11

CAP. 1. PRODUCEREA, TRANSPORTUL DISTRIBUŢIA ŞI UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE.

Pentru a putea fi utilizată la consumator, energia sub formă de energie electrică trebuie, în primul rând obţinută din alte forme de energie şi apoi distribuită fiecărui consumator în parte. Datorită unor considerente practice şi tehnice a apărut şi problema transportului energiei electrice la distanţe apreciabile. 1.1. Evolutia producerii, transportului distribuţiei si utilizarii energiei electrice.

Dezvoltarea industrială şi agricolă din ultimele două secole, a determinat o creştere considerabilă a consumului de energie. Dacă la început, necesităţile reduse de energie determinau amplasarea consumatorilor lângă sursele de energie (eoliană, hidraulică), introducerea maşinilor cu abur a mărit independenţa omului de formele de energie (vânt, apă) şi puterile utilizate în procesele de producţie. Constituirea unor centre industriale şi asigurarea acestora cu resurse de energie a determinat necesitatea transportului acestor resurse, deoarece centrele de consum şi cele cu surse de energie nu coincideau. A apărut astfel problema găsirii căilor prin care aceste resurse să fie transportate de la sursă la locurile de consum. Transportul energiei mecanice de rotaţie, obţinută pe cale hidraulică sau pneumatică a înregistrat la timpul respectiv recorduri (750 - Schaffhausen cca. 200CP. - de la o instalaţie hidraulică la o filatură) care astăzi servesc doar pentru comparaţii. La Londra instalaţia hidraulică de transmitere a energiei avea în 1894 o lungime totală de 112 km. Prima transmisie pneumatică s-a construit în 1845 pentru săparea tunelurilor şi a minelor. Parisul avea înainte de 1890 o centrală de 2000 CP şi o reţea de aer comprimat de 60 km. Unele descoperiri ale ştiinţei au permis realizarea primelor surse de energie electrică, a primelor receptoare de energie electrică şi apoi a tuturor instalaţiilor de transmitere a energiei electrice la distanţă. Bazele teoretice ale noului domeniu ce începea să se dezvolte a impus constituirea unui nou capitol al fizicii, electricitatea, iar ulterior electrotehnica. Fizicienii specializaţi în acest domeniu devin electrotehnicieni.

1. Din expresia pierderilor de putere: P = 2RI 2 = 2 P2 l ρ U2 S (1. se va prezenta pe scurt istoricul producerii şi a transportului energiei electrice.) În 1832 Pixii realizează în Franţa primul generator de curent alternativ monofazat. care permite să se întrevadă posibilitatea utilizării energiei electrice în iluminat. '' regele abur '' a fost învins şi datorită celorlalte avantaje ale energiei electrice în comparaţie cu celelalte forme de energie. Inginerul francez H..2. exista o pilă de 500 V şi 10 A. deci posibilitatea realizării motorului electric. În 1881 Deprez.Gramme. Ulterior realizează şi o maşină de curent continuu. În 1831 N. Pe vremea lui Napoleon la şcoala politehnică din Paris. .H. Dezavantajul acestui prim sistem de producere. cu ajutorul firmei AEG construieşte o linie de transport în curent continuu fig.A Lacinov dovedesc că transportul energiei electrice este posibil fără pierderi mari prin creşterea tensiunii. În continuare.1. cu care realizează un randament de 25 %.Deprez şi separat D. ajunge la concluzia că transportul energiei electrice se poate face numai cu conductoare cu secţiune mare.1. Lentz stabileşte principiul reversibilităţii maşinilor electrice.Piroţkii face mai multe experienţe privind transportul energiei electrice la distanţă.T.12 Electroenergetica a învins iniţial în competiţia cu celelalte sisteme energetice în mare datorită iluminatului electric.1.) rezultau două căi pentru reducerea pierderilor în reţeaua de transport: creşterea secţiunii sau a tensiunii de transport (reducerea valorii curentului). În 1838 E. transport şi utilizare a energiei electrice l-a constituit randamentul scăzut. Fontaine împreună cu Gramme demonstrează în 1873 la Viena că dinamul poate funcţiona ca motor electric fig.A. Astfel în 1795 apare pila Volta. În 1874 inginerul rus F. 1.2. Realizările de acest tip devin apte pentru aplicaţii industriale abia în anul 1871 prin dinamul lui Z.5 km. În 1880 M.1. Pompă de apă Fig. Utilizând şinele unei căi ferate cu o lungime de 3. Faraday descoperă fenomenul inducţiei electromagnetice şi realizează primele dispozitive de laborator pentru producerea curentului electric pe baza acestui fenomen: e=− dL dφ di = − i = −L = B ⋅ l ⋅ v dt dt dt (1.

