. La Jmerinka aveau niºte cunoscuþi. venind din Þarigrad la Chiºinãu. Au ajuns la Omsk. de bãrbatul sãu Alexei. aflând de ei. aveau mereu frica sã nu fie descoperite. NKVD-ul i-a încãrcat în – 148 – . Se sfãtuiserã sã facã aºa. dar l-a vãzut pe bunel ºi Galina stând la masã. Dar n-au oprit-o. Mama ºi fetele s-au ascuns în pãpuºoi. de toate nenorocirile lor. urcându-se într-un tren spre apus. Ele s-au uitat la ea. Erau case libere. Peste câteva ore au venit zbirii ºi le-au arestat ºi pe ele. ducându-le la Soroca. În acele timpuri mulþi se întorceau din refugiu acasã ºi tot aºa ºi ele au reuºit. Când a apãrut Tatiana. A trecut pe lângã fântâna unde niºte femei spãlau rufele. Le-au dat o hârtie cã li s-au furat documentele ºi au plecat mai departe. în sat.. iar Claudia lucra ca secretarã undeva. Tatiana s-a dus sã vadã ce se face în casa bunelului. Galina învãþa aici în clasa a ºaptea. zbirii i-au arestat. Dar bucuria de a fi cu toþii împreunã a fost scurtã.Dar cum s-o ducem cu trenul? Întreba Ecaterina. întâi pe Maria ºi Ecaterina. Când mama a ajuns la pãmântul ei. amintinduºi de toate suferinþele. a luat fetele la Chiºinãu.Parcã e fata lui Aleoºa Rotaru. le-au interogat.

trecând Nistrul sub focul mitralierilor sovietice. pînã li se va împlini termenul de 20 de ani. Aºa au scãpat de Horoºee. Au dorit cu toþii sã se întoarcã la Þarigrad.. Ecaterina l-a rugat pe ºef sã le lase aici. Vãzând o familie întreagã. la Sverdlovsk. vroiau s-o transfere la închisoarea de minori. . întorcându-se acasã. ªeful închisorii din Novosibirsk a venit sã vadã cine sunt noii deþinuþi. Dar cãlãii sovietici. fost deportat ºi el. ºi a trãit aici. Claudia ºi Galina s-au reîntors abia în 1990. apoi la Moscova. dupã moartea cãlãului Stalin. în sfârºit. Aici coseau rufe ºi alte lucruri pentru soldaþii sovietici de pe front. dar aici mãcar aveau garantatã o bucatã de pâine ºi o supã fierbinte pe zi ce nu era în deportare. unde au fost judecate. aºa le ordonau cozile de topor. fãrã un foc de armã ºi a dovedit încã odatã lumii întregi cã a fost condus de niºte oameni demenþi ºi criminali. pentru cã ele se pricepeau la aºa ceva. . care îºi ieºeau din piele. S-au stabilit la Hãsnãºeni. Ele erau de acum apreciate ca bune lucrãtoare.În 24 de ore sã vã luaþi tãlpãºiþa de aici. sã nu le despartã. dar nimeni dintre noi nu a dorit sã iscãleascã aceastã hotãrâre. au ajuns la Ciulâm. cumpãrându-ºi o garsonierã. Mama Ecaterina a venit la fratele sãu. Fetele erau deja cãsãtorite. ocupând Basarabia în 1940. deportându-i la 13 iunie 1941. dar eram nevoite sã iscãlim cã nu avem dreptul sã ne întoarcem acasã ºi sã cerem îndãrãt averea furatã. ªeful închisorii l-a rugat pe un prieten al sãu sã le ia la lucru în atelierul sãu. când acest imperiu al rãului s-a destrãmat ca un balon de sãpun. A venit ºi termenul de eliberare. fiecare avea viaþa ei. dar mama Ecaterina a rugat judecãtorii sã le judece pe toate împreunã. Tatiana era cãsãtoritã cu Dumitru Berezovschi din Hãsnãºeni. Le-au chinuit aºa pânã la Novosibirsk ºi. lingând mâna stãpânului.. Judecata a hotãrât sã stea în închisoare trei ani de zile. sã nu le trimitã din nou la Horoºee. Îi alungau ºi din Chiºinãu.În anul 1958 ne-au chemat la comenduire ºi ne-au dat documente de eliberare. Trei ani de puºcãrie ar fi trecut cu greu. Pentru cã una nu avea 18 ani. dar casa lor a fost demolatã ºi în locul ei s-a construit Casa de Culturã. fiind ajutaþi de statul român sã-ºi refacã viaþa. Mama ºi Maria s-au întors acasã în 1959. la Chiºinãu. Nimeni din conducerea comunistã nu i-a ajutat cu nimic ºi nici nu ºi-a cerut iertare. apoi sã fie duse îndãrãt la Horoºee. a dat ordin sã lucreze în atelierul de cusut. au fost mereu umilite ºi persecutate de zbiri ºi de cozile de topor. Dar ºi aici. i-au gãsit ºi aici. Familia lui Dumitru încã în 1929 a fugit din Ucraina sovieticã. mulþi dintre ei erau copiii acelor criminali care au ucis atâtea sute – 149 – . Bestiile roºii-tot bestii au rãmas.tren ºi au plecat înconjuraþi de santinele cu câini lupi spre Dnepropetrovsk. În 1989 au fost cu toþii reabilitaþi.

Ovidiu Vasilescu Valerian Aºtefanei (ªestacov) s-a nãscut la 14 iunie 1921 la Soroca. unde avea o sorã. La 28 iunie sovieticii au ocupat cu forþa Basarabia. sufletele prin dragoste. Învaþã. care ºi-au bãtut joc de popoare nevinovate. Simþindu-se urmãrit. dar. Rusia nu înþelege cã varsã sânge nevinovat. care era student la Iaºi.. casa nouã conducerii. înrobind popoare strãine.de mii de oameni nevinovaþi ºi care au adus acest pãmânt la sãrãcie ºi mizerie. LIDIA ºI JENICÃ RUSU Diamantele se mãsoarã în carate. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti ºi încã nu ºi-a primit pedeapsa cuvenitã. motivând cã este locuitã în majoritate de ucraineni. alþii n-au dorit sã ºtie. Poporul s-a trezit. ªi când te gândeºti cã încã ºi azi se mai gãsesc proºti. Se mai gãsesc mulþi care îl laudã pe despotul Stalin. dacã comunismul a scãpat de judecata omeneascã. care ºi-au pãrãsit baºtina lor atât de „iubitã”. de acel genocid sovietic. Ele se luptã cu bãtrâneþea.. Dar Dumnezeu e mare ºi drept. care au trecut prin atâtea suferinþe. fiind acasã. avea bursa la – 150 – . La 13 iulie trebuia sã fie arestat ºi Valerian. Dar istoria nu se repetã ºi. Adevãrul e mai presus de toate ºi dreptatea trebuie sã triumfe. unde tatãl lui era contabil la închisoare. care plâng dupã acele vremuri ºi ar dori sã întoarcã roata istoriei. Sovieticii au eliberat pe toþi cei aflaþi în puºcãrie. Claudia ºi Tatiana. Pãmântul lor a fost dat celor venetici. a fost arestat chiar a doua zi. nu va fi iertat de cea dumnezeiascã. nimicind naþiuni mici. dar unii dintre ei au fost niºte canalii ºi criminali. Din toatã familia au rãmas pânã azi numai douã din acele frumoase fete.. trãiesc din greu ºi deseori le curg lacrimi amare din frumoºii ochi. slabi la minte. unii care habar n-au avut de ce se fãcea în jurul lor.. Dar vremurile s-au schimbat. spunând minciuni încã o datã. Celor ce au suferit de genocidul sovietic nimic nu li s-a întors din avere. Tatãl lui Valerian se pregãtea sã dea în primire sovieticilor 10 hectare de pãmânt. dorind sã demonstreze cã sunt mai democraþi. ºi cã a venit o conducere nouã. asuprindu-le ºi nimicindu-le. Azi toate nenorocirile ce vin în Rusia sunt din cauza pãcatelor ºi crimelor sãvârºite ºi Dumnezeu nu bate cu bãþul. Rusia. Aici s-a înscris la facultatea de agronomie. trãind o viaþã numai pentru ei. care va face dreptate tuturor. a plecat la Chiºinãu ca sã i se piardã urma. amintindu-ºi de acele vremuri straºnice.

În 1944 frontul se apropia de Basarabia ºi populaþia fugea de frica sovieticilor în România. unde venise ºi Regina Maria. dorind sã scape de tãvãlugul sovietic. Familia Rusu trãia acum în Chiºinãu. Aºa cum majoritatea intelectualilor fugise din Basarabia. Tatãl Lidiei. Pe Valerian îl luase în armata românã ºi-l trimise la ºcoala de ofiþeri. el nu a fost trimis la Nurenberg sã aparã în faþa judecãtorilor internaþionali. fãgãduiau o viaþã bunã. A fost primitã. Tatãl lui Valerian era un om sever ºi Valerian era un bãiat foarte econom. unde au repartizat-o la primãria din Craiova. nu arunca banii pe vânt. prin o numãrãtoare de voturi frauduloasã. o ºtie toatã lumea. I-au dat ºi o camerã într-o casã bunã. sovieticii aveau mare nevoie de cadre. care ar da totul strãinilor numai ca ei sã – 151 – . Lidia Rusu. aranjatã ca în rai. Lidia cu copilul s-a evacuat în România. vizitând spitalele din Chiºinãu. În 1941 Lidia era funcþionarã la CFR la Cãlãraºi. S-a nãscut o fetiþã la maternitatea din Chiºinãu. iar mama Eudochia din Cãlãraºi. A fost nevoit sã pãrãseascã agronomia ºi sã fugã la Lãpuºna. ele sunt þinuturi româneºti. unde s-a angajat învãþãtor. Acum Lidia cu copilul stãteau la Chiºinãu cu pãrinþii ei. cãci era un om cu onoare. El nu ar fi tãcut din gurã. Ar fi strigat cãlãilor: Eu am luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. S-au cunoscut la o adunare a învãþãtorilor ºi în primãvarã s-au cununat. Trebuie de spus cã oltenii s-au purtat foarte frumos cu acei ce se refugiau din Basarabia ºi Bucovina. care pânã la armistiþiul din 23 august nu avea nici o mie de membri. Regina s-a apropiat de patul Lidiei ºi i-a dat niºte flori ºi ciocolata. În 1946. patriot al neamului românesc. Pe mareºalul Ion Antonescu l-au împuºcat la Bucureºti. Trebuie de notat cã în timpul lui Ion Antonescu toatã populaþia s-a purtat foarte bine cu acei care se refugiau. Lidia era gravidã ºi aºtepta copil. dar ruºii au ocupat cu forþa aceste plaiuri ºi timp de aproape 200 de ani îºi bat joc de neamul românesc. Apoi bursa a fost stopatã. cum povestea ea. cãci ei nu ºtiau limba românã. El nu ar fi tãcut. la putere au venit comuniºtii. ocupate de ei în 1940. cãci zvonul despre arestarea tatãlui sãu ajunsese ºi aici. era din comuna Sauca. cum tac azi mulþi dintre demnitarii României. care avea ºcoala pe malul Prutului. Oamenii îi ºtiau deja foarte bine din anii de ocupaþie 1940-41. Sovieticii nu au dorit ca el sã spunã acolo adevãrul despre Basarabia ºi Bucovina. Tot aici lucra ca învãþãtoare o fatã tânãrã. fãceau tot posibilul cât mai mulþi oameni sã intre în partidul comunist. Era o femeie bunã la suflet. care erau pline cu rãniþi de rãzboi. Ei îi lãudau pe sovietici. Acum Basarabia era din nou eliberatã de ocupaþia sovieticã.început. când întreaga Basarabie era în lacrimi. Toader Rusu.

Aºa au trãit la Craiova pânã la bãtrâneþe. Avea 8 clase de liceu industrial de la Chiºinãu. Era o cãldurã straºnicã. Drumul a fost plin de suferinþe. educaþi în alt duh.rãmânã în fotolii. era îndemnat sã intre în partidul socialiºtilor. râdeau de rus. Flãmânzi. Dupã un timp. Cine nu dorea sã intre în partidul comunist. Lucra impiegat ºi dãdea examen pentru a deveni ºef de garã. curgea sudoarea tot timpul de pe ei ºi apã de bãut nu era. Valerian terminase liceul Xenopol din Iaºi. Aceste lucruri nu erau la modã în timpul sovieticilor. la Tighina. El era un bãiat vesel din fire. care nu vroiau sã împartã puterea cu nimeni. era matematician. apoi impiegatã la CFR. Pe front fusese rãnit uºor în mânã ºi venise ºi el la Craiova. i-a rupt rochia ºi a vãzut cã e bãiat. În vagon erau 40 de oameni. fãrã mâncare caldã. Li se dãdea o canã dimineaþa ºi una seara. capitala Siberiei. Jenicã s-a îmbrãcat ca o fatã. au ajuns la Irkutsk. La o seratã. care învãþa la Liceul „Haºdeu” din Chiºinãu. cânta la bisericã. pânã ce una i-a spus cã fata aceia e un bãrbat. cu o broboadã de mãtase ºi dupã ea umbla un ofiþer sovietic. îl vor duce departe de baºtinã ºi-i vor distruge tinereþea. Valerian mai avea o „boalã”. numai cu peºte sãrat ºi douã cãni de apã pe zi. Valerian lucrase la început ca notar. povestite de el prietenilor. Cloºca ºi Criºan ºi Tudor Vladimirescu. loc de dormit nu era decât pe podea. dar era mereu respins. terminate în 1939. Dupã 32 de zile. ucis apoi tot de comuniºti. Ofiþerul s-a supãrat foc. avea o voce foarte bunã ºi puternicã. a lui Titel Petrescu. Poate pentru cã fugise din Basarabia s-au poate ºtiau ceva despre tatãl sãu. dar se certase cu un profesor care-i fãcea mizerii. ºi-a pus pernuþe înainte ºi înapoi. în vagonul de fier încãlzit de razele dogoritoare – 152 – . Comuniºtii se stãruiau sã-i scoatã din armatã pe toþi acei care fuseserã în armata regalã ºi sã-i înlocuiascã cu alþii din diviziile Horia. încãrcaþi într-un tren de vite ce lua drumul spre Siberia. Se fãcuse o fetiþã frumoasã. însetaþi. Fetele se amuzau. îi plãcea sã asculte ºi sã spunã bancuri. Dupã asta toþi trei au fost arestaþi. Sovieticii veneau deseori la seratele de la Institutul învãþãtoresc. dar nu i-a plãcut ºi a intrat la o ºcoalã de impiegaþi la CFR. Jenicã Rusu. dar Jenicã nu credea ºi nici nu ºtia cã aceste bancuri. Jenicã ºi cu alþi doi prieteni au fost pârâþi de o comsomolistã cã ei spun bancuri la adresa sovieticilor. Se stãruia sã danseze cu ea ºi-i fãcea curte. Cu durere se uitau prin ferestrele zãbrelite cum se îndepãrtau de baºtinã. din foºtii prizonieri în URSS. Atunci pãrinþii s-au mutat la Tighina. Lidia mai avea un frate. Lidia a lucrat dactilografã. Tot acolo dãduse ºi bacalaureatul. Era demobilizat.

Zile grele. la români n-am învãþat-o. Uneori se apropiau de gemuleþele cu zãbrele sã mai ia o gurã de aer curat. Un zid mare ºi lung de cãrãmidã înconjura clãdirile mari. cu praf mulþ pe o cãldurã înãbuºitoare. înjurându-i ºi strigând cã sunt „duºmani ai poporului sovietic”. Nu i-au dat drumul. Era deja rãzboi ºi în drum întâlneau trenuri cu tancuri. unele de trei etaje. Populaþia arunca cu pietre în vagonul lui Jenicã. dormea pe niºte þevi calde într-un bloc. pline cu soldaþi ce mergeau spre front. s-a uitat la tinerelul de 17 ani ºi i-a închis dosarul. au pornit prin sat spre destinaþie. apoi i-au mânat în port. unde pe fluviul Angara îi aºteptau niºte ºlepuri. îngrozitoare. Atunci s-a opãrit cu apã fiartã. Aici. la matematicã – 4. altele mai joase. Jenicã s-a dus la rector. Dupã o vreme a devenit strungar. dar santinela îi alunga. Acesta s-a dovedit a fi un om de treabã. L-au luat la lucru ca un ucenic de strungar. numele lui nu era. neavând unde trãi. ºlepurile trase de remorchere au luat-o la drum. de unde sã ºtie el rusa? Când a venit sã controleze listele. la limba rusã – 2. Dar a avut noroc. dar nu sunt în listã. la anchetare. Viaþa la închisoare nu e ca cea de la libertate.Am dat toate examenele. A venit la Institut ºi a dat examenele. neaºteptate. Aici îl forþau sã recunoascã lucruri ºi fapte stranii. La Irkutsk i-au dat jos din tren. ªi-a cerut voie sã-i dea drumul pentru câteva zile sã dea examenele. a vãzut un anunþ de admitere la un Institut de mineri. Dupã ce i-au încãrcat. Dupã vreo trei sãptãmâni i-au schimbat anchetatorul. de care el nu ºtia nimic. erau ca niºte peºti pe uscat. mergând prin oraº. întinzând baioneta lungã. L-a eliberat din detenþie. dar bãieþii i-au spus cã poate sã rãmânã fãrã mânã. ascuþitã spre geam. A vrut sã se opãreascã cu ulei fierbinte. dândui o trimitere la lucru. vãzând cã nenorocitul nu are nici o vinã. S-a uitat rectorul la el – 153 – . lungi ºi sinistre. trãdãtori. atunci toþi lucrau pentru front. De aici îl duceau pe Jenicã la Irkutsk. la o uzinã militarã. Prin 1943. a îngâimat el. Îi trebuia un buletin medical. i-au dat cartele pentru pâine ºi produse alimentare ºi cãmin. spioni ºi multe altele. Spre searã au ajuns la vestita puºcãrie „Centrala lui Alexandru” care un veac întreg primea între pereþii sãi pe acei nenorociþi cãzuþi în ghearele comuniste cu vinã sau fãrã vinã.Pãi ai nota 2 la rusã. .Nu ºtiu rusa. nici noaptea. O jumãtate de zi ºi o noapte au mers pânã la satul Usolie. Nu-i dãdeau pace nici ziua. 18 kilometri de drum de þarã. i-a rãspuns rectorul . Aici i-au descãrcat pe malul pustiu ºi. . fãrã un gram de apã.ale soarelui nu le ajungea aer. La chimie – 4. . încolonaþi câte ºase în rând. cu gura ºi buzele uscate de sete.

ne opream la dna Lidia. l-a trimis la o secþie de construcþii. aveau câteva deseatine de pãmânt. în Basarabia. împreunã cu el. nu-þi aparþii d-tale. un prieten de la Sahalin. S-a nãscut o fetiþã. gubernie ruseascã pe atunci. dar a rãmas pe viaþã aºa cum îl numeau toþi – Nicanor. ºi nu ne poþi pãrãsi în aceste vremuri grele. al P. având nevoie de specialiºti. despre un savant român. unde a lucrat 17 ani. Scrisoarea lui Pan Halippa adresatã lui C. L-au trimis la Sahalin. Venind în concediu acasã. Când s-a nãscut fetiþa li s-au dat douã camere. la 22 iulie 1910. am citit un articol într-un ziar. Pãrinþii lui nu erau bogaþi. vecinii ºi prietenii de joacã. care a fost Pantelimon Rusu. pe – 154 – . El avea deja la Leningrad a cãmãruþã în cãmin. la pãrinþi. Jenicã se cãsãtorise la Irkutsk ºi nevasta era tot studentã. ci ºi Basarabiei. A terminat învãþãtura ºi lucra într-un birou de constructori. Institutul s-a întors acasã. dar bursa era prea micã – 1600 de ruble ºi el având familie a refuzat. Era un Institut de minerologie evacuat din Leningrad. care ºtia prea multe limbi. dle profesor Constatin Stere. Un articol scris în amintirea acelui om. Vergiliu ªtefanin. care împreunã cu alt om cu suflet mare. Când s-a eliberat Leningradul. Eu te rog sã te pui în capul nostru. din Moldova. Nicanor s-a nãscut în satul Chetrosu. De cîte ori veneam la Craiova cu soþia Veronica. stabilit în Chiºinãu. Nicanor. primul secretar al C. Jenicã învãþa pe nota cinci. L-au botezat cu numele Pantelimon. un filolog. Jenicã a fost nevoit sã trãiascã în „Þara sovietelor”. Acesta. ºi eu te voi urma întotdeauna ºi pânã la capãt. În 1944 s-a întors în Basarabia. Viaþa i-a despãrþit pe sora Lidia ºi fratele Jenicã. nu mai ºtiu în care. Atunci a rugat sã fie trimis undeva.M. Cu timpul Jenicã a devenit ministru adjunct în Moldova.lung. la o minã ºi apoi la construcþii.C. PANTELIMON RUSU–NICANOR Dta. Îl îndemnau sã intre la aspiranturã.C. cum îl numeau acasã pãrinþii. Lidia ºi-a trãit viaþa în Craiova. aducând nevasta gravidã la pãrinþi. dar l-a primit. unde ne vei duce pentru binele acestei Basarabii a noastre. ne-au ajutat la întemeirea Muzeului Memoriei Neamului la Chiºinãu. pe acest pãmânt atât de pãtimit în istoria sa. Un învãþat nãscut în Basarabia noastrã. l-a adus la Bodiul. raionul Drochia. Stere Într-o searã. unde sã aibã o leafã bunã.

Nicanor era cel mai mare. prin revoluþia din 1905 ºi prin suferinþele primului rãzboi mondial.care-l lucrau din zori pânã în noapte. democratã. ºi le-au împãrþit þãranilor. simpatic. svelt. dar statul român ºi regele Ferdinand s-au þinut de cuvânt. când de la frontul din Carpaþi veneau turme de soldaþi rãsculaþi. sã ajungã la bucata sa de pâine. În 1930 a intrat la Universitatea din Iaºi. fãcându-ºi de cap pe pãmântul Basarabiei. vremuri când viaþa omului nu costa nimic ºi bandele bolºevice se rãsculau împotriva þarului. ºi legi noi. cãdea în mâinile lor. unde au murit ºi mulþi moldoveni pentru slava ºi mãreþia þarului. ca sã aibã cu ce trãi. cãpãtuiþi pe nedrept cu mii de deseatine. Þarul îi lua cu forþa în armata sa. cãci învãþa bãiatul bine. Puþini sunt azi în viaþã din acei copii care îºi mai aduc aminte de povestirile pãrinþilor sãi despre rãzboiul crunt ºi despre revoluþia poporului. ªi aici învãþa bãiatul bine ºi profesorii. care se stãruia sã cucereascã tot mai multe pãmânturi. Dar a trecut ºi asta. Viaþa s-a mai liniºtit. din plasa Donduºenilor. sã-i fie mai uºor. câºtigându-ºi pâinea cea de toate zilele. sã nu stea pe capul pãrinþilor. chiar ºi fetele începuse sã se uite la el. Zece copii erau la pãrinþi. tatãl lui. când vreo fatã nereuºind sau întârziind sã fugã în pãdure. a terminat ºcoala primarã din satul Sauca. semãnând dezmãþ. boierilor lãsându-le câte 100 de hectare. s-a mai dres. A terminat universitatea cu cea mai înaltã notã – „Magna cum laude”. dintre care ºi fete care cereau zestre. La început dupã unirea Basarabiei cu Patria-mamã nu a fost uºor. cã erau în armata þaristã ºi din acei cu ochi strâmbi. era ager la minte ºi stãruitor. îmbãtându-se cu vinul gospodarilor moldoveni ºi cãutând fetele din sat. Erau timpuri grele. l-a trimis la ºcoalã la Chiºinãu. Pãrinþii lui Nicanor au trecut prin toate nevoile rãzboiului. italiana ºi alte limbi romanice. Dovedise sã facã ºi un an de armatã. Au trecut anii. care numai milã nu aveau în sufletele lor. Nicanor a crescut. fãcându-le dreptate. învãþa franceza. Femeile ºi fetele se ascundeau prin poduri. cã erau tocmai zece copii. prin beciuri ºi chiar prin pãduri. care a distrus milioane de fiinþe omeneºti. s-a fãcut mai bunã. fricã ºi moarte. sã aducã cât mai multe popoare sub jugul Rusiei. Cu toate cã era greu cu traiul. care cutreierau satele. cãci erau pe placul lui. A fost adoptatã ºi o Constituþie nouã. au venit armatele fraþilor din România. – 155 – . Nu le prea avea el în gând. Eremia. care îºi fãceau mendrele în Basarabia. ªi mare nenorocire era. Au luat pãmântul de la boierii ruºi ºi moldoveni. alungând hoardele bolºevice. dupã rãzboiul ruso-japonez. vãzând stãruinþa lui. drepte. Nicanor a devenit un bãiat înalt. unde trãiau pãrinþii. trebuia sã-ºi croiascã viaþa lui. i-au dat o bursã.

uºile se deschideau în faþa lui. Deseori venea pe malurile calde ale mãrii Adriatice ºi gândurile îl duceau departe. pentru setea de învãþãturã. iar în 1936 l-au trimis în Italia la cursuri în oraºul Perugio pe malul Tibrului.. cine le-a mãsurat cândva? Numai acei care au trecut prin teroarea roºie pot sã înþeleagã suferinþele acestora departe de baºtina sa. O fãcuse în frumosul oraº al banilor Olteniei – în Craiova. doritor de învãþãturã ºi de viaþã. Îl mai alintau ele. peste Prutul blestemat. râul care trece ºi prin Roma cea vestitã. fraþii. cãci ºtia bine profesorul Iorgu Iordan nevoile studenþeºti. veºnic cântând ºi sociabili. pe pãmânturi strãine. Dar s-a întâmplat o mare nenorocire pe pãmântul Basarabiei. nenorocindu-i pe – 156 – . suferinþe.. în satul sãu. Cine le-a cântãrit. S-a întors din nou la universitate ºi iarãºi s-a apucat de învãþãturã. având mare succes. I-a plãcut mult acest oraº. cã anii se duc repede. Jale mare. Aici era îndeajuns sã întinzi mâna ºi portocalele cãdeau singure în ea. ªi-a susþinut teza: Limba lui Djovani Verga. pentru tot ce avea bun în el. Doi cãlãi. toate neamurile au rãmas acolo. de aºa e tinereþea. l-au fermecat vederile acestei þãri.. S-a întors dupã un an de la armatã bãrbat în toatã firea. unde viaþa era mai durã. La 28 iunie 1940 þara vecinã. Iorgu Iordan. bun la toate. ºi oltencele erau fete frumoase. Pãrinþii. fondatorul realismului în Italia în veacul al 19. a furat din nou o bucatã din pãmântul românesc. cu oameni veseli. Profesorul sãu de la Iaºi. Peste un an a devenit doctor în filologia limbilor romanice. la universitate a avut loc un concurs la literaturã cu tema: Cum era înfãþiºatã Roma în literatura românã? A scrise el aceastã tezã foarte bine. conducãtori de mari puteri ºi-au dat mâna ºi au împãrþit pãmânturile strãine. cãci ºi el era bãiat de la þarã. îl stima ºi-l iubea pentru firea lui bunã.. Pe tânãrul student. cãlit. cãci este o vorbã cã numai armata ºi nevoile te fac om adevãrat. cu mai multã trudã. A vãzut frumuseþile lunii: Veneþia ºi Roma. pe care nici nu le visase vreodatã.. Dar vremea fuge ºi nimeni nu o poate opri. dar ºi oltenii cu vorba lor dulce ºi tãrãgãnatã. mai grea. þara rãului a ocupat cu forþa pãmântul Basarabiei. surorile.. sãrac ºi obijduit de cei mai mari ºi tari. Lombardia cu munþii sãi veºnic înzãpeziþi chiar ºi în lunile de varã ºi multe. Genua ºi Neapolul. ale cãruia maluri mai mult de un veac i-a despãrþit pe români de români. Totul era bine. Sicilia ºi Corsica lui Napoleon. nevoi. Uneori îl mai chema la o gustare la el acasã. În 1935. cã. multe altele. sã ºtie cât mai multe. A trecut examenul de diplomã ºi din nou l-au trimis la Roma pentru aprofundarea cunoºtinþelor de limbi romanice ºi pregãtirea tezei de doctorat.cã era cu termen redus. cãpãtând premiul întâi.

puteau sã se întâmple crime împotriva umanitãþii. spuneau ei: altã viaþã. biruitoare în revoluþia din 1917..cei din dreapta ºi din stânga râului. treceþi Prutul ºi dezrobiþi pãmânturile strãmoºeºti!”. visat de toate popoarele. a avut noroc. Nicanor nu putea crede acelora care fugeau din calea ruºilor sovietici. Marea Neagrã era la fel de caldã ca ºi în – 157 – . era împotriva rãzboiului. În Crimeea viaþa era bunã. împotriva teoriei de rase. Vã ordon. care povesteau lucruri de nedescris. dar erau prinºi ºi împuºcaþi sau aruncaþi în lagãre nemþeºti.. Cine a dovedit sã fugã din calea nãvãlitorilor. în Crimeea timpul era frumos. Un rãzboi crunt. împotriva fascismului italian. nu se auzeau bubuiturile tunurilor. pe ei îi atrãgea lumea nouã. sã se mai gândeascã. sângeros. Dar toate cu un singur scop. la egalitate. frumoasã. visau la o altã viaþã.. Stalin ºi Hitler. Propaganda din Rusia. La 22 iunie s-a început rãzboiul. groaznice. dar cei ce fugeau peste Prut l-au înduplecat sã mai aºtepte. Þãrilor Baltice. cã se iveau partizanii sovietici. Se mai întâmpla pe alocuri. care striga la toate colþurile. cunoscând limba rusã. El. nu putea crede cã în noua þarã a socialismului. bunã pentru toþi. care distrugeau obiective militare. ªi acolo. Bucovinei. adunãri ºi manifestaþii ale muncitorilor din Italia împotriva lui Musolini. despre noua stãpânire. dreaptã. împãrþiserã deja lumea la 23 august 1939. Lenin ºi Stalin. Cine putea sã se îndoiascã atunci. ascunsã de toþi de apele Nistrului. Pentru toþi. ucideau ofiþerii ºi soldaþii germani ºi români. la Harkov. în Crimeea. Lupte grele se dãdeau mai departe. La început vroia sã se întoarcã acasã. în Italia. de dreptate ºi adevãr. la adunãrile internaþionale cã vrea dreptate ºi pace pentru toate neamurile. cu mari pierderi omeneºti dintr-o parte ºi alta a frontului. la pãrinþi. bunã. o viaþã nouã.. o democraþie adevãratã. În 1942 a fost mobilizat ca ofiþer ºi a fost trimis pe front. Engels. în Basarabia. frãþie ºi libertate. de filozofia lui Marx. Lumea capitalistã era deja cunoscutã de popoare. rãspândea ºtirile despre viaþa bunã. raptul Basarabiei. Aici.. era traducãtor. pentru toþi. au fost: pactul Ribentrop-Molotov. Ion Antonescu a dat ordinul: „Soldaþi. Peste Basarabia s-a aºternut o noapte întunecatã. împãrþirea Poloniei. avea idei socialiste. În suflet Nicanor era pentru pace. Aici.. nouã. mulþi tineri înflãcãraþi de ideile noi. departe de front. împotriva lui Hitler.. care împreunã cu alþi tineri italieni luau parte la diferite discuþii. când nimeni nu ºtia cã cei doi cãlãi. în munþi. þara enigmaticã.. un viitor luminos. Da. la Don.

foamete. bunã. Rãzboi ca rãzboi.. Nicanor se înscrie în orãºelul Corabia pentru a pleca în Basarabia. trecând Prutul. buni la suflet.. azi iubim. Ei ºtiau multe. luând cu ei ce puteau. Acasã! Acasã! Dorinþa de a se întoarce îi ardea inima.. distrugeau clãdiri. va face o viaþã nouã. altfel nu se poate. care a eliberat atâtea popoare de robia lui Hitler. „Toarnã paharele pline. În 1944 rãzboiul a fãcut o cotiturã pentru România. în Basarabia. te gândeai la acei ce-ºi dorm somnul de veci pe pãmânturi strãine. Þara. cãci sunt mulþi militari aici.. Legãturile sale cu rusoaicele deveniserã suspecte. Românii erau simpatici. schilodiþi. care îl þine în viaþã. Basarabia a rãmas la ruºi. care fãceau ravagii. Frontul se întorcea îndãrãt ºi se apropia tot mai mult de România. îi dã putere sã lupte. nu putea ea face rãu oamenilor. Zile de aºteptare. Dupã 23 august basarabenii sunt demobilizaþi. mizerie. Acum Uniunea Sovieticã apãrea în faþa tuturor ca o eliberatoare a popoarelor de sub jugul fascist. îi spuneau cã ei au nevoie de aºa specialiºti. lacrimi. îl considerau de al lor. tot ce e rãu va trece ca un vis urât ºi totul se va îndrepta. Într-o zi a fost chemat la comandament ºi trimis în þarã. Chiar cu duºmanii. þigane. la Craiova. la Corabia. dorind sã uite de front. uneori îþi curgeau lacrimile.” Nicanor ºtia rusa ºi fetele aveau multã încredere în el. ªi vioara plângea. Era jale.. Când le spunea cã el se întoarce acasã. de prima „eliberare” sovieticã.. A trecut un an de când era în Crimeea. ºi ce o fi mâine. arestau pe oricine nu le era pe – 158 – . azi ne distrãm. ºi în toatã România erau venite diviziile sovietice care îºi fãceau de cap în þarã.. sã danseze. Se îmbãtau.Constanþa. Fugeau sã scape de urgia sovieticã. Îi fãgãduiau servicii bune. le dau drumul acasã. Chiar ºi cei întorºi de pe front. dar fetele vroiau sã se distreze. de chefuri cu prietenii. veseli. liberã. bine plãtite. Din Basarabia mulþi se refugiau în þarã. din vioara ta fermecatã. Rusoaice la tot pasul. sã mai uite de nevoile rãzboiului.. ei sunt cetãþeni a unei þãri strãine. Va fi o altã viaþã. Aici. cã noi suntem încã vii. nu ºtie nimeni”. credeau cã va fi mai bine. Ei nu uitaserã de anul 1940. trãiserã ºi vãzuserã multe. ei îl încurajau. sã meargã la restaurant. „Cântã. Americanii bombardau România cu sute de avioane. lãsându-i fãrã adãpost. ucideau oameni. Omul trãieºte cu speranþa. Numai cei trecuþi prin teroarea sovieticã nu aºteptau nimic bun. de oameni schilozi. Cine ºtie când o sã-i mai vadã? Stã de vorbã cu ruºii din oraº. dar cu dorinþa de a trãi.

socialist. sã fie de folos tinerilor studenþi. italienii. Iau crezut. Unde nimerise? se întreba el.A. la dreapta. În ultimul timp devenise traducãtor de limbã rusã. A trecut graniþa la Reni. ci într-un lagãr din Odesa. Aici foamete. Acum îi prindeau ºi-i întorceau acasã. Doar eºti savant de mâna întâia! Nu pleca. Aºa cum ºtiau ei s-o facã. eu am mai aflat câte ceva. . Dar l-au minþit bine. Dau toatã vina pe români. De ce? Pentru ce? ªi l-au trimis nu la universitate. Nicanor care vorbea ruseºte le mai plãtea chefurile ºi îºi gãsise prieteni printre ei. La Corabia le-au dat la basarabenii care se întorceau acasã câte 350000 de lei. ghetele s-au gãurit. te aranjez în locul meu. eu n-am nici o vinã. sã construiascã oraºul. Toþi au uitat cã la retragere soldaþii sovietici au aruncat multe clãdiri în aer. frig. Am venit de bunã voie acasã. curãþau clãdirile de dãrãmãturi. Flãmânzi. sã nu rãmânã la români.Treci dupã sârmã. o sã ne lãmurim cine eºti! Din Reni a nimerit în lagãrul de triere din Chiºinãu.. însetaþi. Pe malul celãlalt l-au întâmpinat ruºii. i-au furat. ci niºte duºmani. Era ºi el marxist. Nicanor. sub înjurãturile santinelelor lucrau blestemându-ºi soarta. îi aruncau în lagãre sau îi trimiteau în Siberia. mã întorc acasã. Uite.Sunt savant... a þipat enkavedistul. ciorapii nu mai sunt. demonstrau noua civilizaþie.. dta ai fost în Italia? Eºti fascist? Ce socialist mai eºti! Treci încolo.. umilinþe.De unde vii? Cine eºti? . apoi la Stalino. unguri ºi alte neamuri. foamete. Cineva trebuia sã ia legãtura cu nemþii. cã ruºii nu – 159 – . nu pleca în Uniunea Sovieticã! Eu mã duc ambasador la Moscova.. unde îºi bãteau joc de ei. doar ei.. înjurãturi. de ce aºa o soartã? Doar nu fãcuse nimãnui rãu. peste Dunãre. o sã fiu de folos. lucrau câte 12 ore. îi jefuiau de ceasuri. doar au minþit popoare întregi ºi mulþi au cãzut în cursa lor. împreunã cu alþi prizonieri nemþi. . românii l-au distrus. Aºa au trecut patru ani de umilinþe. în noua conducere a þãrii. A început ºi vânãtoarea dupã acei basarabeni care fugiserã din Basarabia de frica sovietelor. ºi l-au împins spre o grupã de repatriaþi. sete. . am multe lucrãri. îi dezbrãcau de paltoane. care îºi aºteptau îngrijoraþi soarta.Nu te du. Câteva luni de anchetare. cu ei se purtau de parcã nu ar fi fost oameni.Pãi. Profesorul Iorgu Iordan era deja la Bucureºti. Despre asta nu spun nimic. frumos. Nicanor! îi spunea el. românii ºi alte neamuri. Rãmâi aici. Am învãþat chiar în Italia! Sunt socialist! .plac. . români. Din Odesa l-au trimis la Poltava. Costumul s-a rupt.. rãmâi în locul meu! Dar Nicanor nu l-a ascultat. sã lucrez. la universitate. dar Nicanor nu i-a luat.

visul socialismului distrus. umilinþe. Dar. care-ºi bãteau joc de el.. L-au aranjat învãþãtor la recruþii care trebuiau sã facã armata. Din nou s-au început cercetãrile la NKVD. le vorbea despre noua orânduire sovieticã. despre mulþi care nu mai erau în viaþã. Dar l-au salvat. marºuri. autoritãþile îi presau sã intre în colhoz ºi oameni nu vroiau. A lucrat ca învãþãtor la ºcoala moldoveneascã din Atachi. În acelaºi an ea i-a pãrãsit. Afla multe despre viaþa acestui popor mereu flãmând.. sângeros. Teodor Rusu ºi fiica lui Lidia l-au încurajat. despre mizeria în care trãia. acum se ocupa de tinerii recruþi. cu diplomã de la Roma. în 1948. unde a lucrat ca metodist la Institutul de perfecþionare a învãþãtorilor. doctor în filologie de limbi strãine. viaþa devenise fãrã rost. n-a putut sã se aranjeze. În sfârºit. Zeci de mii de moldoveni nu se întorseserã acasã din rãzboi. credea el. avea un copil. jumãtate de Europã ºi trebuia sã se schimbe ceva spre bine. ruptã pe alocuri. doar cuceriserã o lume întreagã. Fãcea cu ei gimnasticã. Moºul lui. l-au susþinut ºi el a înþeles cã viaþa trebuie trãitã.. În sfârºit. Lagãrul. Surorile ºi fraþii crescuserã. fericiþi cã scãpase teafãr din rãzboi. dupã zile lungi. ªi-a tãiat vinele. despre foametea din 1946-1947. Nebãrbierit. Era cãsãtorit cu o fatã. a fost ofiþer la români. depresii. Aici a mai aflat veºti neplãcute despre viaþa din Basarabia. a reuºit sã se întoarcã acasã. care era greu bolnavã. tot sperând într-un viitor mai bun. l-au determinat sã se sinucidã. Era jale mare. în satul Sauca.. Peste un timp reuºeºte sã se transfere la Chiºinãu. Totul se va îndrepta. S-a întors acasã. pãrinþii nu l-au recunoscut. Era un tip suspect.ºtiau alte limbi. erau mari ºi lucrau. Tot aici a aflat ºi despre „postavca” sovieticã. unde l-au lecuit. dupã patru ani de suferinþe. Umilinþe. Apoi l-au primit cu bucurie. o viaþã amarã. va fi o altã viaþã. despre impozitele mari la care era impusã populaþia de la þarã. deportãri. de foame ºi frig. Aici. reîntors din lagãrul sovietic. cu bogãþii date de Dumnezeu ºi cu un popor dintre cele mai sãrace. apoi în satul Navârneþ ca profesor de francezã. În drumul pe care-l fãcea cu trenul vedea mizeria aceste þãri uriaºe. Viaþa nu-i fãgãduia nimic bun. Nicanor a dovedit sã-ºi vadã mama. totul e din cauza rãzboiului. ªi acum toþi trãiau cu aceeaºi speranþã. Acum îºi dãdea seama de adevãrul auzit înainte despre Rusia sovieticã. despre arestãri. ca învãþãtor. muncind din greu. Bãtaie de joc! El. a fost eliberat din lagãr. cã dupã un rãzboi atât de crunt. A fost adus la Costiujeni. cã s-a întors acasã. Apoi a trecut cu lucrul la – 160 – . refãcutã ºi ºi-a gãsit noi puteri pentru a începe totul de la început. rãzboiul. într-o manta sovieticã militarã.

spaniolã. Asachi. de tot ce era românesc. A devenit candidat în ºtiinþe filologice. iar promotorii erau aspru pedepsiþi. mai ales despre scriitorii români. Negruzzi. neînsemnat. Prietenia sa cu Iorgu Iordan continua. Singura lui bucurie erau studenþii ºi orele de cursuri la universitate. Îi promova pe Coºbuc. Eminescu. a fost nevoie sã termine facultatea de limbi de la Universitatea din Chiºinãu. care se zbãteau pentru rusificarea moldovenilor români. rãmânând fãrã lucru. scria articole ºtiinþifice. þinut departe de posturi înalte. treceau peste trupuri ºi deveneau doctori prin protecþii ºi lucrãri plagiate. Cele vãzute în jurul sãu îi provocau indiferenþa ºi apatia faþã de slugile regimului. Durerea i-a rãmas totuºi. Dupã asta Nicanor a primit ºi un premiu de 7000 de ruble. ca fost ofiþer român. Atunci s-a dus la un funcþionar ºef în partid ºi a stat cu el de vorbã. Ajuns docent la catedra de limbã spaniolã. Aºa cum diploma italianã nu i-a fost recunoscutã. în suflet cã nu l-a ascultat pe profesorul Iorgu Prodan. dar lucrarea nu i-a fost aprobatã tot din cauza trecutului sãu. Bogdan Istru ºi alþii.Academia de ªtiinþe la un post mic. viaþa lui ar fi fost alta. Bucov. cãci dacã rãmânea în România. Acum participa activ la conferinþe. Ce a fãcut a fost un act de mare curaj din partea lui. Ovidiu. Russo. Aºa era în acele vremuri de triste amintiri. care îºi bãteau joc de neam. În 1957 a fost decorat cu insigna „învãþãtor emerit al Învãþãmântului”. Acesta s-a nimerit om inteligent ºi l-a înþeles. unde se strãduia sã dea cât mai multe cunoºtinþe tinerilor generaþii. La comemorarea a 700 de ani de la naºterea lui Dante scrie o lucrare despre acest poet. cãci el era acum în România vicepreºedintele Academiei Române ºi uneori aceºti doi savanþi se întâlneau ca buni prieteni ºi discutau orice probleme fãrã nici o teamã. Lucrarea lui a fost prezentatã la o adunare la care erau prezenþi niºte italieni invitaþi la Chiºinãu. Din cauza biografiei sale era mereu suspectat. Dupã mulþi ani de muncã a mai fost decorat cu ordinul „Pentru muncã”. era iubit de studenþi ºi respectat de acei profesori care nu-ºi pierduse conºtiinþa ºi dragostea de neam. când tot ce era românesc se interzicea. Zamfir Arbore. Creangã. Era singur vinovat. viaþa i-a dat lecþii aspre. când mediocritãþile îºi fãceau mendrele. italianã. Ideile sale socialiste marxiste s-au spulberat. nu mai credea în nimic ºi în nimeni. Popularizarea scriitorilor români îi aduce multe neplãceri din partea duºmanilor românismului. Haºdeu. În România ar fi ajuns academician. oameni de talia lui erau rari în perioada socialismului. de istorie. umilit. ªtia limbile francezã. de limbã. Nicanor Rusu a þinut ºi o prelegere foarte bine apreciatã de italieni. – 161 – .

Jukov s-a aºezat pe unul din numeroasele scaune.Luaþi loc. Dar era trãitã ºi nu o putea începe din nou. la oaspete – 162 – . trãgând din pipã. masã atât de bine cunoscutã. Cea mai mare parte a teritoriului Basarabiei era în mâinile forþelor sovietice în ofensivã. trãgând din pipa sa iubitã ºi împãrtãºind aroma tutunului în toatã încãperea. rãspunzând cu o uºoarã miºcare a capului la salutul celui chemat. Ziua începea posomorâtã. Uneori se oprea lângã harta mare.00 dimineaþa. ºi-a descãrcat cenuºa de la tutunul fumat din pipã. pãtrunzãtor.La bãtrâneþe Nicanor ºi-a pierdut auzul. Ce i-o mai fi dat în cap. Cãci abia ieri seara târziu. oare bãtrânului? În sfârºit. Omuleþul tãcea. se învinuia cã nu ºi-a fãurit viaþa aºa cum trebuia. proaspãt bãrbierit ºi aducând cu sine un miros de parfum „Krasnaia Moskva”.. Jukov! a rostit el spre ofiþerul. Doamne. Pe frontul de Sud sãgeþi negre ºi roºii erau îndreptate spre poziþiile româneºti de pe râul Prut. înceþi. în clipe de apatie ºi dezamãgire. Jukov încerca în gând sã ghiceascã motivul acestei chemãri urgente. unde chiar ieri. Fericirea a trecut alãturi de el.. fixatã de perete. De la Prut ºi pânã la poalele Carpaþilor stãteau armatele române fãcând sforþãri disperate. Trãia cu a doua nevastã care îl îngrijea.. câte talente româneºti s-au pierdut din cauza unor agramaþi. Comandantul Suprem s-a apropiat de masã. plecase de aici ºi toate erau deja parcã vorbite ºi puse la cale. Exact peste o jumãtate de orã a intrat Jucov. se fãcuse un raport detaliat asupra situaþiei de pe toate fronturile ºi din localitãþile eliberate de sub vrãjmaºi. unde comandantul suprem fãcea îndrumãrile sale de ordin militar. orânduite în jurul mesei enorme de stejar. Uneori. criminali de tipul lui Bodiu. tovarãºe Jukov a zis micul om. care apãruse la chemarea fãcutã prin apãsarea butonului soneriei. martirizaþi în oraºul Bãlþi 1944-46) I El se plimba în jurul mesei. tutunul primit în dar de la preºedintele Americei. Prin geamurile îngheþate ale clãdirilor din Kremlin pãtrundea lumina tristã ºi confuzã a începutului zilei de primãvarã. Smirnov ºi alþii. cerul era acoperit de nori suri. profitori. cu paºi mici. Era aproximativ ora 7. . de a rezista împotriva înaintãrii impetuoase a numeroasei armate roºii. FRAÞII (Închin aceastã povestire prizonierilor de rãzboi români. s-a uitat lung.

Acest teritoriu a fost eliberat în anul 1940. prudent. Cei de dincoace de Prut. Bineînþeles cã populaþia bãºtinaºã din Basarabia ºi Bucovina întâmpinã armata roºie fãrã mare plãcere. în armata noastrã! Sã fie trimiºi împotriva fraþilor lor! Sã-i forþãm sã lupte împotriva fraþilor lor! Între ei sã fie urã. . nu înþelegere! Lasã sã se omoare unul pe altul! Cu cât mai puþini vor rãmâne ei pe acel pãmânt.corbului nu-i va scoate ochii! Comandantul Suprem a tãcut câteva minute în ºir. nu ºi-au fãcut de cap ca în alte pãrþi..ºi a zis pe un ton tãios. a început sã rãspundã. pe ucraineni. ªi din vocea tãioasã.. sã distrugem naþionalismul român din Basarabia! El s-a sporit în anii de stãpânire româneascã. i-a rãsunat lui Jukov în urechi.Pãi.Pãmântul. pe alþii.. sã se – 163 – .Trebuie sã mobilizãm basarabenii.Iatã ce vreau sã spun. cu accentul caracteristic celor din Caucaz (Georgia): . teritoriul acela. moldoveni. Trebuie sã biruim. Sunt bucuroºi de venirea noastrã pe pãmântul lor? .. cu atât mai bine pentru noi”! Noi vom aduce în locul lor noroadele noastre.Vedeþi tovarãºe Comandant Suprem. Cã nu degeaba îl chemase el. în Orientul Extrem. Þarul nu era prost! Timp de mai mult de 100 de ani i-a dus de aici în alte locuri pe moldoveni: în Siberia. mai ales cã nemþii s-au purtat aici în general corect. într-un asemenea moment încordat din timpul pregãtirii de ofensivã pe frontul apusean. tovarãºe Jukov! Treburile merg bine pe front. iar Jukov a tot aºteptat preluarea convorbirii.. sã fie pentru totdeauna al nostru. tovarãºe Jukov! ªtii proverbul: Corb . Noi eliberãm acum Basarabia.. Eu aº spune chiar foarte rezervat. neîngãduitoare la contraziceri. . iatã m-am gândit ºi eu la acest lucru. Numai un an de zile Basarabia a fost a noastrã.. moldoveni sã se numeascã ºi nu români! ªi moldoveanul cu românul sã se urascã unul pe altul. populat în majoritate de oamenii noºtri. Jukov.. pe ruºi. Aº vrea sã ºtiu cum se comportã moldovenii faþã de armata sovieticã.

iar ei nu vor. gospodãria. Chemarea cu ordinul de a sosi la comisariatul militar din N… Au fost repartizaþi amândoi la regimentul 12. sã-i învãþãm bine minte. când se retrãgea – 164 – . au fost trimiºi în plutonul de recunoaºtere. dar ºi cei sãraci fug.. Aºa îmi spunea Timoºenko. dragã Jukov! Nouã ne trebuie Balcanii! .Mi-e totul clar. O sã-i poruncesc lui Beria! El ºtie ce sã facã! O sã dea afarã tot gunoiul care þine cu Românii. ªtie el cum ºi ce sã facã! La Tiraspol a fãcut ordine! Noi n-avem nevoie de moldovenii ãºtia puturoºi. averea! ªi nu numai cei bogaþi. Jukov! Cred cã ai înþeles intenþiile mele! Balcanii. vorbesc o limbã schimbatã. care a trãit acolo ºi ºtie cum stau lucrurile.Da. pãmântul. tovarãºe Stalin! O sã facem mobilizarea totalã în Basarabia ºi o sã-i trimitem sã lupte împotriva fraþilor lor. þãranii din sate. S-a uitat lung la Jukov ºi în sfârºit.. Plutonierul Popa. Acest pãmânt trebuie sã devinã pãmânt sovietic. Balcanii. la Prut ºi ei peste puþinã vreme se vor întoarce acasã. tovarãºe Stalin. a zâmbit el sarcastic.. noi avem nevoie de pãmântul lor! ªi de cei ce vor trece de partea noastrã! O sã gãsim noi cu cine sã-i înfrãþim.. nu le suntem dragi! Nu ne iubesc ei! Noi vrem sã le facem ºi lor o viaþã bunã.. i-a spus: poþi sã te duci. din Dorohoi.. i-a spus Jukov.. tocmai cum s-a întâmplat în republica din Tiraspol! Acolo mulþi ºi-au uitat limba. S-au bucurat fraþii.. La revedere. le spusese.. era însurat cu Maria ºi avea doi copii în cârcã. . ªi dacã nu vor. aceasta va fi politica noastrã în Basarabia. al nostru pentru totdeauna! Românii trebuie despãrþiþi prin râul Prut pentru totdeauna! Noiile generaþii îºi vor uita neamul ºi vor trece de partea noastrã. *** Rusu Grigore ºi Rusu Ion din satul Z… au primit chemare într-o zi din luna dezgheþurilor ºi trezirea naturii la viaþã. trebuie sã-i întoarcem la vatrã pe toþi basarabenii! Pe toþi! Sã fie întorºi acasã! ªi sã ne lãmurim definitiv cu ei! De ce fug de noi! ªi sã ne lãmurim cu ei odatã pentru totdeauna.Aveþi dreptate. care stãtuse la ei în casã. cã nu au fost despãrþiþi. tovarãºe Comandant Suprem! Trebuie sã vã spun cã foarte mulþi basarabeni fug în România: lãsând totul: casa.. Beria se pricepe! ªi Stalin ºi-a umplut din nou pipa cu tutunul american. Când vom ocupa România. Se mai gândeau fraþii cã rãzboiul se va termina. iar Grigore avea 29 de ani. aici. Ion era mai mic.duºmãneascã între ei. numai 19 primãveri. . Ca fiind de prin pãrþile locului. fericitã. cã o sã facã slujba împreunã.

Mãi Ioane. Pentru furt! Acum Vasile s-a dat de partea sovieticilor ºi bate ºi el oamenii. rãzboiul nu-i lucru bun! De ce atâta sânge nevinovat se varsã pe acest pãmânt? Grigore se gândeºte la cei de acasã. nu-i ajungi cu prãjina la nas. la gospodãria sa. boii. Iarãºi o sã fie nenorocire! ªi obrazul lui Grigore se întunecã.oastea românã: . care mai dãdeau cu pumnii… Iacã pe Vasile al babei Paraschiva l-au bãtut înainte de rãzboi. cum spune mãtuºa Gaciþa… nu e voie sã-l baþi pe om. parcã era voie? Nu era! Dar mãgarul rãmâne mãgar! Neghina se amestecã totdeauna în grâu! Ruºii i-au totul acum pentru armatã: caii. la þarã. când i-au bãtut pe unii… Printre ºefii de post s-au nimerit niºte… mãgari. cine punea lacãte la uºã? Nimeni… ºeful de post din sat l-a bãtut mãr pe Vasile în faþa sãtenilor.Bine. I-a curs ºi sânge din nas lui Vasile. Pãi da. când acesta era cu toþi ai sãi la prãºit ºi uºa casei era “încuiatã” cu o mãturã. gãinile… rechiziþie! Armata eliberatoare trebuie hrãnitã… – 165 – . Grigore þine minte… L-au bãtut.Mãi bãieþi. Dar la români. mãi Grigore. cã nu dau caii la rechiziþie. porcii. N-au sã-l þie românii! ªi aºa mulþi moldoveni au plecat acolo. la copii. am rãmas fãrã Basarabia. Iatã. cãci Vasile furase un ceas din casa lui Toader Ursu. înainte. s-a uscat de dorul lui! . acum e preºedinte de selisovet… ºi-i bate ºi pe cei înstãriþi ºi pe cei sãraci. mai departe nu luptãm! Facem pace cu ruºii! Aºa ne e soarta. Cã-s rãi ºi ºi-au bãtut joc de oameni. ºi cât mai mulþi. Alecu? El unde-i? Ce va face el? Va rãmâne în România. . acum la sovietici. au fost cazuri. ªi a plecat Popa plângând. a zis Grigore. Înainte. la Maria. pe frontul ista? De ce i-au luat? Sunt atâþia ruºi… În fiecare zi politrucul le spune cã românii trebuie omorâþi. sau se va întoarce acasã? Ce o sã zicã mãmuca noastrã? Nu l-a vãzut de patru ani întregi. Vasile. dar fratele nostru. gândurile îl copleºesc. fiindcã ei sunt fasciºti. ªi aici – rãzboiul! ªi cât timp va dura el? Pentru ce sã mori aici. . Dar îi bate aºa sã nu-l vadã nimeni… Îi bate pe oameni. e primãvarã! Vremea lucrului! Pãmântul cere sã-l lucrezi. aºa spun acum toþi. nu vor sã dea grâu pentru armata sovieticã. pentru care am luptat ºi am vãrsat atâta sânge! Sânge românesc. îmbrãþiºândui pe amândoi. Românii bãteau. pe toþi! Cu pumnii! E rãu la inimã! ªi o face pe “nacialnicul”. Da. nu vor românii sã lupte! Ajunge atâta sânge! Am rãmas noi la ruºi.Vine el acasã. e pustie Basarabia noastrã acum! Ion se uitã în depãrtare. n-ai grijã.

A rãmas din Basarabia o – 166 – . focuri de tun. De hrãnit familia o sã-i ajungã poate… dar acum s-a ivit o vorbã nouã “postavcã” – un fel de bir. se frigeau la soare pe coasta cu nisip. cu puºca din urmã? Sã verºi sânge strãin.Vasile. fasole. lângã satul B… ºtii. explozii de mine. rãzboi pânã la capãt! Vor sã se rãzbune! Sã facã un socialism peste tot! Prin forþã ºi sânge! Atunci. rachiu! Cum o sã fie viaþa mai departe? Cine ºtie? Grigore are vreo 5 hectare de pãmânt. ªi ziua ºi noaptea rãmâneau pe dealurile astea… Verile erau lungi ºi calde… fiecare deluºor. tare demult… Când nu era rãzboiul ºi nu se vãrsa sânge… Dar acum e rãzboiul sângeros! ªi nu-þi vine a crede. ªi Prutul era chiar aici. tancuri nemaivãzute pe locurile astea… Fraþii Ion ºi Grigorie umblã în recunoaºtere. alãturi – îºi ducea apele la vale. ei se scãldau. Cã n-o sã doarmã omul sovietic. ca sã mâie noaptea. le e cunoscut. aduce oaspeþi sovietici la sãtenii înstãriþi. porumb. pe drum! Pe lângã hrãnit trebuie ºi bãuturã sã-i dai… ªi beau ei biniºor… tot ce este: spirt. fiecare vãgãunã. Acum însã armele-s altele: pistoale automate. pãºteau vitele ºi oile pe aici. Au învãþat sã tragã cu arma. preºedintele. mãtãsoasã… ªi mireasma verdeþii te îmbatã. a fãcut armata la români. fratele mai mare. fiecare copãcel. În 1940 când au venit ruºii în Basarabia. tunuri mari. sã sape tranºee… Grigorie ºtia asta ºi mai înainte. ne-au ciopârþit în bucãþi. adicã oamenii vor fi fericiþi ºi vor avea cicã de toate. curate. mângâietoare spre Dunãrea albastrã… Aici.. de când au fost mobilizaþi. la soþie… la pãmântul lor… Poporul are nevoie de pace! Pace! Dar ruºii vor rãzboiul. cine ºtie? A trecut mai mult de o lunã. la cavalerie. când vezi cum înfloresc florile. Au trecut prin bombardamente. au vãzut cu ochii lor cum se moare pe front… Au vãzut multe ºi de toate… Au un pic de noroc! Sunt teferi! Regimentul lor e dislocat aproape de Prut la marginea satului B… ªi Ion ºi Grigorie cunosc locurile acestea foarte bine încã de pe când erau mici. copacii. se jucau de-a ascunselea… Când a fost asta? Demult. vin. Asta înseamnã cã eºti dator sã dai statului produse: grâu.. sudul cu frumoasa Marea Neagrã tot ei i-au dat-o. ne-au împãrþit pãmântul. de ucrainean. la umbra sãlciilor. iar alãturi curge sângele… Sânge de rus. fiecare tufã. vor sã se întoarcã acasã la copii. brânzã… ca în vremurile fanarioþilor! Dar poate mai pe urmã… s-or potoli. cãlduþe. sã omori oameni care vor sã trãiascã. Bucovina au dat-o Ucrainei. român… Pentru ce? Cine te alungã din urmã. cum creºte iarba verde. te duce cu legea.

aveþi case. Îi duc într-un lagãr pentru prizonieri la marginea oraºului Bãlþi. Ce vinã au ei? Ion ºi Grigorie se simt strãini în masa de oameni. naþionalizatã… Doamne! Dumnezeule! Ce va fi mai departe? Cum vom trãi? Când se va termina rãzboiul? Iatã caporalul Andrianov. aleargã dupã fete. Sunt luaþi mulþi prizonieri – prizonieri români! Îi duc cu pazã. gãini… De toate aveþi… Noi. pãmânt. care vorbesc în alte limbi. cine ne va opri? Nimeni! O sã mãturãm totul în calea noastrã. Pielea de pe mâini e acoperitã cu niºte desemne fãcute cu cernealã chimicã. oamenii care lucrau zi ºi noapte au fost ridicaþi. de parcã sã-þi pãtrundã în adâncul sufletului. beau mult pânã se tãvãlesc pe pãmânt. care nu se spalã niciodatã. în mâna mea.Mãi. aruncaþi în închisori ºi duºi. întorcându-se din recunoaºtere. undeva peste Prut. Andrianov a – 167 – . abãtuþi. ucraineºte. Tot în 1940 satul Z… a vãzut ce înseamnã socialismul sovietic. voi sunteþi þigani… negri la faþã.bucatã micã ce se cheamã acum Moldova. cu zâmbetul dispreþuitor pe faþa lui pãtratã din care ochii albaºtri te strãpung nemilos. Sovieticii se pregãtesc pentru ofensivã. Zilele trec. pe urmã înaintãm mai departe! Pe toþi – sub unghie! Toatã Europa va fi a noastrã! . departe de patrie… Casele le-au fost furate ºi totul s-a pierdut. noi nu avem nimic! Noi suntem proletari! Totul e al nostru! Averea statului e a noastrã ºi invers. negri la pãr – adevãraþi þigani! Noi o sã vã învãþãm sã trãiþi! Voi aici va-þi chiaburit. rechiziþionatã.Uite! E de-acum aici. mulþi rãniþi. . aduc vin pe care-l dau de fricã þãranii. echipaþi în uniforme militare. gâºte. de parcã acest pãmânt n-ar avea numele sãu. într-o poianã. dar dincolo. furatã. Soldaþii umblã prin sat. triºti. Tatuaj! Un fost hoþ – a stat trei ani la puºcãrie pentru hoþie. obosiþi. care ºi el este pe front. te priveºte ºi rânjeºte. În 1942 este eliberat ºi trimis într-un pluton de corecþie. averea – împãrþitã. pe urmã dupã prima luptã a trecut în regimentul de infanterie. Andrianov e un tip neobrãzat. blondul cu pãrul tuns scurt ca un arici. ruseºte. le prind cu sila… Într-o zi. A vãzut cum oamenii mai cu pãmânt. . unde acum îºi fac slujba ºi fraþii Rusu.O sã-i nimicim pe toþi! Luãm acum România. cu hainele rupte în luptã. vaci. Andrianov râde de ei. Alecu. felurite limbi din Caucaz… Fraþilor Rusu nu le trebuie rãzboi! Ei nu vor sã-ºi omoare fraþii… Pe fratele lor. oi.

A jucat hora împreunã cu Andrei.Ia uite.A vrut sã fugã! Eu am îndeplinit ordinul! Duºmanul. . Dar de unde sã fugi? De jur împrejur – numai armatã sovieticã. lângã Ungheni. Ion s-a împotrivit ºi de atunci se duºmãnesc. în faþa primãriei. frumos cu plete negre. Moº Ilie s-a jeluit comandantului. onoare. în general ei habar n-au cei aceea cinste. un soldat ucrainean.vrut sã-ºi batã joc de Irina. dar tac din gurã. Irina boceºte. Ion îl ºtia pe prizonier. Rãzboiul! Rãzboiul înghite vieþile omeneºti. . îndurare. Era Andrei Popovici. învãþãtorul. Lui Andrianov nu-i tace gura nici cu acest prilej. Ieri Soloviev. Acum Andrei stã întins pe iarbã.Vroia sã fugã! A raportat apoi. Ce rost are sã te cerþi cu ruºii? Cu cei care nu i-au nimic în seamã ºi calcã totul în picioare… Pentru alde Andrianov ºi alþii de teapa lui. sã se arunce în fântânã. mare lucru! Proasta! Nu a vrut cu mine! A pãþit-o mai rãu! Ion ºi Grigorie se uitã cu scârbã la el. respect faþã de om… tot ce vezi e al tãu… Acum Andrianov ºi Ion se urãsc. alþii ºi-au bãtut joc de ea. Peste câteva zile. ªi nu mai existã Andrei pe lumea asta. nu Andrei l-a ucis pe fratele lui. cu mâinile rãsfirate în lãturi. flãcãul acela înalt. dar parcã poþi sã-i gãseºti pe fãptaºi în atâta norod îmbrãcaþi la fel. care îºi pãºtea aici vaca. trebuie ucis! Soloviev zâmbeºte mulþumit. fata lui moº Ilie. Ion se ducea des în acel sat. ei n-au pãmânt? Pãmântul lor e mare ºi întins… nu-i dai de capãt… Atunci de ce au venit ei încoace sã ne tulbure viaþa? Ce rãu le-am fãcut? Nimic… Dupã ce lege? Cine a – 168 – . nu are rost. dacã nu se supune. a vrut sã-ºi punã capãt zilelor. rãzboiului nu-i pasã de nimeni… Viaþa omului la rãzboi nu costã nimic… Dar nu este aºa! ªi la rãzboi trebuie sã fii om! Nu Andrei i-a dat foc casei lui Soloviev în Ucraina. partizan sovietic… Era prizonier. se uitã la cer cu ochii deschiºi. Oare este dreptul de a omorî prizonieri? Fãrã judecatã? Stalin ºi cu Hitler au împãrþit Europa… Din cauza lor se varsã atâta sânge. ducând un prizonier pânã la statul major. învãþãtor din satul C… ºti. lângã un zarzãr singuratic. Pânã la venirea ruºilor. sânge mult… în zadar… ªi Ion ºi Grigorie sunt siliþi sã ia arma în mânã ºi sã tragã în fraþii lor… De acelaºi neam… De ce? Cu ce drept? Pe ruºi nu i-a chemat nimeni aici! Ce. Gloanþele iau secerat pieptul… . l-a împuºcat pe drum. duminica la joc. cinstea fetelor nu existã.

iar Andrianov. Andrianov ºi Soloviev.Sunt din regimentul 6 vânãtori. plecaþi ºi ei în recunoaºtere spre Prut. pe cei ce tac din gurã ºi-ºi ascund durerea ºi nevoile… II Ion nu poate sã doarmã nopþile… Ziua este trimis în misiune. un tânãr de vreo 25 de ani. Au trecut Prutul noaptea ºi au ajuns cu bine aproape de tranºeele româneºti. Se odihnesc. mic. – Eu sunt din Dorohoi. Îl doare piciorul. îi rãvãºesc sufletul… Ieri au luat prizonieri – pe unul de peste Prut. Andrianov a bãgat cuþitul în unul. ne-au trimis în recunoaºtere la Prut ºi am cãzut în mâinile voastre. cine-i vinovat? Tu. Mã cheamã Ion Tãnãsescu. au dat de doi români.Ion îi traduce ce a aflat. i-ai luat pãmântul. la marginea pãduricei. cu cãluº la gurã. a început sã batã mitraliera româneascã. Au plecat în recunoaºtere patru: fraþii Rusu. mã bãiete? Ostaºul român. oºtean sovietic. în Sibirul rece… ªi acum tu. Fraþii Rusu au scãpat teferi… ªi iatã.De unde ieºti. mai ales dupã un pahar… Tu faci parte numai celor. însã îi – 169 – . cu mâinile la spate. culcat pe iarbã. ai dus-o undeva la capãtul pãmântului. eºti gata sã-i omori. primul. cu brânzã de oaie ºi-þi mai toarnã ºi un pahar de vin rece de Codru. al doilea a fost legat zdravãn. familia. Andrianov geme ºi înjurã. întreabã-l pe mãgarul ãsta din ce regiment e? ªi unde e poziþia lor? . L-au adus înspre zori la Prut. domnule? Credeam cã sunteþi ruºi. atunci… gândeºte-te rusule. . mai sus de genunchi.fãcut-o? Omoarã prizonierul… Ce þi-a fãcut el? Þi-a luat pãmântul? Dacã nu. Îi face semn lui Ion: . Ivane. smolit. i-ai distrus cuibul. Pânã la compania lor mai sunt vreo trei kilometri. noaptea gândurile nu-i dau pace.Eºti român. crud.Ascultã. îþi place acel care te hrãneºte cu mãmãligã.Din ce regiment eºti ºi cum te cheamã? Îl întreabã Ion. . subþirel. tresare. pe un ciot de lemn ºi când erau sã iasã din apã. Soloviev a fost ucis pe loc. . . acum stau într-un crâng nu departe de B…ti. de pe frontul românesc. care cad în genunchi în faþa ta. . ºi sã-i îngropi pe pãmântul lor propriu… Tu eºti puternic. Aici. rãspunde el ºi faþa i se lumineazã.Mergem! porunceºte Andrianov ºi încearcã sã se ridice. þi-ai înfipt cizma în pãmânt strãin… Iar pe cei ce spun un cuvânt împotrivã. rãnit în picior. Aici l-au trecut peste râu.Ce spune? strigã bãnuitor în ruseasca lui Andrianov. .

Ajung amândoi lângã o pãdurice.Ce spune? s-a trezit din amorþealã Andrianov. sã le poarte de grijã.Eu mã duc înainte ºi o sã trimit pe cineva sã-þi ajute. copiii încã mici. de acelaºi sânge. îl aºteaptã acasã. cu þeavã neagrã. încã atât de tânãrã. sã-i creascã. flori. Ion cu Tãnãsescu intrã în ea. . Acolo o sã te interogheze. frumuseþe… Nici sã crezi cã e rãzboi! Ion se uitã la Tãnãsescu. rãspunde Ion. daþi-mi drumul! O sã vã pomenesc toatã viaþa.Hai înainte.Nimic nu spune! Ne întreabã de ce suntem în armata sovieticã! O întoarce Ion. merge din urmã. numai Andrianov geme. frumos arcuite.scapã un geamãt de durere ºi se lasã din nou pe iarbã. – 170 – . la ochii cãprui.Ce o sã faceþi cu mine? întreabã prizonierul Ion.comandã Ion prizonierului. El nu e creºtin. îl ia pe Adrianov în spate ºi-l duce înainte. asta nu-l intereseazã. iar lui Grigore îi spune: . Grigore e obosit. cu pistolul automat în mâini. la pãrul lui negru ºi lucios. . pãºeºte încet. Tradu-mi! . . nu-i aºa? Fraþii Rusu se uitã la el încremeniþi… . Acesta geme.Poate îmi daþi drumul. l-a pus jos pe Adrianov. aþintitã spre Tãnãsescu. Pe Andrianov. vãd eu. pãtrundeau tot mai adânc în inima lui.Trebuie sã te ducem la statul major.Voi minþiþi! Sunteþi. care sã se înduioºeze de durerea altuia… Tac toþi. Tãnãsescu e mai în vârstã. care nu alege pe cine duce – fii tu rus. dragã omule! Am vrea sã te ajutãm. am patru copii! Vã rog. . . inima de numai 19 primãveri. la sprâncenele lungi. se uitã la chipul lui. Era la mijlocul verii… De jur împrejur verdeaþã. nu poþi sã-i spui de ce te doare inima. însã sângele a rãzbãtut prin tot pansamentul. . . tãtar sau moldovean… În cele din urmã Grigore se ridicã. . L-au pierdut pe Soloviev. Acela pãºeºte înaintea lui cu mâinile legate la spate. .Cum sã-þi dãm drumul? Dacã aflã ruºii? rãspunde Grigorie. Crede-ne! .Mai stãm puþin! Grigorie i-a pansat piciorul. Nu poþi sã-i spui cã Tãnãsescu þi-e frate. N-a mai rãmas mult pânã la destinaþie. parcã simte cã merge spre sfârºitul sãu. Ochii aceia îl implorau. s-a dus fãrã suflare pe apele Prutului. ºi voi fasciºti. nu-ºi mai dã seama de nimic. Ce te faci de faþã cu Adrianov? Cu el nu poþi sã vorbeºti despre asta. oameni buni.Cum sã-l ajut? se întreba Ion.Nu putem. Suntem fraþi. Ion. dar nu putem sã facem acest lucru.Mãi bãieþi. .

Generalul Sevastianov citeºte ordinul de zi… .. el – fiul ei cel blând. desculþ. cu capul gol. la ochii îngroziþi a lui Tãnãsescu. îl ridicã în spate pe Adrianov ºi porneºte încet. se uitã la el. soldatului fascist român. ostaºii sovietici stau în careu.Unde-i prizonierul? Întreabã îngrozit Grigore. între patru santinele. fostul soldat Rusu Ion. .. roºu la faþã. Tãnãses-cu îl priveºte cu un obraz. . înarmate cu pistoaleautomate.Ion Rusu din satul Z…. Pieptul lui e încãrcat cu tinicheaua medaliilor. comanda dintr-un singur cuvânt: . la vreo 20 de paºi. Se întoarce apoi îndãrãt la Grigorie ºi Andrianov. cu capul gol. Vorbeºte generalul Sevastianov. l-a crescut. vrea sã spunã ceva. din regimentul 12…. comandanþii mari ºi mici. ultima comandã pe lumea asta. fãrã cizme.Nu mã împuºca! Am copii! plânge Tãnãsescu.Stai! Strigã Ion. la moarte.A fugit! . el nu crede în cele ce aude ºi vede. în numele socialismului ºi viitorului comunism. În mijlocul careului. îi elibereazã mâinile.Eºti liber! Du-te! Lui Tãnãsescu îi curg lacrimile. prin împuºcare… Ion este condus într-un colþ al careului ºi sub privirile dispreþuitoare ale tuturor soldaþilor ºi ofiþerilor sovietici aºteaptã comanda sergentului. l-a hrãnit. dus pe gânduri. un om burduhos. cãrnos. În poianã.Du-te mai repede ºi ia seama! O sã spun cã ai fugit! Tãnãsescu dispare printre copaci. cu un nas mare. Ion scoate cuþitul. cuminte. stã Ion .. pentru eliberarea duºmanului. . desculþ.Foc! Dezbrãcat. Mai departe. ºefii. dimineaþa. Vântul îi fluturã lin pãrul negru… Totul pare un vis. e condamnat de tribunalul militar urgent. Nu se poate! De ce? Ce rãu am fãcut eu? Trebuie sã trãiesc! Sunt tânãr! N-am vãzut încã nimic în viaþã! Chipul mãicuþei sale i-a apãrut în faþã… Mama care i-a dat viaþã. .I-ai dat drumul? Ce ai fãcut? Mãi! O sã ne omoare ruºii pe noi! Ion tace. III Ora ºapte. Ion stã pe loc. la care ea þine atât de mult… Parcã îi e ruºine cã stã – 171 – . dar nu poate… . întrebarea. ar mulþumi. pe care se citeºte îngrijorarea. dezbrãcat de cãmaºa militarã. legãnat spre sediul companiei. un vis rãu.. mirarea ºi un pic de nãdejde. care nu-i aici sã vadã cum va muri el…. capul chel.

spre Nordul rece. iarba ºi florile îºi întregeau covorul lor. Era atât de bine! În faþa mea.. pãcatele! Nu mi-am trãdat fratele. ferind lumea de soarele arzãtor. cu ochii care au vrut sã înghitã totul. Mulþi ani trecuse de când trãisem pe aceste locuri. în ultima clipã. Mergeam încet pe Aleea scriitorilor ºi mi se pãrea cã feþele lor de granit se uitã lung la mine – un oaspete aºa de rar pe aceste meleaguri. crescuserã mari. îmbrãcatã într-un – 172 – . erau pustii. Numai ciripitul unor pãsãrele rãsuna în vãzduh. aer proaspãt. tot aºa de senin ºi curat ca inima sa… Iartã-mi Doamne. de nevasta sa Mãriuþa. la porþile cãreia. E o încercare de a preveni repetarea aceloraºi greºeli. viguroºi.Am patru copii! Te rog dã-mi drumul… Armele sunt puse la ochi… .a vãzut cerul senin ºi curat. liniºte peste tot. ºedea o bãtrânicã subþiricã. M-am aºezat pe o bancã. înconjurat de santinele înarmate. fãrã margini. implorându-l sã-i dea drumul. învechite de anii trecuþi sub ploi ºi zãpezi. . zile cum sunt numai în Basarabia. pãzit cu strãºnicie ºi de o potaie de câine-lup. se înalþã falnic statuia vestitului domnitor. Ion. . . Într-o clipã îi apare în faþa ochilor. înalþi. dinspre rãsãrit. totul din lumea asta.Foc! – A strigat sergentul. sã tragã de aici concluzii care sã-i poatã lãmuri pe urmaºii lor. înnegrite de vremuri. „Judecata”. sã verifice justificarea strãdaniilor lor. departe de ai sãi. într-o frumoasã zi de primãvarã. pe altã bancã.. Vladimir Bukovski Acum un an. departe de pãmântul sãu drag. Bãncile de lemn. Arborii pe care îi ºtiam demult. mã plimbam prin grãdina publicã. departe de aceste minunate ºi veºnic suferinde locuri natale… ªi a fost dus. în faþa tuturor.. Iar Grigorie? Grigorie a fost expediat tot atunci departe. departe de copilaºii sãi.. Primãvara era pe sfârºite. chipul lui Tãnãsescu.aºa. încã tineri.ªtefan cel Mare dovadã cã au fost cândva ºi pe acest pãmânt oameni mari. soarele încãlzea blând pãmântul. a pierderilor lor. Rãcoare. Doamne! Mare eºti! Ajutã-l pe nefericitul fiu al tãu! UN DESTIN – ENNA Oamenii trebuie sã priceapã sensul unor evenimente ai cãror actori au fost. tot dus.

Totul s-a sfârºit de mult. Apoi a scos din poºetã o tabletã ºi a înghiþit-o fãrã apã. mi se pãrea cã întrebãrile mele nu sunt la locul lor. . ce se întâmplase cu mulþi ani în urmã ºi care lãsase urme de neºters în sufletul ei. se vede. care-i acoperea un pic umerii. ºtergându-ºi – 173 – . prima mea iubire?! Vremurile aprige ne-au despãrþit.. dar ºi fericite. Ce gânduri zbuciumate o copleºeau oare? De ce plângea? Mi-am întors capul în altã parte – nu vroiam sã observe cã mã uit la dânsa. am îngãimat eu din nou. Se uita la mine ºi tãcea.pardesiu negru ºi purtând pe cap o pãlãrie cu boruri largi. cãutând parcã ceva... Câþi ani au trecut oare de atunci când ne plimbam pe aici. Abia peste câteva minute femeia.Mulþumesc! Mi-a rãspuns ea cu un surâs timid. neobiºnuitã. þinându-ne de mâini ºi sãrutându-ne pe furiº. Bãtrânica ºedea tot acolo. pot sã vã ajut cu ceva? Vi s-a fãcut rãu? Bãtrânica a întors încet capul spre mine. Însã ºi acum chipul ei îmi rãsare viu în faþa ochilor. De sub pãlãrioara demodatã doi ochi albaºtri m-au învãluit cu o privire tristã. trezitã parcã dintr-un vis fãrã de sfârºit. Ceva. Mã simþeam stingherit ºi eu. Privirea mea a rãtãcit din nou prin grãdinã. uitându-se lung. . Doamnã? am reluat eu vorba. Privirea mi-a alunecat iar spre banca din faþã ºi gândurile m-au dus la timpurile tinereþii mele.. ruºinaþi de trecãtorii din parc. Doamne? – ce s-a întâmplat? Din ochii ei se prelingeau lacrimi. Parcã mai ieri ne plimbam fericiþi. Totul. ruºinându-mã cã mã amestec în viaþa ei. Mi-am cerut voie ºi m-am aºezat pe celãlalt capãt al bãncii.. . Femeia avea faþa încadratã de un pãr roºietic. dar mi se fãcuse jale de ea. þinea o foaie de hârtie.. iar privirea îi rãtãcea în depãrtãri. .Poate vã pot ajuta?.. îndepãrtat. Multe nenorociri ºi nu puþin nenorociþi de soartã vãzusem în viaþa mea ºi doream sã-i alin cumva durerea.... Tãceam amândoi. mã iertaþi. dar – o. Priveliºtea din jur era minunatã. þinând de modã veche.. Iar ea continua sã stea nemiºcatã cu privirea în gol. pe aceste cãrãri împreunã cu Olguþa Erhan. dar m-am îndreptat spre ea. de mult.. Nu ºtiu de ce.. amarã. În mâna întinsã pe speteaza bãncii... care i-a încreþit ºi mai mult obrazul.. În suflete ne-au rãmas doar amintirile. Amintiri triste.Ce s-a întâmplat. . legate de zilele petrecute în aceastã grãdinã de flori.Doamnã. iarbã ºi copaci.

fiind arestaþi. douã vaci cu lapte. într-o cãsuþã micã. trebuie sã vorbesc cu tine. doamnã. Mama nu lucra nicãieri.. Au rãmas cu toþii pe seama mamei. sã ne strice viaþa bunã. dar de mulþi ani trãiesc departe de baºtinã. ziceau ei. Am muncit la el vreo patru ani de zile. de baºtinã. Gospodãria era bunã. am aflat din gura ei o istorie tristã-povestea vieþii ei – care m-a cutremurat. adicã. . fiind cea mai mare dintre copii. fiind cinci copii la pãrinþi. Sã ne fericeascã. dar sã lucreze nu prea. Mulþi oameni de treabã au fost duºi în Siberia.. La doi ani a venit ºi bucuria cea mare – s-a nãscut Raimond.Am venit din Lvov. dar aºa-i soarta omului. . Într-o zi cu soare. Tocmai împlinisem optsprezece ani. cãci altfel fraþii ºi surioarele mureau de foame. Uneori. Pãmântul ni l-au luat. E ceva serios! Mi-a vorbit frumos ºi eu iam zis: Da! Aºa am devenit nevasta lui... mai ales într-o gospodãrie cu vaci. cãruia. Dar. curcani.. din oraºul Tallinn..Am intrat la lucru la un vãduv. aveam vreo zece hectare de pãmânt...Au venit.. cu care se fãcea totul în gospodãrie. Trist lucru.. Nu puþini s-au ridicat împotriva nelegiuirilor. au pus impozite grele.. sã ne elibereze de. în 1939 þãriºoara este ocupatã de sovietici... De lucru era mult. veneau la noi ºi sovietici sã bea – 174 – . Aºa cã Enna a fost nevoitã sã caute o ocupaþie. ºefi doreau sã fie. dupã moartea soþiei. aruncaþi în puºcãrii. unii chiar omorâþi.. ºi sã fac tot ce se cuvenea sã facã o femeie. cal.De unde sunteþi? .. când ea avea numai 14 ani.. Sã ne elibereze de pãmântul nostru. iar altul de doi aniºori.. .. de pe aceste meleaguri. i-au rãmas în grijã doi copii – unul de cinci. Tatãl fusese pescar – meserie grea ºi plinã de primejdii.. din care cauzã au avut de suferit..lacrimile cu o batistã albã. gãini. Enna Morel era dintr-o þarã de la nord din Estonia. cãci ei. pãsãri. Copilãria nu i-a fost uºoarã.. din vorbã în vorbã. Aºa-i când stãpân la tine în casã se face streinul. De fapt sunt din Bãlþi. sã facã lucruri bune ºi acolo.. m-a prins de mâini în curte ºi mi-a zis: Enna.Adicã ºi dumneata eºti strãin pe pãmântul dumitale. când rãsãrea soarele. ªi.. cei veniþi.. dar numai astfel reuºea sã-ºi hrãneascã familia. brodatã pe la colþuri. m-a întrebat: ... ªi în casa noastrã s-a abãtut nenorocirea. seara. De toate! Un cal bun. A murit devreme... gâºte.. Trebuia sã mã scol dis-de-dimineaþã. Viaþa uneori îl aruncã departe de patrie..

dar suntem bãtrâni. Trebuie sã-l vãd.. Eu le mai spuneam adevãrul cum cã înainte trãiam mai bine. abia aici am înþeles cã vorbele acelea spuse la noi acasã.... Nu l-am vãzut de atâþia ani. ba de alta. A sosit în satul ei ºi l-a gãsit pe bãrbatul ei de altã datã. la o fabricã... A intrat. Cereau sã recunosc cã sunt spioanã finlandezã.Dragã Vladimire. La o adunare la care se vorbea despre pãcatele sovieticilor ºi despre înjosirea poporului meu..... niºte femei din sat m-au chemat la ele. Toate spusele mele. Cui i-o fi semãnând acum? Atunci avea numai ºase aniºori! Nici nu-l îmbrãþiºase – 175 – . Dar într-o searã.. au picat doi sovietici – unul militar... altul – civil. m-am legat de un moldovean. Bunã bere mai fãcea bãrbatul meu Janes! Zic: veneau ºi beau. ºi acasã nu m-am întors.. Totul era înscris la anchetator.. Nu mâncau ruºii pâinea degeaba!.. Ce era sã fac? Aflatã în deportare.... în jurul paharului de bere... Vorbeam ba de una. Dar eu. gândindu-se la mult aºteptata întâlnire: Cum o va primi feciorul? O mai þine minte? N-a uitat-o? Cum aratã el acum? Trecuserã totuºi ºaptesprezece ani de suferinþe. de dureroase amintiri.. þin la tine. deci. de unde mã chemau la cercetãri noaptea..... În casã altã gospodinã comanda. Am fost ºi bãtutã. nici o veste.. ªi a plecat în Estonia.... sã-mi vãd fiul. ªi.. spre searã. În curând a murit ºi cãlãul!.... I-am spus: . Aºa treceau zilele în grijile gospodãriei ºi ale vieþii.. Nu m-au împuºcat! Am stat în lagãre zece ani ºi încã am fost ºi deportatã! Încã ºase.. Simþeam cã omul þine cu adevãrat la mine. nu ca acum pe vremea lor. n-au trecut neluate în seamã.. numai adevãrul le-am spus! Însã. mai târziu.... fost avocat la români. Am sã vin pe urmã la tine.. Abia atunci. Enna a aflat cã fiul ei lucreazã în Tallinn... Pe fostul bãrbat. De acasã.. A izbucnit rãzboiul.. Lucrurile s-au mai schimbat! Ne-am întors ºi noi acasã. În Moscova ne-am despãrþit. Am fost învinuitã de activitate contrarevoluþionarã ºi condamnatã la moarte.. despre care el visa zi ºi noapte. Care casã?! În Moldova lui Vladimir. Uitase de mine. cã bãrbatul meu s-a recãsãtorit. Am fost aruncatã într-un beci în Tallinn. Pentru ca poporul sovietic sã trãiascã fericit. A înnoptat la o vecinã ºi dimineaþa a plecat spre Tallinn.. în casa noastrã... M-au rugat sã le arãt drumul la o vecinã dintr-o altã mahala a satului. O vecinã mi-a scris mai târziu.. La numai trei zile... în casã ºi au stat de vorbã ca doi oameni streini. Un om cult... în acest rãstimp – nici o scrisoare. Tot drumul se chinuia.....câte un pahar de bere. Eu trebuie sã mã duc în Estonia. om de treabã – de Vladimir Bârlãdeanu.

