Scheme electrice de alimentare şi comandă a instalaţilor de acţionare electrică

SEMNE CONVENŢIONALE UTILIZATE ÎN SCHEMELE ELECTRICE ŞI ELECTRONICE

În instalaţiile electrice şi electronice utilizate pentru comanda maşinilor-unelte se utilizează o mare varietate de aparate, instrumente şi dispozitive de comandă. Pentru uşurarea desenării şi înţelegerii schemelor, dispozitivele, aparatele-î ş i motoarele electrice se reprezintă simbolizat. Numărul simbolurilor utilizate este relativ redus deoarece elementele dispozitivelor de comandă au multe caracteristici comune. Astfel, releele electromagnetice indiferent de tipul lor conţin ca clemente principale o bobină şi un număr mai mare sau mai nuc de contacte. Introducerea unor simboluri convenţionale pentru bobine şi contacte a permis o reprezentare simplă a releelor în schemele electrice rit toate că acestea sunt foarte diferite, atât constructiv cât şi ca destinaţie. În tabelele sunt. prezentate principalele seme convenţionale şi notaţii standardizate în R.S. România şi utilizate în schemele electrice şi electronice ale maşinilor-unelte. REPREZENTAREA SCHEMELOR ELECTRICE ŞI ELECTRONICE Fiecare sistem de comandă electric sau electronic conţine un număr de aparate şi dispozitive elementele cărora sunt conectate prin conductoare electrice, prin înlănţuire magnetică sau prin legături
2

pe schemă a poziţiei reciproce a aparatelor şi dispozitivelor şi a legăturilor dintre clementele acestora. Pentru a indica aparentele elementelor. atunci ele vor fi notate cu combinaţii de litere şi cifre (exemplu:c1. fără a mai fi necesare alte calcule din partea executantului. Aceste legături sunt reprezentate aşa cum sunt plasate ele în realitate. Primul mod constă în reprezentarea în scheme a elementelor aparatelor şi dispozitivelor în circuitele pe care le deservesc. pe planşetă. de aceea.mecanice. cât şi 3 . chiar şi cea mai simplă schemă va conţine multe conductoare şi un număr mare de încrucişări. Aceste scheme se numesc desfăşurate sau de principiu. Pentru studierea funcţionării sistemelor. Elementele aceluiaşi dispozitiv pot fi amplasate pe desen în diferite părţi ale schemei. În aceste scheme diferitele clemente ale unui aparat sunt dispuse în locurile cele mai potrivite din punctul de vedere al clarităţii şi înţelegerii. a cărui bobină se notează cu c. Acestea sunt schemele de montaj şi ele permit fixarea dinainte. Prin aceste scheme se stabileşte în mod precis în ce loc se va executa fiecare conexiune. Exemplu: contactele unui contactor. pentru explicarea funcţionării instalaţiei şi a verificării acesteia în caz de deranjamente. Se utilizează două moduri de reprezentare a schemelor electrice. c2 etc. a căilor de cablare şi amplasarea aparatelor în tablourile de comandă. Al doilea mod de reprezentare a schemelor electrice constă în indicarea.). fără a ţine seama de amplasarea lor relativă. acestea se notează cu aceleaşi simboluri literale sau numerice. se vor nota de asemenea cu c. pentru montare şi exploatare se întocmesc scheme electrice şi electronice. În cazul când există mai multe aparate de acelaşi fel. Din cele expuse rezultă că schemele desfăşurate întrunesc o serie de avantaje. ceea ce îngreuiază înţelegerea ei. fiind cele mai indicate pentru proiectare.

utilizarea unei cantităţi minime de aparate.utilizarea unei cantităţi minime de elemente (contacte. dispozitivelor.) în sisteme. bobine. conductoare etc. . Sistemele de comandă au rolul de a comanda şi regla sistemele de acţionare pentru ca maşina-unealtă să funcţioneze într-un mod bine stabilit. Dacă elementele componente vor fi robuste şi sigure în exploatare şi dacă coeficientul de siguranţă. SIGURANŢA COMENZII Siguranţa în funcţionare a oricărui sistem depinde de siguranţa aparatelor. admisă la 4 .utilizarea unor dispozitive şi aparate simple şi de acelaşi fel.pentru executarea montajelor în cazul unicatelor sau al utilajelor de serie mică. SIMPLITATEA COMENZII Simplitatea maximă a sistemelor de comandă este determinată de îndeplinirea următoarelor condiţii: . instrumentelor sau a elementelor electrice care se utilizează la realizarea sistemului. Instalaţia electrică sau electronică a maşinii-unelte conţine circuite de acţionare şi circuite (sisteme) de comandă. CONDIŢIILE IMPUSE SISTEMELOR DE COMANDĂ Pentru o bună funcţionare. . tuburi electronice. instrumente şi dispozitive componente. sistemele de comandă trebuie să îndeplinească o serie de condiţii. în cele ce urmează se prezintă câteva din cele care au cea mai mare importanţă.

atunci şi siguranţa instalaţiei este maximă. de la comanda manuală la cea automată sau invers.proiectarea şi executarea schemei. Conductoarele de legătură trebuie să fie montate rigid şi sigur pe panou pentru preîntâmpinarea străpungerii şi a defectelor accidentale. La proiectarea instalaţiei trebuie avut în vedere ca amplasarea aparatelor de comandă să fie astfel încât operatorul să consume un minim de timp şi energie pentru comandă. vedere. FLEXIBILITATEA SISTEMULUI ŞI COMODITATEA COMENZII Un sistem de comandă este cu atât mai flexibil cu cât este mai uşoară trecerea de la un ciclu de lucru al maşinii-unelte la alt ciclu. este mărit. Un sistem sigur nu trebuie să permită apariţia avariei chiar dacă se defectează unele din aparatele sau subansamblurile sistemului sau dacă operatorul dă o comandă greşită. Siguranţa creşte dacă se folosesc cele mai raţionale sisteme de blocaj electric sau mecanic. Comanda este mai comodă când poate fi realizată din mai multe puncte ale maşinii şi când este asigurat un control vizual al funcţionării maşinii de către operator. CONTROLUL INTEGRITĂŢII SISTEMULUI ŞI COMODITATEA DETERMINĂRII DEFECTELOR La sistemele electrice de o complexitate mai mare este necesar să se prevadă posibilitatea controlului stării de funcţionare a diferitelor 5 . Este necesar să se prevadă o protecţie corespunzătoare din toate punctele de.

Din acest motiv sistemele complicate sunt secţionate iar secţiile se alimentează prin siguranţe fuzibile şi întreruptoare proprii. PRECIZIA DE FUNCŢIONARE A SISTEMELOR ÎN CAZUL REGIMULUI DE FUNCŢIONARE NORMALĂ ŞI DE AVARIE Este necesar ca sistemul electric sau electronic să asigure în orice regim o succesiune riguroasă a funcţionării dispozitivelor şi aparatelor din schemă. apariţia sau dispariţia tensiunii în diferitele părţi ale schemei. frecvenţa anclanşărilor impusă de constructor.clemente a detectării rapide a defectelor ce apar. curentul nominal de durată pentru contactele principale. UTILIZAREA JUDICIOASĂ A APARATAJULUI ÎN SISTEMELE DE COMANDĂ Utilizarea corectă a aparatajului şi dispozitivelor în sistemele de comandă nu se rezumă numai la respectarea valorilor nominale ale curenţilor tensiunilor şi a altor parametri ci şi la asigurarea concomitentă a tuturor condiţiilor impuse do constructorul aparatajului. la deschiderea circuitului bobinei să nu apară supratensiuni 6 . un contactor de curent continuu este corect utilizat dacă în primul rând se respectă toate caracteristicile sale nominale: tensiunea nominală. Trebuie ca schemele să fie astfel concepute încât să se elimine posibilitatea formării aşa-numitelor circuite false prin arderea bobinelor releelor. pentru contactele auxiliare şi pentru bobină. întreruperea conductoarelor etc. lipirea contactelor. Astfel. În plus se utilizează semnalizatoare luminoase care indică starea de funcţionare a diferitelor aparate şi dispozitive.

care depăşesc valorile admise în schemă. fapt care poate duce la lipsa preciziei acţionării contactoarelor la deschidere. Sistemele de comandă au nevoie de reparaţii fie preventive. urmând ca apoi să fie aduse la locul de instalare şi montate împreună cu motoarele electrice pe maşina-unealtă. Montarea separată a panourilor blocurilor electrice trebuie realizată astfel încât aşezarea conductoarelor să se facă cu uşurinţă. fie în caz de apariţie a unor avarii. contactorul să fie montat într-o poziţie normală. să fie asigurate condiţiile normale de răcire. Din această cauză unele părţi ale sistemelor complicate sunt asamblate şi reglate în laboratoare specializate. în acest scop este necesar ca aparatajul să fie 7 . EXPLOATĂRII ŞI REPARĂRII SISTEMELOR DE COMANDĂ În general. dacă cursa tijei este în limitele stabilite şi dacă este montat şi reglat corect. să nu fie legate în paralel bobinele contactoarelor de diferite puteri. să nu fie supus la vibraţii puternice şi să fie reglat corect. de aceea. montarea şi reglarea aparatajului din schemele de comandă constituie un proces complex. Pentru unităţile electronice plăcile cu contacte sunt constituite astfel încât legăturile exterioare se efectuează prin lipire. fiecare unitate are o placă cu contacte la care se efectuează legăturile exterioare. Această placă se execută cu contacte sub formă de borne cu cleme de şir pentru unităţile electrice. De aceea. trebuie luate măsuri ca aceste reparaţii să se poată executa comod. etc. Un limitator de cursă este corect utilizat daca curentul şi puterea de conectare nu depăşesc valorile admise. COMODITATEA MONTĂRII.

S sau T) şi nulul O.astfel amplasat încât piesele care se uzează mai repede să poată fi uşor înlocuite.circuite de forţă (de obicei trifazate). din blocurile de rezervă. Circuitele de comandă sunt legate între o fază (R. dispozitivele de acordare ale releelor şi ale altor aparate. . 8 . ÎNTOCMIREA SCHEMEI ELECTRICE DESFĂŞURATE NOTAŢII UTILIZATE ÎN SCHEMELE ELECTRICE Schemele electrice sunt constituite din două circuite distincte: . Comutatoarele de reglaj. În acest fel exploatarea sistemului este mai simplă iar înlocuirea blocurilor defecte se poate realiza uşor. Este foarte util ca sistemele de comandă să fie alcătuite din blocuri şi panouri de acelaşi tip. utilizând sau nu transformatorul coborâtor de tensiune. electromagneţi trifazaţi). Trebuie să fie uşor accesibile pentru punerea la punct.circuite de comandă (monofazate). adică derivate din circuitele de forţă. reostatele de acordare ale blocurilor electronice etc. Există însă şi situaţii în care cele două circuite se reprezintă separat sau se reprezintă numai circuitele de comandă. în majoritatea cazurilor circuitele de comandă sunt reprezentate aşa cum sunt în realitate. În circuitele de forţă sunt conectate elementele de acţionare (motoare. iar în circuitele de comandă elementele necesare comenzii.