dar nu şi celor de forţă.Deri. cea mai mare centrală electrică din acea vreme. până în a doua jumătate a sec. În următorii doi ani în Franţa s-au obţinut randamente de 62 % cu aceeaşi instalaţie. sesizând avantajele sistemului trifazat faţă de cel bifazat. O.Goliar la tensiunea de 2 kV. realizează în anul 1890 un sistem. Acest sistem bifazat a fost aplicat de firma Westinghause în 1896 la hidrocentrala Niagara. Instalaţii de distribuţie a energiei electrice în curent continuu au existat la noi. În 1883 au apărut primele sisteme de curent continuu cu trei conductoare alimentate de generatoare care aveau la borne tensiuni de 2x220 V sau 2x110 V. transport. în Franţa. După 1880 când M.1. L= 40 km şi P= 20 kW.13 Fig. pentru doar două faze. 1.Zipernovsky au perfecţionat transformatorul şi motorul de curent alternativ monofazat.3. Anglia. SUA. pe stâlpi de lemn şi cu izolatoare de porţelan. fig. a reuşit să rezolve problema motorului asincron trifazat. Aceste sisteme monofazate corespundeau cerinţelor receptoarelor de iluminat. prevăzând şi posibilitatea oricărui sistem polifazat. distribuţie şi utilizare a energiei electrice. În 1884 N. . Fig. care să aibă un cuplu de pornire mai mare.. fig. xx. cât şi a transformatorului. datorită caracteristicilor necorespunzătoare ale motoarelor monofazate. au existat toate elementele pentru realizarea unui sistem de producere. Acest sistem nu s-a impus datorită celor patru conductoare de care avea nevoie. care a funcţionat cu un randament de 80 %. În 1889.Tesla realizează un generator de curent alternativ bifazat şi un electromotor corespunzător. crescându-se tensiunea până la 6000 V.O. 1. În perioada 1870-1881 interesul pentru iluminatul electric a stimulat producerea de energie electrică.4.Dolivo-Dobrovolski. 1. Se impunea deci rezolvarea problemelor legate de motorul de curent alternativ.Blathy şi Kk. M.3. Ca urmare.2. Acest sistem a fost realizat în 1884 la expoziţia de la Torino de către L.

1. Prima linie de 25 kV din ţara noastră este linia trifazată Câmpina-Sinaia de 31. Iaşi (1900).5 km cu conductoare de cupru de 35mm2 pe stâlpi metalici pusă în funcţiune în anul 1900. iar în perioada 1906-1908 s-a realizat reţeaua de 5 kV în cablu a Bucureştiului. Craiova şi Sibiu (1896). La 1 noiembrie 1884 se pune în funcţiune Uzina electrică de la Timişoara cu 4x30 kW pentru iluminat.4. ajungând în anul 1930 la 110 kV. Prima centrală şi reţeaua de distribuţie de curent alternativ monofazat s-a pus în funcţiune la Caransebeş în anii 1888-1889 având frecvenţa de 42 Hz şi tensiunea de 2000V. Piatra Neamţ (1895). În 1897 la Doftana sunt alimentate cu energie electrică primele instalaţii de foraj din lume. În 1897 se construieşte pe valea Sadului o hidrocentrală. Brăila. În aceeaşi perioadă îşi face apariţia şi tramvaiul electric: Bucureşti (1894). Fig. Sistemul trifazat permite ridicarea şi coborârea cu uşurinţă a tensiunii şi deci permite creşterea distanţelor şi a puterilor transmise. . transportului şi distribuţie a energiei electrice în ROMANIA. Bacău (1900).5 kV. Timişoara (1899).1. Sinaia şi Alba Iulia (1890). cotată ca a treia în lume la acea vreme. care alimenta 731 lămpi electrice pentru iluminatul străzilor. Astfel la un an după punerea în funcţiune de către Edison la New York. de la hidrocentrala din Sinaia printr-o linie trifazată de 10 kV şi un post de transformare de 10/0. Încep să crească şi valorile tensiunilor liniilor de transport. Iaşi. Evoluţia electrotehnicii din ţara noastră a urmărit îndeaproape realizările pe plan mondial.2 Evolutia producerii. se realizează la Bucureşti primele instalaţii demonstrative de iluminat electric. Până în 1900 s-au construit centrale electrice cu reţelele de distribuţie respective şi în oraşele: Galaţi (1892).14 Aceeaşi instalaţie a funcţionat ulterior şi la 25-30 kV şi este considerată că a deschis drumul electroenergeticii contemporane. Arad (1897).

Experimentarea iluminatului electric la Paris. 1878 .Utilizarea filamentului de cărbune pentru iluminat electric .Transmisia la distanţă a energiei electrice (Deprez). 150 MW Paroşeni. 50 MW Paroşeni (1956). determinată de creşterea puterii instalate la consumator.Deschiderea biroului telegrafic din Iaşi 1873 .Cernăuţi 1855 .2 Din istoria utilizării curentului electric la Iaşi.E) de la Doiceşti în anul 1951. În 1961 se pune în funcţiune linia electrică aeriană de 220 kV între Bicaz şi Luduş.Dinamica puterilor unitare instalate în centralele electrice Primul grup de 20 MW este instalat în centrala electrică (C. 1882 . 1878 .2.1.Expoziţia de electricitate de la Viena.Lampa electrică cu arc (Iablocicov). la 13 iunie 1955 şi a organismului central de conducere şi supraveghere a instalaţiilor de producere. cât şi rezolvarea problemelor legate de asigurarea continuităţii în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor a impus crearea S. 1.Brevetarea primului telefon (Bell şi Grey) 1877 .Primele telefoane la Iaşi 1883 . urmează grupul de 25 MW la C.Lampa cu incandescenţă (Lodâghin) 1876 .Descoperirea arcului electric .Primul Tramvai electric (Germania). Creşterea puterii instalate în centralele electrice. 330 MW Rovinari (1974). 1879 . în anul 1954. . 315 MW Işalniţa (1967).pila Volta 1801 .Lampa cu incandescenţă şi filament de cărbune ( Edison).E.Prima centrală electrică orăşenească (Edison .studii teoretice (Jobart) 1840 . transport şi distribuţie a energiei electrice: Dispeceratul Energetic Naţional (DEN).Proiectul liniei telegrafice Iaşi .N.Prima sursă de curent electric . 1883 .New York). Aceasta s-a realizat prin interconectarea sistemelor energetice ale Ardealului şi ale Munteniei.2. 1883 . extinderea considerabilă a liniilor electrice de transport.15 Prima linie în cablu subteran de 60 kV se construieşte în 1950 între Giurgiu şi Russe. iar în 1963 linia aeriană de 400 kV între Luduş şi Mucacevo (URSS). 200 MW Luduş (1966).sursă de lumină (Davy) 1838 . 1800 . 1881 . 1882 . de la Borzeşti.Prima linie de telegrafie electrică din lume (Statele Unite) 1854 .Iluminatul festiv la Bucureşti .E. 1.Brevetarea telegrafului electric (Morse) 1844 . 100 MW Luduş (1963).Prima lampă electrică cu arc la Iaşi. Cronologie.

R. 1906 .E. La început a fost telegraful electric inventat de Samuel Morse în 1840.Galata. Scurt istoric. 1974 . 1957 . 1952 . 1897 . acest oraş bogat în mărturii ale trecutului.Interconectarea Iaşului la sistemul energetic naţional ( Staţia de 110/35/6 kv . 1948 .Trecerea la sistemul trifazat 6kv în Iaşi. 1924 .Darea în funcţiune a staţiei de 220/110 kv la Iaşi. între Washington şi Baltimore cu o lungime de 63 km. 1978 . Negruzzi'' Iaşi.Iluminatul electric al Pieţii Unirii de la uzina Teatrului Naţional.Înfiinţarea învăţământului electrotehnic superior la Iaşi.).Darea în funcţiune a uzinei de la Palatul Administrativ şi de Justiţie (Palatul Culturii). Iaşul. 1912 . al culturii. 1899 . 1910 .Alimentarea cu curent electric a tramvaielor de la uzina centrală.Darea în funcţiune a staţiei de 110 kv . 1894 . 1928 .Holboca). 1897 . 1961 . . 1927 .F.Inaugurarea noii clădiri a Universităţii ieşene având uzină proprie. a fost la fel de receptiv la promovarea unor acte de cultură.Intrarea în funcţiune a Centralei electrice de termoficare (două grupuri de 25 Mw).Prima linie de 6 kv pentru electrificări rurale (Iaşi . 1905 .director al Departamentului Lucrărilor Publice din Moldova.Darea în funcţiune a uzinei electrice de la Fabrica de Ţigarete.Montarea primelor Diesele (Centrala atelierelor C. Această realizare este legată de numele lui Costache Negri . 1896 . iar la numai 10 ani telegraful este introdus în România.Naţionalizarea uzinei centrale. 1945 . 1923 .Primele tramvaie electrice la Iaşi.Darea în funcţiune a uzinelor electrice de la fabricile Ţesătura şi Textila Roşie. iar în 1844 se realizează prima linie telegrafică de utilitate publică din lume.Iluminatul electric al oraşului Timişoara. 1925 .Darea în funcţiune a uzinei de la Atelierele C. 1926 . ale monumentelor istorice.F. 1900 .Iluminatul electric al Liceului Internat ''C.Iaşi.Iluminatul electric al Teatrului Naţional şi al Pieţii Teatrului din Iaşi.Darea în funcţiune a uzinei electrice a oraşului Iaşi. Iaşul fiind printre primele oraşe racordate la circuitul telegrafic european. Spiridon. 1966 . viitoarea staţie de sistem 400/110 kv. Nicolina.16 1884 .Prima şcoală de electricitate la Iaşi. cât şi în introducerea noutăţilor tehnice [1]. Nicolina) la Iaşi.R.R.Iaşi.Înfiinţarea Întreprinderii Regionale de Electricitate (I.Prima centrală electrică din Iaşi la Spitalul Sf.Înfiinţarea Întreprinderii Comunale a Uzinelor de Electricitate .Înfiinţarea Societăţii Comunale de Electricitate din Iaşi. 1898 .

