ProL em. Dr. med.

KATIL LEONHAHD
AKZEN'l'UIERTE PERSCJNLICHKEITEN
2., i.'tberarbeitde Auflage
VEB Verlag Volk und Gesundheit
Rel'lin ID76
Prof. dr. KARL LEONlIAllD
Directorul clinicii de psihiatrie neurologie
a UniversiHitii Humboldt din Bnlin
PERSONALIT ATI
ACCENTUATE
iN VIATA SI iN
.. ..
LITERATURA
Editia a JI-a revizuita imbogatita
Traducere de
Dr. VIRGIL SORIN 9i
MARIANA ZOLTAN
Prefata eclitiei I de
Acad. ARTHUR KREINDLER
Prefata editiei a II-a de
Prof. dr. doc. VASILE PREDESCU

W
EDlTUHA $TIIN'fIFICA' 1:;>1 ENCICLOPEDlCA
1979
I
No.tc,
I
I
indici, glosar, ,criitori $i pemonaje
citat€: Dr. VIRGIL SORIN
____
_________ !
BlBLiOTECA DE lCIE
Copel'la: VASILE SOCOLIUC
Pre/afa fa edifia a II-a
Reprezentind dovada continuitatii $i multilateralitatii gin-
dirii binecunoscutului psihiatru german Karl Leonhard, "Per-
sonalitati accentuate in viata $i literatura" a devenit. prin
tmducerea editiei anterioare de catre Dr. Virgil Sarin $i
Mariana Zoltan (1972), una dintre carfile apreciate ({itt de
speciali\,tii psihiat1'i $i_ neurologi $i in general de medici .;;i
psihologi cit $i de un numar mare de oameni de cultu;-a $i
arta din tam noast1'6. Aceast(l traducere a izbutit sa J'cdea,
cu competent(l $i intr-o frumoasa expresie literara, text1l1 ger-
man in toate nuanfele $i subtilitatiLe sale. Epuizata in prim,a
luna de 1a aparitie, lucrarea profesorului Leonhard a fost
elogios apreciat(l in cotidiene $i in reviste de specialitate.
Aceasta a II-a edille, eu un plus de peste 200 pagini faf.d
de prima reclaetare, imbogate,;;te eonsiderabi1 ilustrarea tipu-
rilor de personalitate din viata ),i din literatura. Cuprinzind
ultimele achizifii din domeniul psihiatriei $i psihologiei mo-
derne, se obtine astfel 0 mai buna delimitare (I tipllrilor de
personalitate normaW \<;i patolooica. Autorul a amplificat in
special bibliograJia beletristica $i a indus numeroase noi texte
literare din 19 scriitori dasici printre care Aristo.fan, Byron,
Eschil, Euripide, Goldoni, Hugo, Heinrich Mann, Plaut, Sien-
kiewicz, SoJocle ),i Voltaire. 111, acest mod, carte a a
considerabil infconsistenta )<;i in precizie.
Dijerit(l de Zinia de gindire clinico-nozologica locaLizatio-
nista cunoscut(l sub denumirea de $coala Kleist-Leonhard,
v
lllcrarea est!! aparent maL apropiata de fenomenologia dinica
dumillallt dcscriptiva a lui Jaspers, G7'uhLe, Kronfeld, Mayer
C;I'OSS, Kurt Schneider.
ilccastcl carie i;;i propune sa desLu$easea tipuri de oanteni
ale carol' tn1saturi di/eri'i in sJera aspiratiilor $i Tlredispo:::itiilor,
in s}era afcctiv-volitionalii $i asociativ-verbala, avind note
,.mai aente" dedt cde intilnite in medie in populat
ie
.
. PreoeHpindu-se de evidenfierea tri'isi'iturilor firii olnene.;;ti,
Karl Leonhard amillte$te 0 serie de autod germani - Kretsch-
'In!'r, Ewald, K. Schneider - pentru contributiile lor i1l
personaliti'itii, dar avertizeazi'i ci'i prin nwtodica
('creetarii si orientarea chestionm'elor utiLizate coneep(ifl sa
poate fi g;eu compamta cu a predecesoTilor si'ii.
Desi K. Leonhard enunti'i hoti'iTiTea de a evita confrunta-
rca cOI'/cep/Wor sale despre personalitate cu cde ale aLtm
(/l1lori, prilL dcscrierile bogat exprcsive alc subiec(ilor arwli-
za!i personal sew prin analiza deosebit de ilustrativd a
sonajelor din litcraturi'i puncteazi'i ;;i evidentiaza CLL $i mm
mare prcg1!anta criteriile de diferentiere int7'e variat