înconjuratã cu un gard înalt de beton. lagãrul împrejmuit de sârma ghimpatã. îmbrãcat într-o salopetã albastrã. Simt cum picioarele mi se fac grele. Mã uitam la el ºi tãceam. suferinþele îndurate pe nedrept. proaspãt vopsitã în alb. . zdravãn. Am ieºit din cãsuþa de pazã ºi priveam cum pãºea el spre mine – tot mai aproape. mulþi ani. .Luaþi loc. ce s-a întâmplat? Mã liniºtea ea. departe...Liniºtiþi-vã. Apoi s-a aºezat lângã mine. La intrare. Femeia se uita binevoitor la mine. Dãina care a rãmas acolo. – 176 – . stãtea în faþa mea – frumos. El... Fiul dumitale este aici.. Pânã la Fabrica de produse electrice sunt vreo 400 de metri. eu sunt! A zis el. Lacrimile au început sã curgã ºi mai tare... convoiul cu câinii-lupi. . o cãsuþã micã. mi-a spus paznica..Nu plângeþi. tot mai aproape.Ce vã trebuie? Stãteam în faþa ei. Îmi ºtergeam lacrimile cu batista.. Pe cãrarea de asfalt venea spre mine un bãrbat tânãr...Nu l-am vãzut tare demult... Acuºi îl gãsim! Vocea era blândã. dar ele curgeau. . mândru ca un stejar. Vãd: o fabricã micã.. am nevoie de fiul meu. cu obrajii roºii... binevoitoare. .L-am gãsit.. bãrãcile.. nici nu ºtiu cum aratã. în pãmânturile reci. Acuº o sã-l chem. cu pãrul de culoarea grâului copt.. Întru în cãsuþa aceia. copilul. . bãiatul meu. cu pãrul tuns scurt.. veºnic îngheþate ale Siberiei.. ªi în faþa ochilor mi-au fulgerat amintirile soartei mele zbuciumate.. mi-a spus paznica..Dumneata eºti Raimond Morel? Am îngãimat eu cu greu.. Femeia a început sã sune undeva. corpul îngheþat bocnã al prietenei mele moarte. Îl gãsesc eu. Cum sã-i spun? . I-am zis: . O femeie în vârstã. . Raimond Morel. M-am ridicat de pe scaun ºi mi-am lipit faþa de fereastrã. vã rog.Iatã-l. Ne uitam unul la altul ºi.Doamnã. îndatã o sã fie aici..Da. de pazã.. Vine peste câteva minute. Peste o orã au apãrut clãdirile oraºului. Nu le-am putut stãvili. a vorbit cu cineva. dar nu puteam sã spun nici un cuvânt.Eu.. s-a ridicat de pe scaun ºi mã întreabã: .. ªi am simþit cum lacrimile au nãvãlit în ochi.în acele minute tragice. ca un fãt din poveºti. vine! A rostit femeia de serviciu... cu aceiaºi ochi albaºtri ca ai mei. tãceam. eu sunt mama ta! S-au rupt în sfârºit de pe buze cuvinte atât de grele. . simþind ce se petrece în sufletul meu.

În Chiºinãu a rãmas movila lui Vladimir Bârlãdeanu la cimitirul Doina. Aºa se întâmplã când oamenii se întâlnesc dupã zeci de ani. singuri cu nenorocirile ºi suferinþele noastre? În anul 1958 cetãþeanca Enna Morel a fost reabilitatã de procuratura sovieticã militarã. trebuia s-o împuºte. nu e adevãrat.. A trãit în Moldova pânã la sfârºitul vieþii lui Vladimir. cândva. ªi lacrimile au început sã curgã ºuvoi ºi m-am prãbuºit la pieptul lui. avea o inimã bunã. în acea hârtie era viaþa ei... parcã. Doamne! Cât de puþin îi trebuie omului sã fie fericit! Stãteam pe vechea bancã a grãdinii. a fost împuºcatã. însã eu nu mã puteam opri din plâns.Nu. era interzis.... Acum era îndreptãþitã. convinsã deja de bunãtatea sufletului moldovenesc. ne înconjura verdeaþa primãverii ºi tãceam. în Estonia. . În ea.. dar parcã n-au despre ce vorbi! În cele din urmã a rostit: .Dstrã? Mama mea? Dar mama mea a murit în 41. pentru ei noi nu am fost oameni. Stãteam îmbrãþiºaþi ºi lacrimile mele curgeau pe haina lui. apoi am fost deportatã încã ºase în altã parte.. Dar în ea mai erau ºi prietenele ei de lagãr. fiul ei Raimond. ªi ne-am dus împreunã spre staþia autobusului. . mã duc sã-mi iau un concediu pe o zi ºi o sã mergem la cãminul meu. se vede. tinereþea.Mamã. care a înconjurat-o toþi aceºti ani. Apoi. luminatã de o vãditã bucurie. am strigat eu cu fricã.De ce nu mi-ai scris niciodatã? . dupã aceea. dragã fiule. În ochii lui am vãzut lacrimi: aceleaºi lacrimi de duioºie.. – 177 – . Eu tãceam.. rãmânând sã zacã în pãmânturile Siberiei. M-au trimis în lagãr. de multe ori. De acea procuraturã care. .. ca sã ne mai revedem....Nu m-au împuºcat.. Noi eram consideraþi duºmani. mi-a povestit cum a venit la Chiºinãu. cu care nu s-au mai despãrþit. de iubire... i-am rãspuns. iar dupã Enna a venit s-o ia acasã. Mi-a dat drumul din strânsoare ºi se uita la obrazul meu. unde o aºtepta Vladimir Bârlãdeanu. El m-a îmbrãþiºat cu grijã. de milã.De acolo n-ai voie sã scrii. Din urmã ne conducea blânda privire a femeii de serviciu... care niciodatã nu s-au mai întors la baºtinã.. unde am stat zece ani.. Pãºeam alãturi de fiul meu ºi eram cea mai fericitã dintre toþi oamenii pe lume. gãsitã fãrã vinã – ceea ce era ºi scris în hârtia pe care o þinea în mânã ºi de care ea nu se despãrþea niciodatã. suferinþele ºi micele ei bucurii.. Ne-am despãrþit cu bine. sã mã creadã. Ce mai puteam vorbi? Despre ce? Eram numai noi..

pentru unirea cu patria-mamã. de obicei. de-acum am 89 de ani.Fie binecuvântat parcul din centrul oraºului. În 1908. familia ei. O nepoþicã ne-a adus câte o cafea. o duc nu prea uºor. Acum câþiva ani mi-a murit nevasta. Dupã un pahar de vin limbile.Pãi. a reluat el firul vorbei. .. nepoþilor ºi strãnepoþilor lor? Constantin Stere Fãcând nu demult un drum la Iaºi.. Enna Morel era mai presus ca ei. sãraca. când vor ºti cã pãrinþii lor au dat cu piciorul în dreptul ºi fericirea copiilor. Cãci þãran.. ªi cu viaþa cum vã împãcaþi? . vânjos. de cei ce vor urma. a fost unul din cei care a luptat pentru eliberarea Basarabiei de sub ocupaþia rusã. Pentru un bãtrân ca mine ce nenorocire mai mare îi trebuie.Dar de loc de unde sunteþi.Apoi. Vorbele le rostea domol. ba alta despre Basarabia. Tare bãtrân.. cu luare aminte. Avea numai 57 de ani ºi a fost inginer. Pãrinþii mei au avut 13 copii: eu am – 178 – . ºi eu sunt basarabean. cã aºa îl chema pe gãzdaº. se dezleagã. ci ºi de copiii voºtri.Gândiþi-vã cã nu este vorba numai despre dstrã. Masa ne-a gãtit-o cele douã nepoþele. Ceva mai înainte mi-a murit feciorul. mai am o fatã aici. Moº Dumitru... . M-a lãsat. lângã Corneºti. la Iaºi. . am cunoscut un om care a apucat ºi alte vremuri în tinereþea sa. la sosire. Vã vor ierta ei oare.Ehe. A fost preºedinte al celui dintâi comitet naþional din regiunea Codrului. are casã. care totuºi i-a iertat pe acei care au fãcut atâtea nedreptãþi.. cu pãrul însurit. pe vremea când Basarabia era sub stãpânirea þarului. Am vãzut lumina zilei în satul Sineºti. domnule Osipov? Am îndrãznit eu sã-l întreb. Pe mama mea o chema Maria.Mulþi înainte. Mihail Osipov.. Trãieºte. moº Dumitru? . dragul meu. are niºte copile. era un omulean mic de staturã. MOª DUMITRU OSIPOV . el se trãgea din rãzeºii codreni a lui ªtefan cel Mare.. ne-a poftit la el cu înnoptatul. care trãiau la dânsul. unde ne-a fost dat sã ne întâlnim ºi sã cunosc un suflet de om pãtimit în viaþã..Ce vârstã aveþi. tatãl meu. . fetele bãiatului meu... agricultor fiind. întrebându-ne mai mult ba una. De mine au grijã nepoþelele. Aflând cã suntem din Basarabia româneascã s-a bucurat mult ºi. sunt bãtrân.

Cei trei copii ai ei. Odatã cu toþi oºtenii. Satul nostru a avut mulþi luptãtori pentru unire. Dupã ce ne-au tot controlat ºi ales. unde am stat opt ani. dar cu gradul de polkovnic (colonel). Luptase în rândurile armatei sovietice ºi se întorsese de pe front fãrã un picior.. la Cotul Donului. Aflând cã Maria avea 13 copii au lãsat-o în viaþã. Când a auzit de românul Dumitru Osipov. pânã în 1952. ca sã nui scape pe sãteni în România. Mi-am luat nevasta ºi cei doi copii. zdravãnã. ºi s-a fãcut doctor de dinþi. judecaþi. maior al NKVD-ului.. a ajuns academician. încã la Moscova în 1923. Armata sovieticã a aruncat paraºutiºti deasupra Sineºtilor.. l-a chemat la el ºi a vorbit cu dânsul româneºte. apoi purtat prin multe închisori pânã în 1964... scriind jalbe la Moscova. Din momentul acela soarta mea a luat o altã întorsãturã. Moº Dumitru mi-a mãrturisit cã avea voce bunã ºi ºeful – 179 – . dupã 13 ani de detenþie pentru dragostea sa de Patrie. a fost arestat ºi dus la canal. Unul Vitalie Rotaru. au fost despãrþiþi ºi deportaþi în Siberia. S-au îndurat ºi pedeapsa capitalã i-a fost comutatã cu închisoare pe viaþã. am mers cu rãzboiul pânã la Stalingrad. la munca de rob în taigaua siberianã. ne-au repartizat în lagãrul de prizonieri din Karaganda. Gheorghe. pe insula Novaia Zemlia. Cât mã priveºte pe mine. a fost graþiat ºi el. Dumitru Osipov. de ea se þineau trei copii. Peste un timp a fost trecutã la închisoarea din Ircutsk.. înaltã. am cãzut în mâinile ruºilor. Fratele Gheorghe s-a reîntors dupã mulþi ani în România. Când comuniºtii s-au întãrit la putere. Au fost arestaþi 17 bãrbaþi. eu.fost al doilea copil în familie. printre care se afla ºi tatãl meu. Cercetaþi.. cã nu iau putut despãrþi sbirii enkavediºti. ºi o femeie mama. unde s-a stins din viaþã în 1953. m-a gãsit concentrat în armata românã. pentru cã a intervenit o femeie. îmbrãcatã într-un cojoc alb. Venirea ruºilor. la 28 iunie 1940. Au luat-o ºi pe mama. un moldovean de pe malul Nistrului.. Tata a fost condamnat la moarte de cãtre sovietici demult. Am avut. ªef al lagãrului sovietic era un colonel-invalid. Au fost duºi toþi cu camionul într-o localitate hãt dincolo de Moscova. au fost duºi la Nord. Am fost dat la ºcoala normalã din Bãlþi ºi de acolo am ieºit învãþãtor. am protestat cât am putut. lãsând casa ºi ce mai aveam ocupanþilor. cerând tuturor sã ni se respecte drepturile. În patruzeci ºi trei. Am stat. dragul meu noroc sã mã retrag atunci. Petru ºi Maria. fiindcã fusese printre acei care au fãcut Uniunea în 1918. Atunci au scãpat mai mulþi la libertate. dar n-am tãcut.

Dupã casã avea grãdinã. nu mã ia nimeni de la casã. dã Doamne. îþi spune sincer. am rãmas fãrã soþie ºi bãiat. bãnuiesc. moº Dumitru era acum mulþumit de ceea ce avea.Pentru mine Basarabia a fost ºi a rãmas tot aceiaºi þarã. A doua zi dimineaþa ne-a arãtat (eram cu soþia Veronica) gospodãria: câteva gãini. În el eu vedeam. dar ºi erou al neamului nostru necãjit ºi hãrþuit. Peste doi ani. Da. un purcel ºi un câine.. întreagã. Soþia. care nu ºtiau nimic despre el. butuci de viþã de vie.. de un singur lucru se cãina. mai întâi.. la Iaºi. Peste câteva luni. – 180 – . dar.. Socot cã numai o þarã avem. aþi cutreierat-o toatã. Bucuria însã n-a þinut mult. Acasã a gãsit copiii mari. cântece de dor.. direct.. a oftat moº Dumitru Osipov. iubitor de patrie.. cã nu-i ajunge: puterea mãcinatã în lagãrele ºi puºcãriile comuniste ºi pe care ar fi dorit s-o punã... nu se putea opri din plâns. ieºea ºi critica autoritãþile comuniste pentru politica lor antisocialã cãreia. L-am întrebat: . aºa-i soarta omului. mai mulþi pomi. care a rãmas acelaºi luptãtor..În Basarabia. Aflat în pragul vârstei de 90 de ani. dupã niºte cercetãri.. la Iaºi. . ªi el. Trãiesc aici. dar cu gândul niciodatã nu m-am rupt de acolo. la familia sa. care a trecut prin atâtea încercãri. ce are de spus. În casa lui trãiau alþi oameni. fiind reâncadrat în învãþãmânt. printre care niºte minunate prãsade. de bucurie cã l-a vãzut întors... trecând prin Iaºi. în slujba þãrii sale. odatã cu mulþi alþi foºti prizonieri reîntorºi în þarã... Nu odatã la adunãrile de mai înainte. Mã uitam cu admiraþie la omul acesta.. A stat în puºcãrie pentru vina cã în timpul rãzboiului de la rãsãrit a luptat împotriva armatei sovietice. azi. nu l-am mai gãsit în viaþã. . ºi dus la Aiud. slava Domnului. s-a pomenit arestat din nou.!! S-a întors acasã. iau dat drumul sã se întoarcã acasã... La Aiud a stat pânã prin 1964.. În 1952 a fost dus cu avionul la Moscova ºi. ºi a þinut sã se reîncadreze în învãþãmânt.Uite. totuºi..deseori îl chema sã-i cânte cântece româneºti. victimã a unui regim totalitar ºi a unei atitudini antiumane faþã de destinul unui om într-o societate criminalã pe care o instaurase comuniºtii cu sila. gospodarul. numai numele sã-i rãmânã. apoi a fost graþiat. un martir. cântece despre fraþi ºi surori. când mai veniþi? Þara. impilat ºi asuprit.

administratorul moºiei boierului Leonard în satul Limbeni. Mihai Ursu era director la ºcoala din Cuhureºti ºi avea ºi vreo 6-8 – 181 – . Alexandru ºi o fetiþã pe care o numeau toþi Lealea. Ion Ursu. corpolentã. mai tânãrã decât sora ei. nici prea înalt. Sora Iuliei Victoria. Mai avea o sorã. Se cãsãtorise cu Mihai. Aveau trei copii: Eugen. Bunelul copiilor era deloc din satul Cobâlna Nouã. Aºa am fãcut ºi noi. Victoria. cãci la Bãlþi avea mulþi prieteni ºi cunoscuþi. El. ziua fatalã a Basarabiei Româneºti. era un om simpatic la înfãþiºare. Pãrul întunecat. În sfârºit în 1940 Iulia se cãsãtorise cu ªtefan Pirogan. care trãia cu familia sa în comuna Cuhureºti. într-un cerc restrâns de cunoscuþi ºi musafiri. având ceva pãmânt ca mai toþi þãranii. unde trebuia sã fie. Terminase ºcoala primarã la Cobâlna Nouã. unde lucra învãþãtor din 1919. absolventã a Liceului “Domniþa Ileana” din Bãlþi. Avea 42 de ani. Era încã tânãr ºi trebuia sã-ºi refacã viaþa. Noua mamã era Iulia ªedlovschi. se ocupau cu agricultura. era o femeie de staturã micã. care în 1940 împlineam 16 ani la 28 iunie. cu un corp de bãrbat sportiv. Mihai Ursu. Ca învãþãtor a fost repartizat la Cuhureºti. Iulia era înaltã. Iulia tot alegea mirii sãi ºi nu reuºise sã se cãsãtoreascã. Bãieþii erau cam de aceeaºi vârstã cu mine. judeþul Soroca. Poate cã tatãl meu nu dorea asta. Amândoi formau o pereche frumoasã.ALEXANDRU URSU ªtefan. o femeie ce nu fusese încã mãritatã. care-i va zdrobi toate visurile ei. o pedagoagã la acelaºi liceu. avea multe camere ºi deseori în ea aveau loc petreceri care atrãgeau tineretul oraºului. Nunta a fost fãrã mare fast. unde soþul ei era director de ºcoalã. fratele meu. fiica lui Ioan ªedlovschi. era pedagoagã ºi uneori profesoarã de francezã. Mihai Ursu era deja director în 1940 la ºcoala din Cuhureºti. cu ochii inteligenþi ce exprimau bunãtate ºi încredere. cunoºtinþã cu noile rude din comuna Cuhureºti. absolvise liceul “Dadiani” la Chiºinãu. Bãrbatul ei. Casa lor era fãcutã din piatrã. Se aranjase cu lucru la liceul “Domniþa Ileana”. unde trãia Victoria. care era învãþãtor la Cuhureºti. eu ºi Tolic. în casa lor pe strada Unirii 11. Nunta lui tata a avut loc la Cuhureºti ºi nu la Bãlþi. s-a cãsãtorit a doua oarã dupã doi ani de la moartea mamei noastre. era cãsãtorit cu Alexandra ºi. Trãia la Bãlþi cu pãrinþii sãi Ion ºi mama Meletina. iar tatãl meu cu câþiva ani mai mult. Larisa. apoi ºcoala normalã de la Soroca. poate nu dorea sã fie o nuntã prea mare. o femeie solidã. o familie care trãia în bunã înþelegere ºi iubire. tatãl meu. nici prea mic. dat peste cap. poate prea puþin timp trecuse de la moartea primei soþii. Ea nu ºtia atunci cã viaþa ei se va transforma într-o straºnicã tragedie.

Se putea de trãit. aveau altã uniformã ºi minþeau straºnic. deseori era nevoit sã trãiascã la Soroca ºi venea mai rar acasã. aruncaþi în închisori. Când stãteai de vorbã cu ei. maltrataþi ca sã recunoascã o vinã de care nu erau vinovaþi. o vacã. Mihai mai era ºi membrul Partidului Liberal ºi chiar fusese ales preºedinte al Consiliului judeþean. lãsând în urmã jale. a fost ca un trãsnet într-o frumoasã zi de varã cu soare arzãtor. dãruite ºcolii de moºierul Bogdan. lui tãtuca Stalin ºi Lenin. Frica a intrat în bãºtinaºi. duºi în subsolurile clãdirii NKVD-ului. Aºa cã Mihai se mai ocupa cu gospodãria ºcolii care le fãcea viaþa mai uºoarã. . care era un simpatizant al socialismului. studenþi care ridicau cultura satului. Mihai a fost arestat – 182 – . sanitari. un tineret visãtor la o viaþã mai bunã. Erau mai rãu îmbrãcaþi. era optimistã ºi împreunã cu ªtefan. învãþãtori. care umbla mai mult noaptea ºi luau oamenii din casele lor. Avea mult de lucru. Viaþa devenise un chin pentru oamenii cinstiþi. lacrimi. Din primele zile pe strãzi a apãrut o maºinã cu dubã. lagãre. Satul a devenit model. scriitori. Pe capul familiei Ursu a cãzut o mare nenorocire. porci ºi pãsãri fãrã a le ºti cineva numãrul. perdelele la geamurile caselor erau trase ºi toþi se ascundeau. era des vizitat ºi de Dumitru Gusti ºi de poetul Iov.Nu fusese rãu în timpul þarului. Se lãudau cã ei vor cuceri toatã lumea ºi comunismul va fi peste tot. numitã chiar de sovietici – “Corbul Negru”. Peste câteva luni sovieticii au dat nãvalã ºi au ocupat Basarabia ºi Bucovina. se aºteptau la o viaþã bunã. care trãise în România democraticã cu drepturile omului ºi toþi aºteptau un sfârºit.hectare de pãmânt. teologi. Totul a fost atât de neaºteptat de majoritatea populaþiei. cãci aici veneau mulþi studenþi. Satul Cuhureºti se bucura de o mare popularitate culturalã. ducându-i la puºcãrie. Un an de zile a fost un an de crime sovietice. Deseori venea echipa regalã cu medici. auzeai numai laude Partidului Comunist. Copiii s-au bucurat de noii prieteni. duºi pe alte meleaguri. Prin anii 1936-37 satul rãsunã de cântecele legionare pe care le cânta tineretul. care copilãrise în timpurile þarului rus. Apoi toate s-au reântors la acele obiºnuite ºi fiecare îºi continua viaþa cu grijile sale. o rezolvare a problemelor. În gospodãrie era o pereche de cai. jucându-se trei zile. Dar armata roºie care venise pe pãmântul Basarabiei nu semãna deloc cu armata þaristã. torturaþi. spuneau ei. poeþi. În primãvara anului 1940 a avut loc nunta lui ªtefan ºi a Iuliei la Cuhureºti. români împuºcaþi. fricã ºi urã… Oamenii erau arestaþi fãrã vinã. în Siberii de gheaþã. Iulia. Dar din primele zile bãºtinaºii au simþit cã nu e totul cum spuneau ei. de acei care se stãruiau sã ridice nivelul de culturã al satelor basarabene.

haine… Dar zbirii sovietici nu luau nimic. Primii soldaþi români care au intrat în Cuhureºti erau niºte cercetaºi. A fost din nou arestat. a venit la Cuhureºti prietenul lui Mihai.la Soroca în septembrie la numai douã luni de la venirea ocupanþilor. nu luau nimic fãrã sã plãteascã. Aici lupte nau fost. . dar nu a fost posibil. Sovieticii fugiserã. L-au dus la Sverdlovsc. .Mi-au dat drumul. cãci nemþii i-au forþat sã lupte mai departe.Ce staþi voi aici. venea la închisoare. Din Basarabia mulþi fugeau din calea lor. nu-i dãdea voie sã-l vadã ºi ea se întorcea plânsã. A stat la închisoarea din Soroca pânã în aprilie 1941. Copiii învãþau la Soroca. Oamenii se adunau. se uitau ºi se indignau. iar oamenii s-au reântors la casele lor încercând sã-ºi refacã viaþa. Mulþi sovietici nu doreau sã lupte ºi se predau nemþilor. Poporul s-a bucurat de venirea românilor. împotriva regimului comunist. În oraºe se dezgropau gropile unde fuseserã aruncaþi oameni nevinovaþi. erau politicoºi ºi cinstiþi. Într-o zi i-au spus cã el e trimis în Rusia. obositã. le povestea despre crimele sovietice. vãzând ce “fericire” au adus sovieticii pe pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. împuºcaþi ºi acoperiþi cu var sã nu rãmânã urme. aducându-i mâncare. sperând cã ei se vor opri la Prut. Îi era fricã sã rãmânã la Cuhureºti. cãci erau împotriva lui Stalin. Victoria. Într-o zi a venit tata la ei. Românii au eliberat pãmântul strãmoºesc Basarabia ºi Bucovina. oameni buni? Ruºii sînt la Nistru. spunea el. nãdejdea cã acest chin se va sfârºi ºi poporul va scãpa de sovietici. doreau sã se opreascã la Nistru. mergând spre Vest. dacã doreau sã li se întoarcã Ardealul. denunþat de un trãdãtor din sat. Rãzboiul s-a dus mai departe. Vreþi în Siberia? Le-a dat bani zicându-le: – 183 – . Când a început rãzboiul între nemþi ºi sovietici poporul a respirat mai uºor. Dar îndãrãt. Dar a venit anul 1944. la Cuhureºti aºa ºi nu a ajuns. Când frontul era lângã Soroca. Într-o searã au venit trei militari NKVD-iºti la Cuhureºti ºi au rãscolit totul. Au venit nemþii care s-au purtat frumos cu populaþia. frântã la Cuhureºti. Victoria ºi-a luat copiii din Soroca ºi a plecat la pãrinþii sãi la Bãlþi. unde l-au judecat ºi l-au trimis în lagãrul de exterminare la Ivdel. Ei nu furau. spre alte zãri. unde a fost închis într-un beci. Soþia. S-au ivit speranþe. trãind la gazdã. Dar ce puteau gãsi ei la un om cinstit ºi drept? L-au dus la Cotiujeni. casa le fusese rechiziþionatã ºi acum în ea trãiau militari sovietici. când Armata Sovieticã se întorcea victorioasã.

i-au plasat într-un vagon marfar cu sobã ºi lemne. unde Nuþa a terminat facultatea de chimie ºi a fost repartizatã la Piteºti. La prefecturã li s-au dat bonuri. Trãiau greu. Alexandru învãþa la liceu. Alic a fost repartizat asistent la facultatea de chimie. Aici l-a întâlnit pe Alexandru ºi s-a cãsãtorit. pe care sovieticii l-au împuºcat crezând cã e neamþ (Adolf). pe care a terminat-o în 1950. din puþinul pe care îl aveau se împãrþeau cu ei. în gazdã la familia lui Nicolae Pantaleru. vroia s-o ajute pe nepoata ei. ca sã primeascã pensia câteva luni la rând. parcã ar fi fost rude. O familie cu suflet mare.. Pe drum în alt sat îi aºteptau alt car cu boi cu schimbul. La Sinaia în garã erau bucãtãrii militare cu mâncare caldã. A luptat în Ucraina. Ungaria. Dupã un timp au fost trimiºi cu lucru la Viºeul de Sud. Cehoslovacia. toþi s-au întors la Iaºi. Pentru toatã viaþa le-a rãmas amintirea scumpã despre acei olteni cu suflet mare. Oltenii. Aici s-a cãsãtorit cu Nuþa Lipcovschi.Dacã o sã aveþi. Au stat la ei câþiva ani fãrã sã plãteascã gazda. veneau oamenii aducând de toate. unde s-a nãscut prima fetiþã – Doina. cãci era încã frig primãvara. Tatãl ei avea lângã Iaºi o moarã rãmasã de la bunel – Leon Adolf Svicinschi. Mama Nuþei avea o sorã la Bãlþi – Iulia Lipcovschi care avea o fatã – ªtefania. Eugen ºi-a luat bacalaureatul la Râmnicu-Vâlcea ºi a fost luat în armatã. Nuþa cu mama sa s-au evacuat în Oltenia. Victoria a cumpãrat o cãruþã cu cai ºi au plecat pânã la Bãlþi. Aici i-au întâmpinat militarii români. Aºa au ajuns în comuna Pleºeni. Mama Nuþei a luat-o pe ªtefania la Stolnici unde se refugiase cu Nuþa. Sovieticii nu i-au întors în Basarabia. Aºa au ajuns la Râmnicul-Vâlcea unde avea loc repartizarea lor. Refugiaþii erau întâmpinaþi în gãri la Vaslui. la Craiova. spre cinstea lor. dar peste un an a fost luat în armatã. o sã-mi întoarceþi cândva. cu mâncare. I-au încãrcat într-o cãruþã ºi într-un car cu boi ºi au plecat. care i-au ajutat în toate. Era o ordine perfectã în vremea lui Ion Antonescu. unde s-au încãrcat pe o platformã de tren pânã la Iaºi. Dupã armatã a nimerit la lucru la Piteºti. Tatãl ei era din neam polonez. Când s-a mai potolit lucrurile ºi sovieticii se mai liniºtise. ªtefania s-a evacuat ºi ea în Oltenia. apoi a intrat la facultatea de chimie industrialã la Iaºi. fiindcã Victoria avea un document fals cã erau refugiaþi din 1940. Soþia lui Nicolae – Ileana le dãdea la toþi copiii cârnaþi ºi turte când se duceau la ºcoalã. cum fãceau de obicei. – 184 – . Leon Svicinschi. din Bãlþi. Aveau ºi ei trei copii: Mãriuþa. i-au primit cu braþele deschise. Când sovieticii înaintau spre Iaºi. Floarea ºi Maria. despre familia lui Nicolae Pantaleru. Bârlad. unde lucra la o benzinãrie. Nuþa trãia la Iaºi în 1940. Totul era atât de bine organizat cã se mirau sãrmanii. pe front.

învãþãtor ºi el la Bãlþi. A luat legãtura cu ªtefania. S-a cãsãtorit cu un învãþãtor. S-au întors din nou la Piteºti. O invitau la sãrbãtorile lor. Oraºul Oneºti abia se construia. Igor Senicovschi nu mai este. Dupã câþiva ani s-a cãsãtorit cu Igor Senicovschi. lucra învãþãtoare. Dar. au avut multe de suferit. . dar erau tineri ºi au rezistat. În 1985 Alexandru a ieºit la pensie cu 4000 de lei pe lunã. Aici ruºii bãºtinaºi au primit-o foarte bine. fiind inginer conºtiincios. trãiau bine. dar n-a avut noroc. Acest om neavând copii. la început a fost greu dar cu timpul viaþa s-a îndreptat. la combinatul de Cauciuc. Era ºef de secþie la planificare. s-a întors la Bãlþi. la pãrinþi. un polonez nãscut la Harkov. geodezist. unde s-a nãscut al doilea copil Cristina. dar dorul de casã ºi de pãrinþi a fãcut-o sã se întoarcã acasã. care i-au fãcut toate formele. îi dispreþuia pe sovietici. a decedat la vârsta de 80 de ani. ºi. când mii de oameni erau aruncaþi în bãtãlie fãrã pregãtire.apartamentul era rãu încãlzit. Dar la Ungheni a fost arestatã ºi a stat un an de zile în lagãrul de filtru de la Chiºinãu. – 185 – . Cât a lucrat Nuþa la Piteºti ºi Oneºti era mereu terorizatã de comuniºti. oameni de treabã. A fost toatã viaþa recunoscãtor României despre care vorbea numai de bine. terminând facultatea de matematicã. ªtefania venise cu Nuþa la Iaºi. S-a dus la comenduirea sovieticã la Iaºi. Eliberatã. Asta în timpurile grele sovietice. nejeluindu-ºi soldaþii. considerându-i ocupanþi ai Basarabiei româneºti. care. Mai mult. a crescut copilul ªtefaniei. la Bãlþi. ocupând oraºele. Doina trãia cu ei. dar a trãit 20 de ani în România. nestimându-i pentru politica lor ºovinã ºi agresivã. A fost un bãrbat cinstit ºi drept. Stabiliþi la Oneºti.Noi ºtim cine eºti. erau corecþi. Aici a învãþat fãrã platã la liceu ºi la Universitate la Iaºi. au înfiat doi copii orfani. În 1969 a fost numit ºef de producþie. Cu toate cã era veteran de rãzboi sovietic. ce era foarte bine în acea vreme. Condamna purtarea soldaþilor sovietici. cu toate cã trãiau greu. fiindcã tatãl sãu. om de o politeþe ºi o purtare exemplarã. ce se construia. copilul mic. la Iaroslav la Institutul de cercetãri în domeniul cauciucului. dar Cristina era la Iaºi. El vãzuse multe în timpul rãzboiului. era o lipsã acutã de alimente. numai ca un comandant sã capete ordinul. fiindu-i un adevãrat tatã. nu ai originã sãnãtoasã… amintindu-i de bunelul neamþ ºi de moara lui. pe care i-au crescut ºi i-au fãcut oameni. au trimis-o în Uniunea Sovieticã. În 1961 a venit ordin de la minister ca Alexandru sã fie transferat la Oneºti. A luptat în rãzboi în armata sovieticã. fetele cãpãtase carte bunã ºi acum lucrau ºi ele. el murind de tânãr. dupã revoluþia din Rusia. nu ºtia româneºte fiind ºomer. cãci le trebuiau specialiºti. primitori.

I-au dus ºi la Leningrad. pentru aceastã fãrãdelege? Cine va rãspunde faþã de acei copii ºi mama lor. nu aveai voie sã te deplasezi în altã localitate decât cea permisã. trãind cu speranþe ºi visuri zadarnice. Þarul Rusiei. Cine va rãspunde pentru distrugerea familiei Ursu. dar a reuºit datoritã dragostei faþã de Mihai. Nuþa ºi Alexandru au luat legãtura cu ªtefania ºi Igor. L-a aºteptat o viaþã întreagã suportând greutãþi ce apãsau pe umerii ei firavi ºi gingaºi. – 186 – . fãrã casã ºi fãrã masã. era un bãrbat simpatic. stãruindu-se sã-ºi creascã copiii. care au trãit numai cu amintirea despre omul iubit. Mama lui Alexandru. arãtându-le frumuseþile acestui oraº. distrugând în aºa fel þara sa. Nu i-a fost uºor. gândindu-se uneori cã poate o va vedea din ceruri Mihai al ei. lipsiþi de dragostea pãrintelui.jefuiau casele ºi violau femeile. Înþelegea ºi politica ºi ideologia antiumanã a partidului comunist. rãmasã vie pânã la ultimul suflu. Poate cã anume aceasta a þinut-o ca un brad în furtunã.. Fetele lui Alexandru se cãsãtorise ºi acum trãiau cu toþii în acelaºi oraº. Venise la Combinatul din Oneºti ca stagier. nevoi ºi atât de puþinã fericire. Oneºti. dar Alexandru ºi Nuþa s-au temut. unde Igor avea un vãr. a rãmas singurã. dar s-a impus în faþa conducãtorilor. de o energie rarã.. Vãrul le-a fãcut o chemare. bucurându-i cu nepoþi la bãtrâneþe. Aici au venit cu maºina lor ºi Igor cu ªtefania. au bucurat-o cu nepoþi ºi nepoþele mãcar în ultimii ei ani de viaþã plinã de griji. Soþul Doinei – Tudor. Trei copii rãmaºi fãrã tatã a ridicat ºi i-a pus pe picioare ea în acei ani. El îºi dãdea seama de politica conducerii sovietice care nimicea fãrã vinã milioane de vieþi omeneºti. Letonia. capi de familie. neºtiind nimic nici de el. A avut fericirea sã-ºi vadã copiii deveniþi oameni adevãraþi. dorind sã viziteze Estonia. trãind cu amintirea lui Mihai pentru a-ºi putea creºte copiii. cãci dupã legea sovieticã de atunci. Mulþi ani l-a aºteptat pe soþul iubit. sã facã din ei oameni cu suflet mare. ocupând diferite funcþii. nici de locul mormântului lui. Igor a dorit sã-i ducã ºi în Basarabia. cãci înainte nu puteai nimeri în þara “fericirii” ºi ei au venit cu trenul la Tallinn. ªi nimeni nu ºtia de lacrimile cãzute din ochii ei frumoºi. trei oameni adevãraþi. rãmânând cu lucrul aici. Victoria Ursu nu ºi-a refãcut viaþa. de nopþile fãrã somn când gândurile se îndreptau spre el. ea nu ºi-a pierdut cumpãtul. la Bãlþi. trei copii buni la suflet. Trãind pe meleaguri strãine. lipsitã de cele avute la Cuhureºti. sã-ºi revadã locurile unde s-au nãscut. unde nimeni nu va aduce niciodatã o floare ºi nu va aprinde o lumânare? Mama Victoria nu mai este. întemeiat de Petru.

soþul Doinei. deputaþi români moldoveni care cu tot pericolul pentru viaþa lor au votat Unirea Basarabiei cu România. Viaþa azi a devenit alta. dar erau promovaþi în posturi oameni de partid. furat.. Bãrbat cu cap. fiul lui Anton Crihan.. producând multe feluri de benzinã. Glodeni. care era cãsãtorit cu Vera. ªi al treilea sunt eu. fiul lui Simion Hachi fost ºi el deputat în Sfatul Þãrii. când un director aºtepta ordine ºi aprovizionare de la ministru sau partid. Rafinãria a încetat sã funcþioneze. bãrbat energic. care în timp de un an a pus pe picioare aceastã fabricã de benzinã. Ei au distrus România. de vreo 7-8 ani. umblând în doliu. rãi conducãtori. datoritã unor oameni fãrã minte. SIMION HACHI În asociaþia noastrã de victime ale regimului totalitar comunist sunt membri a cãror pãrinþi sau rude au fost în Sfatul Þãrii. oamenii rãmânând fãrã lucru. care ºtiu cã acolo este omul care se stãruie ca ei sã aibã o viaþã mai bunã. acum trebuia sã te miºti singur. pentru viitorul copiilor sãi ºi pentru þara care a trecut prin atâtea nenorociri ºi suferinþe din cauza comuniºtilor sovietici. cu ce se mândrea cândva poporul român. adevãr. furându-i bogãþiile. Nu-l þin minte. sã fie mulþumit ºi sã simtã cã ºeful îºi bate capul pentru ei. Altul este Simion Hachi. au trecut. sora mamei mele. fiecare trebuie sã facã ceva. sã nu aºtepþi parã mãlãiaþã. ªi pentru cã ea a trãit 96 de ani. cu rafinãria de petrol. dar cea mai mare crimã a fost cã ei au distrus principiile de moralitate. dar atunci nu m-am – 187 – . duceau totul de râpã. o vedeam pe tanti Vera. Vadim Pirogan. dar mi-aduc bine aminte cum eu. sã dai de oamenii trebuincioºi.Dupã revoluþia din 1989 din România. cãci a murit de tânãr. Totul a fost distrus. fiind condusã de oameni incapabili. schimbându-se mereu la posturi. el a înþeles cã vremurile de odinioarã. aruncând în strãzi mii de muncitori ºomeri. fumul se ridicã vesel din coºurile ei. sã umbli. un nepot al lui Ion Rusu din Camenca. care niciodatã nu rãspundeau de nimic. ca poporul sã aibã o bucatã de pâine. dreptate. Aºa sa întâmplat ºi cu Combinatul din Oneºti. profitori. în þarã s-au distrus ºi falimentat întreprinderi ºi fabrici vestite. despre alþii cãci ei toþi au riscat cu viaþa în acele timpuri grele ale revoluþiei ruseºti. fãcând sluj în faþa celor mari. Astãzi rafinãria lucreazã. Unul din ei a fost Dumitru Crihan. puteam sã aflu multe lucruri despre bãrbatul ei. Dar la conducere a venit Tudor Gãureanu. din pãcate decedat în anul 2000. mulþi incapabili. Lozinca veche parcã era bunã: oamenii fac totul!. sã faci rost de unde poþi. bucurând oamenii. cinste.

din Stalingrad. Cãsãtorinduse. plângând se retrãgea spre Prut. muniþia. care a fãcut multe victime ºi distrugeri în þarã. A luat parte la rãzboi. rãnind doi cai. Au fost cazaþi în camere. erau mulþi candidaþi. Se aflau la vreo 20 de kilometri de Prut. Pe un deal au apãrut douã tancuri sovietice. dorind sã înveþe muzica a intrat copil de trupã în orchestra regimentului 6 de grãniceri din Chiºinãu. condusã de dirijorul ºi compozitorul Petre ªerban. lângã Vadul lui Vodã. a vãzut el multe clãdiri distruse de bombardamentele aliaþilor. În drum întâlneau agitatori sovietici care îi agitau sã rãmânã acasã. Fiecare avea dulapul sãu – 188 – . Fiul Simion a terminat 7 clase în satul Bucovãþ. În august 1943 a fost trimis cu prietenul sãu Vasile Captari la ªcoala de subofiþeri din Fãgãraº. Locotenentul lor a dat ordin sã rãspundã ºi au distrus cu un obuz un tanc rus. deja 7 vânãtori. În Bucureºti trãia sora lui. unde i-a prins cutremurul din 1940. În 1940 era cu grãnicerii la Nistru. Petre ªerban. La 28 iunie au primit ordin de retragere ºi erau indignaþi cã Basarabia e cedatã ruºilor. Valentina. Simion Hachi s-a nãscut în satul Pituºca. numai un pluton. Însã din orchestra lor numai trei gradaþi au rãmas. Au fost cazaþi în Huºi. Mama Parascovia terminase gimnaziul în oraºul Reni. cãci ºtiau de intenþiile þãrii vecine. care era din Cetatea Albã. A fost ales împreunã cu alþii sã fie trimis în Germania. A participat la primul rãzboi mondial. Celãlalt a dispãrut. a luat parte activã la evenimentele Unirii. aºteptând atacul armatei sovietice. Se retrãgeau mâhniþi. Simion a rãmas în armata românã pânã la sfârºitul rãzboiului. fiind copil de trupã ajungând în Transnistria. plouase ºi Simion. echipamentul erau transportate cu cãruþele. Fiind preºedinte de plasã în Cãlãraºi. În 1938. fost deputat. fiind decorat de þar cu ordinul Sfântul Gheorghe. Cei din Fãgãraº au fost repartizaþi la ªcoala de subofiþeri din Marienwerder. În acelaºi timp studia ºi vioara la Conservatorul „Unirea” din Chiºinãu. tunurile. Era noroi. dar nu a reuºit. La jumate de drum i-a pãrãsit ºi dirijorul orchestrei. cutremur puternic. Tatãl sãu. la cursuri de subofiþeri pe un an de zile. cã o sã fie bine cu ruºii. care au tras un obuz. când au apãrut trei avioane româneºti. absolvise seminarul teologic. ceilalþi au plecat în þarã. tot Simion.gândit la asta. sã nu rãmânã sub ocupaþia sovieticã. Rãmãsese foarte puþini. Neavând maºini. Simion a fost trimis la Bucureºti pentru a da examene la ªcoala militarã de dirijori. ºase nemþi ºi un român. În 1943 s-a întors regimentul lui Simion. Feþele ostaºilor erau galbene de gerul prin care trecuse. Ajungând la Berlin. a venit la Pituºca ºi era casnicã. lansând foi volante cu încurajãri.

. cafea. Simion a vãzut distrugerile foarte mari: case cu multe etaje în ruine. unt ºi alte produse gustoase. Într-o zi au venit avioanele americane. Primeau þigãri. Dupã terminarea ºcolii li s-a dat o sãptãmânã vacanþã..ºi patru costume: pentru instrucþie. El se uita curios dacã cineva le va lua. la poalele munþilor Alpi. miere de albine. Aºa ceva era nemaipomenit pentru Simion. crescut în România. Era ceva groaznic. Hrãneau foarte bine: trei feluri de mâncare. a rãmas trãsnit când. Comandantul ºcolii era cãpitanul Keler. ºi-a gãsit portmoneul sãu... parcã iscãlit de ataºatul militar român. nimerind la acel weceu.. pe care le avea în plus. era cerul negru de ele. erau cartele pentru pâine ºi alimente. Înainte de îmbarcare în maºini. dar ea na dorit sã ia nimic. Ieºind din adãpost. copaci bãtrâni smulºi din rãdãcinã blocau strãzile. îºi aducea aminte de Germania. Dar nimeni nu s-a atins de ele. au înþeles cã e falsã. Peste patru zile s-a dus ºi. cu pomi fructiferi pe strãzi. peste tot o curãþenie exemplarã. Erau nemþi. Atunci comandantul ªcolii de subofiþeri i-a lãsat – 189 – . dar el nu credea cã o sã-l gãseascã. cunoscând iscãlitura ataºatului lor militar. tramvaie rãsturnate. Venind la cazarmã la 8 kilometri depãrtare ºi-a dat seama de pierdere. era ordine peste tot. cu aer curat. pe trei zile. Bombardau. care dupã ce dãduse douã palme unui soldat ºi-a luat pãtura ºi singur s-a dus la carcerã. La instrucþie îi duceau ºi aduceau cu maºinile. Apoi au fost transferaþi la ªcoala de subofiþeri din Eltlingen. printre alte lucruri. la adunarea efectivului ºcolii ei ºi-au spus cuvântul. Au protestat. Lenjeria le schimbau odatã în 7 zile ºi mai aveau câte o cãmaºã lungã de noapte. trãind în Uniunea Sovieticã. cartele pentru copturi. Intrând în oraºul Carlsruhe la un weceu. o priveliºte minunatã. românii. A vrut sã-i mulþumeascã cu mãrci sau cu cartele. pentru sport. a pus portmoneul sãu pe pervazul geamului. Era o disciplinã de fier pentru toþi. care le ordona sã plece cu nemþii în Franþa. cu toate cã erau flãmânzi ºi nenorociþi. prãjituri. Mulþi ani mai târziu. nu ruºi! Pe la mijlocul lunii iunie 1944 ºcoala noastrã de subofiþeri a primit ordin sã se deplaseze urgent în Franþa pentru a lupta contra partizanilor. Nemþii din grupa lui i-au spus sã se ducã sã-l ia. Ei. Femeia l-a rugat sã controleze conþinutul. unde se fura peste tot. alte principii. Lui Simion i s-a întâmplat un caz care i-a rãmas amintire pe toatã viaþa. apoi a plecat. altã culturã.. Un tren încãrcat cu rachete nemþeºti Fau-2 a explodat. pentru lucru ºi pentru paradã. Un maior neamþ le-a înmânat un rãvaº. Copiii nu distrugeau nimic. A vãzut lângã picioarele sale niºte hârtii. Era altã viaþã. totul era în regulã. uitând de el. zeci ºi zeci.

Acolo pentru prima oarã au aplicat în lupte lasserul. Toate erau în haine civile. iar nemþii au plecat în Franþa. Horia Sima Guvernul þãrii era atunci exilat în Austria. De ce au fost împuºcaþi? Plutoanele de execuþie fãceau astfel de demonstraþii sã bage frica în oameni. armele ºi armamentul Germaniei ºi al aliaþilor. sã termine cursurile. Aceastã funebrã priveliºte i-a întristat. Dupã o lunã de odihnã. De la baza lor grupele de desant se deplasau cu avioanele germane. Comandantul era un colonel. Cloºcã ºi Criºan. vroiau puterea pentru Horia Sima. formatã de sovietici din prizonierii de rãzboi români din Rusia. sã culci oamenii în rând ºi apoi sã le tragi câte un glonþ în ceafã. Pe drum au întâlnit pe partea dreaptã o mulþime de cadavre aliniate în rând la o distanþã de trei metri ºi pe o lungime de un kilometru. care tãia ºi tancurile. au dat de o grupã de români care nu vroiau sã stea de vorbã cu ei. o parte dintre ei au fost detaºaþi în Austria ºi încadraþi într-o unitate militarã românã. România va fi sovietizatã ºi colonizatã pe veci. Unitatea se numea „Mihai Viteazul” ºi avea destinaþia sã fie dislocatã în munþii Carpaþi din România. spre a lupta împotriva armatei sovietice. El încã atunci le spunea cã în cazul biruinþei bolºevicilor. formatã special în Uniunea sovieticã pentru ai aduce pe comuniºti la putere în România. sã nu vadã ºi sã nu ºtie nimeni (Katân). Simion Hachi. Îi mai învãþau pe ostaºi activitatea diversanþilor. Acolo luptau împotriva sovieticilor. Unitatea din Austria era alcãtuitã din acei care nu vroiau sã rãmânã sub cizma ruseascã. În februarie 1945 unitatea a fost dislocatã în Germania. Fãceau acest lucru ºi comuniºtii sovietici. Coborând din tren la o garã. Cursurile s-au terminat pe data de 23 august 1944 ºi i-au trimis de la Etlinghen la un poligon de tragere din mijlocul Germaniei. Simion a – 190 – . Mai era ºi o altã divizie Horia. românii. Vasile Captari ºi Ion Macovei erau agenþi de legãturã între statul major ºi subunitãþile de pe front. Tot aici erau încadraþi ºi cursanþii din ªcoala de ofiþeri infanterie. înlocuind o unitate folksturm. Ajungând la destinaþie. un om foarte curajos. pe fluviul Oder.pe ei. Mai târziu au aflat cã sunt legionari care au luat parte la revolta din Bucureºti în 1940 împotriva guvernului lui Ion Antonescu. Prin foame ºi suferinþe au reuºit sã-i forþeze pe prizonieri sã lupte împotriva poporului sãu. Militarii nu ºtiau pânã atunci cã România e ocupatã de sovietici nici despre divizia „Tudor Vladimirescu”. iar mai departe aveau cãlãuzitori. Aºa au trecut vreo patru luni de lupte grele cu sovieticii. au mers pe jos multe ore. la odihnã. Nu puteau înþelege ce s-a întâmplat. La fondarea acestei unitãþi ºi-a dat concursul ºi prim ministrul României din exil. Ce cruzime. dar pe ascuns. în octombrie 1944. înþelept ºi duºman al bolºevicilor.

Oraºul Schwerin era în ruine. ciocolatã. Simion a fost trimis în secþia polonezã. Într-o zi i-au strâns pe toþi românii ºi i-au repartizat în diferite secþii. Militarii americani se antrenau la cãlãrie ca niºte cowboy. Dupã douã sãptãmâni i-au dus pe malul Rinului. nici bãrãci. Apoi i-au trimis liber spre Marea de Nord. Simion a fost chemat la interogatoriu de un cãpitan din NKVD. Dacã ar fi întârziat câteva minute Simion ar fi fost mort. ci a fost la o ªcoalã de subofiþeri. trezindu-se. I-au dezarmat ºi i-au trimis într-un lagãr. Pãrãsind coliba. cu o singurã uºã. ameninþându-i cu pistoale. Vasile Captari a spus cã-i din Teleneºti ºi a fost trimis la – 191 – . dar ºi ei au murit. din ce þarã. români. Tanchiºtii nemþi dãdeau foc tancurilor Leopard.. A avut impresia cã sunt niºte sãlbatici. polonezi. Simion i-a dat cãpitanului un pachet de þigãri ca sã-l trimitã într-un lagãr mai bun. I-au urcat într-un tren. Simion nu putea înþelege unde trãiau ei cãci nu se vedeau nici corturi. lungi de vreo 80 de metri. într-o închisoare – Drei Bergen (trei minute). biscuiþi. I-au dus într-o pãdure. Aici el a spus cã nu a luptat pe front. Peste câteva zile americanii i-au fãcut prizonieri. Populaþia venea în fiecare zi sã cureþe oraºul de dãrîmãturi. Acest lagãr de filtrare era plin de prizonieri. nimicind comandamentul sovietic. plecând pe jos mai departe. care i-a dus într-un lagãr cu regim sever. dar se purtau prieteneºte cu ei. distrugând-o complet. Într-o zi nemþii le-au dat biciclete ºi au plecat spre front. Dimineaþa. din armatã ºi cei aduºi la muncã forþatã în Germania. unde era o fermã de cai de rasã. dupã douã secunde o bombã a cãzut deasupra colibei. unt. Aici erau ruºi. erau vreo 250. Aici i-au anchetat cine sunt. Dar ruºii înaintau. ucraineni.înnoptat într-o colibã. nare acoperite cu paie. Ce nu era în el? Caºcaval. Simion a vãzut pentru prima oarã ofiþeri ruºi. O grupã de soldaþi legionari au trecut Oderul.. Bãrãcile erau din scânduri. fãrã un pic de grãsime. La sfârºitul lui aprilie au sosit niºte maºini militare englezeºti. Îi hrãneau cu supã din sfeclã. ºi le-au dat câte un pachet. Iau dus în oraºul Schwerin. a fost chemat de soldaþi la cafea. Noaptea au venit doi ruºi care le-au luat totul ce gãseau la ei.

Simion era cu haine rupte. fiindcã vorbea o românã – 192 – . Aflând cã în România pe cei reîntorºi din Siberia îi trimit din nou la închisoare. Dar a doua zi a fost trimis în lagãrul sovietic. deveniþi bãrbaþi maturi. Ajunºi dupã 20 de zile la Kemerovo. iar paza vindea posmagii pentru prizonieri populaþiei civile. dormeau pe podea îmbrãcaþi. Bursa era micã. Când mergeau cu rândul la lucru. A fost chemat la NKVD ºi i-au spus cã trebuie sã plece în România. fiind cetãþean român. a fost sfãtuit sã plece în Italia. În jurul lui roiau informatori. Vasile Captari i-a cusut un costum din postav ieftin ºi atunci a cãpãtat altã înfãþiºare. copiii le strigau: „fasciºti”. Simion nu era în haine civile. Captari era croitor ºi a lucrat în zonã. deportãri.. a dat cerere sã i se acorde cetãþenie sovieticã ºi sã se întoarcã în Basarabia. o santinelã rusã l-a sfãtuit sã distrugã toate fotografiile ºi documentele nemþeºti ca sã nu aibã neplãceri. arãta ca vai de el. la gater. flãmânzi ºi însetaþi. care construia oraºul Kemerovo. Ajungând la graniþa cu Belorusia. el umbla mereu flãmând. fãceau scânduri. trebuia sã-ºi þinã limba dupã dinþi. Pe drum hrãneau prost. atunci ar fi încercat sã treacã în zona americanã. cizme legate cu sfoarã. iar Simion a rãmas în secþia polonezã. ºi au avut o fetiþã. populaþia suferea mult din cauza banditismului. Erau tot timpul flãmânzi. cãci era foamete peste tot. Aici s-a cãsãtorit cu o fatã. pe alocuri prin sat asmuþeau câinii împotriva lor. care l-a luat la el. unde viaþa era mai bunã. Era ºi un lagãr nemþesc. dar le spuneau cã poate fi un incendiu. Peste douã sãptãmâni a fost trimis la ªtetin. Dar Simion era ºi aici persecutat. La Volcovãþ au fost îmbarcaþi în alt tren ºi duºi la Kemerovo. La 1 septembrie a fost admis student la Colegiul muzical ºi eliberat din prizonierat. În 1952 i s-a acordat cetãþenie sovieticã. În 1947 Simion a fost recomandat ca muzicant aerofonist unui colonel la ºcoala de muzicã. în Kemerovo. Ei cereau sã le instaleze o sobã. acasã. Preda muzicã în ºcoalã ºi se ocupa cu orchestra satului care avea mare succes. Simion lucra la o piloramã. Românii au plecat. Dar nu i-a mers ºi a fost trimis în Uniunea Sovieticã.. În 1954 a fost angajat la ªcoala muzicalã din Soroca. Nu erau pãziþi. Trãiau într-o baracã rece. Aici s-a revãzut cu prietenii din copilãrie. Nina. au fost selectaþi ºi trimiºi la tãiat pãdure. era periculos noaptea chiar ºi ziua sã umbli prin oraº. Mulþi emigranþi se întorceau din China ºi între ei erau muzicanþi renumiþi cu care Simion a lucrat. dar trebuiau sã se prezinte singuri la apel. ajungea pe trei zile. În martie 1952 Simion s-a întors acasã. aici era jale.secþia sovieticã. Aici. A lucrat în multe sate din Basarabia. viaþã grea. Aici întrebat de un sublocotenent polonez cine este.

Dumitru. acela care o îndemnase pe mama lui sã-ºi ia un bãrbat de treabã. lângã Drochia. Mama Xenia. GHEORGHE CUCEREAVÂI Ard luceferi în caºtani Peste cruci. În 1970 a revenit în Basarabia unde s-a pensionat. puternic. pe a cãror umeri se þinea þara româneascã. În 1940 ruºii sovietici au ocupat Basarabia româneascã ºi au adus toate nenorocirile pe acest pãmânt. Vine deseori la sediul represaþilor unde îºi mai alinã inima stând de vorbã cu ceilalþi martiri. cãruþã. cu ani mulþi în spate. ocupând primele locuri cu orchestra condusã de el. Ca ºi ceilalþi prieteni ºi membri ai asociaþiei. peste morminte. încã tânãrã. cal. râd în hârci ºi oseminte. ca ºi ale altora. Gheorghe a fost crescut de bunelul sãu. acum devenise proprietatea noului stat sovietic. A plecat la Leningrad. care au reuºit sã facã Unirea tuturor românilor într-o þarã model România Mare. Fata lui trãieºte la Leningrad. Andrei Ciurunga În asociaþia noastrã a foºtilor deþinuþi politici din timpurile de pominã acelei þãri uriaºe.. într-o familie de þãrani. Uneori se mai duce la ea. Toatã viaþa a ascuns cã tatãl sãu a fost deputat în Sfatul Þãrii. Cimitir. cãci avea o gospodãrie mare ºi trebuia un bãrbat s-o conducã. l-au trimis sã înveþe la Gimnaziul industrial de la Soroca. Tatãl lui. patrioþi ai neamului românesc. Aºa a fost soarta multor urmaºi ai acelor oameni mari. Apoi s-a transferat la Liceul industrial la Bãlþi.. de toate ce trebuiau într-o gospodãrie cu oameni muncitori. Aici a predat la Institutul de Arte din Chiºinãu. pluguri. care a mãcinat milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. a fost nevoitã sã se recãsãtoreascã. frumoºii ani. Gheorghe Cucereavâi s-a nãscut la Nãduºita. maºinã de treierat. La bãtrâneþe a rãmas singur cãci nevasta Nina îi murise. Aveau pãmânt peste 10 hectare. anii lor. boroane. venea deseori un om robust. murise când el avea numai ºase luni. din cei vechi gospodari. trecuse ºi el prin multe. Gheorghe Cucereavâi. Gheorghe terminând ºcoala primarã la Nãduºita. prin anul 1921. A avut o mare bucurie când s-a distrus imperiul rãului ºi Moldova a devenit independentã. unde lucra la o ºcoalã. Nicolae. Gospodãria lor. întemeiatã timp de zeci de ani din moºi strãmoºi. terminându-l în 1942. Acel an de zile petrecut sub ocupaþia sovieticã i s-a întipãrit bine în mintea lui – 193 – .curatã ºi avea în spate un dosar.

Dupã ºcoalã a fost repartizat la Regimentul de artilerie din Braºov ºi trimis pe front la Târgu-Frumos. pentru a lupta împotriva neamului sãu. Dupã un an de zile au fost transferaþi în alt lagãr. care lupta împotriva conducerii sovietice. lângã Moscova. Calistru Igor. Ojoveanu. Dupã terminarea rãzboiului. apoi a fost dus în Rusia împreunã cu alþii cu un ºlep pe fluviul Volga într-o regiune pãduroasã la tãiat copacii. În 1947 a fost arestat de NKVD ºi adus la Chiºinãu la închisoare.Gheorghe. Aici. transportându-i cu sãniile ºi cãruþele. Un grup mare de români basarabeni au fost trimiºi în oraºul Solikamsk. Mulþi beþivani ºi trântori devenise ºefi ºi umblau ca stãpâni. Lizanciuc. În fiecare searã era controlatã prezenþa lor în localitate. sfidândui pe gospodari. prieteni ºi elevi de liceu: Cojocaru. El coresponda cu unii bãieþi din Nãduºita ºi Soroca. manifestându-ºi nemulþumirea. Gheorghe lucra ca lãcãtuº mecanic. În acest lagãr domnea un regim de teroare. o groapã mare de patru metri lungime. Aici erau ºi germani. povestind despre viaþa lui. lângã Iaºi. Ataman P. Când au slãbit cu totul cãci mâncarea era apã chioarã. Basarabenii au fost trimiºi la tãiat pãdure în regiunea Kirov. unde li s-a spus cã sunt deportaþi în aceastã regiune pe un termen de ºase ani. în Mordovia. A fost învinuit cã fãcea parte din organizaþia antisovieticã „Arcaºii lui ªtefan”.. Chiriac A. Multe a înþeles Gheorghe în acel an de stãpânire sovieticã. ºi-au strâns frãþeºte mâinile ºi au reîmpãrþit Europa. Sanoþchi. Vladimir Þurcanu. Într-o zi a venit aici Ana Pauker. un Stude-Baker. au fost nevoiþi sã se înhame câte 12. Lagãrul avea o singurã maºinã. Dupã un timp au fost trimiºi sub pazã în or. Ei se înhãmau câte ºase ºi trãgeau aceste cãruþe. În acest lagãr tãiau copaci. întrun lagãr de filtrare. ºi spanioli ºi desigur ºi români. lângã Moscova... Podolsk. Din aceastã organizaþie fãceau parte bãieþi cunoscuþi. a fost eliberat din lagãrul de prizonieri ºi trimis la Podolisk.. când mareºalul Ion Antonescu a eliberat Basarabia de sub jugul sovietic. ca deportat pe ºase ani. care era mai mult ocupat cu transportarea celor decedaþi la groapa comunã. cãci nu erau cai sau maºini. Ciobanu M.. care se stãruia sã mobilizeze ostaºi români în divizia „Tudor Vladimirescu”. ºi italieni. la o distanþã de 17 kilometri. au fost cercetaþi spre a aprecia gradul lor de vinovãþie luptând împotriva armatei sovietice. de nimicire prin munca grea ºi alimentarea proastã. vãzând cu ochii sãi nelegiuirile ºi înjosirile la care erau supuºi þãranii. Dar a trecut ºi asta. Andrei Stoica. Gheorghe a fost luat în armata românã ºi trimis la ºcoala de subofiþeri din Vlaºca la artilerie. Atunci încã nimeni nu ºtia cã doi cãlãi. În luptele de lângã Podul Iloaiei a cãzut prizonier. – 194 – . Hitler ºi Stalin.

Român a fost ºi român a rãmas.Au fost judecaþi de tribunalul militar din Odesa.. Gheorghe a stat ºi într-o celulã cu Dumitru Crihan. Ne-am cunoscut ºi dupã un timp am dorit sã aflu mai multe despre el. se deschidea numai când ieºeau la masã ºi la lucru. la fabrica de zahãr din Brãtuºeni. Mama lui a fost deportatã în 1949 cu trei copii. s-au luminat de bucurie ºi generalul Kuzneþov a spus: „O sã vedem cum o sã râdeþi dupã judecatã. Gheorghe avea numãrul J-582. dar acele amintiri îi rãscolesc ºi azi sufletul ºi îi provoacã dureri. care mereu îi aduceau aminte cine a fost. Dupã moartea lui Stalin. apoi ca ºef de echipã la Drochia. cu persecuþii ºi percheziþii zilnice. a lucrat montator. Gheorghe Cucereavâi a nimerit într-un lagãr în regiunea Komi. un om de treabã. fiul lui Anton Crihan. a fost aruncat în lagãr pe zece ani ca duºman al poporului. Dupã moartea prietenului sãu Igor Calistru. când venea pe la noi. fãrã drept la scrisori.. hotãrât. Mâncarea era puþinã ºi de calitate proastã. robust. Un om aproape de 80 de ani. la o minã de cãrbuni. aºa se numea termenul fãrã drepturi în libertate. TEODOR ION MADAN L-am cunoscut pe acest om din Durleºti acum doi ani. s-a cãsãtorit cu soþia lui. Când au intrat acuzaþii în salã s-au felicitat cu ocazia sãrbãtorii Crãciunului. Uºa era mereu închisã. Erau cazaþi într-o baracã de lemn. Colegiul Militar al Curþii Supreme de Justiþie a URSS a examinat dosarul lui ºi a abrogat sentinþa eliberându-l din lagãr în 1955.” Igor Calistru i-a rãspuns: va trece timpul ºi o sã vedem cum veþi fi în locul nostru pe banca acuzaþilor” Toþi NKVDiºtii s-au înfuriat. Toate au trecut. Trãia în casa lui la Durleºti. iar tatãl lui vitreg. la Asociaþia victimelor regimului comunist. cu gratii la ferestre ºi la uºã. ajungând amândoi la o vârstã venerabilã. care nu-i plãcea sã vorbeascã mult. Gheorghe ºi-a primit pedeapsa pe 25 de ani ºi încã cinci ani „botniþã”. Din cauzã cã a fost judecat era mereu umilit ºi persecutat de cãtre KGB ºi secþiile de cadre. prezidat de generalul Kuzneþov. Reîntorcându-se acasã. Toþi deþinuþii aveau numere de înregistrare pe spate ºi pe genunchi. cu o bucatã de pãmânt nu prea mare. Opt ani de zile a stat Cucereavâi în acest lagãr. era 25 decembrie. unul din acei bãrbaþi falnici care au fãcut Unirea Basarabiei cu România. cu niºte cireºi ºi viºini.. la nord.. pe atunci când ºeful nostru era Alexandru Usatiuc. – 195 – . Pe feþele lor s-au ivit zâmbete. Au fost judecaþi la muncã silnicã cu regim sever de la 10 la 25 de ani. Alexandreni ºi în alte locuri.

Dupã ºase luni a fost transferat la Ploieºti. Acum veneau deseori avioane americane ºi sovietice care bombardau zona petrolierã din jurul Ploieºtilor. asurzeau soldaþii de vuietul avioanelor. Avioanele veneau ºi veneau. bogatã. Toader fãcuse 7 clase în timpul românilor la ºcoala din Durleºti. trebuia întoarsã la Patria-Mamã. El venea des pe la Ion. iar oamenii mureau pe capete. – 196 – . când acesta venea la piaþã cu cireºe sau cu alte fructe. era rãzboi. cu boii. Era anul 1944. pierzând poziþiile din stepa ucraineanã. era o baterie antiaerianã nemþeascã. Ion ºi Ana. Pãrinþii. . dar aºa cum gospodãria era mare. dupã înfrângerea de la Stalingrad ºi neamþul dãdea înapoi. avioanele cãrora veneau cu sutele… Se cutremura pãmântul de exploziile bombelor. parcã era prãpãdul lumii. Cele mai straºnice erau bombardamentele americane. Era ceva groaznic. povestea Teodor. cum sã umble cu caii. Bunelul Gheorghe Madan era din Truºeni. Teodor a devenit magazionier. gãini.Alãturi de noi. împroºcând cerul cu proiectile. Pãmântul era prefãcut în gropi ºi ºanþuri. de mitralierele ºi tunurile antiaeriene. tot ce trebuia sã aibã un gospodar de vazã. Fãcea învãþãturã militarã la Bucureºti. boi ºi câteva cãruþe. care trãgea mereu. ªi aºa în fiecare zi. Mai þine ºi azi minte pe directorii din ºcoalã: Ilie Ursu. Unii chiar nu vroiau sã aibã bãtãi de cap cu gospodãria se izbãviserã de ea ºi acum umblau la lucru la alþi gospodari. porci. aveau vite. uneori chiar de câteva ori pe zi. de exploziile bombelor. Erau din acei care îºi vânduserã pãmântul din diferite pricini ºi acum se nãimeau cu ziua. aproape de Moreni. Erau vremuri grele. bãrbaþii erau pe front. unde într-o pãdure Mija era o fabricã de armament. iar copiii ºi femeile lucrau în câmp ºi în gospodãrie. lângã Palatul Regal din Cotroceni. Nicolae Vâlcu ºi alþi învãþãtori. În 1943 a fost ºi Toader luat în armata românã. În familie erau 9 copii. tatãl sãu Ion l-a luat acasã. dar mâini de lucru nu ajungeau ºi tatãl Ion mai angaja oameni cu ziua. Mã lipeam de fundul gropii în care sãream dupã alarmã. ªtia Teodor de mititel când trebuia grâul semãnat. distrugând sondele care scoteau din pãmânt aurul negru. au avut în gospodãria lor vreo 20 de hectare de pãmânt. la detaºamentele depozitelor aeronautice. Dupã 7 clase a mai fãcut un an la ªcoala de meserii din Chiºinãu. Sergiu Gobjilã. Nu mai credeam cã o sã scap cu viaþã. Gospodãria era mare. cosit. neamþul pierdea rãzboiul ºi avioanele duºmane îºi înteþeau atacurile. viþei. Basarabia. Ion era vãr cu scriitorul Madan. aºa cum trebuie sã ºtie de toate un viitor gospodar. Erau ani grei de rãzboi. vaci.Teodor Madan s-a nãscut în 1919 la 4 mai în satul Durleºti.

Alãturi de soldaþi mai erau ºi puºcãriaºi eliberaþi. Ne-am bucurat. la pãrinþi. Dar fruntaºul avea dreptate. însã au minat toate proiectilele de pe lângã tunurile antiaeriene. Cãpitanul a trimis un sublocotenent cu ostaºi sã strângã în stive toatã muniþia lãsatã de nemþi. O parte din nemþi se ascundeau prin pãduri ºi acolo îi vânau pe þãranii noºtri. eram la vreo 30 de metri depãrtare. a zis un fruntaº moldovean.Ceva fâºâie. Însã la 23 august s-a încheiat armistiþiul cu sovieticii. dar le dãdea drumul. Eu stãteam santinelã la post. se împãca bine cu nemþii. uneori puteau sã-þi tragã un glonte în piept.Dacã veþi auzi explozii. .Horoºii rumân. mâncare… haine militare. Cãpitanul Richard s-a dus la nemþi. Ruºii dezarmau pe toþi ºi plecau mai departe.De ce le-ai dat drumul în zona interzisã. nu era sigur cã aºa vor face. Dar cu toate cã cãpitanul vorbise cu ei sã plece. Eu nu mã întorc. Nemþii vroiau sã distrugã depozitele de muniþii ale noastre. Cãpitanul Rihard Khorda îi ducea la Ploieºti. Eu am avut noroc. . mã. ne-a spus el. Fratele meu era cãpitan. Mulþi români au murit acolo când am mers în atac… Am mai fãcut o lunã instrucþie ºi într-o zi a venit ordin ca basarabenii sã fie trimiºi acasã. Sã scãpaþi cu viaþã. care strângeau proiectilele ºi bombele neexplodate. Noi îi cãutam. fugiþi în toate pãrþile. pãrinþii acelor care nu mai erau în viaþã ºi gãseau câte o mânã. strângându-ne lucrurile. Au sosit ruºii. O explozie straºnicã ne-a aruncat la pãmânt ºi din cei 20 de soldaþi nu a rãmas nimeni. Mi-a spus: “Du-te acasã frate. . . când vãd cã se apropie de mine doi ruºi cãlãri. tu fumezi… na… ºi mi-au dat din sãculeþul lor niºte mahorcã.Comandantul nostru era un sas din pãrþile Banatului. Richard Khorda. Erau fii lor morþi. cã rãmãsese multe bunuri. Pe noi ne-au dezarmat. Lângã Ploieºti stãtea pe calea feratã un tren blindat nemþesc. κi fãceau de cap. Noi nu eram atât de bine înarmaþi ca nemþii. beþi morþi. trecut prin luptele de la Stalingrad. Nemþii au plecat. îi prindeam ºi îi luam prizonieri. Primisem deja ordinul sã-i înconjurãm. .Nu fii prost. Au venit apoi rudele. Au plecat mai departe… A venit în fugã cãpitanul. ºi le-a spus sã plece. sau luau pãmânt însângerat pentru coºciug. Cu un sergent în frunte ne-am îndreptat spre stiva de proiectile. ca noi sã nu luptãm cu ei. la prietenii sãi. ne-au pus ca santinele sã nu se fure ce a rãmas de la nemþi. bãuturã. câte un picior. striga el. Dar nu se putea face nimic cu ei. – 197 – . i-a zis sublocotenentul. Acum trebuia sã luptãm împotriva foºtilor aliaþi.

Înainte se chema Voivinteni. Ceva straºnic. Uneori câteva ruble… Bãtaie de joc. Pe urmã în aceste locuri a venit un cioban cu turma sa de oi – Durlea. S-au ivit mulþi ºefi. – 198 – . clinica ºi multe. Ne-au dus la Bucureºti unde dupã câteva zile ne-au fãcut actele.rãmân aici. Apoi pe jos ne-au adus la Chiºinãu la punctul de triere. Satul are 526 de ani. Ruºii ne luaserã totul din gospodãrie: averea. Oamenii mureau peste tot ca muºtele. Ne scoteau ziua la lucru cu santinele. Eram siliþi sã dãm cerere în colhoz. ne-au dat hranã ºi ne-au urcat în tren spre Iaºi. În 1989 s-a început miºcarea naþionalã de eliberare de sub jugul sovietic. nu ne dãdeau nimic. Am fãcut ºi eu ce am putut. Am dat în colhoz tot ce aveam: vite.. Doi ani de zile ne-au þinut în lagãrul de la Chiºinãu. ascultând zgomotul maºinilor. plânsul oamenilor. primeam primãvara pentru anul trecut când… 100. Preºedinte era un fost argat. distruse de rãzboi. În 1947 mi-au dat drumul acasã… M-am întors în Durleºti ºi m-am apucat de ogorul meu. ba m-a trimis ºi la procuror. Aºa m-a muncit câteva zile. Sau te înscrii sau capeþi puºcãrie… Ce era de fãcut? La noi în Durleºti era un rus “upolnomocenâi”. lângã pãdure. În colhoz bani pentru muncã nu dãdeau. Curãþam ruinele. multe altele… Copiii creºteau… Ne-am deprins ºi cu sovieticii… le ºtiam deja feleºagul… Din 69 pânã în 73 am lucrat ca vicepreºedinte la sovietul sãtesc.. caii… totul. fãrã apã. calic. Am fost ales deputat. La români nu era aºa. Am întemeiat ºi Asociaþia veteranilor de rãzboi români cu ajutorul lui ªtefan Cucu. Noaptea a fost grea. În 1949 s-au început deportãrile. cine a avut noroc a scãpat… În 1948 a fost roadã. construiam gara ºi alte clãdiri. vitele… Mâncam makuhã. Biserica cândva era fãcutã din lemn. Am venit acasã. Eram îmbrãcaþi în haine militare. ghindã. ne-au luat prizonieri ºi ne-au adus la Iaºi. S-a dus ºi asta… Am lucrat în colhoz mai mult ca zidar. noaptea la cercetãri. Trei zile am stat flãmânzi. La Mãrãºeºti ne-au oprit ruºii. 200 grame de grâu pe zi. care îºi bãtea joc de noi. grâul. þipetele femeilor ºi copiilor. nu erau haine civile… Uniformele noastre de aviatori erau de culoare gri-bleu. era jos. Am ajuns chiar brigadier. sã vãd cum se înalþã clãdirea cu mâinile mele. nu dormea nimeni. Îmi plãcea sã lucrez. apoi primar la Durleºti. un veteran român din Bucureºti. cãruþã. De la el s-a numit satul Durleºti. lobodã… A fost ceva grozav. la construcþii. când 0. am plâns cu toþii. Dar a trecut ºi asta. Aºa am construit grajduri.5 kg. oamenii ºi-au mai revenit. M-am stãruit ºi am întemeiat Muzeul satului Durleºti. mulþi trântori. ºi m-am înscris. Deportarea a adus mare jale în sat. ne silea cu pistolul sã ne înscriem în colhoz. Era foamete.

Tatãl. S-a pierdut în Siberia ca ºi mulþi alþii. În 1995 a rãmas singur. A fost dus în Siberia. i-a murit nevasta Ecaterina. Frontul se întorcea înapoi de la Stalingrad. Când s-a început rãzboiul. unul. A fãcut ºcoala primarã. Pavel în 1940 a învãþat într-o ºcoalã rusã pânã în 1941. Azi bãtrânii nu trebuiesc nimãnui. A luat parte ºi la corul cãminului cultural. trecând comisia ºi fiind luat copil de trupã. pe timpul cotropitorilor sovietici. Pentru fapte de vitejie a fost decorat cu ordinul “Sfântul Gheorghe”. tinerii se îngrijeau de bãtrâni. La putere sunt acei care au sãrãcit acest pãmânt. Rãutatea a venit de la rãsãrit. când România a cãzut în mâna sovieticilor. Leonid în 1947 a fugit la Belgrad. sã le aducã ceva de mâncare. Înainte. Constantin dupã armistiþiu a luptat împotriva nemþilor. Azi bãtrânul e bolnav. Pavel a primit o înºtiinþare din Belgrad cã fratele lui. un codru de pâine.Azi bãtrânul Teodor Madan are în urma sa 82 de ani. trecut prin încercãrile vieþii. sã treacã pe la ei. a terminat în 1943 Liceul industrial din Chiºinãu. Leonid. În 1944 era în garda lui Ion Antonescu. Ceva s-a schimbat în sufletele oamenilor. au distrus sufletul þãranului. e greu. unde a fost ucis de partizanii lui Tito. Cinci copii a ridicat. Fiul sãu Pavel n-a aflat nimic despre el. distrugeau oraºul. Trãiau în chirie în casa lui Inculeþ. era în armata românã pânã la armistiþiul din 23 august 1944. sovieticii. l-au adus la sapã de lemn. PAVEL DUDNIC Pavel s-a nãscut la Chiºinãu în 1927. Au aruncat în aer ºi gara din Chiºinãu. retrãgându-se. stimându-i ºi susþinându-i pânã la ultima suflare. unde erau bine hrãniþi. Ion Dudnic a fost arestat în 1940. avea 17 ani. Pavel s-a dus voluntar în armata românã. când românii iau alungat pe sovietici din Basarabia. Un bãrbat robust. Erau trei copii. Leonid. Azi cotropitorii s-au distrus singuri pe sine. Era greu pe atunci. A fost trimis la regimentul 7 vânãtori. care mai pãstreazã încã chipul ºi frumuseþea bãrbãteascã. pe strada Hânceºti. bãtrân. Nu mai sunt vremurile vechi când toatã familia trãia împreunã. Tatãl lui lucra administrator la cinematograful “Ofeum” mama era casnicã. când au venit pe pãmântul nostru românesc “eliberatorii” cãlãului Stalin. se chema “fericire”. dar “fericirea” a rãmas. Nici copiii lor nu mai au timp sã se ocupe de ei. fiindcã a fost în armata albã. – 199 – . aruncând sute de clãdiri în aer. conform ordinului lui Stalin de-a lãsa pãmânt pârjolit în urma lor.

În afarã de asta Vlasov era din þãrani ºi el þinea bine minte cum s-au comportat comuniºtii. fiind încorporat în armata rusã. El a spus cã e rus din Odesa. În 1943 s-a format armata lui Vlasov. cu þãrãnimea. Stalin ºi Lenin. agitându-i sã se întoarcã acasã. Mulþi dintre ei nu vroiau sã lupte în armata sovieticã. voi nu sunteþi vinovaþi.Veniþi acasã. Ea îl sfãtuia sã rãmânã la ea. În acest timp s-a încheiat armistiþiul de la 23 august 1944 între România ºi URSS. Îi hrãneau rãu. Aceastã armatã se forma din prizonieri sovietici. În sfârºit englezii i-au predat comandamentului sovietic. apã chioarã. . doar aþi fost forþaþi sã luptaþi. Armata germanã începuse sã se retragã din Grecia ºi unitãþile lui Vlasov se retrãgeau ºi ele spre Austria. dar umblau liber. Aºa el s-a hotãrât sã se întoarcã acasã. cãzut prizonier la nemþi. Din lagãrele româneºti Ion Antonescu se stãruia sã-i elibereze pe foºtii ofiþeri sovietici. înconjuraþi de pazã ºi câini-lupi. Erau mai mult de 100 de oameni. tãtari din Crimeea. care i-a închis deodatã dupã sârmã ghimpatã ºi au început controlul documentelor. în Basarabia. ºi a rãmas aici la Baniþa. Au ajuns la Laghenffurt. care iau închis într-un lagãr. a rãmas la Baniþa. bine pãzit cu multe rânduri de sârmã ghimpatã. acolo e foarte bine. la înmormântarea lui Leonid. Din Odesa el a venit la Chiºinãu. ªi în România era vreo 90000 de prizonieri sovietici. care lupta alãturi de nemþi. Pavel nu ºtia cã amândoi fraþi erau morþi.care lupta în armata emigranþilor ruºi împotriva sovietelor a fost ucis în luptele cu partizanii lui Tito. Au fost plasaþi într-un fost lagãr nemþesc. Vlasov cãzuse în încercuire ºi fusese indignat cã statul major sovietic nu luase mãsuri ca sã-i salveze. Pavel avea document cã a fost în armata românã.O eºti din Chiºinãu? Eºti de al nostru. dar el dorea sã se întoarcã acasã. a cãror întreþinere costa mai scump decât a soldaþilor ºi ei nu puteau fi folosiþi la diferite munci asemenea gradelor inferioare. În armata lui ROA erau unitãþi de cazaci. Ei s-au predat apoi englezilor. Într-o noapte i-au luat pe toþi ºi i-au dus la tren. El vroia sã-i alunge pe comuniºti de la putere. Aici veneau ofiþerii sovietici. . Pavel a plecat la Belgrad. Lui Pavel i-au dat o adeverinþã sã ajungã la Odesa. Aici Pavel se aranjase la o femeie – bauer ºi-i ajuta la gospodãrie. capturaþi în lupte. pâinea le-o luau cu forþa niºte bandiþi ruºi din lagãr care formase o grupã. Englezii le-au dat haine noi militare ºi bocanci buni. Controlul a durat mai mult de o lunã. Întâlnindu-se cu ruºii din armata lui Vlasov. Aici s-a aranjat cu lucrul la o tipografie ºi învãþa la un tehnicum de – 200 – . vã aºteaptã Patria. fost general sovietic. unde s-a întâlnit cu prietenii ºi cunoscuþii sãi. batalioane de ucraineni ºi din popoare turcice.

unde a fost bãtut. dar nu luase parte la lupte. întorcându-se acasã. În 1951 l-au eliberat. Aici ºi-a gãsit prietenii. 8. De acolo i-au dus spre Krasnoiarsk cu trenul încãrcat cu deþinuþi. A venit la tehnicum ºi ºi-a luat paºaportul. În 1953. torturat. unde dupã câteva sãptãmâni la Leningrad. Uneori era nevoit sã se urce pe acoperiºul vagoanelor ca sã scape de controlul miliþiei. A hotãrât sã fugã. dar el n-a tãiat nici un copac. în Basarabia. ca deportat în Carelofinia. cu peºte sãrat ºi apã chioarã. 14. Aici a început anchetarea.Aºteaptã. A spus cã a fost la Moscova. O zi de lucru era socotitã ca trei zile. A fost trimis la închisoarea Krestî. ªtiau cã el fusese în Germania ºi au început sã-l ancheteze. Tot aici a intrat în comsomol. A avut un copil cu ea. Apoi a fost trimis la Leningrad ºi de acolo la Petrozavodsk. dupã moartea lui Stalin. Lucra la un combinat de hârtie. A trãit nelegitim cu o rusoaicã din serviciul medical. L-au pus la tãiat pãdure. L-au închis în închisoarea din Chiºinãu. unde lucra la minã de cãrbuni. Acest – 201 – . acuºi va veni contabilul ºi îþi va da leafa. Ei aflase cã fusese în armata lui Vlasov. Ea nu era deþinutã. I-au dat ºi o adeverinþã cã a fost la Moscova la o paradã a sportivilor. Aºa a ajuns la Chiºinãu. a pãrãsit Norilskul. Dupã un timp a fost judecat de OSO Moscova la 4 mai 1947 la ºase ani de lagãr cu muncã forþatã. A pãrãsit rusoaica. Directorul tipografiei i-a spus: . dar calvarul nu a luat sfârºit. A fugit pe jos. dar. ocupatã de sovietici. Apoi l-au dus la închisoarea Krestî din Odesa. unde a lucrat pânã la pensie. dar paºaport nu i-au dat. Drum lung – flãmând ºi însetat.educaþie fizicã. A lucrat ºef de secþie. Au hotãrât sã-l deporteze în Carelofinia. umbla liber. În portul Krasnoiarsk i-au urcat pe un vapor ºi i-au dus în portul Dudinka. nr. apoi meºter cu reclamaþiile. ca deportat. În 1948 a fost trimis în oraºul Norilsk. la puºcãria din Petrozavodsk îi hrãnea foarte rãu. era ca deportat aici. Îi hrãneau prost. Ea l-a ajutat sã devinã feldºer în lagãr ºi trãia mai bine decât alþii. Dar au venit doi în uniformã care l-au arestat ºi l-au dus pe strada Gogol. Dorul de Basarabia era puternic. primind paºaportul. Aici a stat în lagãrul nr. La Chiºinãu s-a aranjat la fabrica de piele. ba mergea pe canalul Belomor. Aducea oamenilor din vagoane prin gãri apã fiartã ºi aceºtia îi mai dãdeau o bucatã de pâine. în Carelofinia din nou. De aici a fost trimis la Petrozavodsk. Era bine îmbrãcat. fãrã drept de a pleca de acolo ºi trebuia zilnic sã se prezinte seara la comenduire. unde a stat în lagãr. aºa cã nimeni nu s-a agãþat de el. S-a dus la tipografie unde lucrase sã ia leafa pe trei luni. Dar într-o zi au venit la gazdã unde trãia ºi l-au arestat. ba cu trenul Arhanghelsk-Moscova.

Dupã moartea fiului Vasile. la vârsta înaintatã de 78 de ani. Ea scria uneori la Chiºinãu. gospodari adevãraþi. Un strãbunel al lui Carp îi povestea cum trãiau ei încã în acele vremuri. La fabrica de piele devenise un bun lucrãtor. când în loc de sticlã la geamuri puneau bãºicã de bou sau de porc. Mãcar cã a trecut rãzboiul. În 1992 a fost reabilitat. de multe ori fotografia lui era pe tabloul de onoare. C. cu pãrul deja cãrunt de ani ºi de nevoi. noua conducere sovieticã nu jelea oamenii. când alte mâini lucrãtoare nu erau. În aceºti ani de rãzboaie. mulþi bãrbaþi muriserã pe front. Un bãrbat de staturã mijlocie. CALVARUL MAMEI VICTORIA Fiecare popor nu are numai dreptul. Boris ºi Liviu. în casã au rãmas soþia lui. La Norilsk a avut un apartament cu douã camere. a murit devreme în anul 1945. dar el n-a dorit. sã facã din ei oameni. dar ºi datoria sã-ºi afirme voinþa sa de a trãi ca o unitate. Victoria. foºti gospodari adevãraþi în acele vremuri vechi. tatãl lui Boris.lucru i-a dat posibilitatea sã cutreiere toatã þara sovieticã ºi sã vadã sãrãcia ei. Se stãruie sã facã faþã la toate treburile dintr-o gospodãrie cu 8 hectare de pãmânt. În 1955 s-a cãsãtorit ºi a avut douã fete. De la Carp a rãmas amintire în satul ªeptelici – un izvor fãcut de el care curge ºi astãzi. Vasile. când era þara întreagã. Îl vede în mijlocul curþii pe bunelul Pavel. anii au devenit ºi mai grei. veºnic ocupat cu treburile gospodãriei. era Carp. spre sfârºitul acelui rãzboi crâncen ºi sângeros. nu a avut noroc. Strãmoºii lor au fost întemeietorii satului ªeptelici. sã tindã la plenitudinea de viaþã naþionalã ºi sã-ºi apere fiinþa sa etnicã. cu numeroase jertfe omeneºti. când oamenii trãiau cu nãdejdea cã viaþa se va îndrepta. ºi doi copii. Stere Satul ªeptelici. Azi e membrul Asociaþiei de foºti deþinuþi politici din Chiºinãu. cinstiþi ºi drepþi. feciorul lui Carp. va fi mai bunã. cu toate cã mulþi nu mai ºtiu de aceºti oameni. bãtrânul Pavel se strãduia sã-ºi creascã nepoþii. pe care le-a crescut ºi le-a învãþat. – 202 – . vânjos. Moº Pavel avea un fiu Vasile. aºa cum a fost cândva. care i-a rãmas soþiei nelegitime. Tatãl bunelului Pavel. cu femei devenite vãduve ºi cu copii fãrã tatã. unde îºi petrece bãtrâneþea înconjurat de nepoþi. Toþi îl numesc izvorul lui Carp. Fragmente de amintiri se perindã în faþa ochilor lui Boris. chemându-l sã se întoarcã la ea. Fiul sãu.

ªi uneori aruncau bani ºi copii. tatã. stãtea pe scaun cu privirea tristã. cã bun bãiat a fost. iubitor de copii. arse de soare. mijlociu la staturã. dar ºi norei. în îmbulzeala celor ce strângeau banii. un bãiat priceput în maºinãrie ºi gospodãrie. care avea neamuri peste Nistru. a gãsit ºi el o monetã de 20 de copeici ºi a fugit acasã bucuros: . îi tot potrivea ºi chiar la vorbã stãtea cu ei. Victoria. care deseori þinea batoza în curtea lor. aºteptând sã fie lãudat. ªi se tot uita bãtrânul la cei din sat. uite bani ruseºti. Mai þine minte cum a alergat ºi el cu alþi copii la ºleah sã-i vadã pe noii stãpâni ai baºtinei sale. ci copeici. Nu erau ruble de cele vechi ca la þar. cu niºte pantaloni ciudaþi. Boris împlinea 15 ani. Dar ºi gospodãria vãduvei îi plãcuse ºi femeia harnicã.. Nu numai bãtrânul. liniºtit. meºter la toate celea. Bãrbat îndesat. negricios la obraz. ºi bãtrânelul Pavel era vioi ºi vesel. ªi l-a gãsit pe Cristofor Vovk. era un bun muncitor. care nu mai putea fi recuperat. Victoriei. El avea o sorã mãritatã în satul Goloºniþa. Trebuia sã-i gãseascã norei un bãrbat de treabã. Vroia sãl gãseascã pe acel care nu i-ar fi obijduit nora ºi pe copii rãmaºi fãrã tatã. ªleahul era la un kilometru de sat. se nãpusteau sã-i culeagã din drumul prãfuit. cu buzunare mari. cu doi copii nu putea face faþã treburilor fãrã bãrbat. bani de aramã. Bãtrânul Pavel înþelegea cã gospodãria era mare.alþii erau invalizi ºi femeile se speteau muncind. ªi Boris a întins mâna. murdare. dar ºi bãrbaþii în vârstã. ajutându-i pe sãteni sã-ºi treiere grâul. Soldaþii erau în cãmãºi verzi.Bunele Pavel.. care aveau preþ. care lucra cu o batozã. Tata. parcã pierduse ceva scump. Boris. când a venit urgia pe pãmântul Basarabiei româneºti. Vasile avea ºase clase de ºcoala (veche) româneascã din vremuri vechi dar avea o minte limpede ºi îºi dãdea seama de urgia venitã pe capul lor. dar ei uneori veneau la malul Nistrului – 203 – . i-a plãcut acest bãrbat silitor. Vasile. Revoluþia rusã îi despãrþise. dar nu erau caii aºa de frumoºi ºi curaþi ca la români. Dar tatãl lui. A vãzut cavaleria rusã. iar Liviu numai nouã. iar nora sa. Dumnezeu sã-l ierte. pe palma cãrei strãluceau 20 de copeici sovietice. lucru mult ºi greu. surâzând ºi foarte bucuros cã fãcuse rost de ei. Boris avea numai 9 ani. un gospodar cum fusese fiul sãu Vasile. Cineva a spus cã ruºii aruncã bani celor care-i întâmpinã. se uita la el cu ochii plini de bucurie. bunã la suflet. ªi a fugit ºi el poate o sã-i cadã ceva. mulþumit cã l-a ales pe el drept sprijin pentru familia rãmasã fãrã stãpân. îi tot mãsura. ªi încã nimeni nu ºtia cã aceºti bani mãrunþi nu au mare preþ. pe malul Nistrului. cu pãr negru care nu încãrunþea cu anii.

În 1944 sovieticii au ajuns în România ºi îi întorceau cu sila pe basarabeni acasã. Las c-o sã fie bine. Pe mama Victoria fiul a gãsit-o îndureratã. ªi când îþi turna un borº. funcþionari. ce umblau mândri ºi nu se prea uitau la bieþii þãrani. mulþi bãrbaþi erau încã pe front femeile se îngrijeau singure de gospodãrie cu feciorii ºi bãtrânii. cu conducãtori noi. pe care i le fãcea bunelul. în partea dreaptã. ªi lingura stãtea în picioare în el.. Liceul a fost transferat la Craiova ºi mama lui Victor nu ºtia nimic de fiul sãu. A fost un concurs mare. în anii 37 ºi multe altele. care luase soarta þãrii în mâinile sale. uite aºa.Lasã. plutea carnea deasupra.. Tiful îl duse la pieire. Fiul Vasile cu Victoria aveau casa lor alãturi. lângã uºi. tatãl lor Vasile murise. Bucuria revederii cu fiul a mai slãbit durerea mamei. Multã lume fugise din calea noilor autoritãþi ascunzându-se în satele ºi oraºele din Regat. cã am trãit noi ºi cu ruºii. Vasile ºtia cã nu va fi bine la baºtina lui ºi-l durea inima. dar sovieticii ºi slugoii lor din þarã îi vânau pe bieþii basarabeni ca pe niºte fiare sãlbatice ºi-i întorceau în Basarabia. Ea fãcuse parastasul de 40 de zile. Dar nu era liniºte nici acum în satele de pe glia strãmoºeascã. talpa Þãrii Româneºti. Þin minte. Frontul era departe.. fãrã sã þie seama de dorinþa lor.. eram în armata þarului ºi când ne duceam la cantinã. cãci gustaserã odatã din acea „fericire” sovieticã în 1940. ªi veneau oamenii acasã cu teamã ºi îngrijorare de noii stãpâni. undeva în þara maghiarilor ºi a nemþilor. În casa bunelului Pavel era sovietul sãtesc. ne împãcãm noi ºi cu ei. Amândoi îmbrãþiºaþi îºi plângeau bãrbatul ºi tãticul mort aºa de curând.. cu mulþi copii. militari. mãi Vasile. nu se auzeau bubuiturile tunurilor ºi rãcnetul obuzelor. generalul. Boris a învãþat la Liceul militar „Regele Ferdinand” din Chiºinãu. Rãzboiul luase o altã întorsãturã ºi sovieticii se apropiau tot mai mult de Nistru.. ºi se trãgea spre militãrie ºi oamenii îmbrãcaþi în uniforme. De mic copil Boris se juca cu arme de lemn. din care îþi luai cât doreai. când a apãrut Boris în pragul casei.. . îi pierduse urma. Tatãl Vasile ºtia de toate cele întâmplate în anii foametei. care fãgãduiau dreptate ºi bunãstare tuturor. Pe acest pãmânt au fost de toate. moºieri. borº era. majoritatea cãror pãrinþi erau bogaþi. rãzboiul trecuse. ºi bunelul Pavel ridica mâna în sus. O nouã nevoie se ivise pe capul – 204 – . În timpul rãzboiului pentru eliberarea Basarabiei.ºi îºi strigau de pe maluri durerile ºi bucuriile. Dar era un ordin sever al lui Ion Antonescu. ca jumãtate din locuri sã fie rezervate pentru copii de þãrani. nu sunt ei chiar atât de rãi. era un butoi cu slãninã.. Vremurile erau grele.

era un ministru avar. ªi s-a dus seara Fiodor la prietenul sãu de beþie la Grigorie. strãin. fricã. ªi pentru voi va fi mai bine. trecuse la Soroca la ºcoala moldoveneascã numãrul unu. ªi iatã cã a venit la sovietul sãtesc un preºedinte nou. – 205 – . cãci puterea cere cap limpede. Erau doi cai în gospodãrie. Tinerelul de 15 ani avea acum mult de lucru. îºi tãiau pomii din livadã ºi acum stãteau cioturi în locul frumuseþei de altãdatã. Unde-i sovestea ta. ªi era fricã mare în sate. cu umeri largi. de ce bateþi oamenii. de unde veneau scrisori pline de jale de la cei duºi din prima ocupaþie.. sã scape de postavcã ºi de Sibirul acela straºnic. Acolo. tu la cine în casã ai venit? La Vasile.. Moº Pavel când auzea þipetele oamenilor bãtuþi de activiºti la sovietul sãtesc se ducea la uºa bãtutã în þinte. cã nu-i voie. Luau mult sovieticii pânã ºi roada de pe pomi. Se strãduiau oamenii sã scape de postavcã ºi corvezi. lapte. din acei care îºi vânduse pãmântul ºi-l bãuse. ªi golanii se mai opreau câte odatã. . eu îs puterea… Îl mai ajuta uneori pe moºul Pavel. mãi puturosule? . Când bãtrânul l-a vãzut s-a supãrat foc. Se stãruia sã înveþe bine. oi. Oamenii umblau parcã gârboviþi. κi aduceau aminte de vremurile trecute. E la mine. Trebuia sã dai la stat carne. Acum la conducere erau din acei beþivi. pe ascuns. moºule. sus. liniºte. cãci cei ce nu-ºi îndeplineau normele. dar era un puturos cum mai rar se întâlnesc. e puterea. tot ce trebuia sã fie la o casã de oameni harnici. uite aici. îl îmbuna Fiodor. Uneori þãranii se împrumutau înde ei cu grâu.Mãi Grigore. la Moscova. orz. rãsãritã. pãsãri. urã ºi pacoste. cânta la ghitarã ºi înnebunea muierile în sat. tot. dupã ce terminase ºcoala de ºapte ani. înnegriþi de soare. mãi… ªi-i arãta ºtampila sovietului sãtesc. care lucrau din zori pânã în noapte. Boris. fãrã nãdejde. lasã cã trebuie sã conducã cineva oamenii ºi mai bine eu decât unul strãin. cã nu-þi mai rãmânea nimic. de la care porneau toate necazurile. Zverev. nu de cel ameþit tot timpul cu bãuturã. de a se întoarce acasã cândva. mãi omule. abãtuþi ºi îndureraþi. chiar neam cu moº Pavel. erau chemaþi la sovietul sãtesc ºi ameninþaþi cu dusul în Siberia la urºii albi.. rãsãritã. vacã. unul Fiodor. bãtea cu pumnii în ea ºi striga: . Unii gospodari fusese ridicaþi ºi duºi departe.. care aduce în case numai jale. un cuvânt nou. mãi bãiete. hoþi. dar bãutor cã putea sã tragã ºi o vadrã de vin. Postavca. ouã. grâu.Mãi Fiodore.Liniºte. Pe umerii lui Boris au cãzut grijile gospodãriei. N-a fost mult timp la putere. când gospodarii erau stimaþi. leneºi.Mãi criminalilor. impozitele îi speteau pe bieþii þãrani.þãranilor – „postavca”. Bãrbat frumos. . din anul 40. jupuindu-i pe bieþii þãrani. dar aºa.

ingineri buni. mergând spre necunoscut. a avut loc deportarea. tatãl Galinei a fost arestat în ’40. erau Ion. de nevoi. vedea fericirea colhoznicilor. i-au întors îndãrãt. Boris stãtea cu lacrimi grele. fugiþi în anii ’20 de frica bolºevicilor în Basarabia româneascã. Mulþi colegi de clasã au nimerit în rândurile deportaþilor. Fiecare încerca sã fugã în oraº la lucru. Îi plãcea matematica. Poate fiindcã tatãl Vasile murise. care avea o fatã. care trãia cu amintiri din alte vremuri mai bune. L-a trimis pe Boris la Soroca dupã lucrurile sale de la gazdã. Ele l-au îndrumat pe Boris sã plece la Kiev. la 6 iulie. Moldovean. Dar în ’44. L-au recunoscut oamenii ºi prietenii… . în clasa a zecea la ºcoala rusã cu care se împrietenise. usturãtoare ce se rostogoleau pe obraji. Sã nu fugã cineva… ce se va întâmpla cu ei acolo în Sibirul rece? Oare se va mai întoarce cineva de acolo? Ce vinã au ei. iar Galina cu mamã-sa se refugiase în Regat. pãziþi de encavediºti. când sovieticii au invadat România. unde trãiau în mare sãrãcie. cu pãrinþii lor.nu era altã ieºire. Peste 2 zile. copii? De unde atâta urã? Cine-i vinovat? De unde s-au luat aceºti barbari? Pe lângã Boris a trecut coloana de maºini cu sutele de nenorociþi. numai sã scape de colhoz. Stãtea la gazdã alãturi de o familie. La 4 iulie ’49 Boris ºi Galina au sãrbãtorit terminarea ºcolii. Ce nenorocire! Acolo sus. iar mama avea alt bãrbat. Casa lor a fost ocupatã toatã de un comisar militar sovietic. la revedere strigau prietenii lui. Gheorghe ºi Dionis… Stãteau înghesuiþi unul în altul. culþi. fugiserã de fricã. s-a întâlnit cu maºinile încãrcate cu deportaþi. un focar de culturã din vremuri vechi. Acum trãiau cu frica în sân. Acum vindea flori ca sã aibã o bucatã de pâine. plapuma ºi restul lucrurilor. iar pe la colþuri militarii cu puºtile. o femeie sãracã. cu hãþurile în mâini. La Soroca se aciuaserã mulþi ruºi în timpul revoluþiei bolºevice. El fusese cândva ofiþer în Armata Þaristã. Mama Victoria avea fricã sã nu fie ºi ea deportatã. marea tragedie a poporului nostru. Boris auzea multe despre Politehnica din Kiev. Trãia la gazdã la o mãtuºã a Galinei. profesori… Venind în aceastã familie. fiind primit la Politehnicã. tractorist de care aveau nevoie acum… cine ºtie? Când Boris se întorcea cu bagajul de la Soroca. Nu i-au luat. Sã le aibã pe drum… Dar au avut noroc.Boris. mulþi din oameni cu carte. – 206 – . în maºinã. cu lacrimi în ochi. fost ofiþer alb. cu tradiþii. la învãþãturã. Pe atunci nu ajungeau studenþi la învãþãturã ºi Boris a plecat la Kiev. Tatãl ei era moldovean. Galina. Bãrbatul a fost împuºcat în 1937 de bolºevici. El a înhãmat calul dimineaþa ºi a plecat sã aducã pernele. mama rusoaicã din neam nobil din Kiev. cu sufletele întristate. iar pe mama ºi fiica le-au alungat în tindã. În cãruþã.

unde îi aºtepta un tren cu vagoane pentru vite. Andrievschi a fost primit la ºcoala de marinã. 1 al Politehnicii. în pace cu toþii… Unde eºti Doamne? În sufletul tânãr al lui Boris se ridica un strigãt de revoltã. Erau trei bãrbaþi îmbrãcaþi în civil. sã le ridice duhul. Vasile Zagaevschi le scriau scrisori de îmbãrbãtare ºi le spuneau cã deportarea a fost un act de banditism. Boris plângea. decât sã trãiascã omeneºte. pe malurile bãtrânului Nipru. cã vor veni americanii. Atunci i-a venit gândul sã le mai aline durerile celor pãrãsiþi de toþi ºi împreunã cu niºte prieteni sã-i susþinã pe foºtii colegi. Le scriau cã vor strânge cuþite. îmbrãcãmintea potrivitã. el nu. în mai multe. înþelese ºi el câte ceva în viaþa asta… Studenþii locuiau în cãminul Nr. Au fost treziþi din somn: controlul documentelor! Cei patru studenþi din camerã se ridicau buimãciþi din pat. de urã.Eu sunt! . Dar reuºise la Politehnicã.Boris Ojeg? . ciorapii rupþi… Vroia sã fie om învãþat. care se înscrise la ºcoala de marinã din Sevastopol. Trãia în frumosul oraº Kiev. În urmã rãmânea Boris cu sufletul înnegurat pe toatã viaþa. scrisori pline de jale.Eºti tânãr! A zis unul din ei. de satul natal. un simþãmânt de protest. Victoria. soarta îi fusese pecetluitã. Când s-a întors în sat în prima vacanþã. Boris era deja în anul doi. sã devinã inginer. Împreunã cu Aleoºa Andrievschi. care ºi-au dat seama cine sunt ruºii sovietici… ºi-i vor elibera de aceastã ciumã cãzutã pe capul lor. naivul nu ºtia cã atunci când scrisese în ancheta sa cã fusese elev al unui liceu militar român. Boris nu mai era copilul de odinioarã. de vandalism. duºi atât de departe de pãmântul strãmoºesc.oameni care n-au dorit nimic în viaþã. Andrievschi. îºi cãutau documentele. Se apropiau examenele de iarnã. uitându-se zãpãciþi unul la altul. plângea ºi mama lui. ca sã-i ajute pe mama ºi pe fratele. arme. Devreme ai început cu închisorile! Îmbracã-te! Eºti arestat! – 207 – . De ce suferã oamenii astea? Coloana a dispãrut spre Floreºti. ªi nu numai într-o scrisoare. cã aceastã conducere e o bandã ºi va veni ºi vremea lor sã rãspundã pentru toate. cercetând paºaportul. în trei pardesie de culoare gri… . la facultatea de mecanicã a Politehnicei din Kiev. 28 septembrie. a gãsit multe scrisori de la prietenii sãi deportaþi. ora trei noaptea. Boris a reuºit la examen ºi acum era student în grupa TM-12. Venise încoace cu prietenul sãu. Nu era totdeauna sãtul. la mãtuºa Galinei. Boris. pe strada Polevaia.

Decembrie. Îl va vinde ºi va face ceva parale… Au ajuns la Nistru.În casa Victoriei a intrat învãþãtorul Ion Anton Curoºu. frumos. dus la Curtea Marþialã la Chiºinãu. Râul îngheþase. Când s-au reîntors românii în ’41. Numai el din tot satul. . Oamenii nu mai treceau Nistrul. bani nu avea… Ruseºte nu ºtia… A luat cu ea în traistã pe spate douã canistre cu ulei. l-a luat pe moº Chirilov Duca cu ea pânã la tren. fulgii cad lin pe pãmânt. Miliþia s-a luat dupã ei.. Ion Curoºu a fost arestat.Unde te duci. îi spune Victoriei: . Mama a rãmas trãsnitã.Întoarce-te Victoria! Striga moºul Chirilov.Eu mã duc! Dacã o sã vrea Dumnezeu sã mor. Dar mama Victoria pãºea încet. ºi-a pus ºalinca. . care trosnea la fiecare pas al ei. . Lau eliberat ºi Curoºu s-a întors în sat. ºubredã. Gheaþa era subþire. dar ei au fugit. dar ºi bãieþii rãspundeau împuºcând.Uite o veste rea! Au venit la Kiev în cãmin sã-i aresteze pe Boris ºi pe Andrievschi. fãrã puteri. Azi învãþãtorul Curoºu. Mama Victoria se uita cu deznãdejde la celãlalt mal. împuºcau. aºa va fi soarta mea! Acasã nu mã întorc! Rãmâi cu bine! ªi a pãºit pe gheaþa subþire. A cãzut pe laiþã. Trosnea sub picioare. ªi-a ºters ochii umezi. se auzea bine la mal. uitându-se sub picioare. învãþãtorul i-a întins o canã cu apã. chiar ºi tata Vasile. unde oamenii încremeniþi se uitau la acea femeie care pentru fiul ei se ducea la moarte sigurã. un vecin care-l fãcea pe comunistul ºi întâmpinase pe sovietici cu pâine ºi sare în 1940. ºi au depus mãrturii pentru el sã nu fie judecat.Nu se poate sã mergi! Spunea moº Chirilov cu ochii împãienjeniþi de lacrimi. Au fost uciºi ºi îngropaþi în stepã. comunist de câþiva ani. Afarã ninge încet. a aruncat canistrele cu ulei peste umãr ºi i-a zis moºului: . femeie? La moarte? Întoarce-te. se uita la oamenii strânºi pe mal alãturi de ei. oamenilor? Cã te-am lãsat sã te duci la moarte? Întoarce-te! ªi moºul Chirilov alerga pe malul îngheþat. Gheaþa trosnea. rugând oamenii s-o – 208 – . Acele vremuri s-au dus. poate o sãptãmânã. . Dar la români era o lege.. ce o sã spun eu acasã. Au trecut câteva zile. oamenii din sat s-au dus la Chiºinãu.. Mama Victoria ºi-a îmbrãcat sumanul. puteai sã te prãbuºeºti la orice pas. la gheaþa de sub picioare ºi pe obraji îi curgeau lacrimi grele. om de vazã. cu douã sacoºe în mâini. femeie!. podul plutitor nu mai lucra. Sfãtuiþi de un avocat.

Oamenii se uitau la umbra ei. ridicau braþele în sus. ªi a plecat mai departe pe drumul care o ducea la fiul ei cu apriga dorinþã de a-i gãsi mãcar cadavrul. care se ducea la moarte. ea ºtia ce vrea. Unii îºi ºtergeau ruºinos lacrimile… . A învins dragostea de mamã! ªi fiecare simþea bucurie în suflet pentru reuºita acestei femei. ºi Politehnica.Liudi. puºcãrie.A trecut! I-a ajutat Dumnezeu! Aºa femeie mai rar! Ce face dragostea de copilul ei! Vorbeau oamenii între ei.Victoria. n-am auzit! Zile lungi. Bãtrâna Elena Vichentievna.Noi nu ºtim nimic. o implora: . Iar mama de acolo. sã-i ajute Domnul sã-l gãseascã pe Borea al ei… Se întorcea noaptea târziu.A trecut! A trecut! Domnul a ajutat-o! Slavã ei! ªi oamenii alergau pe mal. se ducea din nou pe la închisori. dormea la mãtuºa Galinei. oraº fãrã capãt. le fãcea cu mâna. Se gândea cã dacã Domnul a adus-o teafãrã pânã aici. Un oftat de uºurare s-a auzit din pieptul oamenilor. A gãsit ºi cãminul. neºtiind nici ea prin ce nãpastã a trecut. Mergea cu tramvaiul cãutând puºcãriile cã erau multe în Kiev. grele. speriaþi de voinþa acestei femei. nu se lãsa dusã de alþii ºi fãcea totul cu capul ei. tiurima. s-a rugat la poarta ei. oraº vechi. ajunsã teafãrã pe malul opus. trecutã prin multe. . o sã-i ajute ºi mai departe. grele… Suferinþe care-þi scurteazã viaþa cu mulþi – 209 – . de al vedea pentru ultima oarã… Mama Victoria era o femeia puternicã. Elena. s-o întoarcã îndãrãt. Nu ºtia ruseºte. uitându-se cu disperare cum femeia se tot îndepãrta de mal pe gheaþa ºubredã. Dar rãspunsul a fost peste tot acelaºi: . înfioraþi. nu spune nimãnui cine eºti. cu sãculeþele în mânã. Sunt multe închisori în oraºul Kiev. sânoc? (Oameni. Victoria a ajuns la Kiev. când mama a ajuns ºi s-a urcat pe malul celãlalt. ºi gazda. cã te-ai oprit la mine… Drumuri lungi. N-am vãzut. cu lacrimi în ochi. Moºul le spusese nenorocirea despre bãiatul ei… Unii se rugau lui Dumnezeu pentru ea… Tot mai departe se ducea femeia–mamã pe gheaþã spre malul celãlalt. frumos. strigau ca niºte copii de bucurie. fãrã sfârºit. cu vestita bisericã Pecersca Lavrã.salveze. iar oamenii aºteptau cu sufletul la gurã voia Domnului. Care acum e închisã de cei care ºi-au pierdut credinþa în Domnul. fiu). mulþumindu-le parcã pentru susþinere. ªi acolo a fost Victoria. Întreba pe oameni: . iar în zori.

I-au ajutat. au turnat apã pe ea. În sufletul ei era vie ultima razã de speranþã. . Pâine adusã de acasã.Aici îi fiul tãu! I-a rãspuns militarul de serviciu.Ce cauþi aici? S-a rãstit la ea un militar. Activiºtii furaserã totul: paiele.Nu-i aici fiul tãu! Du-te pe strada Korolenko. Pentru limbã a nimerit! Limba trebuie s-o þii bine. I-au distrus ºi gospodãria… L-a gãsit pe bunelul Pavel plângând. Dar binele a biruit în sufletul lui poate plin de pãcate. cânta sufletul ei.Fiul meu Boris! A rãspuns între lacrimi sãrmana mamã. obositã de atâta umblãturã. student? ªi militarul a scos limba ºi a învârtit-o. viu. cã-l va gãsi… Oamenii treceau pe alãturi cu gândurile ºi nevoile lor. Boris a primit un sãculeþ nu prea mare cu niºte bucãþele de soltison ºi o bucatã de pâine. Poate ºi în sufletul cuiva dintre ei a mai rãmas Crãciunul Domnului. din cuptorul lor… Lacrimi de fericire îi curgeau pe obraji. N-au alungat-o. s-a gândit mama Victoria. Bãrbatul ei Cristofor era arestat. obositã. alungatã de multe ori. a doua zi de Crãciun. Se întorcea fericitã cã fiul ei este în viaþã. Boris. dupã dinþi! . Era decembrie. flãmândã. Întreba mereu: Aici e fiul meu Boris? Trei zile a umblat deznãdãjduitã de atâtea cãutãri.ani… ªi ea nu ºtia ruseºte… Câteva cuvinte. . a repetat în neºtire din nou mama… Militarul s-a uitat lung la ea… Ce se gândea el. Acolo trebuie sã fie pentru limba lungã. lacrimi cã nu era singur… S-a întors mama Victoria acasã. Mai sunt ºi oameni pe lumea asta. Viu! Adevãrul va birui cândva. – 210 – . nu împlinise norma de postavcã. Mama Victoria a cãzut pe podeaua camerei de serviciu. Acasã rãmãsese bunelul Pavel de 83 de ani cu nepoþica de doi aniºori. Student! . Oare puþini sunt nenorociþi ºi plâng de durere? Poate ºi alþii îºi cãutau rudele dupã aceste ziduri nemiloase… . Mama s-a ridicat cu greu ºi îngheþatã. cu paºi înceþi. s-a îndepãrtat de acele ziduri spre o nouã închisoare. bucãþi de scânduri… Cu mintea ei de gospodinã a înþeles cã a venit pe capul ei încã o nenorocire. ciocleji. Aici nu e voie sã stai! . E viu. Îngheþatã. Stãtea sub zidurile închisorilor ºi plângea sfârºitã de obosealã. oprindu-se lângã ea s-o alunge. uitase toate prin câte trecuse. student. cã el îi viu. Fratele învãþa la Soroca la o ºcoalã tehnicã. flãmândã.Fiul meu. de care ea nu se atingea. în sãculeþe era mâncarea pentru Boris. acest om deprins cu durerea altora. Principalul e viu… Dar nenorocirile nu vin câte una. unu.A. Mergând spre casã ea a vãzut pe zãpadã urme de paie.

sosit proaspãt din Ucraina. Bãtrânul slãbise. chiar ºi scândurile gardului… preºedintele a fost ºi în ’40 ºi în anii ’50 Filip Ciobanu. Era numai pielea ºi oasele. A stat aici patru luni. în tren. fetiþa de doi aniºori ºi fratele Liviu. unde îi adunau pe toþi acei care trebuiau sã plece mai departe. El satrapul Filip Ciobanu. Iar în casa lor l-au aranjat pe noul preºedinte de colhoz. când s-au adunat mai mulþi deþinuþi. Anchetatorul Sidorenkov ºi-a notat totul. dar în acel timp. fiind mereu chemat la anchetã. vãzându-l dupã gratii. Acum se gândea la suferinþele ei. venetic ºi doritor de bunuri streine. îi hrãneau – 211 – . gãinile. I-a încãrcat în cãruþã cu sila. Dorise sã-i cearã iertare. 58-11 ºi 58-8. ea.Duceþi-i la marginea pãdurii ºi daþi-i jos acolo! S-au dus cu toþii la un neam în satul vecin. De aici.Voi sunteþi duºmanii poporului. îi mâncau mâncarea. încãrcându-i pe toþi cei 40 din vagon într-o maºinã militarã. lacrimile nu le dãdeau voie sã vorbeascã. urla Filip Ciobanu din satul ªeptelici. De aici. din Kiev. a fost transferat la închisoarea “Lukianovka”. în 6 metri pãtraþi. cãci caietul lui Boris conþinea dovezile necesare pentru a-l trimite în judecatã dupã legile sovietice. Aducea mâncare bunelului Pavel. care ia dus la staþia Ghinghir. Se gândea la mama sa Victoria cu care avusese o întrevedere de câteva minute ºi nu dovedise sã-i spunã toatã durerea sa sufleteascã pricinuitã de întâlnirea cu ea. Nedreptatea s-a fãcut. îºi bãteau joc de bãtrân. neam de moldovean. Dupã 2-3 sãptãmâni. fãrã multã vorbã i-au dat 10 ani de lagãr cu articolul 58-10. nu aveþi dreptul sã trãiþi cu un comunist în aceeaºi casã. Mama s-a nãimit spãlãtoreasã la o ºcoalã tehnicã. pânã la Djezcazghan. l-au trimis mai departe într-un vagon “Stolipin” tocmai în Mordovia la staþia Ruzaevka. niºte haidãi fãrã suflet. Pe drum. dar copii rudelor lui Lavrenciuc. Amândoi plângeau. sã-i aline durerea de mamã. unde li se citea sentinþa ºi erau trimiºi mai departe în locuri îndepãrtate. “Era bine cu ruºii” BORIS OJOG El stãtea pe patul de lemn cu privirea îndreptatã spre peretele gol. atât de scurt nu dovedise sã-i spunã nimic.1. bunelul. . dupã vreo trei luni. urlând: . au fost încãrcaþi într-un tren cu vagoane-bou. vândut strãinilor. la drumul greu fãcut de ea ca sã ajungã la aceastã închisoare de pe strada Kovalenko nr.cioclejii. Cu binecuvântarea lui. De aici. Aici trei oameni i-au hotãrât soarta. ia dat afarã din casã. sã trãiascã în tindã. dar nu vedea nimic.

plite grele. Pentru aceastã fabricã. În lagãr aici îºi fãcuse un cunoscut. cãci cu anii petrecuþi în lagãr mai prinzi ceva ºi la minte ºi înþelegi cã trebuie sã ajuþi oamenii ºi atunci ºi D-zeu te va ajuta. fusese o concesie englezã care transporta plitele de cupru cu cãmile. la vreo câþiva zeci de kilometri. mâncarea era mizerabilã. reuºind mãcar un pic sã-ºi spele praful de cãrbune care le intra în – 212 – . erau nevoiþi sã-l dezbatã cu ranga. La început a lucrat într-o carierã de piatrã. Peste doi ani l-au luat din nou ºi acum era brigadier ºi mai ajuta ºi pe alþii. în vagoane se încãrcau cãrbuni ºi minereu. Ei rupeau bucãþile de gheaþã ºi frecau obrajii. fãrã putere. deþinuþii le duceau la bazã.cu pâine ºi peºte sãrat. Aici era o concesie englezã în timpul þarului. La început Boris a lucrat la o minã de cupru. au gãsit aici un lagãr în stepã. Pânã aici era o cale feratã îngustã ºi cu trenul se aducea minereu de cupru. Nu era cale feratã ºi minereul sau producþia erau transportate cu ajutorul cãmilelor. cãrbunele era îngheþat bocnã ºi sãrmanii oameni. care lucrau în mine ºi în industria cuprului. pentru deþinuþi rãmânea apa chioarã. Scoteau pietre pentru construcþia viitoarelor mine ºi pentru alte obiecte. se întorceau seara de la lucru. cãci nu era cale feratã ºi de la Marea Caspicã. Aici la mine lucrau deþinuþii. toþi cei liberi furau din cazanul lor. plitele ajungeau în Iran sau Irak. tãvãlindu-le. Minele erau la o adâncime de 180-200 de metri. o aduceau în butoaie ºi nu ajungea. dar când zãpada era cãlcatã de deþinuþi. Pentru Boris acest lucru a fost cel mai greu din toate prin care a trecut în acei ani. iar de la fabricã metalul topit în bucãþi pãtrate. Când descãrcau vagoanele cu cãrbuni. în vremuri vechi. Atunci oamenii se spãlau cu zãpadã. de loc din Rostov. fiind alintaþi fiecare cu câte un ciomag gros pe spate. slabi. îi strângeau într-o parte a vagonului. Uneori vagoanele cu cãrbuni veneau pe ger. care era în curtea lagãrului dupã sârma ghimpatã. se fãcea gheaþã. Apã nu era sã te speli. care l-a aranjat la lucru la o macara. judecat încã în 1937. În fiecare zi li se fãcea controlul. era o fabricã de topit cuprul la Carsapai. Kozak. negri. murdari de praful de cãrbune. Acest lucru la bazã era greu de tot. pãstratã ºi în timpurile sovietice. în adânc îi duceau cu ascensorul. Norma de cãrbune era 20 de tone… Ce sã mai spui? ªi aici înainte. apoi treceau în altã jumãtate. Nu departe de lagãr. cu apa lagãrul stãtea prost. pe care nici s-o þinã în mâini nu aveau putere. la ocean unde le aºteptau vapoarele. Acest Kozak fusese eliberat în 1947. prin deºerturile de nisip. plecase acasã. Erau aici vreo 5000 de deþinuþi. bucuros cã scãpase cu viaþa dar nu i-a mers. Sosind la mine. fãrã copaci sau pãdure deasã. ce le provoca mereu sete.

Aºa cum el era slab de tot. nu l-au pus la lucru. înainte de rãzboi. picioarele s-au dezumflat. din 1954 erau niºte chioscuri în lagãre unde puteai sã cumperi câte ceva de mâncare. Alexandru. Partidul comunist trimitea reprezentanþii sãi în America dupã utilaje ºi tehnologii. Edic Lehovici l-a aranjat la lucru la un brigadier care se ocupa cu mecanizarea ºi cu funcþionarea deferitelor mecanisme. peste doi ani a fost din nou arestat. el se aranjase la ambasada americanã la Moscova. Primeau ºi bani. tatãl lui lucrase la Guriev cândva într-o concesie englezã. dupã rãzboi. unul Vasile. apoi eliberat în 1947. Ruºii din brigada lui Vasile s-au purtat bine cu Boris. În afarã de asta. În aceastã lingurã de caºã le mai aruncau 5 grame de ulei de bumbac… seara li se dãdea o supã cu resturi de plãmâni. Dupã un an a fost arestat ºi fiul sãu. montajer în minã. doar relaþiile cu America. copil fiind. grele. Lucra acum ca electrician. I-au dat 10 ani. Fiul lui. Brigadierul Vasile era dintr-o familie de ingineri vechi. Aºa cum Vasile ºtia limba englezã ºi era deja inginer a fost trimis ºi el. el se odihnea mai mult. usturoi. dinþii nu se mai clãtinau. rinichi ºi alte organe de vitã. s-au înrãutãþit. care i-a fãcut rost de glucozã în ampule ºi aºa a scãpat cu viaþã. Venit aici prin anii 1947. nu prea mulþi. tatãl lui a fost arestat ºi aruncat în lagãr ca spion american. Aºa el a învãþat limba englezã. care-l mai ajuta.piele. care lucra la spitalul deþinuþilor. dar puteau – 213 – . iar fiul devenit feldºer în lagãr era cu Boris împreunã. mai dãdeau ceva în plus ºi Boris s-a îndreptat repede ºi a început sã lucreze cu ei. Tatãl sãu lucrase la o uzinã a lui Ford. ajunsese la 46 de kilograme. ºi acum stãteau amândoi. cu acelaºi dosar. spãla caii englejilor care îi mai dãdeau câþiva dolari. Atunci el. Lehovici avea un cunoscut feldºer. I se umflase picioarele… La masã le dãdea mâncare o lingurã de caºã în niºte strãchini de fontã. Aºa cum Boris se mai întremase puþin prietenul lui. Pentru mineri mâncarea era mai bunã. era deja distrofic. a hotãrât sã se întoarcã în Uniunea Sovieticã. Vasile. cã puteai sã omori omul cu ele nici putere nu mai avea so þinã în mânã. Odatã lucrãtorii fãcuserã o demonstraþie cu agitaþie comunistã ºi tatãl lui a fost pedepsit la câteva luni de închisoare. Acolo Boris slãbise rãu. Edic Lehovici. tatãl într-un lagãr din Karaganda. dar trãise în America. dupã eliberare. Prin ani 1937 l-au chemat la GPU ºi i-au spus: . Vasile a adus utilaje ºi alte lucruri bune din America ºi acum construia fabrici în Uniune. În anii 1930-32. care aveau deja miros… dar ei flãmânzi mâncau… Boris avea un prieten tot fost student. cãci erau bolnavi ºi de “þânga”. lipsã de vitamine.Eºti spion american! ªi i-au fãcut dosar. ceapã…Acest feldºer Dovcun-Doljin era rus.

în urma unui denunþ a fost judecat ºi aruncat în lagãr. ºeful l-a întrebat: Dta eºti acela. Acolo. la rectorat. Aici a mai dat de un cunoscut radist. “Acolo s-au deschis multe instituþii de învãþãmânt”. unde i s-au restituit unele lucruri ºi documente. în lagãr. ca sã le dea oamenilor eliberaþi o specialitate ºi Boris terminase ºi cursuri de electrician. de toþi ai casei. În 1953 a murit cãlãul Stalin ºi au început alte vremuri. el a rãspuns cã doreºte sã plece acasã. S-a grãbit spre ea… . Stând pe prispa casei. în Basarabia. de suferinþele provocate de criminalii sovietici? De pe prispã se vedea drumul care ducea la vale. Era un copil atunci. a zis el. la care s-a gãsit armament? . Era liber! A venit la Kiev la KGB. Într-o zi a venit un elicopter ºi s-a aºezat lângã lagãrul generalului. Boris ºi-aducea aminte de vremurile copilãriei. lucru nu prea greu. în ultima vreme se organizaserã ºi diferite cursuri. Acum era bãrbat în toatã firea. Terentiev. a rãspuns Boris. pe mulþi îi eliberau ca nevinovaþi. i-a spus el. A ajuns la poartã. din cei deja liberi ºi reabilitaþi. Boris cumpãra pe cele 56 de ruble. Au venit doi ofiþeri tineri ºi lau eliberat. pe care le primea. l-a trimis la Chiºinãu. Rectorul nu a vrut sã-i dea voie sã înveþe din nou aici. Comisia l-a întrebat pe Boris ce planuri are. A lucrat aici vreo doi ani. El fusese reabilitat ºi fãcut din nou general. Cãpãtase ºi dreptul de a umbla dupã zona lagãrului fãrã santinelã. când ieºise din lagãr. La 30 mai 1956 Boris a plecat acasã cu paºaportul ºi documentul de eliberare în buzunar. În una din comisii era un fost general sovietic. de moºul Pavel.Nu. – 214 – . O zi în minã se considera ca trei zile de lucru. nu era nimeni acasã. care se ridica la deal cu un sac în spate. care l-a aranjat la o fabricã de cherestea ca electrician. Boris a plecat acasã. Dar. El predase înainte de puºcãrie la o academie militarã. spre târg. când a fost arestat. ani în urmã. unde puteai sã stai la ocnã fãrã nici o vinã. Boris a zãrit-o pe mama. calvarul prin care a trecut. S-a dus la Politehnicã sã înveþe din nou. stãtea deja 6 ani. dar.Dã sã-þi ajut. de gospodãria pierdutã… Oare cine va rãspunde de toate acestea. 1 kilogram de unt ºi 2-3 kilograme de miere de albine.cumpãra produse alimentare. care nu mai era. Ofiþerii nimeriþi în detenþie nu aveau nici un drept ºi îndeplineau aceleaºi lucrãri ºi munci ca ºi cei de rând. În comisie era ºi un reprezentant din foºtii deþinuþi. Aºa era þara asta a sovietelor. aºa cum îi mai rãmãsese puþini ani de lagãr. Mama nu l-a recunoscut. O vecinã i-a spus cã mama s-a dus la piaþã. aducându-i ºi uniformã de general ºi toþi au luat poziþia de drepþi în faþa lui. În lagãr a venit o comisie de la procuratura republicii kazahe ºi se ocupa cu dosarele deþinuþilor. Era deja bãtrân ºi invalid.

locuri libere nu mai sunt. vreo trei ani. S-au îmbrãþiºat ca doi strãini. . a zis Boris. Era admis în anul doi. Un hohot de plâns a rãsunat în casã… Plângeau amândoi stând îmbrãþiºaþi. de ce nu te duci sã înveþi.Grupa la mecanizaþie este completatã. studenþii erau duºi la lucru în Kazahstan. mult nu le trebuia. la Ion Lozan. a auzit cã secretara îl chema înapoi. a primit un apartament nou ºi nu avea rost sã lucreze departe de casã. .Dar cine eºti dta? l-a întrebat ea. . îi netezea pãrul. tãceau. i-a rãspuns ea. Au învãþat împreunã. Mama încã nu se dezmetecise. l-a ajutat mereu ca sã se punã pe picioare. Boris s-a dus la Institutul agricol ºi a stat de vorbã cu rectorul. care nu prea voia ca un aºa element social periculos sã intre la institut.I-a loc. la pãmânturile de þelinã. La trimis la ºeful de studii. . Uite. trecuse prin multe greutãþi în viaþã ºi acum era mulþumit cu puþinul ce-l dobândise.Nu se poate. . El fusese luat chiar de pe corabie. Cristofor. Boris. învaþã. I-au plãtit bursa pentru patru luni. stãtea la un prieten. Acesta s-a uitat la documentele lui. Când ieºea din anticamerã. Lecþiile deja începuse. mamã. Ei se bucurau cã sunt împreunã. cu chirie. . Au intrat în casã. A venit la cãmin. unul Sidorov.i-a zis el într-o zi. s-a uitat lung la el ºi l-a primit. A mai lucrat la Sãrata Galbenã. Mama îi pipãia obrazul. parcã nu-i venea sã creadã cã acest bãrbat e fiul ei pierdut de atâþia ani… Dupã câtva timp Boris a plecat la Chiºinãu. Ion învãþa la Institutul agricol. ªi iatã cã s-a mai întâmplat ceva. Dupã discuþie.Eu sunt de acord sã fiu admis ca audient. la documentul de eliberare din lagãr. ºi lacrimile i-au apãrut în ochi.. i-a zis rectorul. A mai lucrat la câteva – 215 – . Primise un apartament cu douã camere. o fatã venitã din Rusia. uite ce proºti. se uita mereu la el. când s-a întors grupa lui. doar învãþai bine la ºcoalã. Mai erau ºi oameni pe lumea asta. a fost un om de treabã. . iar tu stai acasã. îºi aduceau aminte de copilãria ºi tinereþea furatã.Eu sunt. Dupã terminarea institutului a lucrat la Selihoztehnica.Mãi Boris. i-a zis ea. Ia hârtia ºi scrie… ªi i-a dictat sã scrie o cerere pentru bursã… ªi apoi i-a dat altã hârtie ºi a scris ºi o cerere pentru un loc în cãminul studenþesc. era student la Sevastopol la marinã. În grupa lui era staroste Alexei Andrievschi. prietenul lui cu care fusese arestat cu acelaºi dosar. încã era student. Tatãl vitreg. ca inginer principal. ea a gãsit ceva de mâncare ºi numai atunci ºi-a dat seama cã fiul ei s-a întors acasã. . Nu spuneau nimic cã au stat la puºcãrie. S-a cãsãtorit cu Ela. stipendie nu pot sã-þi dau. apoi s-a mutat cu lucrul la Chiºinãu.

Acasã era mult de lucru. dorind sã schimbe componenþa naþionalã ºi sã rãmânã stãpân pe aceste locuri furate de la români. Copiii trebuiau crescuþi. lua parte la miºcarea naþionalã pentru independenþã. mic de staturã. spre ruºinea multora care azi îºi bat joc de naþiunea în mijlocul cãreia trãiesc. vioi. Ovidiu Vasilescu În asociaþia noastrã. Într-o zi. dar fãcuse ºcoalã româneascã. care a distrus milioane de vieþi omeneºti fãrã nici o vinã. aveau de toate. în satul Taraclia. Strãmoºii lui Nicolae venise demult pe acest pãmânt. ªcoala primarã Nicolae a terminat-o la Taraclia. era agricultor ºi avea vreo 10 hectare de pãmânt. fãcuþi oameni de treabã. venea deseori un bãtrân de vreo 84 de ani. Þineau vreo 50 de oi. Nicolae era deprins cu lucrul la pãmânt de mic copil. ºi primiserã pãmânt de la þarul rus ocupant de teritorii strãine. inteligent. în Basarabia.baze auto. pe Prut. dar rãmãsese cu adevãrat român. sociabil ºi înþelept. Cahul. dar el nu putea uita calvarul sângeros sovietic. stând de vorbã cu bãtrânul. Tatãl lui. a foºtilor deþinuþi politici ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei române. învãþaþi. Nichifor. unde le era gospodãria. Pentru iarnã era nevoie de multã hranã pentru animale. Mama Irina se ocupa cu gospodãria. închinându-se strãinilor. A terminat Liceul industrial în 1939. vaci. trecuse prin multe în viaþã. dar mereu se gãseau indivizi care îi aduceau aminte de biografia lui pãtatã ºi el înfuriat pleca la alt lucru. Fusese ºi el preºedinte al unei asociaþii de deportaþi. În acele vremuri nu toþi copii erau trimiºi la – 216 – . Aºa a fost soarta tuturor acelora trecuþi prin strunga KGB-ului. rãmas de la bunel. anul Unirii cu România. Nichifor a avut patru copii cu Irina: Vasile. pãsãri. NICOLAE CAIREAC Onoarea este legea supremã în care sunt incluse toate virtuþile omeneºti. Viaþa a trecut. apoi pãrinþii l-au dat la liceul industrial din Bârlad pentru a avea o specialitate în viaþã. dupã ce fostul preºedinte Mihai Moroºanu refuzase sã lucreze în aceastã funcþie. am aflat multe din viaþa acestui venerabil om. Nicolae. Bãtrânul era din bulgarii de la sudul Basarabiei. Cu timpul familia s-a mutat la Leova. Nicolae Caireac s-a nãscut în 1918. La început trãiau în Taraclia. Ajuns la o vârstã venerabilã. pe atunci jud. Þarul aducea neamuri strãine pe acest pãmânt numit Bugeac din toate pãrþile. Maria ºi Ecaterina. cãci anii trãiþi aduc ºi înþelepciune.

trebuiau sã dea vite. Nicolae a lucrat în 1940 ca învãþãtor. care se potrivea cu cea rusã. în Þarã. dar aºa. Unii dintre ei fuseserã comercianþi. moºieri ºi comercianþi au fost judecaþi pe 4 ani. fãceau ºcoala primarã ºi apoi rãmâneau sã lucreze în gospodãrie. încet.studii. Primele zile a venirii ocupanþilor au fost zile de îngrijorare pentru unii. la 13 iunie 1941. Sovieticii nu au respectat acordul de trei zile stabilit cu România. Limba oficialã de stat era din prima zi rusa. ouã. lângã bãtrâni. Numai cei mai înstãriþi rãmaºi. au fost daþi afarã din case cu familia. În casa lor. În aer pluteau deja nourii rãzboiului. trecând râul blestemat. Averea se fãcea greu. Se fãceau ºi arestãri. care au crezut în propaganda sovieticã. Sã lucreze în gospodãrie nu mai avea rost. Pãrinþii lui Nicolai aveau un aparat de radio ºi ei au aflat primii vestea cã s-a început rãzboiul. Trebuiau sã ducã la magazinele statului cereale. Sovieticii aveau un acord cu germanii ºi le trimiteau multe din impozitele strânse cu forþa de la basarabeni. Acei cu cap erau trimiºi sã înveþe mai departe. acei cu tragere la învãþãturã. la Leova a fost liniºte. în Basarabia s-a simþit lipsã de învãþãtori. la – 217 – . cãci sovietele se stãruiau sã exproprieze pãmântul. carne. Pãrinþii lui nu ºtiau ce sã facã cu toatã averea. Celor judecaþi li s-a luat averea. lânã etc… În loc de carne. Mulþi ºtiau ce-i aºteaptã ºi au plecat numai cu niºte geamantane ºi sacoºe din prima zi. vitele ºi alte bogãþii. cu anii. cãci în oraºul Leova de pe Prut se încãrcau ºlepurile ºi vapoarele cu cereale ºi animale ºi se expediau în alte þãri. ocupând Basarabia chiar din prima zi. cã au supt sângele poporului muncitor. numai pentru aceea cã trãiesc mai bine decât alþii. la Leova. când au nãvãlit în 1940 ruºii sovietici. sã nu vadã nimeni ºi sã nu sperie oamenii. dar ºtia limba bulgarã din copilãrie. Nicolae a fost martorul retragerii armatei române ºi a populaþiei care dorea sã scape de sovietici. erau dezorientaþi. care erau încãrcate în trenuri ºi duse departe. lapte. se stãruiau sã se izbãveascã de griji. pentru cã trebuiau sã dea statului impozite multe ºi mari. cãci mulþi se evacuaserã peste Prut. Nicolae nu ºtia ruseºte. La Leova nu au fost arestãri masive ca în alte oraºe ºi sate. luau ce puteau cu ei. fãcute cu sudoare mulþi ani la rând. Cei ce plecau peste Prut îºi luau rãmas bun cu lacrimi în ochi de la cei rãmaºi. Dupã venirea ruºilor în 1940. Aici. În trei zile au ocupat Basarabia ºi s-a început o altã viaþã. În ziua deportãrilor. Dar totul s-a destrãmat. de bucurie pentru alþii. care atâþia ani a despãrþit neamul românesc. Nicolae s-a înscris fãrã frecvenþã la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Ceilalþi rãmâneau la gospodãrie. cu încetul. aºteptând mana din ceruri.

alarmaþi de soarta familiilor lor. 22 iunie 1941. mai departe de Prut. Cetãþenii din România aveau dreptul sã vinã cu totul în Uniune. În oameni intrase frica. tot ce le cãdea în mânã. Ziua de 22 iunie a fost ca un trãsnet pentru poporul sovietic. ocupaserã Basarabia ºi acum tãceau. un beci bun. ruºii s-au retras luând vitele oamenilor. plin cu fructe ºi legume. comisariatele militare îºi chemau recruþii… Au trecut câteva zile straºnice. Bombele cãdeau din cer. cerând ajutor. zãpãciþi. Dar totuºi era rãzboi. aveau trei camere. dimineaþa era frumoasã. sã cucereascã Europa. Sovieticii. pe care le pãºtea un bãiat prin lunca Prutului. ºi le trimiteau spre Nistru. grajduri pentru vite. totul pãrea o joacã. Ei nu se aºteptau la aºa ceva cu toate cã ºi ei erau gata sã facã aºa ceva. când duba neagrã trecea pe lângã casele lor. Mulþi fugeau mai ales când se – 218 – . Bombardamentele s-au început la ora 4 dimineaþa. cãci sovieticii îi împiedicau pe basarabeni sã plece. Toate se fãceau la Chiºinãu la secþia de vize. În curte aveau ºoproane. împãrþiserã Polonia. care îºi bãteau joc de oamenii. sã ducã “viitorul luminos” în lume. dar autoritãþile sovietice nu le dãdeau drumul. nu le dãdeau voie.Leova. Cu urale ºi strigãte de bucurie au întâmpinat populaþia pe militarii români. pregãtindu-se sã sarã în spatele lui Hitler. cu soare. Românii au trecut Prutul. luând cu ei pe recruþii bãºtinaºi. Ieri încã mergeau trenurile cu mãrfuri în Germania ºi azi Hitler a început rãzboiul. îºi încãrcau familiile. Mamele îºi plângeau soþii ºi copii rãniþi. umblau de ici-colo. sub pazã ºi recrutând pe alþii în calea lor. aºteptând înaintarea românilor. dar familia era toatã lângã pãrinþi ºi aveau ce mânca. Dar asta era numai pe hârtie. Era un vãrcarm de nedescris. vitele mugeau în ºoproane. avioanele vuiau între nori. cu bubuituri. nu-ºi dãdeau seama ce se întâmplã. Leafa de învãþãtor era micã. însã mai târziu cu câteva sãptãmâni. Mulþi þãrani vroiau sã plece în România. iar basarabenii puteau pleca în România. care strigau. Rãzboiul era aºteptat de basarabeni. ducându-i cu oile. iar sovieticii rãspundeau. speriaþi. Oamenii treziþi din somn. Pregãtirile pentru rãzboi se fãceau ºi pe celãlalt mal al Prutului ºi nu treceau neobservate de sovietici. Dimineaþa au început sã batã tunurile de peste Prut. era Duminicã. În unele curþi cãzuse bombe. Dar ei erau acum prieteni cu nemþii. Din Leova ruºii s-au retras. trupele sovietice îºi schimbau poziþiile. cãutau sã rechiziþioneze trãsuri. numai sã nu le lase duºmanilor sãi. care era pe un an de zile. care doreau sã scape de râia sovieticã. atacuri ºi lupte între avioane. înfricoºaþi de nopþile nedormite. unde trebuia sã te deplasezi ºi sã aºtepþi plecarea în baza unui acord între România ºi Uniunea Sovieticã. cãci era o familie de gospodari. erau ºi victime ºi rãniþi. de aceºti conducãtori cu minte redusã. ºuncã afumatã atârnatã de grinzi.

înnopta. Era aici un lagãr înconjurat cu sârmã ghimpatã. cã nu erau doctori ºi nimeni nu se îngrijea de ei. numai Vasile avea deja casa lui la Antoneºti. o înþelegere cã acum românii luptau împotriva nemþilor. nimeni nu le dãdea nimic. În 1943 fu trimis îndãrãt în þarã. stârnind îngrijorare în sufletele oamenilor din Basarabia ºi din Regat. la Focºani. împreunã cu alþi soldaþi demobilizaþi. A fost trimis peste Nistru la Jmerinca. ºi repartizat în batalionul CFR-1. La 23 august s-a încheiat armistiþiu între sovietici ºi români. pãziþi de santinele sovietice. Au ajuns pe jos la Ungheni. Aici ruºii i-au lãsat ºi au plecat repede cu familiile lor mai departe. era cãsãtorit ºi avea ºi copii. dupã ultimatumul sovietic. dar nimeni nu l-a întrebat nimic ºi aºa a – 219 – . Fãcea legãtura telefonicã cu România. peste Nistru. cãci recruþii îi reþineau. Calea feratã distrusã încã nu fusese reparatã. Mulþi dintre cei pedepsiþi mureau pe drum. Li se luaserã uniformele ºi le-au dat haine civile. þiganii ºi alþii sã fie duºi întrun lagãr în Transnistria. lãsaþi la vatrã. unde au fost trimiºi la punctul de filtrare sovietic. cãldurã mare ºi drumul lung ºi greu. unde se adunaserã vreo câteva mii de oameni. lângã Stalingrad. foºtilor aliaþi. Toþi copii lui Nichifor lucrau în gospodãrie. Reîntorºi se ocupau cu gospodãriile lor. Nimeni nu-i mai lua în seamã. cu ce mai rãmãsese dupã jaful sovietic. În 1944 frontul Iaºi-Chiºinãu a fost rupt. Nicolae rãmãsese acasã pânã în 1942 când a fost încorporat într-un regiment de CFR ca telefonist. o luaserã pe jos spre Iaºi de la Focºani. cu unitãþile din þarã. Ei se apropiau tot mai mult de Nistru. Tinerii recruþi au luat-o îndãrãt pe la casele lor. Nicolae avea o sticlã goalã. Era varã în toatã puterea. evreii. apoi la Borogani. Basarabenii au fost scoºi din armata românã ºi trimiºi acasã. eliberând pãmânturile sale de duºmani. nici apã. ºi acolo sã-ºi ispãºeascã pãcatele. cu care scotea apã din fântânile ce se nimereau în drum spre Ungheni. Românii reîntorºi în Basarabia nu i-au luat pe front. undeva la Cotul Donului. Frontul era departe. Ruºii câºtigase lupta la Stalingrad ºi acum se întorceau din nou spre vest. Aºa au ajuns la Iargara. Pe drum mai întâlnea câte un militar rus. Nici hranã. La Bucureºti apãruse un decret ca toþi acei ce fusese împotriva românilor. legatã cu aþã. Frontul luase altã direcþie. Lagãrul nu era aºa de bine pãzit ºi Nicolae s-a bãgat sub sârma ghimpatã ºi neobservat a luat-o pe drum spre un sat din apropiere. Împreunã cu ei erau ºi mulþi prizonieri de rãzboi aºteptându-ºi soarta. Aici îl chinuia o sete grozavã. Acum militarii îi mai pedepseau pe cei ce-ºi bãtuse joc de ei în timpul retragerii armatei în 40. cãci avea studii. Nicolae.

pânã el se spãla de praf ºi de sudoare. . o luase spre sud. un om din sat s-a apucat sã le prade gospodãriile celor arestaþi. În sfârºit Nicolae a mâncat mai bine dupã toate zilele flãmânde. Era o cãldurã mare ºi el mergea fãcând dese opriri. flãmând ºi însetat. . sã nu mã împuºte vreo santinelã. Nu ºtia drumul. l-a hrãnit pe el ºi copiii sãi cu mãligã. s-au grãbit sã punã ceva pe masã. Când îi duceau pe þigani ºi pe evrei în lagãrul din Transnistria. dar vorbea între bocete ºi Nicolae nu putea s-o înþeleagã. Cu ele mai era ºi Nicolae.Trebuie sã plec acasã. El s-a oprit lângã o casã mai arãtoasã cu o gospodãrie mai bogatã ºi a bãtut în poartã.El a venit la tata ºi l-a rugat sã-l scape. ªtia numai satul Sãrãteni. Drumul era plin de praf. plângând. A plecat mai departe. întreba Nicolae. Îi spunea câte ceva. În zori. lângã Leova. a rugat-o sã-l primeascã sã înnopteze la ea. când se fãcuse pace.Bine. în sfârºit. cã îºi fac de cap ruºii. la Leova. dar sã pleci în zori cã umblã ruºii ºi controleazã. . Nicolae singur vroia sã plece în zori. care þinea cãruþa ºi caii în curtea lor. trezit de stãpânã. dar noaptea e periculos. Dupã ce ºi-a potolit setea cu apa rece din fântâna stãpânei. . ce s-a întâmplat. Surorile erau deja cãsãtorite. acasã a fost întâmpinat cu bucurie de mama ºi de surori. la Leova. cãci de mult timp nu plouase. ªtia cã Nichifor era prieten – 220 – . Copiii erau de vreo 11-12 ani.Davai idi! l-a împins rusul. L-au întrebat dacã ºtie cât e ceasul. Dar l-au prins jandarmii ºi acum îl cercetau. Lângã un sat l-au oprit doi soldaþi sovietici.ajuns în sat. Bãrbatul stãpânei era pe front în Regat ºi acum. un cunoscut din sat. Ajuns. rãmâi la noi peste noapte. Unul dintre ei s-a dat jos ºi i-a ordonat: . s-a hotãrât stãpâna. nu ne dau voie sã primim pe strãini în casã.Davai siuda ceasî! Nicolae i-a dat ceasul. . femeia îl aºtepta sã se întoarcã acasã. i-a zis el. Stãpâna a pus masa. Mama a început sã-i povesteascã pricina. care toate au plâns de bucurie cã e teafãr ºi sãnãtos. A ieºit stãpâna ºi i-a deschis poarta. Cunoscutul Nicolae i-a spus o veste tristã: . caldã cu smântânã ºi brânzã. a spus el. regretând cã nu-l ascunse. Nicolae a luat-o spre Leova. sã ajungã mai repede acasã. Mama plângea mereu vãzându-l aºa de slab ºi prãpãdit. nici satele.De ce. Vãzându-l murdar.Tatãl tãu e arestat! . care îndrumau unitãþile spre localitãþi din regat.Vreau sã beau niºte apã. Se fãcea deja searã.

era judecat la ani grei ca duºman al poporului. datoritã unui decret de amnistiere dat de alt cãlãu. Trebuia de plãtit la stat vestita “postavcã”. când au murit. Gospodãria a fost distrusã. I-a adus un covor mare. totul era pe front. l-au numit paznic la baracã. . dacã nu. la judecatã Mergeau pe jos. o lunã ºi jumãtate. Lângã arestaþi trecea pe drum un om din sat. ca ei sã ia masa.Cine a cumpãrat vinul? I-au bãtut cu biciul. înconjuraþi de câteva santinele sovietice. Lucrând în minele de cupru din Djezcazgan ºi-a pierdut sãnãtatea. Dupã arestarea tatãlui familia lui a avut multe de îndurat. frumos. erau nevoiþi sã cumpere ºi sã predea la stat tot ce le era scris.Te rog. mâncând lobodã. Nichifor avea ceva bani ºi a cumpãrat vin ca sã-ºi aline setea. – 221 – . Straja a terminat masa ºi sa întors la ei. fiind flãmânzi ºi sub soarele arzãtor. ca tata sã-l dea ºefului de post. Dupã un timp a trecut cu serviciul la Iargara. Au trecut cu toþii prin foamea organizatã de sovietici în 1946-47. Nichifor l-a ajutat sã scape din mâinile jandarmilor. la umbra unui copac. Beria. care nu mai aveau ce da. Ajunºi la Chiºinãu. fiind scos din minã. pentru cã nu mai putea lucra sub pãmânt. i-au împins într-o celulã la închisoare claie peste grãmadã. nici cãruþe. Aveai nu aveai. urzicã ºi alte ierburi. cã atunci era foarte sever ºi românii nu glumeau cu hoþii. carne. Pe atunci nu erau maºini. Aici. Ei au bãut ºi s-au ameþit. în alt lagãr. când þi se lua totul din casã. Nichifor. dar trebuia sã dai. Tata a luat covorul ºi l-a dus ºefului de post. numai ca sã-ºi umple stomacul cu ceva. spunea el. Familia lui Nichifor a trecut ºi ea prin multe. A cumpãrat mai mult vin ºi pentru alþi oameni. unde a lucrat pânã la pensie. ajutã-mã. Dupã moartea lui Stalin s-a întors acasã. ouã. a fost trimis sub pazã la Chiºinãu. împreunã cu alþii. spunea mama. care vindea vin. care se chinuiau pe drumul lung pânã la Chiºinãu. Nicolae lucra învãþãtor ºi învãþa fãrã frecvenþã la Institutul pedagogic din Chiºinãu. sute de mii de oameni.cu ºeful de post. Dar când au venit ruºii el s-a dus ºi l-a denunþat pe Nichifor cum cã colabora cu românii ºi cã i-a luat un covor din casã. Au observat cã oamenii sunt ameþiþi ºi au strigat: . Erau vreo 30 de oameni. A fost transferat la Karaganda. Unii. cã mã împuºcã jandarmii. grâu… bani. La marginea unui sat santinelele i-au oprit. Aºa i-a mulþumit lui Nichifor cã l-a scãpat de la moarte. mai ales pe Nichifor care dãduse banii. El þipa ºi plângea de durere. A stat la puºcãrie 11 ani. ºtir. ªi cu toate cã oamenii mureau de foame. lapte. La judecatã i-au dat 15 ani ºi 5 ani de “botniþã” (lipsã de drepturi).

ducându-i pe acei sãrmani pe alte meleaguri. Totul s-a liniºtit.Au rude la Taraclia. Aflând ce-i aºteaptã. Aveau un vecin. Era anul 1949. trebuia sã lucreze. aflase de la alþii cei asta. Ilie Idll. unde s-au urcat în trenul care i-a dus la Chiºinãu. forþându-i pe sãteni. s-au spãlat. Ajuns la Zagora a aflat cã trenul cu deportaþi era încã în garã. încã în haine preoþeºti. sã predea la stat ultimul grãunte. . activiºtii îºi fãcuse treaba ºi nenorociþii au luat drumul spre Siberia. Dupã câteva zile. ªi din nou Nicolae a avut noroc. Riscându-ºi viaþa i-a gãsit în garã pe sora sa cu agronomul ºi copilul. bãtrânii de foamea care se rãspândise în toatã Basarabia.activiºtii umblau din casã în casã. despre care se vorbeau lucruri straºnice. fiind înscriºi în listele pentru deportare. comsomolist. Au ajuns la ora 6 dimineaþa la Chiºinãu. S-a întors la lucrul sãu de învãþãtor. lãsând-o pe mama la Chiºinãu. spre nordul misterios. poate pentru altã datã. Din casa mamei au luat multe lucruri. erau înscriºi pe listele culacilor “spre a fi deportaþi în regiunile nordice. când vedeau cum mureau copiii. ºi cu copilul au fost deportaþi la 6 iulie 1949. Dar a trecut ºi asta. au întâlnit un camion cu acei nenorociþi deportaþi duºi la garã. i-a îndrumat soþia în altã direcþie. Învinuiþi cã au colaborat cu românii. care fiind activist era însãrcinat cu deportarea. Nicolae s-a întors singur la Iargara. agronom. Un an de roadã bunã i-a fãcut pe unii sã uite de tragedie. În maºinã. sus. a zis Nicolae. Întors acasã. împreunã cu soþul ei. . Au stat vreo trei zile la Ecaterina. au lãsat lucrul. Cu timpul au aflat – 222 – . la sora lui. între oameni. Trebuie de trãit. era ºi un preot. haine. îmbrãcat. unde mergând pe jos spre casa Ecaterinei. un evreu de treabã.Uite mamã cum îi duc pe sãrmanii oameni la garã. închiºi în vagoanele pentru vite. Lucra cu teamã. Nicolae cu mama erau în curte ºi fãceau lampaci pentru un sarai. cu bocete de jale ºi strigãte care se rãspândeau în tot oraºul. Însã a venit o altã nenorocire. Plângeau cu toþii. cu o fricã permanentã. s-au îmbrãcat ºi au fugit la Chiºinãu. El le-a spus ce-i aºteaptã cu o zi înainte. ªi-au luat rãmas bun ºi trenul a luat-o din loc. mama ºi fiul Nicolae. a venit soþia sa ºi i-a povestit cum a fost cãutat el ºi mama. Activiºtii o întrebau dacã nu ºtie unde s-au dus. O sorã a lui Nicolae Maria. Ecaterina. reci. Au plecat pe jos pânã la Borogani de acolo la Comrat. Au început deportãrile… Familia Caireac. Pe sovietici nu-i durea capul. Îi mai chemau la sovietul sãtesc ºi-i bãteau de le rupeau coastele. cu ochii în lacrimi. Lumea nu prea voia sã intre în colhoz. cu capul gol. aºa cum fusese ridicat din casã. din ogradã –animale… Dar au scãpat.

Cãlãul Stalin murise demult. cãci Nicolae era un specialist bun. Au tãcut cu toþii cu toate cã în suflet unii l-ar fi mâncat de viu. Aºa a ºi fost. În 1999 s-a unit cu altã asociaþie de represaþi.Acest om. încã pentru adevãr ºi dreptate. fiindcã lucra foarte bine. þipau unii. Se ridica la tribunã. a fãcut mai mult pentru ºcoalã decât voi toþi! Sã i se dea aceastã distincþie pentru munca lui cinstitã. S-au gãsit ºi duºmani invidioºi. Ajuns la vârsta de 85 de ani luptã. era pensionar. Eliberat. . sau cu mai multe… Strigãtele mele. punându-le la dispoziþie sediul sãu. A luat parte la fondarea Asociaþiei victimelor regimului comunist. A fost arestat ºi bãtut la miliþie. apoi dupã plecarea acestuia a rãmas ca preºedinte. Împreunã cu alt preºedinte. a zis cel mai mare. Cinci copii aveau ei. un om de treabã. Pânã la urmã s-a gãsit un ºef de partid mai mare. Lua parte la manifestaþiile de eliberare naþionalã care zguduiau capitala. Tatãl Dumitru mai fusese câþiva ani prin 1931-38 ºi primar în satul sãu. jud. Nicolae trãia la Chiºinãu. pe care voi îl murdãriþi. din pãrinþi þãrani. Imperiul rãului. Vadim Pirogan. A venit ºi anul 1989. împotriva Moscovei. respectat de mulþi. ales pe listele partidului – 223 – . care a adus atâtea nenorociri oamenilor. lua cuvântul împotriva veneticilor. el care trebuia sã fie dus în Siberia. O þintã care oricum. Soroca. avea clasele cele mai bune în raion. mereu lãudat ce nu le plãcea altora. Tatãl Dumitru þinea o cârciumã în sat. E un om onest ºi cu dreptate. ANDREI STOICA Fiecare din noi era socotit bandit. Erau deja alte vremuri. Dar Nicolae era stimat de pãrinþi ºi de elevi. A primit ºi titlul de “Învãþãtor emerit” dupã multe ciondãneli ºi certuri între ei. îºi fãcuse o cãsuþã micã pe Valea Dicescu. . care ºi-a asumat rãspunderea ºi a hotãrât sã-i facã dreptate. se întorcea mereu în Piaþã agitând mai departe poporul. mama Zamfira era casnicã. ºi acesta fost deþinut politic. anul tulburãrilor în Uniunea Sovieticã. Nicu Dascãlu Andrei Stoica s-a nãscut în satul Antoneºti. s-a destrãmat. putea fi împuºcat Cu un singur glonþ. comuna Ghizdita.câte ceva ºi ºefii din secþia raionalã. cu un tatã care a fost duºman al poporului. viaþa luase o altã întorsãturã. au fondat Muzeul Memoriei Neamului. condusã la început de Mihai Moroºanu.Cum se poate una ca asta.

dar ei au fugit de pe acolo. au murit Cucu ºi Boris Camerzan. În 1940. nu ºtiau ce o sã fie mai departe. peste Prut. învãþa la Liceul Seminarial de la Bãlþi. Soldaþii români le dãdeau pâine ºi alimente. Când au dat nãvalã sovieticii ºi au ocupat Basarabia. Întorcându-se acasã. Învãþau la ºcoala moldoveneascã. dar el a trecut Prutul ºi s-a ascuns la niºte neamuri. Aveau pãmânt vreo 15 hectare. Era împreunã cu alþi tineri. erau: Gheorghe Cucereavâi. Au fost duºi la Ijma. dar nimeni nu se gândea cã vor fi deportãri ºi arestãri. se evacuaserã în România. Unii din fosta conducere numitã de sovietici au fost arestaþi. care ocupase þara. Ataman. a fost chemat de organele de învãþãmânt sovietice ºi trimis director la ºcoala din satul Ghica-Vodã. Ojovanu. cãci majoritatea foºtilor învãþãtori. dupã ce li se luaserã caii pentru armatã. învãþa particular la Liceul Ion Creangã din Bãlþi. Þurcanu Vlad. când a fost arestat. Cucu. organizate de conducerea sovieticã. lucrând. În 1943 a intrat la ºcoala de subofiþeri de la Timiºoara. Dupã eliberarea Basarabiei de mareºalul Ion Antonescu. care lupta împotriva sovieticilor. cu Gheorghe Cucereavâi ºi cu sora lui. unde a lucrat pânã în 1947. în urma torturilor. Trãdaþi de niºte cozi de topor. care luptau pentru þarã împotriva mãsurilor de asuprire a poporului român din Basarabia. de cai ºi cãruþe cu armament ºi furaje militare. Când s-a început rãzboiul. Andrei dupã ºcoala primarã în sat. A intrat în organizaþia antisovieticã “Arcaºii lui ªtefan”. Pe fratele Andrei l-au prins. În câteva zile satul se umpluse de armata sovieticã. Cojocaru Trofim. regiunea Komi. când basarabenii români au fost trimiºi acasã din ordinul comandamentului armatei sovietice. care schimonoseau limba românã de râdeau toþi de ei. au venit doi evrei cu arme de vânãtoare ºi i-au trimis cu caii la Drochia. Încercase sã intre la Liceul Militar dar nu reuºise la examen la Chiºinãu. Calistru. – 224 – . Toþi moldovenii aveau teamã de noua orânduire. condusã de învãþãtori evrei din Transnistria. aºa cã copiii erau învãþaþi cu munca grea a pãmântului ºi cu gospodãria de acasã. Chiriac.Naþional Þãrãnesc. În aceastã organizaþie se adunaserã aproape vreo 150 de tineri. Camerzan ºi alþii. Andrei învãþa la ºcoala din Baraboi. Andrei era la vie. când au ocupat sovieticii Basarabia. cunoscuþi de la niºte cursuri pentru învãþãtori. Aici. la comisarul militar. lângã Drochia. au fost judecaþi la Chiºinãu de tribunalul militar din Odesa la 10 ºi 25 de ani de lagãr cu suspendarea drepturilor de cetãþean pe ani de zile. Între aceºti tineri dornici de libertate. A stat acolo pânã au venit românii. unde a fost pânã la 23 august 1944. Ciobanu. învãþa la seminar.

Dar au fost trãdaþi. a fost numit ºef de schimb. datoritã brigadierului Vlad Boico. La început a lucrat în minã scoþând cãrbuni. care dãdea direcþiile în minã. Erau trimiºi la spital. A luat parte la toate adunãrile patriotice ce se desfãºurau împotriva – 225 – . la Vorkuta. altfel îi vor gãsi ac de cojoc. în ce parte sã sape. la Vorkuta. dupã 42 de ani de exil. Doi copii ai lui au terminat Politehnica aici la Chiºinãu. Atunci conducerea a adus douã divizii de NKVD-iºti. A fost judecat la 10 ani numai. A lucrat aici pânã în 1988. apoi. lucra mai uºor. dar el nu a recunoscut nimic de ce era acuzat. nu politicii. torturaþi. primind apoi o bãtaie zdravãnã. unde îndreptându-se erau din nou trimiºi în minã. În 1954 Andrei a fost eliberat. cãci erau bãtuþi. Aici a terminat Institutul de mineri. În 1953. Mulþi dintre ei au primit câte 25 de ani. Pe anchetatorul Lecari l-a lovit cu scaunul la cap. inginer principal… Când venea vreun membru de partid trimis la lucru. Datoritã lui Adenauer. care lua de la þãrani toate alimentele ce erau în gospodãrie. Andrei ºtia prea multe de metodele sovietice ºi alungat de acasã s-a întors din nou la Inta. ca sã nu fie eliberaþi. prizonierilor de rãzboi. Lecari ºi maiorul Solnþe care îl bãteau. toþi aveau speranþe cã vor fi eliberaþi. Aici. preºedintele Germaniei capitaliste au fost eliberaþi ºi trimiºi acasã prizonierii de rãzboi. A fãcut greva foamei. care au tras în oamenii din zonã. pânã a venit colonelul ºef. Andrei a lucrat aici mult timp ocupând diferite funcþii-ºef de secþie. la minele de cãrbuni sub pãmânt. Al doilea congres a avut loc la Ghica Vodã ºi se discuta chestiunea despre organizarea luptei împotriva sovieticilor ºi atragerea în organizaþie a cât mai mult tineret. iar el era transferat ca adjunctul lui. au avut mult de suferit. De la Ijma a fost dus în vagoane-bou la Inta. Zakora. care fuseserã trecuþi în categoria de criminali de rãzboi. a avut loc revolta deþinuþilor. Dupã un timp a fost marchºeider. Aceastã grevã a cuprins toate minele din Vorkuta. În 1989 s-a întors la Chiºinãu deja pensionar. Dar aici a fost chemat la NKVD la Drochia ºi i-au spus sã plece de bunãvoie. Anchetatorii lui Andrei erau Levcenko. era numit în locul lui. întorcându-se acasã. dar au fost eliberaþi numai deþinuþii de drept comun.Primul congres al “Arcaºilor lui ªtefan” a avut loc la Nãduºita cu problema cum sã lupte împotriva “postavcei” – impozitul sovietic. care lucra la o casã de copii aici. Era cãsãtorit cu Maria Zaporojan. când a murit cãlãul Stalin. ºi dupã câteva luni de muncã grea deveneau schelete. ucigând mai mult de 300 de oameni nevinovaþi. Statul sovietic avea nevoie de forþã de lucru ieftinã ºi se foloseau de deþinuþi ºi prizonieri de rãzboi. Mâncarea era proastã. Arestaþi. ºi bãtãile au încetat. vina nu ºi-a recunoscuto. o filialã a Institutului de mineri din Leningrad.

cu Organizaþia Tineretului Comunist Polonez. respectiv soldaþii autohtoni. A participat activ la formarea Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. cu Armata de Acasã ºi alte asociaþii. invalizi. este sã se ajute ºi sã se susþinã reciproc toþi. este. 4. n. cu predarea lor ofiþerului nostru cu cel mai mare grad în ambasadã. pentru România Mare. Mulþi din ei nu mai sunt. în speþã. de asemenea. ajunºi bãtrâni.) înainte de a intra în Armata Kosciuzsko (Armata polonezã ce lupta de partea – 226 – . Este inadmisibil ca ofiþerii noºtri sã viziteze autohtoni la locuinþele lor. 3. prim secretar al Partidului comunist polonez. prin organele serviciilor speciale. preºedinte al Poloniei. sã nu se mai repete teroarea roºie! Directivele de bazã ale NKVD pentru þãrile din orbita sovieticã. Partidul Socialist Polonez. Cu mulþi din foºtii arcaºi a lui ªtefan eliberaþi ºi reîntorºi acasã are legãturi de prietenie. În acest scop trebuie folosite elementele opoziþiei militare. unde este membru ºi azi la o vârstã înaintatã. La acþiunile militare vor lua parte acei soldaþi care au stat pe teritoriul þãrii noastre (se are în vedere Uniunea Sovieticã n. care au distrus milioane de fiinþe omeneºti.statului sovietic pânã la Independenþa Moldovei. Informaþiile sunt preluate de cãtre ambasadã. uniþi-vã. care nu s-au supus ºi au luptat pentru neamul sãu. au rãmas puþini ºi datoria lor azi. Se va accelera lichidarea cetãþenilor care întreþin legãturi neiniþiate de cãtre noi cu Partidul Comunist Polonez. iar întâlnirile pot avea loc doar în locuri publice. Oameni din toate þãrile. Acest document a fost publicat de multe ori în diferite ziare. Moscova 2-6-1947 (Strict secret K-AA/CC 113 Indicaþia NK/003/ 47: 1. TEROAREA ROºIE Aceastã directivã a fost gãsitã în seiful din biroul lui Boleslav Bierut. În acest document se aratã cine sunt acei care sunt. inadmisibil ca simpli soldaþi sã stabileascã relaþii cu femei din rândul bãºtinaºilor. Este interzis primirea pe teritoriul ambasadelor a autohtonilor contactaþi de noi ca informatori. Nu se admite stabilirea de relaþii între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã. 2. fiindcã au avut alte pãreri. numit de popor “Stalin al Poloniei” 1892-1956. Întâlnirea cu aceºti oameni este organizatã de serviciul special desemnat în acest scop. Se va urmãri ca între soldaþii noºtri ºi populaþia civilã sã nu se producã legãturi de nici un fel. au luptat pentru dreptate ºi adevãr. cu interbrigadiºtii.

Se va ajunge la distrugerea ei totalã. se vor îndepãrta acei oameni care au activitate în legãturã cu proiectarea concepþiilor ºi avansarea revendicãrilor. 6. Se va urmãri cu stricteþe ca presa autohtonã sã nu transmitã date privind calitatea ºi sortimentul mãrfurilor ce ni se transportã. Trebuie realizatã în mod accelerat unificarea tuturor partidelor întrun singur partid. Nu este voie ca aceastã activitate sã se numeascã comerþ. 9. În toate organele de guvernãmânt. având grijã ca toate rolurile-cheie sã revinã acelor oameni care aparþin serviciilor noastre secrete. Se organizeazã ºi se urmãreºte ca funcþionarii aleºi ca deputaþi la congres sã nu-ºi poatã pãstra mandatul pe întreaga perioadã ce le stã în faþã. Aceasta se referã îndeosebi la sfera sãnãtãþii.S. Politica faþã de mica gospodãrie þãrãneascã urmeazã acest curs pentru a face gospodãria particularã nerentabilã. iar în cazul în care se opun. Aceºti oameni trebuie cooptaþi. justiþiei. n. fãrã ºtirea organelor administrative locale. 13. Deputaþii nu pot convoca în nici un caz ºedinþe între întreprinderi. Dacã nu existã altã soluþie ºi o asemenea ºedinþã trebuie convocatã. respectiv la cei care deþin funcþii de conducere (documentul gãsit în Cehoslovacia adaugã: mai puþin cadrele de conducere alese pe baza lealitãþii faþã de regimul socialist). dar niciodatã pe aceea de proprietate a deþinãtorului. De la conducãtori de organizaþii locale în sus. culturii. Se va urmãri ca funcþionarii de stat (exclusiv organele de securitate ºi din industria minelor) sã aibã retribuþii mici. Se vor exercita presiuni asupra serviciilor publice în sensul ca acestea sã nu acorde acte doveditoare a proprietãþii asupra pãmântului. 7. iniþiativele particulare trebuie eliminate cu desãvârºire. trebuie sã avem oameni care conlucreazã cu serviciile noastre speciale.R. Unificarea organizaþiilor de tineret trebuie fãcutã rapid. 11. actele vor arãta doar calitatea de lot dat în folosinþã. 8. 10. n. 12. în poziþii de conducere se vor repartiza oameni desemnaþi de serviciile noastre speciale. 5. Pentru fiecare congres se vor pregãti oameni noi ºi doar cei vizaþi de serviciile noastre secrete. Dupã aceea trebuie – 227 – .). se va bloca accesul lor la posturi ierarhic superioare.Armatei Sovietice pe teritoriul U. Se va acorda o atenþie deosebitã persoanelor cu capacitãþi organizatorice ºi cu ºanse sigure de popularitate. Trebuie neapãrat menþionat faptul cã e vorba de schimburi de mãrfuri. respectiv în majoritatea uzinelor.S.

17. ca de exemplu: organizarea odihnei în concedii. repartizarea mãrfurilor deficitare. de stat. În legãturã cu activitatea bãºtinaºilor care sunt purtãtori ai unor funcþii de partid.începutã colectivizarea. Sindicatele din uzinã nu pot exercita nici o influenþã asupra activitãþii din uzinã. Sindicatele trebuie sã fie ocupate cu alte probleme minore. Cadrelor militare autohtone li se pot încredinþa poziþii de rãspundere în locuri unde deja sunt plasaþi oamenii serviciului special. 22. indiferent de tipul de armã. programe culturale ºi distractive. Trebuie þinut sub observaþie fiecare institut de cercetare ºi laborator. 16. organizarea de excursii. trebuie organizat ca agricultura sã nu poatã asigura aprovizionarea cu alimente a þãrii. 18. consemnându-se orice cercetare valoroasã. inovatorilor. justificarea unor puncte de vedere ºi decizii ale conducerii politice. 15. Trebuie fãcut totul ca hotãrârile ºi ordinele – fie acestea cu caracter juridic. 21. În cazul în care ar interveni o rezistenþã mai mare din partea þãranilor. 19. sau administrative trebuie create asemenea condiþii. dar fiecare invenþie trebuie înregistratã cu consecvenþã la centru. trebuie redusã împãrþirea mijloacelor de producþie repartizate lor. Sindicatele nu au dreptul de a se împotrivi conducerii în nici o problemã. însã nici una dintre ele sã nu aibã drept de decizie înainte de a se consulta cu celelalte (fac excepþie cazurile ce vizeazã industria minelor). În cazul fiecãrei acþiuni armate ºi cu ocazia tragerilor cantitatea muniþiei va fi controlatã permanent ºi cu seriozitate. Trebuie fãcut totul ca anumite cazuri sã fie discutate concomitent de mai multe comisii. Ele pot lucra doar la punerea în practicã a hotãrârilor ºi atât. discutarea cererilor de pensii ºi împrumuturi. ca aceºtia sã fie compromiºi în faþa angajaþilor. 20. 14. astfel ca necesarul sã trebuiascã acoperit prin import. respectiv dezvoltatã ºi sprijinitã activitatea lor. 23. Dacã nici aºa nu se ajunge la rezultatul scontat. astfel încât sã devinã imposibilã întoarcerea lor în anturajul iniþial. concomitent cu creºterea obligaþiilor de predare a cotelor. Trebuie organizat ca numai acei conducãtori sã fie avansaþi care executã impecabil problemele cu care au fost însãrcinaþi ºi care nu le analizeazã depãºind cadrul activitãþii lor. economic sau organizatoric – sã fie nepunctuale. Trebuie acordatã o mare atenþie inventatorilor. Este permisã doar realizarea acelor invenþii care au aplicabilitate în industria minelor sau cele – 228 – . oficii ºi instituþii.

31. micii meseriaºi ºi micii industriaºi sã primeascã doar astfel de materii prime ºi utilaje inferioare ºi depãºite care sã împiedice producþia de calitate. Trebuie acordatã o mare atenþie ca nu cumva în oraºe sã existe reþele de apã nelegate la reþeaua principalã în cartierele în curs de reconstrucþie sau nou construite. 30. care ar putea folosi la adãpostirea pe o perioadã mai lungã a animalelor sau depozitarea rezervelor de alimente. Trebuie popularizate discuþiile cu muncitorii care se ocupã de probleme actuale legate de producþie. 32. respectiv în întreprinderile indicate în mod spe- – 229 – . Canalizãrile vechi neracordate ºi fântânile trebuie lichidate sistematic pe parcurs. Documentele cuprinzând datele cu privire la valoarea ºi descrierea invenþiei nu se publicã. Reconstrucþia obiectivelor industriale ºi construcþia celor noi se va face având în vedere ca materialele reziduale sã fie dirijate în depozitele de apã ce ar putea folosi drept rezerve de apã potabilã. 29. Este admisã critica activitãþii organelor administrative. paralel cu aceasta. În uzine trebuie iniþiate diferite ºedinþe ºi conferinþe profesionale. însã nu se admite nicidecum scãderea numericã a personalului ºi nici funcþionarea normalã a aparatului birocratic. 33. 25. Preþul acestor mãrfuri sã fie mai mare decât preþul produselor similare ale întreprinderilor de stat. trebuie notate propunerile. 28. respectiv autorii acestora. respectiv cele care criticã trecutul ºi problemele locale.care au indicaþiile noastre speciale. Nu este permisã realizarea acelor invenþii care ar asigura creºterea producþiei de produse finite ºi. trebuie organizatã vânzarea acesteia în strãinãtate pe valutã Vest. Trebuie de avut o mare grijã de toate proiectele de fabricaþie în industria minierã. Toate datele ºi documentele privitoare la valoarea ºi descrierea amãnunþitã a invenþiei vor intra în posesia noastrã. 24. observaþiile ce au fost expuse. Dacã o invenþie a devenit cunoscutã. În oraºele reconstruite sau nou construite nu se mai admit în locuinþe spaþii excedentare. Trebuie extinsã birocraþia statului în cel mai înalt grad în toate domeniile. Nu se vor înlãtura cauzele fenomenelor în discuþie.K. 26. – 552-46). dar acestea nu pot duce la unitate naþionalã. Luãrile de poziþie ale conducerilor bãºtinaºe pot avea coloratura naþionalã sau istoricã. scãderea producþiei ºi a extragerii de materii prime sau ar împiedica îndeplinirea deciziilor. Întreprinderile proprietate personalã. Punctualitatea transporturilor de orice gen trebuie perturbatã (mai puþin cele cuprinse în îndrumãrile N. 27. pe motiv cã e prea costisitoare în þarã.

locul rezistenþei sau al concentrãrii forþelor reacþionare sã fie accesibil din toate pãrþile. dar mai ales din licee ºi facultãþi trebuie sã fie înlãturaþi profesorii de valoare care se bucurã de popularitate. 34. cântecelor. Activitatea culturaleducativã trebuie astfel dirijatã ca sã rezulte o antipatie generalã împotriva acestora. 38. 35. – 230 – .. indiferent cât de îndepãrtate sau inaccesibile ar fi. a cãilor ºi reþelelor de legãturã. de specialitate. În ºcolile de specialitate trebuie introdusã specialitatea îngustã. În manualele de istorie nu trebuie amintit care dintre domnitori a servit sau a vrut sã serveascã binele þãrii. distrugerea cimitirelor. n.) sau au luptat alãturi de noi în timpul rãzboiului. pe efectul nefast al monarhiei. ca.R. n. Se va insista pe lãcomia ºi rãutatea oricãrui rege. arhivele.cial. Pe plan local este interzisã apariþia unor opere despre acei bãºtinaºi care înainte de revoluþie ºi în perioada celui de-al doilea rãzboi mondial au trãit la noi (în U. dar ºi cel al ceremoniilor de înmormântare. Aceasta trebuie fãcutã în felul urmãtor: profanarea. a filozofiei generale. E necesar sã fie puse sub observaþie tipografiile bisericeºti. Trebuie sã fie iniþiatã organizarea unor acþiuni cu caracter artistic sau sportiv care sã sãrbãtoreascã lupta bãºtinaºilor împotriva cotropitorilor (exclusiv ruºii. difuzarea unor manifeste din care sã rezulte ponegrirea naþiunii ºi culturii noastre ºi îndoiala faþã de înþelesul contractelor încheiate cu noi.S. Dacã se constituie o organizaþie care ar sprijini alianþa cu noi. 36. dar totodatã ar stãrui asupra controlului activitãþii economice a conducerii oficiale. al educaþiei religioase. ºi pe lupta poporului asuprit. A se împiedica aprovizionarea bunã a pieþei interne. Se va da o atenþie deosebitã construcþiei ºi reconstrucþiei drumurilor. sã fie redusã cantitatea de material documentar. în cazul în care este nevoie de o intervenþie armatã. imediat trebuie pornitã împotriva ei o campanie de acuzare a naþionalismului ºi ºovinismului. podurilor. Sã se analizeze diferenþele dintre materii. folosindu-ne ura care existã împotriva acelor organizaþii. 37. iar la licee sã se opreascã predarea limbilor latinã ºi greacã veche. Din ºcolile elementare. Locurile lor trebuie sã fie ocupate de oameni numiþi de noi. Trebuie acordatã o atenþie deosebitã bisericilor. conþinutul predicilor. a logicii ºi geneticii. 39. având un nivel de pregãtire slab sau mediocru. îndeosebi nemþii) ºi care sã popularizeze lupta pentru socialism. monumentelor ce ne aparþin. În munca de propagandã trebuie implicaþi ºi bãºtinaºii.S.