când Edison aprindea cele 700 becuri electrice. Bârlad.17 Prima linie telegrafică din Moldova a fost construită în colaborare cu Austria.. iar în februarie 1855 are loc deschiderea oficială a biroului telegrafic la Iaşi (în prezenţa domnitorului Grigore Al. Ghica)în vechea curte domnească (locul actualului Palat al Culturii). primarul oraşului Leon Negruzzi este trimis la expoziţia de electricitate de la Viena din 10 august 1883 ''. Cea mai spectaculoasă aplicaţie a electricităţii a fost în domeniul iluminatului electric. Negruzzi) care alături de oamenii de ştiinţă (P. Berlinul. Bacău. la fabrica de aparate telegrafice ..Poni. instalat în locul aparatelor telegrafice. iar la numai doi ani este semnalată existenţa în Bucureşti a unui post telefonic. N. dar nu se ajunsese la concluzii definitive asupra eficienţei acestui sistem de iluminat public. La sfârşitul anului 1857 existau birouri telegrafice în :Iaşi. Această linie se va prelungi până la Tecuci şi Focşani. vestea lumii o dată importantă : începutul utilizării publice a electricităţii. Este demn de remarcat că introducerea iluminatului electric şi a tramvaiului electric la Iaşi se datorează unor personalităţi ale vieţii culturale şi politice (V. O perioadă de timp s-a considerat că iluminatul electric la Iaşi a fost introdus în 1896. Roman... galaţi. iar în 1936 se introduce telefonia automată la Iaşi.. interesată să aibă o legătură directă între Viena şi principalele centre ale Europa. pentru a observa progresul pe care l-a făcut electricitatea în eclerajul oraşelor. poate. de la secţiile poliţieneşti cu aparate telefonice''. Acest miraj al noii tehnici s-a făcut ''înaintea altor nevoi de salubritate şi edilitate publică si. D. Construcţia liniei telegrafice Cernăuţi . Noaptea de Anul Nou 1880. O altă menţiune se referă la utilizarea unei lămpi electrice la Iaşi pe 5 iunie 1883 la iluminarea grădinii Copou la inaugurarea statuii lui Ştefan cel Mare. tecuci. În Moldova.. Într-un raport din 1898 al serviciului tehnic al Primăriei Iaşi se arată '' chestiunea înfiinţării şi întreţinerii posturilor telefonice comunale se agită încă din 1882. Din 1896 începe instalarea reţelei telefonice pentru public. La 14 februarie 1876 .Iaşi -Galaţi în lungime de 185 km începe în 1854..Pogor. Londra ''. În capitala Franţei iluminatul electric se experimenta din 1878. prima relatare oficială în legătură cu existenţa în ţară a unui post telefonic în Monitorul Oficial din martie 1886. în urma acesteia. a populaţiei ''. când s-au înlocuit aparatele telegrafice.Gane. Fălticeni. ''Iaşul merge scăzând în privinţa populaţiei şi în privinţa generalei stări a economiei.. În şedinţa Consiliului Comunal din 23 octombrie 1883 se arată . Parisul... Un anunţ din ziarul ''Curierul de Iassy'' din 26 ianuarie 1873 menţiona iluminatul cu '' un soare electric'' a unui patinoar.. Piatra Neanţ şi Vaslui. prin care Iaşii vor intra în nemijlocită comunicaţie telegrafică cu Viena. Focşani. primul oraş în care se introduce telefonul este Iaşul.Hurmuzescu în 1919.. în detrimentul lor '' după cum arată D. însă.. este brevetat telefonul (Graham Bell şi Elisha Grey).Hurmuzescu) au contribuit efectiv la adaptarea . principala cauză fiind considerată lipsa apei potabile.. L. Nota adresată la 2 octombrie 1854 Sfatului Administrativ arată ''importanţa de a ne uni poliţia (oraşul) Iaşi cu Cernăuţi ..

Pogor. antrenând generatoare Schuckert . în raportul din 23 septembrie 1883 dovedeşte o surprinzătoare aprofundare a problemelor tehnicii menţionând. utilizând o maşină dinamoelectrică şi o baterie de acumulatori.Poni. În februarie 1897 profesorul D. care se păstrează şi astăzi. Această ''Uzină de lumină''. nu a fost de acord). care avea să introducă iluminatul electric al străzilor ( 12.18 cerinţelor tehnicii.. În acelaşi an. în care se susţineau spectacolele Teatrului Naţional.R..Uzina electrică de pe strada Moţoc (azi Uzinei) în incinta actualei F. Iaşi a fost dată în funcţiune pe 6 mai 1899 şi era dotată cu trei maşini de abur Erste-Brűner de 400 CP. Lucrările au fost executate de Societatea din Nűrnberg. cu gaz aerian. Inginerul Teodoreanu a făcut studiile în Germania şi a fost angajat la Serviciul tehnic al primăriei ca ''inginer comunal''. Volta. descoperirile lui Davy. Odată cu începerea construcţiei Teatrului Naţional. Printre variantele propuse au fost : iluminatul cu petrol. cu lux de amănunte. În 1890 Ministerul de Interne recomandă adaptarea ofertei pentru '' iluminatul cu gaz aeroform'' făcută de Emil Delon ''licenţiat în drept şi inginer civil'' (P.E. în luna octombrie.tipicul este un adversar ce nu este de dispreţuit. primul oraş din Europa. Uzina electrică a Universităţii avea două grupuri electrogene cu abur a 65 kw fiecare.. astfel Iaşul a adoptat de la început iluminatul şi tracţiunea electrică în timp ce la Bucureşti se optase pentru iluminatul cu gaz şi tramvaiul cu cai.. Prima uzină electrică menţionată este cea a Spitalului Sf. precum şi informaţii despre stadiul lucrărilor din Timişoara. În anul 1898 Primăria Iaşului contractează execuţia instalaţiei de iluminat din Piaţa Unirii şi a străzii Golia (actuala Cuza Vodă) montând 24 lămpi cu arc. fiind primul care l-a şi introdus în propria locuinţă.. la inugurarea noii clădiri a Universitaţii se realizează iluminatul electric exterior prin doi stâlpi ornamentali cu câte trei candelabre.11. căci prinde rădăcini în capete şi trebuieşte putere de convingere pentru a lupta contra deprinderilor. Instalaţia a fost executată în mod gratuit de către '' Uzina centrală de electricitate'' care îşi începuse lucrările în iunie 1898.. Iablocicov. deoarece . Siemens. Acelaşi Leon Negruzzi avertizează asupra inerentelor greutăţi de adaptare a noilor metode. Spiridon (1894) de la care trebuia să se asigure iluminatul Teatrului ''Sidoli''.Hurmuzescu realizează iluminatul electric al Liceului Internat C. încheie la 13 noiembrie 1896 un contract cu firma AEG pentru executarea uzinei electrice a teatrului. Un alt susţinător al introducerii iluminatului electric a fost V. cum era denumită de locuitorii Iaşului l-a avut ca prim director pe Laurenţiu Teodoreanu (unchiul lui Ionel Teodoreanu) între anii 1898-1907. Leon Negruzzi a fost desigur un precursor.1884). consilier al primăverii.Negruzzi. pentru iluminatul pieţii teatrului. primarul oraşului. Disputa în jurul soluţiei cu care să se asigure iluminatul public la Iaşi s-a încheiat la 10 august 1895 când primăria dispune întocmirea unui caiet de sarcini pentru '' eclerajul electric al oraşului ''. după incendierea Teatrului Mare de la Copou. La 1 decembrie 1896 s-a inaugurat noul edificiu când s-au aprins 12 lămpi electrice cu arc de 12 amperi (uzina electrică era prevăzută cu două grupuri electrogene de curent continuu de 54 kw fiecare şi 108 volţi). Nicolae Gane. Edison.