iilc
per-
s(JnaliUI/ii din cadTlll nOl'malului, tipurile de personalitate
personalitatile psihopatice pTopriu-zise,· criterii
in (nwa parte cnun/ate de 0 seTie de psihiat7'i germani citati
chiar de autor.
Tri'isi'iturile de personalitate din cadnd nornwlnlui nc oJenl
un numi'ir infinit mai maTe de variabile decit in zona de tre
cere spre patologic, intarindu-ne astJel convingerea in absenta
,mei idcntita/i totale intrc personalitiiti. Daca in puzderia de
Jnmze ale aceluia.:;i £:;opac nu vom gi'isi poate niciodata doua
care sa fie absolut iclentice, cn atit mai mult 0 asemenca
identitate este exel usa atnnci cind nc refeTim, La oarneni. 111
functie de condi/We social-istoTice gcne1'alc $i de microclima-
till in care traiesc, oamenii exprinul in mod original, indi-
vidual :;;i irepetibil nuan/ c ale intelectului, comportamentului,
ca7'(lc:erului )<;i temperamentul ui care constituie acel "ceva':
. ]=>. 1" . 't
cC'-i deosebe:;;te intre eL nn acest co1'(/,p ex "ceva et Stu
ceca ce slnt iar, in jgnctie de aceste particulare, noi
IlC deJinim, pozilia fata de ei, Ie apreciem caliti'itile $i deJec-
VI
\
tele, if iubim )"i-i respectiim, urim sau ii dezavuam, ne
comportam concordant cu rolul pc caTe ei il joac6, in colec-
t,i:ui.tatc $i Ie acordc1m dreptul la statutul social corespunzato1'.
-R,upd cc care determina Jirea omu:
lui sint nwneroase daT nu infinite, autorul ne invita sa con-
stati'im ceea ce face ca oamenii sa se deosebcasci'i i"?tre ci
in implicit in mnUiple
tencUn/,e reflexiv incon$tiente care, asemenea unui ascensor
care se deta§eaza lin din projunzimile normalului, se transpun
"Za niuclu1 sferei aspirat;ii-inelinatii $i i$i gasesc expTesia diJe-
nmtiatd in reactiile individuale afeetiv-volitionale $i aS0ciativ-
intelectuale. Dupa autoT, sentimentele asociative i.;;i au origi-
nea in inieTesul pentru nou, daT Tamin ancomte ca nrigine
$i prezenti'i in special in sim/ul ordinei ca tri'isi'itura Junca-
mcntaUi $i, dupa autor, inni'iscuta a peTsonalitatil07' norm-ale.
ileest mod de abordare a pcrsonalita(ii $i stru.cturii ci
patologice completeaza principiul intensiUitii inscris de Gan-
nU$kin aUituTi de' eel altotalitc1/ii, constantei $i diru::micii,
principii care deJinesc in mod convingator cel pulin
psihopatiilor de nucleu. Am evidentiat in special principiul
intensiUitii pentru ca prin e1 se ,demonstreazi'i loeuZ persona-
litc1tiloT psihopatice in zona care acoperi'i aria trecerii clinspre
normal spTe patologic dincolo de marginile c(lreia se si1;ueazCi.
intensitatea psihotici'i a patologiei psihice.
DeJi in editia apamtd 1a noi in 1972 nu utilizeaza mij-
lOClccle de im;estigatie de care dispu.ne psihologia l1wderna,
totu$i, pe baza observatiei directe $i pornind de la manift!sttt-
rile comportamentale in Junctie de firea omului a$a cum se
prczinta el in societate, autorul diJeren/iaza trc1sc1turile ex-
treme ale Jirii· nonnale de acele ale personalitdtilor accen-
tuate. Exemplificcl.Ti.le unor cazuri limita ale se
concTctizeazc1 in tipuri de personalitati cn trclsc1turi hipcrpcrse-
verente, hiperexacte, hipeTtimice etc. Acestea reprez:intCi dOQ1-
variabile care expTim6. devierea pel'sonalitatii de la norma
medic fc1ri'i a da na$tere la 0 accentuare care si'i 0 proiecteze
dincolo de limitele largi ale nOTmalului.
VII

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful