P. 1
Cugetarile sarmanului Dionis

Cugetarile sarmanului Dionis

|Views: 1|Likes:
Published by Eduard Voinea
Mihai Eminescu
Mihai Eminescu

More info:

Published by: Eduard Voinea on Aug 29, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/29/2013

pdf

text

original

Cugetãrile sãrmanului Dionis Ah! garafa pântecoasã doar de sfeºnic mai e bunã! ªi mucoasa lumânare sfârâind sãul ºi-l arde.

ªi-n aceastã sãrãcie, te inspirã, cântã, barde Bani n-am mai vãzut de-un secol, vin n-am mai bãut de-o lunã. Un Cu În ªi regat pentru-o þigarã, s-umplu norii de zãpadã himere!... Dar de unde? Scârþâie de vânt fereasta, pod miaunã motanii - la curcani vânãtã-i creasta cu pasuri melancolici meditând umblã-n ogradã.

Uh! ce frig... îmi vãd suflarea, - ºi cãciula cea de oaie Pe urechi am tras-o zdravãn - iar de coate nici cã-mi pasã, Ca þiganul, care bagã degetul prin rara casã De nãvod - cu-a mele coate eu cerc vremea de se-nmoaie. Cum nu sunt un ºoarec, Doamne, - mãcar totuºi are blanã. Mi-aº mânca cãrþile mele - nici cã mi-ar pãsa de ger... Mi-ar pãrea superbã, dulce o bucatã din Homer, Un palat, borta-n perete ºi nevasta - o icoanã. Pe pereþi cu colb, pe podul cu lungi pânze de painjen Roiesc ploºniþele roºii, de þi-i drag sã te-uiþi la ele! Greu li-i de mindir de paie, ºi apoi din biata-mi piele Nici cã au ce sã mai sugã. - Într-un roi mai de un stânjen Au ieºit la promenadã - ce petrecere gentilã! Ploºniþa ceea-i bãtrânã, cuvios în mers pãºeºte; Cela-i cavaler... e iute... oare ºtie franþuzeºte? Cea ce-ncunjurã mulþimea i-o romanticã copilã. Bruh! mi-i frig. - Iatã pe mânã cum codeºte-un negru purec; Sã-mi moi degetul în gurã - am sã-l prind - ba las', sãracul! Pripãºit la vreo femeie, ºtiu cã ar vedea pe dracul, Darã eu - ce-mi pasã mie - bietul "ins!" la ce sã-l purec? ªi motanul toarce-n sobã de blazat ce-i. - Mãi motane, Vino-ncoa sã stãm de vorbã, unice amic ºi ornic. De-ar fi-n lume-un sat de mâþe, zãu! cã-n el te-aº pune vornic, Ca sã ºtii ºi tu odatã boieria ce-i, sãrmane! Oare ce gândeºte hâtrul de stã ghem ºi toarce-ntruna? Ce idei se-nºirã dulce în mâþeasca-i fantazie? Vreo cucoanã cu-albã blanã cu amoru-i îl îmbie, Rendez-vous i-a dat în ºurã, ori în pod, în gãvãunã? De-ar fi-n lume numai mâþe - tot poet aº fi? Totuna: Mieunând în ode nalte, tragic miorlãind - un Garrick, Ziua tologit în soare, pândind cozile de ºoaric, Noaptea-n pod, cerdac ºi streºini heinizând duios la lunã. Filosof de-aº fi - simþirea-mi ar fi vecinic la aman! În prelegeri populare idealele le apãr ªi junimei generoase, domniºoarele ce scapãr, Le arãt cã lumea vis e - un vis sarbãd - de motan. Sau ca popã colo-n templul, închinat fiinþei, care Dupã chip º-asemãnare a creat mâþescul neam, Aº striga: o, motãnime! motãnime! Vai... Haram

De-al tãu suflet, motãnime, nepostind postul cel mare. Ah! Sunt printre voi de-aceia care nu cred tabla legii, Firea mai presus de fire, mintea mai presus de minte, Ce destinul motãnimei îl desfãºurã-nainte! Ah! atei, nu tem ei iadul º-a lui Duhuri - liliecii? Anathema sit! - Sã-l scuipe oricare motan de treabã, Nu vedeþi ce-nþelepciune e-n fãptura voastrã chiarã? O, motani fãrã de suflet! - La zgâriet el v-a dat ghearã ªi la tors v-a dat musteþe - vreþi sã-l pipãiþi cu laba? Ii! cã în clondir se stinge cãpeþelul de luminã! Moºule, mergi de te culcã, nu vezi cã s-a-ntunecat? Sã visãm favori ºi aur, tu-n cotlon ºi eu în pat. De-aº putea sã dorm încaltea. - Somn, a gândului odinã, O, acopere fiinþa-mi cu-a ta Vino somn - ori vino moarte. De-oi petrece-ncã cu mâþe ºi Or de nu - cui ce-i aduce? mutã armonie, Pentru mine e totuna: cu pureci ºi cu luna, Poezie - sãrãcie!

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->