la 8 iunie 1924 s-a înfiinţat Societatea Comunală de Electricitate Iaşi (SCEI) care a elaborat şi realizat proiectul de refacere a instalaţiilor electrice. Reţeaua de 3000 V. ce se folosea la New-York din 1859. 36 de posturi de transformare 3000/300/150 V. uzina electrică a intrat în stăpânirea statului român. Negri) reclamau în 1899 că strada lor ''este condamnată la eclerajul cu cablu aerian care se va lăsa pe ea ca o pânză de păianjen.19 285 kvA. Bucureşti -1872. În 1897 se acordă Societăţii '' Alegmeine Electricitaets Gesellschaft (A. 734 lămpi cuincandescenţă. Astfel. alimenta în 1899.) concesiunea pentru construirea.primul grup cu motor Diesel de 225 CP până la 1913 încă două grupuri Diesel de 420 şi 750 CP) au fost dezafectate uzinele electrice ale teatrului (1900) şi Universităţii (1906). Începând cu anul 1902 s-au introdus lămpile cu incandescenţă la iluminatul public. .4 km de reţea şi 171 lămpi cu arc pentru iluminatul public şi 239 abonaţi (în 1909 numărul acestora a ajuns la 1086. Datorită suprasolicitării din timpul războiului. În anul 1920 reţeaua electrică a Iaşului se prezintă astfel : 24. În 1848 se consemnează existenţa la Iaşi a unei linii de omnibuz tractată cu cai între '' Tuffli'' şi Grădina Peşter (aproape de Şcoala Normală ''Vasile Lupu''). Adoptarea curentului alternativ de înaltă tensiune a permis extinderea reţelei electrice până la periferia oraşului.8 km de reţea de 3000V şi 20. Pe seama creşterii puterii instalate în Uzina electrică (1907 .G.7 km de reţea de joasă tensiune. iar Uzina electrică este trecută în administrarea Comunei Iaşi şi în 1921 se uneşte cu uzina de tramvaie. 1200 abonaţi.3 km de reţea de 3000V. spre a întuneca mai mult decât a o lumina'' |1|. Reţeaua de joasă tensiune 300/150 V era în majoritate în cablu. Iluminatul public utiliza lămpi cu arc. Apariţia ulterioară a reţelelor electrice aeriene de înaltă (3000 V) şi joasă tensiune a displăcut cetăţenilor. Supravegherea funcţionării iluminatului străzilor în timpul nopţilor se menţionează că în 1899 era asigurată de ''lampişti'' ce inspectau călare zonele respective. 290 lămpi cu arc. Locuitorii din strada Veche (C. s-a ajuns ca în 1923 Uzina electrică să funcţioneze numai 8 ore pe zi şi cu mari restricţii la consumatori şi chiar la introducerea lămpilor cu petrol montate pe stâlpii reţelei electrice. Timişoara 1864. în 1899 existau 10. Între anii 1894-1897 se primesc oferte pentru introducerea tracţiunii electrice. în parte. Preocupări pentru organizarea transportului în comun în interiorul oraşului rezultă din ''Dosarul drumurilor de fer americani ce au a se construi în această urbie Iassy (1874)''. Ca urmare. cu transformatoare.E. De la omnibuz la tramvaiul electric. 54. fiind administrată de Departamentul Industriei şi Comerţului din cadrul Ministerului de Interne . 52 posturi de transformare. întreţinerea şi exploatarea unei reţele de tramvaie la Iaşi pe timp de 40 ani. Viena-1865. Paris. în cablu. la Şcoala de Arte şi Meserii din Iaşi. montate pe stâlpi ornamentali confecţionaţi. 3000 V(monofazat). În timpul primului război mondial. de (7-85) kvA. La 21 ianuarie 1874 s-a primit oferta firmei ''English Tramway Company '' pentru tramvaie cu cai. fără cuvă.

este evident că transportul la distanţă a energiei potenţiale a căderilor de apă este practic imposibil.1. de regulă. energia electrică. necesitatea unei surse mari de apă şi problemele de securitate impun amplasarea acestora în zone bine definite.1 Necesitatea formarii unui SISTEM ELECTROENERGETIC Pentru ca energia. atomică.3 Configuratia unui SISTEM ELECTROENERGETIC 1. stocurile de energie primară se află. Dacă transportul energiei reprezintă o necesitate.1. Fie şi numai pe seama acestor argumente globale. Aşa cum este cunoscut. în forma ei cea mai evoluată. au apărut căile de transport a energiei electrice. să poată fi asigurată la utilizator (consumatori) trebuie în primă instanţă să fie produsă. în locuri improprii unor amplasări urbane şi ca urmare. problema următoare care trebuie rezolvată este : sub ce formă este rentabil să fie transportată această energie.5 .transportul la distanţe mari a combustibililor fosili nu este rentabil atât timp cât randamentul transportului energiei fără transport de masă (sub formă de unde electromagnetice). mecanică de rotaţie). prin transformarea energiei primare (din combustibili fosili. rezultă că forma sub care energia este cel mai rentabil să fie transportată.20 Pentru alimentarea tramvaielor se construieşte o uzină electrică cu trei grupuri electrogene cu maşini cu abur de câte 160 CP. Centrale ELECTRICE Retele electrice de TRANSPORT Centre de consum Fig. reţelele electrice de transport (RET) fig. este necesar transportul energiei între locul în care există stocată în stare naturală şi centrele de consum. în curent continuu la 550 V. Soluţia depinde de mai mulţi factori şi anume : . Alimentarea s-a făcut încă de atunci.în cazul centralelor electrice nucleare.) printr-un lanţ intermediar de transformări în forme intermediare de energie(calorică. 1. iar prima linie. căderi de apă. . între Gară şi Hală s-a inaugurat la 1 martie 1900.etc.posibilitatea transportării energiei primare. . este cea electrică.5. între centralele electrice (centre în care energia primară se transformă în energie electrică) şi centrele de consum. deşi energia primară este uşor de transportat. Locuitorii oraşului au reacţionat pozitiv la prezenţa tramvaiului electric solicitând extinderea continuă a acestuia. în centrale electrice. Ca urmare.3.

21 Amploarea şi structura RET depinde de : cantitatea de energie electrică transportată. consumator industrial. Deci RED pot fi atât ale furnizorului de energie electrică(ELECTRICA) în cazul centrelor urbane. unde densitatea consumului de energie este mai mică. în perimetrul acestora “ se impune “ distribuirea ei pentru alimentarea fiecărui consumator (edificiu casnic edilitar. Evident şi în acest caz.)cu ajutorul reţelelor electrice de distribuţie (RED).etc.după ce energia electrică a fost transportată până la“intrarea în acestea”. in forma cea mai complexa este cea prezentata in fig. La rândul lor centrele de consum pot fi mai mult sau mai puţin concentrate. siguranţă în funcţionare. că.1. Rezultă. amploarea şi configuraţia RED depinde de configuraţia centrului de consum. din cele de mai sus. centre urbane cu platforme industriale. Configuratia unui sistem electroenergetic Fig. distanţele la care se transportă. concentrări rurale.38 kV retea de distributie la joasa tensiune consumatori si elemente transversale ale retelei 0 kV Fig. Configuratia unui sistem electroenergetic. etc.6 Tensiunea treptei 400 kV 220 kV Retea de transport 110 kV 20 kV zone rurale regionale Retea de distributie 10 kV retele urbane 0. consumatori casnici-edilitare.etc. în cazul unor consumatori finali industriali sau similari importanţi.1. concentraţi în edificii. siguranţa în funcţionare ce trebuie asigurată.5.1. În cazul unui mare consumator industrial. energia tranzitată.6 Configuratia unui SE . dar şi ale beneficiarului. iar pe de altă parte desfăşuraţi pe aria geografică a aglomerării urbane. în perimetrul acestuia pot fi distribuiţi mai mulţi consumatori. pe de o parte. cel puţin în cazul centrelor urbane şi a consumatorilor industriali. cerinţe legate de confort ambietal.

Existenţa SEE prezintă următoarele avantaje : [3] -determină reducerea vârfului de putere la nivelului sistemului . Creşterea continuă a numărului şi puterii consumatorilor. totalitatea instalaţiilor care concură la producerea. din cadrul SEE mai fac parte şi alte elemente cum ar fi elementele de comutaţie. Formarea SEE a fost impusă de avantajele ce le prezintă funcţionarea interconectată în raport cu funcţionarea izolată a elementelor ce concură la alimentarea consumatorilor. diversificarea acestora şi a amplasării lor geografice a determinat creşterea numărului de centrale electrice şi extinderea reţelelor de transport şi distribuţie. inexistente la funcţionarea izolată a elementelor amintite. Avantajele şi dezavantajele formării SEE. Prin sistem electroenergetic (SEE) se înţelege deci. practic toate ţările dezvoltate posedă un sistem electroenergetic naţional. necesare pentru îndeplinirea scopului propus. erau situate într-o zonă geografică de dimensiuni limitate şi funcţionau izolat conectate între ele după o schemă simplă. liniile de transport şi distribuţie şi consumatorii de energie electrică la nivelul sistemului. Se menţioneză deasemenea că pe lângă componentele principale amintite anterior. existenţa SEE presupune realizarea unor conexiuni de o formă oarecare între toate elementele sale componente. transport (eventual distribuţie) şi consum a energiei electrice. În prezent. din sistemul electroenergetic fac parte ca elemente principale generatoarele electrice din centrale. vârful de putere simultan la nivelul sistemului va fi mai mic decât suma vârfurilor de putere ale consumatorilor componenţi : . funcţionarea în schema izolată practicându-se în zone restrânse. datorită faptului că vârfurile de putere ale consumatorilor componenţi nu se ating simultan.2.1. elementele implicate în procesul de producere. după schemă simplă generator – reţea – consumator.etc. nu mai era justificată şi raţională din punct de vedere economic şi tehnic.22 În primii ani de utilizare industrială a energiei electrice în curent alternativ. formându-se astfel sistemul electroenergetic (fig.1.). Totodată formarea SEE prezintă unele dezavantaje şi introduce unele aspecte funcţionale noi. Deci. transformatoarele. aşa cum se prezintă principial în fig.5.. Noţiunea de sistem electroenergetic implică existenţa unui număr suficient de mare din elementele menţionate. Funcţionarea izolată în continuare . slab dezvoltate de pe glob. automaţizare. astfel. Avantajele cooperării s-au impus şi în acest domeniu economic şi ele au determinat interconectarea zonelor funcţionând izolat. distribuţia şi consumul de energie electrică. transportul. sistem care se dezvoltă continuu calitativ şi cantitativ pe măsura adăugării de noi instalaţii.

gaze de sondă. -permite o planificare judicioasă a reviziilor şi a reparaţiilor elementelor din sistem. introducerea de unităţi cu puteri unitare mari nu este posibilă. -determină aplatizarea graficului (curbei ) de sarcină.3) Ca o consecinţă a acestui fapt. .1). De asemenea. păstrarea alimentării consumatorului este posibilă numai prin creşterea numărului de elemente din schemă (de ex. Ca o consecinţă a acestui fapt.1. energie eoliană. -permite utilizarea cu eficacitate mărită a resurselor energetice. scoaterea din funcţiune a unui element nu înseamnă neapărat nealimentarea consumatorului. în condiţiile date. deconectarea uneia din ele la momentul şi pe durata necesară nu afectează alimentarea consumatorilor. deoarece în condiţiile existenţei unei interconectări între elementele componente. prin însumarea lor se obţine la nivelul sistemului un grafic de sarcină mai aplatizat. -permite creşterea puterii unitare a grupurilor din sistem şi a puterii instalate în centrale. ele neavând un caracter permanent nu pot fi luate în considerare la calculul puterii instalate şi astfel ele se pierd total sau parţial. existenţa unui grafic de sarcină mai uniform permite o utilizare mai economică a centralelor din sistem. În lipsa SEE aceste resurse nu pot fi valorificate integral. fapt care nu se putea realiza economic în condiţiile funcţionării izolate.etc) în condiţii avantajoase. puterea instalată totală necesară la nivel de sistem este mai mică decât în cazul funcţionării izolate şi ca urmare cheltuielile de investiţii şi exploatare se reduc. să se menţină acele componente care. golurile şi vârfurile de la diverşi consumatori compensându-se reciproc. i i 23 (1. deoarece prin avarierea acestora o mare parte din consum rămâne neacoperită. este posibil ca în fiecare moment de funcţionare. funcţiile sale fiind preluate de alte componente. -determină creşterea siguranţei la alimentarea consumatorilor. energie solară. Într-adevăr în cadrul sistemului. În schimb.Pvirfsistem 〈 ∑ P virf . Deoarece graficele de sarcină ale consumatorilor componenţi ai sistemului diferă între ele . Existenţa SEE extins pe întregul teritoriu al unei ţări permite ca centralele amplasate lângă resurse să-şi poată evacua energia produsă chiar dacă consumul este la distanţă. Astfel. în funcţie de valoarea totală a consumului. datorită existenţei conexiunii între toate elementele componente ale sistemului. dublarea lor) ceea ce evident este neeconomic. permit furnizarea energiei electrice la costul minim. În cazul unei centrale sau a unui grup de centrale de putere limitată. se uşurează sarcina elementelor de reglaj care trebuie să intervină la modificarea consumului şi se reduce uzura acestora. -permite utilizarea resurselor energetice sporadice (gaze de furnal. acesta fiind în general racordat prin mai multe trasee la sursele de energie electrică. ceea ce determină reducerea cheltuielilor de investiţie şi exploatare. la funcţionarea izolată (fig. -permite utilizarea economică a instalaţiilor din sistem. consumat.

precum şi consumatorii de energie cu receptorii lor. Prin sistem energetic se înţelege totalitatea instalaţiilor care participă la procesul de producere. Conform [9]: Structura tehnico-economică ce permite satisfacerea cerinţelor de energie ale agenţilor economici.2 Definiţii de bază.etc. distribuţie şi utilizare a energiei electrice şi a altor forme de energie. cu potenţial economic ridicat. Prin reţea electrică se înţelege partea din sistemul electroenergetic destinată transportului şi distribuţiei energiei electrice. introducerea de automatizări şi tehnică nouă pretenţioase. centralele electrice.3. liniile de transport şi distribuţie. calculul regimurilor nesimetrice. transportul si distributia energiei electrice .etc.etc. Conform [11] . -complicarea tuturor aspectelor funcţionale de regim normal (determinarea circulaţiei de puteri.24 -SEE reprezintă o întreprindere unică. din sistemul energetic fac parte resursele de energie primară. care au un proces comun de functionare” Sistemul electric este acea parte a unui sistem electroenergetic în care se întâlnesc numai mărimi electrice. ceea ce îi permite să angajeze investiţii mari. si exploateaza sistemul electroenergetic pentru a găsi soluţii pentru reducerea efectelor dezavantajelor amintite sifructificarea avantajelor pe care le prezintă sistemul electroenergetic. cu instalaţiile de obţinere şi transport. în concordanţă cu necesităţile şi cu soluţia optimă rezultată. -necesitatea utilizării unui aparataj de protecţie şi automatizare foarte complex care să ţină cont de corelaţia care trebuie respectată la funcţionarea numărului mare de elemente componente ale sistemului. Pe lângă avantajele amintite. sistemul electroenergetic reprezinta :”ansamblul instalatiilor pentru producerea . Deci. extinderi de anvergură. instalaţiile de distribuţie şi staţiile de transformare. funcţionarea economică. reglajul de frecvenţă. este constituită din linii electrice . transport. De asemenea supravegherea regimurilor de funcţionare este mai dificilă. cuprinzând deci generatoarele electrice şi toate elementele până la receptorii de energie electrică..) pentru a căror rezolvare se cere formarea unor modele matematice foarte complicate şi utilizarea mijloacelor de calcul puternice. iar altele au devenit mai complexe : -creşterea puterii de scurtcircuit la bare ceea ce impune perormante deosebite pentru aparatele de comutaţie şi alte instalaţii din sistem. reglajul de tensiune. Prin sistem electroenergetic se înţelege sistemul energetic în care se produce numai energie electrică sau în principal energia electrică. Rezultă o sarcină permanentă pentru personalul care proiectează. conversia transformarea . odată cu formarea SEE au apărut probleme noi. -introducerea problemei stabilităţii care reprezintă problema funcţionării sincrone a generatoarelor din sistem.) şi regim de avarie (determinarea curenţilor de scurtcircuit. Practic. 1. problemă care la funcţionarea izolată nu există.

izolatoare. funcţie. staţii şi posturi de transformare (SPT). 220 kV 400 kV Reţelele de joasă tensiune se folosesc în instalaţiile interioare din construcţii civile şi industriale pentru alimentarea nemijlocită a receptorilor de joasă tensiune precum şi în reţelele de distribuţie comunale şi industriale. Reţelele de medie tensiune se folosesc în centrele urbane. 48 220/12f. În cadrul fiecărei clase de tensiune există mai multe tensiuni niminale normalizate adoptate în diferite tări. 380/220.3. instalaţii sau aparat şi după care se determină condiţiile de încercare şi tensiunile limită de utilizare [9]. Prin consumator de energie (utilizator final ) se înţelege [9] persoana fizică sau juridică care utilizează energia finală livrată pentru nevoile sale proprii. reprezintă ansamblul receptorilor de energie . tablouri de distribuţie (TD). care figurează pe specificaţia unei maşini. Din motive de normalizare şi coordonare a fabricării diferitelor echipamente ca : transformatoare. întrerupătoare. 30. etc. Evident. acestea transformă energia (electrică) în alte forme de energie. care folosesc la transmiterea energiei electrice de la producere la consum. În prezent se foloseşte o plajă mare de tensiuni de la câţiva volţi la aproape un milion de volţi. Criteriile după care pot fi clasificate reţelele electrice sunt : tensiune.275 kV 300 kV Tensiuni nominale adoptate la noi 12 .Clasificarea reţelelor electrice.25 aeriene (LEA). tabelul 1. construcţie . a) Clasificarea după tensiune . Tabelul 1. industriale şi rurale pentru alimentarea unuia sau mai multor posturi de transformare sau a receptorilor de medie tensiune.35 kV 35 . 500(660 V) 3. stâlpi. natura curentului. Prin tensiune nominală a unei linii se înţelege valoarea efectivă a tensiunii dintre faze (compuse sau de linie ). 10. este necesar să se aleagă un număr limitat de tensiuni. 20. din punct de vedere energetic. puncte de alimentare (PA). 5.. 6. linii electrice în cablu (LEC). 25. .3.1. cu mare pericol de electrocutare. 35 kV 60. Conform [9]: Ansamblul de linii şi instalaţii electrice conectate între ele .1000 V 1 . Clasa reţelei Reţele de foarte joasă tensiune Reţele de joasă tensiune Reţele de medie tensiune Reţele de înaltă tensiune Reţele de foarte înaltă tensiune Limitele de tensiune 50 50 . 110. 1.24 .1. Reţelele de foarte joasă tensiune sunt cele utilizate în instalaţiile interioare umede.36. Întreg domeniul de tensiuni este împărţit în clase de tensiuni. 15.

pentru ca ulterior să fie şi pentru distribuţie în marile centre industriale. etc. . Reţele de transport .26 Reţelele de înaltă tensiune ( 110-220) au avut iniţial rol de reţele de transport . Clasificarea după structură are la bază complexitatea reţelei determinată de caracteristicile consumatorilor din punct de vedere a asigurării necesarului de energie .conform [9] :retea care serveste la distributia energei electrice în interiorul unei regiuni delimitate. a calităţii acesteia. Reţele de utilizare pentru alimentarea unui număr de receptoare casnice de joasă tensiune şi motoare cu puteri relativ mici. b) Clasificarea după funcţie . Reţele de distribuţie . conform [9] retea care serveste la transportul interregional de energie electrica spre retele din aval. Reţelele de foarte înaltă tensiune servesc la transmiterea la distanţe mari a puterilor de până la mii de MVA.