DECÂT ROBI LA SOVIETICI” Iohann Urwich Au trecut zece ani de când cãlãii fasciºti au fost judecaþi ºi pedepsiþi la Nurnberg ºi o lume întreagã ºi-a dat seama cine au fost ei. E o acþiune ce atrage atenþia maselor populare. 43. Numai în cazuri cu totul speciale se admit procese politice. Trebuie împiedicatã cu orice preþ reabilitarea celor condamnaþi în procese politice. care prin activitatea lor au produs pierderi sau au trezit nemulþumirea angajaþilor. socialismului. Se interzice judecarea sau chiar criticarea publicã a acelor conducãtori numiþi de cãtre partid. trebuie puºi în funcþii de conducere ºi þinuþi în evidenþã drept cadre de rezervã pentru perioada schimbãrilor ulterioare. industrializãrii. Dacã aceastã reabilitare devine inevitabilã. nu va avea loc reluarea procesului. Dacã nu cedeazã. 42. La sfârºit. 41. serviciilor importante. Se va încerca prin toate mijloacele racolarea acelor opoziþii care se bucurã de stima populaþiei bãºtinaºe. “MAI BINE MORÞI. sã fie schimbaþi ºi înlocuiþi cu muncitori cu cea mai micã pregãtire profesionalã. aflând de crimele sãvârºite. care au ucis zeci de milioane de fiinþe – 231 – . În cazuri drastice se recheamã din funcþie. 44. indiferent cât de mici. ci doar graþiat. trebuie lichidaþi prin aºa-numite “întâmplãri neprevãzute” sau închiºi sub acuzaþie de crimã de drept comun. Se aduc la cunoºtinþã publicului procesele acelor persoane cu poziþie de conducere (în primul rând din cadrul armatei. care vor fi þinute sub acuzaþia de “înaltã trãdare”. Trebuie ca la facultãþi sã ajungã cu prioritate sau în mod exclusiv. ministerelor. cadrelor didactice) care sunt învinuite de atitudine împotriva poporului. condamnatul nu va fi judecat. 45. Însã pânã astãzi nu a avut loc procesul crimelor înfãptuite de criminalii comuniºti. se admite doar cu condiþia ca acel caz sã fie considerat o greºealã judecãtoreascã. ci doar sã obþinã o diplomã. cei care nu sunt interesaþi sã se perfecþioneze la nivel înalt. cei ce provin din cele mai joase categorii sociale. fiind numiþi în poziþii similare sau superioare. respectiv autorii judecãþii greºite nu vor fi convocaþi. Trebuie ca reprezentanþii opoziþiei sã fie închiºi. trebuie compromiºi prin campanie de denigrare. Se va cãuta ca acei care lucreazã în diferite funcþii. necalificaþi. Înainte ca ei sã se întipãreascã în conºtiinþa maselor.40.

dar unii dintre ei au reuºit sã lase memorii. începutã la 22 iulie 1953. rãmaºi pe pãmântul sovietic. În aceste clipe îmi veneau în minte versurile lui Vasile Alecsandri. – 232 – . numit în lagãr “Ferry”. cãpitan de plai”. morþi sub ochii mei în lagãre. La Iaºi ofiþerii sovietici l-au predat comisiei române. reprezentanþi a tuturor þãrilor. ºtergându-mi buºlatul murdar de praf. Mi-am îndeplinit jurãmântul dat faþã de camarazii de soartã. am sãrutat pãmântul României. . Unii au început sã zâmbeascã. ca ºi comisia sovieticã la reîntoarcere sã aibã ce povesti. alþii sã mã compãtimeascã. întâi în limba românã. tocite pe bãncile ºcolii din “Dan. a luat parte la prima grevã generalã din URSS. iar unul dintre ei m-a întrebat: . la Moreni. cãrora le-am promis acest lucru. dupã aceea am repetat acelaºi lucru ºi în limba rusã. nãscut în România. pe care erau notate toate datele care m-au ajutat sã scriu aceastã cronicã. Iohann Urwich a fost în acel vestit comitet al grevei. El a fost un neamþ. Dar în 1956 mulþi dintre ei au fost eliberaþi datoritã Cancelarului German al RFG. Unul dintre aceºtia a fost Iohann Urwich. Cred ºi sunt sigur. fiind apoi judecat din nou la 25 de ani de lagãr. cãci în vata dinãuntru se aflau câteva sute de foiþe de þigarã. când lagãrele de muncã forþatã din aceastã regiune au încetat lucrul în mine. sã scrie cãrþi despre cele petrecute în lagãrele din Imperiul Rãului. am cãzut în genunchi ºi fãcându-mi cruce. a cãror cetãþeni erau acolo deþinuþi politici. în care se spune: Bãtrânul Dan ferice. Comitetul de grevã a fost format din deþinuþi. cã majoritatea din membrii comisiei au avut impresia cã am înnebunit.omeneºti nevinovate… Astãzi mulþi din acei martiri care au supravieþuit holocaustului roºu. trecând Prutul la Ungheni. Fiind deþinut politic în URSS. nu mai sunt în viaþã. greva din lagãrele sovietice din Vorkuta. se duce. Mi-am ºters gura cu mâneca buºlatului ºi i-am rãspuns celui care ma întrebat. Puþini au ºtiut ºi ºtiu astãzi despre aceastã grevã de la Vorkuta.Am sãrutat pãmântul României. mãrturii. Iohann Urwich s-a reîntors în România.Ce faci acolo? Ridicându-mã în picioare. împreunã cu alþii. În trilogia sa “Fãrã paºaport prin URSS” el scrie: Ajuns înaintea comisiei. am pus bagajul jos. paralizând producþia cãrbunelui din URSS luni de zile. dupã moartea cãlãului – Stalin. Greva a fost înãbuºitã de diviziile NKVD-ului cu vãrsãri de sânge. Conrad Adenauer. care era comoara vieþii mele. cu judecarea multora dintre deþinuþi pe un termen de 25 de ani de osândã. Nistrul trece ªi-n aerul Moldovei se umflã pieptu-i rece. pentru cei vii ºi cei morþi.

Cuþitul ajunsese la os. Mã consider ºi astãzi responsabil faþã de deþinuþii ce au fost uciºi în lagãrele din Vorkuta de trupele NKVD-ului. am fost condamnat la 18 septembrie 1953 de Tribunalul din Vorkuta în baza paragrafului 58. pe care i-am reprezentat în prima grevã politicã din URSS. îmi permit sã Vã transmit un salut de bun venit din partea foºtilor deþinuþi politici. care s-au reîntors în patrie dupã prizonieratul ºi lagãrele sovietice. care a avut loc în IulieAugust 1953 în lagãrele de regim special din Vorkuta. Eu. deportaþi ºi prizonieri de rãzboi. ei români neaoºi. tirania ºi moartea lentã. Cum. aceastã – 233 – . au ajuns din nou în închisorile ºi lagãrele comuniste din România. dupã moartea lui Stalin s-a sperat la o comportare mai omeneascã. nãscut în România. SCRISOARE DESCHISà DOMNULUI LEONID BREJNEV. ºi ochii plini de jale Cu drag privesc prin lacrimi podoaba þãrii sale. membru în comitetul de cinci în conducerea grevei politice de mai sus. Mulþi din acei români. numai pentru motivul cã au cerut respectarea drepturilor omului. smerit îºi face cruce ªi pentru totdeauna sãrutã ca pe-o moaºte Pãmântul ce tresare ºi care-l recunoaºte… M-am îndreptat spre camionul care mã va conduce spre o destinaþie necunoscutã. Atunci fraþi români. de originã germanã. care ºi-au bãtut ºi îºi bat joc de neamul sãu. codul sovietic. România.ªi inima lui creºte. cine suntem noi? Iohann Urwich a fost nevoit sã plece din România în RFG. în lagãrele sovietice numite Ferry. PRIMSECRETAR AL COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST AL UNIUNII SOVIETICE Cu ocazia vizitei Dumneavoastrã oficiale în Republica Federalã Germania. Mã închin în faþa ºi memoria acestui om care a iubit atât de mult noua sa patrie. Sãrmanul îngenuncheazã pe iarba ce strãluce. aliniatul 11 ºi 14. Johann Urwich. pentru rãscoala în grup contra statului la 25 de ani. Mã întreb cine sunt acei Ionescu. κi pleacã fruntea albã. cetãþean al RFG-ului. Din cartea lui Iohann Urwich “Fãrã paºaport prin URSS”. Popescu ºi alþii ca ei. Oamenii nu mai puteau suporta cruzimea. ei care urlau ºi urlã ºi azi cã-ºi iubesc la nebunie neamul românesc? Alãtur aici scrisoarea lui Iohann Urwich cãtre Leonid Brejnev.

Rudenko.7 hotãrãºte sub presiune pe data de 31 iulie ieºirea din lagãr la lucru. declarând prima grevã politicã din istoria Uniunii Sovietice. care treceau dintr-o zonã în alta în incinta lagãrului. locþiitor al ministrului de Interne ºi membru supleant în CC pe Uniune. prizonierii din Vorkuta s-au hotãrât sã le aducã la cunoºtinþã. trupele NKVD de sub comanda ºi sub privirile procurorului general Rudenko trag direct în lagãr.7 a bazinului carbonifer Vorkuta începe greva generalã.50. A. care este adevãrul. Majoritatea prizonierilor ne-au reproºat “capitularea”. Primul conþinea cererile deþinuþilor politici. Autoritãþile Sovietice îºi aratã însã adevãrata faþã încã înainte de a ajunge comisia guvernamentalã de cercetãri. orele 9. împreunã cu circa 20 de experþi din NKVD. Conducerea comisiei o avea generalul de armatã Maslenikov. în calitate de reprezentant al Guvernului (fost acuzator sovietic în procesul de la Nurnberg).2. În ziua de 26 iulie 1953 soseºte comisia de anchetã a Comitetului Central al Partidului ºi al Guvernului cu împuternicire semnatã de preºedintele Sovietului Suprem al Uniunii K. Voroºilov ºi secretarul Pegov. lagãrul Nr. mina Nr. pe de altã parte însã înãsprea condiþiile de viaþã în lagãre. Memoriile au fost întocmite de un grup de 16 juriºti de diferite naþionalitãþi.2 din mina Nr. Oamenii din primele rânduri ºi-au – 234 – . cunoscãtori de Drept Internaþional. Douã memorii sunt prezentate comisiei. deportaþilor ºi prizonierilor de rãzboi. E. al doilea descria numai zece cazuri de violenþã. Sã nu se uite cã între timp. între dânºii chiar ºi foºti ofiþeri superiori sovietici. în oamenii ce aºteptau sã li se facã dreptate. Dar numai dupã 24 de ore s-a dovedit. am avut dreptate. susþinând cã soldaþii sovietici nu ar fi tras în oameni fãrã de apãrare. cãreia i se alãturã din orã în orã toate celelalte lagãre din regiunea polarã de Nord a Vorkutei. Guvernul sovietic arunca pe de o parte vina pe Beria. aduse din Uniune. Aceste memorii au fost înaintate comisiei de cãtre toate lagãrele de pe traseu. tiranie ºi bestialitate din miile de cazuri din acele lagãre. Întâi. Admiþând cã responsabilii Uniunii Sovietice nu cunoºteau stãrile din lagãrele de concentrare. conducerea grevei politice este arestatã. contra semnãturã.12-14-16 un soldat sovietic împuºcã doi deþinuþi. Ea avea ºi scopul de a arãta ºi popoarelor din afara cortinei de fier. apoi pe data de 1 august. Pe cale paºnicã. cã noi. având ca ajutor pe R. Dupã tratativele duse cu procurorul general Rudenko. conducerea grevei politice din lagãrul Nr.speranþã a fost înºelatã amar. În ziua de 23 iulie în lagãrul Nr. cei ce nu s-au încrezut în NKVD. procurorul general al Uniunii Sovietice. lagãrul a fost încercuit de douã divizii speciale.

fraþi ºi copii. aici în Germania se mai judecã încã procese. Turcmeni. ªi în Uniunea Sovieticã s-au dezbãtut astfel de cazuri. Lituanieni. care întârzia. mina 7.) I Pe platou între stânci erau trei: Alexei. Ce pot sã spun? Dacã spun adevãrul. Unguri. Zugspitzstrasse 27. Domnule Brejnev. arãtându-ºi pieptul gol. La sosirea mea în RFG mi s-a pus întrebarea dacã ºtiu cum. 1973 Johann Urwich AFGANISTAN – LALEAUA NEAGRà (300 de sicrie din metal cu moldoveni au fost aduºi din Afganistan. Români. Ruºi. Evrei. Numai Dumneavoastrã o puteþi face. culcaþi fãrã viaþã pe bolovanii – 235 – . Dar nici Rudenko ºi nici ajutoarele sale nu s-au înduplecat. ºi dacã au fost traºi la rãspundere ºi anume când ºi cum! Sper cã nu vã veþi spãla mâinile ca Pilat din Pont. soþi. Gloanþele ºuierau din toate pãrþile. nu se pot judeca pentru a afla adevãrul! la Nurnberg Germanii au fost acuzaþi de crime contra umanitãþii chiar de acuzatorul sovietic Rudenko. 1 mai. aºa cum duºmanii apãruserã fãrã sã fie vãzuþi. domnule Brejnev. în care sunt acuzaþi oameni de crime petrecute în timpul rãzboiului.land – D – 8011 Vaterstetten. Estonieni. – Freundeskreis Bundesrepublic Deutsch. De 28 de ani.V. Acolo sus au fost înconjuraþi pe acel podiº unde aºteptau elicopterul. etc. Ivan ºi Petru. Au murit taþi.rupt cãmãºile. Dumneavoastrã. Oare crimele din Vorkuta care nu au încã 20 de ani de vechime. Germani. arãtând cine sunt criminalii. rãspunderea întreagã cãzând pe noi. Vã mulþumesc anticipat. 2. puteþi însã da o declaraþie oficialã. câþi ºi în ce fel au fost asasinaþi oamenii la mina 29. sau cã fac propagandã anticomunistã. Polonezi. dacã se ºtie (cãci trebuia sã ºtiu!) cine a fost tras la rãspundere pentru asasinatul din lagãrul 12-14-16 ºi lagãrul 29. se va zice cã mint. ci au înecat totul în sânge. Alexei ºi Ivan erau deja morþi. Cu procesul înscenat conducerii grevei politice din lagãrul Nr. sau prin presã. Lupta a început pe neaºteptate. mina Nr. daþi un rãspuns prin radio. cei din lagãrul 2. Mai mult. deschizând un foc intens. Iar la 1 august 1953 sub privirile aceluiaºi Rudenko au fost asasinaþi oameni nevinovaþi în lagãrele sovietice din Vorkuta. Un rãspuns personal puteþi dispune sã-mi parvinã pe adresa: Rumanisch-deutsche Studiengruppe e. Ucraineni. 7 sunt oprite toate procesele în curs ºi înglobate în unul singur.

acasã. El se întreba mereu – Cui îi trebuia acest rãzboi. Akim. Îmbrãcaþi în halate. sã-ºi potoleascã setea. de vreo 14-15 ani. dar gloanþele erau pe sfârºite. crunt. care nu trebuia nimãnui. se tãvãlea fleaga lui Alexei însã. ucigându-i pe toþi. pentru pace… dar aici era un obiºnuit rãzboi. femei. straºnic. erau tot mai aproape de el. ºi asta însemna moartea. li se spunea multe despre ajutorul frãþesc acordat acestui popor. care de mult trebuia sã fie aici. în aceºti munþi stâncoºi. dar ele reveneau din nou în mintea lui. sângele lui. El înþelegea cã acei afganezi luptau pentru dreptul lor la viaþã. cruzi. Ei l-ar fi ucis deja. acest noian de sânge ºi suferinþe? El nu putea uita. trãgând din pistolul sãu automat. curge sângele… Duºmanii se apropiau. fusese ucis. dar fleaga lui era pustie. strãini lui ºi cercul morþii se strângea tot mai mult. cu turbane pe cap. Soldaþii nu se puteau stãpâni. sã-i ducã în lagãrul lor. contrar voinþei sale. vinovatul acestei tragedii. cu câteva zile în urmã. Duºmanii se apropiau tiptil înaintând atenþi. Sânge pentru sânge! Oamenii deveniserã rãi la suflet. suriu. În timpul unui an întreg. adus de vântul fierbinte. Lui. El nu mai credea în salvarea sa. el a vãzut mulþi bãieþi murind ºi începuse sã se îndoiascã de aceste vorbe. contrar adevãrului. cu miºcãri de pisicã. El alunga aceste gânduri. Sângele vãrsat cere din nou sânge. Numai Petru era încã viu. pentru libertatea neamului sãu anume aici. Începea sã înþeleagã acel adevãr. primele lupte. Încã acolo. sângeros. ca sã ajungã la ea. Petru vroia sã bea mãcar o înghiþiturã de apã. Erau mulþi. pârjolind fãrã milã. Petru vedea feþele lor înrãite. îi era jale ºi de ai sãi ºi de aceºti duºmani bãrboºi. Soarele era sus de tot. sãrind peste bolovanii ascuþiþi. care cu puºti vechi din alte timpuri. totul devenise indiferent. bãtrâni. de care nimeni nu avea nevoie. duºmani. vreo zece oameni înarmaþi care cu pistoale automate. sã-l chinuie… Se rãzbunau acum ca rãspuns acelor soldaþi care. fire simplã de þãran. – 236 – . trebuia sã ieºi de dupã bolovani. În aceste ultime minute el ºi-a adus aminte de zilele petrecute pe acest pãmânt strãin. Petru nu mai avea nici o nãdejde de a scãpa. care mureau de gloanþele lor. O orã întreagã mergea acest rãzboi în aceºti munþi sãlbatici. Poate ivirea imediatã a elicopterului. Vroiau sã se rãzbune. la vreo câþiva metri. Nu departe. dar vroiau sã-l prindã viu ºi el ºtia aceasta.însângeraþi cu corpul deja acoperit de praful mãrunt. petrecut în aceºti munþi strãini. pietroºi. idealuri minciunoase. dar în sufletul sãu mai trãia acea ultimã speranþã în acel elicopter. Lângã corpul lui Akim stãtea un tinerel. distruserã satul lor. în luptã fusese ucis comandantul lor. feþe ce doreau rãzbunare. copii. cum un soldat de al lor a împuºcat un afganez dupã ce prietenul sãu. Oamenii nu mai puteau fi stãpâniþi… Mâna dreaptã a lui Petru e rãnitã lângã umãr. lupta pentru eliberarea lui.

care încã nu ºtia ce-i viaþa. departe. iubirea. Douã fete se scãldau în apele limpezi ºi curate ale Prutului. toate veneau din inima acestui copil. pe acest pãmânt pietros. înjurând totul ºi pe toþi: patria care-i trimetea sã moarã fãrã rost. dar care ºtia cã aceºti munþi stâncoºi. Soarele continua sã strãluceascã. albastru ca ºi la el acasã. care dorea sã scape de soarta sa. suri. sã încãlzeascã ºi sã râdã de toþi ºi de toate ce se petreceau acolo jos. târându-se pe platou… Undeva sus. înºiraþi într-un lanþ fãrã sfârºit. Cu mâinile întinse în jos. ieºind de dupã bolovani. el stãtea aºteptându-ºi verdictul. privirea rea de pe obrazul copilãresc. vroia sã trãiascã. când la stânga. El nu vroia sã moarã. în cerul albastru s-a auzit zgomotul unui motor. la care copilul nu rãspundea. îl întreba ceva. Ochii lui cãutau pe cerul albastru curat. de mama sa. acolo unde râul întoarce spre Bãlãureºti. conducerea fãrã cap. Soldaþii luptau. înjurând straºnic. Acasã în frumosul sat înecat în verdeaþã. miºcânduse când la dreapta. Ei s-au cunoscut pe malul Prutului. Nu prea înaltã. ura. cerul albastru ºi acel soare fierbinte ºi nesuferit. subþiricã. Privire lui s-a abãtut pe acest pãianjen. vãzând din nou acei munþi. sunt ai lui ºi asta e þara sa. Ultimele împuºcãturi… Petru a aruncat pistolul. teribil… Fiodor striga la el. îndreptându-se undeva. la mii de kilometri de satul sãu.… El nu avea nimic împotriva acestor bãrboºi. trãindu-ºi zilele de azi pe mâine. strãini lui. goi. lacrimile curgeau din ochii lui. pe ºefii sãi care îºi agãþau medalii de tinichea. “Iatã aºa ºi pe mine mã vor strivi peste o clipã…” În faþa ochilor a plutit Leana. El stãtea aºteptându-ºi sfârºitul. cãci el înþelegea cã se întâmplase ceva straºnic. ochii arzând de urã ºi de dispreþ. În faþa ochilor sãi a apãrut un pãianjen. el nu ºtia altã limbã decât a lui. fata care-l aºtepta acolo.Buzele lui strânse. în Basarabia. dar Petru luând o piatrã la strivit. care murea neºtiind de ce ºi pentru ce. Unde e ea acum? Ce face? Simte ea cã lui i-au rãmas ultimele clipe de viaþã? Petru ºi-a ridicat capul. cu pãrul lung ºi negru… I-a plãcut. Acum el îºi aºtepta duºmanii care se apropiau încet de el. Un lichid suriu a ieºit din el. care-ºi apãrau pãmântul lor. Una era Leana. Acest tablou întipãrit în minte îl chinuia mereu pe Petru. îi strivea mereu. aducând fricã ºi suferinþe oamenilor. cu o ultimã speranþã. el nu putea uita ochii copilului. sãlbatici. în halatul murdar. dar totul zadarnic. – 237 – . dar continuau sã ucidã ºi sã moarã singuri. acum trebuia sã moarã departe de pãmântul sãu. Petru nu iubea pãianjenii. pe toþi.

simþind prada. vei pleca. dimineaþa pleacã avionul. în tãcere. înnegrit ca mai toþi cei de la sud. a strigat Iacob. toþi la Moscova. neprietenoºi. – 238 – . acel care din cauza unei reparaþii întârziase sã vinã pe platou. . aºteptând elicopterul.Nu-s împotrivã.Cine-i din Moldova? a întrebat Iacob neºtiind nimic de cele întâmplate. Au fost înconjuraþi de duºmani ºi Petru a fãcut sã explodeze grenada… Elicopterul a sosit prea târziu. douã ore în urmã. i-a zis ofiþerul. Ei se apropiau ca o haitã de lupi. Noi îþi vom da ºi o însãrcinare. a spus încet comandantul. Rãspunzând la salutul sergentului.El putea sã se predea. Voi împlini orice ordin. . sã-ºi pãstreze viaþa. cu adânci brazde pe obraz. dar nu dorea asta… ªtia cã pentru tot ce au fãcut ei pe acest pãmânt strãin nu poate fi iertare. bun soldat a fost. De staturã mijlocie. În Moldova… . plini de jale. . s-a îmbrãcat repede. Pe aceste pãmânturi el lupta al doilea an împreunã cu ºeful unitãþii.Petru a murit? Nu se poate. vrei sã pleci în concediu acasã pe o sãptãmânã. aºa cum sângele vãrsat al acestui popor era prea mult ºi nimic nu-i putea plãti preþul. s-au uitat la el lung. În mica cãsuþã fãcutã din bârne ºi scânduri. a zâmbit sergentul. a raportat sergentul. cine nu ar fi dorit sã scape de aceste meleaguri ºi mãceluri mãcar pentru o sãptãmânã. Obosit. lângã o masã veche. unul în Moldova. Noi îi trimitem acasã pe cei cãzuþi la datorie.. crezând cã ºeful glumeºte. Pe teritoriul regimentului aterizase deja elicopterul. sfârºitul unei vieþi strãine. El a vãzut încã obrazul mamei sale cu ochii triºti. A murit ºi Petru Mocanu… . în strâmtoare.A murit azi pe podiº. a tras de inel… întorcându-se cu faþa spre cer… II Sergentul Iacob Manu a fost chemat de comandantul unitãþii. pe care ºtiu cã o vei îndeplini cu cinste. ªi adevãrat. . l-a întrebat el în sfârºit.. .Bine.. inspira tristeþe ºi dezamãgire. ºi simþind lacrimi amare pe faþã. sã uite de toate… . pãcat de el. a continuat ºeful.Iacobe. uitându-se peste geam la lanþul munþilor suri. eu vorbesc serios. Du-te Iacob ºi fã tot ce trebuie.Sergent Manu. acasã. stãtea comandantul.Au murit încã trei. El trebuia sã plece în concediu. puternic.

În ultimul drum spre casã… Acolo erau deja câþiva soldaþi care se uitau la prietenii decedaþi. tristeþe ºi suferinþe fãrã sfârºit?). s-a ridicat în aer. învelit într-o pânzã de cort erau acele bucãþi care înainte se numeau Petru Mocanu. de atâta roadã – 239 – . a fost întâmpinatã de soarele vesel ºi strãlucitor. împotriva acelei naturi sãlbatice din jur ºi chiar împotriva oamenilor. III Mama Maria s-a sculat de dimineaþã ºi. urmãrit de privirile triste a foºtilor prieteni ºi soldaþi. puternic. ei rãmânând aici ºi aºteptându-ºi soarta. tot ce au gãsit pe platou. de ce mor nevinovaþi aceºti tineri frumoºi. Nimeni nu va mai vedea chipurile lor. protest cãtre toþi ºi toate din jurul sãu. erau culcaþi în aceste sicrie din zinc fãcute de o fabricã. urã. În mintea lui se nãºtea aceeaºi întrebare care-i muncea pe toþi: cui îi trebuia acest rãzboi. tineri. Mâini. Culcaþi pe o fâºie de cort însângeratã. un picior. Ceva îi stãtea în gât. înalt. nu-i va mai îmbrãþiºa.Sergentul Manu a ieºit abãtut – încã un pãmântean de-a lui a fost ucis… Sãrmanul Petru. ieºit deasupra vârfurilor copacilor pãdurii de la marginea satului. nu-i ajungea ochiul stâng. Prietenii i-au spãlat. 17 tinerei. care parcã se simþeau vinovaþi de cele întâmplate. Soarta l-a pãzit mai mult de un an ºi iatã. În sufletul lui creºtea un val de furie. Sã fie blestemat acest rãzboi! Sergentul s-a îndreptat spre locul unde îi pregãteau la drum pe cei uciºi. Obrazul era complet distrus. Corpurile lui Ivan ºi Alexei erau întregi. bucãþi din corp. ieºind pe scãrile prispei. sãrind pe crengile copacilor sãdiþi încã de tatãl lui Petru. aducând jale. i se fãcuse rãu. îl îneca. care îºi îndeplinea planul fãrã a se gândi cã-ºi înmormânteazã fii sãi… Sergentul Manu cu încã trei soldaþi stãteau în mijlocul lor nedorind sã vorbeascã. fiecare se deosebea prin frumuseþea sa ºi nimeni nu vroia sã creadã cã nu mai sunt. puternici. acum nu mai e. Iacob ºi-a descheiat gulerul cãmeºii. nu-i ajungea aer. Pãsãrelele ciripeau vesel. morþi fãrã vinã. Minunatã era aceastã duminicã. Un pic mai departe. când totul chema la viaþã. acel bãiat vesel ºi vioi. i-au îmbrãcat în uniforme noi ºi i-au depus în sicriele de zinc. Cireºul atât de iubit de Petru se rupea de atâta belºug. Iacob stãtea amãrât uitându-se la tot ce mai rãmãsese din prietenul sãu de ieri. pe pãmânt strãin? Cine-i vinovat? Se întreba el. A doua zi “Laleaua Neagrã” (aºa numise soldaþii pe acel avion care-i ducea pe acei nenorociþi acasã. doliu. mâna stângã ºi o bucatã din piciorul drept erau alãturi. nu va ºti cum au murit ei… 17 vieþi omeneºti. bãiat frumos. supãraþi ºi triºti.

strecurându-se printre oameni. Ei tãceau. maºinã militarã. . “Unde-i el? Unde-i Petru? Ce. ferindu-se de privirea ei. Ea s-a întors cãtre soldaþi: . sub acoperiº. acoperitã cu foaia de cort. dar nu putea. cu fricã de ceva straºnic. Ca ºi mai înainte… Cu paºi repezi ea a trecut prin portiþã. Dar totul era deja pregãtit ºi fiert ºi prãjit. cã Domnul i-a ascultat ruga ºi cã îl va vedea teafãr dupã un an întreg de suferinþe. Lângã ea stãteau trei soldaþi. Lângã casa ei era o maºinã mare.A sosit. doar în telegrama primitã era scris cã vine acasã în concediu…” Putea sã fie ºi azi ºi mâine… poate peste o sãptãmânã.Petru? Nu se poate! Doar iatã telegrama ºi. foametea. Ea vãzuse puþinã fericire în viaþã.Da unde-i Petru? Bunã ziua! Iacob ºi cei doi soldaþi tãceau. se gândea mama Maria. cã tare îi plac lui Petru. Mama Maria se uita întrebãtor la ei. cautã cheia de la casã. n-a venit? Nu se poate. din metal. Lacrimi grele curgeau din ochii lui. . Azi. acea telegramã cititã ºi rãscititã de atâtea ori. frumos. Rãzboiul. uitându-se în lãturi. pierderea bãrbatului pe un front necunoscut.nemaivãzutã de mulþi ani. cred cã a venit Petru. Ce bine e sã trãieºti pe aceastã lume. se gândea ea. dar nu mai târziu. uitându-se în pãmânt. ca ºi viaþa ei în viitor. a ieºit din bisericã. simþind bucuria întâlnirii. aºteptarea scrisorilor de acolo. lângã casa matale s-a oprit o maºinã. tremurând. scoþând hârtia din buzunar o arãta la toþi. ca un fier roºu. nopþi fãrã somn ºi aºteptãri. – 240 – . totul era adevãrat. Ea fugea spre casã parcã avea aripi. mâine trebuie sã vie. sur. Da. Sergentul Iacob Manu a încercat sã-i spunã ceva. Mai mult de un an nu lam vãzut. Faþa mamei s-a luminat de bucurie ºi.Mamã Maria. Un obraz prietenos a împins-o de la spate: . Mama Maria. în care el povestea atât de puþin… Mama Maria stãtea lângã altar ºi mulþumea lui Dumnezeu cã bãiatul ei vine acasã. s-a întors spre maºinã ºi a vãzut acel sicriu sur. sã ai aºa fecior… cuminte. Cred cã e în curte. el ºtie locul. uitându-se în ochii lor cu teamã. ªi atunci ceva a trecut prin inima ei. . lipsa de multe… nopþi fãrã somn.Unde-i? A strigat ea. îmbrãcaþi în uniforme noi ca de sãrbãtoare. Iatã va veni Petru ºi se va bucura de atâtea cireºe… mã voi întoarce de la bisericã ºi voi face niºte aluat pentru niºte colþunaºi cu cireºe. ºi eu încã n-am dovedit sã fac tot ce am dorit. a sosit. dar în curte nu era nimeni. tot acolo.

El nu mai este! Acest gând pãtrundea în inima ei. în marea clãdire a rãului. gândind de ce el cheamã. Mama Maria asculta povestirile despre fiul sãu. parcã se temea sã nu-ºi murdãreascã mâinile. Doamne? Ce rãu am fãcut eu? ªi a cãzut în genunchi pe drumul prãfuit. Sergentul Manu a ridicat-o ca pe un copil. lângã o masã neagrã. niciodatã nu-l va mai vedea. la ora douã… Ziua ºi noaptea Petru s-a frãmântat. Auzise prea multe de la oamenii din satul sãu despre aceste camere… . mort pentru o þarã strãinã lui ºi pentru niºte idealuri minciunoase.Nu. dar cuvintele nu mai ajungeau la ea. l-a întrebat militarul de planton. din aceastã curte plinã de lacrimi. – 241 – . – . l-au aºezat sub nucul de aceeaºi vârstã cu Petru. ºi l-a arãtat. cum ºi ce s-a întâmplat.Mi s-a spus sã vin ºi sã sun pe acest telefon. de ce mã pedepseºti. dar el singur tremura de soarta ei. Pãºind pragul. S-a oprit în faþa camerei cinci ºi a bãtut la uºã. . cu capul chel. dar mama Maria a scos o mãsuþã micã cu trei picioruºe din casã. ºi ea niciodatã. el a zãrit aºezat pe scaun. a pus mâncare ºi vin pentru soldaþi. timid. Lacrimile i-au uºurat suferinþele. s-a auzit de acolo. Pentru a doua zi. Sergentul Manu ºi soldaþii doreau sã plece mai repede de aici. Aºa sicriu nu venise niciodatã la ei în sat. cum a murit el ca un erou. explodând grenada… Ea asculta. Un val de praf a înghiþit maºina cu cei trei soldaþi. Poporul strâns împrejur tãcea. Prin telefon. un om grãsan. unii lãcrimau. care se întorceau acolo. lacrimile curgeau ºiroaie. Petru s-a ridicat pe cele trei trepte ºi a pãºit pe un coridor lung. aducându-ºi aminte de toate cele fãcute de el în rãstimpuri… Sã fi greºit cu ceva. îmbrãcat într-un costum sur.De cine aveþi nevoie.Intrã. Ea asculta cuvintele lui Iacob. stãruindu-se sã o liniºteascã. însã înþelegea numai una – cã el nu mai e în viaþã. unde îi aºtepta acel rãzboi sângeros ºi gloanþele fierbinþi al unui popor strãin dornic de libertate. nu se poate. pe strada lui Lenin. cu camere în dreapta ºi în stânga. Sicriul l-au dus în curte. care l-au pomenit pe fostul soldat.” AUDIENÞA Petru a fost chemat la securitate. mintea ei ºi se întreba: “De ce el? Pentru care pãmânt a murit fiul meu? Cui îi trebuie acest rãzboi? Ea i-a condus pe soldaþi la drum. doarme acum în acest sicriu de zinc.Du-te în camera numãrul cinci! I-a spus el. se gândea el mereu? Poate am spus ce nu trebuia? Dar cine m-a vândut? A venit la ora douã fix. plângând în hohote. Ofiþerul a învârtit telefonul ºi a vorbit cu cineva. .

La ce facultate? . rãspunse Petru. vezi… Noi am putea sã te ajutãm.Eu învãþ bine. la aspiranturã… Eºti de la þarã. i-a spus omul cu rãmãºiþe de pãr sur pe cap. Unde mã va trimite rectoratul.Ia loc. sã fie profesor la o ºcoalã bunã ºi sã fie plãtit bine… . În primul rând eºti comsomolist.Da. pãrinþii lucreazã în colhoz. dar simþea o primejdie… . o sã mã trimitã undeva. altfel nici nu te-am fi chemat aici sã stãm de vorbã… Avem încredere în dta. ºtiu cã sunt oameni de treabã. i-a rãspuns Griºcenko. Mai ales cã eºti istoric. în centrul de culturã.Nu ºtiu.Noi ºtim asta. tovarãºe. . . la voi? Cum merge învãþãtura? . învãþ. te ajutã sã devii om. eºti caracterizat pozitiv. a zis Petru. dupã doi ani termini facultatea.. se simþea ceva sinistru. Aºa cã ai o datorie sfântã faþã de statul care te învaþã.Eu nu mã îndoiesc de asta. care-l priveau pãtrunzãtor.ªi cum e pe acolo. ai vrea sã rãmâi în capitalã? . totuºi.La istorie.Dar nu doreºti sã rãmâi în capitalã? Sã poþi trãi aici. cu un singur portret pe perete.Cine n-ar vrea sã lucreze într-un oraº atât de frumos. Ce-ai zice de aceastã propunere? ªi omul în costum sur îºi întinse picioarele sub masã. . rãspunse Petru. portretul marelui revoluþionar Dzerjinski. ceva ce Petru nu înþelegea. Unde ai de gând sã lucrezi? . sã fiu stimat de elevi ºi de oameni. Dar. vreau sã devin un profesor bun. Totul depinde de tine… . de lucru o sã mi se dea. asta n-ar fi rãu. . bursã. tovarãºe Petru…? . ºi despre dta se spune cã nu eºti bãiat rãu. . sã poþi învãþa mai departe.Eu sunt Griºcenko. rece.Ada. albaºtri. a bufnit el. îþi dã cãmin. a rãspuns Petru. ºi ºtii prea bine – 242 – . totul e normal. în spatele civilului.Eu îmi fac datoria. fãrã nici un covor. Petru se simþea timid în aceastã camerã cu pereþii goi. cu niºte ochi bulbucaþi. fãcând sã scârþâie scaunul. Du-ta eºti student la universitate. dar nu depinde de mine.ªi ce ai de gând sã faci mai departe. îmi voi face datoria.Ei. În camera goalã. . .

cã dta ai putea sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu ºi dificil. cãutând sã-l înþeleagã totuºi pe omul care stã în faþa lui ºi umblã de ici. asta nu e rãu. Dar cred. sã doarmã în pace. sunt buni camarazi. împotriva marii Rusii… ªi noi ar trebui sã ºtim cine sunt acei care tulburã pacea în þara noastrã… Poate ei nici nu-ºi dau seama de rãul care-l fac. sunt încã tineri. cum se poartã cu dta. mã stãrui sã-mi fac treburile mele.Nu. jucându-se cu creionul în mâini.Nu. întreabã Griºcenko. spune Griºcenko. de ce ar vrea sã-l ajute. rãspunse Petru. Ei au trãit bine atunci. nevoiaºi… Dta eºti ucrainean? Întreabã Griºcenko.Poate sunt ºi de ãºtia. poate sunt conduºi de cineva. . Ce spui dta de asta? . care simpatizeazã încã fostul regim burghez.Asta încã nu înseamnã nimic. nu te obijduieºte nimeni. Cui îi trebuie necazuri. . terminã Griºcenko.Nu ºtiu.Cum stai cu prietenii. sã-i ajutãm sã înþeleagã ce fac. cã aici au rãmas mulþi români. comploturi… Trebuie sã înþelegi. sã nu-i lãsãm în pace.Eu îmi voi face datoria pânã la capãt. . eu înþeleg ºi vã admir. fãrã experienþã. oare e rãu cã tinerilor le place poezia sau cã citesc mai mult decât alþii? Întreabã Petru. nu pot sã spun nimic. Unii citesc aºa literaturã. cã el parcã… nu are nevoie de nimic… dar ar vrea sã trãiascã mai bine… . aproape toþi comsomoliºti… . poeziile sunt chiar frumoase. în ultima vreme avem unele informaþii cã la universitate se simte un curent de naþionalism românesc. Iatã.Da. chiar ºi Goga… Pe noi ne neliniºtesc aceste apariþii în mijlocul tineretului nostru studenþesc. poate ºi azi lucreazã pentru el. pot fi uºor influenþaþi. nu pot sã mã plâng a rãspuns Petru. ca poporul sã trãiascã liniºtit.. Oare puþini au fost în aceºti ani? Culaci. Dar ei citesc cãrþi scrise de naþionaliºti.. îºi bãteau joc de cei sãraci. .câþi oameni s-au jertfit pentru ca noi sã trãim bine. dimpotrivã. mai cred cã se poate schimba ceva ºi întoarce la ce a fost. citesc ºi reciteazã versuri din poeziile româneºti de ale lui Eminescu. colo… El nu putea sã se dumireascã ce vrea el. oameni care s-au luptat cu noi cu armele în mâini. încotro bate. – 243 – . care erau întotdeauna împotriva noastrã. continuã Griºcenko. Organele noastre totdeauna s-au bazat pe tineret… Iatã cã zi ºi noapte lucrãm. Coºbuc. eu ce pot sã spun? Eu nu sunt printre ei. oameni care doreau sã distrugã Uniunea noastrã… Noi trebuie sã-i ºtim. urgii. Sunt bãieþi de treabã. sã nu-ºi îndeplineascã jocurile sale. Ei. .

Petru nu rezistã. comunistã. Nimeni nu se naºte învãþat. care au scris niºte lozinci cu vopsele pe pereþii universitãþii. Numai sã vrei. relaþii între pãrinþi.O. Asta o fac duºmanii noºtri. chiar ºi cei necunoscuþi… Între ei sunt ºi duºmani de-ai noºtri. ºi dtale nu þi-au plãcut aceste lucruri. De ce sora dtale e ucraineanã? Dar asta nu înseamnã nimic.Eu credeam cã eºti ucrainean. Uite s-a gãsit ºi o fatã. Oare puþine cazuri au fost? Noi trebuie sã fim atenþi. chiar am vãzut pereþii vopsiþi din nou peste acele lozinci. Numai ca dta sã fii de acord. dar ce trebuie sã fac? întreabã stingherit Petru. una sau douã.Vezi. dta trebuie sã înþelegi. e doar un serviciu provizoriu. .. îºi pleacã ochii.Asta nu înseamnã cã dta o sã te ocupi toatã viaþa cu asta… Nu.Cum pot sã vã ajut? Eu nu mã pricep în lucrurile dvs. Ce auzi. dar în suflet mergea o luptã între cinste ºi ideea de a vinde pe cineva… Trebuie sã scap de aceastã belea. nu e nimic dificil. . . Avem posibilitãþi ºi nu-i uitãm pe acei care ne-au ajutat la greu. .Bine. chiar ºi cu avansarea în serviciu. eu sunt moldovean! Rãspunde Petru. poate ei vor sã-i înroleze pe cei mai slabi de fire în rândurile lor. dupã familie. aici sunt mulþi studenþi orãºeni. construim viitorul acestei uriaºe þãri. dar se descurcã mai uºor decât cel venit din sat. ei îºi pot croi drumul mai uºor în viaþã. am auzit. eºti bãiat de la þarã. mai dreaptã decât a noastrã. .Nu. se uitã la ghetele sale. cã nu existã ideologie mai înaltã. dar pe toþi nu-i poþi bãga la dubã… Noi trebuie sã ºtim cine este cel – 244 – . . Noi am dori ca dta sã ne ajuþi în lucrul nostru atât de greu. sã ne ajuþi… . care s-au cam scofâlcit… El a înþeles acum ce vrea Griºcenko. Noi avem nãdejde cã dta ne-ai putea ajuta foarte mult. Noi nu cerem mult de la dta. ne luptãm pentru biruinþa socialismului în lume… Oare dta nu eºti de acord. . cunoscuþii. ªi ei nu sunt mai deºtepþi decât dta. rãspunse Petru. ce vorbesc prietenii. niºte lozinci murdare… Ai auzit despre asta? Îl întreabã Griºcenko. Înveþi de toate. Unul ca dta nu prea ai ºanse în viitor. pe altul. E situaþia destul de încordatã la Universitate.Vezi. ochi de ºarpe viclean. ªi ei sunt… se mai gãsesc… Fiindcã nu poate fi totul bine în nici o þarã… ei se folosesc de asta… E uºor sã-l arestezi pe unul. pe care noi dorim sã fie în toatã lumea? ªi Griºcenko îl fixeazã cu ochii sãi pãtrunzãtori. ei au alte posibilitãþi. se gândea el.Da.. Trebuie sã fii atent la tot ce se petrece în jurul dtale. Noi te vom ajuta cu aranjarea cu lucrul.

înclinã capul Petru. noroc! Poþi sã te duci! Dã sã-þi iscãlesc permisul. noi trebuie sã ne izbãvim de aceºti oameni. . la universitate învaþã un student. . . venea în fiecare zi la monumentul lui ªtefan cel Mare ºi punea flori… E un naþionalist român. îmi dai telefonul… Noi o sã ne îngrijim de ceva bani pentru tine… . Noi nu te forþãm. trebuie sã-i cunoºti mai bine. Uite ce trebuie de fãcut. foºtii boieri… Uite. nu vorbi cu nimeni despre… E treaba ta ºi a mea! .Bine. rãspunse Petru.O. l-am dat afarã. cine-i nemulþumit de noi. copii. eu n-am nevoie de nimic. nu-i nimic straºnic! Totul se face pentru patrie.principal care lucreazã. cum se comportã. ce citesc. e din acei culaci. cu cine prietenesc… un fleac… ce mai vorbã. pentru viitorul luminos în aceastã lume de capitaliºti. de foºtii burghezi.Lasã. o sã pot eu? E cam împotriva firii mele. Petru se ridicã ºi se îndreaptã spre uºã. noi ºtim mai bine de ce are nevoie un bãiat tânãr ºi… apoi fiecare om care lucreazã… trebuie recompensat. Acolo la voi sunt niºte bãieþi: Ungureanu. Oare nu vrei sã trãieºti bine. ce vorbesc… Poþi sã iei de la ei literaturã… româneascã… Iatã. E datoria ta! Vino peste cinci zile la mine. unul Moroºanu. Bâtcã. tulburã minþile ºi îºi gãseºte ajutoare din acei slabi cu duhul… ªi mulþi se molipsesc din aceste cãrþi scrise de români. ce citesc ei.ªi ce ar trebui sã fac? . nu… Gândeºte-te. mi se pare Mihai. ªi dacã nu comsomolul cu bãieþii lui.Aºa puþin! . Noi o sã te ajutãm sã fii om.Iatã.O. care au fost duºi în Siberia… Iatã de ce avem noi nevoie de ajutori. care nu doresc ca oamenii sã trãiascã bine. trebuie sã asculþi ce vorbesc tovarãºii. o viaþã pe care tu o meriþi. sã fie fericiþi. rãspunde agitat Petru. Petru e din nou aici. Þurcanu… Dabija… îi cunoºti? . cam aºa… Vii la noi odatã în cinci zile.O sã încerc! Numai o datã! .Nu. atunci cine ne-ar ajuta? . Întâi.Nu ºtiu. de regimul sovietic. Uite telefonul meu… Îmi suni ºi eu te primesc… fãrã rând… Hai. . sã ai o familie bunã. . … Peste cinci zile. El tulbura liniºtea ºi minþile studenþilor.Stai! Am uitat sã-þi spun! Totul rãmâne între noi. asta-i – 245 – . El cu familia au fost deportaþi. Ba mai mult. Unii sunt ºi ei comsomoliºti… Ce gândesc ei. cã nu putem totul rezolva singuri. acum nu mai e acolo.Bineînþeles. nu cine ºtie ce. Nu te îngriji.

strângându-i puternic mâna. care pânã acum scãpaserã de urgia rãzboiului. la graniþa asta nenorocitã care ani la rând a despãrþit neamul. vãzând cum unitãþile germane – 246 – . însã. nu mai mulþi. elevii îl stimau. Trupele germane ºi române dupã o înaintare aprigã. Noaptea era cu lunã plinã. avea o nevastã iubitoare ºi gospodinã… Îºi fãcea treaba ºi el… ºi Griºcenko.. are o secretarã frumoasã ºi bãrbaþi tineri. Rãzboiul. A venit azi. El nu a mai putut ieºi din acel cerc vicios în care l-a aruncat soarta. e ºef de birou ºi cap de familie. în deal. profesorii prieteneau. Iatã cã se întorsese de unde pornise – la pãmântul strãbun. La revedere! ªi Griºcenko a ieºit de dupã birou ºi. Arma.. acum se retrãgeau mereu. ºi-o lãsase acolo. numai la asta se gândea.. O ultimã speranþã mai rãmânea – sã reziste atacurilor sovietice. Unde se ducea el. a fost aranjat la un liceu bun. cu pierderi mari. la Prut. un pistol – mitralierã. Unii au suferit mult de pe urma lui. Dar aceastã nãdejde slãbea zi cu zi. Nu aveau mare încredere ruºii în moldoveni. continua. Toþi ar fi vrut ca acest mãcel sã se sfârºeascã aici. Sovieticii stãteau prin aceste locuri cu frontul mai mult de douã luni ºi reuºirã sã mobilizeze deja mulþi din tinerii moldoveni. a venit mâine ºi aºa… mulþi ani la rând aducând informaþiile cerute… Anii treceau. Sã nu zicã ruºii cã a furat-o. deoarece îi repartizau în diferite plutoane câte unul-doi. paznici pentru ai apãra viaþa ºi sãnãtatea… SÂNGELE APà NU SE FACE (În amintirea acelor eroi care nu au dorit sã lupte împotriva neamului sãu românesc). când sergentul Primakov îl lãsase sã-ºi facã datoria pânã dimineaþã la punctul indicat. Pe cei bãnuiþi de simpatie faþã de duºmanii þãrii nu avea rost sã-i þii acasã lângã tine. el a rãmas la lucru în capitalã. sus. Aºa lui Petru i-a crescut burta. De fiecare datã când nu se gândea la ai sãi. l-a condus pânã la uºã. alþii au scãpat teferi.treaba noastrã. cu vitezã. Dorinþa sa arzãtoare era sã ajungã acolo. îl durea inima. Ion ºi-a pãrãsit postul dupã miezul nopþii. În aceste douã luni de când fusese luat de acasã în armata sovieticã. Petru nu a putut ieºi din aceastã mocirlã. de armã nu avea nevoie.. la malul Prutului. dupã care se vedeau fraþii sãi. strãlucitoare pe bolta cerului nemãrginit. era bine privit în liceu. unde îºi fãcea serviciul. frumoasã. sã-i împiedice pe ruºi sã treacã Prutul. dar au ajuns departe de baºtinã. Lucra. amândoi erau mulþumiþi.

locul care sã-l ascundã de ochiul duºman..tot mai des dau înapoi.. Deseori se ducea cu prietenii sãi de joacã la Prut sã se scalde. fiecare piatrã.. Roada era deja strânsã.. „Am ajuns.. într-o toamnã bogatã.. se bucura el.. mai ales când putea sã se rupã de grijile gospodãriei. Vestea despre nenorocire o primirã toamna.. Luau totul cu sila. pânã la Prutul visat.. Ocolea drumurile.. îºi eliberase deja pãmântul þãrii sale ºi acum încerca sã urmãreascã duºmanul pânã în bârlogul sãu ºi sã-l distrugã cu totul. sã se rãzbune pentru cele suferite. Dupã pãdurice.. cu umeri largi. Se ºi vedea – ca o patã neagrã pe câmpul verde-verde. Armata sovieticã – dimpotrivã.. unde trebuia sã ajungã.. dar ruºii. Chiar dacã mai aveau un pod totuna n-ar fi de ajuns. ascultându-ºi inima care-i bãtea tot mai tare ºi mai tare. Pânã la râu erau vreo cinci kilometri. se gândea el. pipãind cu picioarele cãrãruºa. mai împuºcau – 247 – . oprindu-se la fiecare zgomot auzit.. Ion se îndrepta spre Prut. Se strecura printre tufari. râul pe care el îl trecuse înot de zeci de ori încolo ºi încoace. unde cizmele se înfundau adânc în colb. undeva lângã Harkov... Înainta cu bãgare de seamã. Gheorghe. cu o cãsuþã ridicatã pe o coastã de deal. ba. mai rãmânea cale de vre-un kilometru.. Dinspre râu adia rãcoritoare prospeþimea zilei noi. obrazul rotund pârjolit de soarele fierbinte întotdeauna era ras la timp. Nemþii mai plãteau ceva bani pentru ce luau. ºi pãduricea de pe malul apei. Era sfârºit de primãvarã... însã soldaþii ºi ofiþerii nu mai credeau în nimic. la marginea satului. în sfârºit. fiecare bulgãre. Simþea ºiroaiele de sudoare cum i se preling pe sub tunicã. Fusese luat la rãzboiul crâncen ºi se prãpãdise pe pãmânt strãin.... Nu mai trãia. lãsând poziþii dupã poziþii. în aer plutea miros de iarbã crudã. în sfârºit”. dovedise pânã la rãzboi sã-ºi înjghebe o gospodãrie frumoasã. Pânã la þintã. „E chiar aproape. Iar pãduricea era tot mai aproape – se vedeau deja copacii de la margine... Oºtenilor li se fãgãduise multe – numai sã reziste. îi apãsa umerii ºi inima. Apoi au sosit „eliberatorii”.. era Prutul. Mergea încet. Se zorea de ziuã. Tata era un om înalt. Mai rãmâneau o sutã cincizeci de metri pânã la pãdurice. mi-a rãmas doar o þârã”. Din sat pânã la râu erau vreo cinci kilometri. temându-se sã nu dea ochii cu vreo santinelã sovieticã. la câþiva metri. Trecuse de acum peste douã drumuri ce duceau în satele vecine – drumuri de þarã. Murise sfârtecat de fierul duºmãnos al unei bombe. Podul ºi beciul erau deja pline. Erau doi copii la pãrinþi. Doamne! Armata trebuia hrãnitã. drepþi ca niºte dungi negre ce þi se înãlþau spre bolta cerului.. Tatãl sãu.. Liniºtea adâncã a nopþii – o liniºte ca de mormânt.. purta mustãþi.

Eºti spion? Spune. aici. când de dupã copaci. Eºti împotriva poporului tãu. pe un scaun fãrã speteazã ºedea cu mâinile legate Ion Neagu.. sã ajungã la ai sãi.. care þi-a eliberat pãmântul.Spion. sã treacã Prutul.. niciodatã – visul sãu nu se va împlini. Eu þi-o spun asta. nu se putea liniºti cãpitanul. probabil.Nu ºtiu. alþii nu fug! De ce? . iatã ce eºti! ªi dezertor eºti! Armata noastrã te-a îmbrãcat. de malul speranþei. Basarabia ta. înþelegând cã totul este pierdut ºi. iar tu?.Stai! Nu miºca! Aruncã armele! Mâinile sus! au strigat umbrele... .. care este cu noi ºi ne stimeazã. la post. te-a hrãnit.Taci din gurã! ªi un pumn greu se abãtu vârtos în capul lui Ion. dacã strãinul acesta. O deznãdejde amarã l-a cuprins pe loc..Care fraþi? Românii?? Ei nu-s fraþii tãi.. .. venit încoace. au apãrut trei umbre. Stãtea cu mâinile ridicate.. Nu doresc sã fiu în armata roºie ºi sã lupt împotriva fraþilor mei. cum o numiþi voi aici? Cine eºti? Spion român? Trãdãtor? . niciodatã . pe pãmântul lui strãmoºesc – nu dorea sã-l înþeleagã? .Nu sunt spion! Eu sunt român ºi n-am vrut sã lupt împotriva fraþilor mei. fãcând spume la gurã.. Din nas porni sã-i curgã sânge. V-am spus: sunt român.. .. Un tremur de chin ºi de fricã îi strãbãtu corpul. .Nu sunt spion! rãspunse Ion. ... o rudã de-a lui Ion.... rãspunse Ion. . cu ochii vineþi de bãtãi ºi nu mai scotea nici un cuvânt. Cãpitanul ºi-a ºters pumnul cu batista. se gândea el.Arme nu am! ªi Ion a ridicat mâinile. Arma am lãsat-o acolo... – 248 – ... se tem. luptã contra lor.. Acum. În casa lui badea Vasile. cel care încercase noaptea trecutã sã rãzbatã. Uite..... atât de aproape de râu.De ce ai vrut sã treci Prutul? Ai vrut sã fugi de armata sovieticã. nu mai mult. un bãrbat mic de staturã.. îmbrãcat în uniformã de enkavedist. Înainte îl aºteptau vremuri grele. eu cãpitanul Rudakov. Fraþii voºtri noi suntem! urlã cãpitanul trântind cu pumnul în masã.Ei tot români sunt! îndrãzni Ion. Mai rãmãseserã vreo zece paºi....ºi porcul ºi cãþelul. ... Ion stãtea cu mâinile legate..Vorbeºte! striga cãpitanul Rudakov..Nu se tem! Pur ºi simplu ei sunt împotriva fasciºtilor. unde se stabilise cãpitanul Rudakov.. Sãlbatic norod. . Ce rost avea sã spunã adevãrul. .

. iar altul în dreapta. Acolo. Iatã cã au ajuns ºi pe Ion l-au împins înãuntru. la ultima casã pe deal! Ion s-a sculat. înfricoºaþi. se mai întâmpla aºa ceva.. pentru nemþi. în casa unde se afla tribunalul militar.. Numai în timpul „slobodiei” ... Aceia mãcar plãteau. în baza hotãrârii tribunalului militar. înconjurat de doi militari cu armele în mâini. Þipã: „I-aþi hrãnit pe duºmani. Îmbrâncit de santinelã.. la moarte! Þinut în picioare. ouã. de ce acum vor sã-l omoare? Cu ce drept? Ion nu vroia sã moarã.. stãteau trei. unul în stânga. Pe Ion îl ºtiau aici aproape toþi. nu vrei. grâu.. útia nu plãtesc nimic... logodnica lui.. clãtinându-se. la o masã cu o faþã de masã roºie. pânã acum coceau pentru soldaþii români. Un cãpitan ºi doi gradaþi mai mici.. Vrei. pentru tot ce luau. lumea îºi fãcea cruce: „Doamne. Acum. nu a luat arma strãinã cu el. aduceau totul: ºi de mâncat ºi de bãut. înconjurat de soldaþi. în plinã zi. Înjurã. se bãgau singuri în beci ºi se îmbãtau pânã cãdeau jos.. oamenii se uitau la el.Îl duceþi la tribunalul militar.. Deschise uºa ºi în prag apãru santinela. Într-o odaie... Iar vinul curgea. ce vinã are el? Cã na ucis pe nimeni. pornirã pe drumul din sat. apoi cãpitanul se ridicã ºi citi verdictul... de ce este condamnat la moarte. E tânãr încã. Aºa ceva n-au mai vãzut oamenii. Dacã nu le duceai.. În sat îl aºteaptã Maria.. Fusese luat în armatã nu demult. Beau pânã când nu ºtiau ce-i cu dânºii..a revoluþiei.. este condamnat. pentru dezertare în timp de rãzboi ºi intenþia de a trece în tabãra duºmanului.. Atunci. . carne..strâmbându-se.. De dupã garduri.. se prãpãdea.. pãzeºte-l!” Deºi nimeni încã nu ºtia de ce a fost arestat Ion ºi de ce este dus cu mâinile legate. care. de douã luni. Urmã o pauzã. Vrea sã trãiascã. Unii ocheau în butoaie ºi puneau gura la gãurile unde þâºnea vinul..Cetãþeanul Ion Neagu. Cãci cãni nu erau ºi nici rãbdare. n-au timp. Toþi în uniforme. Sã intre în vorbã cu dânsul se temeau. iar pe noi nu vreþi? Sunteþi duºmanii poporului! O sã vã arãtãm noi vouã! La Sibir cu voi”! ªi oamenii.. trebuie sã dai pentru armatã: pâine. nu s-a purtat rãu cu nimeni. spuneau bãtrânii. Ion stã ºi nu aude. Era amiazã... dar ce o sã zicã mama lui... din ogrãzi. dupã moartea – 249 – . Mai mult femei ºi copii. ameninþã. Odatã cu întoarcerea frontului ºi venirea sovieticilor viaþa oamenilor sa încãrcat de griji. Citesc hârtiile în fugã. La tribunal! La tribunalul militar cu el.. se zãreau capetele oamenilor.. lapte ºi vin. Ascultã ºi nu poate înþelege.

dar fãrã armã. Cei patru însoþitori nu-l grãbeau. pentru ºleah. pe drumul ce ducea spre pietrãrie. Doamne fereºte. puºcãrie. domnea o liniºte adâncã. în tranºee. pentru nevoile gospodãriei. Da. cum ºi-a scos mai întâi cizma dreaptã. la fraþii sãi. Lângã pietrãrie sau oprit sub un zid fãcut din bolovani de pe când aceste locuri erau stãpânite de un evreu pripãºit pe aici. ºi-a scos cãmaºa militarã.. un rus tânãr cu o buclã gãlbuie de pãr. nici urmã de nouraº pe el. Cerul era albastru. am ºi ac. Ion. lui Ion.. aproape fãrã sã-ºi dea seama ce se întâmplã cu el. unde se aflau acum. la români. scãpând spre chindii. Cu mâinile legate. cumva. Apoi s-a ridicat în picioare. Cei care îl însoþise erau tineri ca ºi el. apoi pe cea stângã. un uzbec. atâta nãdejde ºi sprijin a pus în el? Acum câteva zile mai fusese judecat unul. trãgând cu pistolul în cei ce-l urmãreau. „Cred cã i-am agãþat undeva ieri noaptea.. Soldaþii fumau privind cum Ion s-a lãsat jos pe pãmântul pietros.. încã nu dovedise sã omoare. . Ion a vãzut numai acum cã la genunchiul drept i s-a rupt pantalonii. Soarele strãlucea pe cer. Ion i-a arãtat mâinile legate. cã se uitã oamenii la el? Drumul prin sat s-a sfârºit. a lãsat ºi arma.. Sergentul s-a apropiat ºi cu baioneta a tãiat frânghia.Terminaþi fumatul. I-au dat zece ani.. punând grijuliu cizmele mai la o parte.. . Dar câte un bâzâit de viespe ºi cadenþa paºilor tulburau tãcerea. Ion a rãmas sub zid. Ion pãºea încet. încã nu fusese pe front. Dezertorul era tânãr ºi doritor de viaþã ca ºi ei. ieºitã de sub chipiu.Scoate cãmaºa! a strigat sergentul. „Îi cârpesc eu. . porunci sergentul.. se gândi el. Acum.Îþi place viaþa? ªtii oare ce te aºteaptã? În câmp. curat ca lacrima. îi este parcã ruºine. având aºa însãrcinare. cãutând parcã sã-ºi prelungeascã firul vieþii. Convoiul o ia spre pietrãrie – o scobiturã mare în dealul din care oamenii scoteau pentru ei. piatrã de construcþie. El era din cadrele vechi. Uzbecul se apãra.. Ceilalþi fumau.. în pãdurice”. deprins cu de – 250 – . ceva în inima ºi mintea lor se împotrivea acestui act pe care trebuiau sã-l sãvârºeascã.Scoate cizmele! a strigat din nou sergentul. L-au scos din casa aceea ºi i-au ordonat sã meargã în jos. Pomii. îl petreceau întrebându-l parcã: . soldaþii s-au îndepãrtat la câþiva paºi. dintr-o unitate a NKVD-ului. unii încã în floare. Ion n-a fãcut aºa ceva.tatãlui. nu ºtiau încã mirosul sângelui.. încet.. am ºi aþã”. a încercat sã treacã dincolo.

Fiecare dorea ºi credea cã va împuºca vecinul. cicã vreo 2000 au rãmas. Stepaniuc. unii.. cât puteau cuprinde ochii sãi. a cãzut strãpuns de patru gloanþe trase de patru tineri. Ovidiu Vasilescu Astãzi.. Senic ºi alþii. fiindcã nimeni ºi nimic în lume. se gândea el ºi lacrimi i-au apãrut în ochi. o jale mare i-a cuprins sufletul. rãmasã cu fratele mai mic în gospodãria pustiitã de „postavca sovieticã”.Foc! a strigat sergentul. – 251 – .La ochi! Cã de altfel vã împuºc pe voi. Împuºcãturile au rãsunat puternic de jur împrejur. Corpul lui Ion zãcea fãrã suflare pe pãmântul pietros. dorul de Patrie. vor doar sã mã sperie.. Sângele apã nu se face! UNDE SUNT ROMÂNII NOªTRI? Haimanalele au mai multã demnitate decât legiuitorii pe care i-au cumpãrat. cã poate îl vor ierta. Ion stãtea drept. ... care atât de mult nu doreau sã-ºi ia pãcatul pe suflet. Cum o sã trãiascã ei. spre mãmuca lui. . ne mint cã români nu mai sunt pe acest pãmânt. Ceva i s-a oprit în gât ºi o durere.” . aºteptându-ºi sfârºitul. straºnic pãcat. La ochi! Tinerii soldaþi ºi-au îndreptat þevile spre Ion. . Zadarnicã faptã. ajungând pânã în sat. cu mâinile lãsate în jos. L-a fulgerat un gând: „Poate nu vor sã mã împuºte.Pregãtiþi-vã! a ordonat sergentul.. nu prãdase. nu bãtuse pe nimeni. nici o putere nu e în stare sã stingã dorul de frate. obielele le pusese cu grijã în cizme. ecoul lor rãspândindu-se peste vãi ºi dealuri.Mãgarilor! rãcni sergentul. iar sângele-i gâlgâia vioi din rãnile proaspete. Îmbrãþiºând cu ultima privire totul.. sãrmanii. nu ºtiþi sã trageþi? Deºi înþelese care era pricina – cã nimeni dintre cei patru ostaºi nu dorea sã-ºi ia asupra sa pãcatul. Tarlev. stãtea ºi aºtepta ca soldaþii sã-ºi termine þigãrile ºi sã-ºi facã lucrul lor. În sufletul lui licãrea totuºi ultima speranþã cã poate nu-l vor împuºca. Gândurile i se îndreptau spre casã. sã execute ordinul sergentului Primakov.. Voronin. albastru.” Desculþi cum era. bãtrânã ºi bolnavã. fãrã nimic pe el. cã poate în ultima clipã va sosi un curier neaºteptat ºi va striga: „Staþi! Este ordin sã nu trageþi! E iertat! De ce sã-l împuºte? Pentru care pãcate? Nu fãcuse rãu.toate. întreg ºi nevãtãmat. care nu mai ºtiu sau poate au uitat din ce neam se trag.. Ce. Stati.. sfinþilor! Foc! Ion s-a uitat pentru ultima oarã la cerul curat. Ion stãtea drept ca ºi mai înainte.

Iatã de ce. stau la posturi înalte. . .Oare dta ºtii mai bine decât mine cine sunt eu? am ripostat. Peste vreo cinci minute a apãrut ºeful. Toate se fac pe ascuns. Cei ce sunt împotriva acestor reguli secrete au neplãceri. mi-a rãspuns. Am înþeles cã toatã democraþia noastrã e o minciunã gogonatã.Alþii mint oamenii. împuºcaþi. Este un aºa ordin ca nici un moldovean sã nu fie înscris cã e de naþionalitate românã. eºti moldovean. Aceste cozi de topor sunt bine plãtite. deportãri. m-am adresat la poliþie.. prin strãmutãri. . o curatã demagogie ºi cârmuitorii noºtri îºi bat joc mai departe de neamul nostru românesc ºi fac totul spre al distruge. . Toatã fantasmagoria nu e inventatã azi. Unde sunt cele peste trei milioane? Înainte de rãzboi erau 3. cu un preþ mai ieftin. fãrã verticalitate.Bine. pentru cei slabi de minte. dupã documentele noastre ºi ale pãrinþilor noºtri. Fraþii români ne-au ajutat sã ne facem paºapoarte aici. refugiaþi peste Prut în România ºi în alte þãri. mia zis cãpitanul. sã fiu oaie sau caprã.Aºteptaþi.Nu. cã noi. Am fost trecut în computer ca moldovean ºi nu român. dºoarã. a zis fata ridicându-se de pe scaun. de la slavi ne tragem. Stepaniuc ºi Tarlev aþi gãsit numai 2000 de români în R. Toþi aceºtia uitã sã vorbeascã despre ordinele secrete. domnule. care nu se dau publicitãþii. I-am arãtat documentele mele: . dar dtale nu þi-e totuna? a zâmbit cãpitanul. aruncaþi în lagãre ºi puºcãrii ºi.Nu se poate. în Moldova. Foºtii guvernanþi au fost împotrivã ca noi sã ne înscriem români. Am acest drept. e nãscocitã demult de oameni strãini neamului nostru. . În nici un caz. domnule Voronin. sunteþi moldovean. un român moldovean din oraºul Bãlþi. Dorind ºi eu sã am paºaport moldovenesc internaþional ca sã ajung mãcar în România.. . O fatã blondã m-a înregistrat la computer.Bine.Eu sunt român. li se face mizerie.Eu sunt român. Iatã ce s-a întâmplat cu mine. azi trãind la Chiºinãu.5 milioane. o sã vii pe urmã la mine ºi o sã vorbim. . uite documentele mele ºi vreau sã mã înscrieþi în computer aºa cum e scris în documentele mele. . fãrã demnitate ºi conºtiinþã naþionalã. Ce sã mai vorbim de – 252 – . unde îºi iese din piele sã distrugã neamul nostru românesc. nu mi-e totuna. moldovenii.Ce-i domnule? M-a întrebat. bineînþeles. Moldova. A plecat la ºeful secþiei la etajul doi. sã trec Prutul blestemat. la secþia de paºapoarte. Mai mult de un milion au fost alungaþi de la baºtinã. mãrunt. un cãpitan subþirel.

religia. stimaþi de alþii. Moldovenii – 253 – . dreptate. Ocupanþii sovietici. cu iubirea frãþeascã dintre popoare. demnitatea. istoria. LUPTA BASARABENILOR ROMÂNI ÎMPOTRIVA OCUPAÞIEI SOVIETICE Au trecut mulþi ani de când s-a distrus imperiul sovietic. de dezmembrare ºi rusificare a neamului nostru românesc din Basarabia. În timpul ocupaþiei sovietice au fost oameni care nu s-au închinat. o luptã pentru adevãr. Sovieticii propagau minciuna cã poporul moldav a cunoscut bucuria „eliberãrii” adusã pe baionetele Armatei Roºii pe aceste plaiuri. azi trecuþi sub valurile uitãrii. împreunã cu cozile de topor. care ne distrug azi neamul nostru. împotriva mãsurilor de asuprire. pentru pãmântul strãmoºesc. neînþeleºi de unii. cu Dunãrea ºi Munþii Carpaþi. care a adus mari nenorociri multor popoare. onoarea. Ocupanþii sovietici au adus mari prejudicii poporului român din Basarabia ºi Regat. Stepaniuc ºi Ostapciuc. tot ce a fost viu în sufletele lor cândva. cu tristele ºi dureroasele amintiri despre viaþa lor distrusã. cu minciunile de „eliberare” a popoarelor din sclavia capitalistã. Poporul nostru român din Basarabia ºi Bucovina a cunoscut ºi îndurat teroarea sovieticã cu jertfe imense. una din minciunile veacului 20. Noi nu avem dreptul sã-i uitãm. Ei au fost mulþi. Afirmaþiile de eliberare a moldovenilor din Basarabia. ºi a exterminat milioane de oameni nevinovaþi de diferite naþionalitãþi. demnitate. Politica þaristã ºi a regimului totalitar comunist. cu averea ºi viaþa pierdutã sau trãitã zadarnic. Din primele zile poporul român din Basarabia a luptat eroic împotriva conducerii comuniste. Tarlev. ºi-au bãtut joc de românii basarabeni ºi bucovineni furându-le limba. Azi urmaºa ei continuã vechea politicã de 200 de ani de urã ºi intrigi. trecutul. Din primele zile de ocupaþie s-au gãsit oameni cu suflet mare. ei sunt eroii. Ei au minþit o lume întreagã cu ideile ºi propaganda de pace. Puþini dintre ei mai trãiesc azi. continuã. Genocidul înfãptuit de ei pe pãmântul românesc nu va putea fi ºters din istorie cu toate stãruinþele lor de a ascunde adevãrul. cu conºtiinþa mutilatã. martirii noºtri. patrioþi care au luptat împotriva ruºilor. necunoscute niciodatã mai înainte. Toate „eliberãrile” înfãptuite de ei au fost de fapt înrobirea multor popoare sub jugul sovietic. totuºi. în loc sã reîntoarcã Sudul ºi Nordul Basarabiei cu cetãþile lui ªtefan cel Mare. dãruiesc pãmântul nostru Ucrainei.quartetul Voronin. au stat ca brazii în faþa primejdiei Imperiului rus. au ieºit la ivealã din primele zile de ocupaþie sovieticã a Basarabiei ºi Bucovinei în anii 1940 ºi 1944.

care pentru un blid de linte au falsificat adevãrul ºi au minþit un neam întreg. foametea organizatã din anii 1946-47. Ei au fost acei care au iubit Basarabia româneascã. Alexandru Cvasniuc. trimiteri în deportãri. Mai mult.au cunoscut din primele zile arestãrile oamenilor nevinovaþi. Puþin s-a scris despre toate aceste nenorociri prin care a trecut neamul nostru. alþii.140 de persoane. Nicolae Flocosu – student. Ei au fost mulþi: Vasile Bãleanu – învãþãtor. Nichita Brumã. Dar ei au fost eroii neamului nostru ºi nu avem dreptul sã-i uitãm. Anton Damaºcan – învãþãtor. barbarilor de la rãsãrit. înrolarea în armata roºie pentru lupta împotriva fraþilor din þarã ºi altele au ridicat eroi din neamul nostru la o luptã pe viaþã ºi moarte. s-au ridicat împotriva asupritorilor strãini.directorul ºcolii din Racovãþ. Totul a fost ascuns cu mare grijã de conducãtorii sovietici pentru a nu trezi nemulþumirea ºi rezistenþa populaþiei faþã de politica duºmanã comunistã.. Asociaþia bine organizatã activa pe pãmânturile judeþului Soroca. distrugerea culturii. Victor Solovei – învãþãtor. Tânãra generaþie ºtie prea puþin sau aproape nimic din cele petrecute în Basarabia comunistã. Condrat Ursachi – student.. Ele au fost multe ºi rãsãreau ca ciupercile în timpul regimului comunist. puºcãrii ºi lagãre pentru vina de a fi român. rechiziþiile forþate de produse alimentare. Parfenie Cvasniuc. Ei nu s-au dezis de patria lor România. Teodor Cojocaru. pentru binele poporului au fost numiþi „bandiþi”. a patrimoniului naþional. Vasile Volcanov. deportãrile în masã fãrã vinã. Teodor Maxim. Pavel Biciuc. teroarea.. scriind istoria „fericirii noastre” în timpul ocupaþiei sovietice. Toate acele crime sãvârºite de ocupanþi – ocupaþia. pentru dreptate ºi adevãr. Iacob Racovschi. Vasile Cvasniuc. Nicolae Cvasniuc. Mihail Ursachi – student. Ilie Zãbulicã – învãþãtor. pentru izgonirea ocupanþilor. Au fost depistaþi de NKVD . Teodor Guzun – învãþãtor. Ion Ianiºev. Nicolae Prãjinã . Teodor Colesnic. Serghei Severin ºi. deformarea conºtiinþei naþionale.. avea secþii ºi ramificaþii în multe sate ºi în instituþiile de învãþãmânt din Soroca. Alexei Manea – student. Organizaþia Naþionalã din Basarabia „Arcaºii lui ªtefan” a fost una din cele ce s-au ridicat împotriva ocupaþiei comuniste. Acei eroi care luptau mereu pentru idealul naþional. Petru Brumã. condusã de Vasile Bãtrânac ºi Pimen Dãmãºcanu. s-au gãsit cozi de topor – istorici din neamul nostru. Altã organizaþie antisovieticã de orientare unionistã au înfiinþat în – 254 – .. Petru Dolganiuc. Vasile Cibotaru – învãþãtor. o istorie duºmanã neamului nostru. S-au format organizaþii ºi grupe de rezistenþã de luptã antisovieticã. Alexei Brighidin.

Bobeicã. C. Grigorie Genunchi. T. I. L. Filimon Bodiu. Proºca. Bobeicã ºi alþii. Boris. În grupul lui au fost: Olimpiada Bodiu. I. Þurcanu. Pãscãluþã. Oþel. Calistru. naþionaliºti-români. Morãrescu. Chiºinãu: V.. Iurie Sevacov. O. Filimon Bodiu a fost susþinut de masele largi ale populaþiei. S. Rotaru. Cernotanschi. În afarã de aceste organizaþii cu mulþi membri. Un þãran din Mândreºti. Nicolae Balaban. Ganea. care luptau împotriva sovietelor. explozibil. Bucilã. Zeci de familii din sate l-au susþinut. Unii au fost împuºcaþi. T. învãþãtoarea Ecaterina Vidraºcu. A. hranã ºi alte ajutoare. „Armata Neagrã ” s-a creat în 1949 dupã deportarea din 6 iulie 1949. Ciocâlan. I. peste tot se formau grupuri mici de 3-5 oameni. A. T. Leahu. Dorogan. Bulmaga. „Uniunea Democraticã a Libertãþii” a fost o organizaþie condusã de ruºi: A. Aveau multe arme. Cruc. Sâli ºi alþii. Burlacu. elevi ai ªcolii pedagogice din Bãlþi. N. Sãnduþã.. le-au dat adãpost. O. Koval. Cuprinºi de sfântã-nfiorare. Bodiu. Postol. I. C. Untu. Andranovici. P. Grosu. Volontir. Pleºca. A. Partidul Libertãþii fondat de Nicolae ºi Ion Istrati. Novac. Coºcodan. Chifã. A fost fondatã de Ion Moraru. T. A. puþini la 10 ani. Borcan ºi alþii – 50 de membri. Borisov Kovaliov. Au aderat la ea: V. . S. Vasile Gavriliþã. A. Kapusta. a înfiinþat un grup de patrioþi din þãrani care 7 ani au luptat împotriva sovieticilor. Cântaþi cântarea biruinþei Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! – 255 – . M. TRÃIASCà ROMÂNIA MARE Copii cu suflete curate. Guþu. Burlacu. Majoritatea acestor patrioþi au fost judecaþi pe articole politice ca „duºmani ai poporului sovietic ºi trãdare de patrie” la termene de 25 de ani. Petru Lungu. Roºca. V.. a.1944 studenþii or. Spinei. N. Goncearencu. E. Alexandru Roznovan º. Gh. Bivol. „Sabia dreptãþii” a fost descoperitã în 1947 de NKVD-ul sovietic. Victor Andreev. Guþu. M. neºtiind unii de alþii. Miliutin. La ea au aderat: V. a. º. St.. Bogatu. C. Iosifie. Condrat. Gh. P. Doneþ ºi alþii. Au participat: G.toþi învãþãtori. B. N. D. au desfãºurat o activitate intensã pentru pregãtirea unei insurecþii armate împotriva puterii sovietice în Moldova. I.

suferinþe. pentru restabilirea României Mari. Cândva. pentru pãmântul strãmoºesc. Prinos le-aduceþi prin cântare. Bolºevici au fost unii pe care românii basarabeni i-au primit pe pãmântul Basarabiei. dar ei nu ºi-au schimbat. Zdrobind armatele barbare. de neuitat. nici trãdat idealurile sale – Patria! Unul din ei a stat în detenþie în lagãrele sovietice – 25 de ani! El a fost patriotul Ion Coºcodan! Slavã lui! O patrioatã româncã din Basarabia. dar ei n-au preþuit bunãtatea. Slavã tuturor acestor eroi martiri ai neamului nostru românesc din Basarabia. nevoi ºi tragedii neamului nostru. pãmântul nostru românesc de zeci de veacuri. Arcaºi de-ai lui ªtefan cel Mare! Acest imn a fost compus de Vasile Bãtrânac. înainte de rãzboi. dr. ocupaþia sovieticã a trecut ca un vis rãu. Fiecare român care iubeºte Basarabia trebuie sã ºtie de aceºti martiri care ºi-au jertfit viaþa pentru neamul românesc. în istorie. Cãci lanþurile seculare Sunt rupte ºi din cer se-aude: Trãiascã România Mare! Pãtruns de mãreþia vremii din Bucovina pân-la mare jurãm cã vom lupta cu toþii. cinstea ºi prietenia româneascã. Totul s-a – 256 – . Viaþa lor a fost distrusã. Elena Posticã. Ei au înþeles cine sunt barbarii de la rãsãrit. care doreau distrugerea neamului nostru românesc ºi au luptat contra lor pentru Patrie.Eroilor ce se jertfirã. Trãiascã România Mare! Tresar în cripte voievozii. Basarabenii români ºi-au arãtat patriotismul lor în lupta cu ocupanþii sovietici cu preþul vieþii lor. Românii basarabeni au fost români ºi români au rãmas! Slavã lor! BARBARII SOVIETICI Peste pãmântul Basarabiei. Nu au avut dreptate. a scris în memoria lor o carte „Rezistenþa antisovieticã în Basarabia 1944–1950”. unii români îi numeau pe basarabeni bolºevici. pentru adevãr ºi dreptate. care a adus multe lacrimi.

Dupã rãzboi conducerea sovieticã ºi-a onorat cimitirele sale pe diferite meleaguri. rãmânând numai în sufletul ºi inima rudelor apropiate. Aºa. departe de baºtina lor. care l-au ridicat pe Hitler sã se rãzbune împotriva altor popoare. Cel mai mare rãu. datinile. sângeros. care mai apasã ºi astãzi asupra conºtiinþei noastre. Stalin ºi Hitler au încheiat Tratatul de neagresiune Ribbentrop-Molotov. Dupã rãzboi. ascunse de ochii lumii de frica noilor conducãtori. buneii noºtri au fost ºterºi din istoria acestui pãmânt. iar þara rãului sã intervinã la sfârºit. Stalin ºi ai sãi. conducerea sovieticã a minþit popoarele. ca sã se distrugã între ei într-un rãzboi greu. Noii stãpâni ne-au înrobit. care a costat viaþa a 50 de milioane de vieþi omeneºti nevinovate. dând lovitura de graþie capitalismului. este rezultatul ideologiei ºi propagandei minciunoase a ocupaþiei sovietice. Fiind forþaþi de Hitler. În acest rãzboi au luat parte ºi soldaþii români. Stalin pierzând vreo 100. a ajuns pânã la Berlin. Fiecare ºi-a întãrâtat neamul sãu împotriva altora. care a implementat în minþile noilor generaþii naþionale cã – 257 – . Mulþi din ostaºii cãzuþi din diferite þãri au fost înmormântaþi pe pãmânturi strãine. începând un rãzboi nedrept cu scopul de a stãpâni lumea întreagã.000 de ostaºi. istoria. aducând nenorociri altor popoare. amintiri plãpânde. totuºi. tot ce ne-a fost mai scump în viaþã. dobândind o victorie uºoarã a idealurilor sale de cucerire a lumii întregi. au fost nevoiþi sã lupte mai departe pânã în fundurile Rusiei. Vina cea mai mare o poartã. Pãrinþii. ºtergându-le de pe faþa pãmântului. la noi acasã. acuzându-i pe nemþi cã ei au început acel groaznic mãcel. îngrijindu-se de ele. Toatã viaþa. care au luptat pentru dezrobirea Basarabiei ºi Bucovinei de sub jugul sovietic. Hitler ºi Stalin. au fost daþi uitãrii. Mulþi români au cãzut pe câmpurile de luptã. ridicând monumente de slavã în cinstea eroilor sãi cãzuþi pentru înfrângerea fascismului. demnitatea ºi conºtiinþa naþionalã. în Basarabia ºi Bucovina. religia. conducerea sovieticã s-a îngrijit de mormintele soldaþilor sãi cãzuþi la datorie. Rãzboiul l-a început Uniunea Sovieticã în Finlanda. cu protocolul adiþional secret. Dar rãzboiul s-a terminat cu biruinþa armatei sovietice care. furându-ne limba. în 1940. au fost distruse toate mormintele celor cãzuþi pentru eliberarea pãmântului nostru strãmoºesc de cãtre ostaºii români. au rãscroit harta Europei.început atunci. a cãrui popor sa luptat dârz pentru libertatea sa. care a ieºit la ivealã dupã mulþi ani de la sfârºitul rãzboiului. Însã în acelaºi timp s-a stãruit sã distrugã orice cimitire cu morminte nemþeºti ºi româneºti. datoritã ajutorului anglo-american. când doi cãlãi ai omenirii.

ºi cele viitoare. copiii vor replica cã bãtrânii ºi-au trãit viaþa ºi nu înþeleg schimbãrile ºi progresul. promovatã datoritã forþei sale militare. de azi.am fost “eliberaþi” de fascism.284 50. de boierimea româneascã ºi cã armata sovieticã a vãrsat sânge pentru “eliberarea” noastrã de neamul nostru românesc. care doreau sã stãpâneascã lumea. adevãrul ºi minciuna. franceze). Stude-Baker… “Willis” automobile Vapoare 595 fregate Submarine – – – – 427. Sovieticii se indignau de fiecare datã când era profanat vreun mormânt al militarului sovietic pe pãmântul Germaniei. crezând cã uitarea se va aºterne în memoria lor. implicaþi în rãzboi din vina a doi cãlãi. Stalin ºi Hitler. care învaþã în limba românã. “ªiroca. Slavã veteranilor de rãzboi ai armatei române. Poloniei ºi a altor þãri. istoria. Ford. Numai generaþiile tinere. vor muri cu aceleaºi cuvinte strãine pe buzele lor. controverse ºi contraste. distrugerea cimitirelor strãine. Aceste idei absurde dãinuie ºi astãzi în minþile multor rãtãciþi dintre noi. care cunosc trecutul. ºoviniste ale partidului comunist. Au fost inoculaþi de mici copii cu ideile comuniste. propovãduind neadevãrul.501 28 105 – 258 – . Va veni vremea ºi chiar a venit când noile generaþii vor fi alãturi de acele morminte pãstrate sau la gropile comune peste care au trecut tractoarele sovietice. Toatã politica expansionistã sovieticã a fost ziditã pe provocaþii ºi minciuni. luptând împotriva neamului sãu. care nu-ºi cunosc originea. Dar niciodatã nu ºi-au recunoscut vina sa pentru profanarea mormintelor strãine. Între bãtrâni ºi tineri se vor ivi încã aceleaºi probleme. ea nu ar fi câºtigat rãzboiul… Ajutoarele primite 1941-1945 Automobile (Doodge. veºnica pomenire celor cãzuþi pentru Þara româneascã ºi poporul român! UN MARE ADEVÃR ASCUNS DE POPORUL SOVIETIC Mareºalul Jukov: Dacã Uniunea Sovieticã nu ar fi primit ajutoarele aliaþilor (americane. Acei aiuriþi ºi condamnaþi sã ducã mai departe greutatea pãcatului pe umerii lor. engleze. E greu sã-i convingi sã ajungã la adevãr. mereu ameninþãtoare pentru alte popoare. Pãrinþii se vor plânge pe copiii lor. minciuna ºi ideologia stalinistã. geografia neamului nostru ºtiu adevãrul. strana moia rodnaia”. istoria. ale acelor oameni nevinovaþi. internaþionaliste. etnia sa ºi continuã sã-ºi urmeze viaþa.

carne de porc. torpede.616 tone Marganeþ minereu – 350.000 tone Alimente (unt.2410. Tractoare pentru artilerie – 8701 buc.900 perechi Avioane de vânãtoare (aerocobra .694 tone Piele – 50413 tone Ghete militare – 15. Cauciuc – 81.700. beriliu. Staþii de radio.010.000 buc. opticã pentru arme precise. conserve) – 3. kobalt.541. bronz – 24513 tone Alamã. Tunuri antitanc – 5815 buc.000 tone Autoºine – 3.155 Dinamitã – 136. king cobra . Bombe proiectile – 473. corturi militare.008 tone Oþel (ºi foi blindate) – 2.000 tone Postav lânã – 69.4592.317. fabrici de pâine. ºocoladã. radiolocatoare. bucãtãrii – 259 – .107 Cositor. total – 9681 Bombardiere A-20-2771.Vapoare minere – 77 Vânãtoare de submarine ºi mine – 140 Spãrgãtoare de gheaþã –3 Vapoare torpiloare – 203 Transportoare blindate (de tracþiune ºi autotractoare) – 13.041 Agregate pentru montaj a ºinelor de cale feratã – 8089 Locomotive – 1981 Vagoane – 11. bronz foi – 24513 tone Sârmã cupru izolatã – 181.820.000 tone Tunuri antiaeriene – 8218 buc.303 Motociclete – 35. aluminiu – 166699 tone Aluminiu-bucãþi – 624 tone Aluminiu foi – 56387 tone Bronz. mine de mare. alamã – 34795 tone Sârmã alamã.906 tone Pãcurã – 2.000. B-25-861 – 2679 Aparate telefon – 423.000 buc. corturi sanitare.

pe timpul lui Eliþân. ciment. fãrã a avea vreo vinã. PÃCATELE RUSIEI Astãzi Rusia plãteºte tributul pentru pãcatele sale. Când s-a dezmembrat Uniunea Sovieticã. luptând pe pãmânturile Ceceniei. s-a exprimat: “Mie îmi ajung douã batalioane de soldaþi sã fac regulã în Cecenia”. neputând rezista armatei þariste.. sã aibã o adevãratã democraþie. generalul Gracev. majoritatea republicilor au dorit sã fie libere. Armamentul rãmas pe pãmântul Ceceniei (vreo 300 de avioane) a fost distruse într-un bombardament executat de ruºi. din cauza unor ambiþii ºovine ai conducerii ruseºti. Dupã mulþi ani de lupte ªamil a fost nevoit sã încheie pace. o viaþã bunã ºi fiecare sã se foloseascã de bogãþiile sale. dupã moartea lui Stalin. ºi multe altele în cantitãþi considerabile.de câmp. – 260 – . de ieri ºi de azi. plase de mascare. comandantul armatei ruse.. dar cecenii. sârmã ghimpatã. Dudaev dorea ca Cecenia sã fie þarã liberã. sã fie condusã de ceceni ºi nu de oameni strãini neamului sãu. Cecenia. Mor copiii Rusiei. Dar n-a fost sã fie aºa. Aceastã obidã a rãmas în sufletele lor. În 1917 armata roºie a înfrânt din nou miºcarea de eliberare a cecenilor ºi Cecenia a mers pe drumul socialismului. un popor care ºtie preþul libertãþii. ªeful Rusiei n-a dorit sã stea de vorbã cu fostul general de aviaþie. Dar nu toate au reuºit sã se desprindã de Rusia. Zeci de ani au durat luptele în Caucaz pentru cucerirea Ceceniei ºi ale altor popoare. care a folosit toate mijloacele pentru a-ºi pãstra poziþia sa dominantã. buni vânãtori ºi bãrbaþi viteji. Mor oameni nevinovaþi din Rusia ºi din Cecenia. instrumente de chirurgie. educat de ideologia sovieticã. Djohar Dudaev. a început miºcarea de eliberare naþionalã. strunguri pentru presuri ºi fierãrie. În timpul cel deal doilea rãzboi mondial cecenii au încercat din nou sã devinã independenþi. a dorit sã-ºi elibereze republica de sub jugul Moscovei. becuri electrice. poduri peste râuri. s-au împotrivit. þevi de oþel. Numai în 1955-56. mitraliere. a dorit sã devinã independentã. oameni de munþi. soldatã cu multe jertfe de ambele pãrþi. Întorcându-se în Cecenia. ºine de cale feratã. cecenii s-au reântors la baºtinã. Trebuie sã spunem cã ºi în timpul þarului Cecenia a luptat pentru independenþa sa. paraºute. acþiune ce s-a terminat cu o masivã deportare. fabrici-rafinãrii de benzinã. trãind în Þãrile Baltice. Dar fosta conducere sovieticã nu s-a împãcat cu dorinþa lor. Mai mult. Generalul aviator Djohar Dudaev. S-a început un rãzboi sângeros care dureazã ºi azi. buldozere. conduºi de prinþul ªamil.

Tot prin provocãri ºi minciuni fosta Uniune Sovieticã a rãpit pãmântul Basarabiei ºi Bucovinei. CÂND A FOST BINE CU RUªII? Azi mulþi oameni se întorc cu gândurile la vremurile trecute ºi spun: . civilizat ca Japonia ºi Germania. cãci toatã Europa ºtie istoria cuceririi cu forþa timp de aproape douã secole a Caucazului. Azi Rusia plãteºte pãcatele cu sângele oamenilor sãi. În majoritatea fostelor republici unionale Rusia plãteºte pentru pãcatele sale cu viaþa cetãþenilor sãi ºi strãini. o continuã ºi azi. Vãrsãrile de sânge nevinovat n-au încetat. a provocat rãzboaie în Europa pentru interese ºovine. Rusia. Ea niciodatã nu ºi-a jelit poporul. Timp de aproape douã veacuri Rusia a dus o politicã expansivã faþã de România. având atâtea bogãþii naturale ce se pierd zadarnic. statul ar fi putut crea pentru poporul sãu o viaþã bunã. dorind s-o lichideze ca stat ºi naþiune. Putin a declarat cã Cecenia este pãmânt rusesc. în Moldova. în Letonia. stãruindu-se s-o ducã la mizerie ºi sãrãcie. nopþile nedormite. Rusia însã continuã aceeaºi politicã agresivã împotriva altor popoare mici ºi mari din jurul ei ºi nici în veacul XXI nu doreºte sã-ºi condamne atrocitãþile ºi nedreptãþile comise ºi sã devinã un stat de drept. a luat pãmânturi care niciodatã nu au fost ruseºti. o boalã. nedreptãþile. În Georgia. Ideea de cucerire a universului este o idee fixã. începi sã înþelegi cã mulþi au uitat poate chinurile.Generalul Dudaev a fost ucis într-o operaþie specialã a spionilor ruºi. Dar s-o luãm de la început. El îºi aduce aminte de anii trecuþi când a fost bine. Dacã în Rusia ar fi fost un pic de democraþie ºi o altã mentalitate politicã. care au continuat lupta poporului cecen. a Bosforului ºi Dardanelelor. dar uitã zecile de ani de lipsuri ºi chinuri. Dar au rãmas alþi conducãtori. Conducerea Rusiei nu vrea sã înþeleagã cã orice popor are dreptul la libertate ºi independenþã. lipsurile. Acest lucru s-a întâmplat ºi în alte republici. care ºi înainte a promovat o politicã teroristã.A fost bine cu ruºii! Dar când începi sã-þi aduci aminte de anii trecuþi ºi sã analizezi acele vremuri. o meteahnã moºtenitã de la primul lor þar Petru Întâi. Aºa e fãcut omul. pentru idei hegemoniste acaparând pãmânturi strãine pe când milioane de hectare de pãmânt ale ei nu sunt lucrate. stând la cozile de la magazine dupã alimentele necesare vieþii de toate zilele. Stalin a mai ocupat ºi Herþa. – 261 – . dar asta este o minciunã. În timpul comunismului a jefuit România de bogãþiile ei. stându-i ca un os de peºte în gât în calea ocupãrii Balcanilor. sunt pârloagã.

de basarabeni s-au refugiat în þarã de frica ruºilor de pe pãmântul strãmoºesc. Anul 1940-41 a rãmas în amintirea oamenilor ca un an de groazã. cleioasã. sã rãmânem mai puþini pe acest pãmânt. stofe de proastã calitate. Viaþa a început pentru poporul nostru cu arestãri. special organizatã. a gospodarilor. care s-a împãcat cu Hitler pentru a împãrþi lumea. frumoasã ºi gustoasã. Atunci toþi se mirau de sãrãcia lor (nu vorbesc de tancuri. a tuturor ce însemnau fruntea poporului nostru. cu mare experienþã în viaþã. Fiecare se stãruia sã scape cu viaþã. la Moscova. ca sã omoare un sfert de milion de basarabeni. S-au început deportãrile în masã a þãranilor. Basarabia a fost împãrþitã de ruºi acolo. oameni cuminþi. pãmânt. de lapte… nu era o problemã. Pâinea cea albã de douã kilograme. spunând cã la ei în þara sovietelor sunt de toate. Oare aceasta nu e durerea noastrã. cum plângeau copiii ºi þipau mamele voastre? În 1948 a fost o roadã bunã ºi oamenii rãmaºi în viaþã ºi-au mai revenit. tunuri. Anul 1940 a fost un an de groazã pentru moldovenii noºtri. materiale. gospodãrie… Magazinele erau pustii. dar ei ne minþeau. avere. grea. care îºi aduceau aminte de ruºii vechi. de parcã le-ar fi vãzut pentru prima oarã în viaþã. anul calvarului ºi marilor nelegiuiri sovietice. Sã faci rost de scrumbie. dinainte de revoluþie. de unde vine tot rãul. de cârnaþ. dispãruse. În 1941 s-a început rãzboiul. stofe. Din uniune veneau uneori mãrfuri. Populaþia Basarabiei se mira. Patru ani grei de lipsuri. haine. fãrã gust. La aºa ceva nu s-a aºteptat nimeni. În 1945 s-a terminat aceastã tragedie a popoarelor. Circa 1 mil. a neamului nostru? A venit ºi anul 1949. În anii 1946-1947 ne-au adus o foamete artificialã sovieticã.În 1940 Uniunea Sovieticã a ocupat Basarabia. Bãtrânii care mai trãiesc azi nu au uitat cum au venit sovieticii în Basarabia. deportãri ale oamenilor consideraþi gospodari. începutã tot cu mâinile Moscovei. arme). cumpãrând tot ºi de toate ce le cãdeau în mâini: produsele alimentare. de acea sãrãcie adusã de ei pe un pãmânt care avea de toate. dupã care oamenii fãceau cozi mari la magazin. în – 262 – . a credincioºilor. de ocupaþie a cotropitorilor. nevoiþi sã-ºi cumpere ceva îmbrãcãminte. Oare aþi uitat cum luau “postavca” zbirii sovietici. haine cusute fãrã gust. de nelegiuiri ºi nedreptãþi. casã. de groazã ºi fricã. aducând pe meleagurile noastre o nouã viaþã “fericitã”. îi întreba dacã au ºi ei de astea. S-a ivit cãrãmida sovieticã. Mulþi au fugit din Basarabia lãsând totul. Din primele zile sovieticii au dat nãvalã prin magazinele fost româneºti (þinute majoritatea de evrei).

fãrã nordul ei.A fost bine cu ruºii! Sovietici ºtiau cã Basarabia nu e pãmânt rusesc. Þãranii se salvau cu loturile lor. era nemulþumit. studenþii. vacile lichidate. Din acei ani. economia sovieticã a mers spre pieire. Benzina se turna în pãmânt. pentru ziua de lucru primeau produse în cantitãþi mizerabile. Prin anii 1956-60 era Hruºciov la putere. Minciuni. din care se mai hrãneau. deþinuþii politici se întorceau acasã. Cernãuþul ºi Hotinul. produse alimentare. pentru truda lor pe pãmântul lor. lãsau casele ºi se duceau în oraºe. pe fiecare copac? Ministru era Zveriev! ªi tãiau moldovenii copacii. Spre sfârºitul domniei el a dat lovitura de graþie þãranilor din Uniunea Sovieticã. impozitul trebuia sã-l dai la stat. Jale ºi lacrimi peste tot. ceilalþi mai mici. ca ºoferii sã câºtige mai mult. s-au organizat colhozurile. Am rãmas fãrã sudul Basarabiei. Dupã moartea lui Stalin oamenii deportaþi. Grãdinile colhoznicilor au fost luate în colhoz. fiind rãu plãtiþi. Elevii. În Moldova era lipsuri mari de îmbrãcãminte. Colhozurile nu puteau asigura populaþia cu produse alimentare. În colhozuri s-a introdus mecanizaþia care dãdea ºi ea pierderi mari. gospodari ce mai vorbã! ªi toþi ºtiau ºi. ca sã trãiascã mai bine. Aici nu erau primiþi. Economia decãdea an cu an. colectivele de muncã erau trimiºi la strânsul roadei. ªefii primeau premii mari.. ca sã nu fie suprimate normele în colhoz ºi la întreprinderi. ªi azi cineva mai spune: . unii titluri de candidaþi. fãrã munþi. Bineînþeles nu pentru toþi. Mulþi ani colhoznicii n-aveau pensii.. câte o 100 de grame. fãrã Marea Neagrã. Experimentele lui Hruºciov cu popuºoiul nu au reuºit. 30% din roadã rãmânea pe pãmânt. apoi câte 1 kg. nici pãmântul. Viaþã bunã! ªi fugeau þãranii din colhoz în toate pãrþile. cãci era sau nu roadã. hoþii… Colhoznicii s-au învãþat sã-ºi fure de pe câmpuri noaptea cu traista ºi sacul roada crescutã cu mâinile lor. doctori. erau alungaþi din sate ºi oraºe.. cã istoria noastrã a fost falsificatã ºi cã neamul nostru nu va uita cã Basarabia e pãmântul moldovenilor. vacã. În magazine se vindea pâinea lui Hruºciov. “Era bine cu ruºii!”.. amestecatã cu mazãre ºi popuºoi..bucãþele ºi date altor neamuri. fugeau de pãmântul cândva iubit. Ei nu-ºi iubeau lucrul. multe nemeritate. Bogãþiile se duceau pe apa sâmbetei. Poporul se revolta.. tãceau. Oare nu þineþi minte cum erau impozite pe fiecare oaie. era trecutã la pierderi. mistificãri. în armatã. Viaþã bunã! – 263 – . sã-i ajute pe colhoznici (în timp ce mulþi din colhoznici fugeau la piaþã în oraºe sã-ºi vândã produsele sale).. Au venit ºi anii 1950.

ce înseamnã rãu? Nu vã pare cã ne-am stricat la minte ºi nu mai putem judeca elementar. minciuna. murind dupã un an. corupþia a luat proporþii mari. Venit la putere. desfrâul… “A fost bine cu ruºii!” Dacã toate acestea înseamnã bine. 11 martie. Au distrus noþiunea de cinste. pãsãri. de alte bogãþii. Cine putea lua de unde muncea: alimente. În Moldova s-a trãit mai bine decât în alte republici. nepotismul. afacerile mafiotice. Aurul se ducea în alte þãri pentru revoluþii comuniste. renegaþi venetici ºi oploºiþi pe acest pãmânt sã ne distrugã neamul. Îi ridicã în cer pe ªornikov. pierderi imense de grâu. Cei mici erau nevoiþi sã fure. ºi-ar da seama cã din toatã istoria sovieticã numai vreo 5-6 ani au fost mai buni… Bineînþeles cã nomenclatura a trãit întotdeauna bine. Ea se plângea cã acum nepoata sa e obligatã sã înveþe o istorie strãinã poporului nostru – Istoria Românilor. ca oamenii? PENTRU CEI FÃRÃ PATRIE O învãþãtoare din Bãlþi a vorbit azi. În loc sã stabileascã o leafã corespunzãtoare. Oare a uitat poporul cum deseori stãtea cu noaptea în cap la coadã la magazine? Oare au uitat þãranii pensiile de 20-35 de ruble? Sovieticii au adus toate relele în Basarabia noastrã ºi nu numai. pentru o viaþã cinstitã ca în alte þãri. Cine nu lua era considerat prost. blatul. care trãia mai bine.A venit ºi Brejnev la putere. a pãtruns adânc în nomenclatura sovieticã. materiale de construcþie. Desþelinarea Kazahstanului. normal. onorabilã. Când aud astfel de aiureli – 264 – . a luptat împotriva clanului Brejnev. oameni buni.. ªi dacã fiecare ar analiza anii sãi trãiþi în aceastã þarã. Furtul deveni o lege. la radio.. Uniunea cumpãra anual 20 milioane de tone de grâu din America. Andropov a încercat sã facã ordine în þarã. Însã majoritatea poporului. Mai adaogã cã românii ne-au fost întotdeauna duºmani. a fost înlãturat. Canada… Înainte de revoluþie Rusia exporta grâul! În timpul lui Brejnev viaþa s-a mai îmbunãtãþit. demnitate… Au adus beþia. Brejnev nu a reuºit sã stopeze declinul economiei sovietice. Furtul. degeaba. oamenii furau de rupeau… Justiþia se stãruia sã umple închisorile cu deþinuþi. pe Senic ºi Stati. Rigiditatea regimului s-a ameliorat puþin. cumãtrismul. N-a reuºit. istorie. atunci spuneþi. ci peste tot unde a stãpânit cizma ruseascã. datoritã faptului cã þãranii moldoveni erau muncitori ºi aveau vaci. hoþia. care lucrau fãrã platã. religia. fura din averea statului. oi. celor mai mari li se aducea acasã.

Slovacia. se stãruie ca la putere sã vinã din nou acei care au falsificat istoria. onoarea. Hrenov ºi alþii îºi ies din piele lãudându-i pe acei care neau distrus neamul. Unde este conºtiinþa ºi demnitatea ta moldoveancã nãscutã pe acest pãmânt. care s-au luptat pentru baºtina ta. credinþa. Polonia. care se trage din neamul nostru vechi de mii de ani. la ceceni. Stati. de a fi în rând cu naþiunile civilizate? Dacã nu-þi iubeºti acest pãmânt sfânt. pentru 30 de arginþi. trecut prin urgia þarului. Coºeriu? Azi orice om ar trebui sã se întrebe de ce trãieºte pe acest pãmânt. atunci taci din gurã mãcar. Ei vor sã ne zãtreascã de pe acest pãmânt. Femeie. sã sãrute mâna celor care îi robesc din nou. Unde vã este demnitatea de oameni ºi conºtiinþa naþionalã? De aceea azi trãim cel mai rãu din Europa. neamul. care l-a vândut pe Hristos. pe care o vinzi azi strãinilor? Oare pomana e mai scumpã decât dreptul de a vorbi limba natalã. pentru un kilogram de cârnaþ vând totul ce a fost sfânt cândva: cinstea. Bulgaria. lagãre. la tãtarii din Crimeea. care ne batjocoresc ºi azi ºi care în viitor ne vor distruge cu totul. Aºa cum au dispãrut popoare întregi în URSS. Zidu. Toate pãcatele noastre sunt cã mulþi dintre noi sunt orbiþi ºi azi de propaganda ºi ideologia comunistã. cum a fost distrusã naþiunea românã – un milion de moldoveni din Transnistria. pentru neamul lor. adevãrul. neau fãcut neoameni. cã i-am primit pe toþi veneticii cu pâine ºi sare. ca tãtarii din Crimeea ºi altele de la nordul Rusiei. sultanului turcesc ºi a regimului criminal comunist? Oare minciunile veneticilor ºi ale trãdãtorilor sunt mai scumpe decât neamul tãu. care ne-au luat totul. sã-ºi cunoascã istoria neamului sãu de veacuri. O învãþãtoare moldoveancã. Toate þãrile din Europa. Ungaria. la toþi acei care se luptã pentru adevãr. Mai bine stai în umbrã sã nu te ºtie oamenii ce creaturã ºi corciturã eºti. Caragiale. Dziubinschi. moarte ºi o fricã continuã. Creangã. iar ei s-au fãcut stãpâni ºi pe noi slugi. ªornikov. de a ºti istoria neamului. de ce nu-i asculþi pe Eminescu. numai noi stãm la coadã ºi aºteptãm – 265 – . Aºa o soartã doreºti copiilor ºi nepoþilor tãi? ªi tot din cauza prostiei noastre. trãdãtori de neam. trãiesc azi mai omeneºte. Senic. strãmoºii tãi. aceastã limbã a mamei. stropit cu sângele ºi lacrimile strãmoºilor tãi. Sadoveanu. care ne-au interzis limba. Numai moldovenii noºtri dintre toate aceste popoare înrobite cândva de þar ºi de sovietici continuã sã stea cu capul plecat ºi cu coada între picioare. Uitã-te la cei din Þãrile Baltice. O fac cu ajutorul lui Iuda. aducându-ne deportãri. ocupate ºi împilate de ruºi ca Cehia. care pentru câþiva lei.mã cutremur de consecinþele minciunii ºi fariseismului ºi mã gândesc: de unde se i-au aceºti rãtãciþi. Voi faceþi totul ca poporul nostru sã disparã de pe harta Europei.

pomana ruºilor. Ce ruºine! Salvarea noastrã e în restabilirea demnitãþii omeneºti. fie roºii. pierdute. dreptatea… I-au prefãcut pe moldovenii noºtri. s-au bucurat ºi ei de aceste drepturi. care de mii de ani e al neamului nostru ºi nimeni nu are dreptul la el în afarã de bãºtinaºi. limba. . care nu ºi-a fãcut documentele necesare. care nu se tem ºi îºi iubesc patria. sã primeascã aceºti 200 de lei. sã primeascã Crucea comemorativã. ªi dacã veneticii îºi bat joc de unul din noi. Aºa sunt mulþi dintre noi. plecând capul în loc sã le spunã adevãrul cã ei. sunt ocupanþii acestui pãmânt. care dupã sfârºitul rãzboiului au fost mereu dispreþuiþi. ceilalþi tac. care înainte se mândreau cã sunt din neam românesc ºi se trag de la Decebal ºi Traian. fãrã dragoste de patrie. de ce ai venit la noi? Ce durere te-a adus? – 266 – . care a crãpat ca un balon de sãpun. CRUCEA COMEMORATIVà Voronin a emis un decret ca veteranii de rãzboi. fiindcã s-ar fi ales cu ani grei de puºcãrie în timpul “democraþiei” sovietice. Nu cred cã ar fi fãcut acest gest ºi pentru veteranii de rãzboi români care au luptat cu adevãrat pentru eliberarea pãmântului strãmoºesc de ocupanþii sovietici în 1941-44. fãrã demnitate. mulþi din ei aruncaþi în lagãre ºi deportaþi. cum în asociaþia noastrã sunt încadraþi veteranii de rãzboi care au luptat în Armata Românã. Ei au venit sã se înscrie cu mândrie. Majoritatea veteranilor s-au înscris în asociaþie demult. ªi înainte fãrã medalie îl înjurau ºi el tãcea. se fac a nu auzi ºi a nu vedea. Nimeni nu le-a purtat zeci de ani. sã primeascã câte 200 de lei lunar pentru eliberarea Basarabiei de românii ºi nemþii fasciºti. ne-au distrus tot ce a avut mai scump omul nostru: onoarea. Alþii au ascuns-o sã n-o vadã veneticii. Acum le vezi la pieptul unor veterani. fãrã neam. Mai vin ºi azi foºtii soldaþi din armata românã. de aceea suntem batjocoriþi ºi înjosiþi peste tot. Dar a apãrut o lege internaþionalã. Toþi aceºti ani au fost ridicaþi în slãvi acei ce ne-au ocupat pãmântul. sã-l numeascã fascist. cã nu-s bani rãi. dupã dezmembrarea fostei þãri sovietice. care au luptat în armata sovieticã. cãci toate cele vechi au fost distruse. care i-a egalat pe toþi participanþii la rãzboi. hãrþuiþi ºi persecutaþi. ªi legea lui Voronin a fost pentru toþi.Ce-i moºule. religia. albi sau verzi. mãcar cã pentru el ºi ceata care-l înconjoarã tot ce-i românesc a fost ºi a rãmas fascist… ªi aºa. laºi. singura medalie ce a mai rãmas. sovieticii. în oameni fãrã coloanã vertebralã. conºtiinþei naþionale româneºti a daco-romanilor ºi a lui ªtefan cel Mare ºi Sfânt. istoria.

cã cei mai bogaþi mau refuzat cu toate cã le-am explicat importanþa acestui muzeu. îþi dau de la mine 50-100 de lei. la arhiva de la Piteºti. de diferite vârste.Uite. Poate cã le-a fost fricã? Fricã de ce? Sau poate erau din fire zgârciþi..Eu n-am documente. cã te-ai dus în Siberia de bunã voie… Þi-au furat limba. care îºi bat joc de dumneata. care ar fi putut face mult pentru noi. îþi îndrugã poveºti cã te-au eliberat.Bine. credinþa în Dumnezeu. spune moºul. am întâlnit mulþi oameni. iatã dau 200 de lei ºi eu nu le primesc. naþionalitãþi. sã þi le trimitã? . române! AMÃRÃCIUNE ÎN SUFLET A cunoaºte demnitatea este ca ºi cum ai merge în fiecare zi la rãzboi. I-am fi mulþumit din suflet. îndreptându-se spre uºã.Vezi ce înseamnã. cã þi-au fãcut viaþa bunã. Oare nu te-a mustrat conºtiinþa toþi anii cã eºti stãpân la tine acasã? Moºul tace. . ai luptat cu riscul vieþii. sã-ºi îndrepte ºira spinãrii… Moºul se scoalã de pe scaun. Erau moldoveni de ai noºtri.Aºa s-a întâmplat. totul… Moºul tace. . în diferite posturi. cã Stalin a fost Dumnezeu. ai fost pe front. ai fi purtat cu mândrie Crucea la piept. nu pot da din banii întreprinderii. dar unde îþi sunt documentele? . ªi n-ai dorit sã ai o amintire despre patria ta ºi nici Crucea Comemorativã s-o primeºti… doar eºti din moºi strãmoºi pe aceastã palmã de pãmânt. unii bogaþi. dar n-au dorit. ce înseamnã el pentru neamul nostru. Ce m-a mirat a fost faptul. sã vadã. alþii sãraci. dar iatã. nici alþii nu ne-au – 267 – .De ce nu ai scris în þarã. sã ºtie toatã lumea cã ai luptat pentru Basarabia ºi Bucovina. Ar fi putut sã-mi spunã cum mi-au spus alþii: Mãi bãtrâne. nu m-am gândit. care au fost furate de “eliberatorii” sovietici. Grigore Vieru Când am început sã strâng bani pentru întemeierea muzeului.Pãi. dar e bãtrân sã înceapã o viaþã nouã. istoria. când uiþi de patria ta? Azi ai fi primit aceºti 200 de lei. institutului. n-am avut nevoie de ele. . parcã încã mai încovoiat decât atunci când a intrat. poate a înþeles el multe acum. nici Galben. Dar nu au fãcut acest gest. . Sus capul. De ce? Nici Ababii. ai fost poate ºi rãnit.

a întregii lumi? Oare nu ºtie cã 220 de divizii sovietice erau pregãtite la graniþã de la Marea Balticã pânã la Marea Neagrã. ºi am stat de vorbã. devenit azi ienicer rus. bunelul e din Suceava. ºi cea cehoslovacã. care suge din deget istorioare moldoveneºti ºi-i laudã pe Serapion. i-am dãruit cãrþile mele. un lingãu al celor care ne-au ocupat Basarabia. cred cã nici nu le-a rãsfoit.ajutat. Ei sunt mulþi. care au luptat în Armata Românã împotriva sovieticilor pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei… . n-a înþeles nimic? Sau poate el e din acei care þipã ºi azi cã nemþii au nãvãlit peste ruºi la 22 iunie 1941? Oare el nu ºtie de planurile lui Stalin de cucerire a întregii Europe.Pãi. Atunci cine este el? El e duºmanul nostru. Bujor.Pãi. poate ne ajuþi în soluþionarea unei probleme. la noi în asociaþie mai sunt ºi din acei. Un om din români neaoºi judecã aºa. de la ziarul „Trud” (Munca) i-a întrecut pe toþi. poate… Numai un rector ne-a ajutat – Ion Bostan. Ei sunt mulþi ºi din cauza lor noi trãim rãu astãzi ºi nici odatã n-o sã putem trãi bine. care a trãit o viaþã. din 1968? Iatã cine sunt românaºii noºtri moldoveni. – 268 – . eu sunt din români. ne-a fãcut niºte standuri. Noi. când vor afla adevãrul. aceºti trãdãtori de neam. gata sã-i dea în spate lui Hitler lovitura de graþie? Cine ar fi putut opri puhoiul sovietic care ar fi invadat toatã Europa? Oare el n-a înþeles nimic din revoluþia ungarã. Am venit la el. i-am spus eu. pãmântul. averea ºi ne-au dus în Siberia… Îmi trebuie sã fie scris în limba rusã. preºedintele Rusiei. Bucovina ºi Herþa. din 1956. comuniºtii. mi-a rãspuns omul de dincolo de vastul birou. într-un ziar rusesc.Îmi pare foarte bine. ce limbã vorbesc. sã ne plãteascã niºte compensaþii. mai bine le dãdeam la vreun elev de liceu. Da unul. Poate cinovnicul Bujor a trãit bine pentru sârguinþa lui. O sã vã ajut. care-i adevãrata lor istorie. Cum îi vor judeca copiii lor. M-am uitat la el. ãºtia sunt foºtii „duºmani ai poporului”. Nici sã stea de vorbã cu mine n-au gãsit de cuviinþã. dumneata ai un nume românesc. . ãia sunt fasciºti! a strigat românul Bujor.Dle Bujor. ne-au furat totul: casa. . doar ei. am scris o scrisoare lui Putin. nu-mi venea sã cred. Cu toate stãruinþele lui Vasile Stati. Cum poate el sã scuipe în propriul sãu popor? Oare el. Poate credeau cã sunt un cerºetor… Pe hârtiile noastre era scris Asociaþia victimelor regimului comunist ºi a veteranilor de rãzboi ai Armatei Române. poate se vor gãsi ºi ruºi sã ne susþinã… . trebuie sã fiu prudent. care pupã fundul ruºilor. ºi poate unii s-au gândit: Ce sã mã leg cu ei. ei ºtiu cine sunt. bãrbat cu o bãrbuþã a la Troþki. ascuns cu atâta grijã de lichele? Doar tânãra generaþie judecã altfel azi. Uite. foºtii deþinuþi politici ºi deportaþi.

am aºteptat douã zile. Fiind la Bucureºti. am aflat cã Iosif Drãgan a venit de la Roma. Noi de la Asociaþie ºi de la Pro Basarabia ºi Bucovina ne-am adresat lui de patru ori sã ne primeascã. dle ambasador? Doar am fost ºi suntem cetãþeni români ºi încã din cei vechi. l-aº fi înþeles. ªi în România am mai gãsit aºa oameni. îºi bat joc de neamul nostru. Nu mi-a rãspuns pânã azi. dle I. dar în zadar. ca sã-ºi dea seama cã nu sunt un excroc. Dar sunt ºi adevãraþi români ca Sergiu Grossu. Iosif Drãgan. Drãgan? A mai fost aici un ambasador român la Chiºinãu. sã stãm de vorbã. unul Marius ªchiopotã. bãtrânii. pe ruºi ºi rusofoni. sunt – 269 – . Apoi am sunat de câteva ori pe zi. I-am sunat din nou lui ªchiopotã. Un bogãtaº. mi-a trimis 60 de dolari din economiile ei. sã ne întâlnim. cozile de topor ai noºtri. I-am scris o scrisoare dlui I. A scris o carte de istorie a românilor pe care am pus-o în muzeul nostru. dar nu ne-a primit. orgoliu. Lidia Aºtefanei. cei care pentru un fotoliu. care am vãzut prea multe ºi ne-am dat seama cine sunt trãdãtorii neamului nostru. scrisoarea ºi o video-casetã cu imagini din muzeu. I-am spus secretarei de problema noastrã. Ce sã-i faci? Aºa e omul fãrã de suflet. Drãgan la Lugoj. o basarabeanã cu suflet mare. fraþi de sânge.. ªornikov. la dna Lidia Aºtefanei. Nicolae Dima. dar are ºi un palat la Bucureºti. care trãieºte la Roma. O sã vã dau niºte bani pentru muzeu. Ce sã mai vorbim de trãdãtorii. Ion Þãranu. dar nu aþi dorit sã staþi de vorbã cu noi. un loc de deputat. Veniþi la Bucureºti. Am primit rãspuns frumos de la consilierul lui. M-am hotãrât sã mã adresez ºi lui. mi-a spus la telefon. Toma Istrati… mãcar sã-mi fi scris cã nu are posibilitãþi. De ce. O sã vã ajutãm. De ce? Avea fricã. M-am dus la Drãgan acasã. Dar nu mi-a scris. Spunea cã nu este pe loc. Stepaniuc. Am venit la Bucureºti. apoi am început sã-l sun la Lugoj. unul Bãlãnescu. care niciodatã nu ne-au refuzat ºi ne-au primit cu dragoste ºi bunãvoinþã. ienicerii. Atunci am lãsat la paznicul de la poartã o carte de a mea. Noi îi învinuim pe venetici. o bãtrânicã. iar ei ne aratã cu degetul la lingãii noºtri. Nu vroia sã ia receptorul. totul. Gavrilã Buju. Voronin. a. Nu m-a primit. o plãcintã grasã. E o mare durere în sufletele bãtrânilor. I-am scris o scrisoare cum ºi-a bãtut joc ªchiopotã de mine.Bodiul. când unii români. ne-a ajutat cu cât a putut. ar vinde tot de pe acest pãmânt ºi mai seamãnã urã între cei de pe cele douã maluri ale Prutului. Secretara îmi spunea cã nu e. Am plecat la Craiova. O româncã din Toronto. Unde vã este sufletul de român. care din puþinul ce-l avea la o vârstã de 80 de ani. prostie? Ce ambasador e ãsta? Cum pot sã-l compar cu Enache. telefonul era scump. Bârsan. º.

apoi ai sã vii la mine ºi o sã ne lãmurim. ªi-i pupã pe cei ce ne-au ocupat Basarabia. le-a scos ºi ultimele compensaþii mizerabile pe care le mai aveau ºi pânã la urmã s-a aruncat în braþele comuniºtilor… Iatã cine sunt acei care cerºesc voturi de la popor. Când eu am ripostat cã sunt român ºi iatã am acte. cu toate cã veneau oamenii cu acte de naþionalitate româneºti. ªi am rãmas în computer fãrã naþionalitatea mea – maldavean. aducând încoace venetici. slugi credincioase sângerosului Kremlin. neam de român care a scuipat în bunelul sãu. preºedintele Parlamentului. ºi unele rele. Oare nu în timpul lui ºi a lui Moºanu subalternii ne înscriau la secþia de paºapoarte “maldaveni”. Sã dea Domnul toate nenorocirile pe capul vostru. din prostie.Nu. unde veneticii au fost alungaþi acasã. cã asta a fãcut-o Moldova. ºi conducerea ei trebuie sã rãspundã pentru asta.Ce. nu þi-e totuna? . aducând nenorocire ºi urã între etnii. nu-mi e totuna. devenind ienicer rus. care în loc sã-i ajute pe foºtii deþinuþi ºi deportaþi. De ce vã bateþi joc de noi? . cã nu ei au nimicit lumea. pentru neamul românesc îi dispreþuiesc. etc… sã urle cã aici în Moldova sunt numai vreo 2000 de români. criminali. ca apoi Voronin. nici la muzicantul de la nunþi Stepaniuc. azi Putin nu vrea sã le întoarcã nimic din averea furatã. El. umblau prin þari strãine. iar pe cei ce au luptat pentru pãmântul strãmoºesc. Dupã ce comuniºtii au nenorocit milioane de oameni nevinovaþi. s-a întors în România sã moarã pe pãmântul strãmoºesc. nici de la Voronin. dar a trãit pupând mâinile cãlãilor. ªi i-au fãcut pe toþi cetãþeni ai Moldovei. Un imperiu plin de hoþi. nu aºa ca în Þãrile Baltice. Stati. deportaþi.indiferenþi la durerile noastre? Nu m-am dus sã cer ajutor nici la ºoferul Tarlev. mai rãu ca barbarii din vechime. care pentru un blid de linte ºi-a vândut cinstea. care trecând prin douã fronturi în timpul rãzboiului. numai fiindcã erau români? ªi ne-au alungat de pe pãmântul nostru. care nu voiau sã lucreze. au scos ochii la oameni. cel care s-a nãscut în deportare. funcþionara s-a dus la ºeful secþiei ºi un cãpitan tinerel a venit de sus sã-mi spunã: . i-au tãiat cu cuþitele. ne-au împuºcat la Nistru. el spune cã Rusia nu are nici o vinã în deportãri. ªi azi vor sã ne uneascã cu cei care ºi-au bãtut joc de noi. Aºa au fãcut cu românii. represat de sovietici. îi – 270 – . Dar Snegur? El care pe lângã lucruri bune a fãcut. Stepaniuc. Nici la Diacov. care azi voteazã împotriva noastrã. Mai mult. Oare? Oare nu din ordinul Kremlinului au fost împuºcaþi. ei sunt “eliberatori”.Lasã sã te înscrie moldovean. aruncaþi în lagãre sute de mii de martiri.

fiind mereu persecutat de zbirii comuniºti. care îi adunase cândva pe toþi românii sub tricolorul românesc. ajungând ºi la Moscova. Fiind preºedintele Societãþii “Avram Iancu” din New Jersey ºi primind – 271 – . pentru acea Românie Mare. A devenit ºi redactor la postul de radio “Vocea Americei”. Doamne? NICOLAE DIMA Exilul este nefericirea prin care exilatul scapã de o nefericire ºi mai mare. emigrând în America. Fiind eliberat dupã ani de suferinþe. În 1968 a pãrãsit cu durere în suflet baºtina. Basarabia ºi Bucovina. Experienþa lui a fost deseori solicitatã ºi de unele comisii de consilieri ºi congresmeni din conducerea Americei. sã-ºi iubeascã neamul sãu. A mai fost profesor ºi la unele ºcoli militare de prestigiu din America. analizã a mai multor teme despre România. a reuºit sã termine facultatea de geografie ºi geologie a Universitãþii din Bucureºti. a simþit ce înseamnã ocupaþia baºtinei de sovietici ºi teroarea comunistã din România.numesc duºmani. o viaþã grea de refugiat fãrã sprijin. lucrând la diferite instituþii de învãþãmânt. Ca jurnalist a scris multe cãrþi ºi articole de studiere. mai ales cele despre Basarabia ºi Bucovina. Cãrþile lui. fiind educat sã respecte ºi sã se mândreascã cu þara sa România. A cãlãtorit mult prin America ºi alte þãri de la Munþii Himalaia pânã la izvoarele Amazoanelor… În 1989 a trecut ºi prin Basarabia ºi Bucovina. a dus o viaþã grea. Ovidiu Vasilescu Nicolae Dima s-a nãscut în satul Curcani. care s-au ridicat împotriva terorii roºii. Dar a reuºit sã-ºi susþinã teza de doctorat la Universitatea din Columbia ºi sã devinã profesor. au fost tipãrite ºi în limba românã. Având un caracter puternic. fasciºti… Unde e dreptatea Ta. Încã în copilãrie. a fost ºi el în rândurile acelor tineri. pe la Chiºinãu ºi Cernãuþi. stabilindu-se la Washington. A trãit în casa bunicilor. A fost închis ºi el la Aiud. Luptã continuu pentru reîntregirea României. fãrã surse de existenþã. pe Valea Argeºului. în vestita închisoare. unde ºi-a început viaþa din nou. conduºi de ocupanþii de la Moscova. în 1936 într-o familie numeroasã. la luptã pentru adevãr ºi dreptate. sunt o ranã sângerândã în inima lui. unde mulþi tineri patrioþi au fost nenorociþi de criminalii comuniºti. despre Sud-Estul Europei ºi despre imperiul rãului – URSS. dupã rãzboiul cotropitor. Când în anul 1956 în þarã au ajuns ecourile revoluþiei maghiare împotriva sovieticilor. extremiºti. sã ºtie istoria poporului.

care am pus umãrul la înfiinþarea acestui muzeu la Chiºinãu ne exprimãm încã o datã calde mulþumiri acestui român cu suflet mare. dar au sfârºit amândoi în lagãrele de exterminare sovietice dupã ocupaþia Basarabiei ºi Bucovinei. Anatol Corj. unde casa lui Costache Leancã nu s-a mai pãstrat. Anton Crihan. când se întorcea de la sesie ºi se repezea la Cuhneºti . Datoritã lor mi-a fost educatã dragostea de patrie ºi de neamul românesc pentru toatã viaþa. Costache Leancã a fost în 1918 preºedintele Zemstvei judeþului Bãlþi ºi adunarea sub conducerea lui a cerut Unirea cu România. românii basarabeni. au trecut oameni mari. care fac pâinea cea de toate zilele. îi place sã citeascã ºi apãrã pe acei de la þarã. Noi. condus de Constantin Stere. Amândoi aveau pãmânt. Anatolie Corj are o înfãþiºare respectabilã. prietenul tatãlui meu din tinereþe. Ion Pelivan. Moº Costache a trãit în casa noastrã. De la Odesa încã ei au rãmas prieteni pe toatã viaþa. e ºi el un patriot al acestei palme de pãmânt. la Pãmânteni. Amândoi erau în Partidul þãrãnist. de la Pãmânteni. de unde era el. ºtie bine istoria. mai bine zis un strãnepot al lui Costache Leancã. vestiþi. dar s-a stãruit ºi împreunã am dat denumirea strãzii pe care a trãit – strada Costache Leancã. moº Ion Codreanu ºi mulþi alþii.Movileni. când a venit urgia sovieticã. toatã viaþa lui dupã Unire. o voce frumoasã. Datoritã lui prin casa noastrã. în Bãlþi. care mi-au lãsat urme adânci în viaþa mea ºi care au jucat un rol mare în istoria Basarabiei. El e de loc tot din Movileni. Costache Leancã a fost deputat în Parlamentul României dupã unire pânã în 1940. care nu uitã Basarabia ºi Bucovina cã sunt pãmânturi româneºti ºi face tot ce poate pentru a aduce la cunoºtinþa opiniei publice despre destinul acestor regiuni. Aºa prieteni cum au fost ei mai rar. pânã a fost arestat de cãlãii sovietici în 1940. Pan Halippa. cu care fãcuse armata în timpul þarului la Odesa. Eu m-am nãscut ºi am crescut pânã la vârsta de 16 ani sub ochii lui ºi nu odatã eram alintat de el cu daruri aduse de la Bucureºti. plasa Glodeni.un apel al Asociaþiei victimelor regimului comunist din Chiºinãu. care a adus atâtea nenorociri în Basarabia ºi Bucovina. Anatolie a fãcut ºi o placã de marmorã pe o casã a – 272 – . câte 6 hectare. iubitori de neam ºi de baºtinã cum a fost Constantin Stere. a acordat un ajutor financiar pentru întemeierea unui Muzeu al memoriei neamului românesc despre represaliile comuniste ºi a regimului de ocupaþie sovietic. OVIDIU CREANGÃ Într-o zi a venit la mine acasã un prieten mai tânãr. El era nepotul. pe care-l lucrau împreunã. apoi de Grigore Iunian.

Cartea se numea “Din sacul lui moº Bodrângã”. mai ales felul vesel. scrise de Ovidiu Creangã. câteva rânduri. a rãmas singur cu copiii. N-am stat mult pe gânduri ºi i-am scris. Dupã moartea soþiei sale Laura.sã fie þara aºa cum a fost. Într-o scrisoare m-a anunþat cã va fi la Bucureºti ºi ar dori sã ne întâlnim. a fost ºeful Spitalului din Iaºi. dar certânduse cu ea a fost mereu marginalizat. Acum face revista Ginta Latinã. În timpul ocupaþiei sovietice a României era mereu silit sã se întoarcã în Basarabia sovieticã. Aici a fãcut o invenþie. Vlad Bejan este ºi el un elev al Liceului “Ion Creangã”. un fost elev al Liceului “Ion Creangã” din Bãlþi. marea “savantã”. Tatãl lui Ovidiu. cãlãtorind în multe þãri capitaliste. avea ceva cu mâinile dupã o operaþie grea la ºira spinãrii. La început a învãþat la Liceul Haºdeu. Cât a lucrat în – 273 – . hazliu al multor istorii din viaþa lui Ovidiu. a adus de la Vlad Bejan niºte cãrþi. A mai lucrat la comerþul exterior la Chimimport. A scris ºi despre Liceul “ Ion Creangã”. pe care i-am cunoscut ºi noi care am învãþat acolo. unde învaþã fata lui Maricica. chiar eliberat din funcþii. Vasilie. când ne-am nãscut noi în ea. întotdeauna gata de vreo nãzbâtie. mama din judeþul Buzãu. despre unii elevi. e un om de al nostru. În cartea lui era ºi o carte de vizitã. fiica generalului Comiºel.unui nepot a lui Costache. care ºtie preþul vieþii ºi luptã pentru idealul tuturor românilor . împreunã cu ginerele sãu. A fost un copil vioi. ce în acele vremuri era o problemã. Ovidiu s-a nãscut în satul Vãrzãreºti. era din satul Soileºti. Din carte aflasem unele date din viaþa lui. O doamnã din Ghidighici îmi transmitea la telefon conþinutul. A trecut ºi el prin multe. la Chiºinãu.000 de dolari. câºtigând vreo 200. A lucrat cu soþia lui Nicolaie Ceauºescu. care mi-a plãcut foarte mult. În ultima vreme era bine aranjat. despre profesorii lui. a învãþat la Liceul „Ion Creangã” în clasa 4-b. judeþul Argeº. a plecat în Canada. dar investindu-i într-o afacere a pierdut aproape totul. Bineînþeles cã am fost foarte bucuros cã-l voi întâlni pe acest coleg. din Toronto. Nu putea scrie. plasa Nisporeni. pãrãsind “raiul” din România la vârsta de 62 de ani. un bãrbat frumos ºi acum la o vârstã de peste 80 de ani. apoi. datoritã tatãlui care a fost transferat cu lucrul la Bãlþi. A avut multe invenþii ºi premii mari de bani. mai mult comunica prin computer. A terminat Politehnica din Iaºi. A devenit un bun specialist ºi a lucrat la Institutul de chimie din Bucureºti. Ei erau aranjaþi în viaþã. elev ºi el al aceluiaºi liceu ºi ajuns într-o þarã liberã. dar în 1982. secþia chimie industrialã. Îi plãcea la nebunie chimia. Am rãsfoit aceastã carte. Într-o zi reîntors de la Iaºi. Dupã un timp am primit ºi de la Ovidiu.

dar nu era urât. o femeie de 93 de ani. Le dãruieºte un computer. care a reuºit sã-ºi arate calitãþile ei de gospodinã. Ovidiu ne-a povestit multe despre viaþa sa din Canada ºi din România. Acolo. κi mai scrie câte ceva din viaþa lui. Era suplã. Ne-a invitat în apartamentul fostului socru. care au strâns mânã de la mânã o sumã modestã pentru noi. cãci trebuiau multe pentru muzeu. chiar aristocratic. Ne mai dã câte o veste prin computer. subþiricã. alb. Iam dãruit niºte cãrþi de ale lui Iurie Colesnic “Basarabia Necunoscutã”. ºi ne mai împãrtãºim gândurile ºi ideile. cu pantaloni scurþi. dorul dupã þarã îl frige. Acum. De atunci se trage prietenia noastrã. el face eforturi sã ne popularizeze.Ne întâlnim lângã Palatul poporului. Nu-l þineam minte de la Liceul „Ion Creangã”. Ne-am întâlnit cu Ovidiu Creangã la Bucureºti. în Canada. va fi din nou România Mare. Ne-am amintit de tinereþe. ªi cu toate cã e aranjat în viaþã. solid. purta ochelari. . Ne-a ajutat ºi cu niºte bani. satul unde a copilãrit ºi a învãþat literele ºi cifrele. gândurile se îndreaptã mereu spre ea ºi trãieºte cu speranþa cã vor veni vremuri bune. A fondat premiul – 274 – . odihnindu-se pe marginea lacurilor Canadei. eram la sora mea Valentina cu soþia mea . fotografii ale muzeului ºi o casetã cu inaugurarea lui. luase parte la rãzboi pe teritoriul Uniunii Sovietice împotriva partizanilor. O sã mã cunoºti. S-a hotãrât sã ajute azi ºcoala din Vãrzãreºti. sunt bãtrân ºi urât. ªi aºa am rãmas. amintiri despre oamenii buni ºi rãi din timpul regimului comunist din þarã. unde îºi þinea adunãrile Nicu Ceauºescu. Am stat la masã. soacra lui Ovidiu .România era mereu cercetat de secþia de cadre pentru faptul cã socrul sãu. amândoi am înþeles cã suntem alãturi ºi luptãm pentru visul tuturor românilor. cum mi-a spus. Ne-am despãrþit prieteni. aº spune chiar frumos la o aºa vârstã de 82 de ani. Spre mine venea un bãrbat înalt. am vãzut un bãtrân îmbrãcat în costum de varã. M-a sunat la telefon. Veronica. are boala pescuitului care îl mai relaxeazã. la vârsta de 82 de ani. Era un bãtrân prezentabil. cu pãrul însurit. Îmbrãcat în pantaloni scurþi. sã ne ajute ca acest muzeu sã rãmânã pe veci în istoria noastrã. o masã pregãtitã de dna Lia. A mai gãsit români acolo generoºi. Aºteptându-l în grãdina de lângã Palatul regal. mia plãcut de la prima vedere. fãrã riduri. De aºa oameni þara avea nevoie. generalul Comiºel. cãreia nui puteam da mai mult de 60 – 70 de ani. straºnic de vioaie ºi simpaticã. Atunci eram cu toþii tineri. dar s-a fãcut tot posibilul ca ei sã pãrãseascã pãmântul strãmoºesc. Acolo trãia dna Lia. unde a venit cu treburi. Avea un obraz simpatic. pentru o Românie întreagã.

„„„ Martoff – Zederban. care l-a detronat pe Nicolai. împotriva noii conduceri sovietice. þarul Rusiei. unde a învãþat el. au fost uciºi în timpul revoltei de cãtre alte trupe sovietice. Este interesant cine au fost acei care au susþinut bolºevismul ºi cine au fost primii conducãtori în Comitetul Central al Partidului bolºevic dupã 25 octombrie 1917. revoltându-se la rândul lor în cetatea Kronºtadt. ºi a adus atâtea schimbãri negative în lumea întreagã. Ulianov-Lenin – rus cu strãmoºi din evrei Steckloff – Nachames. fiind acceptatã ca o nouã cale a omenirii spre un viitor mai bun. CINE SUNT ACEI CARE AU CONDUS MIºCAREA REVOLUÞIONARà ÎN RUSIA? În 1917 a avut loc revoluþia rusã în Petrograd. premiul „Ovidiu Creangã”. multe nenorociri ºi suferinþe popoarelor din aceastã uriaºã þarã. evreu Trotsky – Bronºtein.de 200 de dolari pentru cel mai bun elev care terminã ºcoala. numit ºi Imperiul Rãului s-a dezmembrat fãrã un foc de puºcã. Zeci de ani aceastã revoluþie a fost lãudatã. În realitate visurile nu s-au împlinit ºi Imperiul sovietic. Acei marinari care au luat pare la asaltul Palatului de Iarnã la Peterburg. „„„ Zinovieff – Apfeldaum „„„ Kameneff – Rosenfeld „„„ Suchanoff – Gimel „„„ Sagherschi – Krochmal „„„ Uritsky – Silberºtein „„„ Larin – Lurie „„„ Bogdanoff – Silberºtein „„„ Kamkov – Katz „„„ Ganetzky – Furºtenberg evreu Dan – Gurevitch „„„ Meschovsky – Goldberg „ „„ Oarvus – Helphant „„„ Riasanov – Goldenberg evreu Martinov – Zibar „„„ Chernomorsky – Chernomordik „„„ Solntzev – Bleichmann „„„ – 275 – . mai luminos al tuturor popoarelor.

negustori. fabricanþi. care 90% erau neromâni. din cei “ilegaliºti”. ªi nu erau din cei sãraci. care dãdeau bani pentru sionism – “ajutorul roºu”. Otto Kahn. ucraineni… Partidul comunist român era… fãrã români. Au venit mulþi unguri din Ungaria. ruºi. uzinelor.Piatnisky Abramovich „„ Zvesdin Maklakowsky Lapinschi „„ – Zivin – Rein – Voinºtein – Rosenblum – Loeverschein „„„ „ „„„ „„„ „ Bobzov – Natansohn „„„ Axelrod – Ortohodox „„„ Garin – Garfeld evreu Glasunov – Schultze „„„ Joffe – Joffe „„„ La fel este interesant faptul cã bolºevismul a fost finanþat de bãncile evreieºti din SUA. unguri… toþi strãini neamului nostru. În “ilegaliºti” au fost incluºi ºi foºtii agenþi KGB. Voievodina. Teohari Georgescu… Ana Pauker era pentru toþi din Biroul Politic – prima. naþionalizarea fabricilor. Luca Laszlo. mai puþini armeni. Dej era singurul român în birou. Apoi a crescut pânã la 5000. Jerome P. restul erau evrei ºi unguri. cu toate cã era Gh. Dej. Donath Anerei ºi alþii.Ana Pauker. înfiinþarea sovromurilor. dar majoritatea tot erau evrei. Mortimer Schiff. ca baronul Neuman. ci bogaþi – evrei bancheri. bãncilor etc… suprimarea cultului greco-catolic spre bucuria ungurilor catolici. Hanauer Guggenheim ºi Max Breitung din America. Olef Aschberg ºi Nye Banen din Stochhplm. Loeb et Ko din New York. (Din cartea Împãratul Nicolae II ºi evreii) DISTRUGEREA ROMÂNIEI Din cei aproape 900 de comuniºti din România înainte de rãzboi numai 6 erau români. Bancherii care au contribuit: Max Warburg. Iacob Schiff a fost directorul bãncii Kuhu. pânã la 23 august 1944. Au hotãrât: desfiinþarea partidelor politice. erau viitoarele cadre comuniste. Paul ºi Felix Warburg – Hamburg. refuzul planului Marshall – 276 – . .

istoria de Mihail Roller. Deutah Olga – toþi strãini. Ionescu. când Ana a dispãrut din politica româneascã. Ministru de externe – Ana Pauker-Robinsohn. Petru Iosif-Roma. evreu basarabean. Bughici – Moscova. aderarea la Moscova. izolarea României de Apus. ministrul petrolului – M. ºi au format “Regiunea autonomã maghiarã” – Tg. Nicolae Ciorroiu – soþia evreicã. la Stalin. Mureº. securitate – de Vineze. adjuncþi: Grigore Preoteasã – soþia evreicã. C. birourile statului erau alogeni. externe – de Gizela Voos. Davidovici – Israel. (cu nume de împrumut). Mathyasz Rakoczi era împotriva României. Luca Laszlo vroia ca Ardealul sã fie unguresc. toþi evrei veniþi de la Moscova. Luca Laszlo lucra pentru Budapesta. cultura – Teodor Rudenko. Langffelder. format din acapararea de pãmânturi strãine: Basarabia. Rakoczi. evreu. Filipovici. Lidia Lãzãrescu. evreu. scriau istoria falsã. La Moscova colonia maghiarã Bela Kun. Bucovina.în România. E. Ardeleanu Clava. Evreii din lagãrele fasciste au devenit ilegaliºti antifasciºti. Onescu Marcu. În toate secþiile. Numai în 1960. devenise academician. evreicã. Andrei Goanþã. Pãsculescu. cadre noi în funcþii înalte. Erau susþinuþi ºi de comuniºtii “români”: Ana Pauker. A. Lãzãrescu. evreu basarabean. Florescu. cãci avea mai mulþi enoriaºi acum ºi biserici noi. M. Ungurii ºi evreii au deþinut poziþii-cheie în partidul comunist-vroiau sã maghiarizeze Transilvania. Istoricii – Roller. Toma. Eduard Mezinger. Balanescu – Paris. era bucuros de suprimarea cultului greco-catolic. a jefuit România cu sovromurile. toþi evrei. – 277 – . Duºmanii comuniºti spuneau cã România e un stat multinaþional. Iosif Petru. care ar fi ridicat economia. Preoþii greco-catolici au fost aruncaþi în puºcãrii cu credincioºii ce se împotriveau. 112 persoane din externe erau evrei. A. a venit Cornel Mãnescu care a curãþat aparatul de evrei. toþi devotaþi lui Stalin. Patriarhia românã. Roller era spion sovietic. Dobrogea. Propaganda condusã de Iosif Chiºinevschi. ªerban. Walter Roman. Herscovici – nici un român. agent al Kominternului supus Moscovei. Antonovici. Bogdan. Ambasador: Stoica – Berlin. S. Pauker a dat Moscovei Insula ªerpilor. armata. Miklos Goldbergher. D. trimiºi special. Marcusolin. patriarhul Justinian Marina. Banat… Totul se trãgea de la Internaþionala comunistã condusã de Dimitrov. fãrã studii. Ida Felix. Krakauer Charlote. Brucan – BrukhezWaºhington. Bãlãnescu. Luca. au distrus cadrele vechi româneºti. evreu.

Demeter S.. Chiºinevski. Petruc. De obicei la sate ei þineau crâºme ºi dughene.. Hary B. Niconov. evreu.. Kochner Adolf.. Ana Tema era acuzatorul lui L. deschizând localuri de consum: bodegi.. rutean. agent nkvd. primea ºi salariu de la ambasada sovieticã. Schlesinger P. general de securitate. Bichel. în rezistenþã. Hirsch T. Lobe. spion sovietic. ei. restaurante. Maximenko F. EVREII ÎN BASARABIA ºI ÎN ROMÂNIA Evreii au apãrut în Basarabia începând cu veacul al 18-19... M. Bucikov. Didenko. Blaukenºtein. Luca. Hirsch T. ºefi de unitãþi erau: Nikonov S. Se mai ocupau cu – 278 – . Kovacs Tiusz. Herisan A. Bodnarenko. lucrându-ºi pãmântul ºi fãcând pâinea cea de toate zilele. Schimerler. Dintre toþi numai Mladin ªtefan era român. Când un ungur cãdea vinovat de ceva sãreau cu toþii sã-l scape.. birturi. În munþi. Ebner S. dezertor Bondarenko-Pantiuºa.. care îi alunga sau îi forþa sã plece în alte þãri sau regiuni.. La început au fost mai mulþi prin orãºele. Didenko. Pãtrãºcanu. ofiþer. Kohner A.. Mazuru (evreu). buni la suflet. Adolbert. Grumberg (Nikolski).. Boller.NKVD-ul era în România ca acasã: A. Kangheþ.. apoi au ajuns sã se stabileascã ºi prin sate. Rudenko.. agenþi kgb. Mulþi dintre ei s-au stabilit în Basarabia.... Nicolski... Hirch. Cacica S.. Bucikov. soþia. Hohan A. ocupându-se cu comerþul. Gribici V. Ebner S. nu aveau aceastã îndeletnicire. În SSI – S. trimiþând totul în Uniunea Sovieticã. mulþi dintre ei fãrã carte ºi s-au folosit de aceasta. Majoritatea au venit din cauza antisemitismului rusesc ºi ucrainean. unde erau mai puþin persecutaþi. Luka Laszlo comanda cadrele. iar în a doua jumãtate a secolului 19 în sate ºi centre raionale. Ei o jefuiau fãrã milã. Moldovenii i-au primit cu aceeaºi bunãtate ºi bunãvoinþã cum i-au primit ºi pe alþi strãini veniþi sã trãiascã în mijlocul lor. M. crâºme ºi magazine. Fux Beria. Protopopov... aºezânduse în oraºe. Este ºtiut cã evreii nu agreau muncã fizicã ºi cu lucrul pãmântului nu se ocupau. Aºa cum înainte la moldoveni era considerat ruºinos sã te ocupi cu comerþul. Toþi acei strãini de la putere s-au stãruit sã distrugã România. Oprescur D. nu a fost nici un evreu sau ungur. Emil Botnãraº. Srabo. Alexeev I. Friedlander E. Evreii au înþeles repede cã moldovenii sunt oameni naivi. Protopopov.. Ady. Nicolau V. Roszma Adolbert ºi soþia. Adam M. Gonciaruk. la marginea imperiului rus þarist. Bercovici. În securitatea lui Pantiuºa: Nicolski.. Chioreanu M. Pauker... toþi erau strãini neamului românesc..

Aproape toþi ºtiau sã citeascã. cu ajutorul conducerii ºi indiferenþii poporului. în rate. dar e greu sãi dai înapoi. mai ales cã erau ºi ani de secetã. la ordinul guvernului a organizat ºi sãvârºit un pogrom de proporþie în timpul – 279 – . a apãrut antisemitismul. nu creºteau vite. banchiri. ei nu se purtau rãu cu evreii. înglodându-i în datorii ºi mai mari. Moldovenii bãºtinaºi erau buni la suflet. dar care trezea nemulþumirea populaþiei cãci e uºor sã împrumuþi banii. Ruºii. ucrainenii îi învinuiau pe evrei de toate relele ºi formau pãrerea cã ei sunt vinovaþi de sãrãcirea lor. venite pe pãmântul Basarabiei în timpul þarului. ªi în România erau partide ostile evreilor ºi aveau filiale ºi în Basarabia. sã-ºi ridice nivelul de viaþã. ohranca þaristã de sub conducerea baronului L. Mai era ºi altceva. Aceastã ostilitate împotriva evreilor era provocatã. Comerþul. Nu toþi evreii comercianþi erau oneºti ºi oameni de treabã. În literatura de pe atunci ei erau numiþi cu cuvinte de ocarã “jidan”. câºtiguri bune. comercianþi. care se rãspândea sub formã de dispreþ faþã de evrei ºi faþã de îndeletnicirile lor. erau silitori. cãmãtãria nu era pe placul moldovenilor. cu o dobândã destul de mare. Mulþi dintre evreii ocupaþi în comerþ acordau diferite privilegii cumpãrãtorilor. Levendali. Dacã datornicii nu puteau sã-ºi achite datoriile. avocaþi. unde trãiau 45% de evrei ºi 46% de ruºi. îºi bateau joc de ei. nu le plãcea munca fizicã. stãpâni pe pãmânturi. buni matematicieni. La 6-8 aprilie 1903 la Chiºinãu. le dãdeau mãrfuri pe datorie. nu erau leneºi. Membrii acestor partide deseori. se tocmeau cu evreii sã le lucreze pãmântul sau în gospodãrie în contul datoriilor. Acest neam nu avea þara lui. ajutându-i cu bani la nevoie.cãmãtãria. se rãspândise în toate þãrile ºi peste tot ocupându-se cu comerþul. care îºi lucrau din greu pãmântul. învãþau. iar dobânda ºi datoriile creºteau. mai ales când þãranii vedeau cum ei se îmbogãþesc vãzând cu ochii în timp ce gospodãria lor se ruina ºi era mereu în nevoie. oameni cu credinþã în Dumnezeu ºi în fapte bune. Ei nu lucrau la coarnele plugului. Evreii fiind asupriþi se luptau pentru existenþa lor. îºi fãceau studiile stãruindu-se sã devinã medici. de viaþa grea. Unii îi înºelau pe bieþii þãrani. ªi în Basarabia. care le aducea foloase mari. Din aceastã cauzã se formase o pãrere rea despre evreii comercianþi. ºtiind cã moldovenii sunt oameni de cuvânt ºi întorceau datoriile scrise în condicã. mai ales în timpul þarului rus. care era murdarã ºi cu puþin folos. Popor fãrã uscãturi nu existã. alimentatã ºi încurajatã de neamuri strãine. care apãreau ca niºte jefuitori de bunuri.

Majoritatea evreilor i-au primit cu urale. prãdate. îi înjurau. care încãlca toate regulile. având în spate soldaþii armatei roºii. îi scuipau. lãsând aici totul. Industriaºii Max Aushnit. Mulþi oameni de stat.cãruia evreii erau prinºi în stradã. îi arãtau cu degetul pe cei ce lucrase în poliþie. cel legionar. fãrã lupte. Atunci s-a format un curent puternic împotriva evreilor. care a avut înrâurire ºi asupra unor politicieni din Þarã. slujind ruºilor sovietici. Atunci ei au dus o politicã antinaþionalã. Sute de mii de moldoveni au luat calea pribegiei. Era partidul lui Cuza ºi. petrolierii ºi alþii împãrþeau profitul cu regele ºi erau ºi primiþi la curtea regalã. În acele vremuri regele Carol II se despãrþise de regina Elena ºi trãia cu evreica Lupu.. în mai micã mãsurã. de pe pãmântul strãmoºesc. magazinele lor erau devastate. o parte din popor. ce luptaserã pentru Unirea cu România în 1918. polonezii etc. pe cei ce fuseserã în Sfatul Þãrii. Putea oare sã uite poporul român aceastã umilire ºi agresivitate din partea unui neam care n-a trãit rãu în România. cu toate cã majoritatea lor nu era cu nimic vinovatã. Aceastã legãturã crease un protest general împotriva evreilor. Începând cu anul 1933 a apãrut ºi s-a rãspânditã fascismul în Germania. cum fãceau ruºii ºi ucrainenii. pãmântul. Ba mai mult. În anul 1923 a fost aprobatã o constituþie cu largi principii de democraþie care interzicea orice profanare. Unii dintre evrei au luat armele în mânã împotriva armatei române. trebuia sã ai ºi încuviinþarea bisericii. ucraineni rupeau epoleþii ofiþerilor ºi soldaþilor. ocupând Basarabia ºi Bucovina. la Paris. numitã de popor „Lupeasca”. Dupã primul rãzboi mondial. îi bãteau chiar. bãtuþi. urã faþã de alte etnii. unii fiind ºi agitatori ºi spioni sovietici. care nu a fost alungat din þarã. guvernul român a fost impus sã primeascã 300 de mii de evrei din Germania lui Hitler ºi sã le acorde cetãþenia. cu toate cã trãiau în România ºi erau trataþi binevoitor. ei. în armata românã. ruºi. casa. erau indignaþi de purtarea regelui. act barbar care s-a terminat cu 45 de jertfe omeneºti sub ochii poliþiei þariste. În 1941 s-a început rãzboiul. Bineînþeles cã în Constituþie aceste lucruri erau interzise. care în þarã fuseserã scutiþi chiar de – 280 – . mai ales cã Lupeasca se amesteca ºi în treburile de stat. care se retrãgea întristatã. unii din ei. mai ales cã regele Carol intrase în contact cu marii industriaºi evrei din þarã ºi jefuiau împreunã poporul român. Nimeni nu s-a aºteptat la o aºa purtare din partea evreilor. În 1940 sovieticii au dat nãvalã. În 1918 românii au eliberat Basarabia de hoardele bolºevice. Mulþi dintre ei ºi-au bãtut joc de armata românã. Grupe de evrei.. prosovieticã. din moºi strãmoºi. le luau armele. averea strânsã cu anii. Atunci divorþul se fãcea foarte greu.

ºi nimeni nu-ºi mai aminteºte de ei? Au uitat cã puterea sovieticã a interzis 20 de ani emigraþia evreilor din URSS? Apoi birul de 10 mii de ruble ce trebuia plãtit sã-þi dea drumul? De ce nu se aminteºte de el? A fost interzisã plecarea evreilor din România cândva? Cine dorea pleca liber în Israel. e mai importantã. pe când regimul lui Horty a exterminat 150 de mii de evrei numai în Ardealul de Nord. fãcutã la Geneva în faþa Tribunalului în 1955. Antonescu n-a trimis nici un tren cu evrei în Germania. el care a salvat cei mai mulþi evrei din toate þãrile Europei de rãsãrit. inclusiv evrei. îºi bãteau joc de ei. bulgari etc. arhivele. ucraineni. din serviciu. Da. paznici ºi alte brute. mareºalul Ion Antonescu a fost nevoit sã-i deporteze împreunã cu þiganii care nu lucrau ºi cu alþii. afarã de România? Mai rãsfoiþi istoria. Cât se poate manipula fariseic opinia publicã ºi înºela o lume întreagã? De ce tac conducãtorii evreilor. Putea oare poporul român sã rabde aceste înjosiri ºi umilinþe pe pãmântul sãu din partea unui neam cu care trãia zeci de ani împreunã? Oare aceasta era recunoºtinþa lui? Ce ar fi fãcut Stalin dacã evreii s-ar fi purtat aºa cu armata roºie? Cred cã ar fi fost raºi de pe faþa pãmântului! În urma atâtor acþiuni duºmãnoase a unei pãrþi din evrei ºi sub presiunea lui Hitler. dar mereu ascunsã. Mareºalul I. la ordinul Moscovei. A fost o crimã sã pedepseºti o mulþime nevinovatã. Comuniºti în România erau puþini: evrei. care ocupase atunci toatã Europa ºi o jumãtate de Rusie. umiliþi. doctor în drept la Universitatea din Paris. puneþi în funcþiune memoria. sunt analfabeþi ºi se dedau la insinuaþii ºi minciuni cum cã România a ucis cei mai mulþi evrei.armatã. au murit în lagãrul de acolo mulþi! Unii dintre conducãtori. conform declaraþiei lui Filderman. în Transnistria în timp de rãzboi. unguri. expulzaþi din locuinþe. îi asupreau. preºedinte al Uniunii evreilor din România. Astãzi el este învinuit ca criminal de rãzboi. când e vorba despre lagãrele sovietice. Antonescu le-a dat voie la 20 de mii de evrei sã emigreze liber din Bucovina ºi a mai dat mii de paºapoarte în alb pentru evreii din Ungaria ºi Ardealul ocupat de unguri. În URSS cei care doreau sã plece erau daþi afarã din partid. ocupate de Hitler. numiþi trântori. Asta e o laturã a activitãþii lui vizibilã. au rupt relaþiile diplomatice cu Israelul. aveþi ºi voi un Dumnezeu ºi nu – 281 – . numãr egal cu cel al evreilor suferinzi din toatã România. Cealaltã e mai vastã. li se încãlcau drepturile elementare ale omului! Aþi uitat cã toate þãrile socialiste. Ei provocau dezordine ºi fãceau propagandã sovieticã. unde au murit de zece ori mai mulþi oameni nevinovaþi. Lobi nu cunosc istoria. cum cerea Hitler. care sabotau.

E bine cã s-a fãcut aceastã comemorare pentru acei 45 de oameni uciºi de hoardele antisemite ruseºti. care au rãmas în viaþã datoritã cã trãiau în România. Dar nu poporul. au fost ºi unii guvernatori români care ºi-au bãtut joc de evrei. care au sãvârºit crime mai mari ca fasciºtii n-au fost pedepsiþi. în care ºi-au pierdut viaþa 45 de evrei nevinovaþi. în Moldova. Cu ei ne împãcam de minune. Am avut mulþi colegi de liceu evrei. fiindcã s-au gãsit oameni inimoºi ºi au imortalizat aceastã tragedie promovatã de o politicã ºovinã ºi agresivã faþã de minoritãþile naþionale din imperiu. comuniºtii. Sunt multe probleme care azi se lãmuresc rãsfoind arhivele. inclusiv faþã de evreii ºi românii din Basarabia. care au pus la zidul ruºinii crima ocupanþilor ruºi. Românii basarabeni n-au avut nimic comun cu acest act barbar pentru cã ei erau numai 10% din populaþia Chiºinãului ºi se aflau la periferiile lui. Contra acestei politici ºovine ºi antiumane ºi-a ridicat vocea în presa timpului marii scriitori Lev Tolstoi ºi Korolenko. n-au avut un Nurenberg. cum a fost Kruºevan. Oare nu evreii banchiri au pus pe picioare Germania fascistã dupã lovitura de stat din Rusia în 1917 ºi au instaurat regimul totalitar comunist? Cine a condus Uniunea Sovieticã imediat dupã revoluþie? Cine a condus România dupã 23 august 1944? Hai sã nu ne facem morþi în pãpuºoi cu sacul plin. La 6 aprilie 2003 s-a comemorat 100 de ani de la sãvârºirea pogromului contra evreilor de la Chiºinãu. care era blând ºi care nu a obijduit neamuri strãine. Unele cercuri evreieºti fac o politicã duºmãnoasã împreunã cu ºovinii ruºi împotriva neamului nostru românesc ºi doresc sã distrugã aceastã þarã. Oare nu erau sinagogi în România? În Bãlþi erau douã ºcoli primare ºi douã licee evreieºti. jurnale evreieºti. dupã venirea lui Hitler la putere în Germania. sã ne ºteargã de pe faþa pãmântului nostru de mii de ani. aciuaþi în România în anii ’30. A fost aºa ceva în URSS? Erau publicaþii. De ce au fugit evreii din URSS? Dupã ce au susþinut regimul totalitar ani la rând ºi fãceau propagandã ºi în alte þãri fiind plãtiþi de el? De ce au plecat în Israel? Da. organizat ºi declanºat de autoritãþile þariste de ocupaþie a Basarabiei româneºti. prieteni la cataramã. Azi. Orice om care a trãit ºi trãieºte pe acest pãmânt trebuie sã fie cinstit. care a luptat ºi împotriva neamului sãu – 282 – . ienicerul rus. trãdãtori de neam. cãreia i s-a furat 33% din pãmânturi ºi o treime din populaþie cu ajutorul evreilor. sã judece drept. ºi a unor moldoveni.scuipaþi în fântâna din care aþi bãut apã. Numai atunci va fi pace ºi înþelegere între toþi cei care locuiesc aici împreunã. Comemorarea este o faptã care meritã sã fie salutatã. sunt duºmanii neamului nostru ºi vor sã ne distrugã aici. ziare. sã nu o facem pe neznaiul.

Veronica. Dar am avut noroc. sediul dnei Ana Blandiana. cele douã veriºoare Leana ºi Valentina. având o chemare de la sora mamei mele din Bucureºti. dar nu am avut posibilitatea de al vizita. am trecut ºi prin Piaþa Amzei unde era Fundaþia Alianþa Civicã. Descoperirea ei era ca un vis care nu se împlinea. când pentru prima oarã am primit voie de la conducerea comunistã. minunându-se de cele vãzute acolo. jandarmul Europei ºi “temniþa popoarelor” (Lenin). la Lvov. dintre care o jumãtate nu s-au mai întors înapoi. De câte ori mã duceam cu automobilul meu în România. Fusesem în Ardeal în 1963.pentru Rusia. când justiþia nu reuºeºte sã fie o formã de memorie. În anul 2002 venind la Bucureºti dupã inaugurarea Muzeului Memoriei Neamului (a victimelor regimului comunist) la Chiºinãu. Le-am arãtat fotografiile – 283 – . de unde au fost duºi în Siberia circa 200 de mii de basarabeni. Cei ce avuserã posibilitatea de a nimeri dupã Carpaþi. o luam spre Bucureºti. ci numai o simplã piatrã postatã lângã gara din Chiºinãu. Transilvania era ceva departe pentru mine. aprobatã de Moscova dupã scrisoarea trimisã de tanti Vera lui Brejnev. unde trãiau rudele mele. în amintirea cãrora nu se face nici o comemorare ºi nu existã nici un memorial. În amintirea acestor jertfe s-a ridicat la Chiºinãu ºi un memorial cu participarea conducerii Moldovei. Totodatã este o ruºine pentru neamul nostru moldovenesc. pe atunci conducãtorul Uniunii Sovietice. Vârsta înainta cu fiecare an ºi nu mai credeam cã voi ajunge cândva pe plaiurile Ardealului. memoria singurã poate fi o formã de justiþie” Motto Memorialului Sighet Auzisem de acest memorial prin anii 1998. cu care nu mã despãrþeam niciodatã. cã regimul totalitar comunist a ucis o jumãtate de milion de oameni în 50 de ani de ocupaþie sovieticã ruseascã. Aici ne-am întâlnit cu dna Ana Blandiana ºi cu soþul ei Romulus Rusan pe care îi cunoºteam din anii precedenþi. care trãiam atunci în Ucraina. Ea se îngrijea de mine. Iatã unde a ajuns neamul nostru din cauza bunãtãþii lui ºi cine sunt conducãtorii noºtri! MEMORIALUL DE LA SIGHETUL MARMAÞIEI “Atunci. Eram împreunã cu soþia mea. fiind deja prea bãtrân ºi având fricã sã nu cad undeva în drum ºi sã nu fie nimeni lângã mine în locuri strãine. purtând în geantã medicamentele necesare. povesteau lucruri interesante.

Vã invitãm la Memorialul Sighet la simpozionul 10! Ne-a spus simpatica dna Ana. ne-a trimis o sumã de dolari pentru înfãptuirea muzeului. El citise anunþul meu din ziarul românesc “Clipa” din SUA ºi luând legãtura cu mine. Memorialul de la Sighet ne-a impresionat puternic. am reuºit sã ajung ºi în casa lui Gavrilã Buju. Ne uitam prin geam bucurându-ne de frumuseþea locurilor ce se perindau în faþa ochilor. într-o cãmãruþã unde eram numai noi doi cu soþia. jurnalistul care lucra la “Literatura ºi Arta” condus de vestitul poet ºi scriitor Nicolae Dabija. aºa îl numeau acolo în Canada. Ajunsesem la Iaºi prin bunãvoinþa lui Sergiu Nucã. Acum îmi dãdeam seama ce frumoasã este þara noastrã româneascã! Am fost cazaþi la un cãmin al poliþiei de frontierã. ca douã albine stãruitoare au reuºit sã facã atât de mult pentru biruinþa adevãrului ºi a dreptãþii în þara româneascã în amintirea celor cãzuþi la datorie împotriva genocidului comunist. Dupã Salva am intrat în munþi ºi trenul ne ducea prin tuneluri. Chiºinãul era plin acum de maºini din alte þãri. El ne luase cu automobilul ginerelui sãu. Datoritã lor am nimerit la Sighet. Aºa cum am fost ajutaþi în înfãptuirea acelui muzeu de la Chiºinãu ºi de un român cu suflet de mare patriot. o maºinã germanã.muzeului nostru. care împreunã cu soþul sãu Romulus Rusan au depus sforþãri mari spre a-l întemeia. reîntors din America unde fusese cu soþia sa Mia la fiul lor. unde ajunsese la vârsta de 18 ani dupã multe peripeþii. Peugeut ºi alte mãrci care erau net superioare celor ruseºti. Maºinile sovietice deveniserã o raritate. Am luat trenul de la Iaºi spre Timiºoara. Clãdirea era chiar în centru. un leagãn al românismului din vechime. Gaby Buju. de loc din Maramureº. La proiectul acestui memorial au lucrat arhitectul Alexandru – 284 – . Ideea transformãrii închisorii în muzeu aparþinea dnei Ana Blandiana. El a fost omul care a jucat un rol însemnat pentru noi ºi mai ales pentru mine. din Borºa. foºtii deþinuþi ºi deportaþi politici din Basarabia spre mirarea lor de reuºita noastrã. în Maramureº. cu toatã sãrãcia care domnea în Basarabia. La Salva am fost nevoiþi sã aºteptãm vreo trei ore trenul ce venea de la Bucureºti ºi mergea la Sighet. Audi. La Iaºi ne-a întâlnit ca întotdeauna prietenul meu Vlad ªuparschi. . Fiatul. sã fiu la Borºa ºi sã vizitez ºi Memorialul de la Sighet. aproape de Memorial. Aºa cã aveam mai multe motive sã ajung în Mara-Mu. Le înlocuiserã Mercedesurile. cum zic aici oamenii þinutului sãu. care împreunã cu Romulus Rusan. al victimelor regimului comunist întemeiat de noi. prin locuri de o frumuseþe rãpitoare.

specializaþi în analiza lor. – 285 – . culturale ale democraþiei interbelice. pe casete audio ºi video. În timpul conducerii comuniste aici au fost exterminaþi mii de oameni printre care ºi floarea intelectualitãþii române. Clãdirea închisorii din Sighet este atribuitã Fundaþiei Academia Civicã în vederea transformãrii în memorial. Arhiva de istorie oralã s-a îmbogãþit cu 850 de înregistrãri. cu mãrturii ale persoanelor supravieþuite din închisori ºi lagãrele þãrii. din alte þãri foste comuniste. Trebuie de spus cã anume în România teroarea a fost cea mai durã ºi cea de mai lungã duratã dintre toate þãrile cãzute sub jugul comunist sovietic.Beldiman. Se prezintã filme despre teroarea comunistã ºi se organizeazã expoziþii documentare. care are un trist renume. Datoritã unor români cu suflet mare dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan. Au fost deschise 12 celule de la parter. S-au editat multe cãrþi din colecþia “ Analele Sighet” ºi a apãrut ºi “Cartea neagrã a comunismului” scrisã de Stephan Courtois. La evenimente au participat mii de oameni din România. oameni de culturã. Dorana Coºeveanu ºi academicianul Alexandru Zub ajutaþi de alþi oameni de bunã credinþã cu suflet mare. La 21 mai 1993 a avut loc primul simpozion “Memorialul Sighet”. Memorialul s-a fãcut la Sighet fiindcã aici a fost prima dintre închisorile politice ale stalinismului în România ºi anume în ea au fost exterminate elitele politice spirituale. vicepreºe-dinþi – Ion Caramitru. Horia Bernea ºi Laurenþiu Ulici având ca scop crearea Memorialului. În 1993 Ana Blandiana s-a adresat la Consiliul Europei la Strasbourg pentru a cere sprijinul Europei de a transforma închisoarea într-un memorial. Din 1993 s-au þinut 10 simpozioane în cadrul Memorialului victimelor Comunismului ºi al Rezistenþei de la Sighet. “De la adevãrul istoric la judecata istoriei”. Începând cu anul 1993 a avut loc la Sighet câte un simpozion anual cu diferite teme despre tragedia românilor în timpul conducerii comuniste 1946-89. În fiecare an la Sighet au fost inaugurate noi spaþii în cadrul Memorialului. devenite sãli de muzeu. El a fost înfiinþat ca sã se ºtie adevãrul despre teroarea comunistã din România ºi sã nu se mai repete niciodatã în viitor. La nordul României lângã râul Tisa se aflã oraºul Sighet. ªantierul a fost deschis la 11 iulie 1996. În fiecare an era programatã vizita la închisoarea de la Sighet ºi la groapa comunã de la cimitirul sãracilor. În 1994 ia fiinþã Fundaþia “Academia Civicã” cu 175 de membri fondatori – preºedintã Ana Blandiana. puse la dispoziþia vizitatorilor. Memorialul victimelor Comunismului ºi Rezistenþei de la Sighet a fost declarat ansamblu de interes naþional prin lege. La aceste simpozioane participau martorii ºi eroii evenimentelor dar ºi istorici savanþi.

Iuliu Maniu ºi alþii… Sala hãrþilor este o reprezentare în spaþiu a gulagului românesc. Din august 1948 a devenit loc de detenþie pentru intelectualii ºi pentru þãranii din Maramureº. Simpozionul a avut un vast program de comunicãri cu tema “Anii 1973-1989. dintre care unii ºi azi trãiesc la Sighet. construitã în 1897 a funcþionat ca închisoare de drept comun pânã în 1944. Primii au fost 18 elevi ºi studenþi. În prezenþa sponsorilor Miºu Cârciog ºi dnei Margaret Holmes. preºedinta Fundaþiei Academia Civicã. Centrul Cultural Francez. unitate de muncã specialã. Ilie Lazãr. unde se evidenþiazã aspecte din istoria personalã. unii trecuþi de 85. Închisoarea din Sighet. Tot în 1950 au fost aduºi la Sighet 43 de episcopi ºi preoþi greco-catolici ºi romano-catolici. Institutul Polonez din Bucureºti. British Council. Datoritã dnei Ana Blandiana ºi lui Romulus Rusan. El se referea nu numai la aceastã închisoare din Sighet ci ºi la întregul univers concentraþionar din România. politicieni). Alexandru Todea. Centrul Ceh din Bucureºti. A doua salã a muzeului cuprinde o schemã a închisorii realizate – 286 – . Sãlile sunt dedicate lui Corneliu Coposu. mãrturiilor despre represiunile sãvârºite de regimul comunist totalitar. La 5-7 iulie 2002 a avut loc al 10 simpozion al Memorialului Sighet organizat de dna Ana Blandiana ºi Romulus Rusan cu sprijinul Fundaþiei Hanns Seidel. În 1950 au fost internaþi aici peste 80 de demnitari (foºti miniºtri. preoþi. Prin Sighet se fãcea ºi repatrierea foºtilor prizonieri ºi foºtilor deportaþi din URSS. Iuliu Hossu. Pe o hartã mare a þãrii sunt marcate prin cruci cele 300 locuri de detenþie. când a devenit lagãr sovietic. Emil Haþieganu. Memorialul conþine parterul. Memorialul victimelor comunismului ºi al Rezistenþii a fost inaugurat la 20 iunie 1997. majoritatea lor nejudecaþi. istorici.aceastã închisoare a fost transformatã într-un Memorial Naþional. închisoarea fiind reconstruitã ºi transformatã într-un muzeu. Memorialul a fost deschis de dna Ana Blandiana. Majoritatea aveau peste 60 de ani. domiciliu obligatoriu. cu celulele sale. academicieni. cu ajutorul unor sponsori cu inimã bunã s-a înfiinþat acest Memorial. viaþa unor oameni ai elitei politice ºi religioase din perioada interbelicã a României. Cronica unui sfârºit de sistem”. ziariºti. dedicat celor care au suferit în timpul comunismului ºi într-un centru internaþional de studii. Sarcina memorialului este pãstrarea memoriei. Penitenciarul era cunoscut sub numele “Colonia Dunãrea”. de muncã forþatã. azile psihiatrice ºi gropi comune. dar în realitate era un loc de exterminare pentru elitele þãrii.

Brã-tianu ºi Iuliu Maniu cu activitatea lor politicã înainte de 1918. regimul de detenþie din închisori. cimitirul sãracilor. Stephane Courtois – Paris. rezistenþei anticomuniste. rolul lor la Marea Unire. Tot aici în alte sãli sunt arãtate metodele de torturã de la Securitate. Dennis Deletant – Londra. Ion Cepleanu – Paris. Anatol Petrencu – Chiºinãu ºi alþii… Tot aici la 9 iulie 2002 s-au inaugurat încã zece sãli printre care ºi sãlile “Basarabia în Gulag”. Petru Opriº – Bucureºti. Moldova. dr. Tot aici se aflã celula de pedepsire “Celula Neagrã”. Sala “Munca forþatã” prezintã aspecte din locurile de muncã forþatã din þarã unde Canalul Dunãre – Marea Neagrã a fost cel mai infernal din seria ºantierelor unde deþinuþii erau exterminaþi. Thirry Wolton – Paris. În una din sãli sunt expuse picturile ºi desenele pictorului Victor Zâmbrea. Hans Bergel – Munchen. I. Iulius Filip – Cluj. Ei au fost: Cicerone Ioniþoiu – Paris. La etajul doi se aratã sala Lotului lui Viºoaian ºi sala unde a murit Gh. Mircea Stãnescu – Paris. La etajul 1 sunt sãlile dedicate deportãrilor. Sala “Colectivizarea” dã o imagine completã a dramei satului românesc. Brãtianu. în istorie Anatol Petrencu ºi Vadim Pirogan. fost deþinut politic ºi luptãtor antisovietic din gulagul sovietic. Nicolas Werth – Paris. Invitaþii din Republica Moldova ºi-au exprimat sincerele lor mulþumiri pentru înfiinþarea acestui memorial – 287 – . Vasile Paraschiv – Ploieºti. I. fotografiile ºi mãrturiile foºtilor deþinuþi politici în închisorile ºi lagãrele din URSS. preºedintele victimelor regimului comunist din R. La inaugurarea sãlilor Basarabia în Gulag au participat ºi doi reprezentanþi invitaþi din Republica Moldova. femeile în închisoare. La acest simpozion au luat parte foºtii disidenþi ºi deþinuþi politici care au fãcut comunicãri. unde erau înmormântaþi deþinuþii exterminaþi în groapa comunã. Bujor Nedelcovici – Paris. În cadrul muzeului existã 2 expoziþii dedicate lui Gh. Sãlile “Viaþa cotidianã din penitenciar ºi închisoarea-nãuntru ºi în afarã aduc mãrturii despre asprul regim de detenþie. alegerile din 1946 ºi procesul grupului de la Tãmãdãu. Smaranda Vultur – Timiºoara. deportãrile din Bãrãgan. care au explicat vizitatorilor exponatele. Alexandru Zub – Iaºi. Giurescu.de istoricul Constantin C. Dragoº Petrescu – Bucureºti. suferinþele Bisericii. unde deþinutul stãtea în lanþuri în picioare toatã ziua. Mircea Carp – Munchen. În ultima zi a simpozionului oaspeþii au vizitat cimitirul Cearda. Sunt expuse documente referitoare la represiunile contra þãranilor. închis la Sighet între anii 1950-55.

Având un numãr de telefon. tânãrã. unde locuia el ºi mama lui dna Ileana Buju. dorind sã o cunosc pe mama acestui român. ne-a hrãnit cu un pilaf foarte gustos. cãci comuniºtii din România. pârâea ºi trosnea. Avea acolo douã fete. împreunã cu Veronica. El nu ºtia multe adevãruri. unde trebuia sã fim întâmpinaþi de fratele lui Gabi. Gavrilã Buju. Petrea. Mã interesa tot ce era legat de dânsul. nu era acasã. s-a dus în alte þãri. situat în Canada. fosta învãþãtoare a lui Gabi. A venit în sfârºit ºi fratele lui Gabi. cãci drumul era abrupt. Trebuie sã spun cã mult tineret pãrãsise Borºa. Petrea. vroiam sã aflu cât mai multe despre el. când mã adresam unora care þipau cã sunt patrioþi. aºa se numea aici un dig de pãmânt galben adus prin þevi din minele – 288 – . Dar noi am întârziat ºi nimeni nu ne-a mai aºteptat. un bãrbat tânãr. am gãsit-o pe Dna Silvia Belciug. o veriºoarã a lui Gabi. sã înþeleg de ce acest român din Maramureº ne-a trimis un ajutor de 1000 de dolari. MARA-MU De la Sighet. am ajuns la Viºeul de Sus. Dupã câteva ore cu trenul. o femeie simpaticã. îngrijorându-ne sã nu facã vre-un chibiþ ºi sã fim nevoiþi sã mergem pe jos. Sora lui Gabi. care nu ºtia bine nici istoria þãrii sale. care ne-a ajutat sã facem la Chiºinãu Muzeul Memoriei Neamului. se îmbogãþeau. Îmi era greu pe suflet. Tractorul ne ridica pe Valea Luceafãrului.care trebuie sã fie o pildã ºi un serios avertisment pentru toatã lumea ca aceastã tragedie ºi genocid comunist sã nu se mai repete niciodatã. ridicându-ne tot mai sus în munþi. ne-a dus în munþi. Cu diferite mijloace de transport am ajuns la Borºa. apoi ne-a dus cu maºina la dna Valerica. o strãduþã cu gropi mari ºi adânci. care ne-a luat acasã. nici nu a trecut prin rãzboiul care a distrus atâtea fiinþe nevinovate. Mã gândeam ce are el cu Basarabia. Maºinãria asta vãzuse multe. soþia mea. Am trecut pe lângã “cenzurã”. Tractorul nu era nou. basarabenii. sã câºtige un ban. plecase la muncã în Italia. Comuniºtii criminali trebuie sã rãspundã în faþa popoarelor pentru crimele sãvârºite în timpul regimurilor în toate acele þãri conduse de URSS. care urcându-ne pe un tractor. fãceau totul ca sã educe tineretului dispreþ ºi urã împotriva marilor eroi ai neamului. am plecat la Borºa. Ileana. ºi ai credinþei. fusese cumpãrat de Gabi pentru fratele sãu. care ºi ele se aranjase la lucru. pentru noi. totul fusese distrus de noua putere democraticã cu comuniºti în frunte careºi fãceau treburile lor. supuºi Moscovei. dar în realitate erau niºte profitori minciunoºi ºi farisei. cãci minele ºi alte întreprinderi nu lucrau cu anii. pãrãsind Memorialul. care ºtia deja de la Gabi cã noi trebuia sã venim pe la ei.

spre casa ei. iernii grele din munþi. dar el avea viaþa lui. trebuia sã ne odihnim. ridicându-se spre casa ei. subþiricã. Noi dupã ea. urmând-o. Casa ei era din bârne. Afarã un omulean îi cosea iarba în curte pe costiºe. viitorul fân pentru vãcuþa ei. din dragoste ºi cu care nu a avut norocul sã fie împreunã la bãtrâneþe. o mai ajuta. nu a dorit sã-ºi ia alt bãrbat. ºi mã gândeam la soarta ei singuraticã. Îmbrãcatã într-o bluzã albã. nu arãta la anii ei. nume ca al ei. Am stat de vorbã. ca zãpada. Era ceva frumos în aceastã femeie. de nepoþica Ileana. ne-a hrãnit cu lapte de vacã din munþi. sã pãrãseascã mãcar – 289 – . mergea repede în sus. cum aºeza uºurel fânul în cãpiþã. Am ajuns la casa lui Petrea. în casa construitã de Gabi pentru ea acolo. familia lui. E drept. lapte gustos. Soþul ei Gavrilã nu mai era demult. mai degrabã pãrea o fetiºcanã sprintenã ºi harnicã. în satul Rotundu.Borºei. o femeie micuþã. demult. Ne uitam la ea. Mã uitam la ea ºi o admiram pe aceastã femeie din munþi. cu un cojocel frumos. cu dorul de fiul ei atât de depãrtat. trãia singurã. în casa bãtrâneascã. o casã bunã. proaspãt ºi cãlduþ. tare. Nu ºi-a refãcut viaþa. vieþii de loc uºoare. de vreo cinzeci de ani. fãcutã încã de tatãl lor Gavrilã Buju. ºi sã vezi minune! Ea. care nu vroia sã se mute nici în iernile cele grele. cã Petrea trãia alãturi. a insistat sã mergem ºi la ea în casã. fãcutã de mâini de gospodar. se vedea cã-i fãcutã de o mânã gospodãreascã. care ºi-ar fi legat soarta cu ea. cu o fustã neagrã. nu ne venea sã credem. cu pãrul bine însurit. Ne uitam cu mirare ºi admiraþie cum aceastã femeie. I-am ajutat ºi noi. Ne-a primit în casã. urcã în sus ca o cãprioarã. Gabi îºi fãcuse o cãsuþã frumoasã în Rotundu ºi o rugase pe mama Ileana sã stea în ea. miºcându-ne cu greu pe costiºele abrupte sã strângem iarba deja uscatã în cãpiþe. miºcãrile erau vioaie ºi. nu ne ajungeau puteri. Povestea de fiul sãu Gabi ºi uneori îi tremura glasul ºi o lacrimã zgârcitã apãrea în ochii ei frumoºi ºi blajini. cu viaþa ei asprã. þinea piept vânturilor. dar era bunã. cu nevoile ºi bucuriile ei. A venit aici ºi mama Ileana. jos. într-o þarã strãinã. trãia cu amintirea lui Gavrilã. Mama Ileana. nu pãrea cã are 72 de ani. aromat. cu problemele sale. mare. aici în munþi. Dar ea nu dorea. care trãia mai sus de Petrea. Ea a luat o greblã ºi a început sã strângã iarba cositã. departe peste mãri ºi þãri. pe care îl luase cândva. în aceste locuri pe care ea nu le-ar fi schimbat niciodatã. Mâinile ei lucrau repede. cu toate cã se gãseau oameni de treabã. ne opream. cu o gãleatã plinã cu apã într-o mânã ºi cu o sacoºã în altã mânã. fire puternicã ºi devotatã acestor locuri mãnoase. gâfâind. Am ieºit apoi din casã. Ne-am ridicat în sus.

tatãl meu. venea în Rotundu.iarna munþii. cu toate cã erau democraþi de stânga. lucrând în acelaºi timp la o construcþie. unde nãscuse trei copii. la Bãlþi. N-a rezistat. Apoi a terminat Institutul Politehnic. vãzând cine îºi face mendrele acolo. a pornit un business – 290 – . sãrbãtoarea de la “Hora de la Prislop” ºi “Adormirea Maicii Domnului” de la mãnãstirea Moisei. Amândoi. numitã “zemstva”. Începând de prin 1986. pe la fata sa Ileana. Anatolie strâmtorat la lucru. þinând în mâini volanul de parcã toatã viaþa numai cu asta s-ar fi ocupat. trecut de cincizeci. În viaþa ei niciodatã nu fusese la doctori ºi nici leacuri nu luase în gurã. care vuiau de lume dornicã de adevãr ºi libertate. prietenul tatãlui meu care a trãit în casa noastrã. a fost scrisã prima cerere de Unire cu România de cãtre þãranii moldoveni. care ne-a dus la garã cu maºina sa. Pe Anatol. pe timpul þarului. cum au pãþit-o alþii. un bãrbat în vârstã. numai una. când ruºii sovietici au nãvãlit în Basarabia. fetiþa Maria studia la Universitatea din Iaºi. ºi Costache Leancã ºi prietenul sãu ªtefan Pirogan. în cartierul Pãmânteni. Soþia. Seara mai învãþa la o ºcoalã medie. plinã de amintiri triste ºi vesele. cu misterele lor. Aici. Am ajuns la gara Viºeul de Sus datoritã aceleiaºi doamne Silvia Belciug. cu frumuseþea ºi aroma florilor de munte. invitaþi prin telefon de Gabi Buju din Canada sã vedem sãrbãtorile mari din Maramureº. unde a trãit o viaþã întreagã. Costache Leancã în 1918 a fost preºedintele adunãrii de la Bãlþi. pe domnul Anatol Gorj. Costache Leancã. Dupã ce a terminat ºcoala de opt clase din sat. nedorinduºi o altã viaþã… De acolo de sus se cobora uneori la vale. Am profitat de faptul cã aveam un prieten. duºi în Rusia ºi exterminaþi în lagãrele sovietice la o vârstã de 52 de ani. a plecat singur la Chiºinãu sã înveþe la o ºcoalã profesionalã. pe vremea aceea. Maria. cu pajiºtele bogate cu iarbã mãtãsoasã. care ºtiau din ce neam se trag ºi cine sunt fraþii lor. luând parte la adunãri ºi manifestaþii pe strãzile Chiºinãului. A stat o iarnã în casa lui Gabi. la Bãlþi. de ºapte ori a fost ales deputat în parlamentul României pânã în 1940. au fost arestaþi. Am plecat a doua zi. nãscut într-o familie de opt copii. lucra la o bancã. Am mai fost odatã la Borºa. sã-ºi mai vadã nepoþii ºi nepoþelele. cum au fãcut ºi mai înainte. nici în partid. s-a inclus în miºcarea de eliberare naþionalã. þãran din Cuhneºti. N-a intrat nici în comsomol. nepotul. a avut o mare tãrie de caracter ºi voinþã. o chemau acolo sus munþii. sã mai stea de vorbã. ocupând-o cu forþa. unde trãia cu grijile ºi nevoile gospodãriei. pe care îl detesta. un nepot de a lui Costache Leancã. S-a întors în casa ei. tãvãlugul sovietic nu l-a îndoit la pãmânt. De loc ºi el din Cuhneºti.

Am plecat cu toþii la mãnãstirea din Moisei. când mulþi nu iau nici o carte în mânã. cu soare frumos. Lângã casã avea un bazin în care înotau pãstrãvi. Sora Ileana trãia alãturi. Ne-a primit cu braþele deschise. o casã bunã. aduºi de ea de la o crescãtorie de peºti. Am avut toþi ocazia sã vedem frumuseþile þãrii noastre. fãcutã cu mâinile ei ºi a soþului Ion. care venise în concediu din Italia ºi povesteau lucruri ºi întâmplãri interesante despre viaþa lor de acolo. fãceau economii pentru a aduce banii în þarã ºi a construi casa. pe ºoseaua BorºaCluj. Aici. o moarã într-un sat. dar trãind modest. Am stat patru zile la ei. Ne-am oprit la Borºa. care lucrau în Italia ºi câºtigau bani. frumoasã. cã de. Alãturi de ei trãia ºi Valerica Steþcu. La început au trãit sus. Cât am stat în casa lui Gabi Buju. Venea la noi dimineaþa. de care se îngrijea. se aruncau ca niºte fulgere înghiþind prada. Avea casa ei. ca sã mai pot învârti volanul maºinii mele ºi am dãruito lui Alexei. care-i sunase sorii sale. totul era verde. apoi la amiazã ºi seara ne duceam la ea la masã. acolo îºi durase o casã. Când le aruncam câte o bucãþicã de pâine. Lume multã. iar noi sã ne ridicãm vreo trei kilometri pânã la mãnãstire. venitã din Italia. eram serviþi de Ileana. fiind cazaþi în casa lui Gabi. prietenele noastre pe viaþã. nepotul meu. Dar ºi eu eram prea bãtrân. care s-a dovedit a fi o femeie simpaticã ºi sociabilã. erau veniþi mii de oameni din toate colþurile þãrii sã asculte slujba. învãþãtoarea lui Gabi cândva demult. aleasã de popor în Rotundu. aducând mâncarea. El mi-a propus sã vizitãm Borºa. Am trãit câteva zile în casa lui Gabi toþi patru. Maºina a trebuit s-o lãsãm jos. toþi eram români. sã luãm parte la sãrbãtorile din Maramureº. pe care îi bãgau în construcþie. o casã cu trei etaje.mic. Ileana. Eram amândoi cu soþiile. trecând prin multe oraºe ºi sate din Nordul Moldovei ºi Maramureºului. peste drum de casa lui Gabi. Era luna august. Alãturi de ei îºi fãceau casã fetele lor. fiind înconjuraþi de bunãvoinþa ºi simpatia lor. Am luat parte ºi la praznicul de la mãnãstirea din Moisei “Adormirea Maicii Domnului”. Era profesoarã de limbã francezã ºi mai fusese primãriþã. Îmi place acest om pentru setea lui de a cunoaºte. mulþi îmbrãcaþi în – 291 – . Nici acolo nu aveau lefuri mari. unde a lucrat douã luni de zile ºi câºtigase ceva bani. care ne-a primit ºi ea cu bucurie ºi dragoste de neam. în munþi. sus. Anatol avea un “Jiguli” cu care am plecat spre Borºa. Ne plãcea s-o ascultãm cum povesteºte diferite întâmplãri din viaþa lor ºi a Borºei. O femeie energicã. ce o fãcea un episcop din Maramureº. unde erau fiicele ºi soþii lor. de a citi. Dna Valerica ne-a mai povestit câte ceva despre Gabi. dar a fost o alunecare de pãmânt ºi ºi-au fãcut casã în Rotundu.

Pentru bolºevizarea României s-a recurs la falsificarea istoriei naþionale ºi a rezultatelor alegerilor parlamentare. Fundaþia Memoria. Muzeul judeþean Argeº cu colaboratorii Vasile Novac ºi Remus Petre Cârstea. României i s-a impus un guvern comunist. regele Mihai a fost expulzat din þarã ºi neamul românesc a cunoscut dezmãþul. Ne-am luat rãmas bun de la aceºti oameni simpli. evrei. Stalin a hotãrât pedepsirea ofiþerilor români care au luptat la rãsãrit pentru eliberarea Basarabiei ºi Bucovinei. jafurile ºi crimele comuniste. unde veneau din toate pãrþile oamenii cu suflet de români. care ne-au primit cu atâta dragoste ºi bunãvoinþã. majoritatea strãini. introducerea cenzurii. au – 292 – . Este un oraº frumos. limbii ruse obligatorie. unguri. curat ºi cine-l viziteazã rãmâne impresionat de tot ce vede aici. împãrtãºindu-ne gândurile ºi visele lor la o viaþã mai bunã. dar am întârziat cu câteva zile ºi nu am vãzut frumuseþea obiceiurilor ºi a îmbrãcãmintei naþionale a celor veniþi din munþi ºi de la ºes la Hora de la Prislop. iþari largi. Tot în acest oraº este fabrica de automobile Dacia. cultural ºi sportiv al þãrii româneºti. Mai era aici o sãrbãtoare la Prislop. ruºi. în cãmãºi albe. SIMPOZIONUL DE LA PITEºTI Între 4 ºi 6 octombrie 2002 a avut loc la Piteºti un simpozion organizat de Asociaþia Foºtilor Deþinuþi Politici din judeþul Argeº – preºedinte Sergiu Rizescu. interzicerea a tot ce avea caracter naþional. Români erau numai ºase oameni. cu sprijinul inimosului primar al or. port ce s-a pãstrat din moºistrãmoºi. care împreunã cu firma Renault construieºte azi noile modele care înfrumuseþeazã minunatele ºosele ale României. Am venit îndemnaþi de Gabi. ocupate de sovietici în 1840 prin protocolul secret adiþional la pactul Molotov-Ribbentrop. cu suflet mare. Institutul român de istorie recentã – Marius Oprea. filiala Argeº – Aristide Ionescu. introducerea a mii de consilieri sovietici la întreprinderi ºi instituþii. care þineau la obiceiurile ºi hramurile strãvechi. În partidul comunist român în 1944 erau nu mai mult de 900 membri. Dupã armistiþiul de la 23 august 1944 România a fost ocupatã de armata sovieticã timp de 14 ani. care se opuneau politicii comuniste.haine naþionale. Peste 1 milion de români. reºedinþa judeþului Argeº. Piteºti – Tudor Pendiuc. Municipiul Piteºti este un important centru economic industrial. este situat la confluenþa râului Argeº cu râul Doamnei. Oraºul Piteºti. A venit ºi vremea sã ne despãrþim ºi sã ne întoarcem acasã. ruteni.

torturi. Ocna.. 1 al Kremlinului a fost Ana Pauker (Hannach Robinschn). ªerbãnescu C. 293 – 3. bãgaþi cu capul în tinetele cu urinã ºi altele… J e r t f i t u s a up e n t r uU n i r e ! Ajunsã astãzi de ocarã.propagandã ai ei. trecuþi prinPeste cele mai neimaginabile Pe-unde noºtri erau dragi Moºia lui ªtefan... Sighet. ei fac paºi.. Înjurã-aceastã naþiune! marea lor fãþãrnicie.. în schimbul smulgerii de la alþi deþinuti a informaþiilor nedeclarate la anchete. Teohari Georgescu (Burach Tescovici)... de Popescu Ce lume înºelãciune. .. Ridicã nasturii vechi soare...... elevilor ºi studenþilor. schingiuiþi peste 700. Vo i n d u s eî nt o a t ep r i m i i ... . Frãmântã glodul neºtire.10-20 ani. .. 3. ºi alþii. “Literatura ºi Arta” 8 mai 2003 2.... inspirat de agenþii sovietici ai NKVD-ului.fost aruncaþi în lagãre ºi închisori. cioclii Canalul Morþii din Danseazã românimii!!! Dobrogea… În timpul reeducãrii au fost uciºi 64 de deþinuþi politici. .... D a . Echipa lui Þurcanu era sprijinitã direct de e securitate.20 ani.. Reeducarea de la Piteºti condusã de securitatea românã a fost Care au rupt Moldova-n douã!.. tãi... Mulþi în dintre tineret erau judecaþi pentru fapte: cã spuneau cã Ana Pauker este “bivoliþã neagrã”… De 1.. Gh. Pe-o iarnã grea. Romanescu G. bãtaie în strãmoºii grup cu bâtele... Te i a î nm i n t ec u om î n i e .. 2...... Eu rãmas stau. Ce vãd în iarnã ochii mei. Livinschi M... cãpitanul Alexandru Dumitrescu.. Pop C. trimiºi în România. cunoscutã sub numele de “Fenomenul Piteºti”. Tineretul antibolºevic a fost supus unui regim special de “reeducare” ºi exterminare. Târguºor.. Hora Unirii – o joacã-acei.. Reeducarea prin torturã. turnãtori ºi cãlãi ai Visat-a Românie Mare!. chiar ºi Leonida Lari Deadversarilor izbãvire pentru Þarã!!! a unor tovarãºi din partidul comunist. ºi de acoliþii sãi: Stoian Ion. cãrora li se promitea eliberarea ºi grade în securitatea românã.. la fund pânã la sângerare... Deþinuþii erau în bãtuþi la tãlpi pânã la leºin. Scopul “reeducãrii satanice prin torturã” era distrugerea totalã Pe unde Eminescu-n Iaºi Privind tãcuþi dansânda fizicã ºi psihicã ºi transformarea victimelorgloatã.colhozurilor nãmeþi. umpluþi cu rouã....... printre împotriva ……... care adesea se terminau cu exterminarea deþinuþilor. au cântat: “Deºteaptã-te române” De …. prietenilor lor...... Doamne-un plan 1. au fost la Piteºti...... Închisorile în care s-au comis cele mai barbare crime. România a fost singura þarã care timp de 10 ani a opus o rezistenþã armatã împotriva bolºevizãrii.5-10 Ai 4. Agentul nr. Echipele de torþionari de la Piteºti au INVOCARE PENTRU ROMÂNESC fost conduse de Eugen Þurcanu.... Se aplicau metode oribile de torturã continuã.. Cine au fost cãlãii României? Aratã-ne. Canalul Dunãre-Marea Neagrã… Conducãtorii partidelor politice patriotice au fost încarceraþi ºi exterminaþi... în atei... Ce clipe pline amar. împotriva slugilor Moscovei ºi cozilor de topor. Iosif Chiºinevschi (Ioºca – Brottman)...15 ani. G... Pe glia ruptã în bucãþi extinsã ºi în alte puºcãrii: Gherla. în mai mult de 100 au invalizi pe viaþã. ea stã în loc. Peste-o moºie destrãmatã. Tg. . Aiud. parcã cineva-n altar D em i c av e s e l i e al o r. Da.. Mã ia în suflet c-un fior. Cãci nouã nu ne de joc de gardieni ºi de ºef. ei se calcã în nedragi. Dej a ordonat lichidarea tuturor politici. tu stai. 4.. Trãiascã regele ……….... a constat în recrutarea unor deþinuþi politici.. o.. ani etc... fost NEAMUL student la drept. Cobilaº Nicolae.e i danseazã.

Constantin Stere Toma Istrati Sergiu Grossu ºi soþia Nicoleta – 294 – .

Ovidiu Creangã cu nepoatele Nicolae Dima Mihai ºi Victoria Ursu – 295 – .

Pavel Dudnic Lidia Aºtefanei Anatol Corj Nicolae Caireac Boris Ojog Simion Hachi Ioan Rusu Gheorghe Cucereavâi Andrei Stoica – 296 – .

2002 Vergiliu Stefanin – 297 – .Memorialul de la Sighetul Marmaþiei.

– 298 – .

Partea II Boris Movilã }NTRE DOU+ LUMI – 299 – .

redactor superior la Secþia dublare a filmelor în limba românã a Studioului „Moldova-film” (1980-1985). Marcela Benea. L. La Studioul „Moldova-film” a fost redactor la multe filme – 300 – . ªcoala Pedagogicã din Bãlþi (1947-1948). Bãlþi. Nicolae Esinencu. O misiune importantã) º. director artistic ales al Studioului „Moldova-film” (1987-1992). Ludmila Sobieþchi. Hâjdieni.Caþ (Ceza) º. Idiot (Dostoievski). Cãpitanul Jan Zvãpãiatul de L. (1964-1968). publicist. Institutul Pedagogic „ Ion Creangã” din Chiºinãu. Verºigora. redactor ºef al Asociaþiei de filme documentare „Panorama” a studioului „Moldova-film” (1968-1972. Dumitru Ciobanu º. În 1972. a contribuit la editarea volumului de „Poezii” de M. redactor ºi ºef de redacþie la Editura „ªcoala sovieticã” (1952-1958). Redactor la mai multe edituri. ºef de cabinet metodic la „Moldinformkino” (1976-1977). Hoþul de piersici de Em. redactor ºi secretar responsabil la Editura Enciclopedicã „Gh.a.M. Micul vagabond de I. la Moscova (1954). A tradus din limba rusã zeci de cãrþi din literatura clasicã ºi contemporanã (Oameni cu conºtiinþã curatã (partea a doua) de P. 1976 ºi 1980 este eliberat de câteva ori din funcþiile pe care le deþinea pentru „naþionalism”.CURRICULUM VITAE Redactor de film ºi de carte. director al Biroului de propagandã a artei cinematografice al Uniunii Cineaºtilor din fosta URSS (1985-1987).S. cursuri de perfecþionare – redacturã. Stanev etc. Corlãteanu.a. Boussenard. vina fiindu-i cererea insistentã de editare a cãrþilor bune ºi de turnare a filmelor în limba românã. Facultatea de Istorie ºi Filologie (cu prof. filme artistice (Teheran-42. 1977-1980). Krucikovski. scenarist ºi traducãtor. redactor ºi redactor ºef-adjunct la Editura „Cartea Moldoveneascã” (19721976). Ostrovski. în com. Nina Josu. ªcoala primarã în satul natal. aici fiind promovaþi tinerii scriitori: Leonida Lari. Asachi” (19941995) ºi redactor la Editura „Museum” (din 1996). Nicolae Dabija. N.). S-a nãscut la 6 oct. Mrejele de L. Garã pentru doi.a. A activat în calitate de învãþãtor la ºcoala din satul natal (1944-1947). (1948-1952). A urmat Liceul „Ion Creangã” din Bãlþi (1939-1944). „Operelor alese” ale lui Zamfir Arbore. redactor ºef la Comitetul de Cinematografie al R. jud. Greennwood.S. în anii 70 a organizat editarea volumelor din colecþiile „Dintre sute de catarge” ºi „Debut”. Nãscuþi de furtunã de N. redactor ºi membru al colegiului de scenarii la Studioul „Moldova-film” (1958-1964). Eminescu (1956). 1928.

tot despre o aniversare trebuia sã vorbesc eu acum. Anatol CODRU „Literatura ºi arta”. Luceafãrul º. Pirogan.). Femei din Moldova (cca 100 de articole).Druþã. A redactat volumele Pe drumurile pribegiei ºi Oameni ºi timpuri de V. cã meritã. în Argentina ºi Grand Prix. ce vroiam eu sã spun pânã la urmã? Dacã nu mã înºealã mintea.Iu. ar mai fi de spus multe despre Boris Movilã.a. la Cannes. Membru al Uniunii Cineaºtilor din R. de un portocal care este un om ºi care omul acesta nu e altul decât Boris Movilã.a. regia: V.documentare ºi artistice (Ultima lunã de toamnã. ªt. pentru cã e un înfocat care îºi mâncã pâinea cu magiunul amar al cinematografiei.. Glasul Naþiunii. Distincþii: Maestru emerit al artei din R. dar sã aºteptãm sã se rotunjeascã SUTA aia. un mare singuratic ºi fratele tuturor acelora. Tot de la aceste culmi trebuie.a. A scris scenarii pentru filmele documentare Vasile Alecsandri. Organizaþia naþionalã din Basarabia. Redactor ºi coautor la enciclopediile Chiºinãu (30 de articole). scenariu: I. Moldova (1992). sã-l ducã tocmai în culmile dealului. unde se aratã zorii liliachii ºi bate vânt de împrospãtare pe toate laturile þãrii. Mesagerul. Capitala. Colaboreazã cu articole (cca 200) pe diverse teme ºi probleme acute la publicaþiile: Literatura ºi arta. medalia „Meritul Civic” (1995).1988 CE NU M-A ÎNTREBAT EUGEN CIOCLEA? . Loteanu º. Adicã.. 6. versificând în acest chip. Ciocana Nouã º. Fãrã îndoialã. apreciat cu Premiul Internaþional „Crucea Sudului”. laureat al sãptãmânalului „Literatura ºi Arta” (1996-2002). Ion DRON UN SUFLET DE HAR ºI NEÎMPÃCARE . Moldova (1978).. Nu m-ai întrebat dacã nu tânjesc dupã cinematografie. Ursachi º. cu zimþii probãluiþi de toate potãile. cã se zãresc anii lui muºcaþi la coamã de o stea buiacã ºi care freamãtã la numãrul 60! – ani. pe care destinul la lovit zdravãn peste cãciulã. în regia lui Em. Aºteptaþi-ne în zori. înhãmându-l la carul rãspunderii ºi datoriei. C. ºi isprãvim noi. Flux.Derbeniov. ªi-þi – 301 – . „Arcaºii lui ªtefan cel Mare” de M.X..a. valoarea ºi tãria sacrificãrii lor adevãrate. cã vine furtunoasã.

Dacã am fi pãstrat acea mânã de intelectuali cu vechea pregãtire. Cinematografia nu e numai cea mai importantã dintre arte. Deci acum 5-6 ani ni s-a încredinþat o misiune iniþiatã de Mahu.. Mai pe scurt. Nu era mare noutate cã în timpuri de tristã amintire sã fie pus sub urmãrire un colaborator ºtiinþific sau o persoanã care lucra la o anumitã întreprindere cu restricþii ºi care se aflã în legãturã de rudenie cu cineva din. care consta în filmarea lui Boris Alexandrovici Movilã.B. dupã efectuarea unui ºir de mãsuri operative ºi speciale. Dar câþi creatori de seamã mai ascunde acea uriaºã fabricã a filmului. sã vedeþi cã se bazeazã nu numai pe individualitate.. În culturã reforma demult a îngheþat. 1-15. ªi eu tânjesc dupã acel colectiv. în care scop urma sã i se instaleze în apartament aparataj secret de ascultare. ci ºi în aceeaºi mãsurã pe colectiv. ªi. Israel sau S.spun sincer cã tânjesc grozav. precum ºi pentru a-l studia bine pe dumnealui ºi pe vecinii acestuia. sã zicem.19.U..A. la un om de-o puritate sufleteascã deosebitã. ci în primul rând e artã colectivã.XI. Boris Movilã este omul care trebuia sã fie ministru. peste un timp. le simt lipsa! Numai un singur exemplu. redactor sau regizor (nu mai þin minte ce funcþie exercita) la studioul „Moldovafilm” pentru a-i „depista” relaþiile. . Reforma învãþãmântului se miºcã prea încet. care.G. Dar caracterul misiunii lãsa sã se înþeleagã faptul cã dl Movilã este o persoanã ce ar putea prezenta un anume pericol pentru Moldova.. Patru ani am fãcut ºcoalã la unul dintre cei mai fenomenali oameni ai noºtri. Nu le fac complimente.-ului din acele timpuri. într-adevãr. ªi sunt oameni de un curaj deosebit. care ºi cu mijloace puþine ºtie a face lucruri mari. de-o credinþã naþionalã ieºitã din comun. azi nu ne-am fi hârtolat în toate pãrþile ca oamenii beþi.. un dosar sub titlul „Înaltã trãdare sub formã de spionaj”. aºa cum o preferã unii... fiind astfel bãnuit – 302 – .-ul ATACÃ. Cineaºtii noºtri nu numai cã trãiesc întro lume a miracolului ºi a deosebitelor greutãþi cotidiene.B.. urma sã facem o muncã obiºnuitã pentru activitatea K. care fãcea o muncã perfect paºnicã ºi care nu deþinea nici un fel de secrete militare sau de stat.1992 PÃZEA! K. nr. cãci ne lipseºte voinþa ºi duritatea lui Boris Movilã.. pe lângã toate fiind ºi în vârstã. Fiindcã ne lipseºte energia ºi elanul lui Boris Movilã. am putut constata cã numitul Mahu i-a deschis dlui Movilã. dar nedeclaratã.G. Iurie COLESNIC „Lanterna magicã”.

B. nu? de ce sã ne mirãm. Aveam.cã ar putea deveni agent al serviciilor de spionaj al acestor þãri. unui simplu cineast pe motiv cã ar face activitate de spionaj.G.. României.A. Mahu „spionul Movilã B. Dar tov. ªi astfel se face cã la sugestia tov.” a fost încadrat cu filatori. În schimb mira faptul cã i se deschidea dosar unei persoane deja înaintate în vârstã. În scurt timp am aflat cã Mahu îl învinuia pe dl Movilã de spionaj în favoarea. Fiece miºcare a lui se afla sub observaþia K.-ului. Ne dãdeam seama de caracterul absurd ºi nefondat al învinuirilor.. îi era supravegheat apartamentul. Mahu ne cerea „mãsuri active”. – 303 – .

pe care noi nu le observam. Nu i s-ar fi permis. alþii în anii 4050 au fost decimaþi moraliceºte în numeroasele campanii ideologice contra rãmãºiþelor româno-burgheze. pãrinþii lor. Costenco. vreo jumãtate de milion de oameni. Lipsiþi de intelect Era pe la sfârºitul lui martie începutul lui aprilie 1944.M. fãrã aprobarea procuraturii. Bine a zis. S-a creat o lipsã totalã de intelectuali.B. raionul Glodeni. Din cei puþini rãmaºi aici unii au ajuns în Siberia. Printre cei plecaþi erau ºi viitoarele mari somitãþi ale neamului românesc: academicianul Gleb Drãgan. iar astãzi ele ne strivesc.. scriitorul Paul Goma. monarhiste: N. înþeleptul nostru scriitor Ion Druþã. Le era fricã de anul ’40. 26 mai 1992. „Þara”. acum 30 de ani în urmã. când Armata Roºie a „eliberat” raioanele din nordul Basarabiei de la ocupanþii români.S. În 1944 din Basarabia s-au evacuat în România circa 10 mii de învãþãtori ºi medici.. unde au fost repartizaþi pe judeþe. – 304 – . cei mai buni gospodari.. Ei n-au vrut sã rãmânã sã dea ochii a doua oarã cu satrapii lui Beria ºi Stalin. „POVARA BUNÃTÃÞII NOASTRE”.a. au plecat câteva sute de mii de gimnaziºti ºi liceeni. Am spus cã ne vom opri doar la un caz. Þin minte ca acuma. ºtiinþificã ºi artisticã. împrãºtiate în toatã lumea. sat bogat care pe atunci avea vreo patru mii de locuitori. Nu putea fi nici vorbã ca el sã poatã pleca undeva peste hotare. I.S. desigur.G. cazaþi ºi aranjaþi la lucru în ani foarte grei pentru þarã. Livovschi º. când au fost arestaþi 11 mii de intelectuali. La vârsta de numai 16. El a sesizat atunci niºte procese ºi fenomene sociale. majoritatea absolutã basarabeni (Handrabura. i se citea corespondenþa ºi toate aceste acþiuni au durat destul de mult. Satele ºi oraºele noastre au rãmas fãrã intelectualitate tehnicã. am fost numit învãþãtor în satul meu natal Hâjdieni. lingvistul E.). Chiaburu. unde în 1941 au fost deportate 5000 familii ºi 53 mii de tineri duºi la muncã forþatã. cã din cei circa 15 învãþãtori buni. au fugit peste Prut. cu 4 clase de liceu teoretic „Ion Creangã” din Bãlþi. specialiºti. Satul meu n-a fost o excepþie. fricã de Siberia.5 ani. în România.-ului R.. aproape toþi intelectualii. toþi au plecat. Coºeriu.i se asculta telefonul. Un fost colaborator al secþiei a 7-ea a K. ne asfixiazã. ªi toate aceste „mãsuri” se realizau „în interes de securitate a statului” ºi. mitropoliþii de Oltenia Vornicescu ºi de Ardeal Plãmãdealã ºi alte zeci ºi sute de personalitãþi marcante.

cu mici excepþii. dupã „eliberare”.. care pânã la urmã îi înnebuni cu totul pe þãrani. fructe. atunci a început procesul de deznaþionalizare. mai ales „Sovietskaia Moldavia” ºi „Moldova Socialistã” ºi o sã vã cutremuraþi de învinuirile aduse multor intelectuali basarabeni. raifo. Rusev. au fost trimiºi la front. dispariþia memoriei noastre istorice. Deleanu. dupã o scurtã pregãtire militarã. Zadnipru. raiono. Atunci a început. ignoranþa. ouã. V. care ar trebui sã fie analizatã ºi prezentatã obiectiv de onoraþii noºtri istorici. trãdarea. cã se cheltuie miliarde de ruble din bugetul statului. raizdrav.. de istorie ºi tradiþii. legume º.Vasilenco. L. Ocupaþia sovieticã ºi plecarea intelectualitãþii noastre în România a fost prima loviturã de moarte aplicatã demnitãþii noastre de om ºi celei naþionale a basarabenilor. rezultatele cãreia le culegem azi cu vârf ºi îndesat. Noi toþi eram de naþionalitate românã. trecutã ca ºi multe altele ce vor urma sub tãcere ºi þinute în arhivele statului sub ºapte lacãte timp de o jumãtate de secol de cãtre fosta conducere antinaþionalã a Moldovei Sovietice. raispolcom. pauperizaþi!. L.Coroban. licheismul. în Basarabia în câteva luni au fost recrutaþi ºi mobilizaþi peste 300 de mii de bãrbaþi ºi. Corobceanu. deci. Cemârtan. iar alfabetul latin a fost înlocuit cu cel rusesc fãrã nici un fel de plebiscit ºi fãrã nici un fel de þipete din partea noastrã. Ablov. G. ceilalþi rãniþi ºi teferi s-au întors acasã. Cibotaru ºi mulþi alþi cunoscuþi ºi necunoscuþi opiniei publice. care le sileau sã achite cât mai repede impozitul în naturã (gospostavca): pâine. Am fost lipsiþi de intelectualitate. rai.. Dezmoºteniþi. De acu în ’44 la poarta þãrancelor moldovence veneau activiºti. N. minciuna ºi forþa brutã. P.. mancurtizare. E. limba românã a devenit moldoveneascã. T. carne. Meniuc. în care toþi ºefii erau ruºi sau moldoveni. lapte.. Iatã o problemã dureroasã. raizo. În ’46 a mai început ºi lunga perioadã – 305 – . membri de partid. sã deschidã ochii mulþimii la aceastã tragedie. lânã. Dar pânã la asta toþi au trimis acasã scrisori în trei colþuri cu alfabet latin ºi eu le citeam mai ales femeilor în vârstã. rai). rai. M.a. Rãsfoiþi presa timpului. rusificare. A. rãmaºi dupã mãcelul din 37 organizat de Stalin în Transnistria. impozit. Atunci în capul mesei s-au cocoþat veneticii. ºi mediocritatea noastrã. Corlãteanu. o treime din ei au murit. Au luptat. iar peste noapte am devenit moldoveni. privilegiul pe care basarabenii încã nu-l aveau. În 1944. de culturã. Grecu.. A.. când în toate centrele raionale strada principalã era plinã de raiuri (raicom.

Concomitent. în ’49. Erau þinuþi în beciuri. care a cosit lumea în dreapta ºi în stânga. þãranii au intrat în colhoz. Au fost aproape doi ani de coºmar. care conºtient au trimis în mormânt un sfert de milion de români. cãþel ºi pisicã la casã. Þãranii au fost acei care au suportat toate vitregiile soartei. rupând bucãþica de la gurã. nici privirile disperate ºi înjurãturile bãrbaþilor. fãrã nimic. peste Prut. care a provocat o foame groaznicã. Foame în þarã. la cercul polar. ªi iar ameninþãri cu Siberia. În fiecare sãptãmânã în primãvara lui ’47 tãiam din catalog câte un nume de copil mort de foame. lãsaþi acasã sã vorbeascã cu soþiile ºi iar chemaþi la Sovietul sãtesc. Ca sã achite obligaþiile împrumutului ei trebuiau sã vândã vacã. sãpau în grãdini ºi cãutau pâine. saraele. a început al treilea calvar al poporului nostru – deportãrile. rãmânând cu gãini. nici þipetele copiilor. începând din 1944. la rece. în care oamenii au murit ca muºtele. ei constituiau atunci marea majoritate a locuitorilor din republicã. când în basarabeni a fost bãgatã frica-n oase pentru multe decenii ºi generaþii. ªi majoritatea nu vroia. Eu am dat vreo 8. A doua zi începea totul de la început ºi tot aºa. ei refuzau cã nu ºtiau ce-i asta. Cu toate astea grupuri de haidãi din sat în frunte cu reprezentantul raionului (upolnomocenîi) mãturau podurile. ºi iar beciuri. legea lui Stalin – lichidarea chiaburimii ca clasã. cotrobãiau prin sobe. luau tot ce gãseau. provocatã artificial de conducerea antinaþionalã de venetici ºi lachei. la muncã forþatã au fost trimiºi 80 mii de tineri. a fost o tragedie naþionalã. Oamenii nu vroiau sã-ºi dea pãmântul. pe care le fãcuse ºi le cumpãrase. sub podele. dând pãmântul. Într-o noapte peste 11 mii de familii a celor mai buni gospodari de la sate ºi intelectuali din oraºe au fost expulzaþi în Siberia. cuptoare.a împrumuturilor de stat. a fost a doua mare loviturã de îngenunchere a neamului nostru. Peste un an. Dupã acest act de genocid. exproprierea ºi colectivizarea. condamnat de 4 ori ºi de marele scriitor rus A. distrofici. a fost greu. în primul rând copiii ºi bãrbaþii veniþi de pe front. n-a fost. ªi atunci a fost aplicatã.5 – 306 – . uneltele de producere. Intraserã cei sãraci. Foamea. vitele ºi uneltele de muncã.Soljeniþin în opera sa capitalã „Arhipelag gulag”. toþi ceilalþi erau umflaþi. de circa 2-3 ori mai mulþi decât au murit pe front. vitele de muncã. În ’46-’47 a mai dat ºi seceta. Þãranii erau chemaþi la Sovietul sãtesc sã scrie cereri de intrare în colhoz. purcel ºi cãþel. Nu-i impresionau nici bocetele ºi blestemele femeilor. În iunie au început deportãrile. La noi însã ea a luat proporþii colosale. dar ei erau puþini. care au þinut timp de 10 ani. ca în fundul Rusiei la sfârºitul anilor 20.

a icoanelor ºi a cãrþilor sfinte. minciuna e argumentul veneticilor. când ºi în aceste þãri a început sã se dezvolte societatea capitalistã ºi s-au constituit nu prin plebiscit. act care a demascat trãdarea. alsacieni etc. România º. ci deseori la voinþa unor mari lideri naþionali sau chiar pe calea armelor. a fost o a treia loviturã mortalã. deportãrile ºi colectivizarea – dezmoºtenirea ºi pauperizarea – toate calamitãþile ºi atrocitãþile astea s-au abãtut asupra basarabenilor ºi bucovinenilor „eliberaþi” numai în decurs de 5 ani. s-au constituit ceva mai târziu – 130-150 de ani. Spania ºi mai apoi Rusia – toate foste mari imperii. pomerani. veneþieni. care au costat viaþa a peste 400 mii de români. nimicirea altarelor. iar þara e condusã cu bâta. iar ruºii sunt moscoviþi. cnezate. normanzi. sfârºitul lumii. datã poporului nostru jefuit. licheismul ºi laºitatea politicii criminale a guvernanþilor de atunci din republicã. neapolitani. sãlbatic. Morþii pe front ºi invalizii. impilat ºi lipsit de demnitate de om ºi naþionalã. împrumuturile ºi foamea. Toatã pasãrea pre limba ei piere. iar casa mi-a fost luatã cu hapca. ca în Germania ºi Italia. Pentru þãranii basarabeni fenomenul acesta a fost egal cu un cataclism. francezii ar susþine morþiº cã sunt provansali. Aºa e când istoria e cenuºãreasã. de viaþã. pscoviteni sau kievleni ºi nici într-un caz nu sunt ruºi? Cele enumerate mai sus au fost în evul mediu timp de câteva sute de ani principate. arestãrile. s-au format douã-trei sute de ani în urmã. Franþa. pe când Italia. pentru cã era însoþit ºi de distrugerea ºi pângãrirea bisericilor ºi mãnãstirilor. novgorodieni. – 307 – . care au ocupat ºi stãpânit numeroase pãmânturi ºi popoare strãine. La un astfel de mãcel e greu sã reziste un popor. au avut dreptate: ne-au eliberat de pãmânt. care uneori au luptat între ele. Jocul de-a naþiunea Ce-aþi zice dacã astãzi italienii ar þipa în gura mare cã ei sunt florentini. Germania. relativ independente.. prusaci ºi nu nemþi. ªi aceste crime.a. Ca naþiuni ºi state moderne Anglia. vestfalieni. state feudale. de genocid. birurile. de demnitate. materialã ºi spiritualã.ha de pãmânt al pãrinþilor. am fost dezmoºtenit pentru ce mã judec cu statul de 40 ani. pe mulþi ne-au mutat din Basarabia sã trãim în Siberia. e cucoanã ºi stãpânã în casa noastrã. la comanda guvernatorilor le-au botezat „eliberare” ºi „ajutor dezinteresat frãþesc”. au fost trecute sub tãcere ºi mulþi din istoricii noºtri. Actul acesta barbar. sicilieni ºi nu italieni? Închipuiþi-vã cã nemþii ar striga la congrese cã sunt bavarezi. Da. dar mite un individ. alteori se uneau împotriva unui duºman comun.

o istorie. afirmaþiile mincinoase ºi fariseice antinaþionale ale liderilor socialiºti ºi „Edinstvo” continuã aceeaºi politicã românofobã de existenþã a douã naþiuni. cã te compromiþi. în linii mari. ci una – românã. o culturã. cuvântarea tendenþioasã a preºedintelui M.Noul sistem economic. prezenþa ºi rolul politic nefast al lui I. a douã limbi.. fãrã interese meschine ºi ambiþii personale – totul e logic ºi firesc. care au afirmat sus ºi tare cã nu existã douã limbi. În anii cincizeci ai secolului nostru la Academia de ªtiinþe au avut loc douã conferinþe. Olteniei. Kiev ºi Leningrad. Druþã. Gândurile ºi intenþiile sunt destul de strãvezii: noi nu mai suntem o – 308 – . mai sunt ºi altfel de oameni. Poporul a fost înºelat ºi mancurtizat mai departe. care aveau trãsãturi comune: un teritoriu. Astãzi. cu o mentalitate nedeformatã. în urma unirii Moldovei. tradiþii ºi alte particularitãþi. la care au participat celebri lingviºti sovietici din Moscova. Banatului º. Pe lume. enumerate mai sus. Se ºtie cã România s-a format ca naþiune modernã ºi stat unitar la mijlocul secolului trecut. oameni politici ºi guvernanþi din secolul trecut îi numeau pe basarabeni – români. Pentru oamenii normali. „Casa noastrã – Republica Moldova”. foste principate ºi state feudale. atacat necruþãtor zeci de ani de cerberii realismului socialist ºi ai ideologiei marxist-leniniste. din cauza lui nu se mai putea edita literatura clasicã. o limbã.a. Numeroase documente din trecut mãrturisesc cã timp de peste 100 ani de ocupaþie ruseascã a Basarabiei mulþi savanþi. Ei au mai spus cã politica a douã limbi urmãreºte scopuri ideologice. însã. Snegur ºi ale celorlalþi delegaþi. cu ea nu poþi ieºi peste hotare.. Munteniei.m. social ºi politic a unit comunitãþi de oameni ºi popoare. necesitatea unei graniþe cu un zid înalt de sârmã ghimpatã la Prut ºi o lipsã totalã a ei la rãsãrit. pãmânturi ºi locuitori care au avut ºi au comun multe trãsãturi caracteristice.d. Atunci conducerea reacþionarã a republicii a ignorat ºi condamnat concluziile savanþilor ºi a continuat sã divizeze naþiunea românã ºi limba ei în douã. din pãcate. în problemele naþionale se repeta aceeaºi politicã din anii regimului totalitar comunist. unele declaraþii revizioniste din campania electoralã ale liderilor agrarieni. cu o judecatã sãnãtoasã. Cuvântul „român” era izgonit de peste tot. ea n-are nimic comun cu ºtiinþa ºi teoria aceasta poate fi folositã numai în scopuri interne. cu puþinã carte ºi oneºti. sã nu treacã peste el nici pasãrea. Transilvaniei. o provenienþã etnicã. altfel de lideri de partide ºi conducãtori de stat. peste zidul chinez de la Prut sã-l punã ºi pe cel de la Berlin. a douã culturi º. o religie.a.

Pãi. tot românul plânsu-mi-sa. Genialul exponent al neamului nostru Mihai Eminescu a spus scurt ºi clar: „De la Nistru pân’ la Tisa. Dupã aproape o jumãtate de secol de ocupaþie sovieticã. Cronicarii. cã el vrea sã se întoarcã înapoi la adolescenþã ºi tinereþea de altã datã. Noi suntem mai prejos. nu ºtim de unde venim ºi încotro ne ducem. nici prin decrete. Conducerea. mai civilizaþi. suntem ciulini. confirmã adeziunea ei la protocolul adiþional secret. ei n-au avut douã naþionalitãþi – moldoveneascã ºi românã. exact cum ar zice un erou dintr-un roman fantastic. nu sunt francez. nu sunt italian. acolo unde vor ei sã se întoarcã e maximum o treime din acea Moldovã. plebiscite sau interese ºi ambiþii personale. sunt moldovean. clasicii literaturii noastre româneºti n-au scris în douã limbi. ci normandez. în mod obiectiv. târtani. la ordinul celor doi dictatori sângeroºi de împãrþire ºi cotropire a unor teritorii ºi popoare strãine.. Ne-am rãtãcit cu totul. Soljeniþân. tocmai de aceºti oameni geniali se tem ºi fug conducãtorii noºtri de azi ºi consilierii lor. e caraghios. Nu sunt român. mai ba! E mai mult ca fantastic. istoricii. semnat tâlhãreºte la miez de noapte de cãtre MolotovRibbentrop. ei au mai multã demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. noi vrem sã ne întoarcem înapoi cu 140 de ani în urmã la Moldova noastrã feudalã. e absurd! Mai întâi. nu mai vorbim aceeaºi limbã. Pe un erou de roman l-am mai înþelege. nu mai suntem o parte din acelaºi stat. suntem manipulaþi de oricine. este egal cu nu sunt rus – sunt moscovit. nu sunt neamþ. Ei sunt mai culþi.naþiune românã. dar pe niºte conducãtori de stat. lumea ar trebui sã ne plângã de milã.. E caraghios. trãind în America. - – 309 – . Dar logica vieþii ºi istoria ne spune cã naþiunile ºi limbile lor nu se creeazã peste noapte. nu-i aºa? Am ajuns de râsul gãinilor. cã nu ºtim cine suntem. tot aºa au sã procedeze ºi coreenii din cele douã Corei. ci napolitan ºi tot aºa mai departe. Poporul care nu-ºi cunoaºte istoria ºi trecutul nu are viitor. Deputaþii noºtri la Moscova au tãcut pentru cã el la mulþi din ei ºi atunci ºi acuma le convine.” ºi „Suntem români ºi punctum”. ci prin firea lucrurilor în decurs de sute ºi mii de ani. nemþii din Germania democraticã au dãrâmat zidul din Berlin ºi s-au unit cu Patriamamã – Germania Federativã: vietnamezii au fãcut acelaºi lucru. ci bavarez. în manifestul sãu politic din 1990 ne-a spus cine suntem ºi cu cine sã ne unim. cã e o ficþie. A. cã ne dezicem de þarã ºi de neam. Conducerea republicilor baltice au cerut insistent pânã acest act criminal a fost abrogat.

V. cã prea orbecãim. Bârnea. iar feciorii lor scutiþi de armatã. Puºkin. pânã la Extremul orient. þãranii din raioanele de nord ºi din centru erau fãrã pãmânt. Vom nimeri la zidul infamiei ºi vom fi blestemaþi de urmaºi. mai vor ºi o Basarabie. Þaranov. la început erau scutiþi de impozite. Consecinþele unei astfel de activitãþi de falsificare a istoriei ºi de transformare a ei într-o servitoare a guvernanþilor a dus deja la pierderea Transnistriei ºi a moldovenilor de acolo. familii întregi erau expulzaþi spre rãsãrit. Benderul. nemþi. rusificare ºi de exterminare fizicã a naþionalitãþilor mai mici de pe teritoriile ocupate ºi anexate.. concomitent aducând aici. ca sã prindã rãdãcini. apoi plãteau impozite de 2-3 ori mai mici ca moldovenii. Chilia. Pentru ei e puþin. I-a cãzut o manã din cer. limba românã a fost exilatã – 310 – . Ei însã rãscolesc cu înfrigurare cronicile ºi scotocesc cu acul ca într-o nucã învãscutã cuvintele moldovean ºi moldovenesc cu alte gânduri de-a otrãvi ºi mai departe mentalitatea poporului nostru din Basarabia. e ruºine! Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Akkermanul ºi alte multe oraºe de negoþ. Ei erau privilegiaþi. apoi cel sovietic. V. impozitele erau mari. Aceastã dãruitã nouã de la Dumnezeu pace a adus împãrãþiei Ruseºti însemnate foloase. sub pretextul de eliberare. ucraineni º. mai ales în judeþele de sud. Unde dispar moldovenii? Imperiul þarist. La care se poate adãuga cã n-are nici geografie. Dar viaþa nu iartã nimic. Domnii istorici P. În decurs de un secol guvernul þarist prin diferite metode a reuºit sã strãmute mii de basarabeni spre rãsãrit. feudalismul ºi iobãgia înfloreau. rezultatul e acelaºi.Stratievschi. pacea s-a încheiat. C. în care se aflã cetãþile cele vestite: Hotinul.”. bulgari. Iatã ce scria þarul Alexandru I la 5 august 1812: „Rãzboiul prelungit 5 ani între împãrãþia Rusiei ºi Poarta Otomanã acum mulþumitã þie celui Prea Înalt s-a isprãvit cu noroc.zicea A.. Rezultatele alegerilor parlamentare ºi ale plebiscitului sunt un final tragic al politicii de 50 de ani de deznaþionalizare ºi mancurtizare a poporului.a. O fac din ignoranþã sau din fariseism. E caraghios. mii de coloniºti de toate naþionalitãþile: gãgãuzi.. Stati ar trebui sã-i lãmureascã poporului problema formãrii naþiunilor ºi statelor moderne. au promovat din plin politica ºovinã de expulzare.. Þarul s-a exprimat destul de clar. Autohtonii erau strâmtoraþi ºi marginalizaþi în toate: guvernatori erau numiþi numai generali ruºi. bãgând în hotarele ei o faþã de pãmânt roditor ºi numeros de oameni. Ismailul.

iar mai apoi la imperiul sovietic a fost anexatã întreaga Românie. Marx ºi F.. Poate oare fi numitã naþiune o populaþie analfabetã ºi fãrã intelectualitate. publicatã acum doi ani în sãptãmânalul „Literatura ºi arta”. la care din Basarabia ºi Bucovina au fost invitaþi 7 moldoveni ºi 19 ruºi ºi ucraineni. a strâns literatura religioasã în limba românã din biserici ºi mãnãstiri ºi a fãcut focul cu ea.femei. În 1940. Enghels. în 1924.R. Toate astea au fost fixate într-o hartã de prin anii 30. Peste puþin timp. I. la sesiunea Sovietului Suprem al U. iar unul din ei. P. I. la care a alipit Basarabia ºi Bucovina. Unul din ele era Valea Hoþului. conform spuselor dumnealui. Lebedev. apoi din ºcoli. baºtina lui A. în Basarabia. În 1931-33 au fost deportaþi circa 20 mii de oameni. În felul acesta guvernul þarist a reuºit sã reducã ponderea populaþiei române în Basarabia de la 93% pânã la 80%. în oraºe moldovenii constituiau 15%. Cu alte cuvinte RSSAM a fost un pretext cu intenþia de a înghiþi toatã naþiunea românã. Pânã în anul 1940 în RASSM erau 14 raioane cu circa 250 de state mari de moldoveni.din instituþiile de stat ºi organizaþiile obºteºti. încãlcânduse canoanele bisericeºti.S. 60 mii au murit de foame. pentru ca ultimii sã fie deznaþionalizaþi. izolatã de centrele ei istorice ºi culturale ca Iaºi. Stalin. Însã istoricii sovietici afirmau cã în secolul al XIX-lea în Basarabia economia ºi cultura s-au dezvoltat. avea trei biserici. 20 mii au fugit peste Nistru. erau ºi ei ruºi. care se întindeau pânã la Bug. succesorul fidel al politicii ºovine þariste de cotropire a pãmânturilor strãine. s-a format naþiunea moldoveneascã. capii bisericii. Þinutul Herþa ºi judeþele de sud ale Basarabiei. analfabetismul populaþiei a atins cifre record: 90% bãrbaþi ºi 98% . Populaþia de peste 700 mii de moldoveni din Transnistria a fost supusã la grele încercãri.S. Argumente? Poftim. smulse în 1940 de la þara vecinã România. Marinat. Suceava. atunci e clar cã avem de a face cu un act de cotropire ºi ocupaþie a acestui pãmânt ºi de rusificare ºi exterminare a acestui popor. Putna º. plus Bucovina de Nord. ruptã. cu gând diabolic a format Republica Sovieticã Socialistã Autonomã Moldoveneascã. la Balta. XIX cu cealaltã jumãtate de Moldovã de peste Prut. apoi din biserici ºi înlocuitã cu cea rusã. despre care de nenumãrate ori au vorbit K. mitropoliþii. care. Un adevãrat genocid. Atunci a început politica de divizare a naþiunii române în douã: în români ºi moldoveni. adicã – 311 – .a. Stalin i-a dãruit Ucrainei 9 din cele 14 raioane ale RASSM. iar un loc de exil numitã provincie dezvoltatã? Nu cumva cealaltã afirmaþie a lui V.. Lenin „Rusia e temniþa popoarelor” e mai justã? Dar dacã comparãm Basarabia din sec. rusificaþi ºi mancurtizaþi.

menþiona cã populaþia ucraineanã în Ismail constituie 4-6%. în Basarabia ºi Bucovina. Dupã numãrul moldovenilor cu studii superioare la mia de locuitori republica ocupa locul al 14-lea. majoritatea cu conducere rusã.C. în stânga Nistrului au rãmas numai 5 raioane cu câteva zeci de sate moldoveneºti. preºedinte la Kominternului. la Tiraspol – 1 ºcoalã. În urma unei astfel de politici antinaþionale în perioada postbelicã populaþia moldoveneascã a crescut numai cu circa 45%. 15 ºcoli moldoveneºti.C.R. ca Ucraina sã fie mai mare ºi sã aibã ieºire la Dunãre. Ce minune e ºi asta? Cine îi înghite ºi aici.S. Moldovenilor de la sate nu li se fãcea la oraºe nici înscriere. iar în cele de partid numai 2.S. În Chiºinãu erau 19 grãdiniþe moldoveneºti ºi 112 ruseºti. al P. în cele 10 comitete executive judeþene au nimerit 4 moldoveni. pe când cea – 312 – . care se stãruia din rãsputeri sã expulzeze cât mai mulþi moldoveni la rãsãrit cu fanfare militare la gãri. pe români? Sau în 1944 la posturile de primi secretari de raioane de partid din Basarabia erau 25 ruºi ºi 9 moldoveni. În urma acestui fapt la sesiune toþi au aplaudat furtunos. Fiind la conducere cei veniþi au rusificat învãþãmântul aproape complet. mai ales în oraºe. Ei erau expulzaþi spre rãsãrit. recent ocupate de imperiul sovietic. Pentru aceastã operaþie de reducere a lor în propria þarã la Sovietul Miniºtrilor exista un departament special al lui Damaskin. mai puþin de 40% la Bãlþi.S. nici de lucru nu aveau. al doilea de la coadã din U. a Râbniþa – 1 ºcoalã. În 1940 Gorkin.S.S.S. la Tighina – 1 ºcoalã.. cu o suprafaþã de 17 mii km2 ºi cu o populaþie de peste 1 milion de oameni. e lipsitã de cele mai elementare drepturi naþionale ºi e pe cale de dispariþie. Cu toate acestea în iulie 1940 în Basarabia ºi Bucovina. românii? În sudul Basarabiei ºi în Bucovina pânã la ocupaþie populaþia românã era majoritarã.U. într-o informaþie trimisã lui Malenkov. 30% la Tighina ºi 20% la Tiraspol. Dar ce s-a fãcut cu celelalte câteva sute de sate? Unde au dispãrut câteva sute de mii de moldoveni? Cine i-a înghiþit? Nemþii. secretarul prezidiului Sovietului Suprem al U. Hruºciov a rãmas fãrã nici un rãspuns. încât moldovenii au devenit minoritari ºi numãrul lor s-a redus la 50% la Chiºinãu. la o astfel de nedreptate trimis lui N. Dupã o astfel de politicã antinaþionalã timp de 45 de ani populaþia românã din teritoriile din Ucraina a devenit minoritarã. Protestul lui Dimitrov. În Moldova Sovieticã erau 4 oraºe mai mari cu o populaþie de peste 100 mii de locuitori. turcii.M. 30 ruseºti ºi vreo 30 mixte. secretar al C.o treime din teritoriul noii republici unionale R.S. În perioada postbelicã ele au fost invadate de strãini în aºa mãsurã. Aºadar.R.

rãspândesc minciuni cã se închid ºcolile ruseºti. ªi sã vezi. datoritã numeroaselor „eliberãri” ale românilor de sub români. pentru cã am îndrãznit sã atentãm la privilegiile celor veniþi. Zãu. Cât de superioare sunt popoarele ºi conducerea lor din Þãrile Baltice. veniþi din închisorile din Rusia. ei au pornit rãzboi împreunã cu cazacii ºi puºcãriaºii. naþionaliºti ºi chiar fasciºti. ne-au rãscroit pãmântul încã o datã dupã Stalin ºi Hitler. Stalin de a-i lichida complet. ca la ei acasã. aºa cum au vrut ei. dar ce folos? Am pierdut totul. – 313 – . tot la Tiraspol. ei râd de noi cã termenul de atestare de cunoaºtere a limbii de stat pentru 1-2% din ei a fost amânat sau anulat. Noi am fost într-o situaþie mai favorabilã decât ei. dacã n-am avut cap. Soljeniþân. au sã-ºi facã ºi bazã militarã. În 4 ani ei n-au vrut sã înveþe 400 de cuvinte româneºti. Deci. Iatã de ce noi dispãrem. în cartea sa „Arhipelag gulag” se opreºte de 4 ori la soarta tragicã a basarabenilor deportaþi la Cercul Polar ºi la intenþiile lui I. În locul fiecãrui moldovean plecat la Rãsãrit veneau 3-5 strãini ºi se opreau numai în oraºe. κi bat joc ºi au de cine. când moldovenii munceau. sã cerem egalitate în drepturi cu ei. pupând mâna ºi caftanul celor de la rãsãrit. „ajutorului permanent ºi dezinteresat” din partea fratelui mai mare în decurs de 150 ani noi am ajuns cu 35% sau cu circa o treime mai puþini faþã de populaþia totalã din republicã. în frunte cu ºefii actuali. Ele sunt libere. în prezent mulþi lideri promoveazã o politicã antiromâneascã. plâng dupã alfabetul chirilic pentru o limbã de provenienþã latinã. fãcând mereu comisii de conciliere. Oare ei nu pot fi bãrbaþi. cã e nevoie de prima limbã de stat – rusa. Nostalgie ºi lacrimi dupã fostul Imperiu sovietic. ºiau fãcut state. Lucrul acesta i-a supãrat foc. n-au nici un pic de curaj? ªi nici ruºine? A. au venit toate figurile reacþionare din fostul Imperiu Sovietic.ucraineanã cu 120%. am avut în spate Þara Româneascã cu 25 milioane de fraþi de sânge. XX. atâta românofobie. tot noi suntem numiþi extremiºti. vor un alt imn. cã în ele se predã în limba românã. cineva din mare dragoste ne înghite pe un capãt! Oare istoricii noºtri n-au nimic de spus despre toate acestea cinstit ºi onest. iar noi umblãm gârboviþi. cã fraþii de peste Prut nu ne-au dat nici un fel de ajutor (ce-am vãzut la televizor în timpul rãzboiului de la Nistru a fost un miraj) ºi alte absurditãþi ºi bazaconii. Ba mai mult. iar cea rusã cu 180%. Iatã de ce ponderea moldovenilor în perioada postbelicã s-a redus de la 80% la 65%. Ce era sã le mai cedãm? Chiºinãul ºi Bãlþul? Pãi ele nu-s ale noastre. marele exponent spiritual al poporului rus de la sfârºitul sec. au fãcut greve. criminali ruºi din Þãrile Baltice au fugit la noi ºi au devenit miniºtri. cu capul plecat.

În ce priveºte Republica Moldova. În ciuda drepturilor lingvistice ºi culturale.” 13% de ruºi au acaparat peste 50% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. servilismului.S..S. Eugen Holban a fãcut o analizã ºi niºte constatãri extrem de exacte referitoare la naþiunea rusã ºi rolul ei în teritoriile ocupate de la vecini de cãtre Rusia þaristã ºi Imperiul sovietic: „Imperiul rus s-a nãscut cucerind ºi a supravieþuit veacuri prin cuceriri.. trimis din Paris ºi publicat de curând în „Literatura ºi arta”. ea refuzã pur ºi simplu egalitatea în drepturi. Acesta e rezultatul trãdãrii. cã largile drepturi lingvistice ºi culturale acordate minoritãþii ruse ºi celorlalte axeazã acest tânãr stat în fruntea þãrilor în ce priveºte drepturile minoritãþilor ºi drepturile omului. În pofida acestor drepturi acordate – minoritatea rusã nu le acceptã ºi nu vrea sã le respecte.. minoritatea rusã s-a arãtat refractarã. cãpãtat „de facto” i-a descumpãnit ºi dezorientat. respectiv. afirmãm pe baza legislaþiei existente acolo. Un alt factor decisiv în procesul de nimicire ºi dispariþie a naþiunii române în partea de est a þãrii. „Prezenþa armatelor ruseºti pe teritoriul Þãrilor Baltice ºi ale Republicii Moldova menþine încordarea ºi incitarea la nesupunere. unde cunoaºtem mai bine situaþia. Acest nou statut. care o respinge. de ruºi stabiliþi în aceste republici de mai mulþi sau mai puþini ani într-o situaþie de naþiune minoritarã.R.. care de veacuri a cucerit teritorii strãine ºi popoare pe care le-a condus. în special.. în Republica Moldova. În aceºti doi ani ea ne-a dovedit cã nu poate sã depãºeascã acest prag psihologic. În articolul sãu „Un prag psihologic pe care minoritatea rusã nu-l poate depãºi”. deznaþionalizãrii ºi mancurtizãrii cetãþeanului ºi naþiunii. Ne aflãm în faþa unei situaþii unice. inclusiv drepturile generale ale omului ce le-au fost acordate în Þãrile Baltice ºi. trecerea de la situaþia de naþionalitate dominantã la cea de minoritarã cu drepturi egale. prãbuºirea comunismului ºi crearea celorlalte 14 republici independente i-a gãsit pe neaºteptate pe cei 25 mil. afarã de minoritatea rusã. Numeroase minoritãþi din lume luptã pentru a obþine egalitatea în drepturi. Destrãmarea U. – 314 – . Ea nu vrea sã renunþe la poziþia de naþiune dominantã – cu toate privilegiile ce-i revin. Ea nu poate sã renunþe la orgoliul ºi mândria de naþiune.În ce prãpastie economicã ºi politicã ne-a înfundat conducerea republicii prin politica ei antinaþionalã! Noi am pierdut ºi demnitatea ºi pãmântul. Istoria ruºilor este o istorie a cuceririlor.

1994 PRIN FALSIFICÃRI ºI MINCIUNI Sãraca limbã românã! În biata noastrã Moldovã. apelaþi la toate organizaþiile internaþionale ºi veþi vedea c-o sã fim stimaþi ca oameni ºi ca naþiune. O astfel de bãtaie de joc faþã de limbã nicãieri în lume nu existã. hiþel. chepcã º. Ea a devenit o povarã. cheatru.a. literaþi. ce ruºine! Iatã la ce ne-a dus bunãtatea noastrã fãrã discernãmânt. Parcã suntem din Patagonia. de apã nãscãtor. lojitor º. lingviºti. mâneºterguri. gâtlegãu. Aici se aflã. Sau ce caraghioºi eram noi la începutul anilor ’50.. care au „dovedit” lumii cã din 1944 a mai apãrut o limbã romanicã – moldoveneascã. sunt douã. Cum s-a fãcut limba moldoveneascã dupã represiunile lui Stalin din 1937 spunea I. istorici.” Domnilor guvernanþi! Fiþi ºi voi o datã bãrbaþi. ca fenomen ºi mentalitate tipice. care ne apasã. cea mai purã moldoveneascã. seaun. ca sã facã pe plac tuturor conducãtorilor autohtoni ºi celor venetici.. mai ales în oraºe. iar în cele din centru. iscãliturã. care am apãrut pe lume din junglele ecuatoriale. chipãruº. ne asfixiazã. Kiev ºi Leningrad dovedeau pigmeilor noºtri transnistreni cã nu existã douã limbi. sunt moldoveneºti. au sucit-o. la care marii savanþi romaniºti ruºi de la Moscova. cauza tuturor relelor. mai ales. ne dovedeau cã: omãt. pânã când în Transnistria ºi în raioanele de sud ºi de nord ale Basarabiei a dispãrut. „Literatura ºi arta”. Mihail. dupã pãrerea noastrã. Vartician º. iar – 315 – . rusificaþi ºi aproape lichidaþi circa un milion de români din Transnistria ºi teritoriile limitrofe din Ucraina. ci una – românã. Singuri ne semnãm sentinþa. Suntem foarte bogaþi în limbi: una peste Prut.. în decurs de peste 50 de ani. Ciobãnismul. ªi asta s-a fãcut cu mâinile multor „savanþi” deai noºtri ºi. puneþi piciorul în prag.Acesta este adevãrul ºi nu pretinsul „naþionalism agresiv”. în caz contrar suntem niºte cârpe. ªi academicianul I. ca o piatrã de moarã. ziariºti. a servit cu trup ºi suflet guvernanþilor de atunci ºi datoritã lui au fost mankurtizaþi.a. podval. bateþi cu pumnul în masã. au cârnit-o. peste Nistru. de parcã am fi fost un trib african. e pe cale de dispariþie.a. alta în Basarabia ºi o a treia.. Ciobanu: S-o îngrãmãdit nãrodul în izbã ºi o votat pentru chiroºcã. au boþit-o pânã au învineþit-o ºi au tãiat-o în multe bucãþi. ºi cã haina ei fireascã a alfabetul latin. seapã. când la Chiºinãu s-au organizat câteva conferinþe ºtiinþifice în problema limbii. D. Dar ºefii atotºtiutori au pus piciorul în prag ºi au spus: „Nu!”. curechi. ne striveºte.

care vor cu orice preþ sã pescuiascã ceva „pur moldovenesc” pentru „a dovedi” din nou lumii existenþa a douã limbi. care în sudoarea frunþii scociorãsc. care se trage de la daci ºi romani. Dar. o naþiune ºi o þarã. rãfuindu-se cu opoziþia ºi cu intelectualii din multe instituþii seamãnã leit cu bolºevicii de a se bãga ºi dirija ºtiinþe ºi artele ºi. sunt româneºti. dar ca niciodatã face ºi multã neghinã. Creangã. câte ceva despre limbã. cele umaniste: istoria. înþelegeau lucrul acesta ºi netoþii. mai ales. V. doamne! Dar clasicii noºtri – Alecsandri. zeii le-au furat minþile ºi ei dau în gropi. o culturã. Mateevici. române”. Stratievschi. izgonind imnul „Deºteaptã-te. – 316 – . ardei. publicistica. Sadoveanu – au scris într-o singurã limbã – românã – ºi erau români. În marea lor dorinþã de a conduce. cu gânduri diabolice. V. sociologia. Eminescu. nu seamãnã cumva cu activitatea febrilã de pescari amatori. având niþel bun simþ ºi un pic de raþiune. volens-nolens joacã rolul coloanei a cincea. S-au scris atâtea. Aºadar. Coºbuc. o istorie. Stati ºi alþii ca ei. a douã istorii ºi douã popoare? Câtã miopie. în visul lor permanent de-a acapara puterea. s-au adus dovezi cu carul. lingvistica. Ca ºi predecesorii lor. cronicile ºi operele talentaþilor noºtri înaintaºi.zãpadã. semnãturã. Haºdeu. rolul lor nefast de mankurtizare ºi imbecilizare de data aceasta a basarabenilor au preluat-o domnii istorici P. Þaranov. molipsiþi de boala totalitarismului ºi a dictaturii. Sãracul pãmântul nostru! Rodeºte bine grâu. ei sunt acei care prin falsificãri ºi minciuni susþin politica Imperiului Rus de divizare ºi ocupare a pãmânturilor ºi naþiunilor strãine. varzã. introducând nomenclatura. cum se vede. ªi iatã cã ecoul bigotismului ºi caraghioslâcului de atunci rãsunã din nou azi în sãlile palatelor ºi în sferele înalte ale puterii de stat. Oare congresul „Casa noastrã – Republica Moldova” nu este o continuare directã a acelor timpuri de tristã ºi ruºinoasã amintire din anii ’50? Oare fosãiala scribilor. vrând sãi nimiceascã pe agrarieni ºi socialiºti. mulþi din conducãtorii de azi. a douã culturi. Bârnea. C. ªtafeta ciobãnismului ºi a varticianismului de altãdatã. ºi dacã vroiau. Cã e o limbã – românã. Mihai.

fosta capitalã a Prusiei. Franþa. se vorbeºte franceza? Deci râurile. leagãnul Germaniei. Lombardia sau Piemont. de exemplu. Se pot molipsi de la noi ºi alte popoare. se plãmãdesc în mod firesc în decurs de sute ºi mii de ani. care pupau mâna ºi caftanul ocupanþilor. Sau poate dorinþa conducãtorilor noºtri de a se întoarce înapoi cu vreo 200 de ani la fosta Moldovã feudalã dicteazã necesitatea unei alte limbi ºi altei naþiuni – moldoveneºti? N-aº spune cã e o tendinþã progresistã. Lena º. numai la noi. institutelor ºi academiilor. dupã exemplul nostru. munþii ºi oceanele nicãieri ºi niciodatã n-au tãiat limbile în bucãþi. atunci de ce rusa nu-i tãiatã în zeci de limbi de râurile Volga. nici un speaker de parlament sau lider de partid din Franþa. limba. Obi. în zeci de state. Sã zicem cã noi am fost 45 de ani sub ocupaþie ruseascã ºi ni s-a schimbat limba.? De ce ruºii din Chiºinãu ºi Tiraspol vorbesc rusa ca cei din Extremul Orient? Dar cât se deosebeºte rusa vorbitã în Siberia de cea din partea europeanã. Oare noi nu – 317 – . australienii aflaþi la mii de kilometri distanþã de Anglia. care uneori vara seacã. ªi atunci în loc de 160 de þãri ale ONU se vor înregistra câteva mii ºi noi nu vom mai ºti de cine am fost recunoscuþi ca stat suveran ºi independent. Atunci ce ne facem cu Sahalinul. Germania nu s-au bãgat în astfel de probleme. în 1944 a tãiat limba noastrã românã în douã? Dacã-i aºa. ceva mai mare ca Republica Moldova. Nemþii. Asta e treaba savanþilor. lingvistica ºi sociologia în pace. Nu vã bãgaþi în ele. sau de Germania. Ural. canadienii. a fãcut din una douã limbi ºi douã naþiuni. cãci aºa au voit guvernanþii. sãrmanul Prut.Oare ei într-adevãr cred cã Prutul ãsta lat de numai 100 metri. care la fel a fost 40 de ani sub ocupaþia japonezã. Nici un preºedinte din þãrile civilizate ºi democrate. Italia. Anglia. vor cere de la ruºi Königsbergul. ªi mai e ºi periculoasã. Domnilor guvernanþi! ªi domnilor parlamentari! Lãsaþi istoria. ca limba. vorbesc limba englezã ca cei din Londra ºi nu le este ruºine? De ce peste 20 de þãri latino-americane peste un întreg ocean vorbesc spaniola ca la Madrid? În câte þãri ale lumii.a. Provense sau Normandia. care la sfârºitul secolului XX vor o altã limbã ºi o altã naþiune. Enisei. America. Spania se pot destrãma fiecare. la mii de kilometri depãrtare de Paris. în caz contrar ele n-au nici un rost ºi trebuie lichidate. Oare acolo locuiesc sahalinieni ºi nu ruºi? ªi vorbesc limba sahalinianã ºi nu rusã? De ce americanii. De cãtre Prusia sau Bavaria. Italia ºi Franþa? Vedeþi la ce babilonie ºi scandal mondial poate duce ambiþia agrarienilor ºi socialiºtilor. se creeazã. Italia. care nu existã? Aceste fenomene istorico-sociale.

sau ale nimãnui. ºi un brigadier-vechil ca mulþi alþii. Aceste relaþii antiumane dintre indivizi în procesul de producþie. îþi tai 300 kg de grâu ºi ai sã ºtii altã datã sã-þi þii gura! o repezi preºedintele. Era o brigadã de femei. A încercat reporterul sã le dezlege limbile. pentru aceleaºi norme ºi aceleaºi rezultate câºtigã mai mult ca noi? îl întreabã Lida într-o zi pe preºedintele colhozului în prezenþa mai multor femei. . ªi iatã cã într-o zi a venit în sat un corespondent al ziarului. din brigada de câmp a cãreia fãcea ºi ea parte. avea asupra lor efectul ºarpelui boa asupra victimei. – 318 – . când þara arde? E caraghios ºi e absurd. dar preºedintele se rãfuieºte ºi cu ea.avem astãzi altceva mai bun de fãcut. nãscute ºi promovate de proprietatea de stat sau cea cooperatist-colhoznicã. Revoltatã. de faþã era ºi brigadierul. Ea a fost una din cele pãgubaºe. Un tip care se comporta cu aceastã brigadã de femei ca un vechil de pe moºia boierului. . foste ale lor cândva. dar ce folos? Ameninþarea brigadierului cã „dacã deschide cineva gura. care trebuia sã facã dulceaþã ºi compot. a adunat femeile ºi a dorit sã verifice faptele din scrisoare. acum colhoznicã pensionarã. în care þãranii sunt pauperizaþi complet.De ce femeile din satul vecin. ca toate celelalte. Ea se plângea cã sâmbãta el le scotea la cules cireºe ºi viºine pentru soþia lui. dar în zadar. un beþivan. 28 iulie 1994 EROI SAU TRÃDÃTORI DE NEAM? Cu câþiva ani în urmã venea pe la noi fosta mea elevã din anii ’40. o femeie foarte muncitoare. „Literatura ºi arta”. Cine nu ieºea la cules i se reducea o zi de muncã. iar pãmântul. vitele ºi uneltele de muncã. Odatã ne-a rugat s-o ajutãm sã facã o plângere la „ Viaþa satului ” asupra brigadierului. Aºa se strivesc personalitãþile ºi se educã mentalitatea de turmã. acum devenite ale tuturor. din colhozurile ºi sovhozurile noastre. Prezenþa lui acþiona asupra lor ca cea a lupului asupra turmei. Aceasta a fost ºi este cea mai convenabilã ºi mai eficace formã de proprietate prin care statul totalitar a lichidat clasa þãrãnimii de altãdatã ºi a exploatat-o nemilos pe cea colhoznicã. lipsind-o de câteva sute de kilograme de grâu.Nu-þi place. cu el o sã aibã de a face”. în ajutor îi sare o vecinã ºi repetã întrebarea. sunt jefuite în primul rând de cei obraznici ºi leneºi. care muncesc prost sau deloc. Situaþii foarte des întâlnite în realitatea noastrã din agriculturã. tot din colhozul nostru. Afarã de ea. Toate celelalte femei tac. Omul a plecat ºi ele au început sã þipe revoltate. celelalte tãceau.

Iatã mentalitatea. Poate el ne va ajuta”. care. a ajutat biserica din satul lui. într-o discuþie cu Nana. fãþãrnicie. Se opreºte ºi stã pe gânduri. acum scuipã pe pãmânt ºi pe vite. „De ce þi-i teamã sã semnezi?” „Ei. Cu câteva zile în urmã. sã semnez scrisoarea sau nu?”. demoralizare ºi abrutizare a individului. mã roagã sã-i dau adresa lui Ion Druþã de la Moscova. lipsitã de demnitatea de om. o femeie cinstitã ºi cumsecade. pilonul statului sovietic. Unde s-a mai auzit una ca asta? Copii bolnavi fizic ºi mintal. la întrebarea – 319 – . asemenea unei ciume au apãrut ºi s-au rãspândit beþia ºi hoþia în masã. existã ºi ea cu frica în oase. se teme sã semneze o scrisoare particularã pentru I. La oraºe ºi sate. Are loc un proces înfloritor de denigrare. deznaþionalizatã. a muncit pânã la bãtrâneþe. nu-i stimeazã pe cei credincioºi. Druþã cu o plângere contra unui preot care pe atunci fãcea parte din opoziþie ºi încã nu era simpatizat de stat. parcã mata nu ºtii câte se pot întâmpla?” Am rãmas perplex. au inoculat în decurs de zeci de ani în câteva generaþii frica. într-un sat din raionul Cimiºlia. au creat o mentalitate gregarã. O întreb pentru ce-i trebuie. Îmi spune fâsticitã: „Dacã-i scriu. Se eschiveazã. Beþii ºi hoþii. a speciei umane de la noi. la denigrarea valorilor general-umane ºi negarea celor naþionale în ultimii ani.relaþii dintre cetãþeni ºi proprietate. la tot pasul. Ca un rãspuns la exploatarea nemiloasã ºi a colhoznicei. Amintiþi-vã de rãscoalele þãrãneºti din toate þãrile ºi de cea de la noi din 1907. ºi a muncitoarei. apaticã ºi decepþionatã. pentru care pãmântul ºi animalele de tracþiune erau mai scumpe decât viaþa. pe atunci pensionarã. ªi erau câteva sute pânã la „eliberarea” din 1944. vreau sã mã plâng de popa de la biserica noastrã. cã-i hapsân. care mai înainte se bãteau de la haturi. fiind sistematic impilatã. apoi zice: „Vreau sã-i scriu o scrisoare. strivitã ca individ ºi personalitate. Mulþi dintre þãranii individuali. indiferenþa ºi slugãrnicia. concepþia despre viaþã ºi a unei muncitoare pensionare tipice. om liber ºi independent. fostã muncitoare la o fabricã de confecþii din Bãlþi. deziluzia. în care pentru pãmânt au murit mii de oameni. Un reprezentant tipic al dictaturii proletare. servilism ºi carierism – metehne aduse ºi promovate cu ajutorul mankurþilor locali de „fratele mai mare” de la rãsãrit. Prin ’90-’91. Bãrbaþi. Femei alcoolice la sate. Circa 20 de mii. Am auzit cã-i om credincios. a personalitãþii. neomenos. corupþie ºi dezmãþ. femei ºi copii.

sã aibã conºtiinþã naþionalã ºi apoi sã stãm la sfat cu el. Sclavul trãieºte cu ziua de ieri. Unica noastrã salvare de la pieire ºi dispariþie este lupta contra obscurantismului.învãþãtorilor „ce limbã strãinã ar dori sã înveþe copiii lor – franceza sau engleza”. lupta pentru integrarea economiei ºi a spiritualitãþii noastre de pe ambele maluri ale Prutului. cum fac azi toate naþiunile civilizate. Am ajuns o specie de oameni fãrã neam ºi fãrã þarã. Odatã cu dispariþia ei am fost lipsiþi de conºtiinþã ºi demnitate naþionalã. de români. care-ºi cer rezolvarea ºi care ne pot face eroi sau trãdãtori de neam. n-a cruþat nimic pentru a ne mankurtiza ºi deznaþionaliza. În câteva zeci de ani ne-a transformat fraþii de sânge în „jandarmi” ºi în „duºmani”. vindecat. iar Imperiul Rus face ce doreºte cu noi. Dau cu barda în mamã. Suntem niºte târtani. ciulini. ªi în aceastã direcþie s-a lucrat feroce. pentru cã ei au vin ºi mere ºi trebuie sã le vândã la Tiumen. „Literatura ºi arta”. Suntem un popor bolnav. umiliþi ºi împilaþi. pentru cã ea a rãpit o bucatã din pãmântul þãrii ºi a ucis o jumãtate de mln. Acestea sunt problemele ºi imperativele vremii. Despre demnitatea omeneascã nici vorbã nu poate fi. el nu face un pas fãrã a consulta poporul. cu un trecut furat. poftim dorinþã de a intra în „casa comunã” a Europei. pentru trezirea conºtiinþei naþionale ºi unirea forþelor materiale ºi intelectuale ale poporului român. ca sã poatã judeca liber ºi logic. Un om sau un popor bolnav trebuie mai întâi tratat. iar vântul pe care-l semãnaþi ne va aduce furtunã. cu o istorie falsificatã. Domnilor guvernanþi. mulþi din pãrinþi au cerut limba rusã. Moscova nu poate fi Meca. politica separatistã pe care o promovaþi volens-nolens înteþeºte ura contra fraþilor noºtri români. iar pe ocupanþi în „eliberatori” ºi „salvatori”. readus la stare normalã. În fiece zi preºedintele republicii stã la sfat cu poporul. el nu vrea sã arunce lanþurile robiei. Iatã de ce suntem desconsideraþi. Poftim mentalitate. Iar primministrul ºi adjunctul speakerului au încãlecat mârþoaga românofobiei ºi se specializeazã în denigrarea neamului ºi a Þãrii Româneºti. voi sãpaþi groapa în care puteþi cãdea primii. ne învârtim ºi ne rostogolim încotro bate vântul. bigotismului ºi a minciunii. iatã de ce minoritãþile naþionale ne hãcuiesc pãmântul. aparatul de partid ºi de stat a pus la bãtaie milioane ºi miliarde. frustraþi ºi înºelaþi ca nimeni alþii. 17 noiembrie 1994 MINCIUNA MOºIERILOR ROºII – 320 – .

s-au fãcut. cum spuneau niºte femei din raionul Ialoveni. Bietul nostru Cod funciar ar fi el bun. ªi când te gândeºti cã 4-5% de americani (fermieri) hrãnesc toatã America ºi pot hrãni o lume întreagã. în loc sã rãsfoim câteva file de istorie ºi sã vedem ce-au fãcut înaintaºii noºtri. cu traista ºi cu sacul mai furãm. la 5-6 km depãrtare de sat. cândva noaptea. Dar când începi sã analizezi puþin cum se face împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt. unde þãranii puteau lua credite. oamenilor cã au dreptul la pãmânt ºi tot atunci sunt preveniþi cã n-au sã aibã cu ce-l lucra. ºi pe deasupra.SAU CUM SE ÎMPROPRIETÃRESC ÞÃRANII? Slavã Domnului. împotrivire. taþii ºi buneii noºtri. „unde te faci a lucra. sãrac ºi neputincios. la indicaþia celor de sus. iar noi. Sunt speriaþi cã vor trebui sã plãteascã impozite mari. în loc sã-i venereze) acum 70 de ani. sã lâncezeascã în proprietatea diabolicã inventatã de Stalin. într-o vãgãunã unde nici tractoarele nu lucrau înainte vreme. þi se taie orice poftã de-a deveni proprietar ºi de aceea majoritatea þãranilor considerã deocamdatã cã e mai bine la colhoz. Iar inventãm biciclete ºi descoperim Americi. Dupã astfel de adunãri ºi „lãmuriri”. li se „lãmureºte”. pietros. Prea multã rea voinþã. fie chiar ºi pãmântul acestuia din urmã. fariseism ºi alte beteºuguri manifestã majoritatea ºefilor de gospodãrii agricole ºi chiar cei din raioane. când moºierilor li s-au lãsat câte 100 ha de pãmânt cu condiþia sã-l lucreze singuri. De exemplu. chipurile. mari patrioþi ai neamului ºi oameni deºtepþi ºi cu carte (pe care actualii parlamentari îi ignoreazã ºi-i desconsiderã. Sã nu uitãm cã era la început de secol ºi s-a – 321 – . agrarieni ºi socialiºti. mai luãm ce-i al nostru ºi ce nu ni s-a dat – ºi o ducem cumva”. ºefii se fac a plãti. dacã n-ar fi atât de formal. li s-a propus niºte pãmânt lutos. când vine vorba sã taie pãmânt din moºia statului ºi sã-l dea þãranului. li se mai fãceau ºi alte înlesniri ca ei sã prindã rãdãcini ºi sã stea bine pe picioare. Dar s-au mai fãcut cândva reforme agrare? Da. pe la începutul anilor ’20. acuma ºi ziua. când au fost lichidate moºiile ºi iobãgia. cã au sã aibã multe griji pe cap. de parcã uneltele ºi maºinile agricole nu-s tot ale lor. au fãcut reforma agrarã. cã am ajuns la ziua când au dreptul la existenþã mai multe forme de proprietate. cei din Sfatul Þãrii. îndatã îþi cade bucuria în scârbã. Deci se face totul ca þãranii sã nu ia pãmânt. deschizând bãnci agricole în plase. Ce-i drept. se fac adunãri prin sate. de care cândva a fost entuziasmat ºi Hitler. se face totul sã menþinem poporul nostru în stare de iobãgie ºi de hoþie. cu jumãtate de gurã.

pentru cã nu vor fi ambii intelectuali? se plânge o familie de învãþãtori dintr-un sat din raionul Glodeni. va cãpãta un caracter de masã.fãcut ceva. morale. împroprietãrirea þãranilor cu pãmânt ºi tehnicã. care provoacã mari nedumeriri. Apoi cine o sã mai vrea sã ia pãmânt? Peste Prut s-a terminat cu proprietatea stalinistã în agriculturã. completãri sau modificãri în Codul funciar în vederea îmbunãtãþirii lui. iar þãranii nu vor primi pãmânt. la o cotã de pãmânt cel puþin ca toþi ceilalþi sãteni. care au dat în colhoz pãmântul. va fi susþinutã în viaþã deschis de reprezentanþii tuturor puterilor de stat de sus pânã jos. Astãzi þãranii din Strãºeni. (privind suspendarea pânã la 1 februarie 1995 a unor articole principale ale Codului funciar blocheazã. Peste un an-doi þara va fi în rând cu lumea civilizatã. adicã sunt exploataþi ca pe timpul lui Stalin. adicã ne vom autodistruge ca niºte netoþi. cod care are imperfecþiuni. pentru care la începutul secolului þãranii plãteau moºierului 50% din recoltã. Am nimerit într-un cerc vicios. „Literatura ºi arta”. E vorba de Codul funciar. mai ales. din care vom putea ieºi numai în cazul în care reforma agrarã. Altã formã de gospodãrire este arenda. Ce vor face copiii noºtri în viitor.a. mersul reformei agrare ºi. aºa cã copiii lor au dreptul juridic. aºa spuneau pãrinþii noºtri despre pãrinþii lor. condamnã la pauperizare pãturi întregi sociale. lucrãm aproape douãzeci de ani. ºi vom aþâþa mereu românofobia. vitele ºi uneltele de muncã. se va face într-adevãr.Suntem amândoi învãþãtori. Deocamdatã majoritatea parlamentarã nu doreºte sã propunã spre examinare amendamente. avem doi copii. cotã – 322 – . 1 decembrie 1994 AVEM OARE NEVOIE DE INTELECTUALI? . unul din autorii de bazã ai acestuia fiind partidul agrarienilor. plãtesc colhozului pânã la 80% din recoltã. în anul viitor împroprietãrirea va fi stopatã. lacune. am primit 30 de ari de pãmânt. suspiciuni ºi nedreptãþi. dacã suntem un stat de drept ºi o þarã democraticã. vom þipa cã facem reforme mari fãrã a schimba nimic în fond. mai mult nu ni se cuvine. muncind pe pãmântul lor. Intelectualii de astãzi din satele noastre sunt copiii þãranilor de ieri. Glodeni º. Cãlãraºi. iar noi ne vom bãlãci mulþi ani în mocirla mizeriei materiale ºi. Mulþi dintre ei au fost cei mai buni gospodari ºi au dat cel mai mult pãmânt. Dimpotrivã: ultima hotãrâre din 8 noiembrie a.c. practic. nu al moºierilor sau al statului. greºeli. prin viclenia ei.

în fosta campanie electoralã o parte din intelectuali ºi-au dat votul pentru Partidul Agrar. am putea lucra mai mult. domnilor guvernanþi. i-au cultivat ºi civilizat. hoinari. De bine. Ce ne facem în viitor? se plânge o altã familie de intelectuali din raionul Glodeni. la ocrotirea sãnãtãþii colhoznicilor ºi muncitorilor din sovhozuri. între intelectuali ºi þãrani parcã ar fi trecut o pisicã neagrã – au apãrut suspiciuni. . avem doi bãieþi. Ni s-au dat 30 de ari de pãmânt. alþi intelectuali au participat direct la alfabetizarea sãtenilor. mulþi dintre care nu sunt ºi nu vor fi intelectuali. inclusiv pe conducãtorii de tot felul ºi de tot rangul din satele noastre. O altã imperfecþiune a Codului funciar este lipsa de logicã la stabilirea – 323 – . împrejurãrile m-au silit sã abandonez specialitatea ºi sã muncesc în alt domeniu. pentru cã primii. Oare asta e recunoºtinþa celor care au ajuns la putere? Deci INTELECTUALITATEA SATULUI ARE ªI JURIDIC. ducând o viaþã plinã de griji ºi nevoi. ªI MORAL DREPTUL LA O COTà DE PÃMÂNT. adoptatã de curând în care se spune: „Dreptul la moºtenire a proprietãþii este garantat”?! Pe lângã toate acestea. egalã cu cea a þãranului. a citi ºi a socoti. ª-apoi ce ne facem cu art. bibliotecarii. i-au fãcut ceea ce sunt astãzi. pentru cã nu vor avea nici o palmã de pãmânt. Ei au muncit toatã viaþa. de rãu.Sunt agronom de profesie. care s-ar putea complica ºi avea urmãri nedorite pentru societatea noastrã. oameni fãrã cãpãtâi. dar care nu vor putea deveni nici þãrani. am lucrat 13 ani într-un colhoz. ºi conducãtorii satelor ar trebui sã dea alarma. Dar. sã fie clarvãzãtori ºi sã amelioreze aceastã situaþie. medicii.însoþitã de scuzele de rigoare din partea organelor de stat. Soþia e învãþãtoare. Aveau ºi ei o speranþã. i-au învãþat a scrie. sã audã cei de sus. care le-au luat averea cu hapca ºi au folosit-o fãrã nici o recompensã timp de aproape jumãtate de secol. din pãcate. cicã. Iar refuzul conducerii republicii de-a împroprietãri intelectualii este o mare nedreptate socialã ºi o crimã faþã de copiii lor. care guverneazã astãzi. vor fi ºomeri. i-au instruit ºi educat. au contribuit la propãºirea. Bunul-simþ ºi raþiunea ne sugereazã cã EI AU ªI DREPT MORAL la o cotã de pãmânt ca sãtenii care au muncit cu sapa sau pe tractor. la prosperarea materialã ºi spiritualã a satelor pentru o leafã mizerã. învãþãtorii. pretind la pãmântul þãranilor.46 din noua Constituþie a republicii.

a. Toþi veneticii care au sosit aici cu o zi înainte de adoptarea acestei legi au devenit în mod obligatoriu cetãþeni ai Republicii Moldova. Se întâmplã exact ca ºi cu Legea cetãþeniei. Neglijarea ºi ignorarea în continuare a doleanþelor acesteia înseamnã suspiciune ºi duºmãnie faþã de ea. sunt Codurile funciare ºi experienþa din þãrile vecine: România. fãrã tergiversãri. Care om normal s-ar opune – 324 – .unei baze. De ce pensia se stabileºte conform vechimii în muncã ºi mãrimii lefii? Pentru cã aºa e raþional. Ar fi ceva mai echitabil. sã munceºti ºi sã respecþi timp de 10 ani Constituþia ºi poporul francez. pentru cã aplicarea lui în varianta actualã provoacã mari ºi grave nedreptãþi sociale ce privesc pãturi largi ale populaþiei ºi în primul rând intelectualitatea. N-are dreptul la cotã. rusificat ºi cel mai împilat dintre toate naþiunile din fostul Imperiu sovietic. Altul a venit în sat – de curând ºi a lucrat un an-doi. de aceea a fost cel mai mankurtizat. e logic. deznaþionalizat. spre o societate primitivã. completãri ºi precizãri fãcute operativ. A lucrat omul în colhoz 13 ani ºi a fost silit de împrejurãri sã plece.32 ha de pãmânt. Aºadar. Codul funciar are nevoie de amendamente. a condiþiilor ºi a dreptului de împroprietãrire cu pãmânt a þãranului. Opriþi-vã! Aþi uitat oare cã tragedia noastrã se trage din anul ’44. Ungaria º. 15 decembrie 1994 MÃCIUCA ÎN MÂNA PROSTULUI ºI CARUL CU OALE STRICATE Tot ce e raþional e folositor ºi binevenit. poftim. „Literatura ºi arta”. chiar ºi acei care ne scuipã în ochi. Sau poate nu mai avem nevoie de intelectuali? Lupta împotriva intelectualitãþii ne poate da înapoi cu zeci de ani. pot exista ºi alte criterii. sunt specialiºti ºi comisii care examineazã ºi examineazã pe faþã ºi pe dos aceastã problemã. ca o turmã fãrã cioban. Pentru a obþine cetãþenia în Franþa e nevoie sã trãieºti. mai cu dreptate. când s-a aprobat Codul funciar ºi. Mã rog. iar majoritatea celor rãmaºi au fost deportaþi în Siberia? Poporul a rãmas fãrã sprijin moral ºi spiritual. De ce la împroprietãrirea cu pãmânt nu se stabileºte criteriul de bazã: cât pãmânt a dat persoana respectivã sau pãrinþii ei colhozului ºi câþi ani a muncit ea acolo? Indiferent când. Bulgaria. trãsãturã caracteristicã tuturor regimurilor totalitare. când zeci de mii de intelectuali s-au refugiat din faþa balaurului roºu peste Prut. are dreptul la 1. mai aproape de adevãr.

bunãoarã. care au îngroºat norii de deasupra editurii... pe publicistul. Dacã mai punem la socotealã ºi faptul cã multe ediþii au fost realizate pe banii sponsorilor. Iatã ºi a doua dezinformare crasã. dupã un pronunþat colorit politic”. la 3 decembrie 1994.... rãfuialã. Astfel de informaþii sunt numite „alimente” pentru meditaþie”.S. ulterior. scriitorii.”.progresului? Sã purcedem deci de pe aceste poziþii la analiza a douã articole apãrute în „ Moldova suveranã ”: „Spiscele” de Andrei Hropotinschi.?” „Cum se întâmplã. rãmânând 25 de colaboratori. Guvernul a transformat-o în Editura Enciclopedicã „ Gh. ci 4 volume..cum s-a întâmplat cã din lista jurnaliºtilor „au cãzut” publiciºtii cu renume. încã 4 volume” i se comunicã cititorului în al doilea articol din 3 decembrie. Noi leam numi otravã.S. Nu 12+4=16 volume.S. iar la 19 noiembrie 1991. Deci personalul ºi cheltuielile de întreþinere s-au redus de cel puþin 5 ori. savanþii. artiºtii?” „. „Selecþia pentru viitoarea enciclopedie s-a fãcut însã voluntar. Din 1968 în republicã a funcþionat Redacþia principalã a Enciclopediei Sovietice Moldoveneºti în cadrul Academiei de ªtiinþe a R.. Asachi ”. la 17 noiembrie.” „Dacã e sã dezvãluim toate subtilitãþile. cã doctorul în filologie. deci este o mare diferenþã. compozitorii... ºi „Enciclopedia nu-i moºie proprie”. Pânã acum autorul articolelor trebuia pur ºi simplu sã citeascã ºi sã copieze atent niºte documente oficiale. Aºa cã prima descoperire senzaþionalã ºi înfricoºãtoare despre ruinarea economicã a republicii din primul articol este prima dezinformare.M. jurnaliºtii. pictorii. metode ºi procedee. „Cei aceasta – neglijenþã. superficial. prin hotãrârea nr. de exemplu. pentru cã în hotãrârea revãzutã a Guvernului Enciclopedia Naþionalã e proiectatã în 4 volume. atunci cheltuielile au fost reduse de zeci de ori. Mai departe e vorba de ceva mai serios: poziþie ºi concepþie.646. cum afirmã „M... iar altul nu? Precum ºi afirmaþii ºi învinuiri categorice ca: „ Harþagul responsabililor de la redacþia enciclopediei ni se pare neant. Articolul al doilea e plin de întrebãri de tipul: „Dupã care criteriu au fost aleºi pentru enciclopedie oamenii politici. apoi nu credem cã enciclopedia trebuie lãsatã la cheremul unor diletanþi?!” „Cei incluºi în listã sunt selectaþi conform criteriului: „numai ai noºtri ca brazii”. având 125 de colaboratori. deoarece o enciclopedie nu este o moºie proprie. harababurã politicã sau miopie profesionalã?” „Socotim cã ziarul „Moldova Suveranã” a bãtut la timp – 325 – . figureazã în douã liste?” De ce unul figureazã.?” „Cine a luat decizia sã-l scoatã din listã. „Actualele pofte sunt exagerat de mari: 12 volume ºi.

mai finanþeazã ºtiinþa. fiecare a câte 120 coli de autor. în afarã de cele de la A. Capitol complicat. registru controlat ºi precizat în întregime de E. sunt recomandaþi de conducerea uniunilor de creaþie. din acest registru – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – a revenit subsemnatului. alineatul 2. îl numim convenþional capitol. actorii. ºi nu cum se afirmã despre el în unul din articole. Prima etapã de lucru asupra enciclopediei. O altã dezinformare. alcãtuirea registrului de cuvinte-termeni. ne-au ajutat sã nu dãm în gropi. Registrul conþine circa 35 mii de cuvinte-termeni pentru 4 volume. În termenul stabilit am primit aproape toate listele semnate de ºefi ºi chiar cu ºtampile. Corbu. care se crede mai deºtept decât este. sculptorii. Deci. 2. În el se menþioneazã cã scriitorii. ªi totuºi autorul are dreptate parþial: e multã miopie profesionalã ºi harababurã politicã. redactor-ºef al editurii. dar nu în enciclopedie. Statul. studierea practicii precursorilor noºtri de la Editura enciclopedicã. muzicienii. care conþinea scopul ºi condiþiile de apreciere.a. S-o luãm mai bine de la început.ª. pictorii.” ºi multe altele. editarea multor antologii de prozã ºi poezie cu ocazia diferitelor aniversãri. regizorii iluºtri º. Mai întâi s-a alcãtuit un îndrumar metodic pentru redactori ºi autori. Se cuvin mai întâi câteva lãmuriri. iar pe parteneri îi considerã mai proºti decât sunt. Afirmaþii de felul acesta sunt rezultatul firesc al unei gândiri cam primitive a unui om dezechilibrat ºi iresponsabil. s-au pãstrat ºi formele de organizare ºi dirijare ale acestor instituþii de stat. precum ºi a literaturii de specialitate. uniuni de creaþie. 1993-1994.alarma. dar strict necesare. ne-am adresat conducerilor ministerelor. de cãtre redacþia respectivã care numãrã 8 oameni. a primelor dicþionare.M. responsabil de colectarea – 326 – . organizaþii obºteºti etc. ci în paginile ziarului. instituþiilor ºi organizaþiilor de mai sus ca în termen de 2-3 luni sã ne recomande personalitãþile marcante din colectivele respective. Lungu. De ce am recurs la aceste metode ºi procedee vechi de selectare ºi recomandare a personalitãþilor marcante? Pentru cã în viaþa noastrã sau pãstrat deocamdatã suprastructurile proprii regimului totalitar. Practica mea de lucru la editurã timp de aproape 15 ani. Printr-o scrisoare oficialã. precar ºi exploziv. arta.M. de bine.. În aceastã chestiune am avut o convorbire neplãcutã cu dl H.. Un capitol. s-a fãcut timp de un an de zile.3). care pot pãrea plictisitoare. cultura. Am muncit la el peste o jumãtate de an. cineaºtii.ª.. arhitecþii. renumiþii oameni de ºtiinþã ºi tehnicã sunt recomandaþi de conducerea A. (pag. fãrã a comite un act duºmãnos ºi iresponsabil. de rãu.

S. Apropo. au fost puse în discuþie la 17 martie a.ª. A urmat apoi o acþiune duºmãnoasã împotriva noastrã în scopul de a compromite. Credem cã în mare am obþinut rezultatul dorit. Institutul de Filozofie. cel mai hulit în ziar. doctori în ºtiinþe. calomniate ºi discreditate. cu condiþia cã procesul de selectare va continua. altele cinci fiind în lucru. asta era treaba lor. precum ºi din prima jumãtate a secolului nostru ºi din secolul trecut. care mi-a spus cã lucrul acesta e dificil. La consiliu au participat 18 membri. a ziariºtilor. sã-i zicem prealabile. refugiate în Apus ºi deportate în Siberia de cãtre regimurile þarist ºi sovietic de ocupaþie. adicã o tratare a problemei în mod obiectiv.). e o muncã grea. care a lansat deja un volum din „Basarabia necunoscutã”. Poftim un rãspuns succint la câteva întrebãri din articolele publicate în „M. Mitropolia º. – 327 – .t.”.M.ºi trimiterea materialelor. a celor decedate din perioada sovieticã. dupã cum se afirmã în ziar. ce conþin peste 150 de personalitãþi. (ºedinþa consiliului a fost protocolatã). sã fie numitã „pe furiº”. ªi la acest capitol se va mai lucra mult ºi bine.a. tot prin aceeaºi hotãrâre. care cere timp. preºedinþi de uniuni º. volume ce vor însuma ºi scoate la lumina zilei circa 500-600 de personalitãþi marcante din trecut. Sociologie ºi Drept. Poate oare aceastã muncã. Bucovina ºi Transnistria în decurs de aproape douã secole. la ºedinþa consiliului redacþional format de Guvern. complicatã ºi migãloasã. dumnealui nu mai funcþioneazã la Studioul „Anima-film” din 1992. la care au participat cu vãdit entuziasm ºi cointeresare sute de oameni. trecute sub tãcere. cum se afirmã în ziar? Mai mult. O altã dezinformare. miniºtri. Unul din pionierii acestei munci de revalorificare a spiritului nostru naþional este Iu.a. Iu. acoperite de slin ºi mucegai. a strangula editura ºi a se rãfui cu directorul ei. Tot atunci s-au aprobat ºi principiile de bazã de prezentare ºi apreciere a persoanelor cu lucrãri ºi opere contradictorii. rezultatele selecþiei. Mã rog. entuziasm ºi mijloace. Colesnic. Scurt timp dupã aceea unele instituþii ºi organizaþii au prezentat liste suplimentare. altele lucreazã ºi astãzi la ele (Uniunea Pictorilor. ºedinþã la care listele au fost aprobate ºi majoritatea membrilor au cerut ca instituþiile ºi organizaþiile sã continue lucrul de selectare a personalitãþilor marcante în viaþã. inclusiv 6 academicieni. aproape irealizabil ºi cã el trebuie inclus în normele de muncã ale colaboratorilor.. apoi revãzut. Scoaterea din anonimat a personalitãþilor celebre din Basarabia. Secþia de ºtiinþe agricole a A.

neclarificându-se el însuºi. pot sã vã aduc la cunoºtinþã cã prima enciclopedie românã în trei volume solide. unor ministere.S. aflat în lucru. iar prin afirmaþia atât de boacãnã „numai ai noºtri ca brazii” – de suspiciune faþã de regim. degeaba. ºi D. Hropotinschi – cotidianul Guvernului „M. aproape acum o sutã de ani. Aºa a decurs lucrul la editurã. Sperãm cã informaþia de mai sus este încã un rãspuns la restul întrebãrilor din articolele pomenite ºi încã o dezminþire a afirmaþiilor ºi învinuirilor la adresa noastrã. Aldea-Teodorovici (pag. cine a indus în eroare opinia publicã ºi cercurile conducãtoare referitor la enciclopedie. neavând listele tuturor personalitãþilor. cine a rãspândit atâta dezinformare ºi minciunã pe capul cititorilor? Jertfã a acestei influenþe nefaste a cãzut chiar ºi Viorel Mihail. iar baba se enciclopedeºte”. redactorul-ºef al „ Sãptãmânii ”. fapt la care puþini s-ar fi încumetat. ºi I. Apropo. fãrã a se interesa de o problemã atât de serioasã. Hropotinschi dã publicitãþii câteva liste ºi douã articole. uniuni. 18). Aducem la cunoºtinþa cititorului cã în liste e ºi T. dar nu ireparabilã. Când direcþia editurii a prezentat noii conduceri a Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei” (director general Gh. învinuindu-i de miopie politicã. capitolul despre care este vorba mai sus – personalitãþi marcante din perioada sovieticã – neterminat. cu o þinutã ºtiinþificã impunãtoare. – 328 – .Mihail cã nici România nu are încã o enciclopedie. pag. ca dovadã cã prima etapã de lucru asupra Enciclopediei Naþionale în temei s-a încheiat. e o greºealã tehnicã. a sfidat sute de specialiºti din conducerile instituþiilor. 29.Colesnic.”? Cine a dat alarma în van. dar din exces de zel a început sã dea alarma. la obiecþia lui V. Dacã unii figureazã de douã ori. i-a fãcut un serviciu prost celui de la „M. a fost editatã în 1898. Þopa (nr. ªeful Asociaþiei.”.S. Dar. dornic de senzaþii. care în articolul sãu de fond din 7 decembrie 1994 exclamã cu reproº: „Satul arde.Mazilu) circa o jumãtate din registrul de cuvinte-termeni. ªi acum apar câteva întrebãri: dar cine ºi-a transformat instituþia în „moºie proprie”: noi – enciclopedia sau A. Oare nu e timpul ca responsabilii sã fie niºte oameni mai aºezaþi.S. 16). Coval (nr.”. ªi iatã aici dumnealor au cãlcat în strãchini ºi au dat cu oiºtea-n gard. despre care autorul habar nu are.a. organizaþii. unul din cei mai mari ºi lucizi animatori ai noii enciclopedii. 28) º. dându-i o nadã pe care acela a înghiþit-o fãrã a se gândi. neºtiind ce se face la editurã. redactorulºef A. a fost transmis pe ascuns redacþiei cotidianului guvernamental „M. S-a comis o încãlcare flagrantã a eticii profesionale.

iar editurile cu un car cu oale. 2 februarie 1995 DEMNITATEA OMENEASCÃ ºI CONºTIINÞA NAÞIONALÃ Se apropie un eveniment mare în viaþa noastrã: alegerile locale din 16 aprilie. precum ºi în fostele þãri socialiste. cu multã informaþie obiectivã. Opriþi-vã ºi gândiþi-vã. conºtiinþa naþionalã ale poporului nostru. în mãsura necesitãþilor. oraºe ºi raioane pot deveni un moment de cotiturã în destinul poporului nostru. editurile enciclopedice. Zeabliuk. O enciclopedie în 4 volume. precum ºi scoaterea din anonimat a sute de personalitãþi remarcabile. cartea de vizitã. În altã ordine de idei. Alegerile locale în sate. excludere. Noi. suntem ferm convinºi cã ceea ce s-a fãcut pânã acuma. s-au pãstrat. Atmosfera în jurul editurilor ºi mai ales al celei enciclopedice era încãrcatã mai de mult. competenþã. sã te baþi ºi sã suferi. ºi pentru ele face sã mai cheltuieºti. mai este de lucru în sens de selectare. completare ºi precizare. chiar în cele mai grele vremuri.judicioºi. vrem sã informãm cititorul cã în fostele republici unionale. Zilele acestea ne-a vizitat dl M. fie ºi mai restrânse. Ne-am gândit la rostul lor ºi ne-am dat seama cã sunt foarte importante. ºi s-a mirat când a auzit cã editura noastrã e pe cale de a fi lichidatã. ºtiinþificã. prima etapã de lucru asupra noii Enciclopedii Naþionale. în caz contrar vã puteþi alege cu un car cu cioburi. colaboratorii editurii. echilibraþi ºi mai exigenþi faþã de ei înºiºi? Autoritatea statului depinde mult ºi de faptul cât adevãr sau dezinformãri ºi minciunã publicã cotidienele guvernamentale pe paginile lor. s-ar adãuga câte un volum dupã modelul celei britanice. Mãciuca în mâna prostului e o armã periculoasã. profesionalism. Mulþi din conducere au fost dezorientaþi ºi ºi-au schimbat poziþiile. Parcã e un vis. face ºi trebuie sã fie editatã. Acum seamãnã cu o mãciucã. limitate. cã la capitolul cu pricina. ce reprezintã spiritul. meschinãria ºi secretomania. scrutinul dã cetãþenilor posibilitãþi de a-ºi organiza o viaþã mai demnã. imperfecte. dispunând de mijloace materiale ºi financiare. nu-i aºa. s-a fãcut cu sârguinþã. Ea ar putea fi un trunchi la care în viitor. e bine fãcut. mai civilizatã. Chiar în condiþiile de existenþã a unei constituþii ºi legislaþii ciuntite. mai frumoasã ºi de a pune bazele uni stat de drept. „Literatura ºi arta”. excluzând ideologia. mai chibzuiþi. personalitãþile marcante. Autoritãþile locale. redactor-ºef al Editurii Enciclopedice din Ucraina. elaboratã în decurs de 6-7 ani. – 329 – . dar e frumos. Dupã apariþia acestor articole ea s-a tensionat ºi mai tare. mândria.

pentru cã el poate schimba baza. poate face sã triumfe raþiunea ºi bunulsimþ. talpa conducerii de sus. iar unele formaþiuni politice s-au dezis de astfel de acþiuni. susþinând ºi promovând persoane cu merit în rol de lideri la alegerile parlamentare ºi prezidenþiale. contribuind astfel la instituirea unui stat de drept. pot favoriza o a doua renaºtere a conºtiinþei naþionale româneºti. ºi desfãºura multe alte activitãþi. unindu-se. pânã la noile alegeri. necesare. Conducãtorii acestor organe. pot spulbera sentimentele de umilinþã ºi inferioritate. ambiþiilor unora ºi indiferenþei altora. deschide ateliere de artizanat. el poate favoriza alegerea în organele locale a unor oameni oneºti. atunci noi repetãm greºelile din februarie 1994. oraºe ºi raioane. propunând amendamente radicale la construcþia ºi legislaþia în vigoare. Iar în oraºe. pot exercita o influenþã puternicã asupra instituþiilor republicane. am dat circa 20% din numãrul de mandate din – 330 – . sã ne dea ºi sã ne facã? Sã ignorãm aceastã posibilitate. cã nu mai doreºte sã se prezinte la urne. ale cãror cereri în numãr de peste 200 mii au umplut dulapurile ºi mesele multor primãrii. De aceea în þãrile occidentale li se atribuie o importanþã mare. am derutat locuitorii de la sate ºi am lãsat electoratul la cheremul partidului agrarian. cã e decepþionat. construi drumuri ºi localuri pentru învãþãmânt.pot amenaja localitãþile. un punct de cotiturã în viaþa noastrã. pot dezvolta meºteºugurile populare. indiferent. muncitori. mai ales. al primarilor ºi consilierilor din sate. Dacã e aºa. culturã. împroprietãrirea þãranilor ºi intelectualilor. obscurantismul. ªi mã întreb: de ce nu am folosi din plin aceste posibilitãþi? Ce aºteptãm? Cine ºi ce sã ne aducã. Scrutinul actual poate deveni. când prin divizarea miºcãrilor ºi forþelor politice în zeci de partide. pe care trebuie sã-i alegem. Se zvoneºte însã cã electoratul s-a cam sãturat de alegeri. ocroti mediul. într-adevãr. pot restabili astfel demnitatea de om în locul mentalitãþii de turmã. „graþie” pasivitãþii moldovenilor. sã ocupãm o poziþie de observatori impasibili? Se poate. inteligenþi. Ei pot urgenta reforma economicã ºi cea agrarã. în timpul iernii. întemeia mici întreprinderi industriale pe baza materiei prime locale. medicinã. ªi ce pot da alegerile locale nu pot da cele parlamentare sau prezidenþiale. Cum pot fi realizate posibilitãþile ºi perspectivele de mai sus? Prin ºi cu ajutorul autoritãþilor locale. dar asta înseamnã sã mai pierdem 2-3 ani. la rândul lor. temelia. frica ºi românofobia din sufletul ºi mintea moldovenilor.

parlamentul actual agrarienilor ºi interfrontiºtilor. Deci, consider cã toþi ca unul, in corpore, trebuie sã participãm la aceastã campanie, sã lãmurim rostul ºi scopul acestui scrutin ºi sã mobilizãm locuitorii satelor ºi ai oraºelor sã vinã la alegeri, cãci ele pot însemna o cotiturã iniþiatã de jos în viaþa noastrã. Satele au nevoie de lãmuriri, explicaþii, îndrumãri. Trebuie sã le ajutãm, pentru cã acolo sunt pãrinþii, bunicii, strãbunicii noºtri, talpa þãrii, acolo sunt rãdãcinile ºi izvoarele neamului nostru românesc. Trebuie sã-i ajutãm pentru cã sunt înºelaþi, mankurtizaþi ºi rãtãciþi. ªi ei nu mai vor sã voteze pentru venetici, pentru cei propuºi de sus sau chiar de organele locale. Pãi, tocmai asta trebuie sã li se lãmureascã oamenilor, cã aceste alegeri, spre deosebire de toate celelalte, sunt modalitatea cea mai eficace deocamdatã de manifestare ºi confirmare a voinþei ºi doleanþelor cetãþenilor noºtri. Legislaþia în vigoare dã câteva posibilitãþi de realizare a acestor aspiraþii ºi anume: Candidaturile pentru postul de primar ºi de consilier pot fi propuse de cãtre toate blocurile ºi partidele politice înregistrate; 5-10 sãteni mai lucizi, mai cu autoritate în sat, formând un grup de iniþiativã, îi conving pe oamenii cei mai cinstiþi, muncitorii, competenþi sã candideze pentru funcþiile de primari ºi consilieri. Propunerile acestui grup sunt valabile în cazul în care candidatura pentru postul de primar este susþinutã de 4% sau cel puþin 150 de persoane din numãrul de alegãtori, iar cea a consilierilor – de 2% sau minimum 50 de persoane, acestea fiind confirmate prin liste cu semnãturi. Având aceastã susþinere, cei mai îndrãzneþi cetãþeni îºi propun singuri în mod independent candidaturile în buletinul de vot pentru posturile de mai sus. Afarã de aceasta: candidatul pentru postul de primar trebuie sã aibã minimum 25 de ani ºi 5 ani trãiþi în localitatea respectivã, iar consilierii – 21ºi, respectiv, 2 ani. Alte informaþii suplimentare le puteþi obþine la sectoarele de alegeri. Dupã cum vedeþi, procedura de propunere a candidaþilor este destul de simplã ºi realizabilã. ªi dacã acest grup de iniþiativã îi va propune pe cei mai buni consãteni, care îºi dau consimþãmântul, ºi în nici un caz rude sau prieteni, dacã aceºtia nu meritã, suntem siguri cã satul îi va susþine ºi candidaturile acestora vor fi alese în conducerea localã. Aºa se face în Franþa, Germania, Italia, Elveþia ºi alte þãri. Doar adeseori citim ºi auzim despre mulþi primari cu renume. ªi azi se mai întâlnesc pe ici-pe colo ºi la noi din acei care þin într-adevãr la consãtenii

– 331 –

lor. Pe parcursul campaniei electorale în ajutorul acestor grupuri de iniþiativã vor veni, practic ºi teoretic, liderii partidelor ºi formaþiunilor politice democratice din centru sau prin intermediul secþiilor raionale. O garanþie de succes al scrutinului ar constitui-o ºi faptul dacã mãtuºa Mãrioara ºi moº Gheorghe ar primi în ziua alegerilor cel mult douã buletine – unul, sã zicem, cu candidaturile propuse din oficiu, ºi altul cu cele independente, propuse de consãtenii lor – ºi nu zece-douãzeci, cum s-a mai întâmplat, cu care ei nu ºtiu ce sã facã ºi pe care, împreunã cu paºaportul, le aruncã în urnã. Un factor important în procesul de renaºtere ºi prosperare materialã ºi spiritualã a societãþii îl constituie poziþia intelectualilor ºi, în primul rând, a celor de la sate. E vorba de un mare detaºament de cadre didactice, medici, bibliotecari, directori de case de culturã, ingineri ºi chiar agronomi, de zeci ºi sute de specialiºti în fiecare sat, care ar putea face minuni, dacã ar vrea. E o mare datorie moralã ºi o responsabilitate civicã faþã de consãteni. Vor fi pasivi, indiferenþi sau se va trezi în ei o ambiþie bunã de a schimba ceva spre mai bine în destinul poporului? Se vor încadra în campania electoralã cu toatã inima, cu toatã râvna ºi dorinþa de a participa activ la selectarea, propunerea ºi susþinerea candidaturilor celor mai cinstiþi, mai harnici ºi mai culþi sãteni pentru organele locale sau se vor vãicãri în continuare? E timpul sã exclamãm: Jos birocraþii, diletanþii, leneºii, fariseii, hoþii ºi beþivii din organele ºi organizaþiile de stat! Dragi pedagogi, medici, ingineri, agronomi ºi alþi intelectuali, de la fiecare se cere sã fie cetãþean, sã-ºi stimeze profesiune, sã fie ceva mai dârz ºi principial în rezolvarea problemelor, în atingerea unor mari scopuri sociale, adicã se cere puþin, cât ne lasã inima, ca sã nu ne mustre conºtiinþa pentru faptul cã n-am fãcut nimic pentru noi ºi neamul nostru. De dumneavoastrã depinde în mare mãsurã cine va nimeri în organele de conducere locale: oameni sau creaturi, ºi cine ne va conduce satele, raioanele, oraºele. Aºadar, salvarea e în mâinile noastre. Nimeni nu ne poate ajuta cu nimic. Un individ, ca ºi o comunitate, trezindu-se dintr-un somn letargic, se poate dezmetici, îºi poate scoate albeaþa de pe ochi ºi scutura minciuna ºi întunericul din creier, se poate ridica în picioare ºi privi la soare, are ºansa de a deveni om. Aceste ºanse sunt rare, una la doi-trei ani. Deci, s-o folosim raþional, sã n-o ratãm, cum s-a mai întâmplat, cãci meºteri mai suntem la aºa ceva. Avem noi oare demnitatea de oameni de a ne

– 332 –

afirma ca naþiune, ca cei din Þãrile Baltice sau din Cecenia? Iatã încã o ºansã de a ne alege conducerea pe care o meritãm. „Literatura ºi arta”, 23 februarie 1995

DILETANÞI, FANFARONI ºI BIROCRAÞI
La 20 martie, în urma a douã anunþuri fãcute în timpul telejurnalului „Mesager”, am vizionat la TVM, cu o mare întârziere, pe la orele 22.00, „reflecþiile” la evenimentele care au avut loc ziua în Piaþa Marii Adunãri Naþionale. O ºedinþã cu reflecþii ale unui grup de ºefi din echipa guvernamentalã, prezidatã de dl viceprim-ministru Gr. Ojog. O ºedinþã organizatã ºi þinutã la Guvern fulger, ca dupã un mare cutremur sau potop. ªi niºte reflecþii profunde, la genunchiul broaºtei, pentru oameni naivi, ale unor feþe, una ca una, cenuºii ºi posace, speriate ºi derutate, care bâlbâiau ºi îndrugau cã Parlamentul a hotãrât, executivul executã, mitingul n-a fost autorizat, se încalcã legea ºi constituþia, participanþii þipau, nu ºtiau nici ei ce doresc ºi tot bâlbâieli de felul acesta, înºirate de miniºtri, rectori ºi alþi diriguitori, care priveau în pãmânt. Îþi venea sã plângi de atâta sãrãcie de minte ºi minciunã, ºi sã râzi de atâta caraghioslâc. O adevãratã tragicomedie. ªi ea a þinut peste o sãptãmânã, când dl Gr. Ojog zicea cã e nevoie de o altã comisie, cã aceasta nu e competentã, iar dl P. Gaugaº afirma contrariul, cã comisia e competentã ºi poate soluþiona toate problemele, ºi n-am mai înþeles, din spusele contradictorii, existã sau nu o hotãrâre a colegiului Ministerului Învãþãmântului sau e numai un proiect cu privire la cursul de Limbã ºi cel de Istorie a Moldovei ºi poveºti tot de felul acesta. În lupta contra acestor intenþii ºi acþiuni josnice, machiavelice, de o nouã îndobitocire ºi idiotizare a unui popor, cum s-a procedat deja aproape o jumãtate de secol pe acest pãmânt ºi se mai continuã ºi astãzi de cãtre proprii guvernanþi, sunt bune, dle P. Lucinschi, preºedinte al Parlamentului, toate metodele ºi mitingurile din Piaþa Marii Adunãri Naþionale. N-o faceþi pe supãraþii ºi mai încet cu ameninþãrile. Nu e cinstit ºi nu vã stã bine. Voi singuri aþi recurs la jocul de-a bumerangul, nu ºtiaþi cã e periculos ºi loveºte dureros? Aþi plasat mine care au început sã explodeze. Cum ºi-o face omul nu i-o face nimeni. Ce-i drept, cu întârziere, s-a inclus furios în lupta contra tineretului studios ºi a opoziþiei dl prim-ministru A. Sangheli, operând cu calomnii ºi foarte multe dezinformãri. Simþind cã li se clatinã fotoliile, zilnic se buluceau la Radio ºi Televiziune (probabil, cu autorizaþia dlui Usatâi) cu tot felul de insinuãri la adresa tineretului, a intelectualitãþii ºi a

– 333 –

neamului românesc. Fioros ºi oribil a apãrut pe ecran ºi dl V. Senic, orbit de ura lui patologicã faþã de þarã ºi poporul nostru românesc, faþã de opoziþie, care, chipurile, face un joc politic, se rãfuieºte pentru înfrângerea suferitã în februarie 1994, scoþând mulþimea în stradã. Minciuni sfruntate, mulþimea aceasta nu e turmã, lumea iese singurã în piaþã. Uitaþi-vã ce se face la Bucureºti, Budapesta, Moscova, Paris, Londra, Berlin... Pieþele sunt pline de lume, uneori chiar ºi cu tractoare. „Vox populi, vox dei”. Auziþi? Cum de-au îndrãznit niºte elevi, studenþi, pedagogi ºi pãrinþi, la care s-au alãturat apoi ºomeri ºi þãrani din satele din împrejurimi, sã încalce interdicþiile Parlamentului, Guvernului, Primãriei? Cum de-a îndrãznit Kopernik ºi Galilei sã afirme cã Pãmântul e rotund ºi se învârteºte, încãlcând canoanele bisericii catolice ºi ale inchiziþiei? Câtã impertinenþã ºi obrãznicie! Cum de-au îndrãznit þãranii, muncitorii ºi intelectualii moldoveni, câþiva ani în urmã, fãrã autorizaþii, sã vinã de trei ori la Chiºinãu, câte o jumãtate de milion, sã cearã limbã, alfabet, stemã, drapel, suveranitate ºi independenþã, sã rãstoarne temeliile Imperiului Sovietic, stabilite tot de cãtre o Constituþie, un parlament, un guvern ºi un executiv orãºenesc Chiºinãu? Poate cã toþi trebuiau sã fie cuminþei, ascultãtori, sã stea acasã pe cuptor? ªi aproape toþi cei din ºedinþa sus-pomenitã cãutau capul relelor, rãufãcãtorilor, organizatorii ºi diversioniºtii, care au indus în eroare elevi, studenþi, pedagogi, pãrinþi, i-au scos în piaþã sã þipe fãrã nici un motiv. Deci, organizatori ºi diversioniºti, care încalcã liniºtea ºi ordinea publicã, care nici în ruptul capului nu vor sã fie liniºte, pace ºi „ghine” în „þãriºoara” noastrã. O metodã foarte cunoscutã de a depista rãufãcãtorii. Ea nu vã aminteºte de niºte timpuri nu prea îndepãrtate? Mie – da. Domnilor guvernanþi, cauzele le-aþi creat voi, nu cãutaþi þapi ispãºitori ºi copite de cai morþi. Ce-a fost ºi ce-o mai fi, cã în viitor multe au sã mai fie, revoltele abia încep, sunt consecinþe reale ale unor acþiuni nesãbuite, antiumane ºi antinaþionale ale întregii conduceri agrariene. Mai pe scurt, cum e turcul ºi pistolul, sau – dupã sac ºi petec. Aºa cã uitaþi-vã mai întâi în oglindã la domniile voastre ºi nu faceþi pe mironosiþele, pe mortul în pãpuºoi cu sacul plin. Intelectualitatea vrea istoria neamului românesc a lui N. Iorga, nu surogat de la Tiraºpolea sau a lui Mohov, Sovietov, Stratievski º.a. Limba românã a lui Eminescu, nu scornelile lui Stalin, I.D. Ceban, Iakovlev, Stati, vrea un ministru de învãþãmânt ºi un rector de universitate

– 334 –

cu ceva scrupule, puþinã carte ºi un pic de bãrbãþie. Evenimentele din zilele urmãtoare au demonstrat cã minciuna, fariseismul ºi frica nu mai au efect. Ce m-a fãcut sã pun mâna pe toc ºi sã reflectez ºi eu referitor la „reflecþiile” acelor demnitari din Guvern? ªi gestul meu este o consecinþã a unor cauze care se aflã în felul de a fi ºi în comportamentul câtorva dregãtori din actualul Guvern. Este un rezultat al relaþiilor mele de muncã ºi de serviciu, pe care le-am avut timp de peste o jumãtate de an cu câþiva din guvernatorii de astãzi. Sã ne întoarcem puþin înapoi ºi sã vedem ce istorie curioasã, demascatoare ºi plinã de învãþãminte s-a întâmplat pânã la aceste evenimente, care confirmã ºi concretizeazã exact cele anticipate. La sfârºitul anului 1993 fostul Guvern al republicii a comandat Editurii Enciclopedice „Gh. Asachi ” o carte de vizitã – „Republica Moldova. Consemnãri” – pentru a o înmâna oaspeþilor, inclusiv turiºtilor care ne viziteazã þara. O broºurã de 2,5 coli, inclusiv o coalã de text ºi ceva fotografii. O iniþiativã bunã. Am fost numai redactor. Am comandat textul domnului N. Misail. Prin luna mai 1994 l-am avut. Conþinea: date generale, aºezarea geograficã, scurt istoric, forma de stat, economia (agricultura, industria, transportul), viaþa spiritualã; învãþãmântul, ºtiinþa, medicina, cultul religios, cultura, teatrul, literatura, muzica, cinematografia, pictura, arhitectura, ziaristica, sportul, turismul º.a. Primele capitole au câte 1-2, celelalte 0,5-1,0 pagini. Despre toate câte puþin. S-au inclus evenimentele cele mai importante, personalitãþile marcante din trecut ºi prezent, indicii cei mai caracteristici, totul pe cât posibil exprimat prin date statistice ºi comparaþii. Autorul N. Misail, subsemnatul, redactorul-ºef E. Lungu, redactorul V. Romanciuc ºi directorul Iu. Colesnic ne-am strãduit sã fim cât mai obiectivi, sã reflectãm starea realã de lucruri din republicã cu realizãrile, problemele, greutãþile ei. Credeam cã orice vizitator, timp de o orã, dupã cinã, în hotel, stând în fotoliu, trãgând o pipã, o va rãsfoi, va citi ºi va lua cunoºtinþã de republicã. Broºura crea o imagine succintã, dar veridicã a republicii noastre. Am prezentat manuscrisul spre aprobare dlui G. Lupoi, viceministru de stat, 25 de pagini au fost examinate douã luni de zile. Mã rog, voia la cei mari. Mi-am dat seama cã ºefii nu sunt siguri de sine ºi nu-s stãpâni pe situaþie. Guvernul era abia format de câteva luni, era încã nou, lucrãtorii – modeºti ºi timizi. La o replicã a mea cã va fi o carte bunã, mi s-a rãspuns „foarte bunã”. Extrema putea deveni un semn de

– 335 –

prost augur. Mi s-a spus sã mai prezint manuscrisul încã o datã înainte de a fi dat la tipar, ceea ce am ºi fãcut peste trei luni. Acum era ceva mai îngrijit ortografic ºi cizelat stilistic, având 60 de fotografii bune color. De data aceasta examinarea lui a durat peste douã luni, au fost cerute avize de la 10 ministere ºi departamente. Deci o broºurã se scrie circa o jumãtate de an ºi se analizeazã cam tot atâta timp. Randamentul eficacitãþii activitãþii unor membri ai Guvernului e egal cu zero. Pe timpul bolºevicilor pentru acest lucru se cerea maximum una-douã sãptãmâni. Mulþi din ei se strãduiau sã respecte ºi termenele. Ce conþineau avizele de mai sus ºi cum au fost totalizate? În ºase ministere de bazã (economie, agriculturã, finanþe º.a.) s-au nimerit oameni pragmatici ºi au recomandat manuscrisul spre editare cu anumite precizãri, completãri, obiecþii cu care suntem de acord ºi care se pot realiza imediat. Majoritatea obiecþiilor Institutului de Istorie al Academiei de ªtiinþe sunt concrete, acceptabile ºi se pot realiza ºi ele uºor. Dupã o discuþie la Ministerul Culturii cu adjunctul dl I. Pãcuraru ºi doi ºefi de direcþii, avizul primar foarte negativ, plin de afirmaþii abstracte, a fost înlocuit cu câteva propuneri concrete, precizãri ºi corectãri fireºti, care s-au fãcut pe loc. Aºadar, au rãmas douã avize tendenþioase ºi distrugãtoare, care sunt cate-goric împotriva editãrii cãrþii. Primul, de la dl Gh. Mazilu, ºef al Asociaþiei de Stat „Cartea Moldovei”, e plin de insinuãri generale de tipul: „Autorii nu au o concepþie clarã, ce ar însemna o carte de vizitã a unei þãri”, „în text dominã mentalitatea de miting cu întrebãri subiective ºi tendenþioase, cu un vãdit scepticism faþã de destinul Republicii Moldova”, „de tendenþionism ideologic sufãr”; „date generale”, „scurt istoric”, „economia naþionalã”, „compartimentul viaþã spiritualã, numeroase date statistice”, „o asemenea carte de vizitã poate doar trezi repulsie la vizitatorii strãini”, „autorii... mai degrabã compromit imaginea statului Republica Moldova decât o susþin” ºi ultima sentinþã, care deschide Cutia Pandorei ºi, volens-nolens, demascã, divulgã gândurile secrete ale citatelor de mai sus ºi ale altora de felul acesta, este „...întreaga naraþiune e împãnatã de fapte ºi momente de micã însemnãtate, interpretate ºi comentate de pe poziþii unioniste”. Asta-i, domnilor, grija, durerea ºi frica dlui Gh. Mazilu pentru „þãriºoarã”, lupta cu ideile ºi poziþiile unioniste, lipsa în manuscris a veninului, vrajbei ºi românofobiei împotriva neamului ºi a Þãrii Româneºti. Pãziþi-vã de oamenii negri în cerul gurii, ranchiunoºi, care dau cu barda în neamul nostru, care au închis o enciclopedie, în care trebuiau sã fie scoase din anonimat ºi valorificate peste o mie de personalitãþi

– 336 –

marcante basarabene, bucovinene, transnistrene din secolul trecut ºi din prima jumãtate a secolului nostru, þinute în arhive sub ºapte lacãte de Imperiile Rus ºi cel Sovietic, sub ocupaþia cãrora am avut fericirea sã ne aflãm. Iatã unul din cei mai activi producãtori ºi promotori ai românofobiei, ai mankurtizãrii ºi distrugerii conºtiinþei naþionale româneºti în Republica Moldova. ªi al doilea aviz, la fel împotriva editãrii acestui manuscris, foarte concret, spre deosebire de cel de mai sus, este al Secþiei de probleme sociale ºi umanistice a Cancelariei de stat a Republicii Moldova. Aici sa operat fãrã menajamente ºi eufemisme, lucrurilor li s-au spus pe nume. Sã citãm câteva alineate, sã vedem ce gândesc unii dregãtori din Guvern, sã ne dãm seama de unde porneºte fanfaronada, unde e unul din izvoarele românofobiei, care emanã permanent suspiciune ºi urã contra þãrii ºi a neamului românesc: „Trãsãturile de caracter ale moldovenilor sunt prezentate exclusiv prin spusele lui D. Cantemir, exprimate cu 300 de ani în urmã” (pag.1)” – puþin umor ºi autocriticã supãrã, se pare cã demnitarii n-au citit nimic din literatura clasicã francezã ºi cea rusã despre popoarele respective. „De fiecare datã, la începutul unui compartiment, expunerea începe cu evidenþierea aspectelor negative: în prezent Moldova traverseazã o gravã crizã socialã ºi economicã... (pag.5)”, „industria Republicii Moldova poartã ºi ea amprentele crizei economice (pag.6)”, acest gând e prezent de câteva ori ºi el supãrã la fel urechea diriguitorilor de parcã „þãriºoara” noastrã s-ar afla într-o perioadã de dezvoltare ºi înflorire, de parcã nam mai ºti ce sã facem de atâta bine. Niºte simple constatãri ale realitãþilor noastre, ca, de exemplu: „cu toate cã inflaþia în Republica Moldova a înregistrat în ultimul an cel mai înalt nivel din lume”, „complexul agroindustrial al republicii este marcat ºi el de transformãrile ce au loc în þãrile postcomuniste (pag. 6)”, „o serioasã modernizare necesitã ºi cele 10 mii kilometri de drumuri (pag. 7”, „clima ºi landºaftul R.M. ar putea oferi ºanse mai mari industriei turismului (pag. 12)” º. a. constatãri, care ar mobiliza societatea ºi statul la ieºirea din crizã, duc la urmãtoarea concluzie: „Lectura acestor pagini creeazã impresia cã autorul urmãreºte scopul sã scoatã în evidenþã în primul rând neajunsurile”. A fost nevoie numai de o jumãtate de an ca partidul agrarian de guvernãmânt sã se îmbolnãveascã de o boalã numitã „lãudãroºenie”, „fanfaronadã” (lachirovcã), împotriva cãreia chiar ºi fostul partid comunist în decurs de 70 de ani a adoptat douã hotãrâri serioase, condamnând acest fenomen periculos pentru societate.

– 337 –

Urmãtoarele pasaje sunt calificate drept „afirmaþii discutabile, date care nu ar fi neapãrat sã fie incluse în aceastã carte”; „canonic Biserica Ortodoxã din Moldova este supusã Patriarhiei de la Moscova. Printr-un act din 19 decembrie 1992 al sfântului sinod Patriarhia românã a reactivat Mitropolia Basarabiei (stil vechi), cu reºedinþa la Chiºinãu, la cererea unui grup de feþe bisericeºti din Moldova. În fruntea ei a fost desemnat Episcopul de Bãlþi Petru”, „o perioadã sumbrã pentru literatura din R.M. este cea a dominaþiei bolºevice, când se promoveazã insistent politica fabricãrii unei „limbi moldoveneºti” ºi a unei „literaturi sovietice moldoveneºti (pag.10)”, „la 3 noiembrie (parlamentul) alege drept stemã de Stat strãvechiul simbol al românilor moldoveni – capul de bour – (pag. 3)”. Cineva e contra clasicilor muzicii româneºti George Enescu ºi Alexandru Cristea ºi-i scoate din text. Poftim nume, date ºi informaþii discutabile ºi de prisos, care pot fi uºor excluse din carte. În continuare în aviz se spune: „Pentru a nu nimeri în situaþii delicate este necesar ca autorul sã-ºi îndrepte atenþia asupra marilor valori ale acestui pãmânt ºi ale acestui neam” – vorbe, ºi toate de clacã. Ni se mai imputã cã textul abundã în vocabule neadecvate: „ideologia separatismului ºi a conservatismului bolºevic”, „greve împotriva limbii”, „dominaþie bolºevicã”, „jug spiritual” º.a., care se referã în text la conducerea ºi la regimul lui Smirnov ºi Maracuþa din Transnistria. Doamne, unii au încurcat stânga cu dreapta ºi ziua cu noaptea. Ei vor dansuri, cântece, fanfare ºi festivaluri. Altceva nimic. Marasm mai ceva ca pe timpuri. Sã continuãm ºi cu ceva admonestãri: „De fapt se face multã politicã (anexarea Basarabiei (la Rusia) – pag. 2, Sfatul Þãrii, Unirea (la România în 1918) – pag. 2, deportãrile în masã – pag. 3, foametea organizatã – pag. 2, ideologia separatismului – pag. 4)”. Vedeþi Dumneavoastrã, asta-i buba, asta-i supãrã pe guvernanþii noºtri. Aceste mari adevãruri istorice, aceste jaloane în istoria tragicã a moldovenilor, jumãtate de secol ascunse sau falsificate, care în avizul dlui Gh. Mazilu sunt numite „fapte ºi momente de micã însemnãtate”, „tendenþionism ideologic”, iar în ultimul aviz sunt atestate ca „multã politicã”, ºi împreunã luate sunt determinate ca „poziþii unioniste”, care acþioneazã asupra dregãtorilor ca tãmâia asupra necuratului. ªi ultimul aviz se terminã cu: „Cartea nu poate fi recomandatã pentru tipar...” Decizia finalã de închidere a cãrþii date a fost adoptatã de dl G. Lupoi pe baza ultimelor douã avize – unul general ºi abstract, altul

– 338 –

foarte concret – ambele categoric contra, ignorându-se avizele pozitive cu ceva obiecþii acceptabile ale celor ºase ministere ºi altele douã cu obiecþii mai multe ºi mai serioase, pe care la fel, în mod selectiv, le acceptãm. ªi, din pãcate, a fost strangulatã o carte bunã, care seamãnã mult cu alta, analogicã, ce prezenta Germania în lume, peste care am dat întâmplãtor mai târziu, la o expoziþie de carte germanã, organizatã la Chiºinãu. În una din ultimele convorbiri telefonice cu dl ministru adjunct mi s-a spus cã manuscrisul e foarte prost, în viitor nu pot avea loc nici un fel de tratative ºi compromisuri de a urni totuºi piatra din loc, o nouã audienþã mi s-a refuzat ºi pentru noi tratative mi-a fost recomandatã dna S. Bolduratu. Ce minune! Un manuscris, care în august era foarte bun, peste patru luni, în ianuarie, a devenit foarte prost. Dorind sincer sã editãm cartea, am cãutat în modul cel mai serios sã capãt o audienþã mai sus, la dl Gh. Gusac, ministru de stat ºi, fãrã a ceda în mare, fãrã a o vinde pe mama, sã soluþionãm problema. Am cerut foarte insistent prin secretarã o audienþã. Am aºteptat douã sãptãmâni, dar totul a fost în van. ªefii parcã s-au sfãtuit între ei. Audienþã nu mi-au acordat. Atunci am fost la dna S. Bolduratu. M-a ascultat atentã, parcã mi-a înþeles intenþiile bune de a nu îngropa un lucru bun, fãcut pe jumãtate, de a nu arunca pe vânt circa 6 mii lei cheltuiþi deja, mi-a spus cã ea, în urma unui astfel de aviz negativ ca al ministrului adjunct, nu poate rezolva cazul pozitiv ºi mi-a recomandat ºi promis sã intrãm împreunã mai sus, la viceprim-ministrul dl Gr. Ojog. Am fost de acord ºi chiar m-am bucurat cã am ocazia sã-i aduc la cunoºtinþã unei persoane atât de sus-puse ºi alte fapte de comportare samavolnicã, josnicã a unor demnitari subalterni din domeniul culturii pe care-l conduce. Am telefonat mai bine de-o sãptãmânã ºi degeaba. Dl Gr. Ojog era veºnic sau ocupat, sau plecat. Atunci dna S. Bolduratu mi-a spus sã mai aºtept pânã când îmi va telefona ea. Îi sunt recunoscãtor pentru intenþiile bune. Am mai aºteptat vreo douã sãptãmâni, dar în zadar. Am înþeles cã ºi dl Gr. Ojog, ca ºi subalternii sãi, nu doreºte sã se întâlneascã, nici chiar în interes de serviciu, cu cetãþenii. Trebuie sã-i asculþi, sã cercetezi cazul, sã promiþi ceva, sã iei mãsuri. Dar de unde? Þi-ai gãsit omul! Cu cât e mai plãcut ºi mai fotogenic sã înmânezi cheile de la o casã nouã unei familii de sinistraþi. M-am ciocnit de o altã boalã veche – birocratismul. ªi eu, care fãcând slujbã la stat aproape 50 de ani, am fost în audienþã la majoritatea secretarilor cu ideologia ai c.c.,

– 339 –

miniºtri, ºi viceprimi-miniºtri (Tcaci, Cornovan, Corobceanu, Calin º.a.) în aceeaºi zi sau a doua zi, care, la rugãminte, rezolvau unele probleme, am aºteptat în zilele noastre de democraþie sãptãmâni ºi luni de zile ca sã nimeresc, în interes de serviciu, la câþiva din funcþionarii Guvernului ºi totul a fost în zadar. Dacã aþi auzi ce spun pe ºoptite unele secretare ºi dactilografe despre subalternii ºefilor din aparatul de stat. Sunt atât de mulþi în ultima vreme, toþi rotunjori, durdulii, rotofei, grãsuþi ºi rumeori, parcã-s fãcuþi de-o mamã, unul aduce o hârtie la maºinã, iar altul vine ºi-o ia. Redactilografiem de ne spetim, cã ei îs mulþi, dar nu ºtiu a scrie sau a corecta o simplã scrisoare. Iatã în privinþa slujbaºilor, funcþionarilor de stat, care, cicã, ating cifra de douãzeci de mii ºi sunt atacaþi de microbul birocratismului, batem recordul ºi ocupãm unul din primele locuri în ce priveºte densitatea ºi numãrul lor la kilometru pãtrat ºi pe cap de locuitor, întrecând de circa 4-5 ori cele mai dezvoltate þãri din Europa Occidentalã. Oameni buni, guvernanþii noºtri sunt foarte bolnavi, în mai puþin de un an mulþi agrarieni ºi adepþii lor, fiind la putere, fenomen social care stricã cel mai mult omul lipsit de culturã, s-au îmbolnãvit foarte grav de fanfaronadã, birocratism ºi suspiciune faþã de cetãþeni. Stimaþi cititori ºi alegãtori, ei trebuie trataþi, vindecaþi, ei trebuie trecuþi în opoziþie, sã-ºi mai revinã, sã se trezeascã, cã au prins la seu, mulþi sau obrãznicit, calcã în strãchini ºi au uitat ce-i aceea greblã. În lupta contra diletantismului, obscurantismului, minciunii ºi fariseismului raþiunea, adevãrul ºi demnitatea, stegarul cãrora este tineretul, mai devreme sau mai târziu, ca întotdeauna, vor învinge neapãrat. „Literatura ºi arta”, 13 aprilie 1995

CELE PATRU PUTERI ERAU TREI – PETRU ºI ANDREI
Statul de drept presupune trei puteri (ºi cu presa – patru), ca o orchestrã compusã din trei instrumente. Dacã lipseºte unul din ele – nu e orchestrã; dacã unul cântã fals, muzica e falsã. Justiþia, puterea a treia, trebuie sã fie balanþa, echilibrul dintre celelalte douã – legislativã ºi executivã. Ea trebuie sã apere constituþia ºi legislaþia în vigoare. Fãrã ea statul e totalitar ºi þara nu e democratã. Existã la noi justiþie ºi îºi îndeplineºte ea funcþia celei de a treia puteri în stat? Sã analizãm acest fenomen printr-un exemplu, un proces judiciar pe care l-am simþit pe pielea proprie timp de aproape 40 de ani. Am lucrat ca învãþãtor la ºcoala din Hâjdieni, raionul Glodeni, din

– 340 –

1944 pânã în 1947. În primii doi ani în casa mea a trãit felcerul Pavlov cu familia, dupã el învãþãtorul O. Gârlã, tot cu familia. Locuiau pe gratis, iar eu nu plãteam impozit pe casã. În 1947 am plecat la studii, la ªcoala Pedagogicã din Bãlþi, apoi la Institutul Pedagogic din Chiºinãu. Tot atunci am predat provizoriu casa ºi gospodãria Sovietului Sãtesc (preºedinte A. ªvaiþer, secretar Vl. Burcã) cu document oficial (adeverinþã) ca sã fie folositã conform destinaþiei, îngrijitã ºi sã mi se întoarcã la cererea mea. Am fãcut un bine autoritãþilor locale fãrã a cere nimic în loc. În 1949 preºedintele Sovietului Sãtesc A. ªvaiþer a fost deportat. În locul lui a fost numit Gh. Jacov. Timp de 5-6 ani, cât m-am aflat la studii, în timpul vacanþelor, veneam în sat. În iulie 1954 Sovietul Sãtesc, fãrã ºtirea ºi aprobarea mea, a vândut casa ºi gospodãria învãþãtorului N. Obuhovschi, care locuia de câþiva ani în ea, cu 3750 ruble. Eu, cetãþean al U.R.S.S., cu drepturi depline, care am fost patru ani învãþãtor în sat, fiind nelegal expropriat, am dat Sovietului Sãtesc Hâjdieni în judecatã. Procesul, care a avut loc la 30 octombrie 1956 (preºedinte Bacinskaia), la care am participat, iar reclamatul în persoana preºedintelui Sovietului Sãtesc Hâjdieni Vl. Burcã nu s-a prezentat (ulterior am aflat cã nu a fost chemat), a decurs într-o atmosferã de vãditã vigilenþã revoluþionarã, iar decizia a fost arbitrarã: de-a mã lipsi de proprietatea personalã (casa ºi gospodãria) din cauza pãrinþilor (tata a fost arestat în 1941 ºi judecat, a murit în 1942 întrun lagãr din Perm; mama, de frica organelor locale, s-a refugiat cu fratele ºi sora în 1944 în România, repatriaþi ulterior în 1957). La acest proces am avut impresia cã la adoptarea hotãrârilor judecãtorii sunt lipsiþi de cea mai elementarã logicã ºi bun-simþ. Fiind nedreptãþit, am fãcut recurs la Judecãtoria Supremã a R.S.S.M., care, prin decizia din 26 noiembrie 1956 (preºedinte Dunaeva), a lãsat în vigoare hotãrârea judecãtoriei raionale. La apelurile mele adresate Procuraturii R.S.S.M. de a ataca hotãrârile judiciare de mai sus am primit douã rãspunsuri: din 16.04.’57 ºi 19.06.’57 – insinuante, în care pãrinþii erau învinuiþi de antisovietism, iar eu, ca urmaº, nu aveam dreptul la proprietate personalã ºi eram învinuit de falsificare a documentelor (adeverinþa de la Sovietul Sãtesc din 1947), care la procese au fost intenþionat complet ignorate (consilier superior de justiþie Cerneaev). Instanþele judiciare, raionalã ºi republicanã, încãlcând chiar ºi

– 341 –

ºi odatã cu el ºi regimul totalitar.C. care erau împreunã la Arhiva din Glodeni – contractul de vânzare-cumpãrare a casei de cãtre N. dar fãrã rezultat. în speranþa cã problema mea ar putea fi soluþionatã odatã cu adoptarea de cãtre Parlament a legii cu privire la reabilitarea ºi remunerarea celor deportaþi ºi persecutaþi. au confirmat ºi justificat actul de dezmoºtenire comis faþã de mine. Ceea ce nu s-a întâmplat. am dreptul de a intenta o acþiune conform regulilor generale. Am fost sfãtuit sã mai aºtept.C. conform Anexei nr. ca cetãþean. Uneori mi se pãrea cã Temis. În aceeaºi scrisoare mi s-a explicat cã. Mai întâi am cãutat prin scrisori ºi telefonic dosarul la Arhivele raionale ºi ale Judecãtoriilor din Glodeni. când republica a devenit un stat de drept ºi o þarã democratã. au trecut vãdit de partea puterii executive. totul a rãmas ca odinioarã..2 a C. 6 Anexa nr. Judecãtoria Supremã mi-a rãspuns cã examinarea problemei în cauzã nu se poate face.). La cererea mea de recurs.P. când Imperiul Sovietic s-a prãbuºit. dar fãrã nici un folos. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã a R. atunci conform art. Ce mai puteam face pe atunci în acele condiþii de regim totalitar? M-am adresat secþiei de supraveghere a organelor administrative a C.. Au trecut 35 de ani.. în domeniul justiþiei. Fãleºti ºi Râºcani. nu are ochii legaþi. Deci.C. mai bine zis al procedurilor. nu s-au fãcut nici un fel de reforme. pentru cã dosarul judiciar din 1956 din Glodeni nu este.M. al P. sã anuleze hotãrârea Judecãtoriei raionale Glodeni din 1956 ºi sã-mi restituie casa sau costul ei. În cazul în care materialele de reconstituire sunt insuficiente. Obuhovschi din 1954 ºi dosarul – 342 – . care asigura dreptul cetãþeanului la proprietate personalã ºi nevinovãþia copiilor pentru faptele pãrinþilor.2 a Codului de procedurã civilã (C. Rãspunsul a fost urmãtorul: conform normelor procesuale judecãtoria popularã raionalã nu are dreptul sã revadã hotãrârea anterioarã a acestei judecãtorii.P.M.. Prerogativa aceasta aparþine Procuraturii Republicii sau Judecãtoriei Supreme. cu toate cã în jur totul se restructura. unde s-a aflat arhiva când raionul a fost lichidat.C. am dreptul sã mã adresez Judecãtoriei raionale cu rugãmintea de a reconstitui dosarul pierdut. zeiþa justiþiei. ci mintea închistatã. de a revedea decizia din 1956 ºi de a-mi întoarce casa expropriatã pe nedrept ori de a-mi restitui valoarea ei. s-a pierdut. Din douã documente. . În septembrie 1991. m-am adresat Judecãtoriei raionale Glodeni cu o nouã cerere.Constituþia stalinistã de pe acele vremuri.

deci. proces care la 17. care confirma cã eu eram proprietarul casei. Deci îmi surâdea perspectiva de a lua totul de la început. ºi O. La cererea mea din aprilie 1992 cãtre Judecãtoria raionalã Glodeni de-a intenta un proces.. a fost substituitã hotãrârea judecãþii. care nu era încã stabilit. cu doi martori: Vl. simbolic. Dar înainte de proces am fost chemat ºi mi s-a arãtat dosarul – 343 – . iar al doilea a dispãrut. dar în zadar. Ce puteam face altceva? Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. cã am predat-o provizoriu Sovietului Sãtesc pentru a o folosi. Mutelicã. care au fost apreciate. Cazacu mi-a fãcut o surprizã: mi-a spus sã fac recurs la Judecãtoria Supremã pentru cã la fostul proces n-am câºtigat nimic. a fost distrus din cauza adeverinþei. Aºadar. Eram mulþumit ºi de atâta. Totuºi consideram cã am câºtigat procesul. apoi a mi-o întoarce. minus uzura de 25% în medie. sumã echivalentã pe atunci cu mai puþin de jumãtate din costul unei plite de gaz. aproximativ 175 mii rub. Am înþeles cã în acest rãstimp s-a întâmplat ceva. sã prezinte Judecãtoriei un act de evaluare a casei ºi gospodãriei. cãreia i-am plãtit cinci din douãzeci ºi ºase mii ruble taxã. Judecãtoria n-a întreprins nimic pentru reconstituirea dosarului dispãrut. conform Anexei nr. cel puþin moral. ca în anul 1956. conform tarifelor de stat. La sfârºitul lui decembrie 1993 judecãtorul I. ci s-a reconstituit dosarul pierdut din 1956. O minune.93 se terminã cu hotãrârea cã eu am câºtigat litigiul ºi trebuie sã mi se restituie costul casei. ªerºniova.. Obuhovschi ºi trãieºte în ea.procesului judiciar din 1956 – primul existã. ºi prezentarea câtorva documente pe care le mai aveam. care a cumpãrat casa de la N. în valoare de circa 217 mii rub. am primit rãspuns cã procesul a avut loc ºi cã dosarul pierdut nu poate fi reconstituit din lipsã de documente. fost secretar de Soviet Sãtesc în 1947 ºi preºedinte în 1956. Trei luni am aºteptat hotãrârea judecãþii. fac cerere la biroul avocaþilor ºi cu taxa respectivã. Cazacu îi dã misiunea lui L.2. ºefa unei firme de specialitate. Judecãtorul I.09. Burcã.

ªerºniova. Despre asta ºtiu martorii Vl. preºedinte al Judecãtoriei din Glodeni. în care se spune cã cererea mea a fost respinsã pentru cã am încãlcat termenul de prescripþie stabilit pentru intentarea unui proces. ªi iatã cã la 25. precum ºi numele ºi depoziþiile contra mea ale reclamantului V. autoarea actului de evaluare a casei. Cazacu sa mirat numai fãrã a spune ceva. inclusiv a celor prezentaþi pe atunci la „Mesager” în prezenþa Preºedintelui Republicii. iar despre reconstituirea dosarului pierdut nu era nici vorbã. Una era clar. L. Mutelicã. Obuhovschi. ºi P. motivând pe atunci cã dosarul era la Judecãtoria Supremã. ea s-a jurat cã nu ºtie nimic. A. pentru cã a decedat cu mulþi ani în urmã. nici consilierul de la Chiºinãu n-am înþeles nimic. În schimb. O falsificare totalã a procesului-verbal ºi. ªi despre care termen de prescripþie e vorba? Când începe ºi unde se terminã? Nici eu. Eladi. cã la Judecãtoria din Glodeni s-a comis o samavolnicie. primarul din s. hotãrârea judecãþii din 17. Întrebând-o pe grefiera A.09. Am aºteptat douã luni. Chicerman. în 1993.1994 are loc ºedinþa Colegiului Judiciar Civil al Judecãtoriei Supreme. O.02. iar judecãtorul I. Hâjdieni. apoi m-am adresat Direcþiei – 344 – . În urma acestui caz dictonul „Judecãtorul se supune numai legii” mi se pãrea o parodie la adresa oamenilor justiþiei. La o examinare mai atentã a dosarului cu procesul în cauzã am descoperit niºte lucruri absurde: în procesul-verbal numele ºi depoziþiile martorilor mei nu figureazã. au dispãrut.din raion cu ultima hotãrâre. Paterãu. Burcã. grefiera Judecãtoriei. A doua minune. la care se examineazã problema mea ºi se adoptã decizia de restituire a dosarului pentru reexaminare într-o altã componenþã. a deciziei judecãþii. conþinutul dosarului judiciar a fost distrus a doua oarã. persoanã pe care am împuternicit-o sã ia în locul meu hotãrârea de la Judecãtorie. Mã mir cã astfel de semnale alarmante trec cu atâta uºurinþã pe lângã un ºef de instituþie. scrisoare la care nici azi nu mi-a rãspuns. Cine ºi cu ce scop a fost lucrul acesta? M-am adresat dlui V. Aºadar. sã cerceteze cazul de gravã falsificare a documentelor în incinta judecãtoriei.93 a fost din nou substituitã. Darvin ce înseamnã asta. Darvin. care nu a fost la judecatã ºi nu ºtie nimic nici cu spatele. În decurs de o lunã trebuia sã aibã loc un nou proces la Judecãtoria din Glodeni. prin urmare. a apãrut numele m a r t o r u l u i N. care nu s-a prezentat.

Slavã Domnului.08. Russu. din nou cu aceiaºi martori Vl.94 se adoptã hotãrârea de-a anula decizia Colegiului Juridic Civil din 8. care a examinat problema în modul cel mai serios. de douã ori aceiaºi martori chemaþi la judecatã. Hâjdieni a comis o nedreptate faþã de mine când mi-a vândut casa ºi m-a expropriat.05. conform tarifelor de stat. totul se reia de la început. Nu doresc nimãnui. ca ºi cãile Domnului.1994. Multe obstacole ºi piedici existã în jurisprudenþã.06. sã-mi restituie circa un sfert din valoarea ei (una din condiþiile puse de mine). nici duºmanilor mei. Cu alte cuvinte. în prezenþa mea. Burcã ºi O. am mai fãcut ºi ultimul recurs la Prezidiul Judecãtoriei Supreme a Republicii. Florea. adicã de a înceta procesul. care s-au mirat la culme cã sunt chemaþi a doua oarã sã dea aceleaºi depoziþii. judecându-te cu statul. înapoi nu mai scoþi. dupã intervenþia dlui V. Mutelicã.06. sã treacã prin ce am trecut eu ºi sã pãþeascã ce-am pãþit eu. De data asta s-a gãsit o altã chiþibuºãrie „încetarea procesului”. ºedinþã care de data aceasta a fost condusã de judecãtorul C.05. Îmi venea sã scuip ºi sã dau totul dracului! Revoltat la culme.Judecãtoriilor a Ministerului Justiþiei ºi. Stãnilã. La 16 decembrie 1994 are loc un nou ºi ultim proces judiciar la Judecãtoria din Glodeni. mi s-a rãspuns cã procesul a avut loc la 3. Am fãcut din nou recurs la Judecãtoria Supremã. ce necunoscute sunt labirinturile justiþiei.94 ºi a restitui dosarul pentru o nouã examinare într-o altã componenþã. Uneori credeam cã labirinturile justiþiei sunt prea lungi ºi încurcate ca sã le poþi da de capãt ºi sã ieºi la luminã.94 ºi hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni din 3. 5 procese judiciare în prima instanþã la Judecãtoria din Glodeni ºi 5 recursuri la Judecãtoria Supremã. ºi s-a adoptat hotãrârea „De-a dispune încetarea procesului referitor la acþiunea mea civilã cãtre primãria s. 4 – 345 – . ºi la ºedinþa din 15. ºi la 8. Hâjdieni despre restituirea pagubei materiale. costul fiecãrei cãlãtorii echivalând cu o jumãtate de pensie ºi câte 4-5 zile pierdute. sub preºedinþia judecãtorului V. meticulos ºi profesional ºi a adoptat decizia cã primãria s.94. Poftim. Deci un nou proces. îmi pare cã am ajuns la sfârºit dupã aproape 40 de ani. Un mic bilanþ: ºase cãlãtorii în raionul Glodeni ºi în Hâjdieni cu 2-3 autobuze. depunând aceleaºi mãrturii. mai uºor trece o cãmilã prin urechile acului decât sã þi se facã dreptate. toate eforturile mele din atâþia ani au fost zadarnice. ºi cã ea trebuie. a treia oarã. cu dreptul de-a face recurs în timp de 10 zile. Colegiul Juridic Civil adoptã decizia de-a lãsa în vigoare hotãrârea Judecãtoriei din Glodeni. Ce-ai scãpat în gura lui.

sau n-ai dat ortul popii de foame ca ceilalþi zeci ºi sute de copii din satul nostru. ori o face pe prostul. implicaþi în soluþionarea unui simplu litigiu civil. Am participat ºi am asistat la procese „pe sus” ºi „pe jos”. fantasticã. necãjiþi. Oare. Atunci cântai altfel. Din cele trei puteri într-un stat de drept. O istorie incredibilã. Probabil cã aceeaºi situaþie e ºi în alte raioane. de unde sã-þi vinã numai numele. ea e cenuºãreasã la poarta puterii executive. judecãtoreºti. la dezbaterea multor probleme simple. când au avut loc deportãrile ºi colectivizarea. De ce instanþele republicane respective nu examineazã rebutul judecãtoriilor raionale. revoltaþi. sed lex” în viaþa republicii noastre nu se aplicã. am vãzut mulþi oameni nedreptãþiþi. ar disciplina. la nivel raional. de curaj civic ºi demnitate profesionalã. multe dosare restituite pentru reexaminare în instanþele primare. care în 1946-’47 mureau de foame ca muºtele. N-aº vrea sã-i spun: pãcat cã n-ai nimerit ºi tu la urºii albi. Este vorba de dl Vasile Stati. sã fii om. sã mai limpezim apele. Ori nu ºtie ce-a fost pe atunci. sã aducem niºte argumente în urmãtoarea chestiune care se cere elucidatã. – 346 – . ca sã fii cinstit. s-ar respecta Constituþia ºi legislaþia în vigoare. Mi-i consãtean. funcþioneazã douã. Dumnezeu mi-i martor cã n-am atacat ºi n-am ponegrit pe nimeni din ambiþie sau din interes personal. inclusiv preºedintele. absurdã! Câteva deducþii: trei din patru judecãtori din Glodeni suferã de lipsã de omenie. groparul ºi piaza lui rea. câþi nervi ºi câte puteri pierdute în zadar! Parcã suntem în þara nãucilor. 25 mai 1995 CONSECINÞE ALE PARVENITISMULUI ºI CARIERISMULUI Cred cã a venit timpul sã spunem lucrurilor pe nume. nu se dau publicitãþii? Aceasta ar ordona. expertul ºi consultantul lui.e absolutã nevoie sã treci prin chinurile lui Tantal? Nu sunt atât de rãu ºi câinos. ar spori exigenþa civicã ºi profesionalã a corpului judecãtoresc. el umbla pe sub masã. ar întãri autoritatea celei de-a treia puteri în stat.judecãtori din Glodeni. Justiþia raionalã face foarte mult rebut. n-am fost colegi: când am învãþat copiii în sat. . nu se fac bilanþuri anuale. ªi e firesc sã-mi pun întrebarea: avem noi oare justiþie în Þara Moldovei? „Literatura ºi arta”. Deocamdatã vechea maximã latinã „Dura lex. în cele mai multe cazuri. unul dintre ideologii partidului agrarian.

Bodiul are perfectã dreptate când afirmã cã Ion Druþã ºi opera lui îl împiedicã sã educe poporul moldovenesc în spiritul comunist. ambiþia ºi ranchiuna. ºi acuma multe exhibiþii. Într-o zi dl Stati dã un telefon ºi-mi spune cã i s-ar fi plâns E. Mulþi dintre cei care-l cunosc încearcã sã ridice vãlul ºi sã analizeze acest fenomen tipic pentru acele vremuri din epoca sovieticã. Ciocanu ºi M. ªi. ªi. Russev ºi mã întreabã cu un ton de ºef: de ce pe coperta cãrþii despre letopiseþele Moldovei a lui E. dar. mergeam uneori împreunã la serviciu cu troleibuzul. cu covoare. dar consultasem în prealabil câteva ediþii asemãnãtoare româneºti ºi bulgare ºi i-am rãspuns cam tãios sã nu se amestece mai mult în treburile mele. Pe la începutul anilor ’70 lucram ca redactor-ºef adjunct la Editura „Cartea moldoveneascã” în secþiile de literaturã artisticã originalã ºi de traduceri. Ruseev sunt desenaþi o chilie ºi un cãlugãr? Eu încã nu vãzusem coperta. Tot pe la începutul anilor ’70. al partidului comunist. „Dar ãstlalt?” Era Arhip Cibotaru.. Pe la mijlocul anilor ’60. ca sã vezi minune! Peste vreo 8-10 ani Vasile îi învaþã pe scriitori cum se scriu romanele ºi cum ar trebui sã fie condusã Uniunea scriitorilor. de vinã sunt diletantismul. adjunct la secþia de culturã a C. În felul acesta îi înºiram pe membrii consiliului artistic. visând zi ºi noapte la aripa dreaptã a clãdirii. În timpul discuþiilor Vasile susþinea morþiº cã I. Era curios. cu toate cã era ºef mare.C. ºi nu la vorbe. I. al comsomolului. Sã ne oprim la câteva fapte. el apãra cu osârdie puritatea ideologiei comuniste.Despre persoana dlui Vasile Stati s-a vorbit cândva ºi se vorbeºte destul de des în ultimul timp. adeseori îl întâlneam pe consãteanul meu Vasile. fiind o vreme vecini. dar mã abþineam ºi speram cã pãcatele tinereþii se vor evapora. mai ales cã în secþia de literaturã moldoveneascã lucrau I. El nu ºtia sau o fãcea pe niznaiul cã primele cãrþi au fost scrise la mãnãstiri de cãtre cãlugãri. unde se afla C. Cimpoi. sociabil ºi maleabil. pe atunci lucrãtor al C. care asuda învârtind la flaºneta comsomolului de educaþie comunistã a tineretului. îmbrãcat la modã. el a apucat-o serios ºi definitiv pe drumul duºmãniei faþã de þarã ºi de naþiunea noastrã. probabil. cum se vede. Ciobanu. Era un tânãr spilcuit. pe care îi angajasem ºi cu care el era la cuþite. El a fãcut ºi înainte. pe coridoarele lungi.. ale Casei Guvernului. pe când lucram la Comitetul pentru Cinematografie. zâmbea plãcut ºi punea întrebãri: „Cine-i ãsta”? Era Ion C.C. – 347 – . omul va mai prinde la minte.C. La plecarea mea de la editurã a pus umãrul bine ºi dumnealui.-ul partidului. Scurt timp dupã aceea au fost destituiþi ºi ei.

silit de un concurs de împrejurãri sã plece pe la începutul anilor ’70 în Israel.El stãtea ferm pe poziþiile realismului socialist. care ne „falsificau” istoria ºi negau existenþa limbii ºi a naþiunii moldoveneºti. el a sesizat bine cã trambulina cea mai sigurã de a pãtrunde în lumea ºtiinþei ºi a literaturii sunt elogiile ºi plecãciunile aduse elementului slav ºi rus din cultura noastrã ºi o atitudine cât mai ostilã faþã de spiritualitatea româneascã. i-a pus în buzunar carnetul de membru al Uniunii Scriitorilor. anti-„model” de „operã” scrisã strict dupã principiile realismului socialist. al partidului. Un evreu basarabean. om cu carte. Cam tot pe atunci am citit în presã câteva articole de criticã împotriva lui Mihail Bruhis. Mai apoi romanul „Cãlin de la Crasna”. e o distanþã ca de la cer la pãmânt. care a contribuit cel mai mult la mankurtizarea ºi rusificarea basarabenilor. V. – 348 – . moldoveanul V. Numai cã articolele lui erau complet lipsite de logicã ºi de argumente. al partidului. ºi i-a deschis larg ºi uºile acestei organizaþii de creaþie. Peste un timp a dispãrut de prin troleibuze. mi-a spus cu emfazã cã într-o casã specialã pentru lucrãtorii C. Aºadar. Bruhis. onestitatea ºi cultura sa româneascã între M. Bruhis ºi consãteanul meu. Era un aprig apãrãtor al cãlãului. cu care am lucrat vreo opt ani de zile. Lectura lor îþi fãcea impresia cã el criticã niºte lucrãri pe care nu le citise ºi pe care le ºtia doar din auzite. Materiale scrise la comanda C. Prin cunoºtinþele. nu conþineau nici un citat din lucrãrile lui M. foarte documentat ºi exigent în activitatea sa de redactor la editurã ºi la Institutul de marxism-leninism. Când l-am întâlnit ºi l-am întrebat unde locuieºte. Apropo. cinstit ºi serios. Era un fel de ripostã datã „clevetitorilor” din Apus. o combinaþie ºmecherã moldo-rusã. citat care ne-ar fi convins de caracterul calomniator ºi falsificator al realitãþilor din Moldova Sovieticã. pentru pasivitate în aceastã privinþã savantul N. Vorba e cã eu îl cunosc foarte bine pe Miºa Bruhis.C. Corlãteanu a fost destituit din postul de director al Institutului de Limbã ºi Literaturã al Aª. cunoscãtor al limbilor francezã ºi germanã. Învârtindu-se ca o giruetã mulþi ani în cercurile conducãtoare ale comsomolului ºi apoi ale partidului. chiºinãuian.C. spre ruºinea conducerii de atunci a Uniunii. Stati. cu liceu românesc. Stati era în fruntea cohortei de luptãtori contra „clevetitorilor” din Occident. fost ºi fotbalist pânã la rãzboi. Zis ºi fãcut: susþinerea tezei cu tema: termenii de origine slavã din industria noastrã textilã ºi din cea casnicã l-a aburcat la rangul de candidat în ºtiinþe ºi i-a deschis uºile Academiei.

a. – 349 – . 13 din Constituþie cu limba de stat „moldoveneascã”. Italia. dar am greºit. Caþaveicã) le vorbeºte de la tribuna Parlamentului deputaþilor într-o românã perfectã ºi le propune ca limba de stat a Republicii Moldova sã se numeascã „moldoveneascã” (un adevãrat Tartufe). cu scopul de a ocupa ºi a anexa România la Imperiul sovietic. I. de ar veni un alt regim (care se bazeazã pe minciunã).A. ºi poporul ei.d. pe bunã dreptate. ª. dl V. Anglia ºi alte þãri. cred în scornelile acestui saltimbanc. tot aºa ºi succesele obþinute cu uºurinþã în atâtea domenii i-au sucit minþile ºi dracul l-a pus sã se lãcomeascã la muncã strãinã ºi sã sãvârºeascã un furt literar. Balzac. cã s-a maturizat. dupã cum pofta vine mâncând.M. Rusia. o nãscocire diabolicã a tãticului Stalin. adicã o hoþie. ºi regimul. apoi în revista „Nistru”. De aceea ruºii ne propun: „Hai sã vorbim ruseºte”. ºi în calitate de expert ºi de lexicograf amator (cum îl numeºte. monedã cu care conducerea sistemului totalitar plãtea servilismul ºi licheismul. A urmat apoi o activitate febrilã de publicare a romanului în ziarul „Cultura”. una de ºtiinþã ºi alta de creaþie. aprobã art. Shakespeare. Acesta a fost un rezultat firesc al parvenitismului ºi carierismului tipic ce se încuraja ºi se promova pe acele timpuri în Moldova Sovieticã. mai apoi o carte la editurã ºi nu maº fi mirat dacã ar fi apãrut ºi în seria „Biblioteca ºcolarului”. s-a mai cuminþit. ci „moldoveni” get-beget. i-a fost recunoscãtor ºi l-a promovat.S-a ºupurit bine ºi s-a bãgat ca ºmirghelul în douã din cele mai prestigioase instituþii. În ultima vreme V. alãturi de corifeii literaturii universale: Dante. îl preþuieºte ºi-l avanseazã. ºi el cu aceeaºi credinþã lar servi. slujeºte noul regim. România. Apropo. ignoreazã argumentele celor mai mari savanþi romaniºti din Moldova. Eminescu. ªi. Germania. al partidului. neînþelegând nimic din acest caraghioslâc. Câþiva ani dupã prãbuºirea totalitarismului. fapt pentru care a fost exclus din Uniunea Scriitorilor ºi concediat din funcþia de ºef al secþiei de culturã a C.m. pentru „dovezi” în faþa lumii cã nici în ruptul capului nu suntem români. Stati a servit cu trup ºi suflet fostul regim totalitar. tot aºa. la rândul lui. cu aceeaºi abnegaþie ºi acelaºi devotament. care nu ºtiu în ce limbã vorbesc ºi cine sunt. Nu m-aº mira dacã peste un timp. Tolstoi. Credeam cã i s-au spulberat gãrgãunii ºi ambiþiile. fãcând de ruºine ºi conducerea republicii. ºi acesta. Stati a apãrut din nou pe arena politicã în rolul de ideolog al P. „dovedind” din nou cã noi suntem urmaºii turcilor.C. Goethe. pentru „dovezi” cã ne tragem de la slavi ºi nu suntem români. Ei. din republicã.D.

Imaginile semãnau cu cele din Groznâi. de lângã sanatoriul „Codru” de la Cãlãraºi.Ce coincidenþã uimitoare de interese reciproce. Aºa am pãþit ºi noi. Mi-i ruºine când mã gândesc cã ne tragem dintr-un sat mare ºi frumos din nordul Moldovei. jafuri. de lungã duratã. când am cocoþat prostia ºi necinstea la tribunã ºi-n capul mesei ºi am fãcut-o cu mâinile noastre. în urma cãrora cecenii. ideal. mascate de francheþea ºi amabilitatea artificialã ºi înºelãtoare. exact a la Suslov. Acelaºi tablou îngrozitor l-am vãzut cu un an ºi ceva în urmã într-un fost complex monastic. Hâjdieni. „Mesager”-ul de la TVM a prezentat o informaþie însoþitã de imagini zguduitoare. ar fi bine sã luaþi aminte. Iatã unde am ajuns cu cei din coloana a cincea. sã gãseascã cauzele. Ori poate vã conduceþi dupã alt principiu „Calul de dar nu se cautã la dinþi” ºi „Scopul scuzã mijloacele?”. distrugeri. care au mai rãmas în viaþã.. Când zeii vor sã-l pedepseascã pe om. exact ca în zicala „O mânã spalã pe alta”.c. ipocrizie ºi fariseism. Atenþiune. Stati. 1 iunie 1995 ARGAÞI ºI STÃPÂNI La începutul lunii februarie a. sã punã diagnosticul. Devastãri. apoi sportiv. îi furã minþile. nu-i aºa? Ce ideolog ºi ce trubadur iscusit de falsificãri. recent sosit din America. Din pãcate. A doua zi preºedintele republicii. tablouri de astea se întâlnesc tot mai des. sã alegeþi grâul de neghinã. se vor uni „benevol” a doua oarã cu Imperiul Rus. cã tare multe mai avem acolo de unde am plecat cinci ani în urmã. Cam astea ar fi câteva din trãsãturile caracteristice ale dlui V. cu oameni cinstiþi ºi muncitori. sã facã – 350 – . dupã douã luni de bombardamente ale aviaþiei ºi artileriei ruseºti. staþia de maºini ºi unelte agricole. a creat o comisie specialã pentru a examina cazul. În Costeºti – Ialoveni. ªi aveau perfectã dreptate. De câte comisii va fi nevoie? Au sã ne ajungã oare funcþionari? ªi ce folos? ªi totuºi. domnilor deputaþi agrarieni. sociologii ºi alþi specialiºti ar trebui sã le studieze. colhoznicii au devastat clãdirea fermei de vite. produs al aceluiaºi regim ºi al aceleiaºi epoci. pe care a repetat-o a doua zi. cu cozile de topor. spuneau grecii antici. Ce cred ei oare despre noi? „Literatura ºi arta”.. ce se întâmplã? Ce înseamnã toate acestea? Ce semnificaþie au astfel de evenimente? Istoricii.

rezultate fireºti ºi logice ale minciunii ºi represaliilor. atât de scumpe. localuri. exploataþi. îºi distrug orbeºte munca lor. care distrugeau strungurile ºi clãdirile manufacturilor în Europa occidentalã pentru cã munceau 1416 ore pe zi sau ca ca þãranii din secolul trecut ºi de la începutul secolului nostru. alþii mentalitate de turmã. care pârjoleau conacele ºi averile moºierilor. pentru cã în mare continuã aceeaºi politicã fardatã ºi muºamalizatã. Sau poate oamenii în diferite timpuri. Primii erau proprietari. cu care lucra 9 ha de pãmânt. târtani. pentru cã erau împilaþi ºi exploataþi nemilos? Sã admitem: astea au avut loc cu 100-200 de ani în urmã. peste 50 de ani.pronosticuri. ºi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai. Ce-i asta? Ce se întâmplã cu poporul nostru? În anii ’40 unii se bãteau de la haturi. care demascã niºte procese social-psihologice tragice. munca lor. încât sã le jefuieºti ºi sã le devastezi ca barbarii? Sã te comporþi ca primii muncitori de acum douã sute de ani. Iar la sfârºitul sec. Unii erau cetãþeni. materializate în clãdiri. Evenimentele astea sunt aidoma unor rãbufniri vulcanice. dar astãzi? E un nonsens. Viaþa însã nu iartã nimic. mankurtizaþi. Sã urãºti pânã într-atât rezultatele muncii tale. sã ne lãmurim puþin ce se întâmplã cu noi ºi la noi? Cu mai bine de 50 de ani în urmã taicã-meu. alþii – rãtãciþi. 45 – 50 q de porumb ºi 20 q de floarea-soarelui la ha. ai cãrui pãrinþi la începutul anilor douãzeci au fost împroprietãriþi de Guvernul român la propunerea Sfatului Þãrii. alþii. în fond. stãpâni. recolta – 30-35 q de grâu. stâlpi ai societãþii. devenitã strãinã ºi odioasã pentru ei. care le-a fost rãpitã de un regim totalitar. acþioneazã la fel? Sã analizãm câteva forme de proprietate ºi stãri economico-sociale care promoveazã astfel de fenomene. – 351 – . o aberaþie. sã le comparãm. ce au avut ºi au loc în viaþa satelor noastre cu þãrani împilaþi. altfel boala ce nu e tratatã se poate agrava. condamnat la 8 ani de lagãr ºi a murit în 1942 în regiunea Perm. În primele zile ale rãzboiului a fost arestat. argaþi. numeroase maºini ºi unelte agricole. þãran basarabean. o absurditate. Pentru doi cai. sã încercãm sã le gãsim cauzele ºi consecinþele. fiind puºi în aceleaºi condiþii. Unii aveau demnitate de om. XX þãranii basarabeni devasteazã ºi distrug munca lor de câteva decenii. acumulatã decenii la rând. ciulini. Plãtim din gros pentru cele sãvârºite de fostele conduceri ºi vom mai plãti. alþii sunt iobagi. ªi-a dat viaþa pentru o cãruþã ºi doi cai.

. lânã fiind de douã-trei ori mai mare. tone de cereale.A. colhoznic. Mai bine de douãzeci de ani la rând mi-am petrecut concediul la socru-meu. posedau 2-3% de pãmânt arabil pe lângã casã ºi la loturi. sovhozurilor ºi întreprinderilor sunt deservite de oameni angajaþi pentru o platã aproape mizerã. Un alt exemplu: „Pânã la ’40.S. ºi ies din funcþiune.5 ha de grãdinã. în sãptãmânalul „L.A. Fiind în Franþa. Aºa se acumuleazã ºi creºte ºi bogãþia þãrii prin intermediul cetãþenilor ei. „Ce ºtii mata? Fiecare capot are patru buzunare. un simplu gospodar. ce funcþiona de peste 15 ani ºi semãna cu unul nou-nouþ.spune dl Aristide Boghean. Paradox. ducându-se ºi venind de la câmp. dar asigura cu zarzavaturi toate satele din preajmã. ei manifestând o grijã ºi o comportare corespunzãtoare faþã de aceste valori. în lunca Prutului. am vizitat doi fermieri care aveau un singur tractor tip „Bielarus”. Am observat cã o femeie se întorcea la amiazã sã ia masa în sat? Am întrebat-o: „De când.S. cum lucrezi. care satisfãceau necesitãþile sãtenilor ºi ale unei pãrþi din orãºeni ºi produceau legume de calitate. „Pãi.Automobile. avea cam 1.R. În fosta U. Ei aveau grijã zi ºi noapte de avutul lor. ei sunt stãpâni ºi-ºi pãzesc averea ca ochii din cap. Vin la amiazã acasã ºi le – 352 – . în raionul Glodeni. o viaþã întreagã sunt îngrijite. oile ºi gãinile. combine º. de parcã ar fi noi. ºi tot anual se cumpãrau de acolo 15-20 mln. Era luna august. De ce sunt distruse bunurile materiale? Pentru cã nu sunt ale nimãnui sau sunt de haram. Peste câþiva ani ele sunt jerpelite.” din 19 ianuarie 1995. Trãind la marginea satului. De ce? Pãmântul ºi animalele erau ale lor. dl Tache. însã produceau circa 20% de legume. am vreo 16 de toate. porcii. pe la el treceau zilnic rude ºi cunoscuþi. tractoare. primarul comunei Goteºti din raionul Cantemir.S. se produceau anual de 4 ori mai multe tractoare ºi combine decât în S. unelte ºi mijloace de transport ºi tracþiune ale colhozurilor. Þãranii colhoznici din fosta U.R. care în gospodãriile oamenilor consumã de douã ori mai puþinã hranã. Acum însã avem sute de hectare de grãdinã ºi nu prea se simte”.S. producþia de carne. mã rog. se îngraºã de douã ori mai repede. ei erau cointeresaþi. nu te aprinzi?”. nu? Maºinile ºi utilajele personale ale aceloraºi lucrãtori funcþioneazã zeci de ani. Din douã-trei unitãþi se face una. Vacile. maºini. erau stãpâni. defectate.a. Era Uniunea Sovieticã o þarã bogatã cu cetãþenii sãraci. camioane.U. þãranii procedeazã aºa?” Ea râde ºi îmi spune: „Vezi ce groasã sunt? Am câteva capoate pe mine”. De ce? Este bunul lor. lapte.

A. fermieri care emanau putere. Dacã ne plãtesc puþin. Doamne. hrãneau câteva sute de oameni. dupã cum nu pot sã calomniez þãranii noºtri. am vizionat un film documentar american. aduc aºa câteva zile la rând ºi strâng 1-2 puduri. Era cam tot pe atunci. l-au doborât la alegerile prezidenþiale pe J. Colhozurile ºi sovhozurile se numesc asociaþii ºi societãþi pe acþiuni. Câtã fãþãrnicie. Karter. Pe atunci noi eram mai liberi ºi mai democraþi. sã mã caute. Odatã. seara la fel aduc. porumb ºi alte cereale”. ale cãrui coloane au traversat S.U. pe lângã dreptul de a bea. idoli pe pãmântul ºi în þara lor. S-a schimbat ceva de atunci? Da. de distrugere a nervilor. care la amiazã ºi seara aduceau zilnic acasã în 810 buzunare de la capot 2-3 kg de grâu de la fãþarea colhozului. care are ºi el multe greutãþi. E nostim. þãranii sunt ceva mai liberi ºi. ªi fãrã sã vreau. felul cum vorbeau ºi râdeau. Þãranul îºi furã munca lui. Împroprietãrirea se face cu þârâita. turnat de o regizoare tânãrã. tot munca lor. ca sã þinã 5-10 ani. la Casa Cineaºtilor. care întâmpinau mulþimea. Mã uitam la bãrbaþii aceia în maºini sau pe cai. îmi apãrea în memorie þãranca din raionul Glodeni ºi brigada ei de femei. ordinea economicã ºi socialã cu mulþimea de funcþionari. Ne furãm ºi noi munca noastrã”. ei se fac a ne plãti. iar la noi 90% trãiesc ca neoamenii. Altceva nu s-a schimbat nimic. demnitate. film despre un mare marº al pãcii. Doamne. statui. Administraþia. ce trãiesc pe socoteala argaþilor din sate. când acesta le-a lezat interesele. câtã minciunã! Nu sunt atât de naiv sã idealizez viaþa fermierului din occident. Firmele. au dreptul de a fura. cum se comportau. vreo 2-3 kg. în prima jumãtate a anilor optzeci. M-au impresionat multe lucruri. pânã atunci poate piere mãgarul sau moare boierul. iar ei erau cei mai exploataþi ºi mai reacþionari. Noi eram eliberatori. de la Oceanul pacific pânã la cel Atlantic. – 353 – . Ce ruºine! Sã-þi furi munca proprie.aduc cu grâu de la fãþare. îi petreceau. dar una e cert. finanþatã de un sponsor. dar mai ales faptul cã mulþimi de oameni se opreau zilnic în drumul lor sã ia masa la fermieri. „ªi mai face cineva aºa?” „Toate femeile din brigada de câmp. colhoznica noastrã ºi fermierul american parcã erau oameni de pe planete diferite. O politicã de tergiversare. siguranþã. Tot aºa aduc ºi rãsãritã. sã mã achipuie? Îi dau peste mânã”. Ei. caraghios ºi tragic. ªi se folosesc de el la maximum. iar ei – jandarmii lumii. „Pãi. au rãmas aceleaºi. cã acolo 90% au trãit ºi trãiesc omeneºte. Cãlãtoream deseori la Moscova. semãnau cu niºte piloni. circa trei milioane. nu te prinde paznicul?” „Cum sã mã prindã.

iar fraþii de sânge sunt duºmani. unealtã. e manifestarea raþiunii. El totuna va rãzbi ºi va ieºi la suprafaþã ca untdelemnul deasupra apei. de aceea guvernanþii îºi fac relativ uºor „þãriºoarã” pe mentalitatea economicã ºi spiritualã bolnavã a poporului. absolut greºit. Dacã nici primãvara asta nu se va mai împãrþi pãmântul. 10 august 1995 – 354 – . peste douã sute de mii de cereri de împroprietãrire. Dar epoca de aur a feudalilor noºtri îºi trãieºte ultimele zile. El este baza ºi promotorul celui spiritual. În faþa unei populaþii înfometate. când individul ºi comunitatea nuºi cunosc originea etnicã. chiar ºi a copiilor. Proprietatea descãtuºeazã la maximum forþele fizice ºi spirituale ale omului. De aceea ciuma românofobiei e atât de repede ºi efectiv inoculatã în mijlocul unei mari pãrþi a populaþiei. ca nimeni alþii.Starea aceasta de lucruri explozivã guvernanþii de azi o vor apãra ºi o vor menþine cu dinþii. Dar acelaºi primar Aristide Boghean mai spune: „La cele 170 de cereri zilnic se adaugã altele. aceastã realitate i-a ºi înspãimântat pe guvernanþii noºtri. e ºi o sfidare serioasã a autoritãþilor statale cã þãranul basarabean vrea pãmânt ºi libertate. funcþionãrii materiei cenuºii. care-ºi apãrã cu dârzenie jucãriile. nimeni nu va putea sta în cale”. þara. e contrar celui normal. sovhoz. afarã de o bunã parte din conducãtori. cãci. ºi acesta e ºi mai schimonosit. societãþi pe acþiuni ori alte bazaconii de felul dat. Probabil cã. roada nouã va fi furatã în proporþie de 70-80%. Compartimentul economico-social din mentalitatea ºi concepþia despre viaþã a unei pãrþi a þãranilor noºtri este complet deformat. le pune în miºcare. predecesorii. ªi totuºi. naþiunea. cu preþul vieþii.. invocând zeci ºi sute de motive. trecutul. a demnitãþii omeneºti ºi a conºtiinþei naþionale româneºti. Pauperizarea omului ºi transformarea lui în argat. A fi stãpân ºi nu argat e în firea ºi natura omului. robot e o manifestare de atrofiere a materiei cenuºii. Acest adevãr l-a înþeles pânã la urmã majoritatea. lumea se lehãmetuieºte de nãluca unei vieþi fericite în colhoz. se pare. când ocupanþii sunt fraþi. pentru cã schimbarea ei radicalã înseamnã moartea lor ca clasã privilegiatã ºi dominantã. când avem atâtea cozi de topor. Dacã guvernanþii nu vor sã facã reforma de sus se poate întâmpla s-o facã þãranii de jos. istoria. Aºa se întâmplã în viaþã ºi în istorie: uneori guvernanþii înþeleg adevãrul ultimii ºi prea târziu. „Literatura ºi arta”. când între noi e graniþã cu sârmã ghimpatã. lui îi este mai aproape de inimã Coºbuc decât Moþpan.. ce se aflã în sertarele primãriilor din republicã... pe carel derivã. câþi spini ºi mãtrãgunã.

peste 130 mii de tineri trimiºi la muncã la minele de cãrbuni din Donbas ºi la tãiat pãduri în Siberia. bãtãile interminabile. colectivizarea din 1949. închiderea ºi distrugerea a circa 900 biserici din 1100 ºi 23 mãnãstiri din 25.R. „regimul burghezomoºieresc românesc” etc. cu chinuri a sute de mii. pline de românofobie. La aceasta se mai adaugã: Foametea din 1946-47. dintre care circa 1/3 a rãmas pentru totdeauna la Königsberg. Factorii decisivi care au contribuit la acest proces au fost mai mulþi. foºtii gospodari rãmânând în ogradã numai cu gãini. erau antiromâneºti.S. prost instruiþi. agravatã intenþionat prin impozite mari în naturã impuse þãranilor. Totul era – 355 – . mankurtizare ºi rusificare a moldovenilor o mare contribuþie au avut-o ideologia. cartea sovieticã moldoveneascã ºi cea rusã. precum ºi filmele condamnau jandarmii ºi perceptorii români.NECESITATEA INTEGRÃRII SPIRITUALE În decurs de peste 45 de ani moldovenii din stânga Prutului au fost lipsiþi de demnitate omeneascã ºi conºtiinþã naþionalã. La tot pasul se vorbea despre „ocupaþia româneascã”. Dacã acest proces de împilare ºi jefuire a omului în U. din ’45 pânã în 1950. în Ungaria. presa. patru valuri de deportãri a circa 500 mii de persoane. E vorba de frica de NKVD ºi forþa fizicã brutalã. împuºcãri. mai ales copii ºi bãrbaþi veniþi de pe front. Manualele ºcolare pentru toate treptele de învãþãmânt. pauperizarea þãranilor. cu desproprietãrirea þãranilor la sate ºi naþionalizarea bunurilor la oraºe. Berlin. împrumuturile bãneºti colosale timp de 10 ani la rând. adicã de trei ori mai repede. „impunerea limbii române”. deci dozã de groazã la care majoritatea populaþiei n-a rezistat. pentru cã circa 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii sunt în limba rusã. dispariþia oamenilor. mobilizarea ºi trimiterea pe front în ultimul an al rãzboiului a peste 300 mii de bãrbaþi. jefuirea lor completã. a avut loc în decurs de 13-15 ani. pisicã ºi cãþel. moartea de foame a circa 250 mii de oameni. La procesul de deznaþionalizare. Literatura artisticã de programã ºi lectura extraºcolarã. care s-au manifestat prin arestãri. luarea forþatã a pâinii de la toþi prin mãturarea podurilor. „Eliberarea” comunistã de cãtre ruºi moldovenii au plãtit-o cu circa o jumãtate de milion de vieþi omeneºti. în Basarabia s-a desfãºurat în timp de 5 ani.S. Ea a însoþit ºi continuã sã însoþeascã viaþa moldoveanului de la naºtere pânã la moarte. mai ales cele de ºtiinþe umanistice.

împroprietãrirea ºi descãtuºarea þãranului. racheta. diferite maºini. Ea a constituit baza fostului partid comunist. aparate. De exemplu: mulþi pãrinþi preferã pentru copiii lor limba rusã drept limbã strãinã. a trecutului. tehnicii. transformarea lui în cetãþean independent. Piramida a fost rãsturnatã ºi pusã cu vârful în jos. sporirea nivelului de viaþã. Eforturile depuse de regimul totalitar sovietic rusesc ºi-au atins în mare mãsurã scopul. rebotezate în „societãþi pe acþiuni”. În primãriile din republicã sunt depuse cam un sfert de milion de cereri de împroprietãrire. ce numãrã circa 60 mii. trecerea la economia de piaþã. ºcoli de specialitate ºi din toate instituþiile de învãþãmânt superior. Care este ieºirea din aceastã situaþie deplorabilã. artei ruse (electricitatea. E o stare de lucruri absurdã. care ar apãra cetãþeanul. independente. în personalitate. Astãzi ea este folositã ºi manipulatã de cercurile diriguitoare agrariene. Aceºtia sunt stãpânii economiei. prin intermediul manualelor. „salvatorul” era ºi mai continuã sã fie considerat poporul rus. iar de obicei prin exagerarea. mai ales la sate. formarea unui stat de drept dupã exemplul Germaniei Federale faþã de – 356 – .construit pe minciunã. tragicã? Înfãptuirea reformei agrare la sate. crearea altora. Muncitorimea ºi intelectualitatea era instruitã în limba rusã cu scopul de-a uita ºi a abandona limba românã. statale. care pregãteau muncitori de toate profesiile. Un rol nefast în acest proces l-a avut ºi faptul cã în anii ’70 ºi la începutul anilor ’80 limba românã a fost izgonitã din circa 110 ºcoli tehnice-profesionale. persoana. Denigrarea ºi calomnierea þãrii ºi a poporului român se intensifica mai ales în campaniile de luptã contra ideilor ºi influenþelor burgheze din Apus. liber. apoi în mintea ºi imaginaþia majoritãþii populaþiei chipul ocupantului ºi al duºmanului era þara ºi poporul român! Iar „eliberatorul”. Realizarea cât mai rapidã în România a reformelor economice ºi sociale. Lichidarea sindicatelor guvernamentale. ai colhozurilor ºi sovhozurilor. S-a format o mentalitate de turmã. bolnavã. al literaturii ruse. pãturã creatã pe timpul regimului totalitar. literaturii. falsificarea crasã a istoriei. din peste 50 de ºcoli medii tehnice. manipularea ºi substituirea succeselor în domeniile ºtiinþei. tehnologii). radioul. avionul. specialiºti pentru veriga medie ºi specialiºti cu studii superioare. Dacã o parte a intelectualitãþii a scãpat de acest dezastru datoritã accesului ºi la alte surse de informaþie în afarã de cele oficiale. uneori în mod direct.

De aceea se dã lupta în jurul limbii ºi istoriei românilor. Acesta e unul din cei mai eficienþi factori de luptã contra românofobiei. Mai multã voinþã ºi insistenþã din partea Guvernului de la Bucureºti în realizarea programului de integrare economicã cu Republica Moldova ºi de slãbire a dependenþei ei economice ºi psihologice faþã de Rusia. fãrã studii ºi pregãtire cuvenitã. Un alt factor. prietenilor ºi cunoscuþilor. este literatura de toate genurile trimisã în Republica Moldova. exercitã o influenþã pozitivã asupra semenilor lor. E nevoie de manuale ºi literaturã. Adevãrul istoric ºi ºtiinþific i-a scos – împreunã cu o bunã parte a corpului profesoral – pe studenþi la greva de o lunã de zile în Piaþa Marii Adunãri Naþionale din Chiºinãu. O amplã integrare spiritualã. izvoarele materiale ºi spirituale ale neamului. rudelor. Nicolae Dabija ºi Aurelian Silvestru) a fost eliminat din programa de învãþãmânt. devin cetãþeni ºi patrioþi. De aceasta se tem ca de foc guvernanþii de azi. a pãrinþilor.cea Rãsãriteanã. „ Transilvania”. Basarabenii nu-ºi cunosc locurile sfinte. Literatura artisticã originalã ºi tradusã. Alba-Iulia etc. Suceava. aventurieri. Excursiile în þarã ºi odihna a cât mai multor copii în tabere sunt un alt factor decisiv. au un rol colosal în cunoaºterea istoriei adevãrate. Acordarea de burse cât mai multor elevi din licee. locuind ºi studiind în România. folosind amvonul ºi biserica pentru propagarea – 357 – . de aceea manualul de istorie pentru clasele 1-4 „Daciada” (aut. Ei au mãrturisit cã privesc astãzi lumea cu alþi ochi. Trebuie asigurate cu manuale toate ºcolile din Republica Moldova. Putna. de afirmare a românismului. spiritualitãþii neamului. majoritatea preoþilor întâmplãtori. contribuie la studierea limbii. cititã de un numãr tot mai mare de tineri ºi maturi în bibliotecile „ Onisifor Ghibu”. toþi elevii ºi studenþii. Se ºtie cã e mai bine o datã sã vezi decât de zece ori sã auzi. O mare daunã provoacã neamului ºi Þãrii Româneºti. la fel de eficace. De aceea excursiile elevilor ºi ale tineretului la Iaºi. mai ales la sate. Acordarea de ajutoare materiale în toate momentele cruciale (calamitãþi naturale ºi sociale). Or. Târgoviºte. la contactul cu cultura europeanã. cât mai multã publicitate prin intermediul mijloacelor de informare. Aceste mii de tineri. studenþi ºi doctoranzi. 4-5 ani de studii cu manuale româneºti au trezit conºtiinþa naþionalã a tineretului studios. Sporirea fondului de carte româneascã în bibliotecile noastre e un lucru necesar ca aerul. Am întâlnit ºi am vorbit cu mulþi tineri care au vizitat aceste locuri sfinte. dar cu un caracter de masã mai pronunþat.

În ultimii ani s-au restabilit ºi deschis circa 500-600 de biserici. bunãoarã. Ele au nevoie de literaturã (biblii) în limba românã. Dar sã le înºirãm. al XIX-lea. nu se aduc la cunoºtinþa populaþiei bãºtinaºe. Intensificarea ºi diversificarea relaþiilor de pe ambele maluri ale Prutului. împreunã cu toate celelalte acte antinaþionale. abandonaþi ºi sã înceapã a aborda problema retrocedãrii teritoriilor ocupate. Livezile din preajma Durleºtilor. ca acestea sã le dea ajutorul posibil. pentru cã se întâlneºte la fiecare pas. Dar ce se face în toatã republica. încãlzind mitropolia o iarnã întreagã.c. sec. Germania îi adunã acasã pe toþi nemþii care trãiesc prost în alte þãri. Tot aºa trebuie sã li se spunã cã unii din mitropoliþii ruºi din Basarabia. demascând o ordine economicã draconicã ºi antiumanã. alteia din Republica Moldova aceea de ce ea are nevoie. sã se spunã clar ºi rãspicat de unde ºi cine le-a dãruit obiectele ºi literatura.românofobiei. Lipsa acestei organizãri duce la pierderea de cel puþin 25-30% din recoltã. la aproprierea românilor. E timpul ca ºi statul român sã aibã grijã de toþi românii din afara statului actual. sunt þinute în secret. 24 august 1995 PÂNà LA DUMNEZEU TE MÃNÂNCà SFINÞII S-au întâmplat cele ce urmeazã între 10 ºi 15 septembrie a. colective ºi persoane. între judeþe ºi comune. Aceastã crimã. de care nu poþi face rost uºor la piaþã sau în altã parte. ar contribui la slãbirea românofobiei. în anii 70. ca ajutor. sã ducã tratative cu þãrile vecine în care trãiesc români. se transformã în îngrãºãminte. „Literatura ºi arta”. E pãcat cã nici conducãtorii acestor gospodãrii ºi nici autoritãþile capitalei nu informeazã ºi nu organizeazã populaþia liberã. care. ªi aceasta trebuie sã se facã într-o atmosferã solemnã. Faptul ca atare e de duzinã. sunt pline de mere ºi prune ce putrezesc pe pãmânt. diferite obiecte de cult. din diasporã. cointeresatã. ar participa la culesul roadei de legume ºi fructe pentru o remunerare în naturã. Se ºtie cã gospodãriile din suburbiile Chiºinãului au legumãrii ºi livezi ºi toamna au nevoie de braþe de muncã.. faþã de lumea adunatã la bisericã. bune pentru sucuri. au strâns din toate bisericile literatura religioasã în limba românã ºi au ars-o. – 358 – .. sã simtã ei cã nu sunt uitaþi. Zeci ºi sute de centnere de fructe. Dar la o micã analizã e important ºi semnificativ. Biserica ortodoxã românã prin intermediul Mitropoliei Basarabiei ar putea acorda ajutor în mod centralizat sau în mod individual: o bisericã românã dintr-o comunã anumitã trimite în dar.

au plecat aproape toþi. Mai marele peste ei îmi zise: „Unde te grãbeºti. animalele ºi uneltele date în colhoz în 1949. „Nu vezi cã toþi ceilalþi nu lucreazã?”. cei bãtrâni îºi aduc aminte cu nostalgie de hectarele. împroprietãrirea nu se face. „ªezi ºi nu te rãþoi!”. Discutam despre multe. Lumea parcã lucra. câteva ore sau o zi întreagã. Ei au eliberat cãldãrile de roºii-marfã ºi le-au umplut repede cu roºii galbene pentru ei ºi peste încã vreo 10-15 min. a recoltei. tineri ºi bãtrâni. exprimatã cu puþinã ironie: „Unde te grãbeºti. cote de pãmânt nu li se dau. progresist în dezvoltarea ramurii respective. Am încercat de câteva ori sã pornesc oamenii la lucru. Mai zilele trecute am fãcut o cãlãtorie la brigada de legume din satul Bãcioi. Poftim. exprimatã exact în: „Nu te sâli. unde brigadierul Ion (numele îmi scapã). cã folosu-i tot acelaºi”. am pornit culesul. Eram câþiva oameni în vârstã. În sfârºit. iar tineretul nu ºtie aproape nimic despre asta ºi e cam pasiv. Culegeam alãturi de ºeful echipei. Ei au auzit cã în colhozuri ºi sovhozuri þãranii au diferite cote de pãmânt pe lângã loturi. cu soþia ºi fiica. omule? Nu vezi cã ºi femeile stau toate ºi nu lucreazã? Marfa e murdarã!” Peste 10-15 min. iar alþii mãnâncã ºi ultimii – 359 – . mi-a spus sã vin dimineaþa la ora opt la cules roºii cu platã în naturã. pasivitatea majoritãþii oamenilor. Am aºteptat vreo 30 min. Nu mã apuc sã neg importanþa gospodãriilor experimentale. dar degeaba. „Folosu-i tot acelaºi”. „stãpânii” pãmântului au dispãrut. Dacã câmpul acela cu legume ar fi fost inundat ºi roada distrusã complet. la toþi le e fricã cã nu vor avea cu ce lucra pãmântul. iar bãtrânii ºi copiii din oraº le duc dorul sau le consumã în cantitãþi mici din cauza preþurilor mari. restul fiind tineri. nu lucra nimeni. cã folosu-i tot acelaºi”. e tot un drac. Era rouã. în care unii pun. un om parcã cumsecade. iar dacã s-ar face. Am fost repartizaþi în douã echipe: una de bãrbaþi. de cercetãri ºtiinþifice în domeniul agriculturii – ele au un rol important. Dar m-a ºocat indiferenþa. mentalitatea þãranului nostru tipic de azi. alta de femei. cã la ei în sat e gospodãrie experimentalã. ªi ploiþa care a venit peste vreo trei ore a confirmat încã o datã cuvintele lor. presupun cã ei n-ar fi suferit ca proprietarii ºi ar fi dormit liniºtit. adicã lucrezi bine sau prost. omule. am repetat propunerea ºi din nou am fost pus la punct: „ªezi cuminte ºi nu te rãþoi.unde situaþia e similarã? E o crimã când fructele ºi legumele se pierd cu tonele. omule?”. Sistemul economic stalinist e un cazan diabolic. cu privire la soarta pãmântului. Din cauza ploii m-am dus peste vreo douã zile. Lucrul în acea zi s-a terminat.

când vine brigadierul. La urmãtoarea staþie au urcat ºi cei doi din Chiºinãu. i l-am dat adjunctului. transformând înstrãinarea ºi ura în niºte trãsãturi de caracter ale þãranului basarabean. În sacoºã a rãmas un ardei. celãlalt cu douã. ciraci care susþin ordinea ºi sistemul economic reacþionar ce-i hrãneºte. am cântãrit-o faþã de oameni: erau 4 kg. a vãrsat-o în maºinã. la directorul gospodãriei. Am vrut sã plecãm acasã. Mi-a cerut-o. stãteau în maºinã ºi noi. probabil. un paznic. A zis sã aºteptãm pânã la orele 17. ce vor mai apãrea pe parcurs. Pe drum am intrat. Putea un om sã lucreze într-o jumãtate de zi cât 10 ºi sã primeascã câteva zeci de kg de legume? Cicã. L-am chemat sã vadã cantitatea de roºii pe care le-am cules. Iatã cum apãrã ºefuleþii ºi vechilii din colhozuri ºi – 360 – . spiritul întreprinzãtor. toþi cei trei funcþionãraºi manifestând o impertinenþã. vorbe pentru care m-am supãrat ºi i-am spus cã aºa nu e frumos. spunându-mi cã am venit cu torbele sã car averea þãranilor. o obrãznicie ºi agresivitate feroce. Omul s-a mirat ºi a promis sã ia mãsuri. Îi þinea hangul celãlalt tip ºi unul nou-sosit. ºi vreo doi din sat. El ºi un tip ca el. ºi pentru o categorie de funcþionãraºi. care miºunã prin satele noastre. cã îmi bat joc de oamenii unde lucrez. Un sistem care a ucis în om dragostea de pãmânt. dl A. unii cãrau în felul acesta legume ºi le vindeau la piaþã. Checiu. Erau de faþã vreo doi din Chiºinãu. Primul s-a uitat la noi ºi ne-a întrebat: „Nu v-au dat nimic?” S-a mirat ºi a întors capul ruºinat. Mam adresat adjunctului de brigadier sã ne facã socotealã pentru munca la 3 oameni. adicã. pe câte o jumãtate de zi. Am mai aºteptat puþin. în ploaie. demnitatea de om implantându-i în suflet pasivitate. care tãceau. teama de proprietatea privatã. având vreo 20 kg de legume. A început cearta. cã am apã caldã ºi 200300 lei pe lunã. Am luat o sacoºã cu ardei. A refuzat. câþiva oameni. unul cu trei sacoºe. Brigadierul a zis sã mai aºteptãm. „Nu te sfãdi cu ei”. ºoferul. El l-a trântit în pãmânt ºi l-a cãlcat furios cu picioarele. Trei oameni am lucrat câte o jumãtate de zi.apãrã ºi vor sã-ºi pãstreze aceastã invenþie pe vecie. firea lui robace. poate se face timp frumos ºi continuãm lucrul. la picioarele lui. a mers în câmp ºi a vãzut. indiferenþã. i-am povestit ce s-a întâmplat. demnã de niºte vechili de pe fostele moºii boiereºti. stãteam afarã. und leoarcã. Omuleanul cu care am lucrat împreunã zise: „Nu hãmãi!”. ºefuleþi ºi soldãþoi. ªi a plecat. N-a vrut. dar timpul s-a stricat ºi ploaia s-a înteþit. A încetat puþin ploaia. Era abia ora 13. urã chiar faþã de avutul obºtesc. am mai stat sub ploaie mai bine de o orã ºi am plecat acasã fãrã nimic. Am urcat în autobuz. Un sistem bun pentru cei leneºi ºi trântori. I-am cerut încã o datã sã ne facã plata.30.

ªi scamatoria asta se cheamã împroprietãrire a þãranilor. Doi bãieþi de vreo 15-16 ani. hoþul din oraº.15. trebuia sã cãrãm ardeii cu sacul într-o remorcã de la marginea câmpului.D. Într-o dimineaþã m-am dus din nou la lucru. cã cei din sat nu au de lucru. erau paznici. cã sunt mici ºi neachitate cu lunile. m-a trimis la lucru ºi nu mi-a spus nimic. Spuneau cã noaptea vin unii din sat cu sacul sã fure legume. care „apãra” interesele ºi avutul þãranilor de mine. despre pensii. cã nu are nevoie de oameni strãini. intrare în Europa. porunci paznicului sã mã dea afarã – 361 – . cã 2-3 zile în urmã am muncit 3 oameni ºi nu ni s-a plãtit nimic.40 lei. un fenomen întâlnit la tot pasul. cã ziua de muncã se plãteºte 2. cum se zice în Biblie. adicã maximum 10% din recoltã. Au trecut câteva zile. s-a fãcut timp frumos. lucrau 24 de ore. câþiva din membrii lui au declarat public cã ei nu vor permite nimãnui sã distrugã. trecere la economia de piaþã. reformã agrarã. dar nu li se dau ºi se tem de impozite mari. Am lucrat timp de vreo orã ºi jumãtate. cu opt clase terminate. ºi cum se demascã el singur nu-l demascã nimeni. În sfârºit. la 9. peste o orã ºi ceva. Aceste douã temeri sunt sperietorile cu care agrarienii îi þin în frâu pe þãranii moldoveni în colhozuri ºi sovhozuri ºi-i exploateazã ca pe timpul lui Stalin. îmi imputã cã m-am plâns directorului ºi îmi spune sã las lucrul ºi sã plec. Dintre marile metehne furatul ºi beþia sunt alte douã trãsãturi de caracter ruºinoase ale þãranului nostru. Ba mai mult. bãrbaþii. Femeile vorbeau despre iehoviºti. Obiecþii la care i-am replicat cã dimineaþa. a apãrut adjunctul brigadierului. cã lucrasem de acuma vreo orã ºi jumãtate. reacþia ºefuleþilor ºi ce mai zic oamenii. pe când la începutul secolului arendaºii. dar toate argumentele mele n-au avut nici un efect asupra vechilului. ºi cã nu au cu ce lucra pãmântul. cã unii ar lua cote de pãmânt. Comedie nu altceva! Însã. care luau pãmânt de la boieri. Oamenii care au primit cote se cheamã cã lucreazã pe pãmântul lor ºi toamna primesc câte 100-300 kg grâu la ha. educate de regimul totalitar sovietic.sovhozuri avutul þãranilor. La congresul II al P. parcã aducânduºi aminte de ceva. Dar pe la orele 11 adjunctul vine ºi.M.A. Aþi vãzut? Iatã unde-i buba! S-au cocoþat pe kolhozuri ºi nu mai vor sã se dea jos. sã împartã ºi sã fãrâmiþeze gospodãriile mari colective. Noi. Am vrut sã vãd ce mãsuri a luat directorul. primeau 50% din roadã. gura pãcãtosului adevãr vorbeºte. sã pãrãsesc câmpul. cãruia oamenii parcã îi ziceau Petrea. a fãcut o echipã din 10-12 femei ºi doi bãrbaþi ºi ne-a trimis la cules ardei.

brigadierii. Întâmplarea mi-a confirmat încã o datã zicala cã pânã la Dumnezeu te mãnâncã sfinþii. am lucrat o orã ºi jumãtate ºi din nou nu mi s-a plãtit nimic. Am pierdut o jumãtate de zi. ascunse. În timpul certei o femeie în vârstã a strigat: „Omule. s-a fãcut timpul mesei ºi m-am întors la Chiºinãu decepþionat ºi înrãit. sã fie el director ºi nu ei ºi dacã a dat un ordin. în Þarã. 5 octombrie 1995 SPUNE-MI CU CINE UMBLI. mai ales la sate. paznicii º. chiar ºi cu preþul vieþii. sfinþii conduc. mai creºtini. þãranca.din câmp. Iatã întâmplarea pe care am vrut sã v-o spun. Iar în privinþa subalternilor l-am rugat sã-i mai seceleze. gospodãriile colective ºi de stat au fost lichidate. A doua zi i-am telefonat ºi l-am rugat sã achite datoria pentru douã zile de muncã. „Literatura ºi arta”. trânti câteva înjurãturi. mã gândesc sã-l dau în judecatã. Checiu. ei sã-l execute.. care într-o stare de liniºte relativã par ceva normal ºi cu ochiul liber nu se prea vãd. sunt apãrate prin toate mijloacele. iar acesta ca un soldãþoi mã ameninþã cã mã aruncã în râul de alãturi. pentru cã întâmplãrile ºi evenimentele sunt ca niºte rãbufniri vulcanice. interesantã ºi plinã de învãþãminte. fenomen care a provocat ºi dezlãnþuit românofobia ºi ura contra Þãrii ºi neamului românesc. stând pe spatele þãranilor ca lipitorile ºi nu-i stârpeºti cu nimic. reforma agrarã înfãptuitã a trezit în mijlocul agrarienilor din Basarabia fricã ºi suspiciune. nu l-am gãsit. Am aºteptat vreo orã. care fac ce vor. Aºtept ºi acum. E tristã. antiumane. ce zice. Iatã comportarea ºefuleþilor ºi ciracilor faþã de acei care vor ºi muncesc cinstit ca sã câºtige ceva. mã apucã de mâini. cum am muncit la Bãcioi ºi cum am fost rãsplãtit. þãranii au fost într-adevãr împroprietãriþi.a. ce aruncã din strãfunduri la suprafaþã mistere ºi dezvãluie legitãþi ºi colizii economice. Pãcat cã noi vom îndura cel mai mult chinurile ºi mizeria materialã ºi spiritualã a unei perioade interminabile de tranziþie. Faptul cã peste Prut. adjuncþii. învãþate de la „fratele mai mare”. sã fie mai civilizaþi. Dar toate fenomenele au un început ºi un sfârºit. sociale ºi psihologice. Îmi pare cã acolo totu-i pe dos. CA SÃ-ÞI SPUN CINE EºTI „Mesager ”-ul ne informeazã deseori despre schimbul de oaspeþi – 362 – . dãdu dovadã de exces de zel ºi de importanþã în exerciþiul funcþiunii. care la noi. din pãcate. Ce era sã fac? M-am dus din nou la dl director A. pentru cã ei sunt nãscuþi ºi hrãniþi de structurile economice totalitare. nu te pune cu ei!” ªtia ea. dar.

judeþul Hunedoara. izolaþi. murmura ca o apã de izvor.dintre Chiºinãu ºi Budapesta. a lucrat ca agronom-ºef la cooperativa din sat. care în 1944 s-a evacuat cu liceul ca multe alte mii ºi zeci de mii de copii ºi tineri basarabeni din calea Armatei Roºii. sunt prea bãtãtoare la ochi vizitele ºi întâlnirile cordiale atât de dese dintre guvernanþii actuali din cele douã þãri. (Ziarul „Românul”. Asta – 363 – . mereu aparte. culturale ºi politice cu Ungaria. s-a cãsãtorit. 6). prieteni la cataramã cu cei care pretind la Ardeal. N-aº zice cã sunt nici sociabili. Sunt departe de gândul de a nu avea relaþii normale economice. pe moºie. deocheat în vizitele astea atât de dese. dar sunt uimit. Daco-romanii vor trebui sã disparã de pe acest teritoriu”. Nu vom mai repeta slãbiciunile Ungariei de-altãdatã. toþi ingineri. Ce-i asta. Ce cautã ei la noi? Model de fãrâmiþare a teritoriului ºi donare a lui minoritãþilor naþionale? Gãgãuzilor ºi ruºilor? Poate vor ºi ei sã acorde autonomie românilor în Ungaria ºi nu ºtiu cum? Sau poate îi intereseazã experienþa acumulatã de niºte oameni iresponsabili ºi fãrã demnitate omeneascã ºi naþionalã. are trei feciori. la cumnatul meu Ion Macovei din comuna Geoagiu. Nici cã se poate mai clar. ªi. ca sã sileascã guvernele din þãrile vecine s-o aplice ungurilor din Transilvania ºi Slovacia? Nostalgia dupã Imperiul Austro-Ungar ºi stãpânirea de pãmânturi ºi popoare strãine? Ne-au gãsit tocmai pe noi sã-i facã în ciudã României? Ce cãutãm noi atâta în Ungaria? Nu cumva acelaºi lucru? Sã fim aliaþi. îi furã minþile. vom recupera Þara. Acolo a terminat liceul ºi Facultatea de Agronomie. nici politicoºi. naþionalitãþile vor trebui sã se acomodeze. ºi toate peste capul þãrii vecine. vorbind numai în limba lor. maghiarii? Sã-i ascultãm. ziarul maghiar „Pesti Hirlap” scria: „Dacã noi. Seara discutam cu soacra lui. pe care l-au asuprit sute de ani. nici omenoºi. bãtrâna povestea cum grofii unguri cãlãri. am întâlnit ºi unguri – grupuri. familii. prin mulþimile de oameni de la ºtrand. la începutul secolului nostru. Am fost de câteva ori în Transilvania. nãscutã la sfârºitul secolului trecut. 27-11-5. România. o femeie de vreo 80 de ani. cu lacrimi în ochi. ungurii. pag. Fiind adeseori la Geoagiu-Bãi. îi biciuiau pe þãranii români iobagi la ei. Vorbea curgãtor. La 15 aprilie 1932. sã-i facem ºi noi în ciudã României? Când zeii vor sã-l piardã pe om. Cine sunt ºi ce scopuri urmãresc.III-95. domnilor? E ceva straniu. ºi ele se vor acomoda chiar din primele 24 de ore. E ceva anormal în relaþiile astea. leagãnul strãmoºilor noºtri. încruntaþi.

El e pe acolo în fiecare lunã ºi. salvatoarea. Vara. aºa-i logica ruºilor ºi a guvernanþilor agrarieni: e ca funia în sac. Nu. sã facem o linie de cale feratã între Botoºani ºi Bãlþi. dar numai pe picior de egalitate. Cine nu înþelege ce-i asta. el le înmulþeºte. Sunã cam caraghios. iarna se jeluieºte cã ni se închid robinetele ºi nu avem aproape nimic. Mare specialist în strângerea legãturilor cu acest vecin de la rãsãrit e dl A. Sã construim o linie electricã de înaltã tensiune din raioanele de sud spre Cernavodã.a. Minoritatea rusã de la noi e cea mai privilegiatã din fostul Imperiu Sovietic. la fraþii de peste Prut. ulei º. întreþinãtoarea” noastrã. tone pentru noi. a unei bucãþi de pãmânt românesc ºi a unei pãrþi de naþiune româneascã (circa 16%). ale colhozurilor ºi sovhozurilor. Nu vrem sã cãutãm ºi sã gãsim alte surse de energie la alþi parteneri ºi în. Mãmuca Rusia. El a vizitat ºi Tiumenul. el ne dicteazã ºi ne dirijeazã ºi economia. Acolo-i speranþa în existenþa structurilor economice staliniste. În schimb suntem supuºi imperiului. „ocrotirea” care ne „apãrã” de statul ºi poporul român. peste capul Ucrainei. culturale ºi politice cu Federaþia Rusã. ºi politica. nici gaze. Rafinãrii au de ajuns.se întâmplã ºi cu conducerea noastrã. exact ca greierul din fabulã. Avem stãpân. 13% de – 364 – . ca sã-þi spun cine eºti”. Sunt pentru relaþii bune economice. ea e „eliberatoarea. Ce ºtiau grecii antici nu cunosc guvernanþii noºtri. Brejnev). fãrã nici un ºantaj sau presiune. ºi alte centre în cãutarea carburanþilor ºi a pieþei de desfacere a produselor agricole. cum au fãcut Þãrile Baltice. ºi Sahalinul. ne spune cã vom avea de toate ºi cãldurã. nici petrol. Cele mai strânse legãturi economice. Asta se cheamã „economie economicoasã” (L. nu ei. sã mai cumpere 1-2 mil. preferãm Siberia sau Sahalinul – 5 sau 10 mii km. Totul ni se vinde mai scump cu cel puþin 20%. Sunt pentru relaþii reciproce avantajoase ºi echitabile. la circa 700-800 km. România importã petrol. Noi trebuie sã avem pretenþii. distanþa dintre noi e de-o azvârliturã de bãþ. afarã de datorii în sumã de circa 200 mln. sã aducem o conductã de gaze din Carpaþi. dar ce sã-i faci. coniac. dolari. iar mãrfurile noastre le preferã cu o jumãtate de preþ faþã de cele mondiale. primul rând. Sangheli. sã restabilim niºte poduri peste Prut ºi multe alte lucruri. de inimã ºi de suflet. Avem cu ce ne rãsplãti: zahãr. prim-ministrul republicii. le traducem „moldoveneºte”: „Spune-mi cu cine umbli. în loc sã mai taie buricele ce ne þin în supuºenie. ºi de acolo a venit ºi vine lumina dictaturii. ºi Cita. fãrã a pierde demnitatea omeneascã ºi naþionalã. vin. le avem cu Rusia.

În ultimii ani în Moldova au venit mai mulþi ruºi decât au plecat. mai ales Tiraspolul. pe când în Franþa omul aºteaptã 10 ani. fac gãlãgie cum cã ruºii aici sunt lipsiþi de drepturi elementare ºi sunt asupriþi. Tratatul între R. fãrã voia noastrã. au pretenþii. 85% din fondul de cãrþi din bibliotecile republicii ºi peste 90% din presa periodicã din chioºcurile noastre este în limba rusã (date ºi fapte pentru dl V. Ei se joacã cu noi ca pisica cu ºoarecele. care este de origine latinã. chiar ºi celor sosiþi în ajunul votãrii acestei legi în parlament.. ei au preconizat limba rusã ca limbã de stat. ci mai bine decât bãºtinaºilor. Lista privilegiilor ºi a atrocitãþilor sãvârºite împotriva poporului nostru poate fi continuatã ºi totuºi liderii ºi comisiile de la Moscova. care ne-au vizitat Chiºinãul ºi. Ei au ocupat oraºele ºi centrele raionale. încât ºi ruºii pufnesc în râs). care au decimat circa o jumãtate de milion de români. foºtii ocupanþi. mulþi din care – 365 – . nu le-a fost rãu. Deci. care rãspândeºte atâtea minciuni. iar în Þãrile Baltice acest drept li se acordã numai celor veniþi acolo pânã în 1940. sau cã ei nu reuºesc sã transporte armamentul în acest rãstimp º. timp de peste 150 de ani. pupãm mâna ºi poala caftanului. la ferme ºi la plantaþiile de tutun. lor li s-a acordat tuturor dreptul de cetãþenie. Senic. dând dovadã de respect faþã de þarã. în 1990 ruºii aveau de douã ori ºi ceva mai multe ºcoli.a. La noi ei au stabilit în tratat pentru armata a 14-a un termen de ocupaþie de încã 3 ani.M. Armatele ruse au fost retrase din toate fostele þãri socialiste ºi fostele republici unionale în 1-3 ani. Drept exemplu ne pot servi pretenþiile absurde ºi comportarea agresivã a membrilor comisiei Dumei de Stat ruse. iar noi ne cãciulim. semnat cu trei ani în urmã. Tighina din „Republica Moldoveneascã Nistreanã” e câte o ºcoalã româneascã ºi nici acelea nu funcþioneazã. Din ce colþuri ale fostului Imperiu Sovietic au plecat în Rusia cei mai mulþi ruºi? Din Asia Mijlocie. mai stã undeva uitat într-un sertar la preºedinþie. noi mai suntem ºantajaþi. la o populaþie româno-rusã aproape egalã.ruºi au pus mâna pe circa 55% din posturile de conducere din economia ºi cultura republicii. armata nu va pleca de aici.R. nu-i gãseºti cu lumânarea. pânã acuma n-a fost prezentat parlamentului pentru ratificare. pe când noi l-am ratificat a doua zi. au introdus alfabetul rus pentru limba românã. fãrã a primi riposta cuvenitã ºi a fi puºi la punct în ministerele respective. Ei. Râbniþa. Transcaucazia. iar în Duma de Stat ºi în alte cercuri guvernamentale se aud deja ameninþãri ºi prevenþii cã pânã Transnistria nu va obþine un statut special. În oraºele Tiraspol. care ne-au vizitat recent. în sate. de circa ºase ori mai multe grãdiniþe de copii. În Chiºinãu. Þãrile Baltice. ºi F. Cu alte cuvinte.

care locuiesc în sudul Mãrii Caspice. afaceri. de parcã ar fi fost nedreptãþiþi ºi asupriþi de noi. exact ca sclavii din antichitate. al stãpânilor. ei aici sunt stãpâni ºi domni. ªi cu toate astea vã duceþi mereu încolo. au loc vizite reciproce. trãind în Bulgaria. Câtã dragoste ºi pioºenie a manifestat faþã de neamul lor. Noi aici ºi ai noºtri acolo suntem slugi. Ce drepturi au cele 200-300 mii de consângeni de la Tiumen. de cedare a pãmântului strãmoºesc trebuie înscris în vãzul tuturor în biografia ºi activitatea alianþei partidelor Agrarian. Gãgãuzii tind spre Turcia la studii. Extremul Orient ºi alte centre ºi regiuni din Rusia? A zecea sau a suta parte din cele pe care le au ruºii aici? Voi toþi. noi sã fim înfieraþi ºi condamnaþi de aceeaºi Turcie ºi Europã ca agresori ºi puºi la stâlpul infamiei. îi tãiau ca pe niºte trãdãtori de credinþã. Katek. Socialist ºi Interfront. pentru apãrarea cãrora ªtefan cel Mare în sec. Aºa vreþi ºi voi. El a fost dus în raioanele de sud. care trepãdaþi pe acolo mereu. s-a creºtinat. când nãvãleau. Actul de înaltã trãdare. Asta-i. Guvernanþii noºtri au stabilit relaþii bune ºi cu Turcia. XV a depus eforturi colosale. aþi fost sã-i vedeþi mãcar o datã? Sã vã interesaþi ce-i doare. Norilsk. domnilor. relaþii. împreunã cu ºovinii. ce spun ºi ce vor? N-am auzit sã se fi întâmplat aºa ceva. un neam de-al lor. agresivi. Iujnâi. BAM. chiar ºi atunci când popoarele ºi-au scuturat lanþurile robiei. participãri la multe ºi diferite conferinþe. care. ei se convertesc la religia islamicã. iar socialiºtii ºi interfrontiºtii ºi în aceastã chestiune umblã cu minciuni. fie chiar ºi trãdãtor. au sã ne pofteascã repede sã plecãm de aici. E foarte bine.au plecat de acasã. O sã avem de furcã cu ei. promovatã de un stat suveran ºi independent! Anul trecut ne-a vizitat „þãriºoara” ºeful statului turc – dl Demirel. vã duceþi ºi vã bãgaþi în sufletul lor. Uite atunci poate sã înceapã un rãzboi. nu ºagã. Aºa a vrut guvernul þarist în secolul nostru. ªi câtã cruzime trebuie sã ai sã trimiþi 35 mii de soldaþi cu ste de tunuri. ªi asta se cheamã politicã externã.M. peste care turcii au nãvãlit ºi l-au ocupat ºi cãruia nu i se permite nici un fel de autonomie. sã curgã sânge. în prezent. Dl Demirel a fost dus sã vadã gãgãuzii. întruniri în problema Mãrii Negre... în patru state islamice din Asia. tancuri ºi avioane ºi sã nimiceºti mii de kurzi. ºi turcii. popor autohton de circa 20 mln. A vrut sã-i vadã ºi sã-i susþinã în aspiraþiile lor separatiste de a-ºi face un stat cu baºkan în R. au devenit mai obraznici. Dar era oare nevoie de a da gãgãuzilor – 366 – .

M. Ei sunt în numãr de circa o jumãtate de milion în Bulgaria. în primul rând. ei ar ridica capul ºi s-ar comporta ca cei de la Comrat. Oare ºi aceste tratate. împilat ºi deznaþionalizat secole la rând. pe aceºti trei vecini. ºi nu sunt minoritate naþionalã. Consecinþele sunt aceleaºi. Acesta e un ºir de compromisuri ºi cedãri unilateralã. politicã externã ce loveºte direct în suveranitatea ºi independenþa R. în C. absurde în faþa sau de dragul vecinului de la sud. ce-i drept. Poftim.I. care este o continuare a celei interne. dificilã. ªi nu sunt minoritate naþionalã. mi se pare o ruºine. ceva ce seamãnã exact cu art. cât de argumentatã ºi fructuoasã este grija guvernanþilor faþã de popor în acest domeniu? Primul act mare pe care l-a sãvârºit noul parlament a fost ratificarea intrãrii R. inclusiv în fostele judeþe din sudul Basarabiei.M. ºi ne-a þinut într-o stare înapoiatã ºi primitivã. pe când era Imperiu Otoman. Care sunt succesele partidelor de mai sus în politica internã. comportamentul dintre noi ce seamãnã cu niºte raporturi dintre stãpâni ºi slugi se cheamã politicã externã cu vecinul de la sud? Politica noastrã externã. înþelegeri cu Turcia în folosul gãgãuzilor. înviora. Dar starea de lucruri nici nu s-a stopat. Afirmaþiile conducãtorilor s-au confirmat. speranþele mulþimii s-au îndeplinit? Nu! Unii vor zice cã a fost puþin timp. iar cel al importului – cu 11%. care consfinþeºte „limba moldoveneascã”. inclusiv geopolitici. recent aprobatã de parlament. care. noi reprezentând doar o monedã de schimb.pãmânt pentru asta? De ce Ucraina nu are problema gãgãuzilor? Ei sunt stabiliþi în regiunea Odesa. A trecut mai bine de un an. Dar sã admitem cã problema politicii extern e foarte complicatã. Se fac toate astea intenþionat sau din neºtiinþã? Nu are importanþã. 13 din Constituþie.S. ne-a stãpânit vreo 300 de ani. relaþiile dintre noile state se vor restabili ºi intensifica. iar starea materialã a cetãþeanului se va ameliora ºi îmbunãtãþi. comportamentul nostru ºi miza cea mare. Rezultatul anual al relaþiilor economice ale republicii cu CSI este trist: volumul exportului a scãzut cu 18%. Bunã grijã! Nimic de zis. depinde de mulþi factori.. ca limbã de stat. Se spunea sus ºi tare cã în urma acestui act economia republicii se va redresa. intrarea republicii în – 367 – . fãrã a ne deznaþionaliza ca ruºii ºi a ne invada oraºele. ceva absurd. În ea se descurcã greu ºi unele state ceva mai mari ºi mai experimentate. relaþii. umilitoare. ªi asta se numeºte grija partidelor de guvernãmânt faþã de popor. nerecunoscutã de ºtiinþã. Dacã aceste judeþe ar fi întoarse Moldovei. foste imperii care ne-au ocupat.

Diacov. când þara arde. România.S. Dar ce ne facem cu renumita grevã a tineretului studios? Independenþa fictivã. care au ºtiut sã se afirme ca naþiuni civilizate. prelungind la infinit chinurile poporului. parlamentul dlui P. care seamãnã românofobia. Moþpan ºi D. Iatã pe lângã cine umblãm. Bodiul. pentru cã aceeaºi situaþie dezastruoasã e ºi în celelalte state C. ne dezonorãm. ne gudurãm. aparentã. ocrotirea sãnãtãþii. 23 noiembrie 1995 OBSCURANTISMUL ÎN CONSTITUÞIE Ziua de 9 februarie 1996 va intra în istoria poporului nostru ca una – 368 – . economicã ºi spiritualã cu þara noastrã. Acuma. stima vizavi de popoarele din Þãrile Baltice. ªi lucrul acesta îl proiecteazã în buget guvernul lui A. dupã lungi discuþii. „Literatura ºi arta”. ºi a fãcut blocuri cu multe etaje. ne vor înghiþi tot bugetul republicii. provenite din rãsãrit. prim-secretar al CC al PCM. ne-ar putea scoate din prãpastia economicã ºi socialã ºi din neagra mizerie în care am nimerit. iar bugetul îl aprobã. bursele. adicã pentru nomenclaturã. salariile sau pentru a finanþa învãþãmântul.-ste. Numai integrarea totalã ºi complexã. pentru cã întreþinerea unui aparat colosal de stat ºi plata carburanþilor ºi altor materii prime. finanþate de la buget pe anul 1995. ªtiþi ce înseamnã asta? Un lux. la mari cataclisme sociale ºi la pieire.CSI deocamdatã seamãnã cu mersul unui rac. Lucrul acesta s-a fãcut atunci. În anii ’70-’80 I. sãrac. Delapidarea bugetului ºi aºa foarte mic. cum se practica mai înainte. iar pentru a majora pensiile. în multe centre raionale se prevãd construcþii de case a câte un apartament pentru ºefii locali. pierdem respectul. D. ne umilim. ne duce sigur la o pauperizare ºi demoralizare totalã. când economia era mai puternicã. devenim neoameni. europene. Dar slabã nãdejde. mai ales la nord. Deci. Sangheli. Dar lucrul acesta nu-l doresc guvernanþii. care nu vor sã trãiascã la bloc. a interzis construirea de locuinþe a câte un apartament pentru ºefii de partid ºi de stat. În planul de construcþii de locuinþe. ºtiinþa ºi cultura nu sunt. este prevãzutã construcþia multor case a câte un apartament. ªi nici unul din ei nu-i ºocat ºi na observat cum se legalizeazã pe fondul sãrãciei noastre înãlþarea unor mici palate de sute de mii sau chiar milioane de lei. Sã dea Domnul al doilea an sã fie mai norocos. anemic. banii pentru aceasta existã. ne cãciulim. în unele centre raionale. Lucinschi. în care a adunat toatã protipendada. pentru cã aceste locuinþe costã foarte scump.I.

cred cã zâmbeau pe sub mustãþi de satisfacþie. Iartã-i. Priveam „Mesagerul” ºi mã simþeam uluit. aceea culeg. – 369 – . . Snegur la art.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. cum se chinuie ºi asudã. bat-o crucea! Ideologii regimului totalitar V. ca pe reprezentanþi ai poporului. Tabula rasa. ai lui moº Gheorghe ºi ai mãtuºii Mãrioara.. Uitaþi-vã la televizor cum vorbesc ºefii ºi subalternii lor. Senic. sãracii! Mai bine ar trage în plug. care. dreptul limbii române de a deveni limbã oficialã. Doamne. Au dat buzna analfabeþii la tribunã. cã nu ºtiu ce fac! Cu 58 de voturi. au respins amendamentul Preºedintelui. cu talpa crãpatã ºi buricul verde. majoritatea. cu cei imbecilizaþi timp de 50 de ani de regimul sovietic rusesc. Totuºi sã încercãm sã vã dãm o oglindã.din cele mai negre ºi ruºinoase zile de la sfârºitul secolului. cãrturari ºi înþelepþi erau aceia. sã se screamã ºi sã se bâlbâie în vãzul tuturor. o simplã lucrãtoare de la Ministerul Telecomunicaþiilor. habar nu are despre ce vorbeºte. ca ºi primul. apãra ca o leoaicã. Stati º. ªi nu dea Domnul sã comparaþi deputaþii din Parlamentul de azi cu cei din Sfatul Þãrii. cum au zis unii. tot la aceastã tribunã. le-au dat drumul. urmaºi fideli ai ciobãnismului. am grãit moldovneºti ºi grãim moldovneºti. impertinenþi ºi renegaþi sunt cei actuali. au trecut doar cinci ani ºi omul se transformã în maimuþã. fãrã fiþuicã. o fatã tânãrã ºi frumoasã. ai tãlpii þãrii. sã ne apãrãm ºi sã nu ne încurcãm cu alþii. Mã rog. ºi eu propun ca limba noastrã sã se numeascã moldovneascã. pe atât de diletanþi. Pe cât de patrioþi. cu mâna la gurã. O „argumentare” ºtiinþificã extraordinarã! Cu cinci ani în urmã. sã vã uitaþi în ea. adunãtura analfabeþilor ºi imperti-nenþei. o deputatã din fostul Soviet Suprem. Aºa-i cu limba asta moldoveneascã. trãsnit ºi scuipat de cele ce se întâmplau la „rãscrucea proºtilor”. i-au trimis. ziua când s-a discutat în Parlament amendamentul Preºedintelui Republicii dl M. cu care s-au sfãtuit.Noi am fost moldoveni ºi suntem moldoveni. Poftim. privindu-ºi ucenicii ºi adepþii la tribunã. . cam aºa a cuvântat o doamnã parlamentarã.a. care buchisea cu greu cele scrise pe hârtie. 13 al Constituþiei cu privire la denumirea limbii de stat. Doamnã ºi domnule deputaþi. Cam aºa a glãsuit al doilea parlamentar. V. ºi am vorghit ºi vorghim moldovneºti ºi nu sântem altcineva ºi nu vorghim altfel ºi trebuie sã ne mândrim. ce-au semãnat. vã daþi seama cât de jalnici ºi caraghioºi sunteþi? Nu.

Închipuiþi-vã cã la Moscova are loc o astfel de adunãturã ºi câþiva deputaþi de la Novgorod susþin cã ei nu vorbesc în limba rusã.. cã vorbim limba românã. sesiune la care au participat ºi savanþii ruºi ºi ucraineni de la S. cu naþiunea ºi istoria. ne ambiþionãm ºi zicem „nu”! Facem cum zice buhaiul satului. Petersburg ºi Kiev. ºi altele vreo zece se bãteau între ele. ºi ele sunt de competenþa specialiºtilor respectivi. proºti ca noaptea. iar oamenii – smintiþi. a compuºilor chimici. Aþi spune cã aceasta e treaba medicilor ºi cã e caraghios ºi e o crimã sã faci aºa ceva. ca ºi Moldova. aþi adopta o hotãrâre (cu 58 de voturi) ca chirurgul sã-i facã operaþie la stomac prin anus.. aþi fi oameni normali. iar la plãmâni – prin ureche? Cred cã nu. neavând habar despre ce vorbiþi. Exact! Anul trecut a avut loc o sesiune ºtiinþificã specialã pentru Parlament în problema denumirii limbii de stat. ca cele de mai sus. exact acelaºi lucru e ºi cu limba. dacã n-aþi fi aºa.? În caz de îmbolnãvire a unui deputat. sã zicem. câteva sute de ani. ºi acum ne-au spus nouã. De ce vã bãgaþi în tãrâþe?. De ce atunci sunteþi caraghioºi ºi criminali? Pãi. pentru cã Novgorodul a fost cnezat. folosiþi tribuna parlamentului ºi înºelaþi lumea? Nu ºtiþi cã tãcerea e de aur? De ce vã ocupaþi cu ceea ce nu se cade. ªi ele sunt ºtiinþe. dl Moþpan sau Popuºoi. chiar ºi în chestiunile pe care le discutã ºi apoi adoptã legi. iar deputaþii de Moscova afirmã cã ei vorbesc în limba „moscovitã”. A ce semãnãm noi? A oameni smintiþi. Nu-i aºa? Pe ce bazã afirmaþi cã limba noastrã oficialã e „moldoveneascã” ºi nu e românã? Nu existã „limbã moldoveneascã literarã”. câþiva dintre acei care au fost de douã ori în 1953 la Chiºinãu cu aceeaºi ocazie. Ce-aþi zice dacã eu aº afirma cã rãsadul de tutun sau butaºii de viþãde-vie trebuie sãdiþi cu rãdãcinile în sus? Aþi merge cu maºina pe un pod înalt construit de un cioban? Aþi locui într-un bloc proiectat de un tutunar? Ar putea un vier elabora un plan militar de cucerire a Berlinului? Ia-þi da voie lui moº Gheorghe sã vã facã operaþie de apendicitã? Aþi vota în Parlament o lege a ecuaþiilor. a divizãrii atomului etc. Savanþii din lumea întreagã ne spun acelaºi lucru. ca ºi Moldova. ci în „novgorodeanã”. moldovenilor. Ruºii ne spun cã noi vorbim româneºte. Pãi.Sã vedeþi ce portret aveþi. Ceaþi zice despre o astfel de adunãturã? Cã-i caraghioasã. pentru cã ºi Moscova a fost stat independent. ar spune cineva. – 370 – . De ce. la care deputaþii n-au venit. pentru cã nu ºtiu ºi nici nu vor sã ºtie nimic. ºi aceste cnezate. Iar noi ne încãpãþânãm. ªi atunci. ea este un subdialect al limbii române.

pentru cã nu cunosc limba românã).. pãmântul. dureri sau ipohondrii a organismului omenesc e nevoie mai întâi de a diagnostica cauzele. acceptã minciuna ºi obscurantismul ºi le plaseazã în articolele Constituþiei. trebuie sã luptãm. „Literatura ºi arta”. suntem unici. preferaþi obscurantismul. la o aºa ruºine? Suntem fenomenali. buni de expus la Muzeul de Raritãþi. adevãrul istoric ºi acceptaþi întunericul. a factorilor obiectivi ºi subiectivi. e nevoie de o diagnosticare justã a cauzelor economice ºi sociale.ªi se întâmplã aceasta pentru cã neglijaþi ºi negaþi ºtiinþa. în consecinþã. biserica ºi clerul. cea mai importantã este cea economicã. Cui aparþine el? Colectivizarea agriculturii – 371 – . plãtim din gros pentru mentalitatea mioriticã ºi preceptul „Capul plecat sabia nu-l taie”.. Destinul a fost hain cu noi. de aºa parlament ºi de-o aºa þarã! Cum sã nu te simþi uluit. care au provocat aceastã stare. Societatea noastrã e grav bolnavã. 22 februarie 1996 PROBLEME ºI SOLUÞII. Care sunt cauzele. Halal de aºa deputaþi. Bucuriile ºi durerile. care au devenit o laºitate. Dupã mine. doleanþele ºi interesele unei pãrþi sunt fireºti ºi pentru cealaltã. Aºadar. tot aºa. de o sesizare ºi descoperire a cauzelor principale. parlamentarii agrarieni. socialiºti ºi interfrontiºti (care nu au dreptul sã participe la soluþionarea acestei probleme. trãsnit ºi scuipat privind la o astfel de adunãturã de diletanþi ºi impertinenþi. Deci. Dacã pentru tratarea unei boli. sã le soluþionãm? Sunt vechi. ideologia de tristã amintire din perioada dictaturii. condiþie fãrã de care orice tratament e inutil ºi zadarnic. Viaþa e luptã. spelunci ale capitalismului ºi tot aºa s-a votat contra lor ºi. legea de bazã a þãrii. învierea. când cibernetica ºi genetica au fost declarate ºtiinþe burgheze. scuipã pe ºtiinþã ºi adevãr. Deci. ca sã se menþinã la putere. Trebuie sã bem paharul amãrãciunii pânã la fund ºi dupã asta poate va începe renaºterea. Starea unui popor sau a unei naþiuni la fel seamãnã cu cea a unui organism omenesc. învãþãmântul ºi ºcoala) Societatea omeneascã seamãnã foarte mult cu un organism. pentru a trata ºi soluþiona bolile ºi problemele unei societãþi. (Împroprietãrirea þãranilor. problemele ºi cum sã le tratãm. în aceste domenii ale vieþii Imperiul Sovietic a rãmas în urmã cu cel puþin un sfert de secol. e nevoie de o examinare a stãrii ei din trecut ºi prezent. de o jumãtate de secol.

în primul rând deportãrile. o crimã pe care istoria omenirii nu a mai cunoscut-o ºi care a bãgat frica în oasele þãranilor noºtri în câteva generaþii ºi pe multe decenii. Preºedintele Republicii. Problema aceasta este una din cele mai stringente ºi ea poate fi tratatã ºi soluþionatã numai revenind. într-un târtan. mankurtizare ºi rusificare a majoritãþii basarabenilor. „gâtlegãu”. Sate de astfel de þãrani existã deja ca Mihai Tãrâþã ºi Alexandru Babin din Hâjdieni. procesul va dura circa 100 de ani. socialiºtii ºi agrarienii vor s-o menþinã cu orice preþ. a lichelismului ºi slugãrniciei faþã de elementul rus. în decurs de trei ani au fost împroprietãriþi ceva mai bine de 50 mii de þãrani. foarte uºor de manipulat. Snegur. care au obþinut recolte duble ºi triple faþã de societatea pe acþiuni ºi se simt oameni. Minciuna a fost argumentul suprem care a nãscut primitivismul. Suvorov. Glodeni. pauperizarea ºi dezmoºtenire economicã. Moldovenismul pentru mulþi din ei constã în „jin”. care se uitã în pãmânt ºi nu la soare. iar dl prim-ministru a declarat cã au fost împroprietãriþi circa un milion de þãrani. ce a dus la deznaþionalizare. de moºierii roºii ºi brigadierii lor. o stare fireascã pentru un sistem totalitar. care îºi urãºte fratele ºi se pupã cu moscalul. care s-au aflat sub ocupaþia „binefãcãtoare” a Imperiului Rus mai mult timp ca basarabenii. Kotoþki ºi alte atribute „pur naþionale”. Dovadã? Moldovenii din Transnistria. Metoda e cunoscutã: înfãptuirea reformei agrare. adicã toþi argaþii din colhozuri ºi sovhozuri. a pauperizat. competenþi ºi muncitori. un ciulin. pe care comuniºtii. împroprietãrirea þãranului. Dar. întorcându-ne. „mânãºterguri”. transformarea lui din argat în stãpân pe o anumitã cotã de avere.în 1949 prin metodele cele mai barbare. o fiinþã cu mentalitate de turmã. „Petru întâi”. s-o întãreascã ºi s-o domine în viitor. Kutuzov. în principiu. Deci. cãrora li s-a spus ce cote de pãmânt – 372 – . la vechea stare ºi ordine de lucruri de altãdatã. a dezmoºtenit sãtenii economiceºte. Ei au dispãrut. Aºadar. deznaþionalizarea ºi rusificarea spiritualã a majoritãþii populaþiei au transformat þãranul nostru într-un individ fãrã ºira spinãrii. din pãcate. obscurantismul ºi chiar fanatismul asiatic. Acest proces s-a desfãºurat paralel. pe care vântul îl rostogoleºte în orice direcþie. demnitatea de om ºi conºtiinþa naþionalã. concomitent cu activitatea ideologicã intensã de îndoctrinare. cum pe bunã dreptate a menþionat dl M. care va alege primari în sate ºi deputaþi în parlament oameni cinstiþi. Dintr-un milion au rãmas circa câteva zeci de mii. în cetãþean ºi om liber care sã cugete ºi sã acþioneze cum îi dicteazã bunul-simþ. de promovare a românofobiei. „mãligã”. personalitate care se va debarasa de minciunã ºi românofobie.

a Codului funciar. articol de fond. El se face cu sânge. pentru cã salvarea þãranului din starea de dobitocie ºi idio-tism în care a fost adus înseamnã salvarea satului. primind tot ca înainte grâu. experienþa Sfatului Þãrii etc. mai bine zis. Recent. þara e asiguratã cu toate produsele agricole ºi. ulei º. agramaþii au devenit unii din cei mai mari inventatori ºi nãscocitori de piedici. în unele sate agrarienii.li se cuvin. au mai nãscocit un juvãþ pentru gâtul þãranilor de a-i þine în colhoz: un contract pe trei ani. pe care le-am pierdut. prin mobilizarea mijloacelor de informare. el rãmânând acolo unde a fost. Lupta pentru realizarea reformei agrare e o datorie civicã a tuturor oamenilor cinstiþi. înscãunând democraþia. care ne poate scoate din mocirlã spre luminã. a devenit exportatoare. Când cuþitul a ajuns la os. credite. Guvernul ºi toate organele lui acþioneazã exact ca în proverbul: „Cu furculiþa îþi dã. ºi care muncesc ca înainte. Ea ar trebui sã devinã un capitol de bazã al tuturor programelor partidelor ºi miºcãrilor sociale democrate. considerãm cã misiunea sfântã a intelectualitãþii noastre este de a se angaja cu toatã inima în realizarea reformei agrare. ca mijloc de stopare a privatizãrii. ne poate salva de la pieirea ºi dispariþia naþionalã. Împroprietãrirea þãranului este veriga de bazã din lanþul de probleme acute. produse în cantitãþi stabilite de preºedinþii gospodãriilor agricole. spre deosebire de oraºe. iar cu coada îþi scoate ochii”. examinarea ºi tratarea pe larg ºi profundã a temei „Împro-prietãrirea þãranului” (pãmântul. adicã totul rãmâne ca odinioarã. Problema datã trebuie sã fie cap de afiº. a mass-media democrate. sã devinã o rubricã permanentã. Satul e faþa ºi sufletul naþiunii noastre. iar ºefii îi pun sã semneze aceste hârtii prin toate mijloacele. a specialiºtilor la abordarea. ni le-au furat veneticii. înlesniri. nu se face. tehnica. Oamenii nu vor. e factorul obiectiv decisiv. zahãr. iar satul e leagãnul tradiþiilor ºi trecutului nostru. iar alþii leapãdã pãmântul. bariere ºi tergiversãri. Orice jertfã materialã ºi intelectualã în numele unui scop nobil cum ar fi salvarea – 373 – .a. din importatoare de cereale. prin care aceºtia se obligã sã nu cearã cota de pãmânt ºi sã nu iasã din colhoz. În realitate procesul împroprietãririi este un adevãrat calvar pentru þãranii noºtri. oricât de ciuntit ar fi el. Mulþi þãrani nu rezistã acestor chinuri ºi o parte din ei îºi retrag cererile. cum spunea poetul.). Au trecut numai trei ani de la împroprietãrirea fraþilor de peste Prut. iar þãrãnimea în viitorul apropiat îºi va impune voinþa tot mai mult la alegerile puterilor de stat. Pornind de la toate acestea.

Biserica catolicã ºi cea protestantã din Þãrile Baltice au salvat aceste popoare de la rusificare. biserica ºi clerul înseamnã foarte mult în viaþa unui popor. spunea N. sãli de sport. Pentru soluþionarea acestei probleme ne-ar trebui cel puþin 2-3 ani. este decorat cu ordinul Patriarhiei ruse „Vladimir”. iar un nou lãcaº sfânt este numit „Newski”? Parcã am fi la Pskov sau Novgorod. îi furã minþile”. Islamul ºi coranul au scãpat popoarele din Asia Mijlocie de la mankurtizare. ªi asta se cheamã politicã naþionalã într-un stat suveran. prefãcute în depozite.neamului. nu este zadarnicã. iar unul din ei în anii ’70 a strâns toatã literatura bisericeascã în limba românã ºi a ars-o. Dupã „eliberarea” din 1940 ºi 1944 Mitropolia Basarabiei a fost lichidatã. aveau mare dreptate vechii greci spunând: „Când zeii vor sã-l piardã pe om. ºi moºii ºi mãtuºele moldovence ascultau duminicile slujba în limba rusã ºi erau puºi sã se închine ºi sã se roage de sãnãtatea þarului ºi þarinei. „cluburi”. ªi asta dupã o altã sutã de ani de ocupaþie þaristã din secolul trecut. cum e înãlþarea unei clopotniþe. fiind la cheremul guvernului. circa 900 din 1100 de biserici ºi mãnãstiri au fost închise. Cu ce se deosebeºte astãzi politica mitropolitului Vladimir de cea a predecesorilor sãi din gubernia Basarabia din secolul trecut. dacã sunt ale neamului ºi nu ale veneticilor ºi ocupanþilor. patriarhului ºi mitropoliþilor ruºi. uciºi. Majoritatea preoþilor au plecat peste Prut. latrine. când biserica rusã a jucat rolul de ocupant ºi rusificator. iar apoi o jumãtate de veac am rãmas fãrã sprijin ºi ajutor moral ºi spiritual în ocrotirea ºi pãstrarea neamului românesc. Am rãmas fãrã sprijinul ºi apãrarea religiei ºi bisericii. Ea le apãrã. când biserica rusã. le menþine. fraþi cu ruºii. iar cea din Polonia i-a salvat pe polonezii de origine slavã. ªi peste 2000 de ani a contribuit la renaºterea statului Israel. independent? Zãu. Iar biserica ºi clerul peste tot în lume joacã un rol colosal în educarea conºtiinþei naþionale ºi a patriotismului. Destinul a fost hain – 374 – . când autorul unui act de mare binefacere din Bãlþi. instituþii ateiste. ca ºi guvernul þarist. când sarcinile bisericii ruse erau identice cu politica agresivã a Imperiului Rus. Iudaismul a salvat naþiunea evreiascã de la pieire. iar cei rãmaºi aici au fost deportaþi. Tragedia noastrã se trage ºi de aici. a numit în gubernia Basarabia 10 mitropoliþi ruºi. ºi de aceea cã am fost de-o religie ºi o credinþã creºtinã ortodoxã ca ruºii. Iorga. distruse. Noi însã am fost deznaþionalizaþi ºi rusificaþi ca nimeni alþii. de la deznaþionalizare. când limba românã a fost izgonitã ºi din biserici. le consolideazã. Religia. Deci. a naþiunii. Doar în sufletul bãtrânilor mai palpita flacãra credinþei. timp de peste un secol am avut parte de o bisericã ºi un cler duºmani ai naþiunii noastre.

nu dorm nopþile ºi se gândesc cum sã vã facã viaþa mai bunã. Nu. . cã el îi semnul pãcii. Doamne pãzeºte. sã le sfinþeascã ºi sã audã slujba. A încuiat biserica ºi a plecat în satul vecin din Criuleni. iatã cine trebuie sã facã educaþia moralã ºi sã restabileascã conºtiinþa naþionalã a majoritãþii populaþiei. unii din ei au studii „pe miriºte”. – 375 – .Dar ce ne facem cu „crucea”. pãrinte. a zis un preot. ºi nu l-am ucis pe tata. dar au pupat lacãtul ºi s-au întors acasã revoltaþi. cã-s flãmând ºi însetat. în noaptea învierii Domnului Isus Hristos. care s-a afirmat pe timpul imperiului ºi care se poate menþine numai în cazul supuºeniei oarbe Patriarhiei ruse. ca ºi prima. aventurieri. zicea un preot în curtea unei biserici pline de lume în timpul campaniei electorale din raionul Glodeni. mai bine nimic. Decât aºa. cu cozonaci ºi pascã. Sã votaþi numai pentru „spicuºor”. persoane suspecte. Ea trebuie ºi poate fi tratatã. . . deocamdatã. ci devotamentul ºi slugãrnicia faþã de ea. Mulþimea a venit spre ziuã. c-o sã nimeriþi în iad! Iatã ce rol au jucat mulþi „preoþi” în campania electoralã. fost miliþian. toatã pasãrea pre limba ei piere. vânzãtorilor de neam ºi þarã. Faptele vorbesc cã circa trei din patru preoþi sunt foºti miliþieni. a clerului în întregime. nu i-o face nimeni. obiect predat de clerul actual. Iatã ºi un alt rol pe care-l joacã mulþi preoþi în defãimarea bisericii ºi a religiei.Nu. Ascultaþi-mã pe mine. s-o votãm ori nu? . el îi pâinica noastrã. într-o perioadã de 4-5 ani. aºa vrea Domnul. eu sunt categoric împotriva introducerii religiei ca obiect de studiu în ºcoalã. În amvon ºi la tribunã a dat buluc mediocritatea cu coate ascuþite. afaceriºti.Mã duc ºi eu sã mãnânc ºi sã beau ceva. Poftim. pe care n-o intereseazã cinstea ºi competenþa clerului. ºi nu-l supãraþi.cu noi ºi totul s-a întâmplat în mod contrar. crucea asta îi semnul diavolului. numind lupii ciobani la stânã. ºi pentru „hulub”. Mã rog. asigurând victoria agrarienilor ºi socialiºtilor. Aºa e. pe mâinile cui au nimerit bisericile noastre cu milioane de credincioºi de la 18 ani pânã la adânci bãtrâneþe. renegaþilor. dând mandate de deputaþi moºierilor roºii. unde locuia. Asta e a doua cauzã sau a doua boalã grea de care suferim ºi care ne þine în starea dramaticã actualã. cum ºi-o face omul. sã nu încercaþi nici sã vã gândiþi. iatã în faþa cui trebuie sã-ºi spovedeascã ei pãcatele ºi sã pupe mâna.Conducãtorii voºtri au grijã numai de voi.

încotro trage? Cu biserica ºi majoritatea clerului care-i potrivnic neamului nostru românesc ºi pe care dl A. ar fi treacãmeargã. încât tema „Religia. cu cine þine. ca în toatã lumea. cã prea cãlcaþi în strãchini! Oare bunul-simþ ºi logica nu vã spun nimic? Aceasta e a doua cauzã importantã ºi a doua problemã gravã care trebuie tratatã ºi care cere ºi ea 4-5 ani. Când gafa o face prim-ministrul. ªi ea ne-ar ajuta sã ieºim din situaþia grea în care suntem. raþionalã ºi efectivã este ºcoala. ea poate furniza atâtea materiale. ar contribui la ridicarea moralului. Sangheli îl guverneazã. ruºinii ºi absurdului din viaþa noastrã. Cum se poate ca dl prim-ministru sã participe demonstrativ la sãrbãtorirea Crãciunului stil vechi alãturi de mitropolitul Vladimir. caraghioasã. ªi a treia problemã care preocupã societatea omeneascã este ºcoala. Deci. anul trecut Hristos nu s-a nãscut. în vãzul tuturor. Din pãcate. biserica ºi clerul” sã devinã pentru toatã presa democratã o rubricã permanentã de reflectare a fariseismului. Dacã am fi fãcut noi lucrul ãsta. Trebuie izgonite din bisericã impertinenþa. ar putea fi inclusã ºi ea în programele partidelor democrate pentru a fi soluþionatã în viitor. pe atât este ºi societatea. a Anului Nou? Dupã ei. Poporul ar înþelege scopul ºi ar susþine o astfel de iniþiativã. la 7 ianuarie. ºi astãzi se produce aceeaºi cârdãºie între bisericã ºi stat. Isus Hristos nu s-a nãscut la 25 decembrie. amoralitatea ºi ignoranþa. reciclarea lor în instituþiile româneºti de profil. Volens-nolens. ci în ianuarie. se cere efectuatã o atestare serioasã a cadrelor bisericeºti. e altceva. E necesarã o reformã radicalã în activitatea bisericii la cerea opiniei publice ºi la intervenþia organelor de stat în scopul redresãrii situaþiei etice ºi profesionale a corpului clerical. κi dã seama ce face. treziþi-vã puþin. ca ºi prima. ºi acest al treilea pilon pe care ne sprijinim e – 376 – . pregãtirea oamenilor care ar avea dreptul la predici ºi dialog cu poporul. Mãi. Preotul ºi învãþãtorul erau personalitãþi cãrora înainte vreme þãranii le cereau ajutorul în ceas de grea cumpãnã. profesional ºi spiritual din activitatea bisericii ºi a clerului e deplorabilã. învãþãmântul. Câþi sunt de aceºtia astãzi? Problema aceasta. el se pune într-o situaþie precarã. instruirea ºi educarea cadrelor tinere în licee seminariale ºi facultãþi teologice. la o sãptãmânã dupã sãrbãtorirea tot atât de oficialã a revelionului. oameni buni. demnitãþii omeneºti ºi conºtiinþei naþionale. Starea de lucruri de ordin moral. ca între guvernul þarist ºi biserica rusã în gubernia Basarabia în secolul trecut. Pe cât de sãnãtoasã. Deci.Guvernul republicii susþine deschis aceastã bisericã ºi aceastã mitropolie.

învãþãmântul public a contribuit efectiv la educarea primitivismului. Sã nu fim atât de rânzoºi ºi sã ne cãlcãm pe ambiþia de a face mereu manuale. artisticã pentru bibliotecile ºcolare. prin intermediul presei. Ca-ragiale. cere eforturi ºi forþe pe care nu le avem. în schimb dragi inimii le sunt Norilsk. unde ºi-au lãsat oasele o jumãtate din cei circa 200 mii de moldoveni deportaþi dupã „eliberare”. predate în ºcoala sovieticã. de închinare ºi slugãrnicie faþã de naþiune ºi Imperiul Rus. Magadan ºi Siberia. Siretul e o apã strãinã. Mai întâi în secolul trecut ºcoala româneascã din Basarabia a fost lichidatã ºi înlocuitã cu cea rusã. mai ales. L. ºi în – 377 – . începând cu grãdiniþele ºi terminând cu universitãþile. obscurantismului. sã încetãm odatã a mai inventa bicicleta ºi a descoperi America. trimiterii la studii în România a unor profesori de limbã.„bolnav”. L. Ce fel de om cult poate fi un tânãr cu ºcoalã secundarã care. M. a românofobiei. Pentru majoritatea moldovenilor locurile sfinte – Suceava. afarã de clasici. culturã. poate influenþa pozitiv activitatea Ministerului Învãþãmântului ºi al Culturii în vederea pregãtirii cadrelor de învãþãtori ºi profesori. importãrii de literaturã de toate genurile pentru biblioteci ºi. istorie. Cincizeci de ani din secolul acesta ºcoala a jucat un rol activ de cultivare a urii faþã de neam ºi Þara Româneascã. O însemnãtate deosebitã o are importul de manuale ºi literaturã didacticã din România. ªi dacã ºcoala a participat atât de activ la acest dans macabru. la procesul de deznaþionalizare ºi rusificare a moldovenilor. substituirea ºi minciuna. Sadoveanu. era falsul. Blaga? Cine trebuie sã facã lucrul acesta dacã nu ºcoala? Intelectualitatea. Hai sã fim oameni serioºi. am fost „eliberaþi” de limbã. invitãrii unor mari specialiºti ºi somitãþi pentru a preda în instituþiile de învãþãmânt superior. Putna ºi Iaºii – sunt locuri „româneºti”. literaturã ºi istorie a românilor ºi alte discipline umanistice. ocupantul de pãmânturi ºi de neamuri strãine. prea complicat. „fratele mai mare”. iar Volga ne dezmiardã auzul. E un lucru prea greu. restabilind în clase ºi sãli de joc pânã sus adevãrul istoric ºi ºtiinþific. Nu gãseºti în lume un popor mai prostit ca noi. ªi pentru cã argumentul de forþã din toate materiile ºi disciplinele ºcolare sociale ºi umanistice. Ca sã vezi cum ne bate Dumnezeu pentru cã ne-am câinit ºi ne-am lãsat de fraþi ºi de neam. atunci tot ea e datoare ºi poate sã repare aceste greºeli ºi pãcate. ostile nouã. Deci. nu i-a citit pe I. perfectãrii programelor de studii pentru toate tipurile de ºcoli. L. Am ajuns de râsul lumii ºi al gãinilor. Rebreanu.

sã spunem ca prim-ministrul. cã manualele româneºti sunt maculaturã veche de pânã la rãzboi. ce aduce prejudicii economice ºi morale societãþii. când le avem la o azvârliturã de bãþ. la o sutã de kilometri peste Prut. Poate cã unele manuale au nevoie de un supliment. Oare poate fi omul atât de orb ºi de uituc? ªi rezolvarea acestei probleme a ºcolii cere ºi ea câþiva ani. Încãlcãrile sã fie pedepsite ºi date publicitãþii în numele restabilirii autoritãþii ºi bunului renume al partidelor democrate. manuale la toate materiile. Nu e ruºine sã rogi pe cineva sã-þi dea cãrþi ºi. pentru mulþi echivalentã cu „ºcoalã pe miriºte”. mai ales. cã nu e nevoie sã înveþe atâþia elevi ºi studenþi în România ºi cã românii nu ne-au dat nici un creion pe gratis. manuale care au dus faima învãþãmântului românesc din perioada interbelicã. pe fraþi. acela ºtie prea bine cã se fãcea carte. pornite încã de Ion Creangã. trebuie sã disparã ºi sã fie alese altele. Consider cã trebuie sã rugãm Guvernul român sã ne asigure cu manuale ºi altã literaturã ºcolarã în cantitãþi necesare pentru toate tipurile de ºcoli. lichidarea privilegiilor în scopul stopãrii carierismului. impertinenþei ºi diletantismului ºi promovãrii onestitãþii. inclusiv salariile guvernanþilor de 2-3 ori mai mari faþã de cele majore ale muncitorilor ºi funcþionarilor. omule. Sã se preconizeze numai satisfacerea strictului necesar. Teme-te de Dumnezeu. competenþei ºi altruismului. Risipirea în dreapta ºi în stânga a bunurilor materiale ºi financiare ale statului de cãtre guvernanþi. nu ca în ºcoala medie generalã obligatorie sovieticã. Ele constituie opoziþia fireascã faþã de aparatul de stat ºi în afara acestor deziderate ele pierd dreptul la existenþã. cã ai copii ºi nepoþi ºi El nu bate cu bãþul. zadarnic ºi caraghios. domnilor. Rezultatele – 378 – . una din primele condiþii obligatorii era crearea sindicatelor libere ºi independente. Nu întâmplãtor în tezele programului de dezvoltare postbelicã democratã a Japoniei. bune. Sindicatele trebuie sã fie exponentul doleanþelor ºi intereselor vitale ale oamenilor muncii. Cine a fãcut ºcoala româneascã. program elaborat de Congresul american ºi înmânat generalului MacArthur (comandantul trupelor de ocupaþie) pentru a fi realizat. care ar reflecta valorile spirituale ºi patrimoniul cultural din Basarabia ºi Bucovina. ca niºte mânã-spartã.cazul nostru e ceva de prisos. E un sacrilegiu. cere un program de austeritate obligatoriu pentru toþi conducãtorii ºi funcþionarii de toate rangurile ºi la toate nivelurile.

concepþii deformate. sã cercetãm ºi sã analizãm existenþa noastrã bolnavã. volens-nolens. Scopurile urmãrite (dictatura ºi totalitarismul) ºi metoda de atingere a lor (teroarea) sunt identice. Hitler. ªi aceste ultime douã propuneri ºi considerente ar putea fi discutate ºi acceptate ca teze pentru programul partidelor democrate ºi obligaþii de aplicare a lor în viitor. cauzele. Ele sunt anomalii. Fascismul ºi comunismul sunt ideologii care promoveazã mentalitãþi închise. Imperiile clãdite cu forþa pe minciunã s-au prãbuºit în primul rând din cauza contradicþiilor lor interne. negând dreptul altora la viaþã. Brigãzile roºii ºi neofasciºtii italieni au fost prieteni la cataramã. Am încercat sã le caracterizez ºi sã trag concluzii. revoluþia permanentã. Aº fi foarte bucuros dacã gândurile ºi cutezanþele mele ar trezi ecouri ºi reacþie în minþile ºi sufletele cititorilor. M-am oprit la câteva probleme care bat la poarta vieþii ºi preocupã societatea noastrã. „Literatura ºi arta”. Starea social-politicã ºi economicã în care ne aflãm. E logic. neofasciºtii ºi teroriºtii din organizaþiile germane „Armata Roºie” erau fraþi de cruce. 4 aprilie 1996 EXTREMISM ºI MAXIMALISM SAU LOGICÃ ºI OBIECTIVITATE De când e lumea extremele se întâlnesc. maladii. excomu