începând cu circuitele de forţă şi continuând cu cele de comandă. în special la maşinile cu comandă numerică pentru transmiterea informaţiilor primite de la purtătorul de program şi de la traductoarele de deplasare. Identificarea uşoară a legăturilor din schema desfăşurată în instalaţia fizică se poate realiza prin notarea cu numere a tuturor nodurilor din schemă. Utilizarea acestei tensiuni are avantajul că micşorează nomenclatorul bobinelor aparatelor privind tensiunea de alimentare şi uşurează exploatarea instalaţiilor electrice ale maşinilor-unelte. cuplaje electromagnetice. Acest mod de obţinere a tensiunii de comandă are avantaje deoarece dispare conductorul neutru al reţelei generale de alimentare şi astfel scade şi pericolul de 9 .). În cazul unui număr mic de aparate în sistem. În comanda electrică a maşinilor-unelte cel mai frecvent sunt utilizate releele cu contacte. în ultima perioadă se utilizează însă tot mai mult elementele de comandă fără contacte. iar atunci când sistemul de comandă este mai complicat — cu ajutorul unui transformator de coborâre. ALIMENTAREA CIRCUITELOR DE COMANDA În circuitele de comandă sunt conectate bobinele releelor sau bobinele unor aparate de conectare mecanică. În multe situaţii se utilizează tensiunea de 220 V obţinută printr-un transformator cu raportul de transformare 1:1. ventile etc.Pentru o mai bună înţelegere a funcţionării schemei şi găsirea uşoară a contactelor circuitelor se vor nota cu numere. hidraulică sau pneumatică (electromagneţi. Tensiunea de fază are valoarea de 220 V. alimentarea cu curent se realizează de obicei direct de la reţeaua electrică (între o fază şi nul).

criteriile principale fiind complexitatea aparaturii electrice. este necesar să se ţină seamă la calculul tensiunii de căderile de tensiune ce au loc în contacte şi cabluri de legătură pentru a rezulta o funcţionare sigură a aparaturii. a coborâtoarelor de tensiune cu rezistenţe sau a altor dispozitive. La folosirea unui transformator. 48. Deoarece la unele maşini-unelte în sistemele de comandă se utilizează un număr mare de contacte legate în scrie şi lungimi mari de cabluri. electrocutarea este posibilă numai la atingerea concomitentă a celor două fire de ieşire de la transformator. numărul de bobine şi contacte din circuitele de comandă. În ţara noastră se utilizează tensiunile de 24.21P ( RK + RC ) 10 . Alegerea tensiunii reţelei de comandă cu transformatoare coborâtoare este mai complicată. Tensiunile de 24 şi 48 V se utilizează atunci când se impun condiţii speciale din punctul de vedere al tehnicii securităţii (de exemplu când există contacte neacoperite).electrocutare. Utilizarea autotransformatoarelor. La utilizarea tensiunii directe dintre fază şi nul există posibilitatea de electrocutare a persoanelor venite în contact cu partea sub tensiune din schemă şi masele metalice ale maşinii-unelte legate la pământ. 110. în mod frecvent se utilizează tensiunile de 110 V şi 220 V. Pentru coborârea tensiunii este obligatorie utilizarea transformatoarelor cu înfăşurare primară separată de cea secundară. numărul motoarelor electrice comandate. care nu au izolarea galvanică de sursa de curent. Tensiunea nominală poate fi determinată cu relaţia: U N = 6. se interzice. Prin utilizarea unui transformator de coborâre se pot obţine tensiuni mai mici decât 220 V.

.1 UN. în acest caz.85.. tensiunea ce trebuie să ajungă la aparat trebuie să fie egală cu 0.200) V.1.). Conform standardelor. iar pentru P = (300 . din relaţie se observă că o mare importanţă o are puterea aparatului conectat. iar aparatul trebuie să lucreze stabil la tensiunea de 0. .75 mm 2 în lungime de 75 m).1 UN.. PROIECTAREA CIRCUITELOR DE COMANDĂ Fiecare circuit de comandă este destinat de regulă alimentării unei bobine a electromagnetului aparatului electric. Pentru legarea bobinei la reţea se pot utiliza în principiu atât elemente de comandă cu revenire automată (butoane. comutatoare etc. În practică se întâlneşte mai frecvent prima situaţie deoarece. în general pentru P ≤ 5 VA rezultă UN < 20 V.). pe lângă faptul că se 11 . .1. UN < 100 V. pentru P < (130— 150) VA. în Ω. UN = (100. .800) VA.în care: P este puterea electromagneţilor aparatajului din circuit.95.86 Ω pentru cablul cu secţiune de 0.'P. în VA . în Ω. l Ω şi Rc = 1. cât şi elemente care necesită o nouă acţionare pentru a reveni în poziţia iniţială (întreruptoare. . RK — rezistenţa contactelor legate în serie cu bobina aparatelor de putere. . Deoarece RK şi Rc sunt în general mici (exemplu la 44 contacte RK = l. Asupra stabilităţii funcţionării sistemelor de comandă cu relee cu contacte influenţează şi oscilarea tensiunii reţelei. limitatoare de cursă etc. Rc — rezistenţa cablului.

În cazul când este necesară menţinerea alimentării bobinei şi după ce butonul nu mai este acţionat. contactul normal deschis d se va deschide asupra butonului b2. Se observă că la acţionarea oricărui buton de pornire b3 sau b4. b). Contactul se va nota tot cu d şi el se va închide la alimentarea bobinei d de la reţeaua electrică. în paralel cu contactul butonului b1 se leagă un contact normal deschis al releului acţionat de bobina d (figura 1. În circuitul de comandă al bobinei d (figura 1.poate realiza o comandă cu efort mic. a) s-a prevăzut butonul b1 pentru legarea bobinei la reţea. închizându-se astfel contactul c al releului care asigură alimentarea bobinei chiar după ce şi va face posibilă menţinerea întreruperii alimentării bobinei d şi după încetarea acţiunii 12 . Când apăsarea încetează contactul se deschide şi bobina d nu va mai fi alimentată. bobina c este alimentată. Pentru întreruperea alimentării bobinei d este necesar un buton cu contact normal închis legat în scrie cu bobina respectivă. se obţine şi o protecţie în cazul când tensiunea de alimentare se întrerupe pentru o perioadă şi apoi revine. Prin apăsarea pe buton contactul normal deschis al acestuia se închide şi bobina d este alimentată la reţea. Când se acţionează butonul b2 se întrerupe alimentarea bobinei d şi toate contactele acestui releu vor reveni în poziţia normală. Prin urmare. Contactul d poartă denumirea de contact de automenţinere sau contact de memorizare. În cazul când sunt necesare conectarea şi deconectarea de la reţea a unei bobine de releu din mai multe locuri (caz frecvent întâlnit la maşinileunelte grele) se utilizează circuitul din figura 2.

Aceasta se pretează în special când este necesar să se comande acţionarea mai multor relee sau contactoare de la acelaşi buton. Memorizarea comenzii (circuitul 02) şi închiderea circuitelor 04 se realizează prin contactele d. Închizând întreruptorul b la apăsarea pe butonul b2 se stabileşte circuitul 01 şi deci se alimentează bobina releului d. 13 . alimentarea bobinei releului intermediar d se realizează numai atâta timp cât butonul b2 este apăsat. închizându-se contactul d care stabileşte circuitul de automenţinere. Este însă necesar ca după executarea reglajului să existe totuşi o posibilitate de stabilire a comenzii de durată (cu automenţinere).încetează acţiunea butonului b3 sau b4. Comanda în impulsuri se poate realiza ţi cu schema din figura 4. Când întreruptorul b este deschis. Oprirea se poate realiza prin acţionarea fie a butonului bl fie a lui b2. Un asemenea circuit este dat în figura 3. Comanda acţionării de durată pentru contactorul c se realizează prin apăsarea butonului b2 din circuitul 01. butoanele de conectare a unui element la reţea se leagă întotdeauna în paralel iar butoanele de oprire în scrie. fără să se stabilească circuitul de automenţinere (pornirea în impulsuri sau de reglare). Alimentarea releului d se va întrerupe prin acţionarea butonului b1. Prin urmare. Comanda alimentării de la reţea a unui element de execuţie numai atâta timp cât se acţionează butonul de pornire. se întâlneşte frecvent în instalaţiile electrice ale maşinilor-unelte pentru a se putea realiza reglarea maşinii.

legând la reţea motorul asincron m1. În acest caz nu mai există automenţinere şi deci contactorul c va fi alimentat de la reţea numai atâta timp cât se apasă pe butonul b3. Prin aceasta se deconectează de la reţea bobina contactorului c1 alimentându-se bobina contactorului c1. cu ajutorul unui limitator de cursă. 5). se poate realiza oprirea automată a motorului m1 şi pornirea motorului m2. rezultă că prin intermediul lor se poate realiza automatizarea unui anumit ciclu de lucru al maşinii (de exemplu. În acest mod. 5). Prin acţionarea manuală a butonului b1 se alimentează la reţea bobina contactorului c1 şi se închid contactele c1 din circuitul 03. Când organul pus în mişcare de motorul m1 ajunge într-o anumită poziţie acţionează limitatorul de cursă deschizând contactul normal închis b (circuitul 03) şi închizând contactul normal deschis b (circuitul 05).La funcţionarea în impulsuri se acţionează butonul b3. Astfel se opreşte motorul m1 (se deschid contactele c1) şi se porneşte motorul m2 (se închid contactele c2). 14 . Ca elemente de conectare în afara butoanelor se mai pot utiliza limitatoare de cursă. comanda automată a pornirii motorului m2 în momentul opririi motorului m1. Deoarece limitatoarele sânt acţionate de came aşezate chiar pe organele maşinii-unelte. Pentru legarea la reţea a motorului m1 se utilizează contactorul c1 iar pentru motorul m2 contactorul c2 (fig. Memorarea comenzii se realizează cu ajutorul contactului c2 din circuitul 06. fig. În acelaşi timp se închide şi contactul c1 din circuitul 03 realizând menţinerea legării la reţea a bobinei ci şi după încetarea acţiunii asupra butonului b1.

15 . închizându-se contactele d din circuitul 06 şi din circuitul 09. Pentru deconectarea contactoarelor c1 şi c2 se apasă pe butoanele b3 respectiv b5. acestuia deci şi contactul c1 (din circuitul 05) care conectează la reţea contactorul c2 ce pune în funcţiune motorul m2. Astfel. Prin acţionarea butonului b2 se conectează la reţea contactorul c1 închizându-se toate contactele normal deschise ale. După încetarea acţionării butonului b2.O interacţiune automată a două elemente se poate realiza şi prin utilizarea contactelor auxiliare ale contactoarelor (sau releelor intermediare) a releelor de timp sau a releelor de viteză. releul d se deconectează de la reţea şi deci contactele d se deschid. pentru pornirea concomitentă a două motoare m l şi m2 se poate utiliza schema de comandă din figura 6. care conectează la reţea bobinele contactoarelor c1 şi c2 cu ajutorul cărora se porneşte motorul m1 şi respectiv m2. Prin interacţiunea diferitelor aparate de comanda şi conectare se ajunge. Astfel. uneori. Pentru a fi posibilă alegerea între starea de comandă individuală şi starea de funcţionare condiţionată este nevoie de intercalarea unor comutatoare de selecţionare sau relee intermediare. la limitarea posibilităţilor de intervenţie separată. bobinele contactoarelor c1 şi c2 rămân alimentate. Prin acţionarea butonului b2 se conectează la reţea bobina releului intermediar d. pentru realizarea atât a pornirii concomitente cât şi a pornirii şi opririi separate a motorului m2 se poate utiliza schema de comandă din figura 7. însă contactele c1 şi respectiv c2 fiind închise. Oprirea motorului m2 se poate realiza prin acţionarea butonului de oprire b3.

Prin trecerea comutatorului b0 în poziţia I (contactele 1 —3 închise) este posibilă pornirea separată a fiecărui motor în parte. când comutatorul b0. Acelaşi lucru se poate realiza prin utilizarea unui simplu comutator (fig. 10). nedorită a unor relee sau contactoare.Deconectarea simultană a ambelor contactoare c1 şi c2 (oprirea ambelor motoare) se realizează prin acţionarea butonului de oprire b1. 9) sau a unui releu intermediar (fig. 16 . În circuitele schemelor de comandă.. În acest ultim caz funcţionarea condiţionată a celor două motoare se va realiza când în prealabil se acţionează butonul b5 urmat de acţionarea butonului b1..06 sau 07. O astfel de blocare este necesară la comanda inversării sensului la motoarele electrice asincrone pentru a înlătura scurtcircuitarea a două faze. Astfel. este dat în schema din figura 8.. este necesar în multe cazuri să se prevadă blocaje electrice pentru a împiedica comanda simultană.09 pentru fiecare motor acţionat. se găseşte pe poziţia II (contactele 1—2 închise) funcţionarea este aceeaşi ca a schemei din figura 5.. Utilizarea unui releu intermediar se justifică mai ales atunci când este necesară închiderea sau deschiderea simultană a mai multor circuite. prin utilizarea unui comutator b0. Un exemplu de alegere între starea de funcţionare condiţionată şi cea individuală. Schema din figura 7 poate să fie extinsă pentru comanda mai multor motoare prin adăugarea unor circuite identice cu circuitul 04. Se observă că este posibilă şi conectarea la reţea separat a contactorului c1 respectiv c2 (pornire motor m l sau motor m2) prin acţionarea fie a butonului de pornire b4 fie a butonului b6.

de asemenea. Conectarea electromagnetului s la reţea se face prin închiderea contactului d. a este destinat alimentării electromagneţilor de curent alternativ.În afara acestor blocaje. la maşinile-unelte cu este necesar ca să se poată porni motoarele ungere centralizată de acţionare numai după ce a pornit pompa pentru ungere. Blocajele de condiţionare se realizează în general prin contacte normal deschise. b. Contactul acesta se numeşte şi contact de condiţionare. Astfel. unde motorul m2 poate fi pornit numai după ce motorul m1 (contactorul c1 anclanşat) funcţionează. Rezistorul r şi dioda p au rolul de a micşora fenomenele de 17 . iar cele de excludere prin contacte normal închise. Un exemplu este dat în schema din figura 11. Numai când contactorul c1 este deconectat de la reţea se poate alimenta bobina contactorului c2. în schema din figura 12 se vede că atunci când contactorul c1 este legat la reţea se exclude posibilitatea funcţionării contactorului c2 întrucât contactul normal închis c1 din circuitul 03 este deschis. Astfel. deoarece numai atunci contactul c1 din circuitul 04 este închis. Pentru alimentarea de la reţea a electromagneţilor monofazaţi se utilizează circuitele din figura 13. în schemele electrice ale maşinilorunelte se întâlnesc. Pentru electromagneţi de curent continuu se utilizează circuitul din figura 13. la unele maşini-unelte la care mişcarea de avans de lucru şi deplasarea rapidă se realizează cu motoare separate trebuie să se ia măsuri ca funcţionarea celor două motoare să se excludă. Circuitul din figura 13. Blocajele de excludere sânt de asemenea necesare în schemele de comandă a maşinilor-unelte. blocaje funcţionale de condiţionare şi excludere.

..2 3. Proiectarea circuitelor de comandă…………………………………11 14. Comoditatea montării exploatării şi reparării sistemelor de comandă……………………………………………………………... Anexe………………………………………………………………20 18 . Precizia de funcţionare a sistemelor în cazul regimului de funcţionare normală şi de avarie………………………………………………….2 4...9 13.5 7... Alimentarea circuitelor de comandă………………………………. Argumentare…………………………………………………………1 2. Reprezentarea schemelor electrice şi electronice…………………..4 5..5 8.6 9.. Controlul integrităţii sistemului şi comoditatea de determinării defectelor…………………………………………………………. Utilizarea judicioasă a aparatajului în sistemele de comandă………...7 11. Siguranţa comenzii…………………………………………………. Întocmirea schemei electrice desfăşurate………………………….8 12. Sene convenţionale utilizate în schemele electrice şi electronice…..4 6.. Flexibilitatea sistemului şi comoditatea comenzii………………….. CUPRINS 1.autoinducţie care se produc la închiderea şi deschiderea circuitului în care se găseşte electromagnetul s. Condiţiile impuse sistemelor de comandă…………………………. Bibliografie…………………………………………………………19 15..6 10.

ANEXE Figura 1. Figura 2. 19 . Schema de comandă cu posibilitate de selecţi a comenzii de durată sau prin impulsuri. Scheme pentru legarea la reţea a unei bobine cu ajutorul unui buton a – legare fără contact de memorie. Figura 3. Schemă pentru conectarea şi deconectarea a unei bobine de la reţea din mai multe locuri. b – legarea cu contact de memorie.

Figura 6. Schemă pentru pornirea simultană a două motoare. 20 . Figura 5.Figura 4. Schema de pornire simultană a două motoare prin acţionarea unui buton de comandă şi prin limitator de cursă. Schemă pentru comandă selectivă a două circuite.

Figura 9. Schema de comandă selectivă a două contactoare.Figura 7. Schema pentru pornirea selectiv-concomitent sau separată a două motoare electrice. 21 . Figura 8. Schemă pentru selectarea modului de comandă folosind un comutator.

Figura 10. Schemă de blocare a funcţionării unui contactor. Figura 11. 22 . Schemă de utilizare a unui releu intermediar pentru realizarea unei comenzi selective. Schemă de condiţionare a pornirii unui motor. Figura 12.

Curent alternativ Curent continuu Figura 13. Circuite folosite pentru alimentarea unor electromagneţi monofazaţi 1 2 3 2 Contact cu temporizare la deschidere: a) ND b) NI 3 4 Întrerupător cu pârghie în aer: a) monopolar b) dipolar c) tripolar Contact comutator 5 6 Contact de fine de cursă Buton de comandă cu revenire automată: a) cu contact ND b) cu contact NI 7 Buton de comandă cu blocaj mecanic: a) cu contact ND b) cu contact NI 8 Priză şi fişă: a) priză b) fişă c) priză şi fişă asamblate 9 Bornă de legătură 10 Intersecţii de conductoare cu legătură electrică 11 Intersecţii de conductoare fără legătură electrică Maşini electrice 23 .

conexiunea: a) stea – stea b) stea – triunghi 20 Transformator de curent 21 Autotransformator: a) monofazat b) trifazat.conexiune stea 17 Motor cu colector. conexiune în stea 22 Amplidină 24 . trifazat. serie 18 Transformator de tensiune monofazat 19 Transformator de tensiune trifazat.12 Motor asincron trifazat cu: a) rotorul în scurtcircuit b) rotor cu inele (bobinat) 13 Motor M de curent continuu de excitaţie serie 14 Motor M de curent continuu cu excitaţie în derivaţie 15 Generator G de curent continuu cu excitaţie mixtă 16 Generator sincron GS. trifazat.

23 Rotor: ke – înfăşurare de excitaţie kc – înfăşurare de comandă 24 Amplificator magnetic: kc – înfăşurare de comandă Elemente de circuite electrice 25 Rezistoare cu rezistenţă: a) fixă b) variabilă (potenţiometru) 26 Rezistor cu reglaj permanent (trimer) 27 Reostat 28 Rezistor în montaj potenţiometric 29 Bobină (înfăşurare) cu inductanţă a) fixă b) variabilă 30 Bobină cu: a) miez feromagnetic b) miez feromagnetic şi întrefier 31 Condensator cu capacitate: a) fixă b) variabilă 32 Condensator electronic: a) nepolarizat b) polarizat 33 Redresor (diodă): a) semn general b) cu semiconductoare 34 Redresor comandat: a) semn general b) cu semiconductoare (tiristor) 35 Diac 25 .

Diverse 46 Lampă de semnalizare (iluminat) 47 Hupă (avertizor sonor) 48 Sonerie 49 Siguranţă fuzibilă 50 Releu termic 26 .U.) 42 Diodă stabilizatoare (Zenner) 43 Celulă fotoelectrică 44 Fotorezistor 45 Amplificator Accesorii electrice.J.36 Triac 37 Diodă cu: a) vid b) gaz 38 Triodă cu: a) vid b) gaz 39 Tub electronic cu mai mulţi electrozi (de exemplu tetrodă) 40 Tranzistor de tip: a) pnp b) npn 41 Tranzistor unijoncţiune (T.

27